■
fWS’»"”'*
Proletari din toate țările, uniți-va !
Pentru destinderea încordării internaționale
1
Santa îaaăîăaiialulai
Organ al Ministerului învățăm! ntulul și al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din învățămînt
ANUL VII Nr. 323
4 PAGINI, 25 BANI
Vineri 17 iunie 1955
^Practica de vară a elevilor
și studenților
( PRIM ȘCOLILE PATRIEI )
Practica pe care studenții șl elevi! sco- Chiar în ceea ce privește elaborarea
Iilor profesionale si tehnice o desfășoară programelor pentru practică au existat
în timpul verii în cadrul întreprinderilor. în anul școlar trecut lipsuri serioase.
Multe institute au alcătuit aceste pro-
pe șantiere, în gospodării agricole colec-
tive și de stat, în spitale, în instituții le
dă posibilitatea de a aplica în procesul
muncii cunoștințele teoretice, de a cu-
noaște îndeaproape procesul de producție.
Cele mai multe instituții de învățămint
superior, școli profesionale si tehnice au
acordat în anii școlari trecuti o deosebită
atentie pregătirii practice a viitorilor mun-
citori, tehnicieni și specialiști, s-au ocupat
de buna organizare și desfășurare a prac-
ticii lor în producție, au depus eforturi
însemnate pentru ca ei să-și însușească
cunoștințe temeinice de specialitate.
Așa, de pildă, în anul școlar trecut,
școala profesională nr. 2 din Ploești,
școala profesională nr. 1 din Cîmpina.
precum si unele institute de învățămînt
superior, stabilind o justă colaborare
cu conducerile administrative și cu orga-
nizațiile de partid din cadrul întreprin-
derilor în care ucenicii și studentii și-au
desfășurat practica de vară, au reușit să
mobilizeze muncitorii, maiștrii, șefii de
secții și inginerii în vederea sprijinirii
muncii ucenicilor și studentilor practi-
canti. In vara anului trecut s-au orga-
nizat, în special în sectoarele construct'i
și metalurgie, brigăzi complexe de pro-
ducție formate din studenti, elevi ai
fostelor școli medii tehnice și ucenic! ai
școlilor profesionale, care au luat parte
activă la desfășurarea procesului de pro-
ducție, obtinînd rezultate dintre cele mal
bune.
Rezultatele pe care le-au obținui stu-
denții. elevii școlilor tehnice și ucenicii
școlilor profesionale în perioada practicii
de vară sint strîns legate de felul în care
facultățile și școlile au tinut legătură cu
întreprinderile respective, de felul în
care s-au preocupat de organizarea acti-
vității practice, de măsura în care i-au
controlat și îndrumat pe practicanti în
perioada activității lor. Se poate apune
că în cele mai multe întreprinderi prac-
ticantii au avut posibilitatea de a parti-i
cipa efectiv la procesul de producție, de
i a-și desfășura activitatea în conformitate
cu programele stabilite de instituțiile de
invatămint. Așa. de pilda, studenții lui-
stitutufiui politehnic din București și al
Inst’tutului politehnic din Cluj au execu-
tat personal ilucrăiri în atelierele de tur-
natorie; studenți ai, Facultății de con-
strucții de utilai de la Institutul politeh-
nic din bucurești au lucrat efectiv in
secțiile mecanice ale întreprinderilor
unde și-au desfășurat practica. Rezultate
bune au obținut in perioada practicii și
studenții Facultății de știinie naturale a
Universității „Al. I. Cuza“ din Iași, care
au lucrat pe terenurile școlilor medii
agricole și horticole, unde au învățat să
organizeze loturi experimentale, studentii
de la I.M.F. București, care au fost de
un real folos în spitalele unde au lucrat,
precum și studenții Institutului de con-
strucții din București, care au primit ca*
liticative frumoase din partea șantierelor;
unde si-au desfășurat practica.
Majoritatea colectivelor de conducere
a practicii elevilor, și studentilor au ur-
mărit zilnic felul cum își îndeplinesc
aceștia planul de muncă, cum își întoc-
mesc caietele de practică etc.
O analiză minuțioasă a felului tn care
s-a desiașurat practica de vară în anul
școlar trecut arată însă că atît în organi-
zarea cit si în desfășurare» practicai de
vara an existat o serie de deficiente care
au influențat in mod negativ pregătirea
srudenților și elevilor. Numeroase facul-
tăți au trimis cu întirziere propunerile in
legătură cu întreprinderile în care urma
să se desfășoare practica, ceea ce a
făcut ca ministerele de resort să întîm-
pine greutăți în repartizarea studenților
pentru practică. Deși unitățile de învă-
tămînt au încheiat convenții de colabo-
rare cu întreprinderile, totuși au fost în-
treprinderi care au refuzat să primească
practicanti pe motivul că nu le pot asi-
gura cazare și hrană. Aceasta a dus la
o nouă schimbare a repartiției studenti-
lor, la scurtarea perioadei de practică a
acestora, la slaba lor pregătire.
O altă deficientă în organizarea prac-
ticii a fost aceea că uneori studentii au
fost repartizati în întreprinderi care nu
corespundeau pe deplin specialității și
gradului lor de pregătire. Așa, de exem-
plu, studentii anului 111 de la Institutul
de petrol și gaze din Capitală — spe-
grame în mod necorespunzător. _ unele
le-au trimis întreprinderilor cu întîrzjere.
Ca un fapt pozitiv trebuie arătat că în
acest an școlar Alinisterul învătămîntului
în colaborare cu Ministerul Agriculturii
și Silviculturii au întocmit programe de
practică ,pe care le-au trimis institutelor a-
gr anemice.
Dacă cele ma! multe întreprinderi au
respectat întocmai programele trimise de
facultăți, apoi au fost altele, ca de' pildă
Întreprinderea de conserve din Timișoara,
care, neintelegînd rostul practicii, nu au
respectat programul și le-au cerut studen-
tilor sa execute munci necorespunzătoare.
La uzinele de tractoare „Ernst Thâlmami"
din Orașul Stalin nu s-a întocmit pentru
studenti un plan de muncă, nu au fost
repartizati just în timpul practicii, nu li
s-a înlesnit trecerea prin toate secțiile.
Cele mal multe instituții de învătămînt
superior, cit și școlile profesionale și teh-
nice au urmărit îndeaproape desfășurarea
practicii de vară, pe baza unui plan dima-
inte întocmit. S-a constatat însă că dacă
ucenicii școlilor profesionale, care și-au
desfășurat practica, de cele mal multe ori.
în întreprinderile din localitatea unde
funcționa și școala lor, au fost controlati
cu regularitate, studentii au fost contro-
lati numai periodic, iar în unele cazuri
aproape de loc. De multe ori delegatii in-
stituțiilor de învătămînt care au primit
însărcinarea să organizeze și să contro-
leze practica au neglijat problema rezol-,
varii drepturilor materiale ale studenților.
Pentru ca în acest an școlar practica
de vară să se desfășoare în condiții mai
bune este necesar ca atît Ministerul ln-
vățămintului și instituțiile de învătămînt
superior, tehnic și profesional, cît și mi-
nisterele de resort și întreprinderile care
vor primi studenti și ucenici pentru prac-
tică să tină seama de lipsurile care au
existat în anul trecut, acordind o mai mare
atentie practicii viitoarelor cadre de mun-
citori. tehnicieni și specialiști.
In acest an. Direcția generală a învă-
tămîntului superior cît si Direcția gene-
rală a învătămintuhii profesional și teh-
nic din Ministerul Învătămîntului au luat
din timp masuri de organizare a prac-
ticii de vară. Vș trebui tociși ca delegatii
ministerului să controleze in toată acea-
stă perioadă felul în care unitățile de în-
vătămînt se îngrijesc de organizarea prac-
ticii. de controlarea muncii studentilor si
ucenicilor.
Instituțiilor de învătămînt le revine sar-
cina de a tine o legătură continuă cu
unitățile în cadrul cărora își fac practica
ucenicii și studentii, in vederea asigurării
condițiilor materiale și a respectării pro-
gramei de practică. Colectivele de control
al practicii trebuie să asigure ca fiecare
student și ucenic să asiste și să păr-
ticipe la executarea operațiilor principale
specifice profesiei respective.
Pe baza programelor trimise de unită-
țile de învătămînt întreprinderile vor tre-
bui să întocmească, la începutul fiecărei
serii, un plan general de desfășurare a
practicii, un grafic de mutare prin rotație
pe locul de muncă a practicantilor, indi-
cînd totodată și operațiile pe care trebuie
să le execute aceștia în fiecare secție.
Conducătorii de practică au sarcina de
a-1 ajuta pe ucenici și studenti să-și or-
ganizeze locul de muncă, să cunoască
bine mașinile, să le întrețină și să le
Bilanțul muncii unui an
După un an de muncă, elevii
șdoliil profesionale de construc-
ții nr. 21 din București se pre-
zintă în fața comisiilor examinatoare.
Cei mai mulți dintre ei tratează subiec-
tele într-o înlănțuire logică și argumen-
tată, dovedind o serioasă pregătire profe-
sională și dragoste fată de meseria pe
care și-au ales-o.
Folosind materialul didactic adus spe-
cial în clasă, elevul Corneliu Gheorghiu
din anul 1 „F"-zidari explică modul cum
se execută zidăria după metoda cea mai
avansată, „în lanț", dînd și exemple de
realizări pe șantierul „Locuințe mundllo-
rești-Vatra Luminoasă" unde a făcut
practica în cursul anului.
Eleva Constanța Simulescu din anul II
„A" instalații a obținut frumoase rezul-
tate în munca practidă pe șantiere, iar la
examenul teoretic de absolvire a obținut
la toate materiile nota 5, dînd dovadă de
cunoașterea temeinică a tuturor proble-
melor legate de meseria sa.
Examenele de calificare ale absolvenți-
lor și etovdor din anii I șl II s-au desfă-
șurat pe marile șantiere ale Capita'ei,
șantiere unde elevii au efectuat practica
în cursul anilor de studii. Rezultate fru-
moase au obținut elevii de pe șantierele
La o școală
In aceste zîle. la școala medie teh;
nică de comerț, secția serală, dlfi
București se desfășoară examenele
de diplomă ale elevilor din anul IV. E-
Sevii, muncitori in diferite^ întreprins
deri din Capitală, s-au pregătit pentru
acest examen cu aceeași sîrguință cu care
știu să muncească pentru îndeplinirea sar-
cinilor lor din producție.
Profesorii unei școli cu elevi care mun-
cesc în producție au probleme deosebite,
complexe de rezolvat. Profesorii acestei
școli au știut însă să lupte cu toate^greu-
tățile si să învingă. înainte de a începe
pregătirile pentru examenul de diplomă,
tovarășul diriginte Ion Preoteasa a stat
de vorbă cu colectivul de elevi și cu fie-
care elev în parte, pentru a lămuri însem-
nătatea meditațiilor și necesitatea de a
participa cu regularitate la ele. Dirigintele
a venit la locul de muncă al elevilor, pen-
„Blocuri muncitorești" de ta C.F.R.; din
Bucureștii Noi, Ferentari și Vatra Lumi-
noasă, unde ei au lucrat efectiv alături
de muncitori după metodele
mai noi îm construcții.
Participînd la mai multe
constatat că mai sînt elevi
de lucru cele
examene, am
dare nu s-au
pregătit temeinic și care au obținut note
slabe la mai multe materii.
Elevul Raidu Dumitru, din
țări, care în timpul anului
motivat atît de la cursuri
practică, nu a reușit să ia
anul I-faian-
a lipsit ne-
cît și de la
nota de tre-
cere la examene, iar eleva Ana Duimi-
trescu din anul 11-instalații tehnico-sani-
tane, dare nu s-a străduit să-și însușească
cunoștințe temeinice teoretice și practice,
obținind note slabe la examene, va fi tri-
misă în producție ca muncitoare necalifi-
cată.
Examenele de sfîrșit de an ne-au arătat
asupra căror probleme trebuie să ne în-
dreptăm atenția în mod deosebit în anul
școlar viitor, pentru a obține rezultate
din de în
ret ic ă și
calificati.
ce mai bune tn pregătirea teo-
practică a viitorilor muncitori
I. NANU
director adjunct al «colii
profeslonale-constructil
tehnică
cei mal slab
tm a cunoaște greutățile Jiecărvi^ și	]
tiu a arăta conducătorilor că trebuie să
creeze elevilor timp liber pentru învățătu-
ră în această perioadă. In urma acestor
vizite, s-au înlăturat multe greutăți din
calea elevilor. Astfel, eleva Elena lonită,
care lucrează la sfatul popular al raionu-
lui Gheorghiu-Dej, și elevul Ion Mihăiles-
cu, șofer la I.C.A.S., au obținut concediul
legal pentru studii la care aveau dreptul
dar pe care nu-1 obținuseră pînă atunci.
Paralel cu grija pentru a asigura ele-
vilor condiții bune de învățătură, s-a des-
fășurat în școală o muncă susținută în
vederea consolidării cunoștințelor în ca-
drul orelor de meditație. Tovarășa Elena
Ciolac, profesoară de finanțare și credi-
tare, a făcut de trei ori pe săptămînă ore
de meditație în care s-a ocupat de fiecare
elev în parte și în mod deosebit de elevii
serală
pregătiti. Cu altrtortrf eche-
melor judicios alcătuite de tovarășa pro-
fesoară, elevii si-au putut sistematiza șl
întări cunoștințele. Capitolele mai grele
din materie ca : circulația mărfurilor, re-
ducerea cheltuielilor de circulație, balan-
ța de venituri și cheltuieli etc. au fost
bine înțelese datorită folosirii schemelor.
Profesorul de evidentă contabilă, tova-
rășul Constantin Purcărete, a dat și el
o atentie deosebită activității din această
perioadă. In cadrul orelor de meditații,
el a insistat asupra unor probleme mai în-
semnate, ca, de pildă, evidenta contabilă
industrială.
Elevii au studiat cu deosebit interes tn
timpul anului problemele privitoare la ipla.
nificarea economiei. In cadrul orelor prac-
tice care s-au desfășurat cu prilejul reca-
pitulării. tovarășul profesor Scarlat Nicu-
lescu a subliniat cu deosebire chestiunile
nodul de calculare a coefl
clenților de reducere a cheltuielilor de cir-
culație. Elevii cunosc acum bine această
problemă, înțeleg importanța pe care o
are reducerea acestor cheltuieli.
Pregătiți astfel de către profesori, mun-
citorii elevi ai secției serale de la școala
medie tehnică de comerț se prezintă cu
încredere în fața examenelor de maturi-
tate, la care sînt hotărîti să arate că vor
ști să ducă o muncă temeinică în viitoarea
lor activitate.
MIMAI DUMITRACHE
Problema micșorării încordării .interna-
ționale frămîntă azi pe oamenii iubitori
de pace d.n toate țările lumii. Cercurile
cele mai largi ale opiniei publice discută
cu un deosebit interes .asupra căilor care
pot și trebuie să ducă la întărirea încre-
derii între state. Intre aceste căi un loc
deosebit îl ocupă asemenea probleme im-
portante cum sînt: reducerea înarmărilor
și interzicerea armei atomice și a celorlal-
te arme de exterminare în masă, crearea
unui sistem de securitate colectivă în
Europa, asigurarea păcii și securități! în
Asia și în Extremul Orient, restabilirea
drepturilor legitime ale Republicii Popu-
lare Chineze în O-N.U. și altele.
După oum se știe, principala răspun-
dere pentru menținerea păcii generale și a
seduritșții popoarelor revine marilor pu-
teri. Așa se explică interesul pe care opi-
nia publică mondială îl manifestă față de
apropiata conferință a șefilor guvernelor
Uniunii Sovietice, Statelor Unite, Marii
Britanii și Franței.
Din notele schimbate la 6 șt 13 iunie
între aceste guverne, popoarele au aflat
cu profundă satisfacție că cele 4 mari pu-
teri au căzut de acord asupra locului con-
ferinței, stabilindu-se ca ea să se țină la
Geneva, precum și asupra datei de înce-
pere a conferinței, hotărîndu-se ca să se
deschidă la 18 iulie. In realizarea ades-
tui acord popoarele văd un succes al
forțelor păcii, un rezultat al importantelor
inițiative diplomatice întreprinse de gu-
vernul sovietic în vederea destinderii în-
cordării internaționale.
Care este scopul conferințe! șefilor gu-
vernelor U.R.S.S., S.U.A., Marii Britanii
și Franței și ce așteaptă popoarele de la
această conferință, iată două întrebări
care nu pot fi despărțite.
Popoarele doresc fierbinte ca această
conferință să contribuie efedtiv la crearea
unei atmosfere bazate pe încredere șl în-
țelegere reciprocă în relațiile dintre state,
ia înlăturarea primejdiei unui nou război.
De aceea știrea cu privire la ținerea con-
ferinței dela Geneva este în timp in a tă cu
o fierbinte aprobare de către toți oamenii
iubitori de pace.
In ceea ce privește poziția Uniuni! So-
vietice față de această conferință, se știe
că ea corespunde năzuințelor popoarelor,
intereselor lor vitale. Guvernul sovietic
a arătat încă în nota sa din 26 mai a.c.
adresată celor 3 puteri occidentale că are
o atitudine pozitivă față de convocarea
conferinței șefilor guvernelor Franței, Uni-
unii Sovietice. Marii Britanii și Statelor
Unite ale Americii. avînd în vedere că
„scopul susmenționatei conferințe este
micșorarea încordării internaționale si în-,
tărirea încrederii reciprode în relațiile în-
tre state".
Cu totul alta este poziția Statelor Unite
ale Americii fată de apropiata conferin-
ță. Faptele dovedesc că cercurile guver-
nante din S.U.A. se pregătesc să vină la
conferință nu în spiritul unei politici de
înțelegere și bunăvoință, ci în vechiul
spirit al politicii lor falimentare „de pe
pozitii.de forță".
Nu constituie pentru nimeni un secret
faptul că pîna nu demult cercurile condu-
cătoare americane au avut o atitudine cu
totul nefavorabilă ideii unei conferințe a
șefilor guvernelor marilor puteri. Sub pre-
siunea popoarelor, guvernanții din S.U.A.
și-au schimbat poziția și au declarat că
sînt de acord cu o asemenea conferință.
Nu putem însă să nu observăm că în ace-
lași timp ei, și-au schimbat și tactica. Re-
mințind la ‘încercările de împiedicare a
conferinței, care ■ au dat greș, cercurile
guvernante ale S.U.A. încearcă acum să
găsească mijloace pentru subminarea lu-
crărilor conferinței, pentru a o lipsi de
eficacitate. Alașina propagandei reacțio-
nare americane a si fost pusă în funcțiu-
ne în scopul orbirii maselor. în scopul
„demonstrării" că această conferință n-ar
putea să ducă la rezultate pozitive. Este
semnificativ că în acest scop acționează
nu numai politicieni de mina a doua, nu
numai ziariști americani bine cunoscuti
ca fiind iresponsabili, ci și persoane care
poartă răspunderea directă pentru poli-
tica externă a S.U.A.
Atrage în orimul rînd atenția recenta
declarație du privire da apropiată confe-
rință pe care a făcut-o reprezentanților
presei însuși dl. Dulles, secretarul de stat
al S.U.A. Dl. Dulles afirmă, fără ca el
însuși să creadă cît de cît în ceea ce spu-
ne, că sucdesul conferinței ar depinde în
primul rînd de dorința Uniunii Sovietice
de a manifesta „un spirit constructiv,
nou" în reglementarea problemelor inter-
naționale.
Politica externă a U.R.S.S. este bine
cunoscută întregii lumi. Cît privește spi-
ritul cu adevărat constructiv pe care gu-
vernul sovietic îl manifestă în întreaga sa
politică externă este suficient să amintim
doar încheierea - Tratatului de Stat cu
Austria, propunerea Uniunii Sovietice în
problema reducerii armamentelor, inter-
zicerii armei atomice și înlăturării pri-
mejdiei unui nou război, normalizarea re-
lațiilor sovieto-iugoslave, propunerea de a
se stabili relații diplomatice și comerciale
între U.R.S.S. și Republica Federală Ger-
mană și ne vom da seama că fiecare pas
realizat pe drumul destinderii în relațiile
internaționale este determinat, în primul
rînd. de inițiativa guvernului sovietic; de
politica de pace a Uniunii Sovietice.
Cum poate atunci dl. Dulles să pună
la îndoială seriozitatea intențiilor guver-
nului sovietic în legătură cu apropiata
conferință ? Apare dît se poate de limpe-
de că născocirile secretarului de stat al
S.U.A., ca și ale altor politicieni ameri-
cani care abordează apropiata conferin-
ță din punctul de vedere al politicii „ de
forță" urmăresc nu să înlesnească lucră-
rile conferinței, ci să complice situația în
preaima acesteia si să creeze dificultăți
lucrărilor ei.
Succesul oricărei conferințe Internatio-
nale depinde de hotărîrea tuturor parti-
cipantilor la ea de a contribui la regle-
mentarea problemelor nerezolvate, ținînd
seama în modul cuvenit de interesele tu-
turor participantilor la tratative. Preten-
țiile de a impune uneia din părți condiții
de orice fel pentru tratative sint absurde.
Ar fi fost timpul de mult ca anumiti po-
liticieni occidentali să se convingă că fo-
losirea unor asemenea metode față de
Uniunea Sovietică nu poate avea nici un
fel de succes.
încercările promotorilor politici! -„de
pe poziții de forță" de a torpila lucrările
conferinței șefilor guvernelor celor patru
nrari puteri reies în modul cel mai limpe-
de și din raționamentele d-Iui Dulles, po-
trivit cărora conferința ar trebui să dis-
cute probleme ca „problema țărilor Euro-
pei răsăritene1* și „problema activității
comunismului internațional".
O veche zicală populară arată că zeii;
cînd vor să dea pierzării pe cineva, îi iau
mai întîi mințile. Se poate oare ca secre-
tarul de stat al S.U.A. să nu știe că nu
există nici un fel de „problemă a țărilor
Europei răsăritene"? Sau poate și-a pier-
dut mințile? Să știe dl. Dulles și toți cei
de teapa lui că popoarele din țările de de-
mocrație populară, care au răsturnat do-
minația exploatatorilor și au instaurat pu-
terea populară, nu vor permite nimănui să
se amestece în treburile lor interne, in
ceea ce privește țara noastră, tovarășul
Gh. Gheorghiu-Dej a arătat du cea mai
mare claritate că „chestiunea regimului de
stat al Romîniei a fost hotănîtă odată pen-
tru totdeauna de poporul romîn conform
voinței și intereselor sale și nici un fel
de putere străină n-are căderea s-o pună
în discuție".
Nu mai puțin/ridicolă apare; referirea
secretarului de stat al S.U.A. la „problema
activității comunismului internațional"^
Pe bună dreptate se întreabă în declarația
agenției TASS' ce atitudine ar lua dl.
Dulles dacă la conferința celor patru puteri
s-ar pune de pildă problema „activității
capitalismului internațional"?
Un lucru este limpede. Raționamentele
iddui Dulles și ale celor de o seamă cu el
nu au nimic comun cu dorința de a se
obține rezultate bune la donferintă.
Poporul romîn, ca si celelalte popoare,
urmărește cu vigilență manevrele duș-
manilor păcii si consideră că apropiata
conferință a șefilor guvernelor celor patru
.mari puteri poate fi folositoare numai în
Jcazul.în care din partea tuturor partici-
pantilor se va manifesta dorința de .a con-
tribui la rezolvarea problemelor Interna-
ționale serioase și de a hotărî măsuri
practice care să ducă la micșorarea încor-
dării internaționale.
asemenea
calitatea utilaj
au fost repartizati
pentru practică la întreprinderea „Tudor
București, care pro-
duce utilaj pentru agricultură.
de resort fac greutăți
Unele ministere
Au terminat reparațiile și curățenia în școală
In clișeul din dreap-
ta : doi membri activi
ai cercului de navo-
modelism al școlii.
deservească, să le repare.
Practicantii trebuie să fie de
Vladimirescu" din
în repartizarea studentilor pentru practică.
Așa de pildă. Ministerul Agriculturii și Sil-
viculturii a repartizat pentru practică în
luna mai studentii anului IV în S.M.T.
si gospodării agricole de stat multilate-
ra1 dezvoltate. în cadrul cărora lucrează
ingineri cu experiența, pentru ca în ajunul
plecării la practică să schimbe repartiția
și să trimită un număr de 200 de studenti
în gospodării agricole colective. Aceștia
vor aduce într-adevăr un aport serios în
munca gospodăriilor, însă ei nu vor avea
posibilitate să se dezvolte, să-și întregeas-
că cunoștințele de specialitate.
înarmati cu cunoștințe de protecția muncii,
de tehnica securității muncii. Cadrele
didactice precum și specialiștii din între-
prinderi pot acorda practicantilor un spri-
jin însemnat organizînd ore de consultatii
în cadrul cabinetelor tehnice de pe lîngă
întreprinderi.
Unitățile de învătămînt au sarcina de a
Interveni pe lîngă întreprinderi ca practi-
cantii să fie dati în grija celor mai buni
muncitori și ingineri, să li se dea posibi-
litatea să lucreze la mașinile cele mal
perfecționate, pentru ca în perioada de
practică ei să poată cunoaște metodele
avansate de muncă, să învețe să mînuias-
că utilajul cel mai modern.
In perioada de practică studenții șl
ucenicii trebuie să-și complecteze zilnic
caietele de practică, care reflectă de fapt
întreaga lor muncă. In anul școlar trecut
au existat studenți care nu au primit pe
caiete viza întreprinderii, din cauză că
nu s-au achitat cu conștiinciozitate de
sarcinile ce le-au revenit în cadrul prac-
ticii. In acest an unitățile de învățămînt
vor trebui să se ocupe mai îndeaproape
de studenti, pentru ca acest lucru să nu
se mai repete.
Unii studenti și elevi au și început
practica de vară, alții o vor începe în cu-
rînd. Prin eforturile unite ale tuturor ace-
lora care răspund de buna pregătiie a
viitoarelor cadre de muncitori, tehnicieni
și specialiști, se vor putea .obține în des-
fășurarea practicii rezultate mai bune ca
pînă acum, se vor crea condiții care să
asigure succesul deplin al perioadei de
practică — mijloc hotărîtor de făurire a
unor cadre capabile, înarmate cu cunoș-
tințe adinei si temeinice.
Comitetul de părinți de la școala de bă-
ieți nr. 46 din raionul 23 August al ora-
șului București s-a odupat cu mult timp
înainte de terminarea cursurilor de asi-
gurarea fondurilor necesare pentru repa-
rații și curățenie.
Din fondurile realizate s-a reconstruit
o magazie pentru lemne, s-au făcut în-
semnate lucrări de reparație la acoperișul
școlii, la bale, la conductele de apă etc.
Îndată de e-au terminat examenele a XL*
ceput și munca de reparație și curățenie
generală, încit într-o săptămînă de zile
școala și-a schimbat aspectul. Mamele
școlarilor au contribuit prin muncă volun-
tară la hidrările de amenajare și curățe-
nie. Echipele de pionieri și școlari, sub
îndrumarea cadrelor didactice, au pornit
la pavoazarea claselor. Școala de băieți
nr. 46 este de pe acum gata să-si primeas-
că elevii In noul an școlar 1955—56-
QLEB STATN1C
r Mii șl mii de mărturii, din toate
(colțurile țării, oglindesc atașamentul
^fierbinte al pionierilor șl școlarilor la
(lupta pentru pace a întregului nostru
Ipopor, a tuturor popoarelor lumii.
ISmt mărturii simple, dar entuziaste,
(pornite din inimi calde de copil. Iar
(in fruntea elevilor slaja pedagogii,
[care îndrumă aceste acțiuni, insuflă
(elevilor conștiința măreției luptei pen-
f tru pace, pe care o duc astăzi toate
\ popoarele lumii.
( Multe serbări școlare di sfîrșit de
I an s-au transformat în manifestări
[puternice ale păcii, ale bucuriei de a
i trăi și a învăța într-o (ară liberă, care
lîși făurește un viitor minunat. La
} școala nr. 22 de fete din Galați, ser-
(barea de sfîrșit de an a fost deschi-
pd prin conferința profesoarei Maria
| Crislea, secretara comitetului de luptă
I pentru pace din școală. Conferința
I intitulată .Apărătorii păcii, stincă de
(granit în fața agresorilor atomiști"
(a arătat hotărirea neclintită a elevi-
! lor și a pedagogilor din școlile noas-
j tre de a-și întări lupta pentru pace. 1
f Cină deschizi ușa de intrare a șco-1
j Ui nr. 5 din Bacău, privirea întimpi- j
( nă un minunat panou, deasupra căru-)
I ia stă scris, cu litere mari, albe, cu-1
I viului ..PACE". Sint expuse aci, prin j
j sirguința cadrelor didactice și a ele- J
f vilor, articole, fotografii, desene, care j
I vorbesc despre lupta pentru pace a J
j popoarelor, despre viața fericită a co- J
f piilor din țările' eliberate din robia j
| capitalistă și despre viața grea a ti- j
l neretului din țările imperialiste. J
. La „colțul păcii" de la școala peda- ।
! gogică de fele din Constanța, un pa- J
(nou de onoare poartă chipurile eleve-1
I lor fruntașe la învățătură și în acțiu-]
f nile obștești. Elevele școlii scriu re-)
( gala! la gazeta de perete articole plinei
f de avînt în care vorbesc despre lupta]
f lor pentru pace.	J
( Elevii școlilor noastre s-au străduit j
(să înlimpine măreața adunare a po-’<
[ poarelor pentru pace, care se va des-
j chide la 22 iunie la Helsinki, capita-
I la Finlandei, cu și mai mari succese
i m bătălia examenelor. In conștiința
f lor, ca și în conștiința pedagogilor
(care-i instruiesc și-i educă, voința de
pace și încrederea neabătută în vie-
. toria ei sînt azi mai vii ca orieînd.
La școala elemen-
tară nr. 3 de băiet!
din Constanța elevii
»e ocupă cu mult in-
teres de navomodc-
llsm.
Pentru elevii școlilor elementare va-
' canța a început. Copiii din Capitală vin
zlînle la cercurile Palatului Pionierilor,
desfășurtndu-șl activitatea sub îndruma-
rea plină de grijă a cadrelor didactice.
In clișeul de jos : în cercul de timplărie
mecanică al Palatului Pionierilor.
La școala medie de fete nr. 1 din Iași,
elevele clasei a IX-a „A" dau lucrare
scrisă la limba romînă. Subiectul — „For-
ța morală a poporului și conducătorilor
iul în lupta împotriva cotropitorilor" —
este tratat cu siguranță și pricepere. Din
paginile scrise cu îngrijire se desprind
chipurile luptătorilor pentru libertatea po-
porului, așa cum au fost înfățișate in
operele scriitorilor noștri clasici.
In clișeul din slînga : un aspect de la
examenul scris.
M. COMANESCU
Pag. 2-a
GAZETA INVĂȚĂMINTULUI
Scrisoare către colegii din învățămînt
Expoziția permanentă a cabinetului pedagogic \ Copiii {ma(a sa ~Q
Intr-o fabulă publicată acum cîțiva ani,
mă răfuiam ou aceia care socotesc litera-
tura pentru copii ca o îndeletnicire mino-
ră a scriitorului. Era vorba acolo de a-
cei... ceasornicari ocupați să meștereas-
că orologii pentru turtele de biserică,
gîndind că a face micile ceasornice e trea-
bă pentru ucenicii Morala sublinia ipoztâ
tia nu numai nejustă. dar și paradoxală
a unor astfel de meșteri; cu cît mecanis-
mul este mai gingaș, rotițele și pîrghiile
mai mărunte, cu atît realizarea este mai
anevoioasă... A pune în mișcare tic-tacul
unei inimi de copiii, a te pleca.cu dragos-
te și grijă peste bătăile ei abia percepti-
bile, a-i da instrumentul care măsoară
vremea și vremurile, iată munca cea mai
de cinste a noastră, a tuturor .acelora care
facem educația comunistă a celor mai ti-
nere vlăstare ale Patriei.
In această ord'ne de idei, dragi tovarăși
învățători și profesori din școlile elemen-
tare și medii, contribuția și, implicit, răs-
punderea oricărui dascăl în formarea noi-
lor generații îmi apare cu atât maj im-
portantă. mai decisivă, cu cît îi sînti. în-
credințați copii mai mici. Vă mărturisesc
că adeseori ascultând cîte un student, la
Universitate, aduc în sufletul meu laudă
lan blam acelora care au dăltuit^ cu
pasionată migală sau cu grosolană gra-
bă — sufletul și mintea adolescentului
care se află in fața mea...
Firește, educația copilului este un fe-
nomen complex, ia buna desfășurare a că-
ruia î«i au înrîurlrea lor atmosfera care
domnește în familie, exemplele celor vîrst-
nici, ambianța din școală și stilul pe care
, știe să-l imprime muncii. încă de la iPri-
mii pași, învățătorul — ceva mai târziu
activitatea politică din cadrul organiza-
Prof. univ. Marcel Breslașu
președintele secției de literatură
pentru copii și tineret a Uniunii Scriitorilor
din R.P.R.
Juează la fel de repede și la fel de adUtac
— istețimea fiind uneori simptom de su-
perficlalitate, gândirea mai molcomă,
de temeinicie...
Este locul, așa dar. să intervină o di-
ferențiere, pe indivizi și grupe d« indi-
vizi. menită să valorifice la maxim învă-
țăturile pe care le oferă cârtite noastre.
Mă refer aci atît la conținutul lucrărilor
învă-
cît și la realizarea lor artistică, nu nu-
mai indisolubil legate între ele. ci înfă;
țișînd un fenomen unitar. Cu riscul să-mi
aprind paie în cap cu unii pedagogi, a-
firm că nu există cărți „bune" sau măcar
..utile" care să fie prost scrise.
Cine, dacă nu bunul pedagog, este che-
mat să tină și să urmărească evidența a-
cestor lecturi, să intervină cu tact și au-
toritate în selecția lor. să dozeze și să
gradeze această hrană sufletească,, așa
cum procedează grădinarul cu diferiții
lui arbuști ? O discuție prietenească, ve-
nită la timpul său, în care accentul este
pus pe cutare carte, pe cutare erou, pe
cutare comportare a acestuia, într-un a-
numit „context" de împrejurări, poate e-
xerclta o influență directă, vie, nemijloci-
tă. mai curînd decît, iertați-mă, o dăscă-
leală abstractă năclăită în generalități...
ție: pionierești; alături de acestea — oun
alături de acestea și nu la urma lor-'—-
cete dintâi contacte cu arta și literatura :
teatrul, de la „Țăndărică" pînă la drama
istorică, și cartea, de la basmul cu poze
Ia romanul științific s.au de aventuri.
Mă voi opri la această problemă mai
restrânsă: a colaborării dintre membrii
cornului didactic și noi, scriitorii pentru
copii și tineret, în ceea ce privește selec-
tarea. difuzarea, comentarea acestor lu-
crări în rînduri’.e învățăceilor tor. De pe
masa de lucru a poetului, a povestitoru-
lui, pînă în mîna copilului, cartea par-
curg.? un circuit destul de lung: referate
și îndrumări în Editură, adesea pe cîteva
versiuni succesive, ilustrație, tipărire, dis-
tribuție pe vasta rețea pînă în librăria de
la oraș. în biblioteca unui cămin cultural
a| unui cătun îndepărtat... Dar mai ră-
mîne o uit mă etapă-a acestei peregrinări,
e;apă pe care as numi-o „individualiza-
rea" lecturii — intervenția competentă,
plină de atenție și de discernămînt. bi-
zuită pe cunoașterea îndeaproape a fiecă-
ruia dintre micii cititori, de către învă-
țătorul lor. Vreau să fiu bine înțeles; tot
ceea ce se publică la noi, lucrări originale
ca «i traduceri, este material îndelung
cumpănit și verificat, în mumte copiilor
nu pot ajunge cărți „rele" sau pur și
simplu ..indiferente" din punct de vede-
re educativ. Dar micii lectori au o încli-
nație de a ceti deavalma, la întâmp'are,
— și cum le-am putea cere oare să aibă
ei înșiși ^criterii de selecție ? — niu în mod
progresiv, ’le la simplu îa complicat, de
la ceea ce corespunde vîrstei tor, bagajului
lor de cunoștințe, la treptata îmbogățire
a acestui bagaj, pe măsura și în ritmul
creșterii lor firești. Nu uit, scriind a-
ceste lucruri, sfatul marelui pedagog Ma-
karenko, de a da copiilor întotdeauna cărți
care pun probleme, solicitând o contribu-
ție activă a cititorului pentru cuprinderea
și rezolvarea lor. Dar nu toți copiii evo-
Știți, 'a fel de bine ca și noi, scriitorii, că
personagiile cârtitor apar pentru copii ca
niște făipturi adevărate, nu ca ficțiuni —
mărturie stau maldărele de scrisori pe
care le trimit prin intermediul „Lumini-
ței" sau al „Cravatei roșii" eroilor 'or
preferați, cerând cu seriozitate ca aceștia
să le răspundă. Domniile-voastre, dragi
tovarăși, ați putea da asemenea răspun-
suri. ducând mai departe în convorbirile
cu elevii, prieteniile astfel legate.
Poate vă cerem prea mult? Din păcate
— așa cum a rezultat din unele luări de
cuvînt la recenta plenară’ a Uniunii Scrii-
torilor din R.P.R., cu privire la literatura
pentru copii — se mai găsesc cadre didac-
tice care nu satisfac cerința elementară de
a fi în curent cu ceea ce citesc copiii care
le sînt încredințați, cadre care nici măcar
nu citesc ele însele această literatură, so-
cotim I pe semne că ea face parte din ac-
tivitatea „extrașcolară" a elevilor Aple-
cați peste voluminoase tomuri de psiholo-
gie infantilă, ei nu găsesc — sau dacă
o găsesc nu vor să o piardă — vremea
necesară pentru asemenea lecturi „pue-
rile" ! Iacă, U.T.M.-ul a inițiat o „între-
cere" printre instructorii de pionieri, an-
trenîndu-i să citească tot mai multe cărți,
atît cele pentru tineret cît și cele
ale beletristicii generale. Mi-am exprimat
nădejdea că în cadrul acestei numărători
vor fi socotite la loc de cinste cărțile pen-
tru copii, de care această categorie de e-
ducători au luat cunoștință.
Profesorii și învățătorii noștri, cei mai
mulți dintre dînșii cărturari cu multiple
preocupări, oameni de cultură. îți pot vor-
bi despre ultimul roman, despre ultimul
vo’um de versuri ...pentru oatoeni mari"
apărut și care se și află pe rafturile bi-
bliotecii proprii 1 Dar oare citesc ei cu a-
ceeași însuflețire și aceeași... promptitu-
dine, revistele și cărțile noastre pentru
copii ?
Ne vor răspunde unii: sînt slabe, ce-
nușii, schematice; noi. care cunoaștem co-
piii, nu-i regăsim în acele pagini... (Un
profesor spunea la plenara noastră că lite-
ratura romîneaiscă pentru copil n-a mai
produs nimic vailabll de la... 1917 I) .Noi
cunoaștem, în parte, aceste slăbiciuni,
știm și de unde se trag, .ne străduim să
le îndreptăm, ne bucurăm de fiecare reu-
șită, ne mîhnim de fiecare insucces.
Ne puteți ajuta, exercitând o critică
competentă și constructivă în revistele
noastre literare — și extind invitația în-
credințat că ea va găsi har și în ochii al-
tor redacții — cum ar fi gazeta care mă
găzduiește astăzi sau ..Soînteia tineretu-
lui". Discuții în jurul unei cărți sau alunei
probleme de educație au fost inițiate de
diferite publicații ale noastre în ultimii ani.
Dar „lupta a .încetat, din lipsă de luptă-
tori" nu fiindcă s-ar fi nimicit Intre ei, în
ardoarea bătăliei, ca. în citatul din Comeil-
le, ci dimpotrivă pentru că „luptătorii"
s-au ținut departede ea, unii din sfiiciune,
alții din sub-prețuire.ceimaimuLti din vi-
novată nepăsare. Plenara de care vor-
beam ne-a dezvăluit nu numai multiplici-
tatea și ascuțimea problemelor care stau
îin fața .acestui sector al literaturii, dar
și rezervele nebănuite de oameni priceputi
și devotați — profesori universitari la ca-
tedrele de literatură pentru copii, cadre di-
dactice din școlile medii și elementare,
pedagogi, colaboratori ai revistelor și edi-
turilor —- care ar putea și ar trebui, să-și
spună mai des cuvântul asupra realizărilor
și deficiențelor noastre — de care, într-o
mai mare sau mai mică măsură, răspund
alături de noi.
Vorbind la plenara noastră, .tovarășa
Tatiana Bulan a exprimat preocupările
Ministerului Invățămintului în domeniul
cărții pentru copii, dîndu-ne sugestii pre-
țioase și as:guirindu-ne de activarea co-
laborării dintre toți factorii care contribuie
la procesul de învățămînt — și secția noa-
stră din Uniunea Scriitorilor. O largă i-
nițiativă de jos. a cadrelor înseși, o par-
ticipare combativă ila dezbaterea proble-
melor muncii noastre va însemna una din
contribuțiile cele mai eficiente ale acestei
colaborări.
Formele unui asemenea ajutor siînt ne-
numărate... Articole în ziare și reviste, de
care am mai vorbit, scrisori tovărășești
adresate scriitorilor sau redacțiilor, „in-
formări" despre analiza unei lucrări fă-
cute de elevii unei clase, comunicarea re-
zultatelor
să scriem
încep cu
..material
unui sondai: ce doresc copiii
sau — cred că ar fi trebuit să
aceasta ! — transmiterea de
de viată", de întâmplăricarac-
teristice — vrednice de a fi studiate la
fata locului și transfigurate într-o operă
literară. Am aflat că funcționează în
București un cenaclu literar al profesori-
lor. Cunoaștem, din deplasările noastre .pe
teren, că și în alte orașe ale tării, printre
cei mai activi îndrumători șj participanti
la cenactele literare sînt unele cadre di-
dactice. în special profesorii de limba ro-
mînă. Aceștia ar putea face începutul și
nu mă îndoiesc că vor veni și alții, tot
mai numeroși, să îngroașe rîndurile spri-
jinitorilor literaturii pentru copii. „A e-
duca oameni — scria Gcrchi — înseamnă
a-i revoluționa". Aceasta estecu atât mai
mult valabil cînd avem de educat copiii,
viitorii cetățeni ai Patriei noastre socia-
liste, cei care vor avea de păzit și de dus
mai departe cuceririle revoluționare ale
poporului .nostru,	.	, ... ^_
Ne-am bucura nespus dacă, folosind pe-
rioada vacanțelor, unii dintre profesori ar
citi — sau ar reciti — căntile destinate
elevilor (și propriilor lor copiii și și-ar
face cunoscute gîndurile lor, așternute pe
hîrtie, așa, tovărășește și în spirit de e-
chipă. cum am încercat să o fac și eu în
această scrisoare ..deschisă" cum îmi este
și inima.
Pentru zilele vacantei
Tradiționalele tabere de tineret organi-
zate in perioada vacantei școlare de vară
de către Consiliul Central al Sindicatelor,
în colaborare cu Comitetul Central
U.T.M. vor găzdui anul acesta un număr
mai mare de tineri decît în anii prece-
denți.
Tinerii participanti la aceste tabere vor
fi aleși din rîndul elevilor merituoși din
clasele VIII-X ale tuturor școlilor din tară.
Ei vor petrece zile minunate în cele mai
pitorești localități ale patriei.
Activitatea taberelor va fi deosebit de
atractivă. Tinerii vor avea prilejul să
viziteze, în cadrul unor excursii de studii
cu o durată de cîteva zile, cele mai fru-
moase locuri din împrejurimile taberelor,
îmbogățindu-și cunoștințele teoretice din
domeniul științelor naturii, geografiei și
istoriei Mulți dintre ei vor vizita,
printre altele. Cheile Bicazului, Peș-
tera lalomicioarei, Rarăul, Ceahlăul.
Retezatul cu pisdurile sale semețe și
lacuri glaciale, monumente ale naturii,
tezaure ale frumuseților patriei noastre.
Unele tabere vot fi organizate în cor-
turi. Aici, timpul va trece pe negîndite.
Se vor face excursii scurte de antrena-
ment și se va discuta despre excursiile
mai lungi proiedate.
Pentru buna desfășurare a acestor ta-
bere, Consiliul Central al Sindicatelor a
luat de pe acum o serie de masuri. Au
fost organizate în cadru! consiliilor sin-
dicale regionale comisii care au sarcina
de a recruta pe tinerii participanti, de a-i
instrui si a alcătui itinerarii de excursii.
Se elaborează de asemenea programe de
tabere și s-au asigurat Jocurile de cazare
și mijloacele de transport.

Vara își cere drepturile ei. După munca
încordată din timpul anului școlar, elevii
intră m perioada unei odihne prelungite
ș bine meritate. Ca întotdeauna, mihoane
de elevi se vor odihni în taberele de pio-
nieri, care constituie una dintre formele
principale de organizare a odihnei de vară
a copiilor.
tabăra dă pedagogilor și instructorilor
de pionieri mari posibilități de înarmare
n copiilor cu înaltele calități morale ale
omului sovietic, cu deprinderile unei con-
duite comuniste
Sarcina principală a organizării odih-
nei de vara a elevilor este întărirea sănă-
tății. dezvoltarea fizică justă și otelirea
organismului lor.
Cea mai importantă lege a vieții de ta-
bără este desfășurarea întregii munci cu
copiii în aer liber. Așa s-a procedat, de
pi dă, în tabăra de pionieri „Zvezdocica*.
De obicei, după dejun copiii plecau îm-
preună cu educatorii și instructorii lor în
pădure. Aici ei studiau natura, se jucau,
discutau, citeau cărți și ziare, culegeau
fragi și ciuperci, plante pentru ierbar și
insecte pentru colecții. Si copiii din ta-
V. V. Strunin
directorul casei orășenești a pionierilor
din Moscova
în educația
mai mică,
plăcere la
fizică a copiilor de vîrstă
Copiii participă cu mare
diferite jocuri de mișcare
pionieri elevii scolii elementare trebuie
să-și fixeze și să-și lărgească reprezentă-
rile lor despre lumea animală si vegetală,
dobîndite în scoală, să capete deprinderi
practice de muncă agricolă. Timpul petre-
cut de copii în tabără trebuie folosit pen-
tru a realiza într-o măsură cît mai mare
bara de pionieri a Combinatului alimentar
„Alikoian" stăteau în fiecare zi, pînă la
prinz. în pădure, iar uneori în grupuri și
detașamente întregi plecau în pădure
tru toată ziua.
O mare importantă pentru călirea
că a elevilor au factorii naturali,
aceea educatorii și instructorii de
pen-
fizi-
De
pio-
nieri se străduiesc să folosească la maxi;
mum timpul petrecut de copii în tabără
pentru a organiza, sub îndrumarea per-
sonalului medical, băi de soare și de aer,
scăldatul, somnul în aer liber. Cu ajutorul
și șub îndrumarea profesori tor de educație
fizică, educatorii și instructorii de pio-
nieri dezvoltă s1 oțelesc din punct de ve-
dere fizic pe școlari cu ajutorul exerciții-
lor de gimnastică șl al jocurilor.
Jocul ocupă un loc deosebit de însemnat
și de masă, organizează ștafete etc. Elevi-
lor din clasele III—IV le plac jocurile de
teren în care se cere, bunăoară, ca jucă-
torul să se strecoare neobservat prin cor-
donul de strajă și să aducă un pachet, să
descopere ..un fir telefonic" camuflat sau
un stegulet ascuns, să iasă la locul de
adunarț indicat orientîndu-se după soare,
după busolă sau după alte semne.
Grija pentru întărirea sănătății școlari-
lor este indisolubil legată de formarea de-
prinderilor de igienă și sănătat ’. precum
și de îndeplinirea strictă a regimului zi-
lei și a tuturor regulilor de ocrotire a
sănătății si vieții copiilor. Chiar din pri-
mele zile ale sosirii copiilor in tabără
trebuie să le aducem la cunoștință regi-
mul zilei, regulile de igienă personală
și socială, să-i prevenim că nu trebuie să
folosească apa nefiartă, să mănince fructe
nespălate, să se scalde sau să se bronzeze
neorganizat etc. In afară de îndeplinirea
fermă a regimului zilei, o mare impor-
tantă pentru întărirea sănătății copiilor
o are îndeplinirea de către fiecare copil
a cerințelor medicului. Educatorii și in-
structorii de pionieri trebuie să explice
copiilor dece, de pildă, unora dintre ei nu
' li se permite să stea prea mult la soare,
altora să se scalde, altora să joace jocuri
' grele din punct de vedere fizic etc.
. In tabăra de pionieri școlarii să află
I în mediul naturii natale, au un contact di-
rect cu aceasta. Cea mai importantă sarci-
nă a pedagogilor și instructorilor de pio-
nieri este de a le arăta copiilor „tainele”,
frumusețea și măreția naturii, de a-i face
) să-și iubească tinutul natal. In tabăra de
tot ce este
la științele
lui-
Studierea
la formarea
greu sau imposibil de făcut
naturii în condițiile orașu-
naturii trebuie să contribuie
înțelegerii materialiste a fe-
nomenelor naturii, să prevină pătrunderea
în mediul copiilor a prejudecăților și su-
perstițiilor religioase.
Atmosfera de tabără este extrem de fa-
vorabilă educării interesului și dragostei
copiilor pentru munca fizică. O justă or-
ganizare a muncii elevilor din clasele mai
mici contribuie si la întărirea sănătății
copiilor si la educația lor morală. In ta-
băra de pionieri, munca fizică a elevilor
scolii elementare este legată de formarea
deprinderilor de autodeservire, de studie-
re a naturii, de participarea la muncile
agricole, de lărgirea orizontului politeh-
nic si de dezvoltarea aptitudinilor crea-
toare ale copiilor.
In tabăra de pionieri „Krasnaia Zvez-
da“, n grupă formată din elevi ai claselor
I—III a primit însărcinarea să îngrijească
de terenul taberei si de rondurile cu flori.
Copiii curățau pe rînd terenul, pliveau si
stropeau florile. Intr-o altă tabără, pio-
nierii din clasele III—IV, sub îndrumarea
grădinarului, au răsădit, au plivit si au
stropit florile, au nimicit insectele vătă-
mătoare și omizile, au luat parte la pli-
vitul legumelor, la uscatul fînului, la
strînsul spicelor și la pregătirea nutrețu-
lui pentru ferma de creștere a animalelor
din colhozul vecin. Copiii au vizitat fer-
ma de păsări a colhozului, prisaca, au ur-
mărit la cîmp funcționarea mașinilor agri-
cole.
Școlarii din clasele mid trebuie de-
prinși să se deservească singuri în con-
Pentru a veni în ajutorul profesorilor mice conservate se eipune un material
care predau științele biologice, cabinetul —	a»
pedagogic regional din Timișoara a orga-
nizat o expoziție permanentă, în care
sînt expuse materiale ce ilustrează expe-
riența pozitivă a celor mai bune cadre di-
mice conservate se eipune un materiM
cu tema: „Disecția melcului". Aici se I
poate vedea utilajul necesar acestei lu- 1
crăci: vase cu stearină (pentru disecții
buni agricultori
dactlce din regiune.
S-a observat că în școlile din regiunea
Timișoara există un număr destul de
mare de cadre didactice carea nu știu să
confecționeze și să folosească în condițiile
cele țnai bune materialul didactic.. Astfel,
într-o serie de școli din regiune există co-
iecții de fructe și semințe. Acest material
nu este însă sistematizat după un crite-
riu științific!. De pildă, deși la școala de 7
ani cu limba de predare romînă din Cea-
cova, raionul Dela, există o colecție bo-
gată de fructe și semințe, folosirea ei nu
dă rezultatele așteptate, deoarece întregul
material este așezat la întâmplare, nesis-
tematic. De asemenea, în multe școli ier-
barele și insectarele se întocmesc greșit,
plantele și insectele fiind așezate, de
multe ori, după mărimea și culoarea
dorpului, sau după alte criterii morfolo-
gice neesențiate.
In unele școli din orașele Caransebeș
și Timișoara există acvarii prost plasate
— în sala profesorilor sau în cabinetul
directorului — din care cauză elevii nu
ajung să vadă și să îngrijească peștii, să
studieze diferite fenomene biologice legate
de felul tor de viață.
Expoziția permanentă organizată de
Cabinetul pedagogic regional are rolul de
a contribui la lichidarea lipsurilor în con-
fecționarea și folosirea materialului di-
dadtic. In cadrul acestei expoziții se vor
demonstra anumite experiențe sub îndru-
marea metodiștiloir sau a profesorilor de
specialitate din activul cabinetului.
Materialul de botanică, zoologie și fi-
ziologie animală pe care îl cuprinde expo-
ziția este prezentat după criterii tema-
tice. Astfel, la botanică s-a dat o mare
importanță metodicii muncii pe parcela
experimentală. In cadrul expoziției se
poate vedea o planșă care reprezintă un
plan model a’ unui teren de experiență,
cuprinzînd toate categoriile de plante și
experiențele prevăzute de programa șco-
lară. Alături este expus un caiet de obser-
vații în legătură cu munca, pe parcelă.
Pe un-panou de carton sînt fixați cîțiva
șțiuleți de porumb obținuți pe parcela ex-
perimentală a școlii de 7 ani din comuna
Sudriaș, raionul Făget, din flori rămase
nepolenizate, din flori polenizate normal,
din flori polenizate suplimentar sau po-
lenizate du polen de la alte soiuri.
Fructele și semințele din cadrul expo-
ziției șînt prezentate după anumite cri-
terii — de pildă, după felul fructelor
(fructe cărnoase și uscate, fructe, care se
deschid și care nu se deschid), semințe a-
aparținînd celor mai obișnuite buruieni,
Colecție comparativă de semințe aparți-
nând plantelor de cultură etc.
Tema: „întocmirea unui ierbar" din ca.
drul expoziției a^ată, cu ajutorul unei co-
Jecții de fotografii, cum trebuie strînse,
_ pregătite, presate, și aranjate plantele în-
tr-un ierbar. Importante sînt ierbarele în
care se păstrează plantele luate de pe
partela experimentală în diferite faze de
creștere și dezvoltare.
La una din mesele expoziției se găsește
materialul necesar pentru o lecție de lu-
drări practice cu tema : „Structura inter-
nă a frunzei". Se pot vedea aici: un mi-
croscop, un brici pentru secțiune, pensetă,
coloranti, sticlă pentru coloranti, măduvă
de soc etc. La tabla de alături se vede
un desen schematic, care reprezintă o sed-
tiune transversală prin frunză.
In legătură cu „confecționarea materia,
lului didactic pentru lecțiile de zoologie"
se demonstrează metodele de împăiere a
păsărilor. Cu ajutorul materialului expus
se poate urmări procesul tehnic al împă-
ierii. Alături de preparate se găsesc și in-
strucțiuni sdrise cu privire la felul cum
trebuie să se desfășoare împăierea.
* Pentru a se demonstra modul de pregă-
I tire a preparatelor morfologice și anato-
fădute sub apă) foarfeci chirurgicale,, bis-
turiu, pensetă, ace spatulate. Alături, pe
tablă, ca și in cazul lecției de laborator
despre structura internă a frunzei, se poa.
te vedea schițat desenul în cretă colorată.
In advariul expoziției permanente se
găsesc animale și plante acvatice din a-
pete noastre stătătoare — diferite specii
de pești, tritoni, lamelibranhiate, gastero-
pode, insecte acvatice, arahnide și altele.
Instrucțiunile care însoțesc advariul ex-
plică natura lucrărilor și observațiilor
cane pot fi făcute de elevi în legătură cu
organismele din acvarii. De pildă se in-
dică studierea particularităților structu-
rale și d® viată în funcție de condițiile
de trai, a legăturii între fauna și flora din
advariu etc. Foarte interesantă și instruc-
tivă este studierea tritonilor, la cari se
pot observa hrănirea, respirația, înmulți-
rea, regenerarea, hibernarea.
Terariul prezentat la expoziție este con-
fecționat dintr-un schelet de lemn, cu
plăci de sticlă și
titâ, amenajat în
triș, nisip, frunze
și plante cu flori
condici variate.
pînză de sîrmă împle-
interior cu gazon, pie-
uscate, ramuri putrede
etc., pentru a se crea
asemănătoare mediului
natural. Aici trăiesd gușteri, șopîrle,
broaște, șerpi, diferite insecte. Instrucțiu-
nile însoțitoare indică lucrările și
mentele sau
face elevii.
In cadrul
nea material
observațiile pe care
expoziției există de
experi-
le pot
aseme-
care se referă la unele lu-
orări practice de fiziologie animală. Insti-
tutul medido-farmaceutic din Timișoara
a pus la dispoziția cabinetului pedagogic
mio'grafe, candiografe, un pneumognaf,
canule pentru circulație artificială la ini-
mă, diferite întrerupătoare, excitatoareete.
cu ajutorul cărora se organizează o serie
de lucrări practice. Cabinetul va dăuta
să adapteze și să simplifice aceeste
rate, în așa fel încât ele să poată fi
fectionate și folosite în școlile de 7
Cabinetul pedagogic regional își
apa-
con-
ani.
pro-
pune să scoată mai larg la Iveală șl
să popularizeze în cadrul expoziției per-
manente experiența înaintată a multor
cadre fruntașe din regiune în ceea de pri-
vește confecționarea și folosirea materia-
lului didactic. De asemenea, cabinetul își
propune să prezinte la expoziție material
referitor la unele tipuri de lecție, precum
și întregul material ce trebuie folosit la o
’ecție, începînd cu planul calendaristic!,
planul de lecție, materialul didactic, dese-
nul schematic făcut de profesor pe tablă
și chiar cîteva catete de notite ale elevi-
lor. Aceste materiale vor fi însoțite de in-
dicatii asupra metodelor și procedeelor
care se recomandă pentru lecția respec-
tivă.
Realizând aceste sarcini, expoziția-la-
borator a cabinetului pedagogic va reuși
să aducă o contribuție îfisemnată la ridi-
carea nivelului predării științelor natu-
rale în școlile regiunii.
IOAN PETRAȘCU
l Educatorii de la casa de copii nr..
17 din București au obținut rezultate ț
[deosebite in înarmarea elevilor cu de-|
(prinderi de muncă practică, ajutîndu-i)
[să lege sirîns cunoștințele însușite In’.
(școală de munca practică.
| Casa de copii are un teren agricol J
t de 12.000 m.p. unde elevii au posibi- f
(litatea să învețe multe lucruri in j
| legătură cu munca agricolă. Brigăzile ț
(de copii și-au început activitatea pe
I acest teren îndată ce s-au topit zăpe-
[• zile. Ei au curătit terenul de pietre, au
[ curătit pomii de ramuri uscate și de
( omizi. Brigada formată din elevii cla-
fSelor V—VII a amenajat o răsadniță
r caldă. înainte de a semăna, copiii au ,
C încercat puterea de germinație a di-.
f feritelor semințe. Ei au îngrijii cu.
f mult interes și cu pricepere răsaduri-
t le, făcînd in același timp observații a-1
[supra dezvoltării acestora.
I Aratul terenului, ca și efectuarea ■
(primelor munci in grădină au consti-j

j tuit pentru casa de copii, o adevăra- J
i tă sărbătoare. Unii copii, dintre cei j
ț mai mari, au invătat să tină coarnele I
j plugului, să conducă ei înșiși caii, să
(grăoeze singuri terenul arat, ceea c<-
ț le-a dat o deosebită satisfacție și a I
f contribuit la dezvoltarea interesulu'
I lor pentru muncile agricole.
I Brigăzile au semănat direct, pe sol
(îngrășat și neingrășat, mazăre, faso-
t le, dovlecei, morcovi, ceapă, usturoi
etc. pentru ca prin culturi comparati- j
j- ve să-și dea seama de importanta in-1
f grășămintelor. De asemenea, au răsă-1
f dit unele plante crescute în răsadni- j
I fă. Deoarece temperatura din timpul)
( nopții a scăzut sub 0a, primele rasa-ț
} duri au înghețat. Acest fapt i-a necă- j
(fit mult pe tinerii agricultori; dar nu J
ț i-a descurajat: sub îndrumarea educa- j
f tarilor, ei au răsădit al doilea rînd de j
f plante. De data aceasta ei au avut)
[grifă de salvarea culturii, acoperind’,
f fiecare plantă, atunci cînd era primei- \
Idie de îngheț- Aceasta a contribuit)
f mult la întărirea priceperii lor în ]
f muncă.	I
( Concomitent cu munca la răsadni-'.
[ fă și în grădina de zarzavat, copiii au j
(sădit 18 meri, 5 migdali, 5 piersici și 1
1122 de caiși. Cu acest prilej ei au pus 1
I în practică cele învățate despre felul j
(cum trebuie făcute gropile, despre fa- J
(sonarea rădăcinilor și a coroanei po-1
(■ milor.
f Colectivul casei de copii nr. 7 a in- )
1 vitat pe copiii de la casele nr. 2 și]
ț nr. 4, care nu au posibilitatea de a or-)
(ganiza munca agricolă pe un teren I
l propriu, să participe la unele lucrării
[pe terenul lor.	i
I Educatorii casei de copii au căutat j
[ să-i înarmeze pe elevi și cu deprinderi j
f de muncă în domeniul creșterii ani- j
f matelor. Copiii au învăfat să îngri-)
[ fească păsările de curte, caii și porcii, j
f Conducerea casei de copii a organi- i
[ zat regimul zilei in așa fel incit mun-j
( ca pe terenul agricol să se îmbine iust J
t cu învățătura și odihna elevilor.
f Organizarea fustă a activității
(piilor în gospodăria casei are ca
t zultat întărirea cunoștințelor și a
f prinderilor dobîndite de elevi, îmbu- ]
co-1
re-)
de- J
f nătățirea disciplinei lor.	1
ELENA PERNEI j
dițiile taberei. Ei trebuie obisnuiți să aibă
grijă de îmbrăcămintea și încălțămintea
personală, să întrețină în ordine și cu-
rățenie dormitoarele, să-si facă paturile,
să spele și să calce lucrurile mai mărunte.
Elevii claselor III—IV vor fi puși să facă
de serviciu la sufragerie și bucătărie.
Educatorii și instructorii de pionieri tre-
buie să-i educe pe școlari pe baza unor
exemple pozitive din viata taberei lor. din
istoria organizației de pionieri, din viața
oamenilor vestiti. De pildă, în tabăra de
pionieri „Krasnaia Zvezda" în grupele și
în detașamentele claselor mai mici s-au
organizat discuții cu următoarele teme:
„Grija Partidului Comunist pentru cot;ii",
„Organizația de pionieri poarta numele
marelui Lenin", „Copilăria și tinerețea
lui I.V. Stalin" „De la cravatele roșii ale
copiilor la carnetul roșu de partid", „Ei
au purtat cravata roșie", „Cum trebuie să
fie pionierul", „Organizațiile de pionieri
din țările de peste hotare".
Instructorii și educatorii trebuie să le
facă cunoscute elevilor din clasele mai
mici viața satului colhoznic, munca frun-
tașilor în agricultură, să organizeze
excursii în întreprinderile și artelurile
mai apropiate, la monumentele isto-
rice și culturale. Așa, de pildă. în
tabăra „Ostasovo" s-a organizat pen-
tru pionierii mai mici o excursie
deosebit de interesantă,
te de pionieri, purtând
au vizitat mormintele
Marele Război pentru
Patru detașamen-
drapelul unității,
eroilor căzuti în
Apărarea Patriei.
Fiecare detașament purta mari coroane de
flori, făcute de copii, pe care le->au depus
pe morm'ntele comune. Educatorul le-a
povestit copiilor despre luptele de pe șo-
seaua Volokolamsk, despre generalul
Dovator, despre eroii-panfiloviști. Copiii
au recitat versuri închinate eroilor Arma-
tei Sovietice care și-au jertfit viata pentru
fericirea si libertatea patriei.
Școlarii mici au o puternică tendință
pentru tot ce este romantic, viu și neobiș-
nuit. In multe tabere pedagogii și instruc-
torii de pionieri găsesc și folosesc forme
variate de organizare a activității.
Așa, de pildă, alături de jocurile de
masă, un loc însemnat în viata de tabără
a copiilor de vîrstă mai mică îl ocupă bas.
mele. Ele poț fi nu numai citite sau
povestite, ci și înscenate. In tabăra de
pionieri „Zvșzdocika", pionierii mai mari
au organizat pentru cei mici, în taină, o
„călătorie în tara basmelor'. Copiii mer-
In tabăra unională
de pionieri „Artek"
•;





geau de la o poiană la alta, întâlnind pe
pescarul care, a prins un peștișor de aur,
pe „Scufița roșie", pe „Lupul cenușiu",
pe „Cenușăreasa", pe „Baba cloanța", pe
„Motanul încălțat" și alti eroi ai basme-
lor. In poiana unde micuții au întâlnit pe
bătrinul cu peștișorul de aur s-a organizat
un concurs pentru cea mai bună recitare
a fragmentelor din „Basmul cu pescarul
și peștișorul". In tabăra de pionieri „Is-
kra“, la o asemenea „călătorie" a luat
parte și „Scufița roșie", căreia copiii i-au
ajutat să găsească drumul spre bunica-
In calea lor pionierii l-au întâlnit pe „Un-
chiul Stiopa". pe „Motanul încăitat", pe
„Ivan tarevici" etc.
Copiii participă cu mult interes și la
sărbătorile tradiționale ale cîntecului. fru-
mos organizate de ei înșiși. Astfel. în ta-
băra „Zvezdocika", un detașament d'e
pionieri a executat cîntecul despre fotba-
liști. Toți particjpantii erau îmbrăcati în
uniforme de sportivi; în fată mergea un
copil mic cu o mare minge de fotbal. Șco-
larilor mai mici le place să participe de
asemenea la șezători atractive, cu ghici-
tori și șarade, ca și la jocurile pe terenu-
rile special amenajate cu leagăne, balan-
soare și alte instalatii.
In scopul organizării și al dezvoltării
activității creatoare a copiilor, în taberele
de pionieri iau ființă cete mai variate
cercuri artistice de amatori. La multe din
ele participă elevii școlii elementare..



Pe aceștia ti interesează în deosebi activi-
tățile în cercurile „mîini îndemînatice",
de modelaj, desen, lucru manual, traforaj,
legătorie, construcții navale.
Pentru organizarea cu succes a odihnei
elevilor în timpul verii este neapărat ne-i
cesar să se țină seama de particularitățile
de vîrstă ale acestora. înainte de toate, a-
colo unde se odihnesc împreună școlari de
diferite vîrste trebuie să avem grijă de
crearea unor condiții speciale pentru elevii
din clasele mai mici. Este necesar ca
aceștia să fie așezati în localuri situate
mai departe de tabăra generală, avîndu-se
în vedere faptul că regimul zilei elev'lor
maj mici este deosebit de cel al copiTor
mai mari; ei se scoală mai tîrziu și plea-
că la culcare mai devreme. Pentru copiii
mai mici trebuie să fie amenajate terenuri
de sport și ștranduri speciale; trebuie Pre-
gătit un inventar special pentru jocuri,
exerciții fizice etc. Copiii pînă la vîrstă de
9 ani trebuie reuniti în grupe speciale,
care să fie conduse nu de instructori, ci
de pedagogi-educatori.
Pedagogii trebuie să-i ajute pe toți cei
ce lucrează în tabără să organ'zeze odih-
na .școlarilor pe baze pedagogice juste, în ™
mod interesant si atractiv, ținînd seama
de vîrstă, interesele și cerințele copiilor.
(Extrase dintr-un articol publicat în
revista „Nacialnaia școla")

Pag. 3-a
GAZETA INVĂȚĂMÎNTULUI
■pkhs miFicK niunjii Hiinh
Nivelul de pregătire al elevelor clasei a IV-a „A” de la școala de 7 ani nr. 4 din Constanța—
Este un
lucru știut de toată lumea că
munca pedagogului este deosebit de mi-
găloasă. Ea cere nu numai pricepere și
pregătire profesională corespunzătoare,
dar și atenție și grijă continuă îndreptată
asupra elevului, perseverență și încredere
în posibilitatea formării lui în lumina
scopurilor propuse. Neprețuit de mari sint,
însă, și bucuriile pe care le aduce această
muncă. Examenele de sfîrșit de an cons-
tituie pentru pedagogi un minunat prilej
de a cunoaște mai bine, prin rezultatele
obținute de elevi, valoarea muncii lor,
de a-și aprecia contribuția pe care o aduc
la făurirea cadrelor de care patria are
atîfa nevoie.
Astfel de bucurii sînt adine simțite mai
ales de învățătorii claselor a IV-a, care
văd la examen roadele activității lor de
cîțiva ani, de multe ori chiar de patru
ani în șir. Bucuria lor este pe deplin înte-
meiată, pentru că nu e puțin lucru să pri-
mești copii neștiutori și apoi să le dai
drumul in viață înarmați cu cunoștințe și
deprinderi de citit, de scris, de socotit, cu
cunoștințe din domeniul istoriei și geogra-
fiei patriei, al științelor naturii etc.
Activitatea desfășurată de învățătorii
claselor I—IV constituie temelia întregii
munci de instruire și educare a tinerelor
generatii.
Tovarășa Lucia Tomescu. învățătoare la
școala de 7 ani nr. 4 din Constanța, își
iubește munca de învățătoare. Cele 23
de eleve ale sate au promovat toate și
au absolvit școala elementară cu o hună
pregătire. Din examenele acestui an, ea
a tras bogate învățăminte pentru îmbu-
nătățirea muncii ei viitoare.
Cunoștințele de gramatică
Majoritatea întrebărilor din biletele în-
tocmite pentru examenul oral de limba ro-
m:nă urmăresc îndeaproape verificarea vo-
lumului și a calității cunoștințelor de gra-
matică ale elevelor, posibilitatea aplicării
acestor cunoștințe. întrebările formulate
în aceste bilete cer analiza morfologică
sau sintactică a unor propoziții simple
și dezvoltate, formularea de propoziții cu
cuvintele indicate la anumite cazuri, com-
punerea de propoziții simple sau dezvol-
tate, de fraze, în care să se aplice diferite
cunoștințe de gramatică. Biletul nr. 15,
de exemplu, cere „să se compună cîte o
de exemplu, cere „să se compună
propoziție cu cuvîntul muncitor la cazu-
rile genitiv și dativ, să se arate
rolu'l
substantivelor în aceste propoziții". In bi-
letul nr. 17, prima întrebare cere „să se
formeze o propoziție cu substantivul pio-
nier în cazul vocativ", a doua întrebare
— „să se analizeze din punct de vedere
morfologic această propoziție" și a treia
— „să se spună ce semne de punctuație
trebuie puse în această propoziție".
Răspunsurile elevelor, comportarea lor
în examen au umbrit rar figura învățătoa-
rei Ținuta tor în uniformă, cu funde albe,
curate, vorbirea lor îngrijită au dovedit
o preocupare minuțioasă atît din partea
învățătoarei, cît și a părinților lor pen-
tru formarea unor bune deprinderi. A-
proape toate elevele se exprimă corect, au
scris ordonat și bine exemplele la tablă.
Multe dintre ele au dovedit precizie în
cunoașterea diferitelor reguli, în aplicarea
tor. Elevele cunosc bine părțile principale
șj secundare ale propoziției, ca și părțile
de vorbire, recunosc ușor cazurile substan.
tivelor și ale adjectivelor, compun cu pri-
cepere, exemplele .cerute. lat-o, de pildă,
pe eleva Chirlță Mihaela, care a bras bi-
letul lir. 13. Ca și cele dinaintea ei, a
ieșit la tablă voioasă, sigură pe cunoș-
tințele.însușite. întrebările 1 și 2 din bilet
îi cereau să dezvolte o propoziție simplă,
adăugîndu-i atribute, să facă analiza sin-
tactică a acestei propoziții și să spună prin
ce au fost exprimate atributele. Eleva a
analizat cu multă pricepere și siguranță
propoziția pe care și-a compus-o în bancă:
„Marioara citește o carte mare și fru-
moasă". Cu aceeași pricepere, eleva Elena
Smadicj a dat exemple de propoziții cu-
prinzând substantivul „pionier" la cazu-
rile nominativ și dativ. Eleva Elena
Tiaroșenco; după ce a analizat foarte bine
din punct de vedere morfologic propoziția
„învață bine lecția", la întrebarea a doua,
care îi cerea definiția frazei și un exemplu
de fraiză, a dat următorul exemplu:
„Partidul Muncitoresc Romîn conduce oa-
menii muncii în lupta pentru pace, pentru
construirea socialismului, luptă mereu
pentru îmbunătățirea vieții muncitorilor".
Cu toată gnija pe care tovarășa Lucia
Tomescu a avut-o pentru pregătirea tu-
turor elevelor sale, unele răspunsuri au
conținut greșeli, confuzii, au dovedit o
însușire mecanică a cunoștințelor. Astfel,
unele eleve,, deși știau să decline foarte
bine substantivele și adjectivele, cînd tre-
briau să construiască propoziții cu sub-
stantivul indicat, la un anumit caz, făceau
greșeli. De pildă, eleva Elena Neacșu,
deși știa să decline bine substantivele, n-a
putut construi o propoziție cu substantivul
cerut la cazul vocativ decît ajutată de
învățătoare. Greșeli asemănătoare s-au
observat și în conjugarea verbelor. Unei
eleve i s-a cerut să conjuge un verb la
viitor și trecut. A început bine, dar a
confundat timpurile la plural.
In răspunsurile unor eleve au apărut
de repetate ori greșeli de acord între su-
biect și predicat — deși toate elevele în-
trebate au reușit să reproducă regula a-
cordului.
De asemenea, una dintre eleve trebuia
să construiască o propoziție care să cu-
prindă două adjective. Dînd ca exemplu
propoziția: „Soarele cald și auriu încăl-
zește pămîntul", în analiza morfologică
făcută eleva a afirmat că adjectivele
auriu și cald nu au gen pentru că nici
substantivul soare nu are gen. O altă
elevă a construit următoarea propoziție:
„Marx, Engels. Lenin și Stalin au fost
mari învățati", considerînd apoi, în ana-
liza morfologică, cuvîntul „învățați" drept
adjectiv în loc de substantiv.
Ceea ce este maț grav, însă, este faptul
că unele greșeli serioase făcute de eleve
în răspunsurile pe care le-au dat n-au
fost sezisate de către tovarășa învățătoare.
ticolului la substantivele articulate, sau
greșita articulare a unor cuvinte nearti-
culate: ale țări mele; să-mi cumpăr Ja
copiii sare; tara noastră și celelalte tării
de democrație populară; alte căii de co-
municație; în acești munții etc. Multe
greșeli reflectă necunoașterea regulii de
acord între subiect și predicat, o insufi-
cientă cunoaștere a folosirii liniojarei de
unire (oameni folosește puterea vîntului;
vara flăcăii și fetele începe; lasămă; scoa-
lăte; lipsinduse).
Dacă tovarășa Tomescu ar fi discutat
pe larg cu elevele aceste greșeli, dacă
le-ar fi dat teme individuale care să ducă
la lichidarea lipsurilor, ele nu s-ar fi re-
petat în mai multe lucrări. Este drept că,
spre sfțrșitul anului, aceste greșeli se îm-
puținează și apar în și mai mică măsură
în lucrările de examen*, dar lipsa de exi-
gență și superficialitatea în corectarea lu-
crărilor scrise s-au manifestat și în co-
rectarea lucrărilor la examen. De pildă, au
fost trecute cu vederea greșita ortografie-
re a cuvîntului grijă (grije), lipsa artico-
lului (colegi în loc de colegii), sau me-
justa lui folosire (citește cărții). De ase-
menea, tovarășa Tomescu nu manifestă
suficientă exigență în ceea ce privește fo-
losirea punctuației de către eleve.
Pentru îmbunătățirea muncii sale vii-
toare, tovarășa Tomescu trebuie să-și
organizeze în așa fel munca de pre-
dare a gramaticii, încît cunoștințele de
gramatică. însușite temeinic, conștient, să
ducă în mod normat la exprimarea corectă
orală si scrisă a elevelor sale. Dacă în
munca pentru desăvârșirea exprimării
orale și scrise a elevilor ne limităm numai
prin organizarea, unor exerciții sistematice
care să urmărească lichidarea tocmai a
anumitor lipsuri.
Găsirea și aplicarea celor mai juste căii
de predare a gramaticii, de înarmare a
elevilor cu cunoștințe și deprinderi de
exprimare corectă orală și scrisă necesită
nu numai temeinica cunoaștere a grama-
ticii și a ortografiei, cj studierea, însușirea
și aplicarea, cu chibzuială a tuturor pro-
cedeelor indicate de metodică.
Incepînd cu clasa a V-a, problema fron-
tului unic pentru desăvârșirea exprimării
orale și scrise a elevilor obligă colectivul
la o deplină colaborare. La clasele LIV,
această chestiune nu se pune. învățătorul
asigură el însuși unitatea in toate aspec-
tele muncii la clasa sa. In realitate, unii
învățători manifestă o slabă preocupare
în această privință. Dacă tovarășa
mescu controlează cu mai mare sau
'mică exiigentă greșelile din lucrările
tocmite la limba romînă, în cele de
tematică se oprește numai asupra
șelilor care privesc strict obiectul
tiv: raționamentul și succesiunea
țiilor, exactitatea calculelor etc.,
jînd felul cum scriu elevele. Așa
De exemplu, eleva Georgeta Frățilă. care
a tras biletul
nr. 15, trebuia să construiască
două propoziții care să cuprindă cuvîntul
„muncitor" la cazurile genitiv și dativ.
Pentru cazul dativ, eleva a dat ca exem-
plu propoziția „Hainele muncitorului sînt
noi", iar pentru genitiv, „Al muncitorului
este steagul de fruntaș". Tovarășa învăță-
toare a acceptat răspunsul ca bun.
Frumoasele răspunsuri ale multor eleve,
corectarea exigentă a greșelilor altora
arată că tovarășa Tomescu siăpînește bine
o serie întreagă de cunoștințe de grama-
tică. de metodică- Totuși, faptul că o serie
de eleve au dat răspunsuri greșite arată
că ea trebuie să acorde o atenție mult
mai mare studiului gramaticii, precum și
însușiri] celor mai bune metode de pre-
dare a acestei discipline.
Deși tovarășa învățătoare a dus o
muncă extrem de stăruitoare, rezultatele
obținute nu sînt pe măsura eforturilor ei.
Aceasta se explică prin faptul că, la trans-
miterea cunoștințelor, ea s-a bazat mai
mult pe memoria elevelor și mai puțin pe
gîndirea lor. Deși metodica predării limbii
romîne recomandă o serie întreagă de
procedee care duc la dezvoltarea gîndirii
elevilor, la însușirea conștientă, temeini-
că, a cunoștințelor, tovarășa Lucia To-
mescu nu le-a folosit. In caietele elevelor
apar teme stereotipe, în care contribuția
gândirii lor este extrem de redusă.
Vina acestor lipsuri o poartă în mare
măsură și cabinetul pedagogic regional.
Cabinetul nu a luat măsuri pentru ca în
cercurile pedagogice să se fi dezbătut
unele probleme de gramatică.
Cum scriu elevele
Este deosebit de plăcut să citești lucră-
rile scrise ale unor elevi care au fost de-
prinși să scrie ordonat, curat, frumos, co-
rect din punct de vedere gramatical. Cele
23 de lucrări scrise ale elevelor clasei a
IV-a „A" de la școala de 7 ani nr. 4 din
Constanta sînt mărturia unei munci migă-
loase din partea* tovarășei învățătoare.
Toate lucrările sînt curate, îngrijite. Fie-
care elevă a lăsat o margine a cărei lă-
țime e respectată în tot cuprinsul lucră-
rii. Nu se vede o pată de cerneală, nu se
observă ștersături. Toate elevele au un
scris caligrafic, care se poate citi cu foarte
mare ușurință.
Textul ales din manual pentru dictare
cuprinde diferite forme de exprimare, care
dau elevelor posibilitatea să aplice cunoș-
tințele de gramatică însușite. Prin acest
text s-a urmărit să se verifice dacă elevele
știu să folosească în mod just semnele
»unctuatiei ca : virgula, punctul, două
uncte. semnul mirării si al întrebării,
dacă știu să întrebuințeze linioara de dia-
log. dacă scriu corect anumite cuvinte,
dacă știu să folosească linioara de unire.
Majoritatea elevelor au scris corect.
Nouă eleve nu au nici o greșeală, sau una,
două greșeli neînsemnate. Nici o elevă
nu a primit nota 2, iar cu nota 3 au fost
apreciate numai două eleve. Lucrările ele-
velor oglindesc strădania învățătoarei de
a le înarma cu o scriere corectă, îngrijită.
Pentru a ajunge aici, ea le-a dat numeroa-
se exerciții de copiere, a organizat nume-
roase dictări cu texte anume alese, pre-
cum și lucrări de control. Ca urmare, ele-
vele și-au format deprinderea de a scrie
corect chiar forme gramaticale dificile —
ca într-adevăr, nu-s etc. — de a folosi
în mod just semnele punctuației, de a des-
părți, bine cuvintele în silabe.
Chiar și cele două eleve care rămăse-
eră în urmă la învățătură în timpul anu-
lui — una pentru că fusese bolnavă și
cealaltă din cauză că fusese supraîncărca-
tă cu treburi gospodăreștii în familie —
au fost aduse la nivelul elevelor cu o
bună pregătire, printr-un ajutor individual
organizat și perseverent din partea to-
varășei învățătoare, prlntr-o legătură
strînsă cu familia.
Cum este și firesc, însă, elevele care au
lipsuri în cunoștințele lor de gramatică nu
pot avea, o scriere corectă. Scrisul este
oglindirea directă a nivelului de cunoș-
tințe din domeniul gramaticii. Este ade-
vărat că numărul greșelilor de aici nu
este mare. Totuși, existenta anumitor gre-
șeli ridică serioase probleme pentru îmbu-
nătățirea muncii viitoare a tovarășei To-
mescu, care vrea să dea patriei absolyenți
cît ma; bine pregătiți.
Răspunsurile date de unele eleve la
examenul oral de limba romînă arată că
nu este deloc întîmplător faptul că ele
scriu „să 1-e povestească", crede-ți, și-ea,
nu-au etc., că scriu două cuvinte împre-
ună ca „învorbă", că elimină unele litere
din cuvinte, scriind, de exemplu, boable
în loc de boabele, că deformează unele
cuvinte. înlocuihd anumite litere (de exem-
plu : vorbimd în loc de vorbind, sau să
porniască îm loc de să pornească).
Cum se explică existența acestor gre-
șeli în scrierea unor eleve, existența lip-
surilor în cunoștințele lor de gramatică
și ortografie? Nu se poate spune că to-
varășa Tomescu a subapreciat importanta
lecțiilor de gramatică, de scriere. Aceasta
o dovedește numărul mare al lucrărilor
notate cu 5, numărul de asemenea mare
ai elevelor care au răspuns bine la exa-
menul oral. Dacă cercetăm caietele de
planuri ale tovarășei Tomescu, se observă
grija constantă de a intra în clasă cu ’ec-
tiile pregătite, de a realiza scopul lecției.
Greșeala constă tn faptul că deși, după
cum s-a văzut mai sus, ea a organizat
numeroase exerciții de copiere și de dic-
tare, deși a dat lucrări de control, nu a
corectat cu seriozitatea cuvenită aceste
lucrări, nu a tinut o evidentă a lor pentru
a organiza lecții de gramatică și de scrie-
re menite anume să contribuie la înlătura-
rea lipsurilor. Din această cauză, în lu-
crările de control din timpul anului apar
deseori greșeli de ortografie care dovedesc
nesiguranță în privința cunoștințelor de
morfologie. Astfel. 3e observă lipsa ar-
To-
mai
în-
ma-
gre-
respec-
opera-
ncgli-
se ex-
la folosirea unilaterală a anumitor
cedee, negii jînd altele, rezultatele
formale, nesigure, insuficiente. In
nostru, este insuficientă stăruința
festată pe o singură latură, aceea a
rilor, a copierilor, dar nesusținută
aplicarea unor procedee variate de
pro-
sînt
cazul
mani-
dictă-
prin
corec-
tare a greșelilor, prin stricta evidentă a
greșelilor tipice, prin analiza lor în clasă.
plică pentru ce în temele scrise la alte
obiecte decît la limba romînă numărul
greșelilor este mai mare. Sigure că nu
vor fi controlate și notate pentru aceste
greșeli, elevele dau mai puțină atenție
scrisului. Această atitudine nejustă —-
care nu este numai a tovarășei Tomescu
— contribue la menținerea și permanenti-
zarea lipsurilor existente.
Pentru a înarma elevii cu temeinice de-
prinderi de scriere corectă, învățătorul
trebuie să controleze, în acest scop, orice
temă și orice exercițiu, indiferent cărui
obiect de studiu aparține, chiar și notițele
de pe maculatoare. Elevul care știe că i
se va controla fiecare filă, fiecare notiță
acordă atenția cuvenită scrisului în orice
împrejurare, ajungind să-și formeze de-
prinderea de a scrie întotdeauna corect și
ordonat.
judecata scrisă, cît și din așezarea lu-
crărilor, care urmează același fir logic.
De asemenea, exercițiile oglindesc trai-
nice cunoștințe si deprinderi de calcul.
La primul exercițiu, majoritatea elevelor
au făcut bine transformările. După cum
se vede din conținutul exercițiului, aveau
de efectuat adunări și scăderi cu numere
formate din tone și kilograme, din chin-
tale și kilograme, de respectat o anumită
ordine a operațiilor. Elevele au făcut mal
întîi transformările necesare și apoi au
calculat. Foarte puține eleve au greșit la
transformări. Șapte eleve, care au fost no-
tate cu 3, au .greșit al doilea exercițiu,
dovedind mai putină siguranță în cunoa-
șterea ordinii operațiilor.
Este adevărat că tovarășa Tomescu este
mult mai exigentă în cercetarea lucrărilor
scrise de matematică decît în cercetarea
celor de limba romînă. Totuși, si aici îi
scapă unele greșeli necorectate. De pildă,
în lucrarea elevei Alexandroaia D. Ma-
ria, au rămas necorectate greșeli ca :
148 — 32 = 116 m. p. ( e vorba de lă-
țime).
In general, însă, rezultatele obținute de
absolventele acestei clase la aritmetică
sînt foarte bune. Nici o elevă nu a fost
notată cu doi. Pentru a aiunge la aceste
rezultate, tovarășa Tomescu a dus o muncă
stăruitoare, obișnuind elevele să judece,
să analizeze problemele, aiutîndu-le să
cunoască rezolvarea diferitelor tipuri de
probleme. Este o plăcere să cercetezi lu-
crările de control din timpul anului ale
acestor eleve. Toate și-au format deprin-
derea de a scrie mai întiîi judecata, de a
formula în mod logic diferitele trepte ale
judecății. Faptul că sînt rezolvate cu suc-
ces chiar și unele probleme dificile,
arată o bună pregătire.
lată, de pildă, una din lucrările de con-
trol ale elevei Petrescu Elena-, Trebuia să
rezolve următoarea problemă: Intr-un
magazin de stat s-au adus 3 butoaie cu
untdelemn La prețul de 11 lei litrul. In
primul butoi erau
cu 15 1. mai puțin
trd de untdelemn
dacă untdelemnul
costat cu 1914 lei
180 1, iar în al doilea
decît în primul. Citi li-
erau în cele 3 butoaie,
din al treilea butoi a
mai puțin decît cel din
primele două butoaie la un loc? După ce
și-a fixat datele problemei, eleva a scris
următoarea judecată, care oglindește un
raționament destul de dezvoltat: 1) Cîti
litri erau în al Il-lea butoi ? 2) Cîți litri
erau în cele două butoaie? 3) Cît costă
uleiul din cele două butoaie? 4) Cît costă
uleiul din al Ill lea butoi? 5) Cîți litri
enau în al IH-Iea butoi? 6) Cîti litri de
untdelemn erau în cele 3 butoaie? Așeza-
rea fiecărei lucrări corespunde direct ju-
decății. La calcul, eleva nu a făcut, de
asemenea, nici o greșeală.
Pregătite în felul acesta, majoritatea
absolventelor acestei clase își vor însuși
ușor materia în cursul anilor următori,
vor aplica cu pricepere în practică cunoș-
tințele dobindite.
Aprecierea cunoștințelor
Pentru o citire conștientă și expresivă
Urmărind să realizeze o verificare te-
meinică a citirii elevelor, comisia de exa-
minare a ales fragmente din lucrări po-
trivite vîrstei acestora: basme, povestiri,
versuri etc. In felul acesta, s-a evitat ci-
tirea mecanică a unor texte arhicunoscute
din manualul de limba romînă.
Este demn de remarcat faptul că, deși
puse în fata unor texte noi sau mai
puțin cunoscute, elevele au citit corect,
curent, expresiv- Constatarea este vaja.-.
bilă pentru majoritatea elevelor. Expresi-
vitatea citirii a fost verificată și prin in-
dicarea în biletele de bază a unor poezii
din manual, pe care elevele le-au recitat.
Deosebit de frumos a fost recitat fragmen-
tul „Mircea și Baiazid" din „Scrisoarea
III" de M. Eminescu. Atît felul cum au
citit elevele, cît și felul cum au recitat
arată
tat o
sivă.
In
că tovarășa învățătoare a manifes-
deosebită grijă pentru citirea expre-
general, posibilitatea de a citi ex-
presiv presupune că s-a urcat deja treapta
citirii conștiente. Citirea conștientă este
într-adevăr o condiție pentru realizarea
lecturii expresive a unui text literar, dar
nu singura condiție. De aceea, verificarea
ciiiriii conștiente nu se poate rezuma nu-
mai la citirea expresivă. Este necesară ve-
rificarea acesteia și prin alte mijloace.
O importantă deosebită în această pri-
vință are reproducerea conținutului celor
citite. Tovarășa Tomescu cunoaște acest
lucru și, ca urmare, ea a cerut elevelor
să reproducă conținutul fragmentelor ci-
tite. Multe eleve, însă, nu au reprodus
conținutul în adevăratul sens al cuvîntu-
lui — ci au reprodus pur și simplu frag-
mentul, redîncT aproape exaqi chiar șj dia-
logul, dacă
Tovarășa
o asemenea
Se Pare că
vele spre o
textul cuprindea și un dialog.
Tomescu a considerat bună
„reproducere" a conținutului,
ea însăși și-a îndrumat ele-
astfel Se redare mecanică a
textelor. Uneia din eleve, tocmai aceleia
care a recitat așa de frumos fragmentul
din „Scrisoarea III", i s-a cerut să ci-
tească o scurtă povestire intitulată : „Cu
cuvintele tale". Povestirea dezvoltă tocmai
ideea că un text nu trebuie reprodus ai-
doma, în chip mecanic, ci că trebue să-i
înțelegem conținutul și să-l expunem cu
cuvintele noastre. Aceasta este dovada că
am înțeles și am reținut ceea ce este esen-
țial. Cînd i s-a cerut elevei să arate „ce
a înțeles" din bucata citită, conform de-
prinderii formate, ea a redat aproape exact
fragmentul, cu dialog cu tot.
Acest lucru se reflectă de fapt și în
caietele de teme ale elevelor. Confundând
noțiunea de expunere a conținutului cu
aceea de reproducere a textului, tovarășa
învățătoare le-a îndrumat greșit pe eleve.
Deprinderea aceasta de a reproduce cît
mai fidel textul unei lecturi va crea eleve-
lor serioase greutăți mai tîrziu, chiar din
clasa a V-a. Dacă în clasa a IV-a elevele
au întîlnit texte scurte, ușoare, pe care
le-au putut memora și le-au reprodus fără
dificultăți, în clasa a V-a, unde lecțiile din
manuale sînt mult mai mari, se vor des-
curca foarte greu. Neavînd formată de-
prinderea de a învăța sistematic, unele
dintre aceste eleve, deși aparent au ob-
ținut rezultate bune acum, vor fi serios
amenințate să rămînă în urmă.
Citirea conștientă, înțelegerea complectă
a conținutului textului, posibilitatea de a
desprinde esențialul necesită și o cunoaș-
tere precisă a sensului cuvintelor. Adesea
denaturarea sensului unor cuvinte poate
duce la greșita ințelegere a sensului tex-
tului însuși. Tovarășa Tomescu este con-
știentă de acest luoru. In timp ce elevele
citeau, ea își nota cuvintele pe care le
pronunțau greșit sau la care întâmpinau
dificultăți în timpul citirii și a,pol le cerea
să explice șensul acestor cuvinte. Și aici
a intervenit, însă, o parte defectuoasă a
muncii tovarășei învățătoare: ea a expli-
cat confuz multe cuvinte al căror sens
elevele nu-1 puțeau, reda.
Aceste greșeli se reflectă de fapt și în
caietele-vocabular ale elevelor, unde se
găsesc cuvinte cărora li ș-au dat explica-
tii confuze și care nu au fost corectate.
(De exemplu, terasamentî „alături de
ilinda ferată" etc.).
Cu asemenea explicații de cuvinte este
foarte puțin probabil ca elevii să poată în-
țelege cum se cuvine textele pe care le
citesc. Tovarășa Tomescu a subapreciat
importanta preciziei cu care trebuie date
aceste explicatii. Altfel, s-ar fi străduit
ea însăși la lecții si acum, la examen, să
lămurească bine. elevelor sensul cuvinte-
lor din textele alese.
Profesoara de limba romînă de la clasa
a V-a se va mira probabil la toamnă că
elevele care au obținut note bune în clasa
a IV-a obțin totuși rezultate slabe în în-
sușirea materiei declasa a V-a.
Aceste greșeli pun, de asemenea, pro-
blema necesității — pentru pedagog—de
a se pregăti serios, de a elimma confu-
ziile existente încă în cunoștințele sale
de specialitate și în cele de metodică, de
a-și spori volumul de cunoștințe.
In lupta pentru înarmarea elevilor cu
cunoștințe și deprinderi temeinice are o
deosebită importantă felul cum stot apre-
ciate cunoștințele. Nota mînuifă cu price-
pere pedagogică constituie unul din cele
mai puternice stimulente. Ea dă elevului
bine pregătit îndemnul de a-și spori efor-
turile. de a munci în mod perseverent, iar
celui care are lipsuri, îndemnul de a-și
organiza mai bine munca, de a înlătura
delăsările, pregătirea de mântuială n lec-
țiilor. Justa apreciere a cunoștințelor în
examene are o însemnătate și mai mare.
Prin nota dată la examen se apreciază
volumul și calitatea cunoștințelor dobân-
dite în cursul unui întreg an școlar.
Tovarășa Lucia Tomescu este conștientă
de răspunderea pe care o are pedagogul
în stabilirea notei. De aceea, după fiecare
serie examinată, după cercetarea fiecărei
lucrări scrise la limba romînă sau mate-
matică. ea s-a consultat îndeaproape cu
membrii comisiei. Datorită acestui fapt,
majoritatea răspunsurilor si a lucrărilor
scrise au fost just apreciate. Criteriul
dună care s-a orientat continuu tovarășa
Tomescu nu a fost nici nivelul de pregă-
tire al elevei în comparație cu nivelul
clase!, nici condițiile în care a învățat
eleva, ci numai cerințele programei șco-
lare.
Notele date reflectă o exigentă iust-în-
teleasă. De pildă, lucrarea de limba ro-
mînă a elevei Ana Constantin, deși are
numai 3 greșeli, a fost notată cu 4. Tova-
rășa învățătoare nu a numărat put și
ș'molu greșelile, ci a ținut seama si de
gravitatea lor. Astfel, întrucît această ele-
vă a scris ,-S'ă 1-e .povestească", deși, de
altfel, a lucrat ordonat si corect. în afară
de această greșeală și de altele două mult
mai puțin însemnate, tovarășa învățătoare
a notat-o cu 4, considerând greșeala deo--
sebit de gravă. Lucrarea elevei Aurelia
Peicu, deși nu conține nici o greșeală gra-
cum s-a arătat mai înainte, tovarășa To*
mescu a lăsat în lucrările scrise de limba
romînă și de matematică unele greșeli
necorectate. De asemenea, și la examenul
oral a trecut cu vederea peste unele gre-
șeli. In aceste cazuri, notele date oglin-
desc mai puțin real volumul și calitatea
cunoștințelor elevelor. De exemplu, eleva
Frătilă Georgeta, care a dat exemple gre-
șite la gramatică (privitor la declinarea
substantivelor), a fost notată cu 4, pentru
că tovarășa Tomescu nuasezisat greșeli-
le. Un exemplu asemănător îl constituie și
lucrarea scrisă la aritmetică a elevei E-
milia lancu. Aceasta a .primit o notă mare,
deși în rezolvarea primului exercițiu a
făcut serioase greșeli de calcul, care nu
au fost observate în întregime de către
tovarășa învățătoare.
O lipsă care trebuie înlăturată complect
din activitatea cadrelor didactice de la
școala de 7 ani nr. 4 din Constanta este
folosirea calificativelor și a notelor înso-
țite de „minus" în lucrările de control ale
elevelor. Multe din lucrările de control
din timpul anului siînt notate de către to-
varășa Tomescu cu calificative: bine,
foarte bine, sau cu note însoțite de „mi-
nus". De exemplu, lucrările scrise de con-
trol la aritmetică ale
Papuc sînt notate astfel:
2. 2, 3—,
O 'răspundere serioasă
elevei Eugenia
bine, bine, bine.
în această pri-
Examenul scris de aritmetică
Dacă tovarășa Lucia Tomescu și-a cunoașterea ordinii operațiilor și efectua-
cîștigat în orașul Constanta renumele u-
nei învățătoare bune, aceasta se datorește
rea corectă a calculelor.
Din 23 de eleve. 10 au rezolvat foarte
în mare măsură rezultatelor pozitive pe .bine și problema și exercițiile. Toate ele-
care le obține în predarea aritmeticii.
Stăpâne pe cunoștințele lor. elevele au
rezolvat la examen problemele și exerci-
țiile corect și ordonat, ca și în timpul a-
nului. Problema dată le-a pus în situația
să aplice multe din cunoștințele însușite.
Iată textul problemei: O gospodărie agri-
colă colectivă are o parcelă dreptunghiu-
lară cu lungimea de 148 m„ iar lățimea
cu 32 metri mai mică decît lungi-
mea. 3/4 din această parcelă s-au cultivat
cu cartofi și ‘A din rest cu varză. Locul
rămas s-a semănat cu sfeclă. Cîti ari s-au
semănat cu sfeclă? In afară de problemă,
s-au dat și două exerciții.
1) 5t — 2t 45 kg + 6q 23 kg — 7q 86 kg - ;
2) 1000 — 31518:153 + 571.154:809 -
După cum se vede, problema asigură
verificarea cunoștințelor cu privire la a-
flarea unei mărimi cînd se cunoaște una
dintre cele două si diferența lor, cu privire
la aflarea suprafeței dreptunghiului, la a-
flarea unei fracții dintr-un număr, la
transformări. Totodată, problema se a-
dresează și judecății copiilor, care trebuie
să-și dea seama cît rămîne dintr-un în-
treg dacă se iau trei pătrimi, să înțeleagă
că suprafața cultivată cu varză este egală
cu cea cultivată cu sfeclă, ambele fiind ju-
mătățile restului rămas dună ce s-au cul-
tivat cele trei pătrimi cu cartofi. Primul
exercițiu cere o precisă cunoaștere a mă-
surilor de greutate, tar cel de al doilea
vele au desenat corect figura, au notat-o
cu litere, cunosc formula suprafeței drep-
tunghiului, știu cum se află o mărime cînd
se cunoaște una din două și diferența lor,
știu să lucreze cu fracții.
După ce au desenat figura, toate ele-
vele au scris judecata. întrebările deosebit
de clare pe care le-au pus dovedesc o
bună dezvoltare a judecății. Cităm la în-
tâmplare întrebările dintr-una din cele 10
lucrări: 1) Care este lățimea? 2) Care
este aria parcelei? 3) Cît este o pătrime?
4) Cît sînt trei pătrimi cultivate cu car-
tofi? 5) Ce suprafață a mai rămas? 6) Ce
suprafață s-a cultivat cu varză? 7) Cîți
ari s-au cultivat cu sfeclă?
In stînga urmează așezarea lucrărilor
și în dreapta calculele, lucrările efectuate.
Nic.i o elevă nu a întâmpinai greutăți tn
aflarea lățimii, care era cu 32 metri mai
mică decît lungimea, niciuna nu a greșit
în aflarea suprafeței cultivate cu cartofi,
care reprezintă trei pătrimi din aria
dreptunghiului. Toate au înțeles că restul
reprezintă o pătrime și că. dacă ‘A din a-
ceastă suprafață s-a cultivat cu varză,
pentru sfeclă a rămas cealaltă doime, sau
jumătate. Multe dintre ele nu au mai făcut
nici un calcul pentru a afla suprafața cul-
tivată cu sfeclă. îndată ce au aflat supra-
fața cultivată cu varză, au scris si su-
prafața cultivată cu sfeclă, dovadă că au
o putere de a judeca deajuns de dezvol-
tată. Acest lucru reiese din plin atît din
vă, a fost notată totuși cu 3 pentru că
7 greșeli.
Aceeași exigentă just înțeleasă se
servă și în aprecierea lucrărilor sorise
are
ob-
de
aritmetică. De exemplu. eleva Elena Sma-
dici, care a lipsit de la școală șase săptă-
mâni în șir, fiind bolnavă, a primit la lu-
crarea de aritmetică nota 4. deși a rezol-
vat corect problema și a calculat bine al
doilea exercițiu. Nota este însă îndreptă-
țită pentru că la efectuarea primului exer-
cițiu este greșită transformarea a 1 q 63
kg. în kilograme (a scris că este egal cu
1063 kg.). Acest lucru dovedește că tova-
rășa învățătoare nu manifestă indulgentă
fată de elevele care au fost bolnave, ci le
dă nota corespunzătoare cunoștințelor lor.
In general, notele date la examen de
către tovarășa Tomescu corespund nive-
lului real de cunoștințe al elevelor. Si
aici. însă, există unele deficiente. După
vință revine și tovarășei directoare, a
cărei activitate de îndrumare și control,
după cum se vede din caietul de asis-
tențe, este foarte superficială. Puținele
observații din acest caiet nu ajută la
cunoașterea calității muncii cadrelor pe
care le conduce, a lipsuri tor tor. Lă-
sînd la o parte faptul că de multe ori
nu reiese din însemnările tovarășei direc-
toare la ce învățător sau profesor, la
ce clasă a asistat, rubrica „lipsuri". în loc
să arate greșelile constatate în munca pe-
dagogilor, cuprinde doar unele propuneri
de mică importantă din punct de vedere
pedagogic. Este inadmisibil ca un direc-
tor de școală să nu cunoască aspectele
importante ale muncii fiecărui pedagog din
școala pe care o conduce. Atitudinea for-
mală a tovarășei directoare în ceea ce
privește rezolvarea sarcinilor legate de
buna desfășurare a procesului de învăță-
mînt se vede, de altfel, și din felul cum
sînt controlate caietele de planuri. Din
cele trei caiete de planuri ale tovarășei
Tomescu, numai unul este vizat — și
acesta doar la răstimpuri. Celelalte două
n-au fost vizate nici odată.
Pentru înlăturarea acestor lipsuri în vii-
torul an școlar, este necesar ca direcția
școlii să studieze cu mai multă seriozi-
tate activitatea cadrelor didactice, să a-
jute și să dea îndrumări competente pen-
tru desăvîrșirea continuă a pedagogilor
din școală.
examenelor la clasa a IV-a „A“ de la
Llpsurilc remarcate în desfășurarea	---
școala de 7 ani nr. 4 din Constanța reflectă de fapt și rezultatele activității
organelor lo.ale de învă ămînt, care n-au organizat cu suficientă grijă munca
de îndrumare și control și n-au dat atenția cuvenită conținutului acestei munci.
Noi, inspectorii și metodist’!. ne-am mulțumit adesea doar să semnalăm anumite
lipsuri în desfășurarea lecțiilor și să dam îndrumări. Am uitat însă că, dacă în
centrul atenției pedagogului stă elevul, în centrul atenției organelor de îndru-
mare și control trebu e să să stea pedagogul. Am cercetat prea puțin pregătirea
cadrelor didactice din punct de vedere profesional și pedagogic. Am căutat să
cuprindem în activitatea noastră multe școli, multe cadre, multe probleme și.
cum era și firesc, am realizat doar o cunoaștere de suprafață a lucrurilor. Este
necesar ca în viitorul an școlar să ne schimbăm stilul de muncă, să ne pregătim
mai intens pentru cercetarea activității din școli, să organizăm și să desfășu-
răm cu mai multă temeinicie munca pentru permanenta perfecționare a peda-
gogilor.
La rîndul lor, cadrele didactice trebuie să privească problema pregătirii lor
profesionale cu mai multă răspundere. Munca tovarășei Lucia Tomescu consti-
tuie un exemplu concludent că, pentru a obține rezultate bune, nu este suficient
să iubești copiii, să-ți fie dragă meseria, ci că trebue să ai, în același timp, o
temeinică pregătire profesională. Nivelul limitat de cunoștințe al pedagogului
determină și un nivel limitat de cunoștințe al elevilor. In general, elevele tova-
rășei Tomescu sînt bine pregătite |a matematică și mai puțin bine la limba
romînă.
Pentru a înarma elevii cu cunoștințe precise, la nivelul științific corespun-
zător cerințelor programei, pedagogul trebuie să ducă o permanentă muncă
de perfecționare profesională. Altfel, absolvenții pe care îi dă patriei vor avea
nevoie de prea mult ajutor în pregătirea lor din partea altor pedagogi. Ori, nu
este o noutate pentru nimeni că munca de înlăturare a greșelilor în cunoștințe
și deprinderi este mult mai grea decît cea de transmitere a unor noi cunoștințe
și de formare a unor noi deprinderi. Trebue să muncim așa ca elevii și absol-
venții școlilor noastre să poată crește continuu, să intre în clasele următoare, în
viață, înarmați cu temeinice cunoștințe si deprinderi.
NICULAE MIHAI
șeful secției de învățămînt a regiunH
Constanța
IOAN BADICA
șeful cabinetului pedagogic al regiunS
Constanța
Vag. 4-a
GAZETA INVAȚAMÎNTULUT
Condițiile de admitere
în învățămîntul superior în anul școlar 1955 — 1956
Ministerul învătămîntului aduce la cuno-
ștința celor interesați condițiile de admitere
în universități și institute de învățămînt su-
perior în anul școlar 1955—1958.
1	. Admiterea în anul I al instituțiilor de
învătămînt superior se face pe baza unui exa-
men.
2	.Se pot prezenta la examenul de admitere
în instituțiile de învățămînt superior în con-
dițiile arătate mai jos toți cetățenii R. P. R.
care au trecut examenul de maturitate (ab-
solvire) al unei școli medii de 10 ani, exa-
menul de diplomă al unei școli medii teh-
nice, examenul de stat al unei școli peda-
gogice, absolventii facultăților muncitorești
sau absolvenții cu examen de bacalaureat ai
fostelor licee teoretice, industriale sau co-
merciale, precum și absolvenții fostelor-școli
normale, care au obținut diploma de învăță-
tor.
Absolventii școlilor medii sau școlilor echi-
valente din străinătate, cetățeni romini sau
străini, vor fi înscriși la examenul de admk.
tere după obținerea echivalării studiilor dlp
la Ministerul învătămîntului.
a)	microradiografie sau radloscople pulmo-
nară ;
b)	reacție Wassermann ;
c)	un examen clinic (boli Interne, O.R.L.,
oftalmologie, chirurgie și neurologie).
Certificatele medicale eliberate de spitalele
unificate vor trebui să poarte și viza comi-
siei medicale de la policlinica studențească
din centrul universitar; viza se va da pe
acest certificat numai după ce candidatul va
repeta la policlinica studențească examenul
microradiografie. Pentru candidații la cursu-
rile fără frecvență, certificatele medicale eli-
berate de spitalele unificate de adulți sînt
valabile fără viza pofteiInlcu studetîfeștL—ier
pentru înscrierea la examenul de admitere
Ia Institutul de cultură fizică și sport (sec-
ția fără frecvență) sînt valabile numai cer-
tificatele medicale eliberate de centrele me-
dicale de cultură fizică și sport.
— Declarația tip, conform H.C.M. nr. 2759-
1953. Formularul acestei declarații tip se
eliberează candidaților de către secretariatul
facultății. Candidații la cursurile fără frec-
pediatrie, Igienă, stomatologie șl medicină
veterinară se va da examen de admitere la:
— Limba și literatura romînă — scris;
Limba rusă — oral; Științe naturale (ana-
tomie și fiziologia omului, zoologi
darwinismului) — scris și oral;
oral.
h) La facultățile de farmacie
examen de admitere )a :
— Limba și literatura romînă
e și bazele
Chimie —
se va da
— scris;
Limba rusă — oral; Științe naturale (ana-
tomie și fiziologia omului, botanică, bazele"
darwinismului) — scris și oral; Chimie —
oral.
T i) La facultățile de filozofie, Istorie, științe.
1 juridice, ziaristică, filologie, istorie-filo'logie
Â ȘI pftiagogie-filologie se va da examen de
jl admitere la:
y — Limba șl literatura romînă — scris șl
loral; Limba rusă — oral; Istoria R.P.R. —
\oral; Constituția R.P.R. — oral.
vență vor complecta această deglar iție lirrîn
perioada examenului de admitere.	.
Pentru absolvenții șco.Lor_ji£daffagice,i
Absolvenții școlilor medii tehnice și al
școlilor pedagogice seria 1954,'55 se pot pre-\ ~ Pentru absolvenții șco.j^L_p£daffogice,i
zenta la examenul de admitere pentru cursu-\\școlilor medii tehnjgg^ dovada de reparti-l
rile de zi pe baza adeverinței date de școală wzare în învătărfiThtul superior sau dovada^
că sînt repartizați pentru învățămîntul supe- efectuării stagiu'ui de 3 ani în cîmpul muncii
rior.	Și avizul întreprinderii unde lucrează (numai
I j) La facultatea de limba și literatura rusă
rîin cadrul Institutului pedagogic „Maxim
Gorki" și la secțiile de limba și literatura
rusă din cadrul facultăților de filologie se
va da examen de admitere la :
— Limba și literatura romînă — scris șl
oral : Limba rusă - - scris și oral; Istoria
pentru secțiile fără frecvență de la Institutul
forestier din Orașul Stalin.
b)	Candidați! din Cluj și din localitățile
Învecinate vor da examenul de admitere :
— la Universitatea „V. Bab'eș" din Cluj
pentru facultățile care au secții fără frecvență
în cadrul acestei universități, pentru Institu-
tul „Maxim Gorki" din București și pentru
secția Biblioteci din cadrul Facultății de filo-
logie din București;
— la Universitatea „Bolyai“'dln Cluj, pen-
tru facultățile care au secții fără frecvență
în cadrul acestei universități;
— la Institutul politehnic din Cluj, pentru
Institutele de învățămînt superior politehnic,
tehnico-industrial și pentru facultățile de ex-
ploatarea și industrializarea lemnului și me-
canizarea agriculturii;
— la Institutul agronomic din Cluj, pen-
tru secțiile fără frecvență,din cadrul Institu-
tului agronomic București (fără Facultatea
de mecanizarea agriculturii), din Institutul
forestier Orașul Stalin (fără Facultatea de
exploatarea și industrializarea lemnului), și
de la I.S.E.P. „V. I .Lenin" București.
c)	Candidați! din Iași și din localitățile
învecinate vor da yamenul de admitere:
— la Universitatea „AL I. Cuza“ din Iași
pentru facultățile care au secții fără frec-
R.P.R. — oral. \
k) La secțiile se limbi străine ale Jacul- ' vență în cadrul acestei universități, pentru
A 50-a aniversare a mișcării sindicale
a învățătorilor din Bulgaria
In luna mal a.e. lu-
crătorii din învățămînt
din R. P. Bulgaria au
sărbătorit cea de a
50-a aniversare de la
înființarea organizației
social-democrate a în-
vățătorilor și de la
apari;ia primului număr
Stoiko Dobrev
președintele C.C. al Sindicatului
lucrătorilor din învățămînt șl presă
din R. P. Bulgaria
a!
organului lor de
lui au fost dezbătute
problemele privitoare
la învățămîntul laic,
la scoaterea religiei
din programul școlilor,
la învățămîntul profe-
sional, la situația
învățătorilor etc.
Absolventii școlilor medii tehnice și al țco- ^pentru cursurile de zi).
Iilor pedagogice care au fost repartizați !n{	~ Recomandația de la locul de muncă cu
producție se pot prezenta la examenul de ad-l Indicația postului pe care îl ocupă și a spe-
mitere in instituțiile de învătămînt superi-'i cialității (pentru cursurile serale și fără frec-
or la cursurile de zf numai după ce au fă- l vență).
cut stagiul de 3 ani în producție conform — Recipisa de plata taxei de 5 lei pentru
examenul de admitere. Ca^aTTuțiL. la cursu-
prevederilor decretului nr. 180/1950, iar cej	. ..
care nu au vechimea de 3 ani în producției rile fără frecvență vor plăti taxa dg^S lei
se pot prezenta la examenul de admitere în t:~ J:—'	■ r	•—J- *-■»■
îns'.itutiile de învățăm'nt superior, cursuri
fără frecventă sau serale.
fie direct la casieria facultății unde aceșliT
3. Se primesc în instituțiile de învățămînt' chitanța respectivă.
3 fotografii 6/9
se înscriu, fie la secția financiară locajă
mițînd facultății olTWi cu ceTelalfe^acte și
presă, „Scînteia învățătorului". Cu acest
prilej, în luna mai, la Sofia și în toate
orașele Republicii Populare Bulgaria, Comi-
tetul Central al Sindicatului lucrătorilor
din învățămînt și presă, comitetele sindi-
cale regionale și raionale au organizat
adunări festive, expoziții cu materiale
despre istoria mișcării sindicale a în-
vățătorilor, întîlniri cu conducători de
atunci și cu membrii organizației social-
democrate a învățătorilor, cu redactorii și
colaboratorii ziarului „Scînteia învățătoru-
lui". In școlile sătești s-au organizat adu-
nări în cadrul cărora au fost prezentate
conferințe despre activitatea organizației
social-democrate a învățătorilor și despre
rolul ziarului „Scînteia învățătorului".
Organizația soclal-democrată a învățăto-
rilor și ziarul „Scînteia învățătorului" au dus
o luptă plină de curaj împotriva șovinismu-
lui în școală, împotriva politicii imperia-
liste a burgheziei bulgare tn Balcani, pen-
tru Federația Balcanică, pentru pace și soli-:
daritatea internațională.
Organizația social-democrată a învățăto-
rilor și ziarul „Scînteia învățătorului" au
salutat cu entuziasm victoria Marii Revo-
lufii Socialiste
pe învățătorii
Stat Sovietic.
In decurs de
din Octombrie și au chemat
bulgari să sprijine tînărul
20 de ani, organizația a edu-
Mișcarea sindicală
învățătorilor din
superior, fără examen de admitere, absol-
ventii școlilor medii de 10 ani, seria 1954-55,
care îndeplinesc toate condițiile de înscriere
la examenul de admitere în învătămîntul
superior, au obținut diplomă de merit și
rezultate la examenul de maturitate conform
regulamentului în vigoare.
De asemenea, se primesc în instituțiile de
învătămînt supe.'or, fără examen de admi-
tere, absolvenții școlilor medii tehnice și pe-
dagogice seria 1954-1955 cu diplomă de me-
rit, care îndeplinesc toate condițiile de în-
scriere la examenul de admitere, înscrierea
lor în baza diplomei de merit se poate face
fără examen de admitere numai în facultă-
țile corespunzătoare specialității lor.
La facultățile la care numărul candidatilor
cu diplomă de merit va depăși procentul —
din locurile planificate — stabilit de Ministe-
rul Invătămintului, se vor institui discuții
științifice cu toți candidatii cu diplomă de
merit, la disciplinele examenului de admitere.
Candidatii care nu vor fi admiși în urma
discuțiilor științifice se vor putea înscrie la
examenul de admitere la orice facultate sau
Cei care n-au depus actele specificate mal
sus pînă la termenele arătate la pct.
vor fi admiși la examen.
In timpul examenelor, candidați! vor
asupra lor buletinul de identitate.
7. Examenul de admitere se va ține
15—25 august pentru învătămîntul cu
5 nu
avea
între
frec-
se
vor putea înscrie fără examen de admi-
tere la acele facultăți la care nu s-a com-
plectat procentul — din numărul locurilor
planificate — stabilit de Ministerul Invăță-
mîntului pentru anul I.
4. Frecvența în instituțiile de învățămînt
superior la cursurile de zi și serale este obli-
gatorie. Absolvenții școlilor medii, care sînt
în cîmpul muncii și îndeplinesc condițiile
arătate Ja pct. 2, pot urma cursurile fără frec-
vență sau cursurile serale de pe lîngă insti-
tuțiile de învățămînt superior unde există
aceste forme de învățămînt. Ei vor
examenul de admitere^^r.."se U ini
vență (cursuri de zi), între 18—25 august
pentru cursurile serale și între 10—17_sse~
tembrie pentru cursurile fără frecvenjA^-
La facultățile unde numărul candidaților
cu diplomă de merit va depăși procentul —
din locurile planificate — stabilit de Ministe-
rul învătămîntului, discuțiile științifice se
vor ține între 1—9 august, comunicîndu-se
rezultatul la 10 august.
8. Candidatii la examenul de admitere în
Instituțiile de învățămînt superior vor da
examen la disciplinile următoare:
a) La facultățile de matematică-fizică ale
universităților și Institutului pedagogic din
București, la Institutul pedagogic din Timi-
șoara, Ia facultățile de construcții, construcții
de căi ferate, drumuri, electrificarea indus-
triei și agriculturii, electromecanică minieră,
electronică și telecomunicații, electrotehnică,
energetică, exploatare feroviară, exploatare
din cadrul Institutului tehnic din Galați,
exploatarea și industrializarea lemnului, ex-
ploatarea zăcămintelor de țiței și gaze, geo-
dezie, geologie, hidroameliorații, hidrotehni-
că, ingineri economiști, instalații și utilaj de
construcții, mașini și aparate electrice, ma-
șini și utilaj, mecanică, mecanica transpor-
turilor, mecanizarea agriculturii, metalurgie,
mine, tehnologie mecanică, telecomunicații
feroviare, secțiile de tehnologia mecanică
c^fftllliî CA la cur firile de zi SI SP vnr ins C£ i e
fftHnăi în (acu 11ăț£ coreșpuntătoaje, spșeia 1 i-
tițtTȚn.iâMî-eetivează în cîmpul' muncii.
textila și organizarea și planificarea indus-
’, triei ușoare se va da examen de admitere
la :
— Limba și literatura romînă — scris;
_	.	. .,	.	! j j i Limba rusă — oral; Matematici — scris și
5. a) înscrierile pentru examenul de admi- ora). pizjcg _ ora]	,
‘ere *e .fa#c, P«	s.aV .sect.ii,'	b)’La facultățile de chimie, chimie indus-
învatamîntul de zi și seral mtre 1 Sul e și	tehnologie alimentară, tehno’ogia
onrrncf i n r nontrii i nv □ T □ m 1 H ti 11 tara frpf.
10 august, iar pentru învătămîntul fără frec-
vență între 1 august șij scpțgjpbrie.
b)	Candidatii care au absolvit învătămîn-
tul mediu în cursul lunii august 1955 se vor
înscrie pînă Ia‘13 august.
c)	Absolvenții cu diplomă de merit care
solicită înscrierea în facultăți fără examen
de admitere vor depune cererile de înscriere
între 11 iulie și 31 iulie pentru cursurile de
zi și serale, iar pentru învătămîntul fără
frecvență pînă la 1 septembrie.
d)	Candidatii cu diplomă de merit, care au
susținut discuții științifice dar n-au fost
admiși în facultatea la care s-au înscris, vor
putea depune cereri de înscriere la examenul
de admitere între 11 august și 13 august
pentru cursurile de zi și serale.
6. Pentru înscrierea la examenul de admi-
tere, candidați! vor complecta o declarație
tip de înscriere pe care o vor înainta secre-
tariatului facultății respective. Candidații la
cursurile fără frecvență se vor înscrie pe
baza unei cereri individuale,, urmînd ca de-
clarația tip de înscriere să 'fie complectată
ulterior, în perioada examenu'ui de admitere.
La declarația tip de înscriere (respectiv
cererea pentru cursurile fără frecvență) se
vor anexa în original :
— Certificatul de naștere.
—-Diploma de ma'uritate pentru absol-
venții școlilor medii de 10 ani, diploma de
tehnician pentru absolvenții școlilor medii
tehnice, diploma de examen de stat pentru
absolvenții școlilor pedagogice, certificatul
de absolvire pentru absolvenții facultăților
muncitorești, iar pentru seriile vechi actele
prevăzute la pct. 2.
— Certificat -de. sănătate eliberat de poli-
clinica studențească sătsde spitalele unificate
de adulți unde*nu există policlinici studen-
țești. Acest certificat trebuie să cuprindă
obligatoriu următoarele examene medicale:
țițeiului și a gazelor și la secția de tehno-
logie chimică textilă se va da examen de
admitere Ia :
— Limba și literatura romînă — scris;
Limba rusă — oral; Matematici — scris și
oral; Chi/nie — oral.
c)	La facultatea de arhitectură se va da
examen de admitere la :
— Limba și literatura romînă — scris;
Limba rusă — oral; Matematici — scris și
oral; Fizică — oral ; Desen — probe.
Probele de desen sînt eliminatorii.
d)	La facultățile de biologie, științe natu-
tății de filologie se va da examen de admi-
tere la :
— Limba șl literatura romînă — scris «J
erai; Limba rusă — oral ; O limbă străină
(franceza, germana, engleza) — scris și oral;
Istoria R.P.R. — oral.
La secția de limba și literatura maghiară
din cadrul Universității „Bolyai" se va da
un examen scris și oral la limba și literatura
maghiară în locul limbii străine.
1)	La facultățile din cadrul Institutului de
științe economice și planificare și comerț
exterior se va da examen de admitere la :
— Limba și literatura romînă — scris;
Limba rusă — oral; Matematici — scris 'și
oral; Geografie fizică generală și geogra-
fia R.P.R. — oral.
Pentru secțiile de merceologie din cadrul
facultății de comerț și cooperație, în locul
examenului de geografie se va da examen
oral la fizică și chimie.
m)	La Institutele de artă teatrală șl cine-
matografică, arte plastice și conservator se
va da examen de admitere la :
— Limba și literatura romînă — scris șl
oral; Limba rusă — oral; Istoria R P.R. —
oral; O probă practică.
Pentru secțiile teoretice (muzicologie, Isto-
rie și teoria artelor, teatrologie și filmologie)
în locul probei practice se va da examen
scris și oral în specialitatea la care candi-
dează. Pentru secția de operatorie se va da
și un examen oral de fizică.
n)	La Institutul de cultură fizică și sport
se va da examen de admitere la :
— Limba și literatura romînă — scris;
Limba rusă — oral; Anatomie și fiziologia
omului — scris și oral ; probe practice.
La facultățile și secțiile cu limba de pre-
dare maghiară, examinarea se va face în
limba maternă. La aceste facultăți și secții
se vor da examen scris la limba romînă și
examene la limba și literatura maghiară
(scris și oral sau numai scris, la fel cu pro-
bele prevăzute pentru limba și literatura ro-
mînă de la secțiile și facultățile similare cu
limba de predare romînă).	,
9.	La examenul de admitere notarea se va
face la fiecare probă în parte cu calificati-
vele 1, 2, 3, 4, 5. Examenul scris și probele
practice sînt elim:nafăîu>Media generală se
va calcula prin adunarea mediei de la exa-
menul scris cu media de la examenul oral și
împărțirea rezultatului la 2.
Candidatii vor fi admiși în instituțiile de
învățămînt superior în ordinea mediilor obți-
nute și în limita locurilor planificate pentru
anul I, media minimă de admitere fiind 3.
Candidatii care au obținut medii peste 3,
însă n-au atins plafonul mediei de admitere
pentru facultatea respectivă, sînt declarați
respinși.
10.	Pentru învătămîntul superior fără frec-
vență și seral disciplinele la care se dă exa-
men de admitere sînt aceleași ca pentru în-
vătămîntul de zi.
11.	Bursele de stat se vor acorda studen-
ților din anul I pe baza notelor obținute la
examenul de admitere. Candidatii cu diplomă
de merit, care doresc să obțină bursă, se vor
prezenta la examenul de admitere.
12.	Candidați! reușiți la examenul de ad-
facultățile de științe juridice din București
și Cluj, pentru Institutul „Maxim Gorki" din
București și pentru secția Biblioteci din
cadrul Facultății de filologie din București;
— La Institutul politehnic din Iași pentru
Institutele de învătămînt superior politehnic,
tehnico-industrial și pentru facultățile de
exploatarea și industrializarea lemnului și
mecanizarea agriculturii;
— La Institutul agronomic din Iași pentru
secțiile fără frecventă din cadrul Institutului
agronomic din București (fără Facultatea
mecanizarea agriculturii), din Institutul
restier din Orașul Stalin (fără Facultatea
exploatarea și industrializarea lemnului) ;
de
fo-
de
— la I.S.E.P. Iași, pentru facultățile care
au secții fără frecvență în cadrul I.S.E.P.
„V. I. Lenin“ București.
dl Candidați! din Timișoara și din locali-
tățile Învecinate vor da examenul de admi-
tere :
—Ia Institutul pedagogic din Timișoara
pentru facultățile de matematică-fizică, ști-
ințe juridice, filologie și Institutul „Maxim
Gorki“ ;
— la Institutul politehnic din Timișoara
pentru institutele de învățămînt superior
politehnic, tehnico-industrial și pentru facul-
tățile de exploatarea și industrializarea lem-
nului și mecanizarea agriculturii;
— la Institutul agronomic din Timișoara
pentru secțiile fără frecvență din cadrul In-
stitutului agronomic București (fără Faculta.
tea de mecanizarea agriculturii), din Insti-
tutul forestier Orașul Stalin (fără Facultatea
de exploatarea și industrializarea lemnului),
Bulgaria a început de mult, cam la zece
ani după eliberarea Bulgariei de sub jugul
turcesc în anul 1878. Prima organizație de
învățători a fost creată în 1889, în orașul
Vidin. Această organizație a avut organul
său de presă, „Ziarul prieteniei învățători-
lor", în care se publicau materiale despre
situația grea a învățătorilor și despre nece-
sitatea creării unei organizații a învățători-
lor, care să ducă o luptă organizată pentru
apărarea intereselor lor materiale și a drep-
turilor civile și politice.
