Proletari din toate țările, uniți-vă ! Suielu ir t făniMi/i Organ al Ministerului Invătămî ntulul și al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din Invățămînt Au început examenele de admitere in școlile medii ANUL VII Nr. 324 4 PAGINI, Adunarea Mondială pentru Pace La 22 iunie s-a deschis la Helsinki Adunarea Mondială a reprezentanților forțelor iubitoare de pace. In Capitala Finlandei au sosit aproximativ 2000 de delegati din zeci de țări ale lumii pentru a proceda la un schimb liber de păreri asupra celor mai arzătoare probleme le- gate de lupta pentru menținerea și conso- lidarea păcii. Savanti eminenti, cunoscuti militanti pe tărîm social, literati și oa- meni de artă, muncitori și țărani, profe- sori si învățători, activiști sindicali, re- prezentanți ai cercurilor industriale și co- merciale,, slujitori ai cultelor, oameni de stat și politici din diferite țări ale lumii participă la această Mare Adunare Mon- dială a Păcii pentru a expune voința de pace a popoarelor lor, hotărîrea oamenilor «cinstiți din toate colturile lumii de a apă- ’ra pacea. Opinia publică internațională consi- deră Adunarea de la Helsinki un eveni- ment de însemnătate istorică mondială, o etaipă importantă în lupta popoarelor pen- tru o pace trainică si îndelungată. Nu exi- stă popor care să nu fie vital interesat in apărarea păcii, a vieții și civilizației. In lume există insă și forte interesate nu în menținerea păcii, ci în pregătirea războiu- lui. După cum .se știe, cercurile agresive în frunte cu cele din S.U.A. intensifică cursa înarmărilor, desfășoară așa numitul „război rece", creeaz' pacte și blocuri militare, agravează primejdia unui nou război, pregătiirrdu-se ou nerușinare să fo- losească armele moderne de exterminare în masă. Solii păcii reuniti la Helsinki în Adu- narea Mondială a Păcii și popoarele ale căror năzuințe le exprimă vor dovedi din nou în aceste zile că oamenii cinstiti de pe întregul glob pămîntesc sînt hotărîți să zădărnicească planurile criminale ale ațî- țătorilor la război, să găsească soluții și căi eficace pentru destinderea în relațiile internaționale si crearea unei atmosfere deîncredere reciprocă între state, pentru apărarea și consolidarea păcii. Hotărîrea ca la Adunarea de la Helsinki să aibă loc o discuție liberă și multilaterală asupra celor mai importante probleme internațio- nale cum sînt dezarmarea și interzicerea armei atomice, blocurile militare, securita- tea generală, colaborarea dintre națiuni, suveranitatea națională și menținerea pă- i-'^reuode.-inirytotot intereselor vitale ale tuturor popoarelor lumii- Atît stabilirea problemelor care sînt luate în discuție cît și caracterul larg re- prezentativ al Adunării de la Helsinki arată în chipul cel mai limpede că acea- Sovietică a d-Iuî Jawaharla! Nehru. pri- mul ministru al Republicii India. Propu- nerile Uniunii Sovietice în problema re- ducerii armamentelor, interzicerii armei atomice si înlăturării primejdiei unui nou război, tratativele sovieto-iaponeze care se desfășoară în prezent, precum și ini- țiativa guvernului sovietic în vederea normalizării relațiilor dintre U R.S.S. si Republica Federală Germană deschid noi si largi perspective întăririi păcii și securității în Europa și în lume. Popoarele consideră un triumf al poli- ticii forțelor iubi^are de pace, un triumf al ideii tratativelor, faptul că guvernele puterilor occidentale au consimțit la con- vocarea Conferinței șefilor guvernelor U.R.S.S., S.U.A., Angliei și Franței, care se va deschide în ziua de 18 iulie la Ge- neva. Inchinîndu-și toate eforturile pre- gătirilor de război, ducînd asa numita po- litică „de pe poziții de forță", guvernele celor trei puteri occidentale au avut pînă nu de mult o atitudine cu totul nefavora- bilă ideii unei conferințe a șefilor guver- nelor celor patru mari puteri. Si dacă as- tăzi conducătorii celor trei puteri occiden- tale s-au văzut nevoiti să se declare de a- cord cu o asemenea conferință, aceasta se datoreste presiunii! opiniei publice, voinței popoarelor. Apreciind în mod just succe- sele obținute în apărarea păcii, popoarele urmăresc, în același timp, cu vigilentă noile manevre ale cercurilor agresive si îsi sporesc eforturile în vederea unor noi si însemnate realizări pe calea destinderii în relațiile internaționale. Lucrările Adunării de la Helsinki au loc în același timp cu desfășurarea, la San Francisco, a sesiunii jubiliare a O.N.U. închinată celei de a zecea aniver- sări a acestei organizatii- In toate tarile lumii, oamenii așteaptă cu mari speranțe ca această sesiune să servească drept jjn început al unor noi măsuri avînd drept scop asigurarea păcii si securității inter- naționale. In aceste împrejurări apare limpede deosebita însemnătate pe care o are Adu- narea Mondială a Păcii care poate exer- cita o mare influentă asupra desfășurării evenimentelor internaționale. Această adunare istorică poate sprijini efectiv e- forAtrH'® alo anvormelor Forțele iubitoare de pace de pretutin- deni sînt convinse că hotărîrilc la care se va ajunge la Helsinki vor avea un mare rol în desfășurarea viitoare a vieții inter- Vineri 24 iunie 1955 .1 In cinstea Festivalului de la Varșovia In cinstea Festivalului Mondial al Ti- neretului și Studenților de la Varșovia, tineri din întreaga țară au organizat nu- meroase acțiuni pentru înfrumusețarea o- roșelor și satelor. Ei au lucrat voluntar pentru amenajarea parcurilor, terenuri- lor sportive, au reparat școli, cămine cui. turale și șosele și au refăcut șanțurile șoselelor. Tinerii din satele Regiunii Autonome Maghiare au reparai pr.in muncă volun- tară 17 km. de șosea națională .De-a lun- gul șoselelor, liniilor ferate și In livezii ei au plantat 105.750 de puteți. In regiu- nea Iași, tinerii au curățit 5340 tn. de șanțuri și au reparat sau construit 114 podețe. O frumoasă acțiune au pornit în cinstea Festivalului tinerii din orașul Giurgiu, Ei participă prin muncă voluntară la con. struirea velodromului din orașul lor care va fi gata în preajma marii sărbători a tineretului lumii. Pentru amenajarea de parcuri au lucrat și tinerii din alte orașe. In orașul Bacău, de pildă, tinerii au amenajat două parcuri, iar in orașul Cimpina au ame- najat un parc la Casa pionierilor. | 1 In întreaga fără, tinerii au pornit ac j țiuni pentru amenajarea de noi terenuri J sportive. J In regiunea Craiova au fost amenajate 64 terenuri de fotbal și 68 terenuri de volei. De asemenea, in regiunea Baia Mare au fost amenajate peste 100 tere- nuri de sport diferite. Acțiuni asemănătoare pentru înfrumu- sețarea satelor și orașelor au fost între- prinse de tinerii din toate regiunile țării. J J I I Pregătire serioasă pentru munca Zilele acestea, tn școlile medii din pa- tria noastră se desfășoară examenele de admitere. Ele constituie o probă de o în- semnătate deosebită atît pentru tinerii • candidati veniti să-și dovedească posibi- litățile pe care le au pentru continuarea învățăturii într-o scoală medie, cît si pentru cadrele cărora li s-a încredințai sarcina de a recruta elementele cele mai pregătite. Cînd se vorbește despre examenele de admitere, este greu să pui stavilă amin- tirilor. Este greu să uiți