3'BT'Uca ■ 4! Regională Hunedoar«-Deva Proletari din toate țările, unițl-vă! In acest număr Organ al Ministerului Invățămî ntului și al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din Învățămînt ANUL VII Nr. 320 4 PAGINI, 25 BANI Vineri 27 mai 1955 • PENTRU VIITORUL LUMINOS AL COPIILOR- — Silvia Albulescu: Roadele grijii pentru ocrotirea celor mici. — Sandina Dunăre: Daruri pentru copiii de peste hotare. — Viata însorită a tinerei generații din lagărul păcii și al democrației. — Situația grea ia copiilor din țările capitaliste. '(pag. 2) « Prof. E. Campus: Iubiți cartea! (pag. 3) « VIAȚA DE PARTID IN INSTITUȚIILE DE ÎNVĂȚĂMÎNT. — Cecilia Neguț: Manca'organizației de bază in preajma încheierii anului ișcolar. (pag. 3) • Aglaia Cîrje: Conținutul educativ al lecțiilor recapitulative de mate- matică. (pag. 3) • Atitudinea pedagogilor în timpul examenelor. (pag. 3) • M.Zoltan: Expoziția „Materiale didactice in R. D. Germană". (pag. 4) • Intîlnirea de la Belgrad a reprezentantilor Uniunii Sovietice și iugo- slaviei. (pag. 4) « CRONICA EVENIMENTELOR EXTERNE. (pag. 4) ^Ziua Internațională a Copilului Spre un nou avînt al luptei pentru pace în patria noastră! Marele scriitor Maxim Gorki spunea : „Copiii sînt florile vieții..." In fiecare an, la 1 Iunie, milioane de oameni de pretu- tindeni sărbătoresc Ziua internațională a Copilului, ziua acestor minunate flori ale vieții. Pentru fiecare popor, pentru fie; care familie din orice colt al lumii, copiii sînt un izvor de speranțe, un izvor al bu- .curiei prezentului și viitorului. Ziua Internațională a Copilului a fost sărbătorită pentru prima dată la 1 Iunie 1950, în urma unui apel lansat de Fede- rația Democrată Internațională a Femei; lor și Federația Mondială a Tineretului Democrat. De atunci a sporit an de an numărul oamenilor cinstiti care, inîîife- rept de credințe politice sau religioase, de culoare sau profesii, luptă pentru apăra- rea drepturilor copiilor Ia o copilărie fe- ricită. la o viată demnă. In patria noastră, copiii — viitorul de aur al tării — simt zi de zi dragostea și atenția cu care-i înconjoară partidul, gu- vernul și întregul popor muncitor. Astăzi, pretutindeni în patria noastră liberă cre- ște biruitoare viata, se văd roadele grijii care se acordă copiilor. De la mașinile întreprinderilor — pe ale căror geamuri sînt scrise cuvintele „Atențiune! Copii” — ducîndu-i pe micuți spre cămine si pînă la fondurile alocate dezvoltării necontenite a învățămîntului — totul vorbește despre dragostea pentru generația constructorilor de mîine ai socialismului și comunismu- lui în tara noastră. Iată numai cîteva cifre și fapte. In pe- rioada 1944—1953, numărul paturilor în spitalele de copii a crescut cu 575.8%. Sume importante se alocă drept ajutor familial de stat mamelor cu multi copil. Partidul și guvernul au acordat înaltul titlu de „Mamă eroină" și au distins cu „Gloria Maternă" sau „Medalia mater- nității" zeci de mii de mame. In acest an, peste 100.000 de copil își vor petrece vacanta în colonii și tabere de vară sau în case special amenajate pentru mame și copii. Tuturor coipii'lor le sînt asigurate largi posibilități de a în- văța în școli de toate gradele. Școala, organizația U.T.M. și de pio- nieri, familia acordă toată atenția creș- terii copiilor în spiritul comunismului, îi călăuzesc cu grijă în drumul lor spre viată. Uniunea Sovietică — tara copilăriei fericite — ne este cel mai luimlmos exem- plu al grijii statului fată de micii săi ce- tățeni. Este grăitor faptul că printre pri- mele decrete semnate de Le.nin în 1917 a fost cel cu privire la organizarea co- legiilor de ocrotire a mamei și copilului. Statul Sovietic manifestă o grijă nețăr- murită ca noua generație să crească pu- ternică, sănătoasă, plină de viată. Sar- cina de răspundere a supravegherii sănă- tății copilului este îndeplinită în U.R.S.S. de 34.000 de medici pediatri. Numai în orașe se numără peste 3300 de spitale speciale pentru copii și secții pentru copii pe lîngă spitalele pentru bdulți. Peste 200.000 de specialiști se îngrijesc de să- nătatea micilor cetățeni din creșele tării. Statul Sovietic nu precupețește nicio cheltuială cînd este vorba de copii. In acest an școlar, numai în R.S.F.S.R. func- ționează peste 18.000 de grădinițe de co- pii. In perioada anilor 1950—1954. tn Uniunea Sovietică s-au construit aproxi- mativ 11.000 de școli noi, cu două mi- lioane de locuri. r Gloriosul bilanț al drumului parcurs de Uniunea Sovietică pentru făurirea unei vieți fericite a copiilor constituie un exem- plu pe care-1 urmează țările de democra- ție populară. In R.P. Chineză s-au cons- truit în ultimii ani 60.000 de creșe și că- mine, în Polonia peste 400.000 de copii au posibilitatea să-și petreacă timpul liber în case de cultură special amenajate pentru ei. In tarile Lagărului păcii si democrației, ziua de 1 Iunie este o zi de trecere în re- vistă a succeselor obțioute în educarea ti- nerei generativ o zi de încheiere a bilanțu- lui muncii uriașe depuse în vederea creării unei vieți fericite și pline de bucurii pen- tru copii. Lupta pentru apărarea copiilor este de nedespărțit de lupta pentru pace. De aceea, oamenii din diferite țări, toți cei cărora .le sînt scumpe viata și viitorul co- piilor sărbătoresc Ziua Internațională a Copilului sub semnul luptei împotriva planurilor agresive ale imperialiștilor, pentru rezolvarea pașnică a problemelor internaționale litigioase, pentru micșora- rea încordării internaționale. Oamenii cinstiti din întreaga lume nu pot rămine indiferenti fată de faptul că enormele cheltuieli de război din țările capitaliste înrăutățesc și mai mult condițiile grele ale vieții majorității copiilor din aceste țări. Neliniștea și îngrijorarea pentru soarta copiilor sînt provocate de faptul că orînduirea capitalistă condamnă sute de milioane de oameni ai muncii și pe copiii lor la mizerie, foamete, exploatare, îi lipsește pe copii de bucuria copilărie: și le barează calea spre o viată omenea- scă. demnă. Mamele sînt îngrijorate de pericolul ce amenință fericirea și viata copii- lor lor. Ele nu mai vor ca grozăviile războaielor să se repete si doresc să-și crească copiii în pace. Iată de ce Con- gresul Mondial al Mamelor va constitui o puternică manifestare a unității de vo- ință a mamelor din întreaga lume împo- triva războiului, pentru pace și prietenie între popoare. In țările capitaliste si coloniale sînt mi- lioane de cooii flăminzi si lipsiti de adă- post, care muncesc peste puterile lor și nu au posibilitatea să frecventeze școala ; a- colo crește numărul copiilor orfani și al celor părăsiți; acolo îsi exercită influența literatura nefastă despre gangsteri, cu a- judorul căreia guvernantii urmăresc să facă din copii niște monștri morali și viitori asasini. In S.U.A. mor în fiecare an peste o sută de mii de copii în vîrstă pînă la un an; 80% din familiile americane nu pot achita taxele de asistență medicală a co- piilor. Numărul delictelor comise de copiii americani între 10—17 ani a crescut din anul 1948 și pînă în prezent cu 29%; în fiecare an 100.000 de copii își petrec cel puțin o noapte la închisoare, iar 385.000 de copii sînt aduși în fața judecății. Așa cum relatează ziarul „Daily Worker", au- toritățile școlare 'din S.U.A. au început să recruteze copii pentru a-i folosi în muncă în cazuri de grevă. Kenneth J. Kel- lev, consilier legislativ al Federