t
k
Proletari din toate țările, uniti-vă !
Satele in^lăminlului
Organ al Ministerului Invățămîntului și al C. C. al Sindicatului Muncitorilor din Invățămînt
ANUL VII, Nr. 321
4 PAGINI, 25 BANI
Vineri 3 iunie 1955
Toată atenția organizării odihnei
cadrelor
didactice
privind ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistența mutuala
între Republica Populara Albania, Republica Populara Bulgaria, Republica
Populară Ungară, Republica Democrată Germană, Republica Populară
Polonă, Republica Populară Romînă, Uniunea Republicilor Sovietice Socialisto
și Republica Cehoslovacă, semnat la Varșovia la 14 mai 1955
După munca rodnică depusă luni de-a
rîndul, oamenii muncii din invăță-
mint au pășit acum in ultima etapă a
activității lor din acest an școlar — des-
fășurarea examenelor. Ei încheie astfel
un noii an de luptă pentru pregătirea te-
meinică a tinerei generații, pentru educa-
rea viitorilor constructori și apărători ai
crinduirii noi din patria noastră. La fel
ca în fiecare an, odată cu încheierea
acestei etape începe pentru cadrele didac.
tice perioada concediilor, a odihnei atît
<le nedesară după un an de muncă încor-
dată, pentru refacerea forțelor, pentru în-
grijirca sănătății, pentru îmbogățirea cu-
noștințelor in domeniul literaturii, artei,
științei.
In fața organelor sindicale și de învă-
itămînt — alături de grija pentru a asi-
gura succesul examenelor și al muncii de
pregătire a deschiderii viitorului an șco-
lar — stă în această perioadă spreina
<1?. răspundere de a organiza în cît mai
bune condiții odihna elevilor și a lu-
crătorilor din învățămînt. în așa fel ca
noul an șdolar să-i găsească întăriți, cu
putere de muncă sporită, pentru a dobin-
di realizări din ce în ce mai frumoase.
Datorită grijii neobosite a partidului și
guvernului pentru oamenii școlii, condiți-
i'e lor de muncă și de trai se îmbunătă-
țesc din an în an. Cadrele didactice au
posibilități din ce în ce mai largi pentru
ridicarea calificării, pentru desăvîrșirea
pregătirii profesionale, precum și condiții
fot mai bune de locuit și aprovizionare.
In același timp, statul acordă o grijă de-
osebită odihnei celor ce muncesc în învă-
tămînt. In vara aceasta, la fel ca in fie-
care an de la instaurarea puterii popu-
lare. mii dc învățători și profesori din
țara noastră vor pleca în casele de odih-
na ale Consiliului Central al Sindicatelor
și ale Ministerului Sănătății. Dacă în
anul tredut au fost trimise 4.400 de ca-
dre didactice la sanatorii balneare. în a-
cest an vor fi trimise aproape 5000. I.a
casele de odihnă organizate de comitetele
sind:cale locale, față de circa 4.000 de în-
vățători și profesori, cîți au fost trimiși
anul trecut, in acest an îsi vor putea pe-
trece condediul aproape 6000 de lucrători
din învătămînt. In total, numărul învăță-
itorilor. profesorilor, educatoarelor si al
celorlalți lucrători din învătămînt trimiși
■la odihnă în vara aceasta se va ridica la
cca 15.000, iar alte mii de cadre di-
dactice vor fi cuprinse în activitatea clu-
burilor sindicale, vor participa ia mani-
festări sportive, excursii, spectacole e'c.
Numeroase domitete sindicale și secții
de invățămînt au inceput din timp pregă-
tirile pentru a crea cadrelor didactice con-
diții cit mai bune de odihnă. Paralel cu
măsurile pentru repartizarea judicioasă,
integrală a locurilor la casele de odihnă
și sanatoriile balneare ale C.C.S. și ale
Âîinisterului Sănătății, comitetul regional
Pitești al sindicatului muncitorilor din
învățămînt a luat măsuri pentru organi-
zarea unor case de odihnă pe cont pro-
priu la Eforie, la Govora, la Olănești și
ua Ocnele Mari. Tot astfel, comitetele re-
gional și raional Timișoara au organ’-
zaț asemenea case de odihnă la Gărîma
(raionul Caransebeș) și la Buziaș, co-
miietele sindicale regional si orășenesc
București au initiat organizarea unor case
dovediți spirit de răspundere în această
muncă. De pildă, comitetul sindical ra-
ional Beceni n-a folosit 15 locuri la casele
de odihnă din cele care i-au fost repar-
tizate pentru cadrele didactice din
comitetul sindical al raionului R.
a restituit la C.C. al Sindicatului 11
nefolosite, iar comitetul sindical al
raion,
Sărat
locuri
Insti-
de odihnă la Călimănesti,
Ocna Sibiului. Amara etc.
cu spirit de răspundere de
b'emă. comitetele sindicale
de amenajarea localurilor,
Techirghlol,
Ocupîndu-se
această pro-
s-au îngrijit
organizarea
anrovizionării si justa repartizare a locu-
rilor la casele de odihnă.
In activitatea de organizare a odihnei
lucrătorilor din învătămînt. comitetele sin-
dicale și secțiile de învățămînt au dato-
ria să țină seama de experiența desfășu-
rării acestei activități în anul trecut. Dacă
In raioanele Stalin și Sibiu, regiunea
Stalin, la Uni'-ersitatea „V. Babeș" din
Cluj etc. Iodurile la casele de odihnă și
sanatoriile balneare au fost folosite în
întregime si repartizate după criterii
juste, o serie de comitete sindicale n-au
tufului de Construcții din București — 7
locuri- Mai mult, unele comitete sindicale,
pe lîngă faptul că n-au folosit locurile re-
partizate, nici nu le-au restituit la timp,
pierzîndu-se astfel un însemnat număr
de locuri la cură și odihnă. Astfel, comi-
tetul sindical al-raionului Arad a resti-
tuit abia în luna decembrie un bilet
de odihnă pentru seria care începea la
9 iunie 1954, iar comitetul sindical al
raionului Orăștie a ținut șase bilete din
anul 1954 pînă în martie 1955. Lipsă de
Inițiativă, de grijă pentru cadrele didac-
tice, au dovedit comitetele sindicale ale
regiunilor Iași, Galați și Craiova, care
n-au organizat în vara tredută nici o
casă de odihnă pe cont propriu. De aseme-
nea, în vara anului trecut s-au constatat
greșeli serioase în planificarea concedii-
lor, secțiile de învătămînt si comitetele
sindicale neasigurînd peste tot respectarea
concediilor legale de odihnă ale cadrelor
didactice. O vină serioasă revine în a-
ceastă privință și Comitetului Central al
Sindicatului Muncitorilor din Invățămînt,
care n-a controlat și n-a îndrumat sufi-
cient organele sindicale în această direc-
ție.
Pentru ca aceste lipsuri să nu se mai
repete în vacanța care începe acum, este
necesar ca toate comitetele sindicale să
fie mobilizate din timp pentru pregătirea
activității de vară. Cu ajutorul secțiilor
de învățămînt și al comitetelor executive
ale sfaturilor populare, comitetele sindi-
cale regionale și raionale trebuie să re-
zolve de pe acum atît problema justei re-
partizări a locurilor la casele de odihnă
și sanatoriile balneare ale C.C.S. și ale
Ministerului Sănătății, cît și problema a-
menajării localurilor, a asigurării apro-
vizionării și cazarmamentului pentru ca-
sele de odihnă pe cont propriu. De aseme-
nea, comitetele sindicale au datoria să
asigure desfășurarea unei bogate activi-
tăți cultural-spoirtive în rîndul celor ple-
cați ia odihnă, organizarea de manifes-
tări artistice, conferințe, lecturi pedago-
gice, întîlmri du fruntașii în producție,
oameni de știință și artă aflați în stațiu-
nile respective, audiții radiofonice, con-
cursuri sportive etc. In același timp, este
necesar să se acorde toată atenția orga-
nizării activității culturale si sportive,
pentru cadrele didactice care nu pleacă
în stațiuni balneo-climaterice, antrenării
lor la recenzii, spectacole, excursii, sport
etc.
O deosebită atenție trebuie să dea co-
mitetele sindicale, secțiile de învățăm'nt
și domitetele executive ale sfaturilor
populare odihnei cadrelor didactice de la
sate. Alături de sprijinirea intensă a cam-
paniei agricole de vară, trebuie să se asi-
gure cu strictețe, prin justa planificare
a concediilor, respectarea integrală a
concediului legal al tuturor dadrelor di-
dactice, organizarea cu grijă a odihnei
(or.
Asigurarea unor condiții de odihnă cît
mai bune pentru cadrele didactice trebuie
șă se împletească strîns cu grija pentru
justa organizare și desfășurare a vacan-
ței elevilor.
Lupțînd pentru traducerea în fapt, în
domeniul nostru de activitate, a în-
semnatei prevederi a Constituției Repu-
blicii noastre Populare — dreptul tuturor
cetățenilor la odihnă —- îngrijindu-se cu
dragoste ca odihna oamenilor muncii din
șdoli să fie
mai plăcută
d leale șt de
tr-o măsură
viitorul an
cît mat bine organizată, cît
si interesantă, organele sin-
învătămînt vor contribui în-
însemnată la obținerea, în
de învătămînt, a unor noi
succese în opera de educare și Instruire
a tinerelor cadre de constructori ai socia-
lismului.
Decorări cu „Ordinul Muncii" și „Medalia Muncii"
Vineri la amiază a avut loc la Prezidiul
Marii Adunări Naționale solemnitatea în-
mînării Ordinului Muncii și a Medaliei
Muncii unor cadre de la Institutul medico-
farmaceutic din Tg. Mureș, unor medici și
personal medical sanitar din rețeaua de o-
crotire a sănătății, mamei și copilului, unui
grup de medici merituoși, unor cadre didac-
tice și unui grup de muncitori și tehnicieni
din industria poligrafică.
La solemnitatea luminării distincțiilor au
luat parte: dr. Petru Groza, președintele
Prezidiului Marii Adunări Naționale, acad,
prof. dr. C. I. Parhon, Avram Bunaciu, secre-
tar al Prezidiului Marii Adunări Naționale,
acad. Ilie Murgulescu, ministrul Invățămîn-
tului, Voinea Marinescu, ministrul Sănă-
tății, acad. N. Gh. Lupu.
Publicăm mai jos numele cadrelor didac-
tice decorate.
ORDINUL MUNCII" CL. Il-a
Dudău Leon, tnv., director, șc. de 7 ani,
Hîrșani-Vaslui; Haiunga Octavian, profesor,
șc. medie nr. 5, or. București; Popescu Sa-
vin, profesor, șc. medie, Giurgiu; Ungan
loan, înv., director, șc. de 7 ani, Brăila ;
Zamfir Constantin, profesor, șc. de 7 ani,
Ghelar, reg. Hunedoara.
ORDINUL MUNCII" CL Ill-a
Asan Alexandrina, înv., dir. cămin, I.T.B
or. București; Arkoși Ladislau, prof. șc. me-
die Tg. Mureș; Focșăneanu Bălașa, prof..
dir. șc. 7 ani. or. București; Giurea MIhai,
director, casa de copii. Lugoj; Hartvlslt De-
zidcrlu, înv., direct, șc. element. Adani-Tar-
cea, reg. Oradea; Piciu Maria, învățătoare.
Slava-Năsăud, Cluj ; Rusii Avram, înv., di-
rector, șc. element., Blejeni-Criș, reg. Hune-
doara; Sebescu Gheorghe, prof., șc. de 7 ani,
Bradu de sus, reg. Pitești; Veja Elena, edu-
cat., grad, de copii or. Galați.
MEDALIA MUNCII
Prima zi de examen
Prima zi de examen. Cu emoție, dai
plini de voioșie, elevii școlii mixte de
7 ani din comuna Răcari au intrat în
clase.
In ctirind, toată școala se cufundă
intr-o tăcere deplină. Au început lucră-
rile scrise.
In clasa a IV-a, învățătoarea le dic-
tează elevilor un fragment dintr-un
text. Ei scriu frumos și corect, căci au
făcut exerciții de dictare în nenumărate
rinduri. și îndeosebi în perioada de
pregătire a examenelor.
In clasele a V-a. numeroși elevi au;
ales ca temă pentru lucrarea scrisă la
limba romînă analiza poeziei ..Mama’',
de V'. Porumbacu. Altii au pornit să
scrie despre „Uzina vie" de Alex.
Sabia.
Cei mai multi dintre elevii claselor
a Vl-a au rezolvat repede si bine lu-
crarea scrisă la matematică. Pionierii
Vasile Matei. Petre Ion. Ion Dumitru*
.etc. fii de țărani muncitori, au obținui
rezultate frumoase.
Prima zi de examen s-a încheiat.
Elevii si cadrele didactice așteaptă cu
încredere examenele viitoare.
P. VLAD
Cunoștințe temeinice
de literatură
Pentru elevii și pedagogii școlii me-
dii de băieți nr. 1 din Pitești, pregăti-
rea examenelor a constituit o preocu-
pare serioasă. Totul a fost organizat .
cu minuțiozitate. In cancelaria școlii
se află programul examenelor, cu indi-.
carea profesorilor examinatori și asis-|
tenți.
...Clasele a Vil-a au examen scris
la limba romînă. In clasa a Vil-a „B",
aplecati asupra foilor de hîrtie, elevii
lucrează cu o atenție încordată. Nu-,
meroase lucrări sînt scrise cu pricepe- ■
re, dovedind deplina cunoaștere de că-
tre elevi a subiectului. Caracterizînd
personajele din feeria națională a lui
Vasile Alecsandri „Sîtiziana și Pe-
pelea". multi elevi au scos just în r ‘
videnfă aspecte ale societății feudale
in descompunere, oglindite in această
operă Pionierul Constantin Bîca, de
exemplu, a caracterizat cu pricepere fi-
gura lui Papură Vodă. De asemenea
au fost bine caracterizate personajele
Lăcustă și Pîrlca, scoțindu-se în relief
lăcomia lor nesățioasă, disprețul și ura
lor fată de popor. In contrast cu aceș-
tia este prezentat Pepelea.
In clasa a VIl-a „B‘‘ a școlii medii
nr. 1 din Pitești, sînt însă și elevi cu
o pregătire mai puțin temeinică. Ast1
fel, elevii Dima Stelian și Catană
Constantin, în loc să scoată în evi-
dentă satirizarea de către Alecsandri a
reprezentantilor societății feudale, s-au
mărginit mai mult la un rezumat al
feeriei. In general însă, examenul scris
s-a desfășurat cu rezultate bune, dove-
dind munca stăruitoare a cadrelor di-
dactice și a elevilor
VIOREL ALECU
Rezultatele unei bune
pregătiri
La școala de 7 ani nr. 5 din Orașul
Stalin, examenele au fost așteptate cu
multă emofie.
Elevii clasei a IV-a „B" au nemul-
tumit-o de multe ori, în cursul anului
școlar, pe învățătoarea lor: nu erau
întotdeauna sîrguincioși și disciplinați,
ci, dimpotrivă, de multe ori se prezen-
tau nepregătiti la lecții, erau gălăgioși
și nepăsători. Dar în preajma exame-
nelor — primele examene din viața lor
de elevi — au început să se poarte
altfel. Au învățat cu hărnicie, cu stă-
ruință, și iată că acum sînt răsplătiți
pentru acest efort: cei mai mulți din-
tre ei au primit la examenul scris ae
limba romînă notele 4 și 5.
La școala medie serală nr. 6 din
Orașul Stalin, examenul de maturi-
tate se desfășoară cu bune rezultate.
Astfel, tinărul R. Gros, muncitor la
fabrica „Tractorul", a prezentat la c-
xamenul scris de matematică o lucrare
foarte bună, obfinînd nota 5, iar tînă-
rul Chifti NIcolae, muncitor la uzinele
„Steagul Roșu", a obținut la această
lucrare nota 4.
Marea Adunare Națională a Republicii Populare Ro-
mîne hotărăște :
— Se ratifică Tratatul de prietenie, colaborare și asis-
tență mutuală între Republica Populară Albania, Repu-
Președintele Prezidiului
Marii Adunări Naționale
Dr. PETRU GROZA
blica Populară Bulgaria, Republica Populară Ungară,
Republica Democrată Germană, Republica Populară Po-
lonă, Republica Populară Romînă, Uniunea Republicilor
Sovietice Socialiste și Republica Cehoslovacă, semnat la
Varșovia, în ziua de 14 mai 1955.
N. ALBU
București, 30 mai, 1955
Secretarul Prezidiului
Marii Adunări Naționale
AVRAM BUNACIU
Lucrările celei de a 6-a sesiuni a Marii Adunări Naționale a R. P. R
Intre 30 și 31 mai s-au desfășurat în Capitală lucrările celei de
a 6-a sesiuni a Marii Adunări Naționale a R.P.R.
Marea Adunare Națională a adoptat în unanimitate ordinea de
zi a sesiunii, care a cuprins :
1. Proiectul de lege privind ratificarea Tratatului de prietenie,
colaborare și asistență mutuală între Republica Populară Albania,
Republica Populară Bulgaria, Republica Populară Ungară, Republi-
ca Democrata Germanii, Republica Populară Polonă, Republica
Populară Romîni, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste
Șl
Republica Cehoslovacă, semnat la Varșovia la 14 mai 1955.
2.	Pro cetul de lege a bugetului de stat pe anul 1955.
3.	Proiectul de lege pentru ratificarea decretelor emise de Prezi-
diul Marii Adunări Naționale în intervalul dintre sesiuni.
Marea Adunare Națională a trecut apoi la discutarea primului
punct da pe ordinea de zi.
Primit cu aplauze prelungite, a luat cuvîntul tovarășul Gheorghe
Gl;eorghiu-Dej, președintele Consiliului de Miniștri, care a făcut
expunerea asupra tratatului de la Varșovia.
