'a Proletari din toate țările, uniți-vă I < S3*"?K Organ al Ministerului învățăm! ntului și al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din Iriv ANUL VII Nr. 322 4 PAGINI, 25 BANI Vineri 10 iunie 1955 Pentru perfecționarea continuă a cadrelor didactice In lupta pentru construirea socialismu- lui in patria noastră, sarcinile scolii cresc necontenit. Economia și cultura noastră au nevoie de cadre temeinic pregătite, care să stăipmească știința și tehnica, să fie înarmate cu deprinderi de muncă practi- că, să fie însuflețite de o dragoste nețăr- murită fată de patrie, fată de poporul muncitor. Pentru a pregăti astfel de cadre, peda- gogii trebuie să-și ridice 'necontenit cali- ficarea. să-și perfecționeze fără încetare pregătirea ideologică, pedagogică si de specialitate In această privință are o în- semnătate deosebită sistemul dp stat pen- tru perfecționarea cadrelor didactice din învăiță.mîaitul elementar și mediu, instituit prin Hotărirea Consiliului de Miniștri din 30 iulie 1954. Acest sistem contribuie din plin la înarmarea învățătorilor și profe- sorilor cu cele mai noi cuceriri ale știin- ței, cu cunoștințe și deprinderi practice din domeniul industriei si agriculturii, la ridicarea nivelului ilar ideologic și peda- gogic. La cursul de perfecționare organizat în acest an pe baza Hotărîrii Consiliului de Miniștri participă numeroși învățători și profesori, directori ai școlilor de 7 ani și șefi ai secțiilor de învătămîrot regionale și raionale. In cunînd — la 1 iulie — se încheie etapa fără frecventă a acestui curs si începe etapa cu frecventă. In des- fășurarea primei etape a .muncii tor. ca- direle didactice însorise la curs au studiat probleme de marxism-leninism. de peda- gogie și de specialitate, pe baza progra- melor elaborate de Institutul central de perfecționare și aprobate de Ministerul învățământului. Institutele de perfecționa re a cadrelor didactice și, sub îndrumarea acestora, ca- binetele pedagogice regionale au organi- zat forme variate de sprijinire a cursan- fitor. Astfel, au avut loc consultatii colec- tive privitoare la problemele în a căror studiere cadrele didactice au întiîmpinat mai multe dificultăți. De exemplu. Insti- tutul interregional de perfecționare din București a organizat consultații cu pri- vire la ..Esența, conținutul si sarcinile Invăitămlntului politehnic". „Teoria gru- purilor si aplicațiile ei în geometrie". „în- vățătura materialistă a lui 1. P. Pavlov desore activitatea nervoasă superioară" etc. S-au dat, de asemenea, consultatii Indi- viduale la toate specialitățile. Pe lingă «; ceasta, institutele de perfecționare și ■ unele cabinete pedagogice au dat consul- tatii prin corespondentă acelor cursanti care nu s-au putut deplasa la raion sau regiune pentru a participa fa consulta- țiile colective și individuale. Un sprijin însemnat au primit cursantii din partea cabinetelor de pe lîngă comi- tetele raionale de partid Acestea au or- ganizat în ajutorul cadrelor didactice în- scrise la cursul de perfecționare consul- tatii privitoare la problemele de mar- xism-ten'nism si le-au pus la dispoziție materialul bibliografic necesar. De ase- menea, organele sindicale ale muncitori- lor din învătămmb dmtr-o serie de regiuni (Cluj, Constanta etc.) au pus la dispo- ziția cursanfilor biblioteci volante și le-au creat condiții bune de studiu. Folosind just sprijinul primit, nume- roase cadre didactice au dovedit că au înțeles importanta cursului, și-au organi- zat just studiul individual si au întocmit planuri de studiu pe care le-au realizat consecvent și sistematic. Așa, de exem- plu. tovarășa Cornelia Profiriu. de la școa- la medie nr. 2 dkn Constante, a studiat temeinic materialul cuorins în program. Tovarășa Elisabeta Georgescu, profe- soară de științe naturale la'școala nr. 23 de băieți din București, a conspectat cu conștiinciozitate materialul bibliografic in- dicat. Tovarășul Anton Clivceper, profe- sor de matematici din Piatra Neamț, a folosit cu succes în studiu sistemul fișe- lor, tar tovarășa Elena Vetrea. învăță- toare din orașul Bacău, a elaborat refe- rate după studierea bibliografiei indicate pentru tema respectivă. Tovarășul Ion Robu. învățător din Focșani, a complec- tat materialul teoretic conspectat cu exem- ple din activitatea desfășurată de el în clasă, exemple care întăresc și întregesc materialul bibliografic studiat. Au obținut succese in studiul individu- al îndeosebi învățătorii și profesorii din școlile ai căror directori s-au preocupat să creeze condiții prielnice studiului. Di- rectori ca tovarășii Gheorghe Măriei, de la școala de 7 ani din Șiret, Eliza Pave- liu, de la școala nr. 148 de băieți din București și altii s-au îngrijit să nu-i supraîncarce cu sarcini obștești pe peda- gogii înscriși la curs, i-au îndrumat în ceea ce privește întocmirea caiete'or de conspecte etc. De o importantă deosebită a fost și exemplul personal pe care unii directori înscriși ța curs 1-au dat învătăto- riîor și profesorilor din școala lom prin felul conștiincios și sistematic în care și-au organizat propriul lor studiu. Cu toate aceste realizări, în desfășura- rea etapei fără frecventă a cursului au existat o serie de lipsuri. Institutul cen- tra] de perfecționare a trimis cu întîrzie- re programele, ceea ce a creat o serie de greutăți în organizarea si planificarea studiului. Unele secții de învătămînt și cabinete pedagogice nu au urmărit în su- ficientă măsură studiul individual al ca- drelor didactice cuprinse la curs. Astfel, de exemplu, în regiunea lași, pîna de curînd nu le-au fost difuzate directorilor școlilor de 7 ani programele de studiu. Intr-o serie de regiuni nu s-au luat toate măsurile pentru a se asigura cursan- tilor condiții bune de pregătire. Astfel, în aceste regiuni nu s-a rezolvat în mod satisfăcător lichidarea supraaglomerării cadrelor didactice prin eliberarea lor de li- nele sarcini obștești De asemenea, nu s-au organizat suficiente consultatii colec- tive și conferințe în ajutorul celor ce stu- diază, nu s-a asigurat tot materialul bi- bliografic necesar. In unele locuri, orga- nele de învătămînt și sindicale n-au dat suficientă atentie îndrumării muncii ca- drelor didactice înscrise la curs. Unii dintre șefii secțiilor de învătămînt, de exemplu șeful secției de învătămînt a raionului Tîrgu Frumos, n-au controlat cum se desfășoară pregătirea cursantilor și n-au dat atentie nici propriei lor pre- gătiri. Subapreciind importanta etapei fără frecvență, organizarea sistematică a stu- diului individual pe întreaga perioadă a acestei etape, unele cadre didactice nu au studiat decit insuficient și sporadic, nu au conspectat materialul studiat, consi- derînd că cursul de o lună din cadrul etapei cu frecventă va putea suplini mun- ca sistematică de un an. Trebuie subliniat însă faptul că etapa cu frecvență are nu- mai rolul să clarifice o serie de probleme din programă, să dea cadrelor didactice posibilitatea să-și concretizeze și să-și sis- tematizeze cunoștințele acumulate prin studiul individual, să efectueze lucrăd practice și să facă schimb de experiență. De acee8 este necesar să se acorde o mare însemnătate etapei fără frecvență, care constituie perioada principală de pre- gătire a cursanților. Institutele de perfecționare a cadrelor didactice și cabinetele pedagogice regio- nale trebuie să intensifice munca de în- drumare a cursantilor, organizînd con- ferințe. consultatii si consfătuiri în ajuto- rul acestora. Este bine, de asemenea, să li se dea cursantilor îndrumări suplimen tare cu privire la procurarea materialului bibliografic, la conspectarea lui etc. Secțiile de învățământ regionale și raio- nale au datoria să analizeze dacă li s-au creat cursanților condiții bune de studiu, diacă nu sînt supra încărcat i cu sarcini în afara obligațiilor de catedră. Acolo unde se vor mai întîlni cazuri de supraîncăr- care trebuie luate de urgentă măsuri pen- tru înlăturarea acestei situații. învățătorii și profesorii cuprinși la curs trebuie să folosească din plin timpul ră- mas pînă la etapa cu frecventă, studiind organizat și sistematic, luând parte la con. ferintele, consultațiile și consfătuirile or- gan'zate în scopul sprijinirii lor. De asemenea, trebuie luate de pe acum măsuri în vederea bunei desfășurări a e- tapei cu frecventă a cursului. Secțiile re- gionale de învățământ au datoria să asi- gure terminarea la timp a amenajării lo- calurilor necesare cursurilor, precum și încadrarea personalului necesar. Cu spri- jinul organelor sindicale trebuie organi- zate biblioteci înzestrate cu tot materialul bibliografic recomandat în programa cursului, precum și standuri permanente de cărți. Institutele de perfecționare a cadrelor didactice și secțiile de învățămînt regio- nale, prin cabinetele pedagogice, sînt o- bligate să asigure toate condițiile pentru ca activitatea programată — conferințe, seminarii, consultații individuale și colec- tive, examene — să se desfășoare la un nivel ridicat. In acest scop se vor lua mă- suri pentru ca lecțiile, repartizate din timp conferențiarilor, să fie discutate si îmbu- nătățite de un colectiv larg de specialiști. Seminariile trebuie să fie bine pregătite, fiecare fiind în mod obligatoriu precedat de un preseminar în care întregul colectiv de lectori va dezbate pe larg problemele mai importante, fixindu-se și un plan co- mun de seminar. Problemele pentru exa- men trebuie să fie, de asemenea, elabora- te din timp de către colectivul de studii. Atît cadrele didactice cît și colectivele de studiu ale cursurilor trebuie să folo- sească din timp posibilitatea organizării' v«ui larg schimb de experiență între Iovă țătorii, profesorii și directorii prezenti la curs, ceea ce va prilejui cunoașterea și popularizarea celor mai bune metode folo- site de cadrele didactice fruntașe. Muncind cu însuflețire, conștient! de sprijinul însemnat pe care partidul și gu- vernul l-au dat școlii prin instituirea sis- temului de stat pentru perfecționarea ca- drelor did-'rfice. toti factorii care teu par- te la cursul de perfecționare de un an trebuie să-și desfășoare astfel activitatea, îneîi bilanțul primului curs de perfecțio- nare gă fie dintre cele mai bune, contribu- ind astfel la ridicarea pe o treaptă mai înaltă a învătămîntului în patria 'noastră. Sesiunea științifică a cadrelor didactice de la Universitatea „C. L Parhon" In aula Facultății de științe juridice din Capitală s-au desfășurat în zilele de 6, 7 șî 8 iunie lucrările celei de-a treia sesiuni ști- ințifice a cadrelor didactice de la Universi- tatea „C.I. Parhon" din București. In cadrul sesiunii au fost prezentate peste 350 de comunicări științifice, printre care cele aparfinlnd academicienilor Traian Să- vulescu, Ilie Murgulescu, Gh. Spacu, Simion Stoilov, E. Macovschi, E. Bădăran, Gr. Moi- sil. lorgu Iordan, Al. Rosettt, C. Balmuș, Mihail Ralea, ale profesorilor N. Sălăgeanu și Al. Graur, membri corespondenți ai Aca- demiei R.P.R., M. Bălănescu, Horia Hulubei, Athanase Joja, Miltiade Filipescu și altii. Miercuri la amiază, în aula Facultății de științe juridice a avut loc ședința festivă de închidere a sesiunii. Prof. Miltiade Filipescu, prorector al Universității „C. I. Parhon", a prezentat coraportul asupra activității știin- țifice desfășurate în cadrul universității în primul semestru al anului 1955. A luat apoi cuvîntul acad. prof. dr. C. I. Parhon. Cuvîntul de închidere al lucrărilor sesiu- nii a fost rostit de prof. N. Sălăgeanu, mem- bru corespondent al Academiei R.P.R., rec- torul Universității „C.I. Parhon". PRIN ȘCOLILE PATRIEI ) Munca obștească a pedagogilor învățătorii și profesorii din cuprinsul raionului Zeletin desfășoară o intensă propagandă agricolă printre țăranii muncitori, in vederea răspindirii metodelor agrotehnice înaintai. Ca un rezultat al acestei munci, numeroși țărani muncitori din cuprinsul raionului au folosit ingt' da însămințării .in cuiburi așezate în pă- trat la culturile prășitoare, precum șl rntiticfi se- bucură de o îngrijirci deosebită. In clișeu : In cămi- nul de zi C.A.M. Bel- vedere, din Capitală, micii constructori, ur- măriți cu grijă mater- nă de educatoarea lot tov. Paula Popescu, alcătuesc edificii din cuburi de carton. In anii viitoarelor cinci- nale ei vor construi u- zine și școli, canale și hidrocentrale. -e- | Acțiunea de intîmpi In întîmpinarea Festivalului * In cinste» Festi- valului de la Varșo- via, brigăzi de tineri muncitori și elevi din regidnea Ploești dau ajutor gospodăriilor a- gricole colective și de stat. In raio- nul Rîmnicu Sărat s-au și plivit peste 80 ha grîu; pionierii au efectuat mai mult de 1.000 ore muncă de folos patriotic. * Studenții Insti- i I f Festivaluiui constituie pentru oamenii școlii un minunat pri- lej de Intensificare a muncii lor de educare a tineretului in spi- ritul dragostei pentru orînduirea democrat-populară ți al năzuin- ței de a contribui la înflorirea ei, in spiritul luptei pentru men- ținerea șl întărirea păcii. In intimpinarea Festivalului de la Varșovia, organele invăță- mîntului și cadrele didactice tre- buie să ducă o largă acțiune de antrenare a elevilor și studenți- lor pentru a obține noi succese la învățătură și disciplină, în munca de folos patriotic șl in cea culturai-artistică. lucrează la împăduri- G ' '— rea masivului Tîmpa. Toți tinerii din regiu- ne amenajează în cinstea Festivalului parcuri, terenuri sportive etc. * Numeroase echipe artistice au format tinerii din regiunea Iași, organizînd specta- cole pentru elevi și studenți. - Ar fabricile, satele și * Pentru întreține- rea culturilor, orga- nizațiile U.T M. din regiunea Baia Mare au format peste 300 de echipe de tineri muncitori și elevi. * 22 de vagoane de fier vechi au strîns, pentru a tn- tîmpina cu cinste Festivalul, tinerii din școlile Regiunii Auto- nome Maghiare. Pentru intensificarea aces- tei acțiuni, unitatea de pionieri a școlii ele- mentare nr. 3 din Sfîntu Gheorghe a lansat o chemare la întrecere, primită cu drag de toate școlile din regiune. Pregătiri pentru Festival peste hotare BELGIA. Comitetu' Națio- nal Belgian al Festivalului a- nunță că delegația de tineri din Belgia este formată de pe acum din peste 50 de tineri. Un grup de elevi ai școlii de dan- suri clasice va face parte din delegație și va participa la concursurile culturale și la pro- grama' național belgian. De a- semenea, va veni la Festival și o orchestră de jazz a studenți- lor universității din Bruxelles. SIRIA. 