anii copilăriei, cînd fiii celor bogati porneau țanțoși la examenele de admitere, siguri de „reușita" lor. Ii meditaseră doar profesori bine pre- gătiti. dintre care multi făceau parte chiar din comisiile de examinare, iar părinții aveau „reiatii" pe care se puteau într-ade- văr întemeia. Este greu să uiți privirile lor disprețuitoare asupra îmbrăcămintei sărace, asupra sau de fruntaș duceau parte. asupra chipului palid si timid, amărăciunii copilului de muncitor țăran muncitor, care, deși fusese la carte, vedea că acum altii se să tină cartea în mînă mai de- mijloc de recrutare a elevelor cu cele mal largi posibilități de dezvoltare. O preocupare demnă de remarcat a profesorilor care au lucrat la clasele V—VII în acest an, a conducerilor de școli o constituie justa orientare a elevi-' lor după nivelul lor de pregătire, după aptitudinile ce Ie au. Rezultatul acestei preocupări se vede în numărul mare a! elevilor care au întocmit lucrări scrise de bună calitate. Este o plăcere să citești unele din aceste lucrări. La examenul dc admitere de la școala medie nr. 20 de băieți din București, de exemplu, unul dintre elevi. în dezvoltarea primului su- biect, a dovedit o cunoaștere temeinică a textelor literare studiate în timpul anu« lui, precum și largi posibilități de dezvol' tare în această direcție. „Odată .cu elibe' rarea tării noastre de către Armata So- vietică — scrie el — în tara noastră fa naștere o literatură nouă, progresistă, care oglindește transformările petrecute în tara noastră pe plan politic, social, economic. Scriitorii și poeții noștri cîntă atitudinea față de muncă a omului nou educat de partid, patriotismul acestuia". Alt elev, prezentat la examenul de admi- tere de la aceeași școală, dovedește o largă pricepere în analiza poeziei lui A. Toma „Silvester Andrei salvează abata- jul". In fraze frumos construite, .acest elev reușește să redea bine viata care freamătă sub pămînt, în minele de cărbuni. La examenele de admitere de la Unele școli medii se mai constată totuși, pre- zența unui mare număr de elevi care aO absolvit clasa a VÎI-a cu nota finală 3. Aceasta arată că pedagogii școlilor din care au -plecat acești elevi nu au fost în stare șă le dezvolte dragostea pentru mun- cile productive, nu i-au putut ajuta să în- țeleagă ce însemnează să mergi pe dru- mul pe care te poți dezvolta cel mal bine și ooti fi util patriei. De justa selecționare a elevilor ^pen- tru școlile medii depinde în largă măsură posibilitatea ridicării nivelului științific al predării atît în învătămîntul mediu, cît șl în învătămîntul superior, depinde posi- bilitatea formării cadrelor de care avem nevoie în diferitele sectoare ale econo* . miei noastre naționale, ale culturii Majoritatea profesorilor care muncesc în școlile medii au învățat din experiența anilor trecuti, au înțeles ce înseamnă să lucrezi în clasa a VIII-a cu elevi cărora în mod greșit li s-a acceptat admiterea în învătămîntul mediu. Programele de învă- țămînt ale diferitelor obiecte de studiu cer cunoștințe și deprinderi din ce în ce mai vaste, mai complicate. Ori, este o atitu- dine cu totul greșită să lași să intre în clasa a VlII-a elevi cu o pregătire sî^bâ, care nu și-au format deprinderea de a învăța în mod perseverent, — care nu co- resipund cerințelor. Pentru ca examenele de admitere să dea rezultatele așteptate, pentru ca ele să con-* . stitule un mijloc însemnat de întărire a muncii în școlile medii, este necesar ca profesorii să-i examineze pe elevi cu toată priceperea pedagogică, să aprecieze cu- noștințele candidatilor cu toată obiectivi- tatea. Absolventii claselor a Vll-a, care dau examen de admitere acum, cunosc această realitate doar din auzite, din cărți, Rîn- duielile cele noi au sfărimat legile acelei vieți cîinoase și crude pentru fiii celor ce muncesc. In fata absolventilor clasei a VII-a de acum se deschid numeroase per- spective pentru a învăța o meserie, pen- tru a-și forma o anumită profesie, iar în școlile medii sînt chemati cei care s-au dovedit cei mai apti pentru învățătură. Faptul că examenele de admitere se țin imediat după examenele de absolvire a cjasei a Vll-a contribuie în mare mă- sură ca membrii comisiilor examinatoare să cunoască nivelul real de pregătire al elevilor. Acum nu se mai poate pune pro- blema că elevii au uitat cele însușite fn timpul anului și că nu au revăzut materia. El se prezintă la admitere cu pregătirea proaspătă pe care au readizat-o în timpul anului școlar, pe care și-au consolidat-o în pregătirea pentru recentul examen de absolvire cu ajutorul și sub conducerea directă a profesorilor. Măsurile luate în diferitele școli medii în vederea examenelor de admitere ce se țin acum reflectă mai multă grijă decît în trecut in ceea ce privește organizarea și desfășurarea acestor examene, asigura- rea unei aprecieri juste, obiective a cu- noștințelor elevilor candidati la examene. Profesorii care alcătuiesc comisiile exa- minatoare și-au pus cu mai mult simt de răspundere problema examinării acestor elevi. De exemplu, la școala medie nr. 19 de fete din București s-au discutat cu toată seriozitatea problemele ce se vor urmări în desfășurarea examenului de admitere, criteriile de apreciere a cunoș- tințelor candidatilor. Tovarășele profesoa- re care alcătuiesc comisia de examinare sînt hotărîte să nu manifeste nici un fel . de indulgentă și nici să treacă pe linia unei exigente exagerate. Ele și-au propus ca fiecare notă să fie stabilită în colectiv și pe baza unei serioase deliberări, pen- tru ca nota să constituie într-adevăr un Școala profesională metalurgică nr. 1 din Tîrgoviște, cu numeroasele ei clădiri așezate de-a lungul aleilor pietruite, pare un adevărat orășel al tineretului. L-am găsit pe tovarășul Ion Stanciu, directorul scolii, definitivînd împreună cu un colectiv de profesori planul pentru practica elevilor în producție. O mare parte din elevi vor face practica de vară la uzinele metalurgice .,Gheorghe Gheor- ghiu-Dei“ din localitate. Cei de la secția mecanici pentru mașini agricole si trac toare vor lucra în gospodării agricole de stat, gospodării agricole colective si sta- țiuni de mașini si tractoare din regiune Elevii anului III-H din secția lăcătuși mecanici dau examen de absolvire. Prima impresie pe care o ai intrînd în sală este aceea a seriozității examenului. In fata comisiei examinatoare, pe o masă, se află diferite unelte si piese pe care viitorii ab- solventi le descriu și le desenează. Un accent deosebit se pune pe exaSii- narea candidatilor la tehnologie si slujii? indiei ia.tmr, tiv in lor profesională. Cu deosebită pricep^-, si siguranță vorlieste elevul utemist Gheor. ghe Florea despre elasticitatea, plasti- citatea si fragilitatea materialelor. El definește aceste însușiri ale diferi- telor materiale, dînd exemple pentru îiecare în parte. Aceeași cunoaștere a materiei o dovedește și în ceea ce privește următoarele două întrebări din bilet, privitoare la tehnologia și la rezistenta metalelor Colegu] lui, Gheorghe Iliescu, descrie carburatorul, arătînd modul în care funcționează acesta, iar Barbu Ivan vorbește despre folosirea sub'.erului. de- monstrînd în mod practic utilitatea lui. Au fost si candidați care au dat ras- mmsuri mai puțin sigure, neputîndu-se descurca decît cu ajutorul profesorilor examinatori. Elevul Gheorghe Marga. de pildă, n-a putut să explice motivele pen- tru care cuprul se întrebuințează la con- fecționarea conductorilor electrici. Dovada unei serioase pregătiri au fă- cut-o elevii la educația politică. Ei au răspuns cu pricepere la unele întrebări în legătură cu importanta ședinței plenare a C.C. al P.M.R. din 19—20 august 1953 în ceea ce privește ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii, au dovedit că înțeleg problemele privitoare la sporirea productivității muncii, însemnătatea în- trecerii socialiste, a noii atitudini fată de muncă etc. Comunistul Nicolae Petrovici, maistru de atelier, a trăit emoțiile examenului ală- turi de tinerii pe care i-a pregătit, bucu- rîndu-se de rezultatele obținute de ei. „Venind în scoală, am intenționat să învăț lăcătuseria mecanică, spune utemi- stul Aurel Popescu, dar văzînd cum se lucrează la forjă am îndrăgit această meserie, căci ce satisfacție mai mare poți să simți decit aceea pe care ti-o prile- juiește modelarea unui bloc de metal după forma pe care vrei să i-o dai". Utemistul Anton Botez vorbește c.u în- suflețire despre rolul pe care Lau avut cunoștințele teoretice în pregătirea sa pro- nică a meseriei", spune el. La rezultatele mulțumitoare pe care le-au obținut la examen elevii scolii pro- fesionale metalurgice nr. 1 din Tîrgoviște a contribuit în mare măsură organizația de partid din scoală, care a mobilizat ca- drele didactice la o muncă stăruitoare pentru încheierea cu succes a anului șco- lar. De asemenea, organizația U.T.M. din scoa'ă i-a îndrumat pe elevi să participe cu regularitate la orele de meditații si consultații, precum si la orele suplimen- tare de practică în atelier. Terminînd cu succes examenul de ab- solvire. multi dintre foștii elevi ai scolii profesionale metalurgice nr. 1 din Tîrgo- viște vor păși. în curînd. înarmati cu o temeinică pregătire de specialitate. în în- treprinderile noastre industriale. între oa- menii muncii care-i așteaptă cu încredere si bucurie. de VIOREL ALECU Pentru copiii patriei » » și asistentilor, toate străduindu-se repetă aceste cu sîrg exerciții, m de naționale. At.îtător;i la sul Adunării nificativ că război se tem însă de succe- Mondiale a Păcii. Este ș£ZJ- în perioada de pregătire a din această regiune vor pleca în diferite co- lonii, la munte și la mare. Numeroase sate și orașe pitorești din regiune, printre care Dragoslavele, raionul Muscel, Păușa, raionul Loviștea, și multe altele vor găzdui alți a- proape 6000 de elevi și pionieri in cele 22 tabere și colonii ce s-au amenajat în aceste 'locuri. stă istorică întrunire exprimă starea spirit a opiniei publice mondiale. Prin glzsul celor 2000 de delegati. Capitala Finlandei vor vorbi popoarele cii mondiale a devenit voința popoarelor.prizării Germaniei occidentale, a cursei Odată cu începerea vacanței de vară, rîse- tele pionierilor și școlarilor vor răsuna din nou prin ținuturile cele mai pitorești ale țării noastre. Peste 1400 de elev! și pionieri din regiu- nea Pitești își vor petrece vacanța în tabe- rele de odihnă de la Cîmpulung și Curtea de Argeș. De asemenea, aproape 450 de copii SE REȘTE ANULUI ȘCOLAR SARBATO» SFIRȘITUL INSTITUȚIILE ÎNVĂȚĂMINT PATRIA NOAS- k pe toate continentele. Cu o forță fără pre- cedent, Adunarea de la Helsinki, care re- prezintă vojnta in"incibrlă de pace a ome- nirii. arată odată mai mult că pe arena internațională se f.*ce tot mai puternic simțit poporul — adevăratul făuritor al istoriei. A trecut vremea cînd soarta «o^ poarelor, soarta statelor, soarta întregi» omeniri putea fi hotărîtă în cabinetele po-, liticienîlor burghezi-reactionari. In zilele noastre cel mai important factor al politi-' întreaga desfășurare a evenimentelor in- ternaționale confirmă în mod strălucit lanțul că niciun guvern și niciun for po- litic răspunzător de soarta popoarelor nu mal poate ignora voința sutelor de mili- oane de oameni, voința popoarelor. Să amintim doar că în ultimii ani influenta popoarelor asupra politicii guvernelor a silit pe imperialiști să renunțe la dezlăn- țuirea unui atac atomic asupra Coreei și Chinei, să accepte încheierea armistițiului în Coreea și încetarea „războiului murdar din Vietnam", să participe la tratative în vederea reglementării pe cale pașnică a unora dintre cele mai importante proble- me internaționale litigioase. însemnătatea Adunării Mondiale a re- prezentantilor forțelor iubitoare de pace este cu atît mai mare cu cît ea are loc într-un moment important al vieții inter- naționale. In urma recentelor inițiative de pace ale guvernului sovietic și a eforturi- lor popoarelor iubitoare de ©ace din lumea întreagă. în ultimul timp s-au obtmut suc- cese remarcabile în lupta pentru micșora- rea încordării internaționale. Astfel a fost semnat Tratatul de stat cu Austria, s-au normalizat relațiile sovieto-iugoslave. au avut loc o serie de vizite reciproce, de în- tîlniri între delegațiile parlamentare ale unor țări în vederea apropierii si colabo- rării între state. O însemnătate excepțio- nală are vizita prietenească în Uniunea Adunării de la Helsinki presa imperialiș- tilor a adoptat tactica tăcerii, încercînd să minimalizeze în felul acesta însemnătatea acestui mare eveniment internațional. Pentru orice om cinstit această poziție a cercurilor imperialiste fată de Adunarea de la Helsinki apare cît se poate de lim- pede. Imperialiștii se tem că, de la tribuna Adunării, reprezentanții popoarelor vor condamna odată mai mult și mai hotărît politica „de pe poziții de forță", politica blocurilor militare agresive si a remilita- Tnarmărilor și a amenințărilor cu arma atomică. politica intensificării încordării internaționale. Poporul romîn, alături de întreaga o- menire .progresistă, sprijină din tot sufle- tul Adunarea Mondială a Păcii. Acest lucru l-a exprimat cu o deosebită claritate re- centa Adunare a reprezentantilor mișcă- riij^entru apărarea păcii din tara noastră care în scrisoarea către Adunarea de la Helsinki declara : „Convingerea noastră eMe că conviețuirea și colaborarea paș- nică între popoare, relațiile internaționale normale sînt pe deplin posibile între toate statele din lume, fără deosebire de orîn- duire socială și-formă de stat. Pentru a- ceasta trebuie, să se pună capăt „războiu- lui rece" și cursei înarmărilor, să se asi- gure o destindere„.trainică îrr relațiile in- ternaționale, pk baza restabilirii încrederii între state și popoare. Acest lucru este cu putință dacă toate sjatele vor respecta în relațiile internaționale principiul coexis- tentei pălite, al' respectării reciproce a integrității teritoriale și a securității, al neagresiunii^neamestecului în treburile interne ale*ailor state, egalității în drep- turi între popoare". Poporul nostru este convins că Aduna- rea Mondială a Păcii va aduce o preți- oasă contribuție- la cauza nobilă a con- solidării păcii generale si securității po- poarelor. - > Ședință plenară la Ministerul Invățămîntului pentru dezbaterea Tratatului de la Varșovia De curînd a avut loc la Ministerul Invă- țămîntului o ședință plenară a lucrătorilor din minister. La această ședință lucrătorii din Minister au discutat despre Tratatul de prietenie, colaborare și asistență mutuală incheiat la Varșovia. „ Expunerea asupra lucrărilor Conferinței de B la Varșovia și a Tratatului de prietenie, co- ” laborare și asistență mutuală semnat de cele opt state participante a fost făcută de tovarășul Nicolae Niculescu, președintele comitetului de instituție. „Hotărîrile Conferinței de la Varșovia — a spus vorbitorul — constituie un act isto- ric de o deosebită importanță pentru apă- rarea păcii și securității in Europa și în lumea întreagă, pentru prevenirea unui nou război mondial. Tratatul încheiat la conferință este expre- sia relațiilor noi, bazate pe principiile ega- lității în drepturi, respectării suveranității de stat și neamestecului in treburile interne ale altor țări". Pe marginea expunerii au luat cuvîntul nu- meroși lucrători din Ministerul Invățămîn- tului, printre care tovarășii Florea Daneș, Eu" gen Cristofor, State Ciuhurezu, Constantin Golfitescu și alții. Participantii au susținut cu tărie prevederile Tratatului încheiat la Varșovia și și-au exprimat hotărîrea fermă de a sprijini cu noi succese în muncă înfăp- tuirea acestor prevederi. O sărbătoare a tineretului studios ...Pe întinsa peluză a stadionului, o mare de tineri în costume de sport se leagănă ritmic la comenzile ce răsună din megafoane. Rînd pe rind, într-o ordine mi- nunată. se desfășoară noi și frumoase exerciții de gimnastică, in sune- tele melodioase ale mu- zicii. Suplețea tinereas- că a executanților, colo- ritul viu al costumelor de sport conturate pe verdele peluzei, acordu- rile vioaie ale muzicii creează o atmosferă pli- nă de optimism biruitor, atmosfera unei adevăra- te sărbători a tinereții... Zi de zi, pe Stadionul Tineretului și pe terenu- rile Bazei sportive a re- zervelor de muncă din București asemenea e- xercitii sint repetate de mii de elevi și studenți Terminînd un an școlar plin de frumoase reali- zări, elevii și studenții Capitalei se pregătesc pentru serbarea de în- cheiere care, în cinstea Festivalului Mondial al Tineretului si Studenti- lor pentru Pace și Prie- tenie de la Varșovia, va lua o amploare fără precedent. Programul bogat al acestei serbări, care se va desfășura pe mare- le stadion ,,23 August", cuprinde exerciții de gimnastică de ansam- blu, jocuri sportive etc. In prezent, grupele de elevi si studenti, sub conducerea profesorilor să se prezinte cit mai frumos si mai discipli- nat. Pe terenurile de sport pot fi văzute gru- pe de tineri, repetind interesante exerciții de gimnastică de ansamblu ce reprezintă principale- le tipuri de sport. Aici, o grupă de tineri, fru- mos aliniati, aplecati înainte, cu ochii ageri și brațele încordate, re- prezintă mișcările porta- rului unei echipe de fotbal. Dincolo, o altă grupă, cu rinduri de ti- neri întorși fată în fată, execută ritmic mișcări de box. Mai departe pot fi văzute alte grupe ale căror mișcări creează i- maginea înotului, a jo- cului de baschet, de volei etc. In acordurile unui vals, șiruri lungi de fe- te execută cu gratie mișcări de gimnastică cu panglici lungi, alba- stre si roșii, care flutură și se rotesc tn jurul lor, crelnd un spectacol deo- sebit de frumos. Peste tot, voioșia și disciplina cu care elevii și studen- tii se pregătesc pentru reprizele la care vor participa sînt chezășiile vii ale succesului ce va încununa această fru- moasă sărbătoare a ti- nerelului studios din Capitala patriei noastre. S. ANCA In toate instituțiile de invățămînt de pe întinsul patriei noas- tre au loc serbările “e sfîrșit de an. Cu a- cest prilej, copiii dove- desc deosebite aptitu- dini artistice. Alături de elevii mai mari, echipele mixte ale grădinițelor de copii se remarcă prin precizia execu- ției dansurilor. IN DE DIN TRA In clișeele fotocro- nlcii noastre: O grupă de copii de ia grădi- nița nr. 6 cu limba de predare maghiară din Tg. Mureș, in pitoreș. tile lor costume națio- nale maghiare execu- tind dansuri populare din regiune. Pag. 2-a GAZETA INVĂȚĂMINTULUI I N V Ă T A M I N T E L E EXAMENELOR Pentru îmbunătățirea muncii școlilor Cu mult înainte de examene, activiștii secției de învătămint a raionului Rîmnicu Sarat și ai comitetului sindical raional au discutat pe larg felul cum trebuie să sprijinim buna organizare și desfășurare a examenelor. De la început ne-am dat seama că, pentru a ajunge la o cunoaș- tere cit mai temeinică a nivelului de pre- gătire al elevilor, a calității muncii peda- gogilor din raionul nostru, trebuie să ur- mărim desfășurarea examenelor in cit mai multe școli. In acest scop, am hotărîi ca fiecare inspector să viziteze la examene școli dintre cele de care a răspuns în timpul anului. In felul acesta, inspectorii școlari au avut posibilitatea să tragă con- cluzii asupra întregii munci desfășurate tn unele școli. Numai inspectorii școlari au participat la examene in 9 școli de 4 ani, 13 școli de 7 ani și 2 școli medii. Pe lingă acestea, un număr însemnat de școli au fost vizitate dc organele sin- dicale. Conform îndrumărilor primite din par- tea secției de învățămînt regionale, am urmărit următoarele probleme : organiza- rea examenelor, metodica desfășurării lor, modul întocmirii biletelor, nivelul de cu- noștințe al elevilor și aprecierea cunoș- tințelor. Realizările și lipsurile constatate la șco- lile vizitate ne-au dat posibilitatea să tragem învățăminte deosebit de prețioa- se pentru îmbunătățirea muncii școlilor, a activității de îndrumare și control în vii- torul an școlar, precum si pentru îmbu- nătățirea muncii sindicale. In general, conducerile școlilor din ra- ionu'l no'Stru au reușit să organizeze bine examenele, lăsînd zile libere între exa- mene, aslgurînd consultatii Rezultatele obținute la examene au arătat că la multe școli cadrele didactice au muncit cu con- știinciozitate. înarmînd elevii cu cunoș- tințe și deprinderi temeinice. Majoritatea pedagogilor au apreciat în mod obiectiv răspunsurile și lucrările scrise ale elevi- lor. In ceea ce privește întocmirea bilete- lor. însă, au existat serioase lipsuri. Unele cadre didactice, de exemplu. în loc să re- flecteze cu toată seriozitatea asupra felu- lui cum trebuie întocmite biletele, asupra modului cum s-au însușit anumite capi- tole, pentru ca în funcție de cerințele pro- gramei de învățămînt să selecționeze cu pricepere problemele — au folosit între- bările din broșura Ministerului din 1953, Majoritatea cadrelor didactice au izbu- tit să-i înarmeze pe elevi cu cunoștințe temeinice Greșelile și lacunele consta- tate în răspunsurile și lucrările scrise ale unor elevi arată insă că în vii- torul an școlar trebuie să ducem o muncă de îndrumare și control mai susținută și mai bine organizată. Predarea matema- ticii si chiar a limbii romî.ne are loc încă la un nivel destul de scăzut în multe scoli. Faptul că majoritatea elevilor clasei a X-a de la școala medie nr. 1 de băieți din Rîmnicu-Sărat s-au mărginit, la lucrarea scrisă, numai la rezolvarea punctului 3 al problemei, punct care constituie partea cea mai ușoară a problemei, că cei mai mulți elevi ai claselor a VIJ-a de la școala de 7 ani nr. 5 și de la școlile medii nr. 1 si nr. 2 din Rîmnicu-Sărat au format ecuația a. doua a sistemului fără a calcula coeficienții, constituie o dovadă puternică pentru noi că încă nu am ridi- cat în școli predarea matematicii la ni- velul cerut. De asemenea, faptul că multi elevi ai claselor a VII-a si a X-a nu și-au dezvoltat în suficientă măsură puterea de a sintetiza cunoștințele însușite, că nu aplică în scris cu pricepere cunoștințele de gramatică în ceea ce privește acordul între subiect și predicat, folosirea articolului posesiv genitival, regulile punctuației — arată că unii învățători și profesori din raionul nostru au încă nevoie de o serioa- să îndrumare metodică, de un sprijin sus- ținut din partea organelor de învățămînt și sindicale în legătură cu ridicarea nive- lului lor profesional. Noi avem încă în raion școli ca cele de la Bahnele. Jitia, Luncile, unde scrierea elevilor lasă foarte mult de dorit. Mai avem învățători și pro- fesori care corectează superficial lucră- rile scrise ale elevilor, lăsînd greșeli neco- rectate, așa cum s-a întîmplat, de pildă, ta școlile din comunele Motnău, Poenita, Podul Trestiei, Treisteni, Măgura, Alexan- dru Odobescu de Sus au nevoie de un ajutor mai susținut din partea organelor de îndrumare și control și a organelor sindicale. Invătînd din experiența acestui an, din constatările făcute cu prilejul examenelor, în viitorul an școlar vom căuta să îndru- măm și să sprijinim munca școlilor _ în mod mai organizat decît am făcut-o pînă acum. In primul rmd, în planificarea muncii noastre de îndrumare si _ control vom stabili continuarea cercetării acti- vității școlilor cu rezultate bune, a cărdr experiență o vom studia cu perseverent!, pentru a o putea populariza și extinde h toate școlile raionului. De asemenea, von urmări cu mai multă seriozitate contim- tui muncii cercurilor pedagogice, luind măsuri pentru asigurarea materialuhi bibliografic necesar în pregătirea re- feratelor. pentru înlăturarea absentelor Așa cum s-a observat în acest ai școlar, unele cadre didactice lipsesc de la cercurile pedagogice nu pentru că nu le-ar interesa problemele ce se dezbat h cercuri, ci din cauza lipsei mijloacelor de transport la distante mari. Comitetul sin- dical raional va căuta în viitorul an șco- lar să obțină, prm sfatul popular raional, un sprijin mai serios în această privință din partea sfaturilor populare locale. O atenție deosebită vom acgțda muncii de îndrumare și de sprijinirea directori- lor de școli. Caietele lor de'.asistente, observațiile culese de ei în timpul exa- menelor ne arată că noi i-am îndrumat, în general, în legătură cu rezolvarea dife- ritelor probleme, dar nu am reușit să le dăm o îndrumare metodică, concretă, de bună calitate, care să le asigure continua dezvoltare. Multi dintre ei, chiar si dintre cei conștiincioși, așa cum este directoarea scolii medii nr. 2 de fete, nici nu știu cum trebuie întocmit un astfel de caiet, pentru a putea fi folosit cu succes în munca de îndrumare și de cunoaștere a cadrelor din școală. Se simte, deci, nevoia să dăm în- drumări cît mai amănunțite înu legătură cu efectuarea controlului intern in scoală. In această munca de sprijinire a școli- lor vom căuta să antrenăm cît mai multi dintre cei mai buni învățători si profesori, lărgind atît colectivul cabinetului peda- gogic raional, cît si al comisiei muncii de masă în producție. Cu ajutorul acestor cadre, vom urmări cu mai multă seriozi- tate și mai adînc problemele predării, vom reuși să sprijinim mai bine pregă- tirea celor înscriși la cursurile fără frec- ventă și a tuturor cadrelor din raion, în general. DONE FRÎNCU șeful secției de învățămînt a raionului Rîmnicu Sărat CRISTEA DANCIU președintele comitetului raional sindical al muncitorilor din învătamînt Rezultatul folosirii unor metoda juste Din experiența examenelor de la sfîr- șitul acestui an școlar, cadrele didactice de la școala de 7 ani din comuna Co- mana. raionul Vidra, au tras învățăminte cu privire ia diferitele metode pe care le-au aplicat în timpul anului și la rezul- tatele pe care le-au dat aceste metode. In ceea ce privește predarea limbii ruse a ieșit în evidentă faptul că este necesar ca profesorul care predă acest obiect să antreneze pe elevi în conversații cît mai numeroase si mai variate, aceasta avînd drept rezultat însușirea temeinică a limbii si lărgirea vocabularului elevilor. In a- celași timp este necesar ca termenii gra- maticali să fie întrebuințați în limba ro- mînă. In felul acesta, elevii vor putea pleca de la noțiunile cunoscute din stu- diul limbii materne și datorită acestora vor putea asimila mai ușor regulile gra- maticii ruse. Examenul de botanică a demonstrat că legarea invățămintului de practică duce la însușirea unor cunoștințe precise^ Acolo unde noțiunile asupra vieții plantelor au fost predate odată cu observațiile si expe- riențele pe care elevii le-au făcut pe lotul școlar, la examene s-au înregistrat rezul- tate bune. Consultațiile și meditațiile date elevilor au contribuit de asemenea ia ridicarea ni- velului de cunoștințe al acestora si la con- solidarea lor. La școala din Comana. con- sultațiile au fost iust organizate, elevii prezentînd profesorilor problemele care-i preocupau. De asemenea, închegarea colectivului de educatori sub conducerea unică a direc- torului școlii a contribuit în mare măsură la obținerea unor rezultate pozitive în munca de ridicare a nivelului de cunoș- tințe al elevilor. în obținerea succesului la examene. MARIN HERBERT dovedind o comoditate nepermisă. In felul acesta, în bilete au intrat și subiecte care au fost scoase ulterior din programă prin instrucțiunile Ministerului. De exemplu, tovarășii Ardeleana Mircea și Taraș Ari- stita. învățători la clasele a IV-a de la școala de 7 ani din Sihlea, în biletul nr. 3 au cerut elevilor să dea exemple de sufixe și prefixe, deși instrucțiunile Ministerului cer ca aceste subiecte să fie scoase din programă. Alte cadre didactice au greșit în felul cum au combinat între- bările din conținutul biletelor întocmite. De exemplu, tovarășa Dicescu Eleonora, de la școala, de 7 ani nr. 3 de fete din R. Sărat, întocmise în așa fel biletele la constituție, îneît unele din ele cuprindeau sectrtive. Este clar că folosind astfel de bilete, nu se poate cunoaște felul cum și-au însușit elevii diferite părți esențiale ale materiei parcurse, ci numai un sin- gur capitol, sau numai o anumită pro- blemă a capitolului respectiv. Aceste gipsuri ne arată că în viitorul an școlar trebuie să-i îndrumăm mai temei- nic pe învățători și profesori în această privință, că trebuie să controlăm cu mai multă seriozitate biletele întocmite pentru examene. In ceea oe privește metodica desfășu- rării examenelor, școlile din raionul nos- tru au obținut însemnate succese. La mai toate școlile la care au asistat organele de învătămint și sindicale s-a observat o atitudine justă din partea pedagogilor, o atmosferă calmă, liniștită. Cadrele didac- tice au lăsat elevii să dezvolte în întregime temele si numai la sfîrșit au pus întrebări auxiliare. O experiență foarte bună a do- bîndit în felul de a examina elevii tova- rășa învățătoare Dobrescu Maria din Rîmnicu Sărat. Ne-am propus ca în vii- torul an școlar să studiem mai îndea- proape experiența acestei învățătoare pentru a o putea populariza cu succes în școlile raionului nostru. Cîteva concluzii In școala noastră, unde sînt multe clase și multi elevi, problemei? organizării și desfășurării examenelor au fost foarte complexe și foarte variate. De aceea, la mimai cîteva zile după examene, nu putem trage concluzii prea bogate cu pri- vire la desfășurarea lor. Totuși, de pe acum și, în parte, chiar din zilele exame- nelor ne-am putut da seama care anume dintre metodele muncii noastre au dat rezultate bune, ce metode nejuste am fo- ------------- A avut o influentă pozitivă asupra^ re- zultatului examenului Faptul că la sfîrși- tul fiecărei zile colectivul lărgit de direc- ție s-a întrunit pentru a analiza felul cum s-a muncit în ziua respectivă. Astfel s-au putut‘lua chiar din mers unele măsuri de îmbunătățire a activității școlii în zilele examenelor. Dacă în prima zi unii profe- sori examinatori au venit cu întîrziere, în zilele următoare acest lucru nu s-a mai întîmplat. Dacă la început au existat lip- suri în metodica examinării elevilor, de exemplu intervenția examinatorilor cu prea multe întrebări ajutătoare, cum s-a întîmplat la clasa a IV B. unde nu li s-a lăsat elevilor timp suficient de gîndire, acestea au putut fi înlăturate ulterior. Pregătirea elevilor în timpul anului și în perioada recapitulării, ca și ajutorarea mai stăruitoare a celor rămași în urmă la învățătură au dus la încheierea cu bune rezultate a examenelor. La toate mate- riile și în toate clasele majoritatea elevilor au dovedit, prin răspunsurile lor în fata comisiilor de examinare, că și-au însușit cunoștințele predate. De exemplu, din cei 31 de elevi ai clasei a IV-a „A". 16 au luat la examenul oral de limba romînă nota 5 și numai un singur elev a fost notat cu 2; la clasa a Vil-a „A“, la exa- menul de geografie, din 27 de elevi 6 au primit nota 5, 15 au primit nota 4, 6 nota 3 și nici un elev nu a fost notăt cu 2.. Ele- vii claselor a X-a s-au prezentat deosebit de bine pregătiti la toate obiectele. Răs- punsurile lor ia examene au dovedit ma- turitate de gîndire si o bogăție de cunoș- tințe. Procentul promovatilor arată lim- pede la care materie, la care clasă s-a _____ti____! IM---:i_. — w—. *1 U11UL' au existat lipsuri. La clasele I-IV și X, procentul promovatilor este de. 95%. Au rămas însă în urmă clasele VnVII, unde, procentul promovatilor eston de numai 76%. La aceste clase staj,,pcnrdat în timpul anului o atentie inspripițintă aju- torării elevilor rămași în urnita învăță- tură. De asemenea, prin felul cum a fost organizat schimbul de experiență între profesori nu s-a obținut o îmbunătățire a nivelului predării. Colectivul pedagogic va trebui să analizeze cu stăraiintă activi- tatea desfășurată la aceste clase, să caute căile care pot duce la îmbunătățirea muncii. In timpTll examenelor de Ia sfîrșitul a- cestui an școala noastră a primit ajutor și din partea organelor de îndrumare și control, care au asistat la desfășurarea lor. Ca și în timpul anului, școala noastră a avut multi vizitatori în cursul exame- nelor. S-ar părea că acest fapt nu se da- torează unui caracter deosebit de intere- sant pe care l-ar avea munca școlii noa- stre fată de alte școli, ci unei întîmplări — așezării ei „geografice": școala .medie de băieți or. 1 este așezată aproape de Mi- nisterul Invățămintului. în vecinătatea Institutului de științe pedagogice si a In- stitutului de perfecționare a cadrelor di- dactice, nu prea departe de secția de în- vătămînt a raionului și de secția de în- vătămînt a Capitalei. Ea este, pe scurt, la îndemîna oricui. Acest lucru, de bună seamă, ne ajută. In timpul examenelor însă, dat fiind că ele se desfășurau intr-o perioadă restrînsă de timp, participarea zilnică a prea multor vizitatori în scoală b adus oarecare tulburări. La examenul ide .matematică al elevilor din clasa a X a A. pnua, ridu im baia, id un fioment dat. 6 vizitatori. In școala noa- stră erau în acel moment, în săbie de examen, reprezentanti ai secțiilor de învă tămînt raională și orășenească, ai Edi turii de stat didactice și pedagogice, ai C.C. al Sindicatului muncitorilor din în- vătămînt. ai comitetului orășenesc U.T.M., ai „Gazetei învățămîntului". Este limpede că acest du-te vino din școală nu poate decît să influențeze negativ asupra elevi- lor. Fiecare profesor a tras învățăminte prețioase pentru munca anului viitor din desfășurarea acestor examene de sfîrșit de an: că trebuie să-și perfecționeze ne- contenit metodele de predare, să tină sea- mă de condițiile concrete în care lucrează, să se ocupe de fiecare elev în parte. Dis- cutate pe larg în cadrul consiliului peda- gogic, aceste învățăminte vor sta la baza întocmirii planului de muncă în anul șco- lar viitor. Ele vor ajuta fiecărui pedagog să pregătească mai temeinic, mai bine pe elevii săi. să facă din ei tineri capabili care să fie o adevărată mîndrie a scolii. A. IORGULESCU directorul școlii medii de băieți nr. 1 din București In zilele de 17 șl 18 iunie a.c. s » desfășurat ia Institutul pedagogic din București prima consfătuire a absolventi- lor secției de fizico-matematică a institutu- lui. Ședința de deschidere a avut loc într-o atmosferă de cald entuziasm. Fiecare din- tre participanti a simțit o mare bucurie revăzindu-și colegii și foștii profesori. In cuvântul de deschidere, tovarășul Al Grosu, directorul institutului. a mul- umit participant: lor pentru felul cum au răspuns la chemarea acestuia și le-a urat succes in viitoarea activitate. Apoi au luat cuvîntul reprezentanti ai Minis- terului invățămintului, ai Instito uhu central de perfecționare a cadrelor didac- tice, ai Institutului de .științe peu-aurt-c. Deosebit de impresionante au fost mo- mentele cînd, in numele absolventilor din seria 1955, tovarașa Maria Iliescu a a'dus salutul promoției no., sau acelea cmd in numele absolvenților mai vechi tovarășa Lia Agache a exprimat sentimentele aces- tora și, în special, mîndria pe care au re- simțit-o ei văzînd atenția ce le-o acorda foștii lor profesori. Discuțiile au fost duse în jurul proble- melor principale ale muncii tinerilor pro- fesori. Au fost subliniate succesele obți- nute în învătămint de majoritatea absol- ventilor, care își desfășoară cu multă în- suflețire munca didactică. Multi dintre ti- nerii .profesori au vorbit despre lupta lor pentru înarmarea elevilor cu cunoștințe adînci și temeinice, despre strădania de a-și îmbunătăți necontenit munca educa- tivă. Astfel, de pildă, tovarășa Al. Gârneț a îhfăbsat metodele muncii sale cu părin- ții elevilor. Profesorii de matematică s-au ocupat de metodele folosite în predare, de căile ce trebuie folosite pentru a obține rezul- tate bune în pregătirea elev'lor cu lipsuri în cunoștințe. Cei mal multi au subliniat rolul muncii individuale cu elevii slabi, care i-au ajutat să îndrepte situația grea existentă ta începutul anului în clasele lor. Citiva tineri profesori au vorbit despre lupta lor pentru îmbunătățirea frecvenței elevilor. Tovarășii Tudose Gheorghe din comuna Cotneana — Pitești, Constanta Mocanu din comuna Ceptura-Cricov și Eu- genia Catlabuga din comuna Costieni — Rm. Sărat au arătat cum rezolvă ei acea- stă problemă. In cuvîntul tovarășului profesor Pâtra- scu Dumitru din Ploești s-au văzut frâ- mîntările adînc! ale unui oedagog tinar. conștient de misiunea sa, care se străduie- ște să obtmă rezultate mai bune în școa a. „Eu mă pregătesc pentru lucrările de la- borator cu mult înainte. De pildă, în timp ce predam lecțiile din capitolul „Optica1, pregăteam lucrările de laborator pentru capitolul „Electricitatea" In consfătuire s-au făcut cunoscute uncie inițiative lăudabile ale tinerilor profesori. Așa de pildă, tovarășul I. Niculescu, din comuna Iedera — Cânpina, a înființat la școala lui o cutie de scrisori în care elea vii introduc zilnic biletele pe care notează chestiunile neînțelese din lecții. Aceste chestiuni sînt explicate din nou în orele de meditații la care elevii participă cu mult interes. Tovarășul C. Ciobotea, profesor la școala din satul Schela Cladovei, raionul Severin, a înființai la școala sa o ga- zetă de perete de specialitate, pentru ma- tematică și fizica, la care colaborează un a mure număr de elevi. Concursul de matematică organizat inițiativa tovarășului Grigore Dum^'iocl^® profesor la școala din comuna ' lice^H Babeni-Pitești, a fAcut să crească rin-^H Gurile elevilor Interesul pentru ces^H obiect -de studiu. Același profesor. îdu^H indu-.se să facă lecții de fizică najMS clare pentru elevi, a confecționa: una cu ei numeroase aparate mai Munca cu caracter social a pr «Bl în mod deosebit pe tinerii pro fes- mai mulți participă la activitatea c lor culturale, a filialelor S.R.S.C.. ■■ șoară cu succes munca de propag ™ agrotehnică. Profesorii participant1 la consfătuire au arătat că una din principalele lor greutăți în muncă este supraîncărcarea cu sarcini care n-au nici o legătură cu activitatea mstructiv-educativă sau culturală. De ase- menea, unii absolvenți au Vorbit despre greutățile ce le întâmpină datorită făptui lui că, fiind calificati pentru matematică, sînt folositi la alte catedre. Colectivul didactic al institutului a u^, mărit cu interes deosebit problemele rijy cate in discuții de absolventi — problen^^ variate, izvorîte din munca lor practică în scoli. Consfătuirea a ajutat pe profesorii institutului să înțeleagă cum trebuie să-și desfășoare activitatea in anul viitor, pen- tru a pregăti mai bine Pe absolvenți, ast- fel îneît aceștia să poată face fată cu suc- ces tuturor problemelor muncii d n școală. Valoarea consfătuirii a constat și în aceea că ea a prilejuit schimbul de ex- periență și întărirea colaborării între foștii colegi. Consfătuirea a ales un comitet de initiau tivă, format din cadre didactice și absol- venti, care va avea ca sarcină de a tine permanent legătura dintre institut și ab- solventi. In cuvîntul de închidere, tovarășul A. Hollinger, decanul secției maiematică- fizică a institutului, a arătat că institutul se mândrește cu absolvenții să., care do- vedesc prin munca lor în școală că sint profesori format in anii regimului de democrate populară. IUSTIN CORNEA asistent la Institutul pedagogic din București Fiii oamenilor mun- cii aparținind diferi- rare locuiesc pe teritoriul țării noastre trăiau în regimul burghezo-mo- șieresc In condiții ma- teriale dintre cele mai grele, de multe ori in bezna neștiinței de carte. Astăzi, copiii oame- nilor muncii din țara noastră, indiferent de naționalitatea lor, se bucură de grija fi dragostea întregului popor, de posibilitatea de a-și însuși cunoș- tințele științifice în limba maternă. Ln clișeu: In fața localului școlii peda- gogice mixte cu limba de predare tătară din Constanța, grupuri de elevi discută despre examene. ★ * ★ In preajma etapei cu frecventă a cursului de perfecționare a cadrelor didactice Perfecționarea necontenită a calificării ca- drelor didactice constituie unul din factorii hotărîtori ai eficacității procesului instructiv- educativ, ai succesului în munca școlii. Pro- fesorii și directorii școlilor trebuie să des- fășoare o muncă complexă, plină de răspun- dere. Ei nu-și vor putea îndeplini această sarcină 1a nivelul cerințelor care stau astăzi in fața școlii noastre fără perfecționarea continuă a pregătirii lor ideologice, peda- gogice și de specialitate. Antrenarea tuturor cadrelor didactice în cursul anual de perfecționare — care cu- prinde studiul individual al cursanților p.e baza planului de învățămînt și a programe- lor stabilite, desfășurarea lecțiilor, semina- riilor, lucrărilor practice și a examenelor în etapa cu frecvență din timpul verii — con- stitue calea principală în munca de perfec- ționare. Organizarea și îndrumarea muncii de per- fecționare a cadrelor didactice prezintă o mare complexitate și implică folosirea unor mijloace și forme variate de activitate, care să urmărească și să realizeze în adîncime procesul neîntrerupt de perfecționare, în acti- vitatea de zi cu zi a cadrelor didactice în școală. De aceea, institutele de perfecționare nu-și pot limita activitatea exclusiv la sar- cinile organizării cursului anual de perfecțio- nare, ele nu se pot rupe de munca metodică dusă de cabinetele pedagogice și de activi- tatea vie a școlilor- și cadrelor didactice. Alături și în strînsă legătură cu obiectivul principal al muncii propriu zise de perfecțio- nare, o serie de alte activități — și anume îndrumarea muncii metodice, studierea, ge- neralizarea și popularizarea experienței îna- intate a cabinetelor pedagogice și a cadrelor didactice etc., constitue sarcini foarte impor- tante, specifice institutelor de perfecționare. Desigur că asemenea activități nu pot fi realizate decît în mod progresiv, pe măsura acumulării și prelucrării de către institute a experienței terenului, pe baza folosirii celor mai potrivite forme organizatorice de legă- Conf. univ. Troian Moraru directorul Institutului interregional de perfecționare a cadrelor didactice, București tură cu activitatea cabinetelor pedagogice și a școlilor. ☆ ln organizarea muncii sale, Institutul in- terregional de perfecționare din București a pornit tocmai de la aceste obiective. Consfă- tuirile care au fost organizate în lunile mar- tie și aprilie a.c., cu învățătorii, profesorii șl directorii școlilor de 7 ani înca- drați la cursul de perfecționare în Bucu- rești, la centrele regiunilor Ploești, Pitești, Galați și Constanța, ca și consfătuirile cu activul cabinetelor pedagogice regionale, au scos la iveală lipsuri serioase în legătură cu munca de perfecționare a cadrelor didactice. Majoritatea pedagogilor cuprinși la cursul de un an nu începuse încă sub nici o formă studiul, secțiile de învățămînt preocupîndu- se într-o măsură cu totul insuficientă de spri- jinirea muncii lor individuale și de rezolva- rea principalelor greutăți pe care le întîm- pinau aceștia. Numeroși cursanți erau supra- aglomerați cu sarcini obștești. Lipsea mate- rialul bibliografic pentru unele discipline. In aceste împrejurări, sarcina cea mai urgentă care stătea în fața institutului, pusă în același timp și cabinetelor pedagogice regio- nale, era aceea de a mobiliza cursanții la studiu, de a-i sprijini p»in consultații colec- tive și individuale la care să fie antrenați în măsură din ce în ce mai mare. Institutul s-a preocupat îndeaproape de a asigura un program lunar de consultații colective și con- ferințe, începînd din luna martie a.c. Pină în prezent au avut Ioc 13 consultații și con- ferințe la disciplinele bazele marxism-leni- nismului, pedagogie, limba romînă, matema- tică și științe naturale, cu participarea unui num?.