După pauză, la reluarea ședinței, deputatul Matei Socor, rapor-
torul Comisiei de Afaceri Externe a Aîarii Adunări Naționale, a
prezentat coraportul Comisiei de Afaceri Externe cu privire la pro-
iectul de lege pentru ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare
și asistență mutuală, semnat la 14 mai 1955 de cele opt țări parti-
cipante la Ccn'erința de la Varșovia.
Corapo;tul Comisiei de Afaceri Externe a fost aprobat cu pu-
ternice aplauze de Marea Adunare Națională.
Toți vorbitorii care au luat cuvîntul la discuții au subliniat că
vor vota proiectul de lege pentru ratificarea Tratatului de la Var-
șovia, îndeplinind astfel dorința unanimă a alegătorilor lor.
Primit cu aplauze puternice, a luat cuvîntul tovarășul dr. Petru
Groza, președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale.
S-a dat apoi citire textului Tratatului de la Varșovia șl proiec-
tului de lege pentru ratificarea tratatului.
Marea Adunare Națională a votat în unanimitate legea pentru
ratificarea Tratatului de la Varșovia.
♦
La 30 mai
a Republicii
unanimitate
Acatrinel Mihai, învățător, dir. șc. copii
coreeni, Siret-Rădăuți; Bănulescu NIcolae,
înv., dir. casa de copii, Tîrgoviște; Bonda
Ecaterina, înv., instr. sup. de pionieri, șc.
de 7 ani nr. 1, Tășnad-Carei, reg. Baia Mare;
Boanca Dumitru, înv., sec. cd. pol. de masă,
casa pionier. C. Lung, reg. Pitești; Badea
Tomaida, înv., instr. sup. pionieri, șc. de 7
ani Aricești-Cîmpina, reg. Plocști; Biro Adal-
bert, înv., șef sec. șc. și pionieri, comit, raion.
U.T.M., Turda; Bernat Terezia, înv. instr.
sup. pion. șc. 7 ani nr. 5, Oradea; Balica
Gheorghe, înv., dir șc. 7 ani Buciumeni-Te-
cuci, reg. Bîrlad ; Barabancea Vasilica, înv.
șc. 7 ani nr. 17 fete, Brăila ; Brînzan Elena,
înv., dir. șc. 7 ani Sînandrei-Timișoara ; Ca-
din Nasurla Ahmed, înv. insp. reg.
stanța; Constantinescu Eugenia, ed.
Con-
căm.
cart. T. Vladimirescu, or. București ; Cara-
nica Alexandrina, cd., dir. gr. copii Negru
Vodă, T. Vladimirescu, or. București; Cara-
baș Elisabeta, ed. gr. de copii Sf. Gheorghe;
Chinezu Ana, învățătoare, Voinicești-Tg. Mu-
reș ; Cristea Volnescu Elena, înv., dir. casa
de copii nr. 5, Iași; Ciobota NIcolae, înv_
dir. casa pion. Alba lulia; Crișan Maria,
prof. insp. șc. Salonta, reg. Oradea; Cioficc
Sidona, înv., șc. 7 ani Timișoara ; Cioc Ana,
înv. instr. sup. de pionieri, casa copii Lugoj;
Caia Claudia, înv. instr. sup. de pionieri, șc.
ped. rom. Reghin ; Dinu Gheorghe, înv. instr.
sup. de pionieri., șc. 7 ani, Bilciurești, reg.
Ploești; Deoanca Filip, înv. dir. casa de copii
Agîrbiciu-Mediaș, reg. Sta lin ; Dumitriu Ma-
ria, înv., dir. casa de copii, Buzău ; Dumitriu
Lucreția, învățătoare. Bărbătești-Horezu,
reg. Pitești; Dimoftc Maria, înv., dir. casa
de copii, nr 3 București ; Erlikman Cle-
mentina, prof dir. șc. med. fete, Vaslui; Evi
Olimpia, ed. gr. copii nr. 21 Centrocoop,
București ; Emilian Valeria, ed., dir. căni.
Casa Scintcii, București; Farcașiu Vcturia,
(Continua r« in pag. 4-a)
După o scurtă pauză, s-a trecut la al doilea punct al ordinei de zi.
Deputatul Dumitru Petrescu, ministrul Finanțelor, a prezentat
raportul asupra proiectului de lege a bugetului de stat pe anul
1955. Deputatul 1. Popescu Puțuri, președintele Comisiei Bugetare
a Marii Adunați Naționale, a prezentat apoi coraportul Comisiei
Bugetare.
La discuțiile în legătură cu proiectul de lege pentru aprobarea
bugetului de stat al R.P.R. pe anul 1955 au luat cuvîntul, de ase-
menea, un mare număr de deputați.
Marca Adunare Națională a votat în unanimitate, într-o atmosferă
de Duternică însuflețire, legea pentru aprobarea bugetului de stat
al R.P.R. pe anul 1955.
Marca Adunare Națională a votat apoi legea pentru ratificarea
decretelor emise între sesiuni de Prezidiul Marii Adunări Națio-
na'e. De asemenea, Marea Adunare Națională a votat în unanimi-
ta‘e legea pentru modificarea articolelor 43 și 50 din Constituția
R.P.R.
Marea Adunare Națională a aprobat propunerea făcută de Consi-
liul împuternicitilor de a elibera pe deputatul Dumitru Coliu din
funcția de membru al Prezidiului Marii Adunări Naționale, Intru-
cît acesta urmează să primească sarcini pe linie de guvern, și a
ales ca membru în Prezidiul Marii Adunări Naționale pe deputatul
Nicolae Ceaușescu. De asemenea, din aceleași motive, deputatul
președinte
Dumitru Coliu a fost eliberat din funcția de membra și
al Comisiei de Afaceri Externe.
Deputatul Lotar Rădăceanu a fost
al Comisiei de Afaceri Externe, iar
lacob Teclu, ca membru al aceleiași
ales ca membru și
deputatul general
comisii.
președinte
locotenent
Intrucît deputatul Avram Bunaciu este secretarul Prezidiului Ma-
rii Adunări Naționale, Marea Adunare Națională l-a eliberat din
funcția de membru al Comisiei de propuneri legislative, alegînd
ca membru al acestei comisii pe deputatul Ion Vințe.
Președintele Marii Adunări Naționale, deputatul C. Plrvulescu, a
rostit cuvîntul de închidere a sesiunii.
Pentru întărirea păcii și securității popoarelor
1955, Marea Adunare Națională
Populare Romîne a votat în
legea pentru ratificarea Trata-
tului de prietenie, colaborare și asistență
mutuală încheiat Ia Varșovia între R. P.
Albania, R. P. Bulgaria, R. P. Ungară, R. D.
Germană, R. P. Polonă, R. P. Romînă,
U.R.S.S. și R. Cehoslovacă.
In expunerea asupra Tratatului de la Var-
șovia, făcută în fața Marii Adunări Națio-
nale, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej,
președintele Consiliului de Miniștri al
R.P.R., a arătat importanța uriașă a Con-
ferinței de la Varșovia, importanța semnării
Tratatului de prietenie, colaborare și asis-
tență mutuală între cele opt state iubitoare
de pace din Europa.
Conferința de la Varșovia a devenit nece-
sară datorită situației noi ce s-a creat în
Europa ca urmare a ratificării acordurilor de
la Paris care prevăd refacerea militarismu-
lui german și încadrarea Germaniei Occi-
dentale în blocul agresiv al Atlanticului de
Nord. Popoarele din țările reprezentate la
Conferința de la Varșovia, care știu prea
bine ce înseamnă renașterea militarismului
german, nu puteau să nu țină seama de ra-
tificarea acordurilor de la Paris. De aseme-
nea nu se pcate să r.u se țină seama de'
intensificarea activității forțelor agresive și
în alte regiuni ale lumii.
Conferința istorică de la Varșovia s.a ca-
racterizat tocmai prin preocup irea adîncă
și plină de răspundere a tuturor participan-
ților de a stabili măsurile necesare pentru
garantarea securității statelor iubitoare de
pace, pentru a apăra munca pașnică a po-
poarelor și a bara calea agresorului în Eu-
ropa. In acest scop, statele participante la
Conferință au semnat Tratatul de prietenie,
colaborare și asistență mutuală, ridicînd o
stavilă de netrecut în calea aventurilor răz-
boinice și avertizînd cercurile agresive că
independența și securitatea statelor partici-
pante Ia tratat sînt aipărate de uriașa forță
unită a tuturor popoarelor lagărului păcii,
democrației și socialismului. De cea mai
mare însemnătate este faptul că Tratatul de
la Varșovia se bucură de sprijinul puternic
și hotărît al marelui popor chinez de
600.000.000 de oameni.
Ratificarea Tratatului de la Varșovia de
către Marea Adunare Națională a R.P.R.
constitue o nouă și puternică dovadă a poli-
ticii noastre de pace și colaborare interna-
țională.
Tratatul de la Varșovia este menit a servi
cauzei păcii și securității. El întruchipează
mărețele idei ale prieteniei frățești între po-
poarele libere și egale în drepturi ale lagă-
rului socialist.
Istoricul tratat samnat la Varșovia, fun-
damental deosebit de coalițiile agresive ale
puterilor occidentale, este un tratat pașnic
și defensiv. El corespunde întrutotul princi-
piilor Cartei O.N.U. Tratatul de la Varșovia
rămîne deschis și altor state, indiferent de
orînduirca lor socială. Statele semnatare ale
acestui tratat și-au afirmat hotărîrea de a
lupta pentru crearea unui sistem de securi-
tate colectivă în Europa, pentru reglemen-
tarea pașnică a problemei germane, pentru
reducerea înarmărilor, interzicerea armelor
de exterminare în masă și înlăturarea pri-
mejdiei unui nou război.
Influența pe care hotărîrile conferinței de
la Varșovia o exercită asupra desfășurării
evenimentelor internaționale crește neînce-
tat. Ea este cu atît mai puternică cu cit, în
această perioadă, în viața internațională s-au
impus atenției generale o serie de impor-
tante inițiative ale Uniunii Sovietice, care
au determinat un puternic curent în favoa-
rea destinderii încordării și a rezolvării pro-
blemelor litigioase pe calea tratativelor. Ast-
fel popoarele aprobă cu însuflețire noile pro-
puneri sovietice cu privire la reducerea înar-
mărilor. Rezolvarea problemei austriace, rea-
lizată din nițiativa U.R.S.S. este un succes
incontestabil al politicii de pace și destin-
dere internațională și constituie o nouă și
puternică dovadă că și alte probleme inter-
naționale litigioase pot fi reglementate pe
calea tratativelor. Intîlnirea la cel mai înalt
nivel între reprezentanții Uniunii Sovietice
și ai Iugoslaviei în vederea normalizării de-
pline a relațiilor sovieto-iugosiave are, de
asemenea, o însemnătate internațională deo-
sebită pentru întărirea păcii și securității în
Europa.
Popoarele cer cu tot mai multă insistență
ca marile puteri să rezolve problemele inter-
naționale pe calea tratativelor și nu pe ca-
lea forței. Tocmai aceasta a determinat cercu-
rile guvernante din S.U.A., care pînă nu
demult au avut o atitudine cu totul nefa-
vorabilă ideii unei conferințe a șefilor gu-
vernelor marilor puteri, să-și sclflmbe po-
ziția și să declare că sînt de acord cu o ase.
menea conferință.
Astăzi pentru orice om cinstit din lume
este limpede că ultimele evenimente din Eu-
ropa și Asia constituie eșecuri evidente ale
politicii „de pe poziții de forță". Cercurile
guvernante americane n-au tras însă din
aceste evenimente concluziile cuvenite. Aces.
te cercuri, punîndu-se într-o situație de-â
dreptul ridicolă, încearcă să prezinte lucru-
rile ca și cînd ar fi vorba de anumite „suc-
cese" ale politicii lor de forță.
Născocirile despre pretinsele „victorii" ale
acestei politici care, de fapt, s-a dovedit fa-
limentară, au fost necesare cercurilor condu.
cătoare americane pentru a formula pretenția
nu mai puțin ridicolă, ca pe ordinea de zi
a Conferinței șefilor celor patru guverne să
fie trecută problema restabilirii vechilor re-
gimuri în țările de democrație populară.
Poporul romîn consideră această preten-
ție a guvernanților americani drept o ma-
nifestare grosolană a politicii de amestec
în treburile interne ale țărilor democrat-
populare. Liber și stăpîn pe soarta sa, po-
porul nostru respinge în mod hotărît aceas-
tă nouă încercare imperialistă a S.U.A. de
imixtiune în treburile interne ale țării noas-
tre.
Marea Adunare Națională a dat acestei
grosolane manifestări a politicii americane,
răspunsul cuvenit. Să știe imperialiștii că
poporul romîn a hotărlt, odată pentru tot-
deauna, conform voinței și
chestiunea regimului de stat
nici un fel de putere străină
să o pună în discuție.
Au apus pentru totdeauna
intereselor lui,
al Romîniei și
nu are căderea
vremurile cind
soarta poporului nostru se hotăra la Paris,
Londra sau New-York, cînd poporul nostru
era obiect de tlrguială și jaf în mîinile min.
jite de sînge ale puterilor imperialiste.
Poporul nostru iubește profund pacea, dar
la nevoie el va ști să-și apere cu cea mai
mare hotărîre cuceririle obținute pe drumul
luminos al socialismului. In numele vieții
noi, libere, pe care o făurește, poporul ro-
mîn este hotărît să-și țină cu sfințenie le-
gămîntul cuprins în imnul de stat al Re-
publicii Populare Romîne:
Noi uzine clădim, rodul holdei sporim,
Vrem In pace cu orice popor să trăim,
Dar dușmanii de-ar fi să ne calce în prag
Ii vom frînge In numele-a tot ce nî-e drag
Inălța-vom spre glorie-al Patriei steag.
Republica Populară Romînă a fost și este
partizană consecventă a politicii de pace și
de colaborare sinceră cu toate statele inte-
resate în destinderea încordării în relațiile
internaționale, în apărarea și menținerea
păcii.
Poporul romîn a salutat cu entuziasm ra-
tificarea Tratatului de la Varșovia de către
Marea Adunare Națională. In acest tratat
poporul nostru vede pavăza de granit a
marilor sale cuceriri revoluționare pe dru-
mul socialismului, forța în
frîu pe orice agresor și, la
o ripostă zdrobitoare.
Umăr la umăr cu toate
lagărului păcii, democrației
stare să tină In
nevoie, să-i dea
popoarele țărilor
șl socialismului,
poporul romîn privește cu Încredere viitorul
și este hotărlt să contribuie activ la conso-
lidarea păcii și securității colective în Eu-
ropa și în lumea întreagă.
flHWIONICS—
Examenele de
promovare șî ab-
solvire se desfășoa-
ră în instituțiile de
invățămînt din în-
treaga țară Foto-
cronica noastră
prezintă cîteva as-
pecte de la exame-
nele ce se țin Ia
Institutul pedago-
gic din București.
I
Pag. z-a	GAZETA INVĂȚĂMINTULUI
Elevii unei profesoare emerite
Prietenia cu uzina
In marea sală de festivități a școlii
medii mr. 201 din Moscova, care poartă
numele Zoiei'Kosmo-demia'nskaia, Erou al
Uniunii Sovietice, sînt așezate șapte nîn-
duni de bănci. Fiix la ora 9 ele șint ocu-
pate de cele 155 de eleve absolvente ale
claselor a X-a. Calme și concentrate, ele-
vele privesc liniștite la profesorii lor,
membri ai comisiei de examinare.
Directorul școlii, tovarășul Kiricov,
deschide plicul, citește temele lucrărilor
scrise la literatură pentru diploma de ma-
turitate. Profesoara le scrie pe tablă.
Eleva Ludmila Bahaeva, din clasa a
X-a „C‘\ scrie lucrarea cu tema „Chipuri-
le muncitorilor revoluționari din romanul
„Mama” de A. M. Gorki“. După ce își
alcătuiește un plan amanuntit, ea trece
la expunerea temei: caracterizarea împre-
jurănilor istorice din Rusia în perioada
creării romanului, descrierea condițiilor în
care a fost oreat romanul de către autor.
„Gorki înțelegea foarte bine însemnăta-
tea unei asemenea căirti" — scrie Lud-
mila. „Am vrut să le ridic spiritul de
rezistentă împotriva forțelor întunecate și
dușmănoase din tară" — citează ea din
Gorki. Apoi, eleva dezvăluie succesiv ideea
operei, analizează amănunțit mijloacele
artistice, folosite de scriitor, vorbește des-
pre chinurile eroilor, despre însemnăta-
tea revoluționară a romanuiluii, despre
rolul lui în opera de nregătire a revoluției
din anul 1905, citează aprecierea dată
romanului de V. I Leniin.
„Romanul „Mama" a devenite carte de
căpătîi pentru revoluționari — scrie Lud-
mila. Chipul Iui Pavel Vlasov a fost un
exemplu viu, care i-a însuflețit pe Pavel
Korceaghin, Oleg Koșevoi, Zoia Kosmo-
demianskaia și miri de alti luptători pen-
tru libertatea, fericirea și independenta
patriei lor".
Compoziția Ludmilei Bahaeva este
scrisă într-o frumoasă limbă literară. Ea
folosește epitete și comparații plastice, își
sprijină ideile expuse cu citate, constru-
iește liber frazele, scrie frumos și fără
greșeli.
De un adînc patriotism sînt pătrunse
- Cot la cot cu muncitorii
Uzina „Soiuzsovhozremmaș“ din
Rostov a primit sarcina de a fabrica
peste plan 2.000 de mașini speciale
„G-82—A" pentru însăminfarea porum-
bului In cuiburi așezate in pătrat. Di-
recția uzinei l-a invitat pe elevii șco-
lii medii nr. 8 să participe la îndepli-
nirea acestei sarcini. Elevii din clase-
Delegații de cadre didactice din numeroase Universități ale lumii au participat la
sărbătorirea a 200 de ani de la înființarea Universității „Lomonosov" din Moscova.