98% din studenții Facultății de arte și meserii din Alep, care au anunțat partici- parea lor la Festivalul de la Varșovia, au semnat apelul de la Viena. Uniunea Națională a Studenți'or a confirmat faptul că va participa la Festival. LIBAN. La s’irșitul lunii a- prilie s-a constituit în Liban Comitetul Național, de pregătire a Festivalului^ in cadrul unei reuniuni la care au . participat 70 de reprezentanți ai organiza- țiilor de tineret, studenți, sin- dicate etc. MEXIC. In rîndurile tinere- tului mexican — în numeroase organizații de tineret și stu- denți, in uniunile cu'turale și sportive ele. — Festivalul de la Varșovia a trezit un uriaș inte- res. Ziarul „Excelsior' cel mai important ziar din Mexic — a publicat un apel semnal de reprezentanții celor 15 orga- nizații sindicale principale, prin care tinerelul mexican este chemat să se pregătească pen- tru Festival. (Din ziarul „Festival” nr. J din 1—7 iunie 1955). Pag. 2-a GAZETA INVAȚAMtNTULUI Valentina Koroleva, absolventă a școlii medii nr. 96 din Moscova, și-a ales pentru lucrarea scrisă la limba rusă, Ia exame- nul de maturitate, tema „Chipurile de co- muniști în romanul „Tînăra Gardă" de A. A. Fadeev”, Ea si-a dezvoltat tema intr-un olan larg. A început înfătișind rolul conducă- tor si inspirator al Partidului Comunist în zilele Marelui Război pentru Apărarea Patriei. ..Partidul, a scris ea — este con- ducătorul poporului și, în același timp, slujitorul lui". Valentina Koroleva i-a în- fățișat pe comuniști ca oameni care își pun toată viața în slujba „lucrului celui mai minunat de pe pămînt — lupta pen- tru eliberarea omenirii". Devotamentul fată de popor, bărbăția, dîrzenia. fermi- tatea. credința profundă în victoria asu- pra fascismului, iubirea pasionată de viată — iată ceea ce a atras-o mai mult în chipurile lui Liutikov si Protenko. La examenele orale, absolventa a vor- bit despre romanul lui N. A. Ostrovski „Asa s-a călit otelul”. Ea a înfățișat în- tr-un mod foarte interesant chipul lui Kor- ceaghin. Valentina a vorbit despre pro- blema eroului pozitiv și despre felul în care este rezolvată această problemă în literatură. După părerea ei. problema eroului pozitiv este rezolvată în mod reu- șit de către Ostrovski în chipul lui Pavel Korceaghin. Scriitorul ni-1 înfățișează în procesul de creștere, arată ce l-a ajutat pe Pavel să devină un om adevărat. Valentina Koroleva a zugrăvit drumul vieții lui Korceaghin, scoțînd în evidentă elementele esențiale și caracteristice care au făcut chipul lui Pavel atît de atractiv pentru tineretul Țării Sovietice și al țări- lor de peste hotare. DIN UNIUNEA SOVIETICĂ Pe malurile rîului Angara Vara pionierilor In împrejurimile orașului Irkuțk, într-o pădure de brazi, se amenajează o nouă tabără de pionieri, destinată copiilor constructorilor hidrocentralei de pe Angara. Nu departe de Irkuțk, pe colinele înalte ale malului sting al rîului An- gara, se înalță numeroase clădiri cu două etaje, bine amenajate, cluburi și magazine, spitale. Aici sînt așezările hidroconstr actorilor. De-a lungul străzi- lor înverzesc arbori tineri. Acest oraș al tinerețe; are perspective minunate. In jurul hidrocentralei vor apare in cu- rind noi întreprinderi industriale. Se va mări de citeva ori numărul popu- lației. Oamenii se gîndesc la viitor la ziua de mîine, și cea mai vie manifes- tare a acestor gînduri este grija pentru generația tînără, pentru copii. Acum, in orășelul hidroconstructori- lor sînt opt grădinițe de copii și creșe și trei școli, din care una medie. In toamna anului trecut, constructorii au terminat amenajarea unui mare sta- dion. Odată cu începutul sezonului sportiv actutei, pe stadion au început să-și desfășoare activitatea tinerii spor- tivi. Si pe lingă cluburile muncitorești ale șantierului funcționează secțiuni pentru copii. In fiecare an, copiii constructorilor hidrocentralei de pe Angara își petrec vacanța în taberele de pionieri ale o- roșului vecin, Angask. Si în vara a- ceasta se vor odihni aici 300 de șco- lari fii ai hidroconstructorilor. Insemnătatea literaturii în educația politică și morală a tinerei generatii este deosebit de mare. Eroii literaturii clasice ruse si ai literaturii sovietice care întruchi- pează în ei cele mai bune trăsături ale poporului au fost întotdeauna un exemplu demn de imitat, au însuflețit tineretul la muncă, la luptă și la fapte eroice. Litera- tura este un mijloc puternic de educare a unor oameni sănătoși din punct de vedere moral, creatori activi ai vieții noi. Acea- sta o simți îndeosebi la examenele de literatură, cînd asculți răspunsurile tine- rilor și tinerelor care păsesc pragul vieții. In fata comisiilor de examinare ale școlilor nr. 96 și nr. 88 din Moscova trec una după alta tinerele absolvente, întrebările care li se pun sînt variate, dar tot atit de variate sînt și răspunsurile pe care le dă fiecare absolventă. Examina- torii apreciază cu note diferite răspunsu- rile. Multe eleve primesc note bune; unele, numai note suficiente. Dar în toate aceste răspunsuri există și ceva care nu poate fi apreciat după sistemul de notare de la 1 la 5: exprimarea gîndurilor in- time, a năzuințelor înalte ale elevelor. In operele beletristice le emoționează adevărul vieții : în chipurile trecutului — năzuința spre idealuri înalte, în chipurile oamenilor sovietici — slujirea plină de abnegație a poporului, actele eroice să- vîrșite în numele lui. Le este scump și apropiat Rahmetov — acest cavaler neîn- fricat, care se bucură de dragostea po- porului. Cu o deosebită căldură au vor- bit elevii despre Grișa Dobrosclonov, că- ruia „destinul îi pregătea un drum glo- rios, un nume răsunător de apărător al Se apropie timpul odihnei de vară a Z școlarilor. In toate cele 44 de tabere y de pionieri din Kirovakan, Țahkadzan, V Ankavan și alte localități din Armenia X s-au terminat pregătirile pentru primi- y rea copiilor. In orașele și centrele raio- 9 nale se organizează aproape 450 de X tabere de pionieri. y Intr-un mod interesant își vor petre- X ce vacanta școlarii din raioanele ru- y rate. Pe lîngă două colhozuri din raioa- x nele Kolaisk și Ahtinsk se înființează X pentru prima oară tabere de pionieri, y Mii de copii vor lua parte la excursii x prin ținutul natal. Si-a început sezonul sanatoriul de copii al Comitetului Central al Sindi- X catului Muncitorilor din învătămînt al y Republicii. Sanatoriul este situat in a- >j propiere de Leninakan. S-au deschis y sanatorii pentru copii la Erevan, în pă- >< durile de lîngă Dilijan și Stepanavan, >J lîngă Aragaț. In curînd se vor deschide y secții pentru copii în localitățile clima- X terice Arznijk și Djermuk. >1 poporului, tuberculoza și Siberia". Parcă este viu, în caracterizările lor. eroul Iui Gorki. Danko. care a luminat cu inima sa înflăcărată drumul oamenilor de la robie spre libertate. Elevele au dovedit matu- ritate de gîndire în dezvăluirea concepții- lor politice ale lui Pavel Vlasov. Ele au fost profund captivate de chipurile eroilor din Krasnodon. care si-au jertfit viata pentru fericirea oamenilor sovietici. Răspunsurile elevelor nu s-au bazat numai pe manualul de literatură, ci erau roadele unor reflexii mature asupra soar- } tei eroilor, urme ale unor impresii adînc f întipărite, ale unor cărți care le-au des- chis ochii asupra sensului vieții, asupra rostului omului în societate. Se poate spune fără exagerare că profesoara Olga Pavlovna Simanciuc. care predă litera- tura la școala nr. 96, ca și profesoara Natalia Petrovna Paleh, de la școala nr. 88. și-au îndeplinit în mod conștiincios datoria de educatoare ale tinerei generații, au muncit mult pentru a le forma eleve- lor concepții comuniste asupra vieții, pen- tru a le învăța să simtă eroismul si fru- musețea faptelor omului, să mediteze asupra fenomenelor «ociale. (Dintr-ur. articol de E. Prahova, pu- blicat in „Ucitelskaia Gazeta") Dezvoltarea dragostei școlarilor pentru munca agricolă Predarea biologiei pe baza învățăturii miciuriniste nu poate fi realizată fără legarea teoriei de practică, fără antrena- rea pe scară lângă a elevilor Ia munca obștească. Iată de ce sute de mii de elevi din școlile de cultură generală ale Uniu- nii Sovietice lucrează pe parcelele școla- re de experiență pe ogoarele și în fer- mele colhoznice, în cercurile tinerilor na- turaliști. Ei poartă cu mmdrie titlul de tineri miciuriniști, continuatori ai operei marelui transformator al naturii. Activitatea tinerilor miciuriniști foarte variată. Pe tarlalele parcelei lare de experiență ei fac experiențe vitoare la metodele de obținere a este șco- pri- unor recolte bogate și timpurii, selecționează cele mai bune varietăți noi. Tinerii miciu- riniști transmit experiența muncii lor colhozurilor sau altor școli. De pildă, ti- nerii miciuriniști de la școala de șapte ani din Kutuzovo, regiunea Moscova, au încrucișat, sub îndrumarea profesoarei Va- silieva, porumb „Pionierul Nordului" cu porumb din Altai, obțininid un hibrid care se coace în condițiile regiunii Moscova. Ei au denumit acest porumb „Kutuzovca". Sînt trei ani de cînd această varietate de porumb este misămînțată pe ogoarele col- hozului „Malenkov". dind o recoltă de peste 100 chintale la ha- Tinerii miciuri- niști au trimis semințe de „Kutuzovca" nu numai școlilor din apropiere, ci și altor instituții : stațiunilor regionale ale tine- rilor naturaliști, caselor de pionieri etc. Tinerii miciuriniști se îngrijesc de ani- malele domestice, obțin sporirea greută- ții zilnice a vițeilor și mărirea cantității de lapte muls de la vaci. Numeroși elevi participă în mod activ la îmbunătățirea condițiilor de întreținere și hrană a ani- malelor, Așa, de pildă, elevii școlii medii nr. 12 din Starîj Korsunsk au ajutat col- hozului „Budionîi" să construiască o conductă de aoă si o linie suspendată la fermă. In multe școli sătești elevii stnit gru- pati în echipe, cărora colhozul le dă un teren pentru creșterea culturilor cerealie- re. tehnice, furajere și leguminoase. Pe mici parcele de 1—3 ha., echipele sporesc La Universitatea de stai din Kazan (R.S.S.A. Tătară), se desfășoară o intensă activitate științifică și didactică. In cli- fee: academicianul Alexandr Arbuzov (dreapta) împreună cu discipolul său G. Kamai, doctor în științe chimice, lucrind în laborator; clădirea centrală a Univer- tiUții din Katan. în mod considerabil recoltele planificate pentru raionul respectiv. Elevii din clasele superioare studiază în cercuri construcția tractoarelor și ia combinelor, iar după aceea ii ajută peme- canizatori. Dar ce determină interesul copiilor tru munca agricolă, succesul muncii In primul rînd, școlarii trebue să leagă importanta socială a muncii pen- lo.r ? înțe- pe care o îndeplinesc, muncă ce se desfășoa- ră pe baza cunoștințelor dobîndite și con- firmă în practică aceste cunoștințe. Școala este obligată să-i învețe pe co- pii să aplice în mod creator cunoștințele în activitatea lor practică. Punînd in fața elevilor un scop social limpede și deter- minat. profesorul trebuie să-i ajute să atingă acest scop. Este necesar de a educa în permanentă inițiativa și perseverenta școlarilor în re- zolvarea sarcinii puse. Planul întocmit trebuie să fie neaparat îndeplinit. Mulți ti- neri miciuriniști țin jurnale în care no- tează succesiv lucrările îndeplinite, fac observai cu privire ia starea plantelor etc. Elevii nu trebuie să muncească izolat ci în comun, în echipe formate din mai multi inși. Munca trebuie să se desfă- șoare organizat, respectîndu-se toate re- gulile agrotehnice. Rezultatele muncii practico-experimen- tale a tinerilor miciuriniști trebuie tota- lizate la expoziția agricolă. Multe școli organizează „sărbători ale recoltei", ia care elevii raportează conducerii colhozu- lui și sovietului sătesc despre munca în- deplinită și despre rezultatele ei. Munca celor mai bune școli și a celor mai bune cercuri ale tinerilor miciuriniști trebuie demonstrată la expozițiile regio- nale și la Expoziția Unională. Anul tre- cut. peste 16.000 de tineri miciuriniști participant! la Expoziția Agricolă Unio- nală au primit diplome și medalii. cercurilor de tineri mi- Organizarea ciuriniști, participarea elevilor la produc- ția colhoznică permite școlii să îmbine în predare teoria cu practica, să educe co- piii în spiritul dragostei de muncă. în cercurile de elevi Clădirea cu două etaje a școlii din Si- versk (regiunea Leningrad) se vede chiar de la gară- Tencuită în alb. ea deschide spre soare ferestrele sale largi. Cop ii lucrează cu mult interes în ate- lierul școlii — la mesele de tîmplărie și la strunguri — în S.M.T., în colhoz. ...Elevii din clasa a Vll-a participă la ftrcul de studiere a tractorului. Lecțiile se desfășoară în atelierul S.MT. Copiii l-au înconjurat pe conducătorul lor, ingi- nerul Alexandr Grigorievici Cepîjenko. Ei ascultă cu atenție explicațiile pe care le dă acesta chiar lîngă tractor. Se analizea- ză construcția motorului. După explica- țiile profesorului, băieții se apucă singuri de treabă. încearcă motorul, demontează și montează diferite subansambluri, stu- diază sistemul de răcire. ...Clasa a IX-a studiază mașinile. Astăzi, elevii învață sistemul de frînare. Profesorul V. A. Suhorukov a adus în clasă o motocicletă. Ora trece pe neob- servate, iar cînd profesorul anunță că activitatea s-a terminat, o mulțime de băieți mici, veniti nu se știe de unde, în- conjoară motocicleta... Fără a scăpa o singură mișcare a elevilor de clasa a IX-a, ei privesc cu invidie cum se așează la loc roata demontată, ajută la înșurubat piuli- țele. Cît de fericiti sînt cei mari, care în- vață să conducă asemenea mașini I... Intr-o încăpere mică, vecină cu sera școlară, trăiesc iepurii de casă. Elevii din clasa a Vll-a le poartă de grija : le aduc hrană și apă, îi curăță, le schimbă așternutul. Datorită acestor îngrijiri, iepurii cresc zilnic în greutate. ...Alături de cabinetul de fizică al scolii se află o odaie mică, in care s-a instalat laboratorul de radio. Conducătorul acestui laborator este elevul Evgheni Grigoriev, cunoscut de toti școlarii. Pasionat încă din copilărie pentru radio, Evgheni îți dă oricînd o consultație sau o informație în problemele de radio-tehnică, te poate ajuta să rezolvi o problemă mai grea. Sub îndrumarea lui activează cercul de radioamatori. Membrii cercului au totdea- una multă treabă. De curînd ei au termi- nat montarea punctului de radioficare al școlii. Acum îl fac transportabil, spre a putea organiza transmisiuni direct din clasă. Cînd școala a achiziționat un tele- vizor, copiii din cerc au hotărît să-'l ia în grija lor. Ei au instalat televizorul în ca- mera lor. au montat antena pe acoperiș. Atunci s-a constatat că în „laborator" nu pot încăpea toti doritorii de a viziona transmisiunile de televiziune. Acum, copiii se gîndesc cum să facă transportabilă masa pe care este așezat televizorul, ast- fel încît s-o poată scoate în coridor, unde s-ar putea organiza vizionări colective. Sînt foarte activi și tinerft etectromon* tori. Ei strîng aparate pentru cabinetul de fizică, confecționează material didac- tic. Membrii cercului lucrează instalatii electrice, repară singuri toate defectele instalației de lumină. Școala nu are ne- voie să cheme electricieni, deoarece elevii fac singuri toate lucrările necesare. ... Deși ora de închidere a bibliotecii școlare a trecut de mult, totuși mica încă- pere este plină. Aici lucrează fetele din cercul de legătorie. Astăzi ele au multă treabă. Trebue să lege un teanc de reviste și căni. Fetele au spor la muncă, leagă cu ajutorul unei mașini pe care a con- struit-o colegul lor Ă. Kolobovnicov. El este și conducătorul cercului. Dar mai tîrziu decit toți ceilalți pleacă acasă copiii care lucrează în atelierul scolii. Ei au la dispoziție mese de tîm- plărie. menghine, strunguri. De multe ori copiii stau aici pînă seara tîrziu. Fiecare din ei meșterește cîte ceva. Intr-un colț, patru băieți aranjează ceva într-o ladă mare. Aceștia sînt A. Egorov, O. Gosu: darenkov, V. Smoieakov și V. Hablov. Ei construiesc un incubator. In acest incuba- tor, cu ajutorul încălzirii electrice, se vor scoate pui pentru cercul tinerilor natura- liști. Alături s-a aplecat deasupra strun- gului elevul Jenia Zuicov, din clasa a Vll-a. Cu ajutorul unui cutit foarte fin el strunjește figuri de șah. In cabinetul de desen, situat alături, este liniște deplină. In fata unui tablou stă, cu pensula în mină, un tînăr înalt. El muncește cu însuflețire. Este elevul Ev- gheni Bolșakov, vestitul pictor al școlii. Lucrările sale au fost premiate de multe ori la expoziții; multe din ele împodobesc astăzi pereții școlii. Acum el lucrează la un nou tablou, intitulat „Pe parcela șco- lară"... Acest tablou este destinat Expo- ziției Agricole Unionale, la care va par- ticipa în anul acesta școala din Siversk. Multe lucruri interesante pot fi văzute seara în această școală sătească. In zile diferite, aici activează 26 de cercuri de elevi. Cu ajutorul profesorilor, iar uneori și sub îndrumarea elevilor din clasele su- perioare, școlarii își însușesc tehnica, își dezvoltă aptitudinile. Copiilor le place mult munca în cercuri. Este suficient să spunem că cercurile sînt frecventate în mod regulat de peste 50 la sută din toti elevii scolii. De curînd, la școala din Siversk s-a deschis o expoziție cu lucrările elevilor. Ce nu găsești aici 1 Numeroase con- strucții, modele și machete, etajere, sculp- turi în lemn, desene, fotografii, broderii și multe alte lucruri, executate de mîinile pricepute ale elevilor. Z. FEDOROVA O sută de ani de la nașterea lui C. Dobrogeanu-Gherea împlinirea a o sută de ani de la nașterea luî Gherea, fruntaș al criticii noastre materialiste, a prilejuit o analiză binevenită a operei sale, operă care a însemnat o contribuție valoroasă la dezvoltarea literaturii romînești într-o pe- rioadă de ascuțite frămintări sociale și, ca o consecință a acestora, de vie înfruntare a u- nor concepții adverse în domeniul cultural. Publicarea — în mod regretabil întîrziată pînă acum — a studiilor criticului va răs- punde, nădăjduim, cît de curînd, interesului și cererilor îndreptățite ale cititorilor. Invăță- mîntul universitar și mediu, a căror programă prevede studierea operei lui Gherea, s-a re- simțit de lipsa unor asemenea culegeri, vechea ediție apărută acum vreo trei decenii nefiind decît la îndemîna numărului limitat de cititori cu acces la principalele biblio- teci publice. Că alte ediții nu s-au publicat în trecut — și cu atit mai puțin destinate școlarilor — nu este de mirare. Critica oficială își afirma una- nim o descendentă maioresciană, iar de pe po- zițiile criticii și esteticii idealiste studiile lui Gherea nu puteau fi citate decît pentru a fi combătute sau cel pu|in minimalizate. Dacă o istorie a literaturii romîne pentru uz șco- lar, apărută la numai cîțiva ani după moar- tea lui Gherea, observa cel puțin că „tinere- tul mai ales a îmbrățișat cu căldură pe noul critic și l-a făcut un moment idealul credințe- lor sale literare", o lucrare similară publicată de Casa Școalelor în 1944 nu-1 amintea pe critic decît într-o frază, printre adversarii „Junimii", fără nici un comenlar, ca și cum autorul „Studiilor critice" nu ar fi reprezentat nimic în literatura noastră. Cam în aceeași vreme (1943), Vladimir Streinii exprima încă mai categoric atitudinea criticii burgheze față de Gherea, pomenindu-1 cu fățișă ostilitate. In asemenea ambianță este foarte explicabil de ce Gherea nu figura în programele școlii bur- gheze și nu era amintit în manuale decît tot ca adversar al lui Titu Maiorescu Și anume, ca unul mărunt, între alții „zdrobiți" de prestigiul „maestrului". Preluarea moștenirii critice a lui Gherea, reprezentant de seamă al gîndirii materia- liste în cultura noastră, s-a impus astfel cu necesitate după 23 August 1944. Indicațiile tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej, cu- prinse în raportul la a treizecea aniversare a întemeierii partidului clasei muncitoare din Romînia, au făcut posibilă în această direc- ție înlăturarea oricăror confuzii, de care n-au fost lipsite articolele despre critic publicate în primii ani după eliberare. Subliniind influența nefastă pe care concepția neoiobăgistă a exercitat-o asupra mișcării muncitorești din Romînia, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a formulat cunoscuta caracterizare : „Deși la începuturile activității sale a formulat plat- forma de revendicări general-democratice a cercurilor muncitorești iar în activitatea sa pe tărîmul criticii literare a combătut concep- ția ideologilor recționari (Maiorescu și alții), Gherea aduce în sînul partidului socialist idei menșevice, oportuniste, criticate și nimicite la vremea lor de Lenin”. Activist în rîndurile mișcării narodnice din Rusia, de unde pleacă în vîrstă de douăzeci de ani, Gherea, stabilindu-se în Romînia, a îndeplinit la început un rol pozitiv în acțiu- nea de popularizare a marxismului și de or- ganizare a cercurilor muncitorești. Evo- luția sa de la narodnicism la marxism n-a fost însă deplină și, mai ales că- tre sfîrșitul secolului al XlX-lea și în anii de dună 1900, OiporlumisiTml sau, cu puternică amprentă menșevică, l-a împins la emiterea unor teze politice și sociale mult pă- gubitoare mișcării muncitorești. £u deosebire lucrarea „Neoiobăgia" a avut o Influență ne- fastă asupra partidului socialist din Romînia; această influență s-a infiltrat parțial și în Partidul Comunist Romîn, fiind demascată și nimicită la Congresul al V-lea (1932). Adept al reformismului, Gherea a apărat în fapt o- rînduirea burgheză, negînd rolul revoluționar al clasei muncitoare, contestînd existența ca- pacităților revoluționare ale țărănimii și soco- tind că Romînia, țară înapoiată din punct de vedere economic, nu avea altceva de făcut decît să aștepte realizarea pe calc „legală* a socialismului în țările mai înaintate din occi- dentul Europei. Firește, asemenea concepții greșite, anti- marxiste, n-au putut să nu răzbată și în ac- tivitatea de critic literar și estetician a lui Gherea. Astfel, de pildă, deși s-a apropia,t cu spirit critic de părerile lui H. Taine în ceea ce privește factorii determinanji ai creației ar- tistice, el a acordat totuși o importanță neco- respunzătoare mediului natural. Mecanicismul viciază și el uneori interpretarea pe «are Ghe- rea o dă fenomenului literar și artistic, pe care îl leagă prea direct de trăsăturile economico- sociale ale epocii. In sfîrșit, spațiul neîngădu- indu-ne să întreprindem aici o cercetare mai adîncită a erorilor, ca de altfel nici a calități- lor lui Gherea, vom mai aminti numai faptul că și unele din aprecierile criticului asupra marilor scriitori de opera cărora s-a ocupat sînt greșite, reprezentînd concesii făcute ideologiei burgheze. Cunoscind platforma po- litică a criticului, nu ne putem mira că el n-a reușit să prețuiască deplin satira lui Cara- giale ca biciuire a claselor dominante, ci a văzut în personajele dramaturgului niște imagini ale periferiei, iar în obiectul sati- rei nu o demascare a însuși sistemului par- lamentar burghez, ci doar combaterea anu- mitor „anomalii" caracteristice țării noastre, ca urmare a importului unor forme evoluate din occident, pentru un fond înapoiat. Este vădită aici însușirea teoriei maioresciene reacționare a formei fără fond. Erori apar și în analiza poeziilor lui Eminescu, poetul fiind acuzat de evocarea idealizată, de „po- etizarea" trecutului (de pildă, în „Scrisoa- rea III"). Dacă însă avem a-i reproșa lui Gherea e- rori grave ca acelea indicate mai sus, nu este mai puțin adevărat că studiile sale cri- tice au multe și mari calități. Ceea ce te cucerește din primul moment la lectura paginilor sale este patosul pe care-) pune în demonstrarea și susținere» Meilor, căldura cu care învăluie acriitorul mu opera a cărei valoare voiește s-o dovedeas- că. Acestea sînt însușiri ce-1 caracterizează ca pe un îndrăgostit de adevăr și frumos, și în același timp ca pe un scriitor militant. Gherea a fost un polemist de mina întîi. Articolele pe care Ie-a scris în cadrul pole- micii cu Titu Maiorescu impun prin solidi- tatea argumentării, prin precizia cu care sînt descoperite fisurile în sistemul apărat de adversar și prin vigoarea loviturilor. Mai toate studiile critice ale lui Gherea împletesc iscusit analiza, dusă în mod exemplar pînă la sezisarea unor detalii artistice semnifica- tive, cu teoretizări largi. Digresiunile, uneori destul de amplej în legătură cu fenomenul social sau cu probleme estetice, nu-1 înde- părtează nicidecum de ținta vizată, ci îl servesc convingător în demonstrație. Instru- mentele științifice, de proveniență materia- listă, deși nu marxistă, un gust artistic cul- tivat prin lecturi bogate, apropierea de scrie- rile celor mai de seamă reprezentanți ai cri- ticii și esteticii secolului al XlX-lea l-au situat pe Gherea în mod hotărît deasupra nivelului comun al criticii literare de la noi, Capacitatea unui critic literar se eviden- țiază și prin posibilitatea lui de a enunța ju- decăți de valoare asupra unui scriitor con (emporan, a cărui creație e în desfășurare. Este suficient a aminti în această privință că Gherea a izbutit să aprecieze temeinic opera celor mai de seamă scriitori contempo- rani, a lui Eminescu și Caragiale, a lui Coșbuc și Vlahuță, în timp ce Maiorescu a dovedit îngustime, de pildă în felul în care l-a caracterizat pe George Coșbuc. Gherea a fost sprijinit în activitatea sa de estetician și critic literar de învățămin- tele pe care le-a extras din lucrările demo- craților-revoluționari ruși Belinschi, Cernî- șevschi și Dobroliubov. In evoluția criticii noastre , el a putut cuceri astfel poziții îna- intate .Ceea ce ni se pare însă necesar a sublinia, mai ales pentru că aceasta s-a făcut insuficient pînă acum, este faptul că opera critică a lui Gherea nu s-a construit pe loc gol. Chiar dacă înainte de el noi nu am avut o critică literară constituită ca atare, nu este mai puțin adevărat că domeniul acesta n-a rămas în afara preocupărilor scriitorilor noștri de frunte. De la Eliade pină la Russo, Alecsandri și Cezar Boliac se poate vorbi de cuceriri valoroase în ceea ce privește unele chestiuni esențiale — ca de pildă locul și misiunea literaturii în viața socială. Cu cîteva decenii înainte de Gherea, Russo con- sidera' literatura ca izvorîtă din „înrîurirea stării morale sociale și politice" și vorbea de „dreapta și legiuita" înrîurire a literaturi'. Boliac și Grigore Alexandrescu au afirmat și ei strînsa legătură dintre literatură și viața societății. Se poate spune deci, pe bună dreptate, că dacă teoria „artei pentru artă" preferată de Titu Maiorescu a reprezentat în ultimele decenii ale secolului tăcut o poziție mult înapoiată față de tradiția criticii noas- tre literare, Gherea a preluat și a dus mai departe această bună tradiție, așa cum marii realiști critici ai vremii sale ridicaseră la un nivel superior moștenirea literaturii create de scriitorii de la 1848. Faptul acesta este întru totul explicabil. In ultimele decenii ale secolului al XIX- lea, dezvoltarea clasei muncitoare în țara noastră face din această clasă factorul de- terminant al progresului în viața socială și în cultură. Mișcarea muncitorească preia și lupta pentru a desăvîrși revendicările bur- ghezo-rlemocratice ale revoluției de la 1848. Numeroasele reviste și ziare muncitorești democratice care apar în aceste decenii și care îl numără pe Gherea printre animatorii lor cei mai de seamă creează un curent lite- rar în care se grupează un număr însemnat de scriitori și, totodată, imprimă în general anumite tendințe literaturii epocii, contribuie efectiv la dezvoltarea realismului critic în literatura noastră. Militarea pentru o artă realistă ca expre- sie a celor mai înalte idealuri sociale con- stituie însușirea cea mai de preț a criticii gheriste. Combătînd idealismul lui Maiores- cu, care minimaliza conținutul de idei al operei de artă și propovăduia apolitismul,, înstrăinarea de realitate, Gherea a știut să vadă că apărătorii „artei pentru artă" nu erau adversari âT ârlcăfbr Tendințe în altă, ci se ridicau doar „împotriva anumitor idei și tendințe", adică împotriva tendințelor pro- gresiste, împotriva afirmării adevărului de- spre o societate strîmb alcătuită. („Tenden- ționismul și tezismul în artă"). In opoziție cu critica junimistă, Gherea a cerut de aceea scriitorilor să se afirme ca „artiști-cetățeni”, calitate pe care — cum arată el cu nume- roase exemple — au avut-o toți marii artiști ai lumii, Goethe și Heine, Voltaire și Victor Hugo, Byron și Thickeray, Mickiewicz ți Leopardi, Tolstoi, Șevcenco ți atîția alții Concluzia criticului nostru a fost formulată într-un mod remarcabil : „Un artist-poet însă nu trăiește în lumea concepțiunilor abstracte, ci mai mult decit oricine in viforul vieții so- ciade, cu afectele, ou disentimentele, cu ura și iubirea sa, cu lupta de interese deosebite. Tocmai această viață, in care trăiește artis- tul, el trebuie s-o zugrăvească in creațiunile lui artistice". Și mai departe: „un scriitor genial va fi un factor transformator în do- meniul lui, care e viața socială cu toate a- fectele și interesele ei vitale". („ Artiști i-cetă- țeni"). Aflîndu-se pe o poziție materialistă, criti- cul nostru a evidențiat faptul că izvorul operei de artă „trebuie să se caute în viața materială a societății... în relațiile politico- economice-sociale, într-un cuvînt în întocmi- rea socială a societății". Dar înțelegerea acestei probleme este la Gherea încă și mai adîncă. El consideră că zugrăvirea realității nu însemnează copia ei mecanică. „Arta — afirmă criticul — nu trebuie să fie o simplă fotografie mecanică a vieții". înarmat cu asemenea păreri solide, pentru care îl pre; țuim astăzi, Gherea a putut condamna fără drept de apel critica așa numită „judecăto- rească" a iui Titu Maiorescu — critica ne- științifică — și a putut defini limpede sar- cina criticii științifice care constă in: ana- liza condițiilor sociale care au dat naștere operei de artă, evidențierea influenței aces- teia și studierea mijloacelor artistice prin care o scriere își exercită „lucrarea" asupra cititorilor. Aceste indicații sînt întru totul juste și rămîn valabile și astăzi. Gherea le-a aplicat el însuși — deși cu unele confuzii — în studierea operei scriitorilor de care s-a ocupat. Aceasta i-a îngăduit să descopere originalitatea, creației lui Coșbuc și Vlahu- țe, să Așa «piocteri întemeiate și subtile asu- pra" unora nin operele lui Caragiaîe și Emi- iwsp. Toivdptar -jrin saftizitajaa analizelor sale, prin' cfragosteâ dK progres și de om ce-i încălzește studiile, el a îndeplinit un rol eficient în orientarea literaturii din vremea sa. Rolul istoric pe care l-a jucat Gherea în progresul literaturii și criticii romînești, va- labilitatea întru totul actuală a multor prin- cipii pe care le-a apărat, în ciuda gravelor sale erori și confuzii cu deosebire pe plan social și politic, îndreptățesc pe deplin pre- țuirea ce i se arată cu prilejul centenarului nașterii sale. ’ I. MANOLE Pag. 3-a GAZETA INVĂȚĂMINTULUI Cunoștințe temeinice de Constituție Pregătire necorespunzătoare cerințelor Zi îneonită de iunie. La școala elemen- tară mixtă de 7 ani nr. 5 din Sibiu este o însuflețire deosebită: se desfășoară exa- menele. Elevii clasei a Vil-a vor k>vedi astăzi cum și-au însușit cunoștințele de Consti- tuție. Cei din prima serie au și tras bi- letele cu subiectele de examen și acum stau aplecati asupra hîrtiei pe care îsi schițează răspunsurile. Pe fetele lor. voio- șia tinerească a făcut loc de-a binelea unei seriozități mature. Dar deîndată ce încep să-și expună cunoștințele, chipurile li se luminează din nou. Elevii vorbesc despre marile drepturi și libertăți oe care ^e-a dobîndit poporul nostru muncitor prin jupta condusă de partid, despre înscrierea acestor drepturi în Constituția tării noțs- tre ș: despre garantarea exercitării de- pline si în fapt a lor în regimul de de- mocrație populară. Ei leagă în mod iUst aceste cuceriri de lupta dusă de oamenii muncii în trecut. împotriva regimului burghezo-moșieresc, și, îndeosebi, de prin- cipalele momente aie istoriei poporului nostru după 23 August 1944, momente care constituie tot atîtea victorii însem- nate obținute de oamenii muncii împotriVa dușmanilor dinăuntru și din afara tării, tot atîția pași mari înainte pe drumul fău- ririi unei vieți noi, tot mai fericite, si a unui stat nou, în care puterea aparține oamenilor muncii In glasul elevilor surprinzi adeseori, a- tunci cînd vorbesc despre aceste cuceriri dobîndiite de poporul nostru, o emoție pu- ternică. Si nu este decît o încheiere fi- rească faptul că unii dintre elevi — cum este Tudor Leu — amintesc în răspunsu- rile lor despre Tratatul de la Varșovia, în care poporul nostru muncitor vede cea lai sigură garanție că marile cuceriri pe are le-a dobîndit vor putea fi păstrate, că ineltirile atîtătonilor la război vor fi ză- dărnicite. că pacea va fi apărată. Cele mai multe răspunsuri ale elevilor au fost juste,. corect expuse, și au cuprins exemple potrivite, care au ilustrat afirma- țiile făcute. Așa a răspuns, de exemplu, elevul Vasile Cinezam care a vorbit despre ajutorul multilateral acordat tării noastre de către Uniunea Sovietică. El a arătat în ce constă aiutorul economic, ajutorul po- litk* și cel cultural; e-a o>prit îndeosebi asupra faptului că noi putem cunoaște și folosi experiența Uniunii Sovietice în con- struirea socialismului. înaintata știință și artă a poporului sovietic, că unii dintre cei mai buni și mai silitori tineri din tara noastră studiază în cele mai mari centre ale culturii, oum sînt Moscova. Leningrad. Kiev etc. Răspunsuri bine gîndite a dat și elevul Gheorghe Munteanu. Vorbind despre liber- tățile politice de care se bucură poporul nostru, el a început prin a arăta falsele libertăți politice dm timpul stăpînirii bur- ghezo-moșierimii. exemplificînd aceasta prin regimul stării de asediu, al cenzurii, prin interzicerea activității organizațiilor democratice si mai ales prin ilegalizarea Partidului Comunist din Romîmia. In con- tinuare. Gheorghe Munteanu a arătat lar- gile libertăți politice de care se bucură masele de oameni ai muncii din tara noa- stră. a sublimat că ș: tineretului i se a- cordă asemenea libertăți, și a vorbit cu în- suflețire despre Uniunea Tineretului Mun- citor, organizația revoluționară a tinere- tului din R.P.R. Răspunsuri corecte șl logice a dat și elevul Nicolae Paraschivescu. Vorbind despre sectorul socialist al economiei noa- stre, el a arătat că la baza formării și dezvoltării acestuia stă faptul că întreaga putere politică a trecut în mîinile clasei muncitoare, ceea ce a permis naționali- zarea principalelor întreprinderi indus- triale, miniere, bancare, de transporturi și de asigurare. EI a arătat că acest sector ș-a dezvoltat si se dezvoltă continuu, că el este elementul nou si baza întregii eco- nomii naționale. In legătură cu această problemă, Nicolae Panaschivescu s-a refe. rit și la relațiile de producție noi, socia- liste si — decurgînd din acestea — la noua atitudine fată^de muncă. Dar dacă cei man multi dintre elevi au dovedit o bună pregătire și au dat răs- punsuri corespunzătoare, examenul a scos Ia iveală și o serie de lipsuri în însușirea cunoștințelor. Au fost cîtiv.a elevi — ca Lucian Bogorin. Valentin Popa și altii — care nu cunoșteau chiar unele probleme elementare Astfel, elevul Dută n-a știut să facă deosebirea între Marea Adunare Na- tională și Prezidiul Marii Adunări Națio- nale. Elevul Lucian Bogorki nu a putut explica de ce justiția noastră este o justi- ție populară, iar elevul Valentin Popa a dovedit cunoștințe confuze cu privire la reforma agrară. Unii elevț nu cunoșteau sensul unor termeni pe care i-au folosit în răspunsurile lor. In existenta acestor lipsuri, o răspun- dere importantă o are însuși manualul de Constituție, care nu pornește de ia o cu- noaștere și o apreciere exactă a posibili- tăților de înțelegere ale elevilor din clasa a VILa. Astfel, in manual există unele probleme mai greu de înțeles de către e- levii din clasa a Vil-a, probleme pe care aceștia fie că le-au învățat corect, dar în mod mecanic, fie că le-au înțeles greșit. Astfel de probleme s-au dovedit a fi no- țiunea de „formațiune social-economică", „baza economică a luptei de clasă" etc. De asemenea, ar trebui ca manualul să explice, fie direct în text, fie prin note de subsol, noțiunile mai grele, ca: sector, mica producție de mărfuri, conștiință, le- galitate-etc. In sprijinirea pregătirii elevilor pentru examenul de Constituție s-au folosit. încă din timpul anului, metode bune și variate. Astfel, au fost organizate ore de meditație și de consultatii, s-au tinut scurte confe- rințe de informare politică asupra celor mai de seamă evenimente interne și inter- naționale, s-au organizat întîlniri și con- vorbiri cu fruntaș: în întrecerea socialistă din orașul Sibiu. Aceste acțiuni au fost în- treprinse de către conducerea școlii și de către profesoara de Constituție, tovarășă M. Beju. care s-a străduit să dea elevilor o pregătire cît mai temeinică. Rezultatele dobînd'ite la examen, unde marea majori- tate a elevilor -au dat răspunsuri bune și foarte bune, a constituit o răsplată îndrep- tățită a acestei munci. A. PETRIC Deosebit de mare este satisfacția peda- gogului care constată că răspunsurile ele- vilor la examen, demonstrațiile lor dove- desc o bună pregătire. Tovarășa Georgeta Petrovici, profesoară de științe naturale și geografie la școala medie mixtă din Urziceni. nu a putut încerca însă o astfel de satisfacție la examenul de botanică al elevilor ei din clasa a Vl-a „C“. Elevii nu au izbutit să-și expunâ cunoștințele după un plan, să dezvolte o anumită pro- blemă. Răspunsurile prea sumare date la în- trebările din biletele trase au dovedit o foarte slabă cunoaștere a materialului de botanică cuprins în programă și în manu- alul școlar. Multi dintre elevi nu cunosc părțile principale ale florii, structura și funcțiile rădăcinii si ale frunzei, nu știu să distingă caracterele principale ale plantelor după morfologia lor, nu cunosc felul cum se dezvoltă regnul vegetal în funcție de condițiile de viată, nu cunosc organele vegetative ale plantelor, meto- dele de cultivare, importanta economică a diferitelor plante de cultură. Unii elevi nu au putut să descrie bine nici plantele Pe care părinții lor le cultivă an de an, cum sînt ceapa, cartoful, mazărea etc., nu cunosc metodele noi folosite în agricul- tură pentru obținerea unor recolte sporite. De exemplu, elevul Vișan lonescu nu a știut să descrie nici ceapa, spunînd mai întîi că are o rădăcină firoasă. apoi pivo- tantă, că floarea este de tipul 5. Eleva Luchian Ana. care a trebuit să vorbească despre rădăcina plantelor leguminoase, luînd ca tip mazărea, nu a știut să des- crie rădăcina mazărei, nu a știut că acea- stă rădăcină are proprietatea de a forma azotati cu ajutorul bacteriilor. Elevul Pascal Teodor, care trebuia să dezvolte subiectul „Metodele de semănat", nu a spus nici un cuvînt despre semănarea în rînduri încrucișate, nici despre semănarea în cuiburi dispuse în pătrat. Cerîndu-i-se să explice concret o metodă de semănat, el a arătat, cu o stîngăcie nepermisă pen- tru un elev de clasa a Vl-a, că „se sea- învățăminte ale examenului Elevele mele din clasa a X-a „B“ au dovedit în general, la examenul de fizică, un nivel ridicat de cunoștințe, o înțele- gere temeinică a problemelor studiate în timpul anului. In clasă sînt multe frun- tașe la învățătură. La examenul de fizică numeroase eleve au primit notele 5 și 4. La întrebările puse, elevele au răspuns mulțumitor, corect din punct de vedere științific, au știut să execute experiențele necesare. De exemplu, eleva Tipa Irina, care a trebuit să dezvolte tema „Inducția electromagnetică", după ce a explicat în ce constă fenomenul de inducție electro- magnetică. vrînd să ațpte practic diferi- tele procedee prin care se pot obține cu- rentii de inducție, a dovedit multă sigu- ranță în mînuirea aparatelor. Multe experiențe au fost executate la examen cu pricepere si îndemînare dato- rită faptului că în timpul anului elevele au avut prilejul să execute practic multe lucrări cu aparatele de fizică. Experien- țele demonstrate la examen — încărca- rea unui electroscop prin inducție. încăr- carea și descărcarea unui condensator etc. — au dovedit că elevele sînt înar- problemele mai dificile. Deoarece în timpul anului am observat oarecare greu- tăți în înțelegerea de către eleve a cunoș- tințelor despre undele electromagnetice, la recapitulare am pus un accent deose- bit pe aceste probleme. Recapitularea cu- noștințelor despre oscilații și unde elec- tromagnetice. precum și a celor despre structura atomului s-a făcut și pe bază de proiecții. La acest examen, alături de eleve foarte bune, cu cunoștințe temeinice, s-au pre- zentat și cîteva eleve cu nivel scă- zut. Va trebui să lupt pentru ca să nu mai existe în viitor o astfel de deosebire în pregătirea elevelor mele. Va trebui să mă ocup mai îndeaproape de elevele care întîmpină greutăți în însușirea cunoștin- țelor. Problema aceasta am urmărit-o. ce-i drept, si în anul care nu cu destulă perseverentă, acestor eleve posibilitatea multe experiențe, voi reuși a trecut, dar Cred că. dînd să facă mai să le dezvolt mate cu o serie de cunoștințe și deri practice. Materia de fizică studiată de clasei a X-a a fost în oarecare deprin- elevele măsură grea și cantitativ multă. Datorită faptu- lui că s-au făcut multe experiențe, ele- vele au învătat însă cu mult interes. De exemplu, la capitolul despre electricitate sau la capitolul despre fenomenele optice, unde s-au putut face multe experiențe, elevele nu au avut goluri în cunoștințe. La capitolul referitor la structura ato- mului. însă, asimilarea cunoștințelor a în- tîmpinat mai multe greutăți, dat fiind că aci s-au putut folosi numai planșe și dia- pozitive. Nivelul de pregătire al elevelor la exa- menul de fizică, notele bune pe care le-au primit cele mai multe dintre ele se da- toresc atît faptului că au muncit conștiin- cios și cu perseverentă în timpul anului școlar, cît și faptului că în perioada de pregătire a examenelor au repetat siste- matic materia. In cadrul recapitulării s-au făcut experiențe si s-au rezolvat proble- me. Elevele au participat cu interes la orele de consultatii, pentru a-și lămuri interesul pentru studierea fizicii. Va trebui să lărgesc posibilitățile elevelor de a-și îmbogăți si consolida mai mult cunoștin- țele la capitolele pentru care școala nu oferă destule posibilități. De exemplu, pentru înțelegerea unor probleme privi- toare la structura atomului voi organiză vizite cu elevele în laboratoarele Facul- tății de fizico-matematici. Sînt desigur numeroase alte căi pentru continua îmbunătățire a muncii în scoală. Voi căuta să le găsesc și să le folosesc în activitatea anului viitor. ILEANA RIZESCU profesoară Ia școala medie de fete nr. 15 din București Zile pline de bucurii și emoții La școala mixtă de 7 ani nr. 1 din orașul Botoșani examenele decurg in- tr-o atmosferă dț încredere și opti- mism. Sala tn care se desfășoară exa- menele elevilor din clasa a V!I-a este ornată cu covoare, flori și lozinci mobi- lizatoare. La colțul naturii vii sint ex- puse rezultatele activității practice a e- levilor, la biologie. De asemenea, în cla- să sint expuse planșe de fizică și de chimie lucrate de elevi, printre care iți atrage atenția tabelul „Sistemul pe- riodic al lui D. I Mendeleev" și tabloul reprezentind mărețele construcții ale comunismului din U.R.S.S. (canale, centrale și hidrocentrale electrice etc.) Majoritatea elevilor au obținut note bune la lucrarea scrisă de limba ro- mină. Printre lucrările izbutite se află și aceea a elevului Adam Vizitiu. Por- nind de la caracterizarea epocii în care a trăit Vasile Alecsandri, elevul a fă- cut o analiză serioasă a operei „Sin- ziana și Pepelea", reliefind figurile lui Papură, Pirlea și Lăcustă-Vodă, prin care autorul a criticat societatea timpu- lui său- Eleva Elisabeta Husac, fiică de ță- ran muncitor din satul Tulbureni, a dat dovadă de multă sîrguintă la învăță- tură în timpul anului școlar și a cules la examene roadele așteptate. Peste cî- teva zile termină școala. De mult și-a ales profesiunea. „Eu mă voi face mun- citoare calificată la una din fabricile pe care regimul nostru le-a creat în orașul Botoșani”. Mai toți elevii vor- besc cu bucurie despre munca pe care o vor începe după terminarea scolii de 7 ani. In vorbele lor se vede grija pro- fesorilor pentru justa lor îndrumare. » ■/* EMIL ANTONOVICI Examenele de sfîrșit de an școlar — și, în deosebi, cele de absolvire — arată cu o deosebită limpezime calitatea muncii pe- dagogului, succesele și lipsurile sale. Lucrările scrise si răspunsurile date de elevii clasei a X-a de la școlile din Cluj la examenele de limba și literatura romînă au confirmat serioasa pregătire profesio- nală si atașamentul fată de școală care caracterizează pe multi dintre profesorii lor. Lucrările sorise au dovedit că elevii au cunoștințe precise si temeinice din în- treaga materie a clasei a X-a. Aproape în fiecare clasă elevii au ales în egală mă- sură unul dintre cele trei subiecte trimise de Ministerul Invățămintului, fără să arate vreo preferință vădită pentru Unul din ele, fără să dea dovadă că ar cunoaște numai o anumită etapă a literaturii noas- tre din secolul al XX-lea. Toate aceste su- biecte — de altfel bine formulate si fru- moaM — rin. fort .tratate cM majoritatea eleVilor cu pricepere și cu discernămînt. Ceea ce caracterizează răspunsu- rile sorise, ca și cele orale ale elevi- lor școlilor medii din Cluj din anul a- cesta este cunoașterea în adîncime a fie- cărei opere literare studiate, ca și pricepe- rea de a analiza o operă literară, de a-i re- liefa tema și ideea, de a-i caracteriza per- sonajele și de a scoate în evidentă impor- tanta ei în educarea maselor care con- struiesc socialismul în patria noastră. Spre deosebire de examenele din anii tre- cuti. elevii clasei a X-a nu s-au mai măr- ginit la afirmații generale, nu au mai înecai răspunsurile lor într-o avalanșă de fraze lipsite de conținut. Tratarea fiecărei probleme. în scris sau oral, a fost consis- tentă, stridt in jurul subiectului, expusă într-o înlănțuire logică și argumentată. Răspunsurile unor elevi de la școala medie de băieți nr 6 sau de Ia școlile me- dii de fete nr. 2 și 9 ar putea fi citate în întregime, pentru că nu conțin nimic care ar putea să le scadă valoarea. Pornind de la conținutul operei, de la tematica ei, le- gată de frămîntările și năzuințele poporu- lui, elevii au caracterizat, în lucrarea scri- să, fie personajul Vitoria Lipan, din ro- manul „Baltagul" de M. Sadoveanu, fie drama „Bălcescu" a lui Camil Petrescu cu reală pricepere, reliefînd acțiunile semni- ficative ate eroilor, legînd în mod just eve- nimentele prezentate în opera literară de realitatea socială. La oral, răspunsurile s-au caracterizat printr-o prezentare suc- cintă dar închegaiă, dovedind siguranța elevilor. înțelegerea clară a diferitelor I etape din dezvoltarea literaturii noastre. In anii trecuti, elevii^ mai făceau multe I confuzii, aveau lipsuri în ceea ce privește I înțelegerea condițiilor istorice, economice, Examenele de sfîrșit de an fi de maturitate sînt o mare sărbătoare pentru profesori și elevi. La școlile medii de 10 ani nr. 8 și nr. 12 din Capitală, clasele ornate cu flori dau un aspect festiv acestor examene, care consti- tuie un adevărat bilanț al muncii desfășurate de-a lungul anului școlar. curenții magneți*. Elevele Georgeta Gabriela din clasa a a V-a „C” la examenul de fine de an. electrici șl Ivancenco șl Pândele In clișee; tn fața comisiei examenului de maturitate, elevul Blaer Paul, utemist, vorbește despre „Ac- țiunile reciproce între Ce s-a realizat ce mai rămîne de făcut politice și sociale în care apărea o operă titerairă; acum, greșeli de acest fel mai sînt doar una, două pe clasă, iar cunoștin- țele de istorie nu mai apar rupte de ana- liza operei literare, ci se desprind din ar- gumentarea valorii ei, din caracterizarea pe care i-o fac. Un alt fapt îmbucurător îl constituie și grija pentru formularea corectă a ideilor, pentru respectarea ortografiei. Nu am în- iîlnit în lucrările scrise — decît doar la putinii elevi notati cu 2—greșeli de orto- grafie. ceea ce este remarcabil, deoarece în anii trecuti aceste greșeli inundau scri- sul elevilor — chiar a| celor mai bine pre- gătiti. Dar — există totuși și un „dar" — exa- menele au dat profesorilor — pe lîngă bucuria de a trece în revistă o serie de re- zultate pozitive ale muncii lor — ș: prile- jul de a trage o serie de învățăminte pen- tru ceea ce au de făcut de acum înainte. Rezultatele bune obținute acum pot fi de- sâvîrșite; de aceea vom scoate în relief cîteva Lipsuri care, pe baza cauzelor ce le-au determinat, remediate. Aș începe cu observația că. cunoașterii pot Fi ușor dintre cele patru clase a X-a la examenele cărora am asistat, cele mai slabe rezultate le-au dat elevii care au schimbat în ultimii ani cel puțin 3 profesori, dacă nu 4 sau chiar 5, iar cele mai frumoase răspunsuri le-am găsit, de pildă, la școala medie de fete nr. 2. unde elevele clasei a X-a „A" aveau de trei ani aceeași profesoară. Mai mult, unele dintre ele erau elevele tovarășei A. Ciobanu încă din clasa a Vl-a. Limpezi- mea și concentrarea expunerii, siguranța cunoștințelor erau rodul unei îndrumări permanente și unice, al unei seriozități în muncă si al unei griji pentru expunerea concisă și clară oare au influențat pe eleve încă de la o vîrstă foarte fragedă. Trecînd la lipsurile care s-au manifestat în cunoștințele elevilor, nu putem lăsa 'a o parte pe acelea care se datoresc. ca și în anii precedenti, unei concepții greșite a profesorului de limba și literatura ro- mînă. Elevii au obfinut rezultate bune ta literatură. însă nu se poate spune același lucru despre cealaltă disciplină: limba romînă. Nici în anul acesta exame- nele n-au reușit să arate decît în mică măsură că studiul gramaticii ar urmări dezvoltarea gîndmi logice a elevilor, că mănă după plug si se mai seamănă cînd se aruncă boabele pe cîmp și pe urmă se- mănăm". Neputința acestor elevi de a expune sis- tematic o anumită problemă este determi- nată nu numai de volumul redus al cu- noștințelor lor, ci și de calitatea scăzută a acestor cunoștințe, de lipsa de precizie, de superficialitatea cu care și-au însușit materia predată. Elevii nu se simt stăpini pe cunoștințele lor. La cel mai mic semn de îndoială al tovarășei profesoare, ei sînt gata să afirme altceva, făcînd serioase greșeli. Chiar și atunci cînd nu sînt în- trerupti în nici un fel, pe lîngă lacune, ei dovedesc numeroase confuzii. Multi dintre ei, de pildă, confundă fructul cu rădăcina, cu ceea ce consumăm noi de la plante, confundă rădăcinile adventive cu cele secundare, confundă fenomenul res- pirației cu cel al consumului de bioxid de carbon și eliminarea oxigenului de către plantele verzi la lumină etc. Nici unul dintre elevi. în răspunsurile date, nu a făcut vreo legătură cu prac- tica, cu viata, nu a vorbit despre varietă- țile de plante cultivate în regiunea, raio- nul si localitatea respectivă, despre im- portanta economică a griului, a porumbu- lui, despre metodele noi folosite în tara noastră pentru sporirea recoltei. In general, răspunsurile elevilor au dove- dit o totală lipsă de preocupare pentru le- garea cunoștințelor de practică. Nu s-a oglindit de loc în răspunsurile elevilor preocuparea profesorilor de a le dezvolta dorința de a deveni agricultori priceputi, de a participa direct la lupta pentru obți- nerea unor recolte sporite. Pregătirea elevilor clasei a Vl-a „C“ de la școala medie mixtă din Urziceni este necorespunzătoare cerințelor pro- gramei de învățămînt nu numai din punct de vedere teoretic, ci și practic. Deși se află situată în mijlocul celei mai bogate regiuni agricole din tară, această școală nu are teren experimental. Direc- torul școlii, împreună cu cele două profe- soare care predau științele naturale, nu trebuiau să se resemneze după refuzul sfatului popular de a le acorda teren agri- Raport asupra In sălile Facultății de medicină gene- rală a Institutului medico-farmaceutic din București forfota este cea obișnuită, numai că ea nu e însoțită de larma zglo- bie și tinerească din timpul anului școlar. Sînt examen și studentii au parcă o tinută mai oficială, mai serioasă. Cei din primii ani, în special cei din anul I, sînt Sfioși; oei mat vîrstnici sînt preocupati, adîncițl în gîndire. Nici aspectul sălilor în care se tin exa- menele nu e cel obișnuit. Sobru pavoa- zate, ele au un aspect solemn, sărbăto- resc și impunător. In fata acestor săli, grupele de studenti așteaptă în liniște intrarea la examenul de fiziologie, de istologie sau de farma- cologie, pentru a raporta profesorilor lor că munca de un an nu a fost zadarnică și că cele predate de ei au fost temeinic însușite. Să intrăm împreună cu grupa 48 din anul I al Facultății de medicină generală la examenul de fizică medicală. Studentii prezintă carnetele de student și trag care biletul de examen. In liniște schițează punctele expunerii si apoi să răspundă. lat-o pe studenta Filip Florina. fie- își vin Mai ieri a fost elevă la școala medie tehnică sanitară. Inteligentă și disciplinată, a în- vătat cu multă sîrguintă si a obtinut dip- lomă de merit. A susținut, la admiterea în facultate, discuțiile științifice, obținînd calificarea maximă. Acum, subiectele pe care trebuie să te expună- sint: Sistemele coloidale ; exem- ple de coloizi naturali și artificiali: în- trebuințarea lor in medicină. Razele Rontgen. — Forte, unități; dinamometrie medicală. Cu claritate și precizie, Filip Florina își deapănă firul gîndirii. La sfîr- șit. întrebările suplimentare verifică odată mai mult că i se cuvine calificativul „foarte bine". i-ar ajuta să pătrundă mai Mne măiestri? artistică a scriitorului. Analizele grama- hcale au fost sumare și simpliste la ma- iorițatea școlilor. De »ildă? anaiiaa ’iqofe - falogică a unei fraze din „Harap Alb" de I. Creangă a sunat astfel: cînd e con- juncție de timp (I), pe e prepoziție, a- proape e adverb, de e articql posesivă! 0?); miezul e substantiv mâsduîin artl- culat (I), nopții e substantiv feminin culat arti- Insă atît alegerea textelor pentru bile- tul-anexă — traduceri cu construcții nefii- rești limbii romine, sau chiar fragmente din operele scriitorilor noștri clasici care puneau elevilor probleme de nerezolvat — cît și felul cum erau lăsati elevii să ana- lizeze mecanic, cu întrebări puse „în vînt“, dovedesc că al treilea subiect pentru exa- menul oral — subiectul de limba romînă — nu a constituit pentru unii profesori o preocupare serioasă. Este adevărat că nu- mărul mid de ore repartizat studiului gra- maticii în clasele VIII-X nu permite o a- dîncire a problemelor spinoase ale acestei discipline — ceea ce nici n-ar fi necesar — dar de mult mai mare folos ar fi fost să se urmărească legarea problemelor de gramatică — chiar la examenul final — de principatele norme de exprimare co- rectă sau de lămurirea unor mijloace ar- tistice folosite de scriitor pentru redarea conținutului. Această din urmă problemă, preocuparea pentru mijloacele artistice întrebuințate de marii noștri scriitori în opera lor, con- tinuă să fie încă puțin vizibilă în răspun- surile elevilor. încercări timide au făcut în acest sens elevele de la școala medie de fete nr. 9, care s-au străduit să scoată în evidentă arta folosirii diferitelor mo- duri de expunere: narațiunea, descrierea, dialogul, sau diversele mijloace folosite de scriitori pentru a caracteriza persona- jele din operele lor. Despre particularită- țile artistice aie stilului scriitorilor pre- zentati n-a vorbit aproape nici un elev, des: ar fi fost atîtea de spus la analiza operelor maestrului M. Sadoveanu. a crea- țiilor poeților noștri de după 23 August 1944 etc. Spre această problemă trebuie să-și îndrepte profesorii de limba romî- nă atenția în viitorul an șdolar. chiar la orele de limba romînă. Dar lipsa cea mai mare, care trebuie să dea cel mai mult de gindit profesorilor de limba romînă, o col în apropierea scolii. Activitatea pe . parcela experimentală le-ar fi dat elevilor nu numai posibilitatea să-și formeze de- prinderile practice agricole cerute de pro- grama de învățămînt, deprinderi de care vor avea absolută nevoie în munca agri- colă, ci i-ar fi ajutat să-si fixeze si să-si consolideze și cunoștințele însușite Ia lecții, le-ar fi trezit interesul și dragostea pentru această muncă. Tovarășa Georgeta Petrovici trebuie să privească predarea științelor naturale în școală cu mai multă răspundere. Din proiectul de Directive ate Congresului al Il-lea al partidului ou privire la dezvol- tarea agriculturii decurg pentru școală, cu deosebire pentru școala de 7 ani, sar- cini deosebit de importante in legătură cu ridicarea nivelului științific al predării științelor naturale, în legătură cu înarma- rea elevilor cu cunoștințe și deprinderi agrotehnice .Școala trebuie să-i ajute pe elevii care vor munci în agricultură să aplice cu pricepere cunoștințe si metode științifice, să contribuie la dezvoltarea agriculturii în satele lor. In spre îndepli- nirea acestor sarcini trebuie să-șl îndrep- te tovarășa Petrovici atenția. Ea moți- * vează nivelul scăzut ai pregătirii elevilor numai prin reaua lor voință fată de învă- țătură. Este de la sine înțeles că o astfel de atitudine este greșită și dăunătoare. Este necesar ca, în viitorul an școlar, întregul colectiv care lucrează la această clasă, împreună cu conducerea școlii, să găsească un sistem de măsuri juste Si organizate, a căror urmărire cu per- severentă să ducă la ridicarea nivelului general de pregătire a elevilor. Totodată, tovarășa Petrovici trebuie să fie mult mal exigentă atît fată de cunoștințele elevilor, cît și fată de propria sa pregătire. Fap- tul că la examen a întrerupt mereu elevii cu întrebări, transformând examenul în- tr-o lecție de verificare, că nu a sezîsat o serie de confuzii făcute de elevi și £ăf a apreciat greșit răspunsurile unora din-' tre ei arată că trebuie să depună se- rioase eforturi pentru desăvîrșirea sa atît din punct de vedere al specialității pe care o predă ,cît și din punct de vedere pedagogic. M. TUDOR muncii unui an constituie în special greșelile pe care te fac elevii în exprimare. Desigur că, spre deosebire de anii tre- cuti, școlile au realizat astăzi un progres simțitor în această privință; totuși, au mai rămas încă deficiente supărătoare. tJkOiLx-dS'Si ai clasei a X-^ — mal folosesc în vorbire și chiar în scris expresii ca : aici (adică în opera respectivă) vedem; aici avem — expresii re uu pot fi klflkUiite nici la clasa a Elevii mai au Tnc5 sHngăcii în fote- si^ea unor cuvinte noi, . auzite la ledțiș sau Ciinoicute din .lectura lor, deoarece nu le cunosc sensul decît aproximativ. Astfel, un elev de la școala medie de bă- ieți nr. 6 spune : „simboliștii caută refu- giu' din realitate în exotic"; o elevă de la școala medie de fete nr. 9 scrie: „arta portretizării e un instrument pe care Sa- doveanu îl poartă în mină du multă sigu- ranță. îl folosește cu multă dibăcie, e un adevărat factor care contribue la mărirea valorii operei lui"... Altii folosesc greșit cuvinte uzuale. De pi'da, un elev scrie: „Vitoria Lipan reprezintă chipul femeii de la țară înglobată in treburile gospodă- riei"; același elev scrie, tot despre Vi- toria Lipan, c? are „credință în supersti- ții". Structura greoaie a frazei, abunden- ța propozițiilor atributive, repetarea su- părătoare a pronumelui relativ care sînt lipsuri ce trebuie să dea de gîndit profe- sorilor. De asemenea, punctuația constituie încă pentru multi din elevii noștri o pro- blemă nerezoivată. Chiar dacă e’evii scriu fără nici o greșeală de ortografie, gă- sești rareori o lucrare scrisă în care ele- vului să nu-i fi scăpat virgula între su- biect și predicat — mai ales dacă între aceste două părți este intercalată o apo- zitie sau o construcție particîpială — în- tre substantiv și atributul adjectival etc. Dacă într-un an de zile s-au fădut pro- grese atît de frumoase în ceea ce privește ortografia, sîntem îndreptățiți să credem că și problema punctuației — luată se- rios în mînă de tovarășii profesori —■ nu va mai fi la sfîrșitul anului viitor „o pro- blemă". Poate că aceste observații în jurul exa- menelor de limba și literatura romînă ale elevilor clasei a X-a de la școlile din Cluj să nu fie asemănătoare cu cele de la șdo- lile din restul țării. Totuși, ele dovedesc că putem merge și că mergem cu pași si- guri, cu fiecare an ce trece, spre realizări din ce în ce mai frumoase, spre un nivel din ce în de mai ridicat al predării. C. O. CHIOSA Urmează apoi studenta Bălan Rodică,- care obține același calificativ. Rînd pe rind, studentii se perindă în fata examinatorilor. Cei mai multi s-au pregătit cu seriozitate. Cîte unul mai șo- văie — fie de emoție, fie din cauza unor facune în cunoștințe. Dar toți au in ochi acea sclipire a. omului care se apropie de cetatea stiintei. Rarele cazuri ale studentilor care se prezintă insuficient pregătiti nu pot umbri acest tablou reconfortant al unei studen- timi de tin nou, conștientă de sarcinile ei viitoare și cu simț de răspundere in fața obligației pe care o are, de a învăța cît mai bine, folosind din plin mijloacele ce i-au fost puse la dispoziție în acest scop. Mai există însă la Institutul medico-far- maceutic din București o serie de lipsuri car© ies limpede în evidență cu prilejul examenelor. Studentii — șl n nu numai cei slab pregătiti — au unele noțiuni confuze. Ele corespund pasajelor ■ care la curs, la lucrări, la stagii le-au fost expuse cu superficialitate. Aceasta se da- torește nivelului scăzut pe care-1 mai au încă unele lecții. Lecțiile — ca și activi- tatea practică — trebuie pregătite cu grijă și prezentate în colectivele de cate- dră, pentru a fi îmbunătățite. Aceasta însă nu este posibil fără o ambianță favo- rabilă luptei de opinii si criticii. începînd chiar de la nivelul catedrei. Decanatele și rectoratul nu și-au îndeplinit întotdea- una sarcinile privitoare la controlul cursurilor, la organizarea unor analize care să ajute catedrele în munca lor de ridicare a calității lecțiilor si a capaci- tății cadrelor didactice. O altă lipsă care se face vădită cu deo? sebîre acum este faptul că pentru nume-i roase discipline nu s-au redactat încă ma- nuale sau cursuri, ori s-au redactat ma- nuale prea voluminoase, în disproporție cu numărul de ore repartizate prin planul de învățămînt. De asemenea, unele cursuri apărute privesc numai o parte a mate- riei, sau le-au fost date studentilor prea . tîrziu. Așa, de exemplu, cursul de parazi- . tologie a apărut de curînd, spre sf'rșitul sesiunii de examene, iar cursul de clinică medicală este așteptat să iasă de sub tipar de doi ani. Studenții continuă să învețe - la aceste discipline — ca și la altele — după notițele pe care si le iau la curs^ notițe care de cete mai multe ori nu con- țin tot creare este șează eronat unele schite. Este de datoria medieo-farmaceutic important, sau înfăți- legi, date, nume sau conducerii Institutului din București să so' tufioneze grabnic aceste lipsuri. asffel îneît în viitor studentii să nu întîmpiine nici o piedică. în însușirea cît mai temei» nică a materiilor care li se predau. Intr-o școala cu limba de predare germana In clasa a V-a „C" a școlii de 7 ani cu limba de predare germană din Bucu- rești se dă examenul oral la limba ro- mină. Elevii vorbesc corect. De ase- menea, posedă un vocabular bogat și colorat. Sigură de sine, eleva Eva Luitle re- cită deosebit de expresiv poezia lui E- minescu „Ce te legeni codrule?'1 Mar- gareta Voii trebuie să expună doar con- ținutul poemului „Lazăr de la Rusca1’ de Dan Deșliu. Totuși ea ilustrează po- vestirea poemului prin numeroase ci- tate. Helga Pildner povestește schița „Vi- zită" de Caragiale. Ea face o compa- rație Intre educația burgheză de odini- oară și spiritul in care sînt educati as- tăzi copiii oamenilor muncii. Peter Fle- xor povestește și analizează basmul „Punguța cu doi bani" de Creangă, desprinzind iust faptul că acest basm exprimă nădejdea poporului în triumful cauzei sale drepte. La gramatică, elevii dau dovadă de aceeași temeinică pregătire. Ei cunosc bine definițiile și știu să aplice iust re- gulile in practică la analizele sintac- tice și morfologice. Din cei 26 de elevi al clasei a V-a „C", 22 au obținui nota „5“ sau „4" și numai 4 elevi au primit nota „3", fără ca vreun elev să rămină corijent. D. LADISLAU Pag. 4-a GAZETA INVĂȚĂMÎNTULUI Secția de învătămînt a regiunii Ora- dea desfășoară, sub îndrumarea Comite- tului regional P.M.R. și cu sprijinul sfa- tului popular, o muncă susținută pentru terminarea la timp a construcțiilor șco- lare și repartițiilor prevăzute în plan pen- tru anul acesta. Astfel, pentru construc- țiile efectuate din fondurile repartizate de Ministerul Invățămîntului s-a început încă din timpul iernii întocmirea planuri- lor și a devizelor, au fost obținute avizele legale și s-au încheiat contracte cu trus- tul regional de construcții locale. Datorită măsurilor luate de secția re- gională de învătămînt și mundii stărui- toare pe care o desfășoară secțiile de în- vățămint raionale, în deosebi cele din A- leșd. Oradea și Sa.lonta unele construcții, ca de pildă acelea din comunele Inan, Gruilung etc. se apropie de sfîrșit. In regiunea Oradea se acordă o mare atenție și reparațiilor generale ale clădi- rilor școlare, pentru care Ministerul In- vățămîntului a alocat aproape 600.000 lei. Ținîndu-se seama de nevoile imediate aie șdolîlor, s-au prevăzut reparații generale la școlile din comunele Bratca, Roșia-Po- nița,Atarghita, la școala medie din Be- iuș, precum și la casa de copii din B?iuș și la casa pionierilor din orașul Oradea. Numeroși directori ai școlilor din re- giune muncesc cu stăruință pentru pregă- tirea localurilor șdolare, folosind cu pri- cepere posibilitățile locale. Astfel lucrează tovarășul Neguță Ion, directorul școlii din comuna Bratca. Deși s-au primit fon- duri numai pentru repararea a patru săli de clasă, în această comună se amena- ijează acum, cu mijloace locale. 7 săli de clasă. Sprijinite de țăranii muncitori din sat. în frunte ou membrii de partid, ca- drele didactice de la această școală au transportat din pădure și au fasonat ma- terialul lemnos, au asigurat pietrișul, va- rul și o parte din cărămida necesară con- strucției. In regiunea Oradea a luat avînt în acest an și construirea de locuințe pentru cadrele didactice. Așa, de pildă, 11 ca- dre didactice au primit pînă acum tere- nuri. bani și materiale și au început con- struirea de locuințe proprii, urmînd ca pînă la 1 septembrie acestea să fie ter- minate. Printre cei care își construiesc locuințe proprii sînt fruntași în munca de învățămînt da Dragomir Coriolan, din ♦♦♦♦♦♦♦< Lucrări de întreținere In această perioadă, cadrele didactice din școlile sătești trebuie să răspîndească în rîn- durile țărănimii muncitoare metodele agro- tehnice înaintate de întreținere a culturilor — prășitul, plivilul, combaterea dăunăto- rilor. Prima lucrare care se aplică la cultura porumbului, atunci cînd solul formează scoarță în urma ploilor, este grăpatul. Cră- patul culturii se poate aplica atît înainte de semănat, cît și după semănat, pînă cînd plantele au 4 frunze. Grăpatul se aplică perpendicular pe rîndu- rile de porumb. Scopul principal al acestei lucrări de întreținere este spargerea scoarței sau crustei de la suprafața solului, pentru a se împiedica pierderea apei din sol și în ve- derea distrugerii buruienilor care răsar în această perioadă. Principala lucrare de întreținere care se aplică la cultura porumbului este prășitul. Scopul principal al acestei lucrări este in primul rînd combaterea buruienilor și ali- narea solului în regiunile umede, precum și împiedicarea pierderii apei și combaterea buruienilor în regiunile de stepă și silvoste- pă mai secetoase. Prașilele se execută manual, cu sapa, sau mecanic, cu prășitoarea mecanică cu tracțiu- ne animală sau extirpatoare trase de trac- toare. Numărul prașilelor obligatorii la cultura porumbului în vederea obținerii unei recolte bune este de minimum 3. Prima prașilă se efectuează după ultimul grăpat — deci după ce porumbul și-a format 4 frunze — în con- dițiile cînd solul a prins crusta sau a fost invadat de buruieni. A doua și a treia pra- șilă se efectuează la intervale de 2—3 săp- tămîni. A doua prașilă se aplică atunci cînd plantele au o înălțime de 15—20 cm., iar a treia prașilă atunci cînd plantele au 50—60 cm. Nota guvernului so- vietic adresată guver- nului Republicii Fede- rale Germane, prin care se propune nor- malizarea relațiilor în- tre Uniunea Sovietică și Republica Federală Germană, constituie un cepțională însemnătate și securității în Europa Oamenii cinstiți din document de o ex- pentru cauza păcii și în întreaga lume. toate țările au pri- mit cu o deosebită satisfacție această nouă inițiativă a guvernului sovietic. După înche- ierea Tratatului de stat cu Austria, după ter- minarea cu succes a tratativelor sovieto-iu- goslave, inițiativa guvernului sovietic în le- gătură cu stabilirea de relații directe, diplo- matice și comerciale, precum și culturale în- tre U.R.S.S. și Republica Federală Germană constituie o nouă și importantă verigă în lanțul măsurilor pentru destinderea în rela- țiile internaționale, o nouă dovadă a politicii consecvente a statului sovietic de apărare a păcii. Poporul romîn salută din toată inima noua acțiune a guvernului sovietic, văzînd în nota din 7 iunie un act menit să contribuie la normalizarea relațiilor internaționale, la cre- area unei atmosfere de încredere și colabo- rare reciprocă între state. Problema normalizării relațiilor între U- niunea Sovietică și Republica Federală Ger- mană are o importanță deosebită pentru po- poarele europene. Experiența istoriei arată limpede că menținerea și consolidarea păcii în Europa depind intr-o măsură hotărîtoare de existența unor relații normale, bune, în- tre poporul sovietic și cel german. Lipsa unor relații normale între aceste două po- poare nu poate să nu dea naștere în Europa la ne'injște și să nu agraveze încordarea internațională generală. De aceea, cine vrea menținerea și întărirea păcii nu poale să nu dorească normalizarea relațiilor între U R S.S. și Republica Federală Germană. Așa se explică satisfacția și aprobarea vie de care se bucură noua inițiativă a guver- nului sovietic în rîndurile tuturor popoare- lor iubitoare de pace. In toate țările lagă- rului socialismului, presa subliniază că pro- Pentru terminarea la timp construcțiilor școlare comuna Haieu, Bartoloș Alexandru, din comuna Ținea ebc. Cu toate rezultatele bune obținute pînă acum, secțiile de învățămînt ale raioane- lor din regiunea Oradea, împreună cu di- rectori: de școli trebuie să-și intensifice e- forturile pentru terminarea la timp a con- strucțiilor și reparațiilor școlare, în- trucît nu peste tot munca se des- fășoară in condiții bune. Este suficient să arătăm că în orașul Oradea s-au oprit lucrările de construcție a unui local de școală, pentru că planurile și devizele a- probate definitiv nu au fost predate T.R.C.L.-ului-Oradea. Acțiuni mai energice trebuie să între- prindă și secția de învățămmt a raionu- lui Marghita, pentru terminarea repara- ții or de la școala cu limba de predare magh ară din comuna Marghita, care sînt înHrziate. Directorii școlilor din regiune tre- buie să acorde o mare atenție reparațiilor curente- In lunile iulie și august, cînd toate șantierele sînt în plină activitate, șdolile nu vor mai putea să-și asigure materialele necesare și să facă angajări de lucrări. De aceea toate acestea trebu- ie făcute din vreme. Secțiile de învățăm’nt raionale au da- toria să arate directorilor de școli ce mă- suri trebuie luate cu privire la repara- țiile școlare și, mal ales, să controleze daca școlile știu ce fonduri le sînt .pre- văzute în bugetele sfaturilor popu’are, dacă au început procurarea materialelor și reparațiilor și cum se execută aceste reparații. Experiența anului școlar trecut arată că în unele comune fondurile alocate pentru reparațiile curente au rămas ne- cheltuite, de oarede nu s-au făcut toate reparațiile necesare din vina unor direc- tori de școli care s-au dezinteresat de a- ceastă problemă Secțiile de învățămînt raionale n-au ajutat nici ele întotdeauna pe directori în rezolvarea sarcinilor cu privire la reparații. O problemă care a scăpat secțiilor de învățămînt raionale, dar și secției de în- vățămînt regionale este aceea a construc- țiilor de școli prin autoimpunere. Secția de învățămînt a regiunii Oradea are toate condițiile pentru ca împreună cu secțiile de mvățămmț raionale și direc- torii de școli să asigure terminarea 'a tlmo a reparațiilor și construcțiilor de școlf. Este necesar numai să se lucreze cu tragere de inimă, cu pricepere și ope- rativitate. ION DUMITRU la cultura porumbului Prima prașilă se execută mai adtnc, iar prașilele următoare mai puțin adînc, deoare- ce există pericolul tăierii rădăcinilor care se dezvoltă aproape de suprafața solului. La culturile semănate în cuiburi dispuse în pătrat, prășitul se efectuează mecanizat, aplicindu-se ori de cîte ori este nevoie, adică ori de cîte ori terenul formează crustă în urma ploilor sau este invadat de buruieni. Numărul prașilelor poate să fie în aceste condiții de 4 pînă la 5. Recoltele obținute astfel sînt incomparabil culturile prășite normal, O altă lucrare foarte cultura porumbului este mai mari decît la de 2—3 ori. importantă pentru răritul. Răritul se efectuează parțial la prima prașilă — cînd se lasă la cuib cîte două plante bine dezvol- tate — și definitiv la prașila a doua, cînd se lasă la cuib o singură plantă, cea rrtai guroasă și mai bine dezvoltată. vi- O lucrare de întreținere care se aplică la prașila a treia este deobicei copilitul dică distrugerea lăstarilor care apar la baza tulpinei. In cazul cînd lăstarii nu sînt rupți, o bună parte din apa și hrana necesare for- mării boabelor este cheltuită în #iod inutil, acest lucru ducînd la micșorarea recoltei. Copilitul trebuie executat înainte de apariția moțului porumbului. Experiența gospodăriilor agricole colective, a gospodăriilor agricole de stat și a țăra- nilor cu gospodărie individuală din țara noastră a arătat că în mod obișnuit se poate obține fără nici un fel de greutate, prin crări aplicate la timp, o recoltă minimă 2000 de kg. boabe de porumb la ha. lu- de ION EFT1MIE conferențiar universitar la Institutul agronomic „N. Bălcescu' din București. 0 nouă inițiativă a Uniunii Sovietice în favoarea păcii punerea guvernului sovietic slujește cauza păcii și securității în Europa. Și în țările capitaliste presa progresistă salută inițiativa guvernului sovietic ca pe o măsură care are mare însemnătate pentru întărirea păcii în lumea întreagă. Cele mai interesate în normalizarea rela- țiilor între Uniunea Sovietică și Republica Federală Germană sînt popoarele acestor două țări. După cum se subliniază în nota guvernului sovietic, în anii cînd intre po- poarele sovietic și german au existat relații de prietenie și colaborare, ambele țări au tras mari foloase. Și, dimpotrivă, relațiile dușmănoase și războaiele dintre aceste po- poare au dus la nenumărate nenorociri, lip- suri și suferințe. Populația vest-germană este profund in- teresată ca între Republica Federală Ger- mană și Uniunea Sovietică să se stabilească relații normale. Este semnificativ că propu- nerile în acest scop ale guvernului sovietic sînt întîmpinate cu satisfacție și aprobare în cele mai largi cercuri ale opiniei publice din Republica Federală Germană. Numeroase ziare vest-germane cer cancelarului Adenauer să accepte de îndată invitația guvernului sovietic de a merge la Moscova pentru dis- cutarea problemei stabilirii de relații diplo- matice și comerciale între Uniunea Sovieti- că și Republica Federală Germană. Ziarul „Der Tag“ califică nota guvernului sovietic drept „un eveniment istoric" iar „Telegraf" scrie că „Bonn-ul se află in fața unei șanse unice în istoria sa". Care va fi poziția pe care o va adopta guvernul Republicii Federale Germane în legătură cu normalizarea relațiilor cu Uniu- nea Sovietică — aceasta este întrebarea care frămîntă opinia publică vest-germană. Evo- luția evenimentelor va arăta dacă guvernul federal va păși pe drumul stabilirii dc relații directe, diplomatice și comerciale, precum Organele sindicale contribuie la întărirea colaborării dintre școală și familie Folosind bogata experiență sovietică precum și experiența lor proprie, nume- roase organizații ale sindicatului munci- torilor din învățămînt din țara noastră și-au îndreptat în mod deosebit atenția asupra propagandei pedagogice în rîndu- rile părinților. în scopul întăririi colabo- rării dintre școală si familie. Una din formele cele mai răspîndite ale propagandei pedagogice în rîndurile pă- rinților o constituie conferințele cu teme pedagogice. Comitetele sindicale ale muncitorilor din invățămînt din raioanele Lenln și Stalin din Capitală, din raioa- nele Caransebeș. Roman, Sibiu etc. au mobilizat si au ajutat grupele sindicale să organizeze conferințe privind rolul familiei în educarea și instruirea copii- lor, au organizat ele înseși astfel de con- ferințe, ilustrate cu exemple concrete din activitatea educativă a școlilor și a pă- rinților din raioanele respective. Numeroase comitete sindicale au reco- mandat părinților cărți de Eteratură pe- dagogică. Astfel, la cluburile muncitorilor din învătămînt din orașele București și Sibiu s-au organizat expoziții și standuri de cărți cu tema „Cartea pentru părinți". De o deosebită popularitate s-au bucurat „serile de literatură pedagogică" organi- zate de comisia culturală a comitetului sindical raional Stalin din București. O altă formă a propagandei pedago- gice în rîndul părinților o constituie lec- toratele pentru părinți. Comitetul sindical al muncitorilor din învătămînt din raio- nul Gura-Humorului. de exemplu, în cola, borare cu secția de învătămînt, a organi- In regimul de democrație populară, dato- rită grijii părintești a Partidului Muncitoresc Romîn și a Guvernului R.P.R., tineretul pa- triei noastre se bucură de largi posibilități pentru a învăța și a se înarma cu temeinice cunoștințe. Cu aceeași grijă cu care se ocupă de pregătirea tinerei generații pentru vi- itoarea sa activitate in producție, partidul și statul nostru se îngrijesc să creeze copi- ilor și tineretului condiții din ce în ce mai bune de viață, de dezvoltare. In fiecare an, vacanța de vară aduce mari bucurii tineretului școlar din țara noastră. Sub Îndrumarea organizațiilor de part.d, or; ganele de învățămint, organizațiile Uniunii Tineretului Muncitor și organele sindicale se îngrijesc cu mult interes de pregătirea și or- ganizarea vacanței de vară a elevilor. Anul acesta, prin grija partidului și a gu- vernului, un mare număr de elevi își vor pe- trece vacanța de vară în taberele locale sau in taberele de la munte și de la mare. In strînsă colaborare cu pedagogii, organizațiile U.T.M. din școli au luat din timp măsuri pentru ca anul acesta toți elevii din învăță- mîntul mediu să fie cuprinși în formele acti- vității organizate ale vacanței. Toți elevii care nu vor pleca în taberele centrale și re- gionale vor participa la activitatea taberelor locale ce se organizează pe lingă fiecare școală. Multe organizații U.T.M. și conduceri de școli medii s-au îngrijit de pregătirea și or- ganizarea vacanței de vară încă din prima jumătate a lunii aprilie. De pildă, comitetele organizațiilor U.T.M. și consiliile pedagogice ale școlii medii de băieți „1. L. Caragiale" și ale școlii medii de fete nr. 8 din București au luat inițiativa înființării unei tabere oră- șenești pentru elevii din raionul Stalin. Secția de învățămint raională și comitetul U.T.M. al raionului au sprijinit această inițiativă, dînd îndrumări concrete asupra fe- lului cum să se desfășoare pregătirile pentru organizarea taberei orășenești. Numeroși elevi care au aflat despre înființarea taberei au adus sugestii și propu- neri pentru întocmirea unui bogat program pe timpul vacanței. Astfel, planul întocmit de organizatorii taberei s-a îmbogățit mult, prevăzînd acțiuni deosebit de interesante. De pildă, pentru ca elevii să cunoască aspecte din viața tineretului din alte țări, și pe a- ceastă cale să se întărească prietenia lor cu tinerii de peste hotare, în tabără se va or- ganiza, odată la două săptămîni, „ora prie- teniei". Această oră va da elevilor prilejul să asculte expuneri despre viața și tradi- țiile altor popoare, să facă lecturi din opere literare, să învețe cîntece și dansuri, să organizeze excursii pe hartă, să trimită scrisori unor tineri din alte țări, să pregă- teaiscă daruri pentru Festivalul de la Var- șovia. Pentru lărgirea orizontului elevilor se va organiza un ciclu de conferințe asupra lup- și culturale, cu Uniunea Sovietică — drum care corespunde întru totul intereselor po- porului german, sau va merge pe o altă cale. Deocamdată, după cum s-a anunțat în- tr-un comunicat oficial consacrat notei gu- vernului sovietic, guvernul Republicii Fede- rale Germane a declarat că „salută propu- nerea conținută în nota guvernului Uniunii Sovietice de a se stabili relații diplomatice, comerciale și culturale între Uniunea Sovie- tică și Republica Federală". „Nota sovietică, se spune în continuare în comunicat, pune anumite probleme care ne- cesită un studiu prealabil. Acest studiu a început. Trebuie să se spere că rezultatul acestui studiu va fi recunoașterea utilității unei întilniri a cancelarului federal cu oa- menii de stat din Uniunea Sovietică". Interesele naționale ale popoarelor german și sovietic, precum și interesele păcii și secu- rității europene cer normalizarea relațiilor între Uniunea Sovietică și Republica Fede- rală Germană. Uniunea Sovietică nu s-a călăuzit nicio- dată de un sentiment de răzbunare față de poporul german. Aceasta se vede limpede din poziția U.R.S.S. în rezolvarea problemei ger- mane, poziție ce corespunde întru totul in- tereselor naționale vitale ale poporului ger- man. precum și din relațiile reciproce bune stabilite între Uniunea Sovietică și Republi- ca Democrată Germană pe baza egalității în drepturi și a neamestecului în afacerile in- terne. Guvernul sovietic consideră că stabilirea și dezvoltarea unor relații normale între U R.S.S. și Republica Federală Germană vor contribui la rezolvarea problemelor neregle- mentate privind întreaga Germanie și vor trebui astfel să ajute la rezolvarea principa- lei probleme naționale generale a poporului german — restabilirea unității unui stat ger- man democrat, iubitor de pace. O mare însemnătate arc propunerea guver- Problemele muncii tindlcale zat în toate școlile din oraș lectorate pentru părinții elevilor. La școlile de 7 ani nr. 5 și nr. 17. ca si la școala medie nr. 3 din Timișoara, lectoratele au contribuit la înlăturarea multora din lipsurile existente în educa- rea elevilor, au întărit colaborarea dintre școală și familie. La aceste lectorate, pe lîngă referatele prezentate de cadrele di- dactice au fost expuse și unele referate ale părinților, care au împărtășit experien- ța lor in munca de educare a copiilor. De pildă la lectoratul de pe lîngă școala ele- mentară nr. 17, părinții elevilor au pre- zentat referate cu următoarele teme : ,,Cum organizez regimul de viată al co- pilului", „Exigența și atitudinea pe care o am față de abaterile disciplinare ale co- pilului", „Cum îmi ajut copilul în pregă- tirea si rezolvarea independentă a teme- lor date acasă" etc. In perioada de pregătire a examenelor, organele sindicale de la școlile de 7 ani din comuna Dealul Frumos, de la Curtea de Argeș, de la școala medie cu limba de predare romînă si de la secția cu limba de predare germană din orașul Agnita au ajutat pe directori în organizarea unor ședințe și consfătuiri cu părinții, la cire s-a analizat situația la învățătură a ele- vilor și s-au luat măsuri comune pentru asigurarea încheierii cu succes a anului școlar. Dacă pentru majoritatea organelor sin- dicale ale muncitorilor din învățămint, problema colaborării dintre școală și fa- milie a constituit o preocupare serioa- să, mai sînt unele comitete sindicale care Pregătiri pentru vacanță Dumitru Bejan activist al C.C. al U.T.M. tei pe tor, în care a dus-o poporul nostru munci- frunte cu partidul, pentru desființa- rea exploatării. De asemenea, elevii vor as- culta unele conferințe cu teme științifice și literare. In tabără se va organiza o brigadă artis- tică, care va da spectacole cu programe spe- ciale în fabrici și la sate. Consiliul de conducere al taberei, cu ajuto- rul unui activ creat pe lîngă bibliotecă, va duce o largă acțiune de popularizare