- de 345 de cadre didactice din Bucu- rești și regiunea București. In stabilirea te- melor consultațiilor, cadrele institutului au ținut seama de cerințele programelor, de propunerile formulate de cursanți, de nevoia de a clarifica acele probleme de bază în a căror studiere cursanții întîmpinau cele mai multe greutăți. De exemplu, la matematică s-au dat consultații despre „Bazele geome- triei", „Teoria grupărilor și aplicațiile ei în geometrie"; la pedagogie — „Fundamen- tarea procesului de învățămînt pe baza în- vățăturilor lui I. P. Pavlov", „Esența și con- ținutul învățămîntului politehnic" ; la limba și literatura romînă — „Propozițiile subiec- tive și predicative", „Metoda realismului socialist" ; la științele naturale — „Darwi- nismul sovietic creator", „Noțiunea de spe- cie" etc. Un mare număr de consultații au fost realizate cu sprijinul Universității „C. I. Parhon", al Societății de matematică și fizi- că și al Societății de științe naturale. Au ținut consultații mult apreciate de cursanți academicienii forgu Iordan și Grigore Moisil, profesorii universitari Nicolae Teodorescu, Miron Nicolescu etc. De la începutul lunii aprilie a.c., la se- diul institutului au loc în mod regulat con- sultații individuale pentru cursanții din București, potrivit unui program lunar. Pînă în prezent catedrele institutului au dat con- sultații individuale unui număr de 93 de cursanți din București și regiunea București. Desfășurarea consultațiilor colective și in- dividuale a dovedit de la început interesul pe care cursanții îl poartă muncii de perfec- ționare. De pildă, cursanții Dumitru Popescu- Olt, de la școala nr. 1 dc băieți. Margareta Corneti, de la școala nr. 56 fete, Silvia Băl- tărețu, de la școala nr. 25 fele, Valeria Anton, de la școala medie nr. 20 de băieți și mulți alții nu numai că participă regulat la consul- tațiile colective și individuale, dar se stră- duiesc să folosească activ indicațiile primite: își organizează just studiul individual, con- spectează în mod conștiincios materialul bibliografic, consemnează procedeele proprii în predarea unor teme studiate, fac obser- vații cu privire la manuale și programe Pentru a veni în ajutorul cursanților din celelalte regiuni, institutul a organizat, cu sprijinul cabinetelor pedagogice regionale, un număr de peste 20 de consultații colec- tive, ținute de conferențiari și lectori ai in- stitutului la Ploești, Pitești, Galați, Brăila și Constanța. De asemenea, rezumatele unor consultații și conferințe au fost multiplicate și difuzate cursanților. Aceste acțiuni, ca și acțiunile organizate de cabinetele pedagogice regionale, au dus la intensificarea muncii de perfecționare în ultimele două luni. Astfel, cabinetul pedago- gic al regiunii București a organizat un nu- măr de 17 consultații colective în orașele Giurgiu. Călărași, Tr. Măgurele, Roșiori. Alexandria. Oltenița și Zimnicea, precum și consultații individuale și prin corespondență. Metodiștii cabinetului pedagogic regional au stabilit o legătură directă cu cea mai mare parte a profesorilor cuprinși la curs. Unele secții de învățămînt raionale — de exemplu acelea din Tr. Măgurele și Călărași — pe lîngă organizarea consultațiilor, au urmărit pe teren modul cum se pregătesc cursanții și au trasat directorilor de școli sarcina să le asigure acestora timpul necesar studiului, să urmărească și să îndrume pregătirea lor. Mulți directori de școli, ca de exemplu to- varășii Nicolae Profeanu, de la școala me- die din Giurgiu, Ecaterina Beciuc, de la școala de 7 ani din comuna Domnești, Elena Florea, de la școala din comuna Cuza-Vodă etc. îndeplinesc în bune condiții aceste sar- cini. Munca de pregătire a cursanților a fost îmbunătățită în unele raioane, ca urmare a îmbogățirii fondului de cărți din bibliotecile raionale. De exemplu, în comuna Mihăilești secția de învățămînt a îmbogățit biblioteca raională cu cărți în valoare de 2000 lei ; bibliotecile comitetelor sindicale raionale ca și bibliotecile școlilor medii din orașele Giurgiu și Călărași pun la dispoziția cadre- lor literatură ideologică, lucrări de speciali- tate și de pedagogie. Un sprijin deosebit de însemnat primesc cursanții din partea comitetelor de partid. De exemplu, cabinetele de partid de pe lîngă comitetele P.M.R. din raioanele Roșiori și Tr. Măgurele au organizat pentru cadrele didactice cuprinse la cursul de perfecționare consultații în legătură cu problemele de marxism-leninism. Una din lipsurile serioase ale activității desfășurate pînă acum o constituie faptul că atît Institutul interregional București cît și cabinetele pedagogice regionale s-au ocupat într-o măsură cu totul insuficientă de pre- gătirea directorilor școlilor de 7 ani înca- drați la cursul de perfecționare. Nu numai că pentru aceștia nu s-a organizat în mod sistematic sprijinul prin consultații colective și individuale cu temele corespunzăt iare obiectelor programei, dar nu au fost suficient mobilizați nici măcar la consultațiile colec- tive de pedagogie. Nu-i mai puțin adevărat că majoritatea directorilor școlilor de 7 ani nu au răspuns chemărilor noastre și nu au cerut consultații individuale. Lipsa este cu atît mai mare, cu cît directorii școlilor, fiind aglomerați în permanență cu sarcini, nu au reușit să se pregătească temeinic. Nici sec- țiile de învățămînt regionale și raionale n-au dat întreg sprijinul lor pentru ajutorarea directorilor și pentru îndrumarea studiului acestora. Directorii înscriși la curs trebuie să-și intensifice serios studiul în zilele care au mai rămas pînă la începerea etapei cu frecvență, iar secțiile de învătămint au dato- ria să le creeze condițiile necesare în acest scop. In momentul de față, toate eforturile colec- tivului institutului și aie activului cabinetelor pedagogice sînt concentrate în acțiunea de pregătire a etapei cu frecvență. Succesul activității în această etapă este condiționat în primul rînd de munca de- pusă pînă în prezent de fiecare cursant in parte pentru a se pregăti cît mai temeinic 1a toate disciplinele. Zilele care au mai rămas pînă Ia data începerii etapei cu frecvență trebuie folosite pentru intensificarea pregă- tirii individuale a fiecărui cursant. Secțiile de învățămînt raionale, directorii de școli și or- ganele sindicale trebuie să le asigure cursan- ților timpul necesar pentru a-și revedea con- spectele și pentru a-și pune la punct ultimele pregătiri. Cabinetele pedagogice regionale și activul voluntar al cabinetelor raionale mai pot organiza consultatii individuale pentru clarificarea unor probleme de specialitate sau de pedagogie, pot cere sprijinul cabinetelor de partid pentru organizarea unor consultatii individuale de marxism-leninism. Pentru cursantii din București și di