In clișee (de la stiiniga la dreapta) : Prorectorul Universității Coreene Fim Hen
Bon. înminlnd academicianului I. Petrovski, rectorul Universității din Moscova, un steag
in dar din partea poporului coreean; șefa catedrei de limba franceză a Universității
din Moscova, Xenia Mîșencova, stind de vorbă cu doi reprezentanți ai cadrelor univer-
sitare din Franța; doctorul Richard Roy Powel (S.U.A.) felicită colectivul Universității
din Moscova în numele Universității din Columbia: președintele Academiei de Științe
al U.R.S.S. Alexandr Nesmeianov (al doilea din stingă) stind de vorbă cu rectorui Uni-
versității din Varșovia, Stanislv Turski, prorectorul Universității din Krakovia, Kozimej
Lepși, și cu prorectorul Universității din Pr aga, lulius Dolanski.
lucrările elevilor care au luat tema „Chi-
purile de comuniști în romanul „Tînăra
Gardă" de A. Fadeev".
„Romanul „Tînăra Gardă" — scrie în
lucrarea sa Nelli Matal — înfățișează un
moment al Marelui Război pentru Apăra-
rea Patriei. Autorul proslăvește în roman
eroismul poporului sovietic și al condu-
cătorului său ideologic — Partidul Co-
munist. In acele zile aspre de război, toți
oamenii sovietici au simții cît de mare
este răspunderea, pe care o poartă ei pen-
tru soarta patriei lor. pentru destinele,
întregii omeniri iubitoare de pace. Inte-
resele personale ale oamenilor sovietici
s-au contopit cu interesele întregului stat
sovietic. Poporul sovietic, unit strins
în jurul partidului și guvernului, a asigu-
rat victoria forțelor păcii și democrației
asupra fascismului odios".
...La o masă lungă stau pedagogii. Prin-
tre ei se află profesoara emerită a
R.S.F.S.R., Maria Dmitrievna Sosiwtka-
ia. Aceasta este cea de a zecea promoție
a sa la școala nr. 201. Alături de ea stau
fostele sale eleve, Ana Alexeevna Muraș-
kina și Zinaida Nicolaevna Kubacova —
în prezent profesoare de limba și litera-
tura rusa.
— Cîndva și noi stăteam așa în bănci,
iar dumneavoastră, Maria Dmitrievna, ne
priveați mingîietor, cum le priviți acum
pe elevele noastre — își aduc aminte
ele.
Tovarășa Marușkina a predat timp de
trei ani la clasa a X-a „A". Ea cere ade-
seori ajutorul Maniei Dmitrievna, care
predă la clasa a X-a „C“. și primește în-
totdeauna sfatul și ajutorul necesar.
Prietenia, unirea și aiutorul reciproc în
sînul colectivului pedagogic al școlii au
făcut posibilă obținerea unor rezultate
dintre cele mai bune. Despre aceasta vor-
besc cu elocventă notele anuale ale ele-
velor din clasa a X-a. La limba și lite-
ratura rusă, de pildă, în clasa profesoa-
rei M. D. Sosnițkaiia mai mult de jumă-
tate dintre eleve au notele „4“ și „5".
(Din ,,Ucitelskaia gazeta").
le VII—IX au răspuns din toată ini-
ma la chemarea direcției uzinei.
Sarcina a fost îndeplinită în termen.
Elevii au fost invitati la clubul uzinei,
unde, intr-un cadru festiv, directorul
uzinei, tov. Bogacev, și secretarul or-
ganizației de partid, tov. Gladcenko,
i-au felicitat pe elevi pentru terminarea
lucrării și le-au adus mulțumiri.
Educarea copiilor de vîrstă preșcolară in spiritul dragostei
de muncă
Lucrînd timp de trei ani în instituția pre-
școlară cu unii și aceiași copii, le-am cul-
tivat deprinderi de muncă pe care am cău-
tat să le întăresc și să le adîncesc. In gru-
pa mare, chiar de la începutul anului, copiii
erau absolut independenti și știau să se de-
servească singuri. Mă străduiam ca obiș-
nuința de a fi curat, ordonat să se trans-
forme într-o necesitate a fiecărui copil. Co-
piii se îngrijesc singuri ca îmbrăcămintea
lor să fie curată și pusă în ordine, ca as-
pectul lor să fie plăcut.
Copiii nu uită niciodată să se spele după
ce se scoală din somn, să-și aranjeze pa-
tul. Fetitele se piaptănă singure, se ajută
una pe alta. Firește, copiii nou veniti la gră-
dinița au nevoie de mai multă atenție : lor
trebuie să li se explice și să li se arate mai
des cum trebuie să îndeplinească o cerință
sau alta.
Eu nu slăbesc niciodată controlul siste-
matic asupra respectării regulilor stabilite,
mă străduiesc cu perseverență ca ele să fie
îndeplinite de copii. In grupa noastră este
întotdeauna curat, plăcut, cu toate că încă-
perea este mare, iar îngrijitoarea, Xenia
Stepanovna, nu mai este tînără. Ea munceș-
te mult pentru ca' să fie curat. Copiii pre-
țuiesc munca ei, caută s-o ajute.
Dar nu toți copiii au avut o asemenea a-
titudine față de munca personalului de ser-
viciu.
Grupa are trei schimburi de șervețele de
masă. Copiii le folosesc de mult și se îngri-
jesc să le țină curate. Dar Mișa și Valea
își murdăreau foarte repede șervețelele.
Le-am atras atenția asupa acestui fapt,
le-am explicat că toate șervețelele se spală
odată, că spălătoreasă, Maria Alexeevna, nu
poate să spele șervețelele lo.r separat, deoa-
rece ea muncește mult și munca ei nu este
ușoară. Dar aceste discuții ajutau prea pu-
țin și. șervețelele lui Valea și Mișa rămî-
neau tot murdare. Atunci le-am cerut să-și
spele șervețelele singuri. Aceasta s-a repe-
tat de trei ori. Copiii au început să aibă
mai multă grijă de șervețele, totuși le
murdăreau mai repede decît ceilalți. Le-am
explicat că aceasta se întîmplă pentru că
toate șervețelele sînt scrobite, iar ale lor nu.
Le-am mai spus că, dacă vor avea grijă de
ele, Maria Alexeevna le va spăla odată cu
toate celelalte, le va scrobi, și atunci se
vor păstra mai multă vreme curate. Am
abținut rezultate pozitive : copiii au devenit
mai ordonați, au început să prețuiască mai
mult munca spălătoresei.
In grupa noastră domnește o regulă : dacă
ai vărsat ceva — șterge, dacă ai făcut gunoi
pe dușumea — mătură, dacă ai tras fața de
masă — așterne-o la loc. Aceasta are o mare
influență asupra copiilor. Le-am explicat că
în grupă va fi ordine numai atunci cînd fie-
care va căuta' s-o păstreze. Un important
mijloc educativ esie exemplul personal al
educatoarei, atitudinea ei atentă și plină de
grijă pentru lucruri, dragostea pentru cu-
rățenie și ordine. Copiii văd că eu nu dis-
prețuiesc nici un fel de muncă în grupă:
nu-mi este frică, bunăoară, să șterg dușu-
meaua, dacă am vărsat ceva.
Am căutat să adîncesc, să lărgesc și să
precizez reprezentările copiilor despre mun-
ca adulților, să-i fac să respecte munca, să
aibă o atitudine plină de grijă pentru rezul-
tatele ei. Pe lîngă aceasta, am căutat să le
fac cunoscute diferitele munci ale adulților,
subliniind importanța fiecărei profesiuni. Am
cultivat la copii, începînd din grupa mică,
respectul pentru munca părinților lor. In
acest scop am făcut excursii acolo unde lu-
crează părinții; am discutat cu copiii des-
pre profesiunile taților și mamelor lor;
le-am citit note din ziarul local despre frun-
tașii orașului nostru, printre care se numără
și unii părinți ai copiilor noștri; i-am în-
trebat cum ajută ei acasă mamei lor, cău-
tînd să le educ o atitudine plină de atenție
față de munca acesteia.
O mare importanță educativă o au vizi-
tele la grădiniță ale muncitorilor fruntași
și discuțiile lor cu copiii.
Rezultatele pozitive pe care le-am obținui
în educarea copiilor în spiritul dragostei de
muncă se datoresc în mare parte colabo-
rării cu părinții. La adunările cu părinții au
Pe lîngă fiecare
In Uniunea Sovietică se acordă o mare
atenție copiilor orfani. Oamenii sovietici con-
sideră grija pentru copii ca o datorie patrio-
tică. împreună cu colaboratorii caselor de
copii, ei se străduiesc să creeze copiilor
astfel de condiții, îneît aceștia să nu cu-
noască amărăciunea vieții de orfan, ci să
simtă mîngîierea și dragostea poporului.
Merită atenție activitatea comitetului de
sprijin al casei de copii nr. 1 din Nijni-Ta-
ghil, regiunea Sverdlovsk. Din acest comitet
de sprijin fac parte reprezentanți ai Comi-
tetului orășenesc al P.C.U.S. din Nijni-Ta-
ghil, ai comitetului executiv al sovietului o-
rășenesc, ai comitetului raional de partid din
Stalino, ai uzinei metalurgice din Novo-Ta-
ghil, ai căii ferate din Sverdlovsk și ai al-
tor organizații. Comitetul de sprijin organi-
zează ajutorarea casei de copii în ceea ce
privește instruirea și educația copiilor, uni-
fică munca organizațiilor care o tutelează și
le îndrumă către o legătură permanentă și
vie cu copiii.
fost prezentate multe referate despre edu-
carea dragostei de muncă, despre importan-
ța muncii în viața Copiilor. Părinții au citit
literatură metodică privitoare la această pro-
blemă. Spre a-și reprezenta mai clar cerin-
țele grădiniței față de copii, noi i-am atras
pe părinți la confecționarea jucăriilor pentru
pomul de iarnă, la supravegherea muncii
copiilor pe parcelă, i-am invitat să facă de
serviciu în timpul îmbrăcatului și desbră-
catului copiilor, al muncii în colțul naturii vii
etc. — cînd poate fi văzută cel mai limpede
munca copiilor.
Noi le-am arătat părinților la ce munci |
casnice ar fi folositor să-i antreneze pe copii,
am subliniat că nu trebuie să facă, în locul
copiilor, ceea ce ar putea face aceștia sin-
guri. Am vizitat regulat familiile copiilor,
spre a obține rezultatele, dorite prin efor-
turi comune.
Din cînd în cînd am organizat expoziții
de lucrări ale copiilor, de fotografii care o-
glindesc munca copiilor în grădiniță. Pă
rinții se mirau că acestea sînt lucruri făcute
de copiii lor. Noi le-am explicat că obținem
asemenea rezultate printr-o muncă sistema-
tică și perseverentă, desfășurată zi cu zi
M. N. KRATKOVSKAIA
(Din revista „Doskolnoie vospitanie" )
casă de copii —un
De mult s-a stabilit o legătură strînsă în-
tre elevii de la casa de copii și metalur^iștii
de la uzina din Novo-Taghil. Muncitorii și
inginerii uzinei participă la viața casei de
copii, urmăresc cu atenție purtarea copiilor
și felul cum învață. La casa de copii au loc
adeseori întîlniri însuflețite ale metalurgiș-
tilor cu copiii.
Tov. Gubert, șeful atelierului de șine și
profile de la uzina metalurgică din Novo-
Taghil, acordă multă atenție elevilor din
casa de copii. Tov. Gubert poate fi văzut în
mijlocul lor și la festivitățile consacrate sfîr-
șitului de an școlar, și în zilele de sărbă-
toare, cînd vine să ia copiii pentru a-i plim-
ba prin oraș cu autobuzul, și în zilele de
lucru.
Interesul plin de căldură pe care-1 arată
oamenii muncii copiilor face ca viața aces-
tora să fie mai bogată, mai plină de conți-
nut. Datorită activității comune a pedagogi-
lor, a comitetului de sprijin și a organi-
zațiilor tutelare din Nijni-Taghil, casa de
copii reușește să instruiască și să educe cu
succes pe copii. Foștii elevi ai casei de copii
din Nijni-Taghil muncesc cu succes In dife-
ritele ramuri ale economiei.
Cu un sentiment de profundă recunoștință
și cu un devotament nemărginit față de
Partidul Comunist și Guvernul Sovietic
pleacă elevii absolvenți din casa lor părin-
tească. La sărbătoarea consacrată sfîrșitu-
lui de an școlar 1953/1954, una din absol
ventele casei de copii — G. Prohorova — a
spus : „Au trecut șapte ani de cînd am ve-
nit la casa de copii. Și iată, anul acesta mă
înscriu la universitate. Îmi este greu să mă
despart de colegii cu care mi-am petrecut a-
tîta timp și care de multe ori mi-au dat aju-
tor în momente grele. Astăzi este o mare
sărbătoare în familia noastră și eu mulțu-
mesc din toată inima Partidului Comunist și
Guvernului Sovietic pentru grija și atenția
pe care noi, elevii, le-am simțit la flecare
pas".
O muncă tot atît de rodnică duce comite-
tul de sprijin al casei de copii „Proletarul"
din raionul „Poletarul", regiunea Rostov.
Din comitetul de sprijin al acestei case de
copii fac parte reprezentanti ai comitetului
raional al P.C.U.S., ai comitetului raional al
comsomolului, ai comitetului executiv și ai
organizațiilor tutelare. Președinte al consi-
liului de sprijin este șeful gării, tov. Bîkov,
Uzina de reparații navale a Servi-
ciului maritim de Nord din ' Arhdiv
gEelsc patronează de ctțiva ani școau
nr. 52 din acest oraș. In anul aceste
prietenia cadrelor didactice șl a elev
lor cu muncitorii uzinei s-a întăr.
mult. In legătură cu înfăptuirea învie
țămîntului politehnic s-a pus problem
creării unui atelier școlar. Conducere:,
și muncitorii uzinei au ajutat școala
să-l utileze.
Este plăcut să intri in această „sec
ție“, unde se desfășoară lecțiile de pre-
lucrare a lemnului. In încăperea vecină
activează un cerc de construcție a am-
barcațiunilor. Prima parte este aproape
gata.
In zilele vacanței de primăvară, ele-
vii au vizitat uzina cu atelierele ei
Aceasta i-a ajutat pe elevii din clasa
a X-a să-și aleagă o profesiune. Multi
din ei intenționează să meargă în pro-
ducție după terminarea examenelor.
Comsomoliștii din clasele mai mari ale
școlii întrețin legături cu comsomoliștii
uzinei.
comitet de sprijin
care conduce comitetul de sprijin de zece
ani. Tov. Bîkov vizitează zilnic easa de
copii. El nu vine aici ca un musafir, ci ca
un membru mai mare al familiei. Tov. Bî-
kov cunoaște toate problemele casei de copii,
îi cunoaște pe nume pe toți copiii, cunoaște
supărările și bucuriile lor, succesele și in-
succesele lor. Comitetul de sprijin a contri-
buit la utilarea atelierului de croitorie, la
amenajarea terenului sportiv și a unei încă-
peri încălzite pentru creșterea vițeilor. Cu
ajutorul comitetului de sprijin și al organi-
zațiilor tutelare, casa de copii a înființat o
prisacă de 25 de stupi.
Comitetul de sprijin îndrumă în mod just
munca organizațiilor tutelare. Fiecare orga-
nizație tutelară acordă aiutor casei de copii.
Astfel, colhozul „Stalinskii puți" (președin-
te tov. Kobsov) furnizează gospodăriei a-
nexe a casei de copii semințe de ierburi fu-
rajere, asigură mijloacele necesare pentru
transportarea recoltei. Agronomii și zooteh-
nicienii colhozului îi învață pe elevi să cul-
tive cereale, legume, pepeni și să crească
vite de mare productivitate.
Comitetul de sprijin al casei de copii „Pro-
letarul" îi îndrumă pe elevii casei de Copii
să ajute și ei, la rîndul lor, colhozul. In
timpul verii, copiii mai mari conduc comoi-
na, copiii mai mici organizează manifestări
culturale de amatori.
De asemenea, desfășoară o muncă rodnică
pentru ajutorarea capiilor comitetul de spri-
jin de pe lingă casa de copii nr. 20 din o-
rașul Bugulma (președintele comitetului tov.
Weiner, locțiitor al directorului întreprin-
derii Tatnefti), comitetul de sprijin al casei
de copii „A zecea aniversare a lui Octom-
brie" din orașul Gorki (președinte tov. Mi-
hailov, directorul Combinatului „S. M. Ki-
rov") etc.
Este necesar ca organele învățămîntului
să însuflețească activitatea comitetelor de
sprijin de pe lîngă fiecare casă de copii.
Trebuie să fie popularizată pe larg expe-
riența celor mai bune comitete de sprijin, să
fie antrenate organizaiții'e de masă oentru
a acorda ajutor caselor de copii. Numai cu
ajutorul organizațiilor de masă se poate a-
sigura o justă organizare a activității case-
lor de copii, se pot obține noi succese în
educarea comunistă a copiilor.
A. SKROBOV
Unele rezultate ale olimpiadei
de matematică și fizică
In viața școlii, în munca de educare a ti-
nerei generații, activitatea extrașcolară ca-
pătă un rol din ce în ce mai important. Bine
îndrumată, această activitate contribuie din
plin la lărgirea orizontului cultural al ele-
vilor, la înarmarea lor cu deprinderea de a
munci independent și ou priceperea de a
aplica în practică cunoștințele însușite, la
orientarea tineretului spre o specializare vii-
toare. Activitatea extrașcolară în legătură cu
matematica și fizica asigură nu numai un
nivel mai ridicat al pregătirii unor absol-
venți ai școlilor medii pentru profesiuni
științifice, dar îi ajută în același timp pe
elevi să înțeleagă mai profund legătura
st.rînsă a acestor discipline cu viața, cu ac-
tivitatea în producție.
Desfășurarea activității extrașcolare în
legătură cu matematica și fizica îmbracă
forme variate, care dau elevilor numeroase
prilejuri de a se pregăti, de a se manifesta,
de a depăși orizontul clasei. Printre aceste
forme, olimpiadele de matematică și fizică
ocupă un loc deosebit de important, deoa-
rece au un caracter de masă, cuprinzînd
sute și mii de elevi din întreaga țară.
In țara noastră, concursurile de matema-
tică pentru tineret au o veche tradiție. Ele
au fost organizate timp de mulți ani de că-
tre publicația lunară „Gazeta matematică",
de Ia a cărei apariție se împlinesc anul a-
cesta, la 15 septembrie, 60 de ani. Astfel, în
anii 1902 și 1904 concursul era deschis
celor mai activi corespondenți ai „Gazetei
matematice". In anii 1905—1908 s-au ținut
concursuri simultan în mai multe orașe din
țară, în fața unor delegați ai „Gazetei ma-
tematice". începînd din 1909, concursurile,
care constau din două probe scrise și una
orală, s-au ținut numai în București. Au
fost evidențiați la concursurile „Gazetei ma-
tematice" mulți dintre actualii noștri mate-
maticieni, membri ai Academiei R.P.R., ca-
dre didaciice din învățămîntul superior și
mediu, ingineri etc. Concursurile „Gazetei
matematice" au. avut un rol pozitiv în sti-
mularea studiului matematicii, în mobiliza-
rea elevilor la o pregătire temeinică de spe-
cialitate.
in condițiile noi, create după reforma în-
vățămîntului, tradiția acestor concursuri a
fosi continuată la un nivel superior. Astfel,
Conf. univ. Tiberiu Roman
secretar general al Societății de științe
matematice și fizice din R.P.R.
în primăvara anului 1950 s-au organizat cî-
teva concursuri locale de matematică (la
București, lași etc.), la care au participat —
la prima etapă — 1500 de elevi. Concursu-
rile din anii 1951 și 1952, cuprinzînd teme
de matematică și de fizică, au fost orga-
nizate de Ministerul Invățămintului, Uniu-
nea Tineretului Muncitor și Societatea de
științe matematice și fizice din R.P.R. Ele
s-au lărgit pe întreaga țară, antrenînd elevi
din majoritatea școlilor medii.
Ulterior, olimpiadele de matematică și
fizică au fost organizate de SSMF, cu spri-
jinul Ministerului Invățămintului și al UTM.
In anul 1953 ele s-au desfășurat în 28 de
localități, etapa de încheiere desfășurîn-
du-se în patru centre universitare (Bucu-
rești, Iași, Cluj, Timișoara). In anul 1954,
olimpiada de matematică, organizată pe pa-
tru etape, a cuprins la etapa locală aproape
7500 de elevi din peste 70 de localități. După
etapa pe centre universitare, olimpiada s-a
încheiat în București, cu participarea a 144
de elevi din 40 de localități.
In acest an școlar, olimpiadele de mate-
matică și fizică au fost organizate mai din
vreme și după o schemă care s-a dovedit -
mai bună decît cele precedente, cuprinzînd
etapele: pe școală (22 XI.—12. XII, 1951);
locală (20—27 II 1955); regională (3—10
IV 1955) ; finală, pe țară (2 V 1955). Mun-
ca de pregătire a olimpiadei a făcut ca
participarea elevilor și a școlilor să fie mai
numeroasă, ca alături de elevi și profesori
să fie interesați de rezultatele ei părinții, di-
rectorii de școli, metodiștii și inspectorii sec-
țiilor de învățămînt.
Prima etapă a olimpiadei din acest an
școlar trebuia să se desfășoare sub forma
unor manifestări extrașcolare, așa cum se
puteau organiza în fiecare școală. In unele
locuri, însă, nu s-au folosit forme va iate
de atragere a elevilor la olimpiadă, în vede-
rea întăririi interesului lor pentru studie-
rea matematicii și fizicii. Astfel, s-au folosit
în mică măsură activități extrașcolare nepe-
riodice — concursuri de probleme ale gaze-
tei de perete științifice, șezători în cadrul
cărora se desfășoară victorine, serate inter-
școlare, excursii etc. Chiar în regiunile unde
această etapă a cuprins pînă la 25% din
numărul elevilor (Arad, Constanța, Hune-
doara, Iași, Ploești, Regiunea Autonomă Ma-
ghiară) s-au folosit aproape numai probe
scrise, de felul probelor de control. De ase-
menea, nu s-a înțeles peste tot că etapa
pe școală a olimpiadei are în primul rînd
un rol de stimulare a interesului tinerilor
pentru studierea matematicii și fizicii și că.
de aceea, trebuie atrași să participe la ea
și elevi cu un nivel de cunoștințe mijlociu.
La etapa locală a olimpiadei au parti-
cipat peste 16.000 de elevi (din care peste
9800 la matematici), din 118 localități. Su-
biectele au fost elaborate de filialele SSMF
din București, Iași, Cluj și ^Timișoara. La
etapa regională au participat aproape 3000
de elevi (din care aproape 1700 la mate-
matici), din 95 de localități. Subiectele au
fost unice pe țară. La etapa finală au par-
ticipat 288 de elevi din 51 de localități, re-
prezentînd toate tipurile de școli medii, cu
limbile de predare romînă, maghiară, ger-
mană. La această etapă au fost evidențiați
73 de elevi din 24 de localități (22 premiați
și 15 menționați la matematică, 25 premiați
și 11 menționați la fizică).
Principalul rezultat pozitiv al olimpiadei
din acest an îl constituie lărgirea sferei sale
de cuprindere, atragerea in această acțiune
a unui număr mai mare de elevi și de școli.
In Regiunea Autonomă Maghiară, de exem-
plu, olimpiada s-a desfășurat anul acesta în
șase localități față de una în anul trecut.
In regiunile Cluj și Ploești au participat la
etapa locală și regională elevi din cîte 11
localități, în regiunile Stalin și București
(în afara Capitalei) din cîte 10 localități.
Trebuie subliniat faptul că olimpiada din
anul acesta a dovedii o creștere a nivelului
cunoștințelor de matematică și de fizică ale
elevilor. S-a constatat ca au obținut rezulta-
te bune mai ales elevii cu o bogată activi-
tate extrașcolară, ale căror preocupări depă-
șesc obligațiile stricte ale clasei respective.
In cele mai multe cazuri, aceasta se dato-
rește strădaniei profesorilor, faptului că ei
au îndrumat elevii spre un studiu organizat,
că le-au insuflat dragostea pentru studierea
matematicii sau a fizicii.
Peste o mie de profesori au participat ne-
mijlocit la acțiunile din cadrul olimpiadei,
dovedind astfel devotamentul lor pentru
munca de înarmare a elevilor cu cunoștințe
temeinice, arătînd încăodată cît de însem-
nată este muncă lor tenace, modestă și rod-
nică. Profesori ca tovarășii Popescu Bălă-
nești și Florica Bucurescu din Arad, Gheor-
ghe Pîslaru din Bacău, Petre Simon și
Anton Palfi din Tg. Mureș, Gheorghe Bol-
dea din Timișoara, Ladislau Benicky din
Oradea și mulți alții au muncit cu o deo-
sebită stăruință, pregătindu-și cu seriozi-
tate elevii.
Pe lîngă o serie de rezultate pozitive,
olimpiada a scos în evidență și unele lip-
suri care nu trebuie trecute cu vederea. Cea
mai gravă dintre aceste lipsuri este încer-
carea unor comisii locale de a falsifica re-
zultatele. Așa au procedat comisiile din Aiud
și Zalău (regiunea Cluj), care și în acest
an, deși li s-a atras în trecut atenția asupra
unor greșeli asemănătoare, au încercat să
evidențieze și să propună pentru participa-
rea la etapa regională elevi care aveau lu-
crări identice. Comisiile din Breaza, Pătîr-
iagele și Pucioasa (regiunea Ploești) au
selecționat pentru etapa regională un pro-
cent cu mult prea mare de candidați (peste
50% din numărul total). Faptul că acest
procent era cu totul artificial a fost dove-
dit la etapa regională, unde acești candidați
au făcut lucrări foarte slabe. Astfel de în
cercări au mai fost și în alte locuri. Tre-
buie luate măsuri hotărîte pentru a se în-
lătura pe viitor astfel de mistificări nedem-
ne de un om al școlii.
Nejustă a fost și atitudinea unor comisii
care au privit cu indiferență olimpiada, fie
comunicînd cu mare întîrziere rezultatele e-
tapei locale și făcînd astfel imposibilă par-
ticiparea elevilor la etapa următoare (Ba-
badag, regiunea Constanța, Petroșani și
Orășlie, regiunea Hunedoara), fie necomu-
nicîndu-le de loc (Caracal, Corabia, Reghin
Sinaia, Lipova, Ineu, Teiuș, Slobozia, Zim-
nicea etc.).
Lucrările candidaților la olimpiadă au do-
vedit, pe lîngă creșterea nivelului de pregă-
tire al multor elevi, și unele lipsuri în cunoș-
tințele acestora. S-au prezentat slab la ma-
tematică îndeosebi elevii claselor a VIH-a
și cei din anul I al școlilor pedagogice sau
medii tehnice. Acești elevi întîmpină greu-
tăți mari in sezisarea a ceea ce esfc esen-
țial într-o problemă de geometrie, în desci-
frarea etapelor unui raționament, în efec-
tuarea unor calcule algebrice mai complexe
(chiar cei selecționați pentru etapa finală
s-au încurcat în calcule cu fracții algebrice
succesive). Cauza acestui nivel scăzut de
pregătire o constituie calitatea nesatisfăcă-
toare a predării matematicii într-o serie de
școli de 7 ani, determinată atît de lipsurile
actualei programe pentru clasele VI—VII,
cît și de insuficienta calificare a unor cadre
didactice care predau la aceste clase.
Elevii claselor a IX-a și a X-a cunosc,
în general, materia studiată în clasă. Fi în-
tîmpină însă unele greutăți în organizarea
rațională a calculului la algebră și trigono-
metrie. Unii elevi stăpînesc insuficient cu-
noștințele privitoare la variația funcțiilor
trigonometrice și întîmpină greutăți la re-
zolvări de ecuații. Cunoștințele privitoare la
inegalități nu sînt suficient consolidate la
mulți elevi, deși capitolul respectiv se stu-
diază două pătrare în clasa a X-a. Unii can-
didați au tras concluzii pripite la geometrie
(de exemplu, afirmînd în mod eronat că,
dacă trei puncte particulare ale unui loc geo-
metric sînt în linie dreaptă, locul geometric
este o linie dreaptă); au făcut afirmații fără
a le dovedi (cu privire la poziții de linii, Ia
măsuri de segmente); au folosit în demon-
strația punctului doi ceea ce se cerea de
demonstrat la punctul trei; au întîmpinat
greutăți atunci cînd trebuia să-și reprezinte
probleme în spațiu.
La fizică, greutățile cele mai mari s-au
ivit la sintetizarea unui subiect care 'îmbră-
țișează mai multe capitole și la uneie pro-
bleme pentru a căror rezolvare erau nece-
sare cunoștințe de matematica Aceasta do-
vedește că o serie de elevi nu au deprinde-
rea de a reține ceea ce este esențial, nu
sînt suficient îndrumați să. urmărească anu-
mite trăsături fundamentale, comune mai
multor teme, să compare fenomene și legi
De asemenea, olimpiada a aratat că, de
multe ori, nu există o legătură între preda-
rea matematicii și predarea fizicii. De altfel,
o anumită lipsă de coordonare există și în-
tre programele de matematică și de fizică
(de exemplu, în clasa a VHl-a nu se poate
studia coplet descompunerea forțelor, de-
oarece elevii nu cunosc încă teorema sinu-
surilor într-un triunghi și nici teorema lui
Pitagora; nu se poate trata complet afla-
rea densității corpurilor, pentru că elevii
n-au învățat să determine volumul tuturor
corpurilor uzuale; la clasa a IX-a se predă
mișcarea circulară înainte ca elevii să fi
studiat variația funcțiilor trigonometrice pe
întregul cerc).
In desfășurarea olimpiadei au ieșit la ivea-
lă și o serie de lipsuri de natura organiza-
torică, de care răspund SSMF și finalele
sale. Au existat unele neconcordanțe între
temele date la etapele locală și regională și
materia parcursă p.înă în acel moment.
Unele probleme nu au fost formulate astfel
îneît să permită elevilor abordarea succesivă
a punctelor lor, sau nu au contribuit sufi-
cient. la trierea candidaților in etapa la care
au fost propuse. Nu s-au dat probe practice
la fizică în nici o e^apă. Subiectele de mate,
matică au fost în mică măsură legale .ie
teme practice, iar o serie de teme teoretice
fundamentale s-au abordat doar prin ap.i-
cații ale lor.
In concluzie, se poate considera că ol m-
piada din acest an și-a atins, în general,
scopurile. Elevii au avut posibilitatea sa ca-
pete noi cunoștințe, să le adinceasca pe cele
primite în școală, sa se obișnuiască cu man-
ca independentă, să-și dezvolte interesul
pentru studierea matematicii și fizicii.
Experiența de pînă acum trebuie să ducă
la îmbunătățirea organizării și desfășurării
olimpiadelor. Astfel, la eiapa pe școa.ă este
necesară folosirea unor forme cft mai varia e
ale activității extrașcolare. Această etapă
trebuie să constituie o întrecere de masă,
care să permită organelor de învățămînt lo-
cale să tragă concluzii asupra situației pre-
dării matematicii și fizicii. Etapa regională
trebuie să constituie o manifestare mat res
trînsă, la care admiterea să se facă cu mal
multă exigență. Ar fi nimerit ca clapa re-
gională să dureze două zile și să cupiindă
ș: lucrări practice. Eiapa nnală, încununa-
rea întregii olimpiade, ar trebui să dureze
trei zile, cuprinzînd două lucrări scrise, o
lucrare practică la fizică și eventual un exa-
men oral la matematică. Pentru această e-
tapă s-ar putea elabora o programă care să
cuprindă și anumite capitole suplimentare.
In această direcție este necesar a se studia
mai adine experiența olimpiadelor similare
din Uniunea Sovietică și din țările de de-
mocrație populară. De asemenea, s-a. pu-
tea trece la tipărirea unor culegeri de pro-
bleme date la olimpiade și la alte con-
cursuri din țara noastră, din U.R.S S. și din
țările de democrație populară.
Constituind un prilej îns mnat de cunoaș-
tere a pregătirii elevilor și a muncii cadre-
lor didactice de specialitate, olimpiada de
matematică și fizică din acest an școGr a
adus o contribuție valoroasă la ridicarea ni.
velului predării acestor discipline, la înar-
marea elevilor cu cunoștințe adîncl și te-
meinice.
GAZETA INVAȚAMINTULUi
Pag. 3-a
Viața de partid în instituțiile de învățămînf
Unele probleme ale muncii de partid
in școlile regiunii București
In regiunea București își desfășoară
activitatea peste 7.500 de cadre didactice,
care reprezintă o forță activă de instruire
și educare a tinerei generatii și de răspîn-
dire a culturii.
îndrumat de C.C. al P.M.R., comitetul
regional PM.R.-București a reușit în
ultima perioadă a acestui an școlar să-și
îmbunătățească munca de control și de
ajutorare a instituțiilor de invătămint.
Școlile regiunii au obținut în acest an o
serie de succese importante. S-a îmbu-
nătățit calitatea învătămîntului, a crescut
spiritul de disciplină al elevilor, s-au
obținut unele succese în munca educativă.
Numărul elevilor promovati la sfîrșitul
pătrarului III al anului în curs, fată de
pătrarul III al anului școlar 1953—1954,
a crescut cu «peste 4,500. Procentul elevi-
lor cu frecventă neregulată la sfîrșitul
pătrarului III a.c. a scăzut cu-4 la sută
fată de pătrarul III al anului 1953-1954.
In unele comune și sate, problema
muncii în școală a început să devină o
preocupare a organizațiilor de partid. De
pildă, organizațiile de bază P.M.R. din
comunele Găuiani și Gogoșari, raionul
Giurgiu, au analizat în cadrul adunărilor
generale situația frecventei elevilor, luînd
măsuri pentru îmbunătățirea ei. De ase-
menea au mobilizat sfaturile populare
pentru asigurarea unor condiții, bune de
desfășurare a muncii școlilor, pentru ridi-
carea nivelului de viată al cadrelor didac-
tice și pentru întărirea activității lor in-
structiv-educative.
Comitetul regional și comitetele raionale
din regiune au acordat în acest an școlar
o atenție mai mare conținutului muncii de
învătămînt. Constatînd că în trecut o serie
de absolventi s-au prezentat slab la exa-
menele de admitere în instituțiile de în-
vătămînt superior — în deosebi la mate-
matică, limba romînă și constituție — sec-
ția de propagandă si agitație a comitetului
regional a studiat în școlile din raioa-
nele Giurgiu si Roșiori felul cum s-au
predat aceste discipline. Concluziile trase
din acest control, precum și indicațiile
pentru remedierea lipsurilor, au fost pu-
blicate în presa regională și au fost dez-
bătute în ședințele organizate la secția
de învătămînt a sfatului popular regio-
nal și în consiliile pedagogice din școli.
La propunerea comitetului regional
P.M.R., sfaturile populare regional, raio-
nale și comunale au analizat în sesiuni
ordinare. în lunile decembrie 1954 și ia-
nuarie 1955, problemele muncii școlilor
și au luat hotărîri concrete cu privire
la școlarizarea elevilor, la acțiunea de
alfabetizare, la îmbunătățirea bazei ma-
teriale a școlilor, a condițiilor de muncă
și de trai ale cadrelor didactice.
Numeroase școli au obținut rezultate
bune în înarmarea elevilor cu cunoștințe
și deprinderi agricole.
îndrumate cu grijă de colectivele pe-
dadogice și de organizațiile U.T.M. și de
pionieri, cercurile tinerilor naturalist! din
regiunea noastră obțin succese impor-
tante în experimentarea și popularizarea
metodelor agriculturii înaintate. Tot
odată, munca plină de grijă pe care o
desfășoară, tot .maj, multe.cadre, didactice
pe parcele!^ Experimentale ale școlilor
contribuie la educarea elevilor în spiritul
dragostei pentru agricultură, îi trans-
formă în propagandiști ai metodelor noi
de muncă. Inițiativa tinerilor școlari din
raionul Oltenița, care și-au creat singuri
pepiniere din care au plantat pînă acum
peste 8.000 de pomi, s-a extins în cele
mai multe școli ale regiunii și a căpătat
forme noi, antrenînd un mare număr de
elevi în munca obștească.
Comitetul regional P.M.R. a organizat
brigăzi care au controlat munca comite-
telor de partid și a comitetelor executive
ale sfaturilor populare din raioanele Cre-
vedia, Snagov, Vîrtoape și Giurgiu în
ceea ce privește îndrumarea muncii șco-
lilor. Problemele sezisate au fost dezbă-
tute cu activul din raioanele respective.
In raionul Crevedia s-a organizat o ple-
nară lărgită a comitetului raional dc
partid cu cadrele din învătămînt, la care
s-au analizat problemele sezisate de bri-
gada de control și s-a stabilit un plan
de măsuri pentru îmbunătățirea activi-
tății.
In vederea asigurării bunei desfășurări
a examenelor, pe baza articolului de fond
apărut în ziarul „Scînteia" din 19 apri-
l;e comitetul regional a dat din timp
indicatii concrete comitetelor raionale
P.M.R. asupra măsurilor pregătitoare
pentru recapitularea materiei și a sarci-
nilor ce revin organizațiilor de bază
P.M.R. și U.T.M. din școli și sate, în
această perioadă.
Ca urmare a îndrumării ma,i calificate
a învătămîntului de stat de către unele
comitete raionale de partid, în multe școli
din regiunea noastră- pregătirea încheierii
anului școlar s-a desfășurat mai bine de
cît în trecut. Maioritatea colectivelor di-
Zece ani de la înfiinjarea Universității „Boyai"
Universitatea „Bolyai" împlinește anul
acesta 10 ani de activitate. înființată în
iunie 1945, această universitate cu limba
de predare maghiară a contribuit din
plin, prin munca ei de pînă acum, la
triumful luptei împotriva naționalismului
burghez, pentru întărirea frăției între oa-
menii muncii romîni și maghiari, ia valo-
rificarea moștenirii culturale progresiste
din țara noastră, la crearea cadrelor cu o
înaltă calificare necesare economiei și
culturii noastre. înseși înființarea și dez-
voltarea universității au constituit o do-
vadă a justei politici naționale înfăptuite
de partidul nostru.
Cu sprijinul partidului, universitatea s-a
dezvoltat an de an. Astfel, în timp ce în
anul școlar 1945/1946 numărul laboratoa-
relor și al sălilor de cursuri a fost de
40, în anul 1954/1955 el a ajuns la 75.
In primul an al existenței sale, univer-
sitatea avea o singură sală de lectură, cu
65 de locuri. In anul acesta au funcțio-
nat în universitate 12 săli de lectură, cu
429 de locuri. De asemenea, numărul vo-
lumelor bibliotecii a crescut de la 87.600
la 141.505. De două ori și jumătate s-a
mărit, în ultimii 4 ani, suma alocată
pentru activitatea didactică și științifică
a universității. In anul de învățămînt
1947/1948, studenții universității dispu-
neau numai de 100 de locuri în cămine.
Astăzi, ei au Ia dispoziție cămine cu
743 de locuri.
Folosind din plin condițiile create de
către regimul de democrație populară, co-
lectivul didactic al Universității „Bolyri"
desfășoară o muncă intensă pe tărîm
Corneiiu Băjenaru
șeful secției de propagandă ți agitație
a comitetului regional P.M.R.-București
dactice au organizat din timp orele de
consultații și au urmărit studiul individual
al eleviior. In cele mai multe scoli, orga-
nizarea recapitulării și sintetizării mate-
riei s-a desfășurat în condiții bune, fă-
cindu-se paralei cu predarea materiei. Lec-
țiile de recapitulare au prezentat elemente
noi, contribuind la consolidarea și siste-
matizarea cunoștințelor elevilor. Nume-
roase școli din regiune — cum sînt. de
exemplu, școlile din comunele Bolintin-
Deal și Drăghiceanu. școlile nr. 4 și nr. 7
din Giurgiu, școlile din comunele Tîncă-
bești, Gruiu, Fierbinți, Balotești, Ciolă-
nești-Deai și Rîca—au organizat just mun-
ca de pregătire a îndheierii anului școlar.
Pentru a verifica cum aU fost aplicate
măsurile indicate în vederea pregătirii
examenelor și a generaliza experi-
ența pozitivă J cadrelor de bază care
muncesc în acest domeniu, comitetul
regional a ținut de curînd o consfătuire
cu șefii secțiilor de propagandă și agitație
ale comitetelor raionale P.M.R.. șefii
secțiior de învătămînt ale sfaturilor
populare raionale, șefii secțiilor scoli si
pionieri ale comitetelor raionale U.T.M.
si unii directori de școli: Pentru a pre-
găti consfătuirea, comitetul regional a
organizat un control în cîteva raioane,
analizînd munca organizațiilor de partid,
de U.T.M. și a sfaturilor populare în ve-
derea încheierii anului școlar. La con-
sfătuire au fost prezentate referate de
către comitetul raional de partid Călă-
rași și sfatul popular al raionului Turnu
Măgurele. Consfătuirea a contribuit la
stabilirea unității în munca desfășurată
în domeniul învătămîntului de stat de
către comitetele raionale de partid, comi-
tetele executive ale sfaturilor populare
raionale și comitetele raionale U.T.M.,
cît și la clarificarea metodelor ce trebuie
folosite de organele de partid, de U.T.M.
și de stat pentru a se înlătura substitui-
rile și pentru orientarea eforturilor co-
mune spre aceleași obiective.
Din controlul efectuat în raioane, cît și
din lucrările consfătuirii a reieșit faptul
că, pe lîngă realizările obținute, noi nu
am reușit să lichidăm încă o serie de
lipsuri care mai există în munca de în-
drumare a învătămîntului, ca si în acti-
vitatea unor colective pedagogice. Ast-
fel. comitetul regional și comitetele ra-
ionale de partid nu s-au ocupat suficient
anul acesta de modul cum studiază ca-
drele didactice marxism-leninismul. ceea
ce s-a reflectat negativ în orientarea
ideologică a procesului de învătămînt
din unele școli. Deși cei mai multi în-
vățători și profesori au fost încadrati în
cercuri de învătămînt de partid, de
U.T.M. și sindical, unele comitete raio-
nale de partid, cum sînt cele din Sna-
gov, Drăgănești etc., nu au exercitat un
control asupra felului cum studiază
aceștia.
In unele instituții de învătămînt există
încă rămîneri în urmă în ceea ce privește
munca educativă din școală și din afara
școlii. In unele școli orele educative nu
sînt temeinic pregătite. Faptul că aceste
ore du contribuie suficient la educarea
în spirit comunist a elevilor se datorește
de multe ori și slabei pregătiri a diri-
gintilor. lipsei de control a directorului
școlii, precum și lipsei de control și în-
drumare din partea organelor de partid
și de stat. In unele școli se mai consi-
deră că munca educativă este doar un
supliment al predării cunoștințelor. Din
cauza nivelului scăzut al pregătirii lor,
unii diriginți dau elevilor îndrumări ne-
juste. Astfel, dirigintele Ion Burghilă, de
la școala din comuna Udupu, raionul
Vîrtoape , vorbind elevilor despre în-
deplinirea planului cincinal, i-a îndrumat
să lămurească pe părinții lor în sensul
de a ara „puțin, dar bine“.
Intr-o serie de scoli din regiunea noas-
tră, .unele discipline ca limba și litera-
tura romînă. istoria, constituția, se pre-
dau abstract, nelegate de viata și lupta
poporului nostru. De asemenea, nu s-a
realizat încă o legătură strînsă a școlii
cu țărănimea muncitoare care luptă pen-
.tru răcolte sporite, p?ntru transformarea
socialistă a agriculturii Există încă o
slabă legătură a școlilor cu părinții. Mai
sînt școli, ca cele din comunele Slăvești
și Baldovinești, raionul Vîrtoape, Coli-
bași, raionul Vidra, Băneasa, raionul
Snagov, care acordă putină atenție acti-
vității elevilor pe parcelele experimentele,
nu-i mobilizează să lucreze în pepiniere,
să crească viermi de mătase etc.
Intr-o serie de școli au existat lipsuri
în pregătirea examenelor. In unele locuri
recapitularea a început tîrziu, s-a desfă-
șurat la întîmplare, orele de meditație nu
didactic și științific. In cei zece ani de
existență, universitatea a pregătit un
număr de 1S69 de specialiști — cadre
didactice pentru învățămîntul mediu și
superior, cercetători științifici, lucrători
în aparatul de stat, în presă și radio,
în întreprinderile industriale etc. îndru-
mate de partid, cadrele didactice ale uni-
versității duc o luptă consecventă pentru
ridicarea nivelului ideologico-științific al
muncii lor, peniru a asigura puritatea
ideologică a prelegerilor și seminariilor.
Catedrele au luptat cu hotărîre pentru
lichidarea influenței ideologiei burgheze
asupra procesului de învățămînt. La suc-
cesul acestei lupte a contribuit în cea
mâi mare măsură însușirea de către per-
sonalul didactic a științei marxist-leni-
niste și a cuceririlor științei sovietice,
cunoașterea celor mai înaintate tradiții
aie științei și culturii noastre. O parte
din tinerele cadre ale universității își dau
acum examenele de minim de candida'
și își pregătesc dizertația de aspirantu-
ră. In universitate lucrează cinci candi-
dați în științe care au studiat în U.R.S.S.
Luptînd pentru înarmarea tineretului
cu cunoștințe solide, întemeiate pe con-
cepția materialist-d ialectică, colectivul
didactic al universității se preocupă, în
același timp, de educarea lor în spiritul
comunismului. împreună cu organizația
de partid, cu ajutorul consiliilor științi-
fice. al catedrelor și al organizațiilor
U.T.M, conducerea universității desfă-
șoară o muncă susținută pentru a înar-
ma studenții cu trăsăturile morale ale
omului societății socialiste, pentru a
au fost conduse de pedagogi. Deși comi-
tetul executiv al sfatului popular regional
a trimis școlilor instrucțiuni privind mă-
surile ce trebuie luate în vedere pregătirii
examenelor, secția de învătămînt regio-
nală rju a ajutat comitetele executive ale
sfaturilor populare raionale în ceea ce
privește asigurarea aplicării în viată a
acestor instrucțiuni. Din această cauză,
unele sfaturi populare au folosit în mod
abuziv, atît pe unii pedagogi, cît și pe
unii șefi ai secțiilor de învătămînt. în di-
ferite acțiuni ale sfatului, nelegate de
munca de învătămînt, tocmai în perioada
de pregătire a încheierii anului școlar. Cu
toate acestea, șefii secțiilor de învătămînt
ar fi avut posibilitatea să se ocupe mai
larg de îndrumarea și controlul muncii
școlilor, Unii dintre ei. însă, au manife-
stat delăsare în muncă, au avut o slabă
legătură cu terenul, petrecindu-și cea mai
maire pante a timpului în birou, negli-
iînd munca vie cu oamenii pe teren. Așa
se explică dece sînt scoli necontrolate de
luni și chiar de ani de zile, ca cele din
comunele Ardeleni, raionul GJurgiu, Pur-
căreni și Palanga, raionul Vîrtoape.
Comitetele raionale de partid nu combat
supraaglomerarea cu sarcini a unor șefi
ai secțiilor de învătămînt din sfaturile ra-
ionale, ceea ce influențează negativ asu-
pra îndrumării și controlului muncii șco-
lilor. Astfel, de exemplu, tovarășul Ion
Bucur, șeful secției de învătămînt a sfa-
tului popular din raionul Călărași, are
următoarele sarcini obștești : este respon-
sabil pe raion cu munca A.R.L.U.S., cu
Comitetul de luptă pentru pace. C.C.F.S.,
C.E.C.. A.D.A.S. Tovarășul Dumitru
Bărbulescu, șeful secției raionale de în-
vătămînt din Drăgănești. răspunde de
munca A.R.L.U.S., a Comitetului de luptă
pentru pace, este propagandist, membru
în comitetul executiv etc.
Multe din aceste lipsuri se datoresc
controlului insuficient exercitat de comi-
tetul regional P.M.R., care abia în a doua
parte a anului școlar s-a ocupat mai se-
rios de învățămîntul de stat. Comitetul
regional nu a acordat suficientă atenție
nici îndrumării și controlului activității
desfășurate de comitetul sindical regional
al muncitorilor din învătămînt. ceea ce a
avut ca urmare faptul că organizațiile sin-
dicale din școli nu au luptat suficient
pentru aplicarea prevederilor Hotărîrii
partidului și guvernului cu privire la ca-
drele didactice.
Consfătuirea organizată de comitetul
regional P.M.R. a fost de un real ajutor
pentru orientarea muncii noastre în viitor.
In lumina faptelor constatate se desprind
sarcini pentru perioada examenelor, pen-
tru activitatea de vară si deschiderea nou-
lui an școlar. Comitetele raionale de par-
tid. organizațiile de partid, de U.T.M. și
sfaturile populare din regiunea noastră tre-
buie să-și intensifice eforturile pentru a a-
juta conducerile școlilor să asigure desfă-
șurarea cît mai justă a examenelor. De ase-
menea, trebuie să se urgenteze pregătirile
pentru a se asigura o vacantă cît mai
plăcută și mai interesantă pentru elevi și
cadrele didactice.
In perioada vacantei de vară cadrele
didactice trebuie ajutate să-și continue
studiile de perfecționare. Comitetele raio-
nale au datoria să organizeze periodic ex-
puneri și discuții prin care pedagogii să
fie ținuți la curent cu cele mai însemnate
evenimente interne și internaționale. In
timpul verii va trebui să se dea, de ase-
menea. o atenție deosebită muncii în ca-
drul cursurilor de alfabetizare.
Sfaturile populare raionale trebuie să ia
măsuri pentru a asigura din timp, prin
mijloace locale, amenajarea localurilor de
școli și repararea mobilierului. Pentru
buna desfășurare a învătămîntului din re-
giune. organele raionale de partid și sin-
dicale au menirea de a sprijini cu atenție
mai mare decit anul trecut aplicarea mă-
surilor privind îmbunătățirea condițiilor
de trai și de muncă ale cadrelor didactice.
De asemenea, este necesar să se dea o
mai mare atenție cadrelor tinere, fără
multă experiență, care trebuie să primeas-
că ajutorul necesar în vederea ridicării
calificării și a pregătirii lor ideologice
din partea organelor de partid locale. Pe-
dagogii trebuie să simtă îndeaproape
sprijinul comitetelor raionale si al orga-
nizațiilor de partid în activitatea lor multi-
laterală de fiecare zi.
Să fie o călăuză în munca organizații-
lor de partid și a cadrelor didactice cu-
vintele marelui Lenin, rostite in 1918 la
Congresul învățătorilor internaționaliști
din toată Rusia : „Armata învățătorilor și
profesorilor trebuie să-și pună sarcini cul-
turale gigantice și în primul rînd trebuie
să devină armata principală a învătămîn-
tului socialist... Cadrele didactice trebuie
să se contopească cu întreaga masă mun-
citoare care luptă. Sarcina pedagogiei noi
este de a lega activitatea didactică de sar-
cina organizării socialiste a societății"
făuri din ei patrioți înflăcărați, gata
să-și închine toate cunoștințele și toate
puterile lor luptei pentru fericirea po-
porului muncitor.
In activitatea colectivului didactic al
universității un loc important îl ocupă
cercetările pe tărîm științific. Astfel, au
elaborat lucrări valoroase profesorii Pe-
terfi Istvăn în domeniul biologiei, Csen-
dez Zoltăn în domeniul științelor statis-
tice, Balogh Antal în domeniul chi-
miei etc.
Desfășurîndu-și munca de pregătire a
cadrelor pentru construirea socialismului,
Universitatea „Bolyai" aduce, în același
timp, un aport de seamă la valorificarea
patrimoniului cultural progresist maghiar
din R.P.R., la întărirea legăturilor cultu-
rale și științifice dintre poporul romîn și
minoritățile naționale. Se intensifică ne-
contenit colaborarea didactică și științifi-
că a Universităților „V. Babeș" și Bo-
lyai": se țin în comun numeroase ședințe
de analiză a cursurilor, se fac schimburi
de cursuri, se organizează studierea în
comun, de către studenții ambelor uni-
versități, a diferitelor documente cu pri-
vire la istoria mișcării muncitorești etc.
Sărbătorirea a zece ani de la înființarea
Universității „Bolyai* a constituit pentru
cadrele didactice și studen'ii ei un pri-
lej de a-și întări munca, de a continua
cu și mai multă însuflețire lupta pentru
îmbogățirea culturii noastre socialiste,
pentru necontenita adînci'e a frăției între
poporul romîn și minoritățile naționale,
pentru construirea socialismului și apă-
rarea păcii.
In instituțiile de învățămînt din întreaga țară
se desfășoară examenele de promovare
și absolvire
Lucrările scrise la matematică
La școala medie nr. 2 de fete din Buzău,
examenele sorise la matematică au dat
rezultate destul de bune. Corectând lucră-
rile elevelor, tovarășele profesoare cure
«predau la clasele a IX-a și a X-a și-au
putut da seama că cele mai multe din
elevele lor și-au însușit cunoștimțeie pre-
date și sînt în stare să te aplice.