Sub influența acestui ziar au apărut foarte
curînd și alte asociații ale învățătorilor, care
și-au pus ca scop desfășurarea unei lupte
organizate pentru apărarea intereselor eco-
nomice și politice ale învățătorilor. Curînd,
conducătorii acestor asociații au înțeles că
pentru a apăra cu adevărat interesele învă-
țătorilor este nevoie ca toate asociațiile să
se unească într-o organizație unică și
puternică. In 1895 a avut loc congresul de
constituire care
unii învățătorilor
bulgari au creat
mult mai înainte
Primii pași ai
a pus bazele creării Uni-
bulgari. Astfel, învățătorii
Uniunea lor profesională
decît alți muncitori,
mișcării sindicale a învă-
râie, secțiile de științe naturale și chimie din j mitere pentru cursurile de zi și serale se vor
cadrul universităților, precum și la lăcuită- înscrie la facultăți între 26—31 august 1955.
țile de agricultură, horticultura, zootehnie și
economia și organizarea agriculturii socia-
liste se va da examen de admitere la :
— Limba șl literatura romină — scris;
Limba rusă — oral; Științe naturale (bota-
nică, zoologie, anatomia și fiziologia omului
și bazele darwinismului) — scris și oral;
Chimie — oral. >r
Pentru facultatea de silvicultură, în locul
examenului de chimie se va da examen oral
la matematici.
e)	La secțiile de științe naturale ș! geogra-
fie din cadrul facultăților de științe naturale
se va da examen de admitere la :
— Limba și literatura romînă — scris;
Limba rusă — oral; Științe naturale (zoolo-
gie, botanică, anatomia și fiziologia omului,
bazele darwinismului) — scris și oral; Geo-
grafia R.P.R. — oral.
f)	La facultățile de geologie-geografie din
cadrul universităților se va da examen de
admitere la :
— Limba șl literatura romînă — scris;
Limba rusă — oral; Matematici — scris și
oral; Geografia fizică generală și geografia
R.P.R. — oral:
g)	La facultățile de medicină generală,
Candidatii reușiți la examenul de admitere
pentru învățămîntul fără jr.ecvență se vor
('înscrie la facultăți între 26—30 septembrie
11955.	—.A_____
-	13. Candidați! reușiți la examenul de ad-
mitere la cursurile de zi șRserale, care s-au
înscris în instituțiile de învățămînt superior,
dar nu s-au prezentat la cursuri pînă la 10
septembrie, fără a motiva absențele, sînt
exmatriculați.
. 14. Actele celor respinși la examenul de
admitere vor fi restituite în termen de 3 zile
Ide la afișarea rezultatelor.
Examenul de admitere Ia cursurile fără
frecvență se organizează astfel:
a	) Candidați! din București șl din locali-
tățile învecinate vor da examenul de admi-
tere :
—	la instituțiile respective de învățămînt
superior din București pentru facultățile care
au secții de învățămînt fără frecvență ;
—	la Institutul politehnic din București
pentru institutele de învățămînt superior poli-
tehnic și tehnico-industrial cu secții fără
frecventă care nu au sediul în București;
— la Institutul agronomic din București
pentru facultățile de științe naturale
la I.S.E.P., „V. I. Lenin" București.
e) Candid-ații din Orașul Stalin și
calitățile învecinate vor da examenul
mitere:
— la Institutul de mecanică din
și de
din lo-
de ad-
Orașul
Stalin pentru institutele de învățămînt su-
perior politehnic, tehnico- industrial și pen-
tru facultățile de matematică-fizică ;
— la Institutul forestier din Orașul Stalin
■ pentru secțiile fără frecvență din cadrul
acestui institut, pentru Institutul agronomic
București și pentru facultățile de științe
naturale.
f)	Candidații din Arad și din localitățile
învecinate vor da examenul de admitere :
— la Institutul agronomic din Arad, pen-
tru secțiile fără frecvență din cadrul Insti-
tutului agronomic din București (fără Facul-
tatea de mecanizarea agriculturii), din In-
stitutul forestier Orașul Stalin (iară Facul-
tatea de exploatarea și industrializarea lem-
nului) și pentru facultățile de științe natu-
rale.
g)	Candidații din Craiova șl din localită-
țile Învecinate vor da examenul de admi-
tere :
— la Institutul de mașini șl aparate elec-
trice din Craiova pentru institutele de în-
vățămînt superior politehnic, tehnico-indus-
trial, pentru facultățile de matemalică-fizică
și de la I.S.E.P. „V. I. Lenin" București;
— la Institutul agronomic din Craiova,
pentru secțiile fără frecvență din cadrul In-
stitutului agronomic București pentru Insti-
tutul forestier din Orașul Stalin și pentru
facultățile de științe naturale, filologie, ști-
ințe juridice și Institutul „Alaxim Gorki".
h)	Candidații din Galați și din localitățile
învecinate vor da examenul de admitere:
— la Institutul tehnic din Galați pentru
Institutele de învățămînt superior politehnic,
tehnico-industrial, pentru facultățile de ex-
ploatarea și industrializarea lemnului, meca-
nizarea agriculturii și matematică-fizică ;
— la Institutul agronomic din Galați, pen-
tru secțiile fără frecvență din cadrul Institu-
tului agronomic din București (fără Facul-
tatea de mecanizarea agriculturii), pentru
Institutul forestier Orașul Stalin (fără Facul-
tatea de exploatarea și industrializarea lem-
nului) și pentru facultățile de științe natu-
rale, filologie, științe juridice, Institutul
„Maxim Gorki" și I.S.E.P. „V. I. Lenin"
București.
Examenul de admitere la cursurile fără
frecvență pentru cultură fizică și sport din
București se va ține la Institutul de cultură
fizică și sport din București.
Instituțiile de învățămînt superior vor co-
munica în scris candidatilor, pînă la 2 sep-
tembrie 1955, instituția de învățămînt supe-
rior la care vor da examenul de admitere.
țătorilor din Bulgaria au fost legați de
viața și activitatea Iul Dimitrie Blagoev,
creatorul, organizatorul și conducătorul
partidului social-democrat din Bulgaria,
creat în 1891. Dimitrie Blagoev și-a început
activitatea revoluționară pe cînd era învă-
țător într-o școală sătească, după întoarce-
rea lui din Rusia țaristă.
Imediat după Congresul de constituire,
mișcarea învățătorilor cade sub influența
oportunismului din apus, și în L^niunea învă-
țătorilor bulgari încep discuții despre tacti-
ca, scopul și sarcinile Uniunii, despre situa-
ția învățătorilor în societatea burgheză.
Aceste discuții au dus la crearea curentului
social-democrat de stînga și la scindarea
care a avut loc la cel de al zecelea congres
al Uniunii, în 1904. La sfîrșitul lunii apri-
lie 1905 a avut loc Ia Sofia conferința re-
prezentanților curentului de stînga al Uni-
unii învățătorilor. Această conferință a pus
bazele organizației social-democrate a învă-
țătorilor din Bulgaria. Conferința a adoptat
statutul și a luat hotărîrea de a crea un
organ de presă „Scînteia învățătorului". La
15 mai 1905 a apărut primul număr al
aceslui ziar.
Organizația social-democrată a învățăto-
rilor și ziarul „Scînteia învățătorului" au
dus o luptă hotărîtă pentru a apăra pe în-
vățătorii bulgari de influența oportunismu-
lui din apus, pentru a ridica conștiința lor
de clasă, pentru a crea o unitate între mun-
citorii manuali și intelectuali, pentru a de-
mocratiza învățămîntul. In paginile ziaru-
cat mii și mii de învățători atașați clasei
muncitoare și cauzei socialismului. Condu-
cătorii acestei organizații au fost Dimo
Dimov, Vîlcio Ivanov, Mitin Stanev, laco
Dorosner, Dumitru Filipov. Dumitru Monov,
Ana Maimuncova, Vela Piscova și mulți alții
care și-au jertfit viața în lupta împotriva
fascismului în ofensivă, după lovitura mili-
taro-fascistă care a avut loc la 9 iunie 1923
împo*riva guvernului democrat al lui Ale-
xandru Stambolischi.
„Scînteia învățătorului* a avut redactori
eminenți în persoana lui Ghenco Crîstev,
Teniu Stoilov, Lambi Candev. EI au fost
omorîți de către călăii fasciști după lovitura
de stat.
In anul 1924, organizația social-democrată
a învățătorilor a fost dizolvată, iar ziarul
interzis de către guvernul fascist al călău-
lui Alexandru Țancov. Aproape 3.000 de în-
vățători, membri ai organizației și abonați
ai ziarului au fost concediați și lipsiți de
dreptul de a preda.
Dar învățătorii progresiști bulgari nu
s-au speriat, Ei au început să-și desfășoare
activitatea în cadrul Uniunii învățătorilor
din Bulgaria, organizînd în interior o opo-
ziție sindicală și continuînd lupta împotriva
fascismului, pentru apărarea libertăților de-
mocratice, pentru drepturile învățătorilor.
învățătorii bulgari au adus jertfe mari în
lupta împotriva fascismului și a ocupației
germane în Bulgaria. Mulți învățători au
fost concediați, aruncați în închisori și la-
găre de concentrare. In timpul războiului
împotriva Uniunii Sovietice, sute și mii de
învățători au devenit partizani. Ca parti-
zani, comandanți și comisari politici, mulți
au murit în luptă împotriva armatelor fas-
ciste și a; ietașamentelor de poliție. Această
soartă au avut-o învățătorii Dicio Petrov,
Hristo Krapacev, Stoian Zdrev, soții lana
și Nicolai Iscovi și mulți alții. Numele lor
vor rămîne pentru totdeauna în amintirea
învățătorilor bulgari și a întregului popor,
alături de numele patrioților bulgari.
După	eliberarea Bulgariei din sclavia
fascistă,	învățătorii și-au organizat un
puternic sindicat unic, pe
de luptă ale organizației
a învățătorilor.
Astăzi, învățătorii din
»	mmmnnrsoa» > »>»»>»>>>» > » >>»»»»>»»»>»>>»» » »>>> » > » > »> »>» > »».»
Rouă de pe frunze încă nu s-a ridicat,
cu toate că soarele a inceput să-și tri-
mită razele sale arzătoare asupra pămîn-
tuluî. Totul este învăluit în liniște.
Deodată, la marginea satului se aude
larmă de voci tinerești. Sînt elevii școlii
de 7 ani din comuna Bălești, raionul
Tg. Jiu, însoțiți de profesorul lor de știin-
țe naturale. Ei au pornit în excursie ca
să studieze altfel decît din cărți diferite
aspecte ale naturii vii. Rouă se prinde
ca miște boabe de cristal de îmbrăcămin-
tea copiilor. Profesorul profită de acest
banal amănunt și îi ajută să facă obser-
vații asupra transpirației plantelor și a
rolului pe care îl au stomatele In acest
fenomen.
Cărarea îngustă șerpuiește ca o pan-
glică printre lanurile de grîu. Plecînd
de la modul în care se prezintă recolta
pe ogoare, elevii analizează factorii care
determină obținerea unor recolte bogate.
Astfel ei pot trage concluzii asupra im-
portantei însămîntărilor făcute la timp
și asupra importantei celor mai bune me-
tode de lucrat pămîntul. i
Excurs iie—mijloc de consolidare a cunoștințelor
Impărțiți pe grupe elevii au colecționat' rare și de artiști amatori, au pătruns cu
un variat material didactic în legătură
cu programa de învățămînt a fiecărei
clase. Ei vor îmbogăți astfel co’țirl na-
turii vii din școală. Cei din clasa Vl-a au
adunat plante cu fieri pe care le-au cla-
sificat pe familii.
Legarea cunoștințelor de viață, dobîn-
direa deprinderilor de a aplica noțiunile
științifice însușite, cunoașterea frumuse-
ților și bogățiilor patriei, sînt scopuri
ale învătămîntului la realizarea cărora
excursiile școlare aduc o bogată contri-
buție. Tocmai aceasta determină numă-
rul mare de excursii organizate de școlile
noastre.
Deosebit de interesantă a fost excursia
pe care au făcut-o elevii școlii mixte de
7 ani din comuna Cătrunești, raionul
Brănești, în Capitala patriei noastre. Ei
au vizibat Palatul Pionierilor, cercetînd
cu mult interes activitatea harnică a pio-
nierilor în cercurile de aero și navo-mo-
delism, fizică, chimie, în cercurile lite-
emoție în came.ra poveștilor, care suge-
rează atît de puternic atmosfera de basm.
O impresie profundă le-a făcut elevilor
vizita la Muzeul Lenin-Stalin, unde au
avut prilejul să vadă imagini deosebit de
grăitoare din istoria glorioasă a Parti-
dului Comunist al Uniunii Sovietice, din
viața marilor lui conducători.
Vizitele la muzeul de istorie naturală
„Grigore Antipa" și la expoziția „Origina
și evoluția omului" au contribuit la îm-
bogățirea cunoștințelor căpătate de elevi
în școală, la lărgirea orizontului lor.
Cunoștințele despre trecutul istoric și
cultural al patriei sînt însușite mai temei-
nic de către elevi atunci cînd aceștia au
prilejul să vadă urmele vechilor monu-
mente, documentele rămase de la înain-
tași, locurile în care s-au născut, au trăit
și au creat marii noștri scriitori. De a-
ceea multe școli organizează excursii cu
astfel de obiective. De pi'ldă, elevele șco-
Iii medii nr. 2 din Craiova au vizitat ex-
poziția documentelor istorice organizată
de arhivele statului din localitate. Ele au
văzut aici hrisoave de pe vremea lui
Vlaicu Vodă, Mircea cel Bătrîn, Constan-
tin Brîncoveanu, Constantin Mavrocordnt,
ca și documente mai noi, legate de lupta
poporului pentru libertate: scrisori
lui Tudor Vladimirescu, documente
anul revoluționar 1848, din timpul
afe
din
răs-
coalei din 1907. însoțite de profesoarele
lor de istorie elevele școlii medii nr. 2
din Craiova, au vizitat comuna Bucovăț,
pentru a vedea urmele unui castru roman
și ale valului lui Traian. De asemenea,
ele a.i vizitat locul vechii Craiove, urmă-
rind dezvoltarea economică a acestui
oraș în decursul veacurilor, comparmd
trecutul și prezentul lui.
Vacanța de vară, timpul cel mai favo-
rabil excursiilor abia începe. Școlile
noastre pot obține realizări dintre cele
mai bune, organizînd excursii datorită
cărora elevii își pot cunoaște țara, își pot
îmbogăți în mare măsură cunoștințele.
baza tradițiilor
social-democrate
R. P. Bulgaria
muncesc cu entuziasm pentru a realiza visul-
conducătorilor Organizației social-democrate
a învățătorilor și al redactorilor ziarului
„Scînteia învățătorului", al celor care și-au
dat viața în lupta împotriva fascismului și
a războiului, pentru democrație, pace și
socialism.
Ei educă tînăra generație în spiritul prie-
teniei și al solidarității internaționale și, ală-
turi de întreg poporul bulgar, luptă pentru
apărarea păcii.
IN FORMAȚIE
păcii
Sectia de tn&tămtnt
a sfatului popMar al
Capitalei, împreună, cu
asociația sportivă ,,Sil-
ința" organizează o
mare serbare de înche-
iere a anului școlar, la
care vor participa pio-
nierii, elevii si stu-
dentii din București.
Pregătirile pentru a-
ceastă serbare au în-
ceput demult si se des-
fășoară cu intensitate.
Pionierii, elevii și
studentii participă cu
entuziasm la, repetiții,
învătînd numeroase și
frumoase exerciții de
gimnastică de ansam-
blu.
In clișeu : Asistente ale catedrelor de cultură fizică de la instituțiile de învătămînt
superior din București repetind exercițiile de gimnastică pe care le vor executa cu sute de
studente in cadrul reprizei rezervate studenților la serbarea de încheiere a anului școlar.
r
1
r
r
Ministerul învătămîntului aduce la
cunoștința absolventilor din instituțiile
de învătămînt superior, promoția 1954-
1955, care au prevăzut în planul de
învătămînt examenul de stat în sesiu-
nea iunie, că lucrările de repartizare
nominală se vor efectua între 16—22
iunie 1955.
Prezența absolvenților este obligato-
rie în facultate.
Cei absenți vor fi repartizați în
lipsă.
BIBLIOGRAFIE
IN EDITURA DE STAT PENTRU LITERATURA POLITICA
au apărut:
V. I. Lenin — Despre cultura proletară (Culegere de articole).
— Conferința de la Varșovia a statelor europene pentru asigurarea
și securității în Europa. 11 —14 mai 1955.
A apărut: INSTRUCTORUL DE PIONIERI nr. 6. Iunie 1955
Din sumar:
* * ’ Copilărie luminoasă.
G. Osipov — fusuf din Baku și lusuf
din Isfagna.
T. Henkel — Unele probleme ale ac-
tivității de vară.
Sania Sotu — Și aici și-a găsit loc
romantismul.
Ana Lorint — In tabără se leagă prie-
tenii.
Eugen Oirligel — Ne povestește Dinu
Gheorghe.
I. Nevski — învățăm și ajutăm.
Cornelia lacob — Djambul Diabaev.
Demostene Botez — In tabere la mare.
Valeria Suteu — Gimnastica cu cercuri
Nicu Schnel — Viitorii cercetători ai
vieții plantelor.
Aurel Papadopol — Să îmbogățim mu-
zeul scolii.
V. Bărgăoanu — In cercul tinerilor
tîmplari.
Al. Renan — Cîteva unelte si folosirea
lor în timnlărie.
Ion Soeter — Sportul peste ștachetă.
Redacția și administrația: București, str, Splru Ha ret nr. 12, Telefon 4.24D0. Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Sctnteii „I, V, Stalin” București, Plata ScînțelL r