a cărți; lor. Se vor Organiza în acest scop recenzii pentru prezentarea ultimelor noutăți literare și științifice, întîlniri cu scriitorii. De aseme- nea, se vor organiza cît mai des procese li- terare, care stlrnesc muU interes în rîndu- rile elevilor. Vor avea loc șezători, serate literare etc. In planul activității taberei s-a prevăzut organizarea unui carnaval la care elevii se vor prezenta în costumele celor mai de seamă eroi ai literaturii noastre cla- sice și al literaturii universale. In tabără se vor viziona filme, vor avea loc concerte, se vor organiza vizite la expoziții și muzee. Membrii taberei vor participa la acțiunrde folos patriotic : vor amenaja parcul de lîngă școală, vor contribui la strîngerea recoltei în gospodăriile agricole colective și de stat din jurul orașului, vor sprijini măsurile de pre- gătire a deschiderii noului an școlar. In tabăiă vor funcționa cercuri de aero șl navo-modele, un cerc de mecanică, un cerc sportiv, un cerc al artiștilor amatori, un cerc al mîinilor îndemînatice. In cadrul cercului sportiv vor fi create secțiile de atletism, vo- lei, baschet, handbal, tenis de masă, nata- ție. șah și parașutism. Cercul sportiv va organiza diferite competiții sportive, întîl- niri cu echipe muncitorești și sătești. In cinstea zilei de 23 August se va organiza o spartachiadă. De asemenea, cercul va orga- niza excursii de o zi la Snagov și excursii de cîteva zile în munți. Cercul mîinilor în- demînatice va confecționa jucării care vor fi date în dar elevilor clasei I-a. De asemenea, acest cerc va confecționa diferite materiale didactice, va repara hărți etc. O atenție deosebită se va da cercu'ui me- canic. Cu sprijinul comitetului raional U.T.M., acest cerc se va organiza pe lîngă o între- prindere, ceea ce va da elevilor posibilitatea să desfășoare o interesantă activitate practi- că și să învețe multe lucruri folositoare. Organizată în felul acesta, activitatea ta- berei orășenești va atrage pe toți elevii și utemiștii din raion care vor rămîne în va- canță în oraș. Depinde acum de buna condu- cere de către pedagogi a activităților ca a- nului sovietic în legă- tură cu statornicirea unor relații mai sta- bile între U.R.S.S. și Republica Federală în comerțului, domeniul precum și în legătură cu întreținerea unor legături științifice, culturale și tehnice, legă- turi care au vechi tradiții. Nota din 7 iunie a guvernului sovietic vine astfel în întîmpinarea năzuințelor maselor largi ale populației vest-germane și ale în- tregului popor german care dorește în mod sincer normalizarea relațiilor între U R.S.S. și Republica Federală Germană. Forțele agresive urzesc însă planuri care au drept scop să opună Uniunea Sovietică și Germania occidentală și să împiedice îm- bunătățirea relațiilor dintre ele. Planurile cercurilor agresive urmăresc dezlănțuirea ți- nui nou război. Poporul german nu poate să nu țină seama că un asemenea război ar transforma în mod inevitabil teritoriul Ger- maniei într-un cîmp de luptă și de distru- gere și ar fi, în ceea ce privește consecin- țele lui, mai crud și mai pustiitor decit toa- te războaiele de pînă acum. Este limpede că propunerea guvernului so- vietic în legătură cu normalizarea relațiilor dintre Uniunea Sovietică și Republica Fede- rală Germană nu este pe placul cercurilor agresive în frunte cu cele din S.U A. Tonul comentariilor presei americane în legătură cu nota guvernului sovietic arată că această notă a stîrnit neliniște și o atitudine nega- tivă în cercurile oficiale de la Washington. La Londra, nota sovietică, după cum re- latează agenția France Presse, „a stîrnit o mare derută" însoțită de oarecare neli- niște. Oamenii iubitori de pace își dau bine sea- ma că cei care scontează să tragă profituri de pe urma împingerii Germaniei occidenta- le pe calea războiului n-au nimic de aș- teptat de la normalizarea relațiilor între U R S S. și Republica Federală. Poporul ger- man și toate popoarele europene știu însă să aprecieze la justa ei valoare nota guver- nului sovietic, ca o nouă inițiativă în fa- voarea păcii și securității în Europa și in lumea întreagă. subapreciază această activitate importan- tă, desfășurînd o muncă formală. Astfel, unele conferințe si referate prezentate la lectoratele pentru părinți sint teoretice, rupte de viață și de munca școlii. Unele organe sindicale nu se preocupă de an- trenarea comitetelor de părinți la diferite acțiuni ale școlii si nu îndrumează munca acestora. De asemenea se dă prea puțină atenție muncii individuale cu părinții. Este necesar să se ia măsuri pentru lichidarea acestor lipsuri. De asemenea trebuie îmbunătățite și lărgite formele actuale ale muncii cu părinții. In școli, î.n cluburi, la colțurile roșii, se pot orga- niza expoziții cu cele mai bune caete ale elevilor, se poate afișa lista notelor obți- nute la învățătură și purtare, se pot ex- pune lucrări de creație ale elevilor și ma- teria! didactic confecționat de părinți sau cu ajutorul lor, forme de activitate care vor duce la strîngerea legăturii dintre școală și familie. Organizînd o temeinică muncă de pro- pagandă pedagogică în mijlocul părinți- lor, luptînd pentru atragerea fiecăruia din ei la o colaborare activă cu învăță- torii si profesorii, organele sindicale ale muncitorilor din învătămînt trebuie să aducă o contribuție însemnată la întări- rea necontenită a legăturii dintre școală și familie GH. GUTA activist al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din Invățămînt cestea să fie plăcute, interesante și pline de învățăminte pentru elevi. Ar fi necesar ca astfel de tabere să se în- ființeze în toate localitățile din țară unde sînt școli medii de 10 ani, pedagogice, teh- nice și profesionale. Sprijinindu-se pe orga- nizațiile U.T.M., conducerile școlilor trebuie să procedeze de pe acum la stabilirea localu- lui pentru tabără. Sînt necesare cîteva săli de clasă pentru activități în cercuri, biblio- tecă, sală de lectură, o sală de sport, tere- nuri de sport etc. Trebuie luate apoi măsuri pentru amenajarea și înzestrarea taberelor cu lot ce este necesar. Colectivele de elevi și, în primul rînd, organizațiile U.T.M. pe clase trebuie să fie antrenate la amenajarea tere- nurilor de volei, baschet, fotbal, precum și a creării condițiilor în văderea trecerii probe- lor G.M.A. Iată, de exemplu, cum au procedat elevii școiii tehnice de cărbune din Lupeni pentru a-și pregăti tabăra. îndrumați de profesorii lor, cu sprijinul și cu sfatul utemiștilor, au reușit cu mijloace proprii și prin munca tor să-și amenajeze terenuri de sport și chiar un malul Jiului. Timp de o bazin de înot pe săptămînă elevii au lucrat la săpatul bazinu- lui, au cărat pietre din apropiere și l-au căptușit în interior, au făcut un sistem sim- plu de circulație a apei prin bazin. Cea mai importantă problemă care se ri- dică în fața cadrelor didactice și a organi- zațiilor U.T.M. în perioada vacanței de vară este problema asigurării unui conț’nut just al activității taberei. Avînd în vedere scopul principal al vacanței — recrearea, odihna copiilor — conducerile taberelor trebuie să pornească dc la înțelegerea condițiilor spe- cifice de muncă cu elevii în timpul verii, condiții care se deosebesc mu't de obișnuite in timpul anului școlar. întreaga activitate în tabără trebu:e contribuie din plin la educarea elevilor cele să în spiritul dragostei înflăcărate, al devotamei1; tului profund pentru patrie, pentru partid și guvern. Conținutul adunărilor cu teme, al se- rilor- literare, al conferințelor cu caracter is- toric. cultural, politic trebuie să întărească patriotismul elevilor, să ducă la creșterea mîndriei lor pentru tradițiile revoluționare și progresiste ale poporului nostru. In cadrul activității taberelor trebuie acor- dată o deosebită atenție folosirii literaturii ca un mijloc de educație patriotică. Este bine să se organizeze recenzii ale unor opere lite- rare, discuții și convorbiri, Intîlniri cu scrii- tori și poeți. O formă simplă și deosebit de importantă prin care se poate realiza educarea patrio- tisrr jlui elevilor o constituie călătoria prin ținutul natal. Excursiile și activitatea de cercetare a ținutului natal nu numai că dez- voltă simtămîntul de dragoste pentru pa- trie al elevilor, dar le trezește în același timp și dorința de a întări și apăra patria. Ne mai desparte puțin timp de zile'e fru- moase ale vacanței. Organizațiile U.T.M. și conducerile școlilor au datoria să depună toată străduința pentru a le oferi elevilor în timpul vacanței cele mai interesante și plă- cute forme de activitate, care să Ie dea po- sibilitatea să împletească în mod armonios odihna toare. cu o activitate atractivă ți folosi- Vacanța copiilor din „orașul lumina Paris, In Bots de La Boulogne, un ocean de ver- deață însorită anunță în- ceputul verii, al weekend-u- rilor șt al vacanței... Aceasta, bineînțeles, pen- tru bogătașii din Paris și pentru rumenele lor odrasle. Dacă întrebi insă pe un lo- cuitor din strada Caille, el va ridica nedumerit din u- meri; „Vacanța? Ce-i aia vacanță?" Caille este numele unei fundături înguste și moho- rite din „orașul lumină". Pe copiii din fundătura Caille ii așteaptă o vacanță tristă, închisă între zidurile cenușii ale maghernițelor halaua unde s-au pe care nu au vreodată. Deseori, printre Marcelle Trognon a aler- gat chemată de țipetele bă- iețelului ei și l-a găsit bui- măcit de groază: un șobo- lan sărise din dulap și se ascunsese sub pat, Jeanette Desmarchelier spăla scările, avind alături pe micu a Mărie, tn virstă de numai 2 ani. Un șobolan a mușcat-o de deget, iar fetița a sufe- rit un șoc nervos. Părinții ou făcut apel la prefectură. Un memoriu lung a arătat spai- ma copiilor și mizeria părin- ților. Și credeți că memoriul a- cesta s-a pierdut in tainițele arhivei? Nu! Prefectura a luat măsuri urgente: li s-a recomandat locuitorilor din str. Caille și din străzile în- vecinate să cumpere praful miraculos contra șoarecilor, recomandat de o firmă cu- noscută. După o săptămină, cu lot praful, n-a murit nici un șobolan; ba — poate toc- mai din cauza lui — au de- venit mai agresivi. Un nou apel, aceeași mizerie întinsă pe mai multe pagini. Părin- ții cereau ca cel puțin copiii să fie trimiși pe vară din Pa- ris. Și iarăși răspunsul prompt al prefecturii: „Din nenorocire" nu sini fonduri. din ma- născut și părăsit-o picioarele cop ilor, trece grăbit un șo- bolan cenușiu, pentru a se pierde in întunericul int'ă- rii de la numărul 2 sau de la numărul 6. Sint atiția șobolani In strada Caille! Foiesc peste tot: in camere, prin dula- puri, in curțile patrate, în dosul placardelor cu recla- me, pe scările in nesfîrșită spirală și chiar in clasele nevăruite de cîțiva ani. Și copiilor le este atit de frică! BIBLIOGRAFIE IN EDITURA ACADEMIEI R.P.R. A APARUT PRIMUL NUMĂR DIN „OCROTIREA NATURII'* (Buletinul Comisiei pentru ocrotirea monumentelor naturii, nr. 1/1955) Din cuprins: M. SADOVEANU : Pe Dunărea veche. N. SALAGEANU : Ocrotirea naturii în U.R.S.S. E. I. NYARADY: Cheia Turzii, monu- ment al naturii. VALERIU PUȘCARIU : Peșterile din țara noastră. însemnătatea ștHnțJ fică și ocrotirea lor. " EMIL POP: Mlaștinile noastre de turbă și problema ocrotirii lor. LUDOVIC RUDESCU: Pelicanii din Delta Dunării. MAtJIlRETA DUMITRESCU: Lilie cli animale care trebuie ocrotite. MI HAI BACESCU și ION TAZ LAOANU : Centenarul primei lucrări origina'e de ornitologie romînească: Carol Walstein, „Elemente de Orni- tologie". iOSIF VIEHMANN: Formațiunile stalagmitice din peșteri. MARCIAN BLEAHU: Groapa de la Barsa și peșterile ei. GH. BOMBIȚA: Cercetări paleonto- logice în peștera de la Baia de Fier. ST. PURCELEAN : Rezervația natu^ rală Snagov. ■ OCROTIREA NATURII IN U.R.S.S ȘI ȚĂRILE DE DEMOCRAȚIE POPULARA RECENZII ACTIVITATEA COMISIEI PENTRU OCROTIREA MONUMENTELOR NATURII (1951-1954) IN EDITURA DE STAT DIDAC- TICA ȘI PEDAGOGICA AU APARU1 URMĂTOARELE MANUALE In limba maghiară: Abecedar Citire cl. îl-a. Limba roniină pentru școli maghiare cl. Il-a. Aritmetica cl. Aritmetica cl. II. III. Limba rusă pentru școli maghiare cl. IV Citire cl. IV. Limba rusă pentru școli maghiare cl. V. Gramatica cl. V—VII. Istoria antică el. V. Limba rusă pentru școli maghiare cl. Vl. Algebra cl. VI—VII, Fizica cl. VI. Chimia cl VIL Fizica d. VII. '.imba rusă pentru școli maghiare cl. VII Limba rusă pentru școli maghiare cl. VIII. Geometrie cl. VIII—IX. cizica cl. VIII. Fizica cl. X. Trigonometrie cl. IX—X. In limba germană: Abecedar. Istoria antică cl. V. Ugebra cl. VI—VIL Fizica cl. VII. VIL cl. VI-VII. Chimie cl. Geometrie precum șl: \ritmetică Aritmetică Aritmetică Aritmetică Aritmetică Gramatica cl. I in limba cehă. cl. II în limba cehă. cl. II în limba slovacă. cl. I în limba bulgară, cl. II in limba croaiă. cl. III In limba idiș. In atenția secțiilor de învățămînt și a directorilor școlilor de 7 ani și medii Ministerul Invățămîntului comunică: Pentru aprecierea lucrărilor scrise In matematică la examenul de absol- vire a clasei a Vil a, profesorii de ma- tematică vor lua în considerație numai primele două chestiuni. Dar prefectura. Ingenioasă, a recomandat o altă otravă de șoareci, de data aceasta lichidă. Ziaristu' francez care re- latează lupta cu șobolanii d.n strada Caille scrie că li- chidul a avut efect imediat. Sute de șobolani morți z^ ceau peste tot și, In cît^^ zile, un miros greu de trcfacție s-a răspîndit in tot cartierul. Oamenii au renun- țat la otravă, șobolanii au reapărut, iar copiii din stra- da Caille continuă să ducă aceeași viață, făcîndu-șt pla- nuri de vacanță, pentru care prefectura nu are,, din neno- rocire", fonduri. Fondurile stalului francez sini destinate altor acțiuni: in primul rînd înarmării soldaților atlan- tici. Pe lingă sumele colo- sale alocate deja in acest scop, guvernul francez pre- gătește un spor al credite- lor militare cu încă 100 mi- liarde franci... Și pentru aceasta, copiii Franței trebuie să rămină mai departe tn magherni- țele pline de șobolani, să se joace tn ulițele strimte, întu- necoase șl umede. N. MĂGURĂ^ Redacții $i administrația: București, str. Spiru Ha ret nr. 12. Telefon 4.24.UO Tioarul: Combinatul Poligrafic Casa Sclnleil .1 V. Stalin" București, Piața SctnteiL