Subiectul lucrării de la clasa a IX-a
necesita pentru rezolvare cunoașterea a-
proape în întregime a materiei predate în
cadrul algebrei, elevele trebumd să a-
plice cunoștințele dobîndite cu privire la
operațiile cu puteri, la ecuații exponen-
țiale și logaritmice și progresii .aritmetice.
Calitatea lucrărilor arată că tovarășa .pro-
fesoară Fiiofteia Constantin a muncit cu
seriozitate pentru înarmarea elevelor ei
cu cunoștințe temeinice și cu tehnica de
calcul Lucrările elevelor clasei a IX-a C
au fost notate astfel: 15 cu nota 5. 9 cu
nota 4, 4 cu nota 3 și 5 ou nota 2. Ele
sînt în general just notate.
Astfel, pteva Munteanu Nad.ia care a
primit nota 5, motivează operațiile pe
care te face, enunțind proprietățile folo-
site. Ea arată că, dintre cele două rădă-
cini ale ecuației de gradul ai doilea care
dădea rația progresiei, trebuie luată va-
loarea negativă, deoarece s-a spus în tex-
tul problemei că progresia aritmetică este
descrescătoare.
Tovarășa profesoară a dovedit însă și
unele lipsuri în ceea ce .privește aprecie-
rea unor lucrări. De exemplu, lucrarea
elevei Dincă Antoaneta este notată tot cu
5, deși nu merită această notă, Astfel,
eleva n-a motivat toate calculele pe care
le-a făcut. n-a simplificat ecuația
9x2—21x—30 = 0 înainte de a o rezolvași
a scris progresiile ce se obțin în cazul
cîmd numărul termenilor este 2 sau 9 pu-
nlind după termenii respectivi un șir de
puncte. Cunoștințele elevei Dincă sînt deci
de calitate inferioară celor ale elevei Mun-
teanu și, în consecință, nota trebuia să
reflecte aceasta.
O altă deficientă în corectarea lucră-
rilor o constituie faptul că tovarășa pro-
fesoară s-a mulțumit uneori numai să
constate că rezultatele transcrise pe cu-
rat sînt corecte, fără a cerceta pe pagina
cu lucrări în creion felul cum au obținut
elevele aceste rezultate. Ea a notat cu 5
o lucrare în care se dau corect valorile
rădăcinilor ecuației de gradul a| doilea.
Roadele unei
Bogata experiență pedagogică a tova-
rășei profesoare Alexandra Manoliu, de
ia școala medie de fete nr. 19 din Bucu-
rești, ca și dragostea cu care mundește
pentru înarmarea elevelor cu cunoașterea
limbii ruse .și-au arătat din plin roadele
la examenele de la sfîrșitul acestui an șco-
lar. Elevele clasei a VlII-a „A", care au
învățat în acest* an limba rusă cu tova-
rășa Manoliu, au dovedit prin răspun-
surile la examenul oral că și-au însușit
cunoștințe și deprinderi temeinice.
întreg examenul a decurs într-o atmo-
sferă sărbătorească. Interesul cu care în-
vață elevele frumoasa limbă rusă s-a ma-
nifestat atît prin cîntecele care au răsu-
nat la sfîrșitul fiecărei serii, cît și, mai
ales, prin felul în care au dezvoltat te-
mele din biletele de examen.
Cete mai multe eleve, ca de pildă Mar-
gareta Szflcs. Nellv Stoian. Doina Stă-
nescu și altele, au citit curgător și dorect
textele din manual și au repovestit liber,
în limba rusă, fără întrebări ajutătoare,
conținutul celor citite. Elevele alcătuiesc
cu destulă ușurință propoziții și fraze în-
tregi, rărite greșeli gramaticale fiind re-
pede îndreptate la prima întrebare aju-
tătoare. Regulile gramaticale, temeinic
însușite, au fost expuse de unele eleve în
limba rusă..
Cunoștințe bogate au dovedit elevele și
în domeniul literaturii. Multe din ele au
putut recita frumoasele versuri ale lui
Pușkin, folosindu-le și pentru exemplifi-
carea regulilor gramaticale. De asemenea,
elevele examinate au vorbit cu căldură
despre romanele scriitorilor sovietici, des-
pre minunatele chipuri de comuniști și
comsomoliști, luptători pentru liberta-
Intr-o facultate de ag
TIMIȘOARA. — (de la coresponden-
tul nostru). Anul școlar universitar se
apropie de sfîrșit. Cursurile universități-
lor, ale institutelor tehnice ' și medico-
farmaceutice s-au încheiat. Toate forțele
cadrelor didactice și ale studenților se
concentrează in vederea asigurării succe-
sului examenelor din sesiunea de vară-
Activitatea institutelor agronomice este
foarte variată in această etapă: datorită
caracterului sezonier al muncii în agri-
cultură, cursurile teoretice trebuie, să se
desfășoare în anumite perioade, pentru a
lăsa loc practicii pregătitoare și in pro-
ducție. De aceea, studenții anilor I șl I\
ai facultăților de agricultură sînt plecați
la practică, in timp ce studenții din anii
II și III au încă cursuri și se pregătes
pentru sesiunea de examene ce va avea
loc în iulie
Să vă ‘înfățișăm o zi din viața facul-
tății de agricultură din Timișoara.
De la intrarea in institut te întimpi-
nă, alături de „Urtica" agronomică, care
a urzicai in cursul acestui an multe nă-
ravuri și lipsuri, panoul studenților evi-
dențiati in muncă- Printre ei sint mulți
studenti din anul I, ale căror chipuri le
vom întilni din nou p<: ogoarele fermei
didactice Timișoarli, unde execută prac-
tica pregătitoare de cinci luni.
Grupa 133 s-a clasat printre grupele
fruntașe la examene. Ea este condusă de
Maria Făsuescu, pe care o găsim pe cimp,
la fermă, mergind in urma marelui plug
de drenai care deschide șanțuri adinei în
pămint-
Ferma didactică a Institutului agrono-
mic suferă de exces de apă. Pe vremi
ploioasa, apa băltește și împiedică efec-
tuarea in bune condiții a lucrărilor a-
gricole Dreno'ul are o deosebită impor-
tanță, căci va permite dezvoltarea fermei
va crea con-Hții pentru ca ferma să de-
vină un exemplu în ce privește organi-
zarea muncii și rezultatele obținute
Voioși, încălziți de muncă, studenții
deși pe pagina pe care eleva a făcut cal-
culele și unde trebuia să extragă rădăci-
na pătrată din 4225 găsim scris următoa-
rele :
1/4465	6
y 3b___________
865|	125
. ■ limpede că lucrarea nu merita
nora 5.
Sini și lucrări cu greșeli necorectate,
dr p. da la rezolvarea ecuației x2—11x4-
lâ-0. in citava lucrări găsim :
v 11 ± V 181 ~ 72 _ H ± 7
X	2	-	2
Aceste Lucrări au fost notate în mod
nejust cu 4.
Este necesar ca în viitor tovarășa pro-
fesoară să acorde mai multă atenție co-
rectării și notării lucrărilor.
Tovarășele profesoare Constanta De-
metrian și Lucia Moisescu au corectat
împreună lucrările scrise ale e cvelor la
examenul de maturitate, ajunglnd in fe-
lul acesta la aprecieri juste. Viitoarele ab-
solvente au folosit în rezolvarea proble-
mei procedee diferite, ceea ce arată că da-
torită eforturilor susținute depuse de to-
varășele profesoare în timpul anului, ele
au ajuns la o maturitate în gîndirea ma-
tematică, care le permite să folosească în
mod creator cunoștințele însușite.
Tovarășele profesoare care predau la
Clasa a X-a sînt de părere, pe drept cu-
vînt. că problema propusă de minister a
avut o deficiență serioasă : cele trei punc-
te ale problemei nu erau gradate în ordi-
nea oresoîndă a dificultăților ce le com-
portă rezolvarea lor, fapt care a dus 'la
demobilizarea elevilor. Punctul 3. care
trebuia să fie piatra de încercare pentru
elevii bine pregătiți era cel mai ușor, iar
punctele 1 și 2 erau de greutate egală.
Examenele scrise de matematică ate
elevelor din clasele superioare ate scolii
medii de fete nr. 2 din Buzău au dovedit
că în cursul anului școlar elevele și pro-
fesoarele acestor clase au muncit cu con-
știinciozitate și sîrguință.
I.	VAIS
lector ia Institutul central
de perfecționare a cadrelor didactice
munci temeinice
tea și fericirea poporului, zugrăvite în
aceste romane.
Răspunsurile date de eleve la examene
au scos însă la iveală și o serie de lip-
suri. pentru lichidarea cărora trebuie
dusă o muncă susținută atît în timpul
verii, cît J|i în viitorul an școlar. Tovară;
șa profesoară trebue să acorde îndeosebi
o grijă deosebită îmbunătățirii pronunției
elevelor. Atlt la citire, cît și la repo-
vestirea conținutului unui text din manual,
elevele nun deseori
greșit accentele, pro-
nunță defectuos cu-
vintele în limba rusă.
Deasemenea. răspun-
surile la examen au
relevat faptul că o
serie de eleve n-au
citit opere dintre cete
mai răspîndite ale
literaturii sovietice,
ca „Tînăra gardă" de
A. Fadeev. „Asa
călit oțelul" de
Ostrovski etc. De
ceea, a fost foarte
bine venită recoman-
darea diată elevelor
de către tovarășa pro-
fesoară la sfîrșitul
examenului, ca în
timpul vacantei de
vară, pentru a-și îm-
bogăți cunoștințele si
a-si consolida deprin-
derile, să citească
în original aceste o-
pere, folosind dicțio-
narul.
Dorind să cunoască tn amănunt felul cum lucrează Eroul Muncii
Socialiste Constantin Vasilache, pionierii vin deseori să-l vadă și
să stea de vorbă cu el.
grupei 133 afută din tot sufletul la efec-
tuarea drenajului. Sub conducerea tova-
rășului asistent, ei au jalonat terenul,
indicind tractoriștilor drumul exact pe
care trebuie să-l urmeze. Și, ca o răspla-
tă a muncii lor, ca o dovadă că ea a fosi
făcută cu pricepere, temeinic, apa umple
cu repeziciune șanțul. Lucește la început
departe, dar se apropie din ce în ce, ară-
tind că direcția șanțului este bine aleasă,
că bălțile vor seca, că plantele vor creș-
te înalte în soare.
La remiza de mașini îl intilnim pe
studentul Ion Frățilă, conducătorul gru-
pei 137. El a obținui rezultate foarte
bune la toate examenele și e^te acum șef
de brigadă. Grupa 137 lucrează la ni-
velarea terenului, la curățirea remizei.
In aurind, membrii grupei vor a-
ranja mașinile agricole la locul lor
și nu peste mult timp va veni și clipa
mult așteptată, cînd tractorul nu va mai
constitui o taină pentru niciunul din ei.
Ne vine greu să ne despărțim de ti-
nerii bronzați de soare, în salopete și
bocanci, deși ar mai avea să ne arate
multe lucruri interesante. Plecăm totuși
spre Institut, unde activitatea didactică
se desfășoară în continuare.
Studenții anului III audiază cursul de
agro'ehnică generală. Tovarășul profesor
Ieremia Staicu explică, asolamentele, fe-
lul în care trebuie să se succeadă cultu-
rile pentru a se dezvolta cit mai bine,
pentru ca nămîntul să nu secătuiască.
Tovarășul profesor are o bogată expe-
riență didactică și știe că de multe ori
studenții au tendința spre soluțiile șa-
blon, spre formule. De aceea, le atrage
cu insistență atenția asupra faptului că
întocmirea unui bun asolament depinde
•le cunoașterea exac'ă a tuturor condiții-
lor — a solului, a climei etc.; inginerul
agronom trebuie să studieze comportarea
diferitelor culturi în regiunea respectivă,
ociertarea gospodăriei pe care o va con-
duce. Numai atunci va alcătui un asola-
mer* b"n, complect, care să contribuie
O sărbătoare
pentru elevii harnici
Deși pînă la începerea examenului mal
este aproape o jumătate de oră, elevii cla-
sei a IV-a de la școa'la de 7 ani nr. 6
din Ptoești s-au adunat cu toții în sală.
Pe peretele din fața lor stau sorise cu
litere mari cuvintele „Examenul este săr-
bătoarea elevilo,r harnici". Intr-adevăr,
ziua aceasta va rămîne de neuitat pentru
elevi. Este ziua primului examen oral din
yiața lor. învățătorul clasei le-a explicat
mai dinainte cum va decurge examenul
la limba romînă. Totuși, fiecare dintre ei
se gîndește cu emoție la clipa în care va
trage biletul.
Clnd învățătorul a intrat în clasă și
le-a adresat primele cuvinte, Vnleriu A-
vram, un băiețel vioi, roșcovan, l nud
pumnii strînși de încordare, i-a spus cu
vocea tremurîndă :
— Tovarășe învățător, nu știu de ce.*
dar mi-e tare frică... învățătorul a zîmbii
— și îndată s-a destins atmosfera.
...Iată-1 și pe Vateriu Avram trăgînd bl-
letul. 11 cercetează cu atenție, se încrun-
tă, chibzuiește și începe să vorbească. E-
moția i s-a risipit... Răspunde bine la pri-
mele două întrebări din bilet, dovedind
că și-a însușit temeinid cunoștințele de
gramatică. Apoi expune pe scurt conținu-
tul schiței „Socoteala" de Al. Vlahuță. Va-
leriu Avram obține la examenul oral nota
5. Aceeași notă a primit-o și la lucrarea
scrisă.
De altfel, majoritatea elevilor clasei a
IV-a răspund bine la întrebările din ru-
lete. Ei știu nu numai să expună con'imi-
tul unor povestiri, ci și să dea o oaract’-i-
zare sumară a personajelor, să facă anu-
mite aprecieri pe marginea celor poves-
tite. Așa, de pildă, elevul Stamate, care
expune conținutul scrisorii „Va.sile Poro-
jian", de Vasile Alecsandri, vorbește cu
însuflețire despre eroul schiței. El spune
că, deși Vasile era un băiat deștept, vioi
și talentat, el nu s-a putut dezvolta din
cauză că, în acea vreme, nu puteau în-
văța darte deoît copiii oamenilor avuțț.
In general, elevii care au obținut rezute
tate bune la lucrarea scrisă s-au prezen-
tat bine pregătiți și la oral. Totuși, răs-
foind lucrările scrise, se poate observa că
unii elevi, care citesc și povestesc corect
și expresiv, care posedă cunoștințe temei-
nice de gramatică, fac totuși unele gre-
șeli de scriere. Aproape jumătate din e-
levii clasei a IV-a au scris după dictare
„batăte" în loc de „bată-te“. De aseme-
nea, mulți dintre ei au folosit greșit vir-
gula, au scris greșit cuvintele care au la
sfinșit doi de „i“ etc.
In general, însă, elevii clasei a IV-a de
la școala de 7 ani nr. 6 din Ploești po-
sedă cunoștințe temeinice.
ricultură
în mod hotăritor la ridicarea producției
agricole, la rezolvarea sarcinilor actuale
ale agriculturii.
O muncă stăruitoare pentru pregătirea
studenților în vederea examenelor desfă-
șoară și catedra de fiziologie vegetată,
condusă de tovarășul profesor Mihai
Pușcașu. Notițele de curs dactilografia-
te, referatele lucrărilor practice ajută
mult pe studenți in însușirea materialu-
lui predat. In cercul științific sint an-
trenați numeroși studenți, care atrag la
rindul lor, spre această disciplină, pe
mulți dintre colegii lor.
După masă, tn institui pulsează altfel
viața. Pe culoare studenți cu cărți, cu
ierbare, puțin emoționați, așteaptă să in-
tre la colocvii. In laboratoare sint 'înși-
rate preparate care vor trebui recunoscu-
te, în microscoape sint lamele cu secțiuni
care trebuie desenate.
...Colocviul de darvinism și genetică. Pe
masă, spice de grîu, secară, orz, caiete de
lucrări. Tabla e acoperită de cifre. Răs-
punde studentul Adler Robert, din grupa
126. Este un student bun, al cărui caiet
ordonat indică pregătirea sa conștiin-
cioasă din timpul anului- Calm, sigur, el
arată din ce se compune floarea de gr iu,
cum se face castrarea, ce măsuri trebuie
luate după castrare. Dă definiția erorii
medii, arată importanța determinării a-
cesteia pentru o experiență exactă.
★
Aceste cîteva aspecte sînt grăitoare
pentru activitatea institutului agronomic
din Timișoara. Pe lîngă ele mai sînt, din
păcate, și unele pete negre: studenți care
nu învață suficient, răspunsuri slabe la
colocvii, frecvență neregulată ele. Dar
ceea ce caracterizează viața institutului
este marea dragoste a majorității studen-
ților pentru frumusețea meseriei de agro-
nom, bucuria lor de a pătrunde tot mal
adine in tainele naturii, de a se pregăti
pentru o muncă minunată, pusă în slujba
poporului muncitor.
1. T.
Pag. 4-a
GAZETA INVĂȚĂMINTULUI
Semnarea Declarației Guvernelor
Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste
și Republicii Populare Federative Iugoslavia
Decorări cn „Ordinul Muncii11 și „Medalia Muncii11
BELGRAD 2 (Agerpres) — TASS trans-
mite :
La 2 iunie 1955 a avut loc la Casa Gărzii
din Belgrad, tntr-o atmosferă cordială și de
înțelegere reciprocă, ședința de Încheiere a
tratativelor dintre delegația guvernamen-
tală a U.R.S.S,, In frunte cu N. S. Hrușciov,
DECLA RA TI A
Guvernelor Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste
și Republicii Populare Federative Iugoslavia
Delegația guvernului U.R.S.S., alcătuită
din N. S. Hrușciov, membru al Prezidiului
Sovietului Sunrem al U.R.S.S. și prim se-
cretar al C.C. al P.C.U.S., N. A. Bulganin,
președintele Consiliului de Miniștri al
U R.S.S.. A. I. Mikoian prim vicepreședinte
al Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., D. T.
Sepilov, președintele Comisiei pentru Afaceri
E'xterne a Sovietului Naționalităților al So-
vietului Suprem al U.R.S.S., membru al C.C.
al P.C.U.S. și redactor șef a! ziarului
„Pravda". A. A. Gromîko, prim locțiitor al
ministrului Afacerilor E'xterne al U.R.S.S.,
P. N. Kumîkin, locțiitor al ministrului Co-
merțului Exterior al U.R.S.S., și delegația
guvernului R.P.F. Iugoslavia, alcătuită din
losip Broz-Tito, președintele R.P.F. Iugosla-
via. Edward Kardeli, vicepreședinte al Vecei
Federative Executive, Alexandr Rankovici,
vicepreședinte al Vecei Federative Executive,
Svetozar Vukmanovici-Tempo, vicepreședinte
al Vecei Federative Executive, Mialko Todo-
rovici, membru al Vecei Federative Executive,
Cocea Popovici, secretar de stat pentru Afa-
cerile Externe al R.P.F. Iugoslavia, Vilko
Miciunovici, secretar de stat adjunct pentru
Afacerile Externe al R.P.F. Iugoslavia, au
dus la Belgrad și la Brioni tratative între
27 mai și 2 iunie 1955. In timpul tra-
tativelor, care s-au desfășurat tntr-un spirit
de prietenie și Înțelegere reciprocă, s-a
procedat la un schimb de păreri în proble-
mele internaționale, care privesc interesele
U.R.S.S. și R.P.F. Iugoslavia fiind exami-
nate totodată, sub toate aspectele problemele
relațiilor politice, economice și culturale în-
tre cele două țări.
I.
Punctul de plecare al tratativelor a fost
dorința reciprocă a celor două guverne ca
în interesul rezolvării pașnice a probleme-
lor internaționale și al intensificării colabo-
rării între popoare și state să se folosească
metoda tratativelor.
Popoarele celor două țări și forțele lor
armate și-au întărit tn mod deosebit priete-
nia și colaborarea de luptă în anii războiu-
lui pe care l-au dus împreună cu alte po-
poare iubitoare de libertate împotriva cuce-
ritorilor fasciști.
Cele două guverne au consimțit să între-
prindă noi masuri pentru normalizarea rela-
țiilor lor și pentru dezvoltarea colaborării
între cele două țări, fiind convinse că aceas-
ta corespunde intereselor popoarelor celor
două țări și constituie o contribuție la mic-
șorarea încordării, precum și la întărirea
păcii în întreaga lume.
In cursul tratativelor s-a vădit năzt|ința
sinceră a guvernelor celor două țări spre
dezvoltarea continuă a colaborării multilate-
rale între U.R.S.S. și R.P.F.I., ceea ce cores-
punde pe deplin intereselor celor două țări,
precum și intereselor păcii și socialismului,
și pentru care în prezent există condiții
obiective.
La examinarea problemelor asupra cărora
s-au dus tratative și în scopul întăririi în-
crederii și colaborării între popoare, cele
două guverne pornesc de la următoarele prin-
cipii :
Indivizibilitatea păcii, singurul principiu pe
care se poate bata securitatea colectivă:
Respectarea suveranității, independenței, in-
tegrității teritoriale și egalității în drepturi a
statelor în relațiile dintre ele și în relațiile
cu celelalte state ;
Recunoașterea și dezvoltarea coexistentei
pașnice între popoare, indiferent de deosebi-
rile ideologice și deosebirile în orînduirea
socială, ceea ce presupune colaborarea tutu-
ror statelor în domeniul relațiilor interna-
ționale tn general și în domeniul relațiilor
economice și culturale în special;
Pentru Guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste
Președintele Consiliului de Miniștri al U.R.S.S.
Pentru Guvernul Republicii Populare Federative Iugoslavia
Președintele R.P.F.I.
N. A. BULGANIN
Belgrad, 2 iunie 1955
Bugetul de stat al R.P.R. pe anul 1955,
votat în unanimitate de Marea Adunare
Națională, oglindește ca și celelalte buge-
te, din anii trecuți. preocuparea permanen-
tă a partidului și guvernului de a crea
toate condițiile necesare dezvoltării con-
tinue a economiei naționale, creșterii nlve-
ilului de trai material și cultural al oame-
nilor muncii, întăririi .puterii economice și
a capacității de apărare a tării. Bazîn-
du-se pe planul de stat, bugetul pe 1955
asigură mijloacele bănești necesare rea-
lității cu succes a sarcinilor însemnate ce
revin poporului nostru în ultimul an al
planului cincinal.
In cifrele și datele cuprinse tn buget,
oamenii muncii din tara noastră văd pro-
priile lor succese pe care le-au obținut,
sub conducerea partidului, pe drumul con-
strucției socialiste. Poporul nostru a aflat
cu multă bucurie că în anul trecut buge-
tul de stat 6-a realizat cu o depășire a
veniturilor față de cheltuieli în sumă de
3.064.7 milioane lei. Aceasta constituie o
dovadă grăitoare a solidității finanțelor
țării noastre asigurată prin dezvoltarea
și întărirea continuă a sectorului socialist
al economiei naționale, sporirea producției
industriale și agricole, creșterea circula-
ției mărfurilor și a venitului național-
Pentru anul în curs, bugetul de stat pre-
vede o depășire a veniturilor față de chel-
tuieli de 1.400 milioane lei. în' timp ce
bugetul S.U.A. pe anul 1955—1956 pre-
vede, după date oficiale, un deficit d°
2408 milioane dolari, iar bugetul Franței
un deficit de 380 miliarde franci, cu 87
milioane mai mult decît în anu] trecut.
Bugetul țării noastre, ca și bugetele tu-
turor țărilor din lagărul socialist, este
fundamental deosebit de bugetels țărilor
și delegația guvernamentală a Iugoslaviei,
in frunte cu I. Broz-Tito.
La ședință a fost examinată șf adoptată
Declarația Guvernelor Uniunii Republicilor
Sovietice Socialiste și Republicii Populare
Federative Iugoslavia.
In seara aceleiași zile, la Casa Gărzii, Tn
prezența membrilor delegațiilor celor două
(ări, a consilierilor și exiperților lor, precum
Respectul reciproc și neamestecul în trebu-
rile interne sub oricare motiv — fie el de
caracter economic, politic sau ideologic —
întrucît problemele orînduirii interne, deose-
birii dintre sisteme sociale și deosebirii din-
tre formele concrete de dezvoltare a socialis-
mului sînt o chestiune care privește exclusiv
popoarele fiecărei țări în parto;
Dezvoltarea colaborării economice bilaterale
și internaționale și înlăturarea tuturor acelor
factori în relațiile economice care îngreunea-
ză schimbul de mărfuri și frînează dezvol-
tarea forțelor de producție în lume și în
cadrul economiei naționale;
Acordarea de ajutor prin organismele res-
pective al« O N U. precum și sub alte forme
care sînt în conformitate cu principiile O.N.U.
atît economiei naționale, cît și regiunilor îna-
poiate din punct de vedere economic. în in-
teresul popoarelor acestor regiuni și în inte-
resul dezvoltării economiei mondiale;
încetarea oricăror forme de propagandă și
dezinformare, precum și a altor acțiuni care
seamănă neîncredere și care îngreuiază în-
tr-un fel sau altul crearea unei atmosfere
pentru colaborarea internațională constructi-
vă și coexistența pașnică între popoare;
Condamnarea oricărei agresiuni și a orică-
rei încercări de a stabili dominația politică
și economică asupra altor țări;
Recunoașterea faptului că politica blocu-
rilor militare agravează încordarea interna-
țională, subminează încrederea între popoare
și face să crească primejdia de război.
II.
Cele două guverne pornesc în politica lor
de la principiile enunțate în Carta Organi-
zației Națiunilor Unite și sînt de acord că
este necesar să se depună noi eforturi pen-
tru întărirea rolului și prestigiului O.N.U..
ceea ce și-ar găsi o deosebită confirmare în
acordarea locului legitim în O.N.U. Repu-
blicii Populare Chineze. Ar fi de asemenea
important să fie primite ca membre în a-
ceastă organizație toate celelalte state care
corespund cerințelor Cartei O.N.U.
Cele două guverne sînt de acord că toa-
te popoarele trebuie să depună noi eforturi
pentru realizarea unor rezultate pozitive și
a unor acorduri în tratativele privind pro-
bleme atît de esențiale pentru pace în în-
treaga lume cum sînt problema reducerii și
limitării armamentelor, precum și a interzi-
cerii armei atomice, problema creării unei
securități colective generale, inclusiv a unui
sistem de securitate colectivă în Europa,
bazat pe Un tratat, problema folosirii ener-
giei atomice în scopuri pașnice.
Ca urmare a acestor eforturi ar fi creată
o atmosferă care ar permite totodată rezol-
varea pe cale pașnică a unor probleme in-
ternaționale primordiale arzătoare, cum sînt
rezolvarea de comun acord a problemei
germane pe o bază democratică și în con-
formitate cu dorințele și interesele poporu-
lui^ german, precum și cu interesele secu-
rității generale, satisfacerea drepturilor le-
gitime ale Republicii Populare Chineze a-
supra Taivanului.
Cele două guverne salută rezultatele con-
ferinței de la Bandung ca fiind o contribuție
importantă la Ideea colaborării internaționa-
le, ca un sprijin dat eforturilor popoarelor din
Asia și Africa de a-și întări independenta
politică și economică, și consideră că toate
acestea contribuie la întărirea păcii în în-
treaga lume.
III.
S-a acordat toată atenția analizei relațiilor
dintre cele două țări, pînă în momentul de
față și perspectivelor dezvoltării lor viitoare.
Ținînd seama de faptul că în ultimii ani s-a
produs o turburate serioasă în relațiile dintre
ele, ceea ce a dăunat atît celor două părți
Un buget al păcii
capitaliste, bugete care sînt o expresie a
politicii îndreptate spre pregătirea unui
nou război, spre creșterea profiturilor ma-
xime ale monopolurilor pe seama reducerii
continue a nivelului de trai al oamenilor
muncii.
Resursele bugetului de stat al țării noas-
tre pe anul 1955 sînt destinate în cea
mai mare parte pentru finanțarea econo-
miei naționale și pentru acțiuni social-
oulturale. Pentru aceste scopuri au fost
prevăzute în buget 31.303,2 milioane iei,
adică 72,8% din totalul cheltuielilor. Fo-
ilosirea resurselor bugetului într-o pro-
porție atit de însemnată pentru dezvolta-
rea economiei naționale și pentru extin-
derea acțiunilor social-culturale caracte-
rizează bugetul regimului nostru derno-
cr-at-popular ca buget al construcției paș-
nice, al întăririi economice a patriei și
ridicării nivelului de viață al celor ce
muncesc.
Mijloacele bugetului destinate finan-
țării economiei naționale sînt menite să
asigure dezvoltarea cu precădere a indus-
triei grele și, în primul rînd, a industriei
constructoare de mașini Din volumul to-
tal al planului de investiții. 45,2 la sută
vor fi alocate lucrărilor capitale care se
vor executa în industria grea.
Pentru dezvoltarea rapidă a tuturorra-
murilor agriculturii, bugetul de stat pre-
vede o creștere a mijloacelor financiare,
fondurile destinate finanțării agriculturii
ridietndiu-se la suma de 4364,7 milioane
lei. In același timp, pentru înzestrarea a-
și a reprezentantilor presei, a fost semnată
Declarația sus-mantionată.
Declarația a fost semnată :
Pentru Guvernul Uniunii Republicilor So-
vietice Socialiste, de Președintele Consiliului
de Miniștri al U.R.S.S., N. A. Bulganin.
Pentru Guvernul Republicii Populare Fe-
derative Iugoslavia, de Președintele R.P.F.I.,
I. Broz-Tito.
interesate, cît și colaborării internaționale, —
guvernele U.R.S.S. și R.P.F.I., exprimîndu-și
hotărîrea de a dezvolta relațiile lor viitoare
în spiritul colaborării prietenești, și bazîndu-
se pe principiile-expuse în declarație, au căzut
de acord asupra celor ce urmează :
1)	Să ia toate măsurile necesare pentru
stabilirea unei situații contractuale normale
pe baza căreia vor reglementa și asigura
dezvoltarea normală a relațiilor in vederea
extinderii colaborării dintre cele două țări
în toate domeniile in care sînt interesate
ambele guverne.
2)	Cu privire la necesitatea de a se întări
legăturile economice și de a se lărgi colabo-
rarea economică dintre cele două țări.
In acest scop, cele două guverne au căzut
dc acord să'ia măsurile necesare care să
lichideze consecințele ivite în relațiile eco-
nomice dintre cele două țări ca urmare a
turburării situației contractuale normale.
Ele au căzut de acord de asemenea să
procedeze la încheierea acordurilor necesare
care vor reglementa și înlesni dezvoltarea
relațiilor economice In direcția sus-mențio-
nată.
3)	In scopul dezvoltării relațiilor culturale,
cele două guverne s-au declarat gata să
încheie o convenție cu privire la colaborarea
culturală.
4)	Atribuind o mare însemnătate informării
opiniei publice pentru dezvoltarea colaborării
prietenești dintre popoare și în dorința ca
opinia publică să fie informată în mod exact
și obiectiv, cele două guverne au căzut de
acord asupra necesității de a se încheia o
convenție cu privire la un serviciu de infor-
mații în spiritul hotărîrilor O.N.U. și pe baza
reciprocității în ce privește situația și pri-
vilegiile organelor acestui serviciu pe terito-
riul fiecărei părți contractante.
5)	Sprijinind recomandările O.N.U., cu pri-
vire la dezvoltarea colaborării dintre toate
țările în folosirea energiei atomice în scopuri
pașnice, ceea ce prezintă un interes esențial
pentru întărirea păcii și pentru progresul in
întreaga lume, cele două guverne au căzut
de acord să stabilească o colaborare reciprocă
în acest domeniu.
6)	Cele două guverne au căzut de acord
să ia măsuri pentru încheierea unor con-
venții în scopul rezolvării problemei cetățeniei
sau respectiv a repatrierii cetățenilor uneia
din părțile contractante care se află pe teri-
toriul celeilalte cărți. Cele două guverne sînt
de acord că aceste convenții trebuie să se
bazeze pe respectarea principiilor de umani-
tate precum și pe principiile unanim accep-
tate ale liberului consimțămînt in ce privește
persoanele despre care este vorba.
Cele două guverne sint de asemenea de
acord în ceea ce privește garantarea dreptu-
rilor la apărare pentru cetățenii celeilalte
părți pe teritoriul său. subînțelegînd prin a-
ceasta și dreptul cetățenilor de a-și păstra
cetățenia pe care au avut-o înainte de sosi-
rea pe teritoriul celeilalte părți contractante.
7)	In spiritul principiilor pașnice, expuse
în prezenta Declarație, precum și pentru o
mai bună cunoaștere și înțelegere reciprocă
a popoarelor țărilor lor, cele două guverne
au căzut de acord să sprijine șl să înles-
nească colaborarea organizațiilor sociale din
cele două țări prin realizarea unui contact
prin schimbul de experiență socialistă și
prin schimbul liber de păreri.
8)	Cele două guverne au căzut de acord
să depună eforturi maxime pentru înfăptui-
rea sarcinilor și hotărîrilor prezentei Decla-
rații, în interesul dezvoltării continue a re-
lațiilor dintre cele două țări și în interesul
dezvoltării colaborării internaționale și a
întăririi păcii în întreaga lume.
I.	BROZ-TITO
și înfloririi patriei
griculturii cu noi tractoare și mașini a-
gricole, pentru înființarea a încă 20
S.M.T.-ur; și consolidarea celor existen-
te. înființarea de noi centre mecanice, dez-
voltarea gospodăriilor agricole dp stat,
executarea de lucrări de irigație și ualte
lucrări agricole și silvice s-au prevăzut
cu 40% mai multe fonduri decît în 1954.
Au fost prevăzute, de asemenea,. fonduri
sporite pentru acordarea de credite gos-
podăriilor agricole colective.
Grija pe care partidul și guvernul o
poartă ridicării continue a nivelului de
viață a| poporului muncitor, consecvența
cu care se înfăptuiesc sarcinile trasate de
plenara din august 1953 a C.C. al P.M.R.
reies cu claritate și d!n faptul că în acest
an în industria ușoară și alimentară, pre-
'•nm si în industria locală, vor fi inves-
tite mijloace financiare care depășesc cu
15,3% pe cele din 1954.
Sporind investițiile capitale precum și
alto cheltuieli care asigură dezvoltarea
rapidă a tuturor ramurilor economiei na-
ționale, statul nostru democrat-popular a-
locă totodată fonduri tot mai mari în sco-
puri social-culturale.
Planul lucrărilor capitale pe anul 1955
prevede lărgirea construcțiilor de locuin-
țe și a lucrărilor social-culturale și edili-
tare cu 7.6% față de 1954.
Bugetul de stat pe 1955 prevede aloca-
rea sumei de 6951.3 milioane lei pentru
învățămînt. cultură, sănătate și alte ac-
țiuni sccial-cultunale, ceea ce reprezintă
(Urmare din pag. l-a)
înv., dir. casa de copii, Făgăraș; Grumeza
Vasile, înv., dir. șc. 7 ani Poiana, reg. Hune-
doara ; Georgescu Valentina, prof. șef sec.
înv. 1 Mai, or. București; Hrdlicka L., înv.,
dir. șc. pod. slovacă Nădlag, reg. Arad; Hopîr-
tan Stana Zoe, ed. dir. casa de copii preșc.
nr. 3, Cluj; lordăchescu Ioana, ed. instr.
sup. pion, casa de copii R. Vîlcea ; lonescu
Clara, înv., dir. șc. 7 ani Ștefan cel Mare-Fe-
teșii, reg. Constanța ; lonescu Marcel, prof.,
resp. cerc, casa pionierilor, Constanța ; Ke-
iemen Dcsideriu, prof., insp. șc. sec. înv.
reg. Arad; Lefter Alexandrina, înv., instr.
sup. pionieri șc. 4 ani. Hagilar-Tulcea; Mar-
tin Romulus, prof.. dir. casa de copii, Sîn-
crai-Gherla, reg. Cluj; Magori Elena, prof.
dir. casa copii nr. 1, Timișoara; Minea Ma-
ria, înv., dir. casa de copii 1 Mai, București;
Mestecăneanu Haralambie, înv., insp. șc.
sec. înv. raion Buhuși, reg. Bacău ; Megyeși
Irina, înv., șef sec. șc. și pionieri comit, or.
U.T.M. Oradea ; Mihăilă Laura, înv., șef sec.
șc. și pionieri comit, raion U.T.M. Videle,
reg. București ; Moise Eugenia, înv., instr.
sup. de pionieri șc. 7 ani, Mînăstirea-Olteni-
ța, reg. București; Marin Ecaterina, șef, sec.
șc și pionieri comit, raion. U.T.M. I. V.
Stalin, București; Negrusef Varvara, înv.
instr. sup. de pionieri șc. 7 ani Lunca Ilvei-
Năsăud, reg. Cluj; Matei Maria, înv., dir.
Catn/uU nn/nf tu Imiin -
Auuutu'iuutur ubin tet ihjjiu j<\
sparirsa produsei
Penfru o recoltă bogată de legume și zarzavaturi
In primăvara acestui an datorită con-
dițiilor excepționale create de vremea plo-
ioasă care s-a prelungit mult, lucrările
în grădina de legume și zarzavaturi au
întîrziat. Cu toate acestea plantatul ră-
sadurilor de tomate, al rădăcinilor de
ardei și vinete trebuie grăbit, astfel ca să
fie terminat în cel mai scurt timp.
In această perioadă trebuie neapărat
să se termine cu însămînțatul semințelor
de fasole, castraveți, pepeni galbeni și
pepeni verzi.
Trebuie acordată o deosebită atenție
lucrărilor de îngrijire a culturilor care
au fost semănate primăvara timpuriu sau
în toamna trecută, precum si terminării
recoltării unora dintre ele. Buruienile tre-
buie distruse prin plivit sau prășit. Nu
trebuie să lăsăm ca solul să formeze o
crustă, căci prin această scoarță tare,
care se formează la suprafața solului, se
pierde o cantitate foarte mare de apă si
producția scade simțitor. Este recoman-
dabil ca după fiecare ploaie bună să se
dea o prașilă superficială.
La unele culturi, în această perioadă
se face primul rărit. Culturile de morcovi
și de sfeclă de masă se răresc lăsîndu-se
plantele îa distanță de 5-6 cm. pe rînd.
Răritul se face prin smulgerea cu rădă-
cini cu tot a plantelor care sînt în plus.
Se’ recomandă ca răritul să se facă după
o ploaie, dar să nu se bătătorească prea
mult terenul.
In general, în această perioadă trebuie
aplicată prima îngrăsare suplimentară
— cu îngrășăminte minerale sub formă
de soluție. Proporționarea îngrășăminte-
lor se face în funcție de partea comesti-
bilă a plantelor din cultura respectivă.
Astfel, plantelor de la care se consumă
părți vegetative li se va da mai mult în-
grăsămînt ce conține azot, iar plantelor
de la care se consumă fructele li se vor
da pe lîngă îngrășământul azotos și doze
însemnate de îngrășăminte ce conțin fos-
for și potasiu spre a stimula fructifi-
carea. Cantitățile de îngrășăminte tre-
buie stabilite în funcție de specificul fie-
cărei culturi, tinîndu-se seama că este
prima îngrășare suplimentară si deci do-
zele trebue să fie mai mici. Dozele vor
fi mărite la celelalte îngrășări suplimen-
tare care urmează să fie date mai tîrziu
în decursul perioadei de vegetație
In regiunile secetoase se recomandă ca
legumele să fie irigate. Pentru culturile
de conopidă si de varză timpurie este
necesară irigarea mai abundentă decît ila
celelalte culturi. Aceste culturi se mușu-
roiesc ușor. La conopidă trebuie să se
ia măsuri pentru umbrirea ..căpățînelor“.
La uneie soiuri de conopidă, umbrirea
este asigurată în mod natural de către
plante prin îmbrăcarea lor cu frunze pro-
prii. La alte soiuri. însă, umbrirea tre-
bue asigurată în mod artificial. In acest
scop, se strîng în jurul căpățînii frunzele
plantei si se leagă aproape de vârful lor,
formîndu-se astfel deasupra căpățînii un
fel de con sau piramidă care o ferește de
razele soarelui.
In această perioadă apar unii dăună-
tori ai culturilor de legume, cum ar fi
musca verzei, a cepei, a morcovului, ploș-
nița verzei, larvele cărăbușului de mai,
care atacă frunzele de cartofi etc. Pot
ap'are, de asemenea, diferite boli provo-
cate de ciuperci. Si într-un caz și în-
16.2% din totalul cheltuielilor bugetare și
o creștere, în prețuri comparabile, de
8,9% față de 1954. Aceasta dovedește, o-
dată mai mult, marea grijă și atenție a
statului nostru democratopopular pentru
îmbunătățirea necontenită a condițiilor de
viață ale poporului muncitor.
Principalul izvor al veniturilor îl con-
atituie acumulările socialiste ale între-
prinderilor și organizațiilor economice so-
cialiste. In țările capitaliste principala
sursă de venituri o constituie impozitele
împovărătoare asupra oamenilor muncii.
In acest an veniturile din acumulări ce se
varsă la bugetul statului nostru de către
întreprinderile de stat vor reprezenta
54,3% din totalul veniturilor bugetului. în
vreme ce impozitele de la populație vor
fi de numai 7,5%.
Statul nostru democrat-,popular duce cu
consecvență o politică externă de pace și
colaborare internațională, de strângere a
legăturilor de prietenie cu toate țările-
Poporul nostru participă cu toate forțele
sale la lupta marelui lagăr a! democra-
ției și socialismului îndreptată spre apă-
rarea păcii și securității popoarelor. Față
de pregătirile de război ale cercurilor im-
perialiste. partidul si guvernul consideră
insă că este necesar să se îa toate măsu-
rile pentru întărirea capacității de apă-
rare a patriei. In acest scop, bugetul de
stat prevede suma de 4477,3 milioane lei
pentru cheltuieli de apărare.
Alături de toți oamenii muncii din țara
noastră, lucrătorii din învățământ vor lup-
ta pentru a contribui la realizarea buge-
tului de stat.pe 1955, pentru continua în-
florire a patriei.
casa de copii Tg. Neamț; Olivoto Maria An-
tonescu, ed., insp. preșc. sec. înv. reg. Pitești,
Pop Petraș Irina, ed., insp. preșc. sec. înv.
reg. Cluj; Palade Elena, ed. șef sec. șc. și
pionieri cumit. or. U.T.M. P. Neamț, reg.
Bacău ; Plafon loan, înv., dir. șc. 7 ani Hă-
lăucești-Pașcani, reg. Iași ; Popescu Luiza,
înv., dir. șc. stpec. Fierbinți-Snagov, reg.
București; Rezneac Arsene, prof. dir. șc.
spcc. Vicov de Sus-Rădăuți, reg. .Suceava ;
Racz Adalbert, înv., dir. șc. 7 ani maghiară,
Simian-Săcuicni, reg. Oradea ; Rachieru loan,
înv., dir. șc. 4 ani Saloneț-Todirești, reg.
Suceava ; Stcgaru Gheorghe, înv., dir. șc. 7
ani, Căbești-Zeletin, reg. Bîrlad ; Stoica Eti-
frosina, înv., dir. casa copii, Sighișoara;
Streisfcld Paula, ed., insp. preșc., dir, învă-
țămînt a Cap. București ; Stanciu Eugenia,
înv., instr. sup. pion. șc. 7 ani nr. 148 raion.
V. I. Lenin, or. București ; Tirnu Orfcnsia,
înv., instr. sup. pion. șc. 7 ani Frumosu-C.
Lung, reg. Suceava ; Teieru Maria, educa-
toare. Brațcu-Tg. Săcuiesc, Reg. Auton. Ma-
ghiară ; L'ngurcanu Octavian, prof., dir
casa de copii Elena Pavel, Ploești; Vîrlan
Vasile, înv., act. sec. șc. și pionieri corn. reg.
U T M. Bîrlad ; Zamfir Georgeta, înv., instr.
sup. de pionieri șc. 17 mixtă, or. Constanța ;
Dudu Maria, înv., dir. șc. de 4 ani Stănești-
Părăiești, (cătun), raion Curtea de Argeș,
reg. Pitești.
tr-altul trebuie neapărat luate măsuri de
combatere. Astfel, pentru combaterea
muștelor care atacă varza, ceapa și mor-
covul, se presară în jurul tulpinei plan-
telor naftalină amestecată cu 10 părți
de nisip, dîndu-se la o plantă aproxima-
tiv cît încape într-o cutie de chibrituri.
De asemenea se mai răspîndește de-a
lungul rândurilor, socotind 1-2 kg praf de
tutun cu praf de var sau cenușă în canti-
tăți egale la 100 m. liniari sau cenușă a-
mestecată cu creolină (Va pahar creolină
la o găleată de apă). Naftalina nu tre-
buie să fie în contact cu tulpinele plante-
lor. Ploșnița verde se combate cu praf
D.D.T. de 5 la sută, socotindu-se 15-25
kilograme la hectar.
Împotriva manei diferitelor culturi se
recomandă stropirea plantelor cu zeamă
bordeleză de 1%, în special pe partea
inferioară a frunzelor.. Pentru o mai bună
adeziune se adaogă în zeama bordeleză
lapte smîntînit sau cocă de făină.
La începutul lunii iunie se seamănă
semințele de conopidă si varză de
toamnă. în vederea obținerii de răsaduri.
Semănatul se face pe brazde reci în cîmp.
Brazdele se pregătesc într-un mod foarte
simplu : se mărunțește bine pămîntul, se
acoperă semințele cu un strat subțire de
mraniță și se udă de cîte ori este nevoie.
Tot în acest timp se face primul copi-
lit al tomatelor si legarea lor de araci.
Cu prilejul acestui copilit se hotărăște
cîte tulpini se lasă fiecărei plante. Prac-
tica a demonstrat că se obțin recolte
mai mari dacă se lasă 2-3 tulpini la fie-
care plantă, adică dacă la primul copilit
se lasă tulpina principală și 1-2 copiii de
la baza plantei.
Desfășurîndu-si activitatea obștească,
cadrele didactice trebuie să acorde o
mare atenție sporirii numărului culturilor
de legume și să răspândească în rândurile
cultivatorilor metodele avansate agroteh-
nice de plantare și de întreținere a cultu-
rilor de legume si cartofi.
Aspirant MIRCEA BALAȘA
Institutul agronomic „N. Bălcescu"
București
Din experiența
Comitetul de instituție de la Universi-
tatea „V. Babes“ din orașul Cluj acordă
o deosebită atenție activității comisiei
muncii profesionale. Pentru ca această co-
misie să-și poată desfășura cît mai bine
activitatea, comitetul de instituție s-a
preocupat de îmbunătățirea planului ei de
muncă, urmărind ca acesta să fie axat pe
problemele de învățămînt, a asigurat or-
ganizarea justă .a muncii membrilor co-
misiei și controlul susținut și permanent
al îndeplinirii sarcinilor trasate.
Problemele principale care au stat în
centrul preocupărilor comisiei muncii pro-
fesionale sînt procesul instructiv-educativ,
activitatea științifică, asigurarea unor con-
diții bune de viață și de muncă studenți-
lor și cadrelor didactice.
Comisia muncii profesionale a asigurat
ca studenții anului I să fie îndrumați de
asistenti — conducători de seminarii —
și de studenti fruntași din anii III si IV în
ceea ce privește organizarea studiului in-
dividual și complectarea materialului bi-
bliografic. In același timp prin grija co-
misiei muncii profesionale s-au organizat
consultatii colective și individuale. Stu-
denții fruntași au fost popularizați în șe-
dințele grupelor sindicale și în gazetele
de perete. Studentii nepăsători față de
studii au fost criticati și ajutați să-si li-
chideze lipsurile.
Comisia muncii profesionale s-a preocu-
pat și de organizarea schimbului de ex-
UNEORI SE INTIMPLA ȘI AȘA.
(Poveste fără cuvinte)
A apărut revista „NATURA“, organ al
Societății de Științe Naturale și Geogra-'
fie din Republica Populară Romînă. —
nr. 2, martie—aprilie 1955.
In cuprins :
N. Florea : Resurse minerale pentru
îngrășăminte chimice.
> I. Rădulescu și P. Coteț: Monografia
geografică a Republicii Populare Ro-
mîne.
Vasile Cucu : Condițiile naturale și e-
conomico-geografice din raionul Tg. Jiu,
regiunea Craiova.
L. Calancea, Tudose Mihai și I. Mln-
druțiu : Observații asupra formării nodo-
zităților fasolei.
A. Mauch : Bazele fiziologice ale creș-
terii păsărilor.
Ch. Darwin; Lupta pentru existență.
T. S. Malțev : Despre metodele de lu-
crare a solului și de Insămînțare care con-
tribuie la obținerea unor recolte bogate.
, Constanța Atanasiu și Dragoș Bugă :
îndrumător pentru studiul geografic al
junei G.A C. și G.A.S.
Gh. Olaru : O excursie în munții Apu-
seni.
M. Brătcscu : Din activitatea cercului
de geografie al școlii medii de 10 ani
nr. 2 din Arad.
Lucia Popescu : O excursie în G.A.S.-
Roșia,
M. facov: Activități practice pe lotul
școlar.
Emilian Țopa : Activitatea grădinii bo-
tanice din Cluj.
Ion Tarjan: Principalele lucrări pe lotul
școlar (mai-iulic).
Expoziție de artă populară
Pentru popularizarea tezaurului folcloris-
tic al poporului nostru, precum și pentru a
dezvolta dragostea tineretului pentru comori-
le artei populare, Prezidiul Comitetului Cen-
tral al Sindicatului Muncitorilor din Invă-
țămînt va organiza în cursul lunii august
ac., la Clubul muncitorilor din învățămînt
din București, o expoziție de artă populară.
In cadrul expoziției vor fi expuse obiecte
confecționate de cadre didactice și elevi, din
următoarele genuri de artă : țesături și cu-
sături, sculptură, împletituri, ceramică și
pictură. Expoziția va prezenta și diferite fo-
tografii cu aspecte din activitalea cadrelor
didactice pentru popularizarea artei popu-
lare în rîndurile oamenilor muncii și ale ele-
vilor.
In acest scop, organele sindicale ale mun-
citorilor din învățămînt au fost îndrumate ca,
în colaborare cu secțiile de învățămînt ale
sfaturilor populare, să popularizeze această
acțiune în mijlocul muncitorilor din învăță-
mînt și să culeagă cele mai reprezentative
obiecte, care vor fi selecționate și expuse în
cadrul expoziției.
Vor fi acordate numeroase premii pentru
comitetele sindicale regionale care vor reuși
să prezinte cele mai valoroase obiecte de
artă populară specifice regiunii respective,
cît și pentru cadrele didactice care vor tri-
mite cele mai reprezentative obiecte.
INFORMAȚII
Ministerul Invățămintului aduce
la cunoștința celor interesați că
intre 20 iunie și 5 iulie va avea loc
Examenul de Stat (susținerea pro-
iectului de diplomă) în toate insti-
tuțiile de învățămînt superior.
Institutul pedagogic din București
invită absolvenții și, în special, promoția
1954 la o consfătuire, care se va desfă-
șura în zilele dc 17 și 18 iunie a. c. Șe-
dința de deschidere va avea loc vineri
17 iunie, ora 11, la institut.
Piarticipanții la consfătuire vor fi găz-
duiți în căminul institutului și vor putea
lua masa la cantină, contra cost.
muncii sindicale
peNență între cadrele didactice, ceea ce a
contribuit la ridicarea nivelului muncii în
universitate.
Pentru a ajuta pe studentii din ultimul
an să-și termine cu succes studiile, comi-
sia muncii profesionaile a organizat con-
sfătuiri de producție cu teme privitoare la
pregătirea examenului de stat, s-a preocu-
pat de procurarea materialului bibliogra-
fic necesar candidaților la acest examen,
le-a asigurat condiții bune de studiu.
In atenția comisiei muncii profesionale
a stat în permanență grija pentru perfec-
ționarea cadrelor tinere — preparatori, a-
sistenți, aspiranți. Comisia muncii profe-
sionale a urmărit felul în care aceștia își
desfășoară activitatea științifică, cum sînt
ajutați, ce sarcini obștești au. etc.
Comisia muncii profesionale s-a preocu-
pat și de munca cercurilor științifice stu-
dențești, a asigurat ca membrii cercuri-
lor să desfășoare o activitate organizată și
să-și termine la timp lucrările. De ase-
menea, a înlesnit schimbul de experiență
al cercurilor științifice cu cercurile cores-
punzătoare ale universității „Bolyai“.
Măsurile luate au dat comisiei muncii
profesionale posibilitatea să ajute condu-
cerile facultăților în munca lor pentru
îmbunătățirea conținutului învățământului,
pentru educarea comunistă a studenților,
pentru realizarea unei discipline conștien-
te.
DUMITRU SALADE
Redacția șl administrația: București, str. Splru Haret nr. 12. Telefon 4.24.00 TParnt: Combinatul Poligrafic Casa Sctnteii „I. V. Sta lin'* București. Piața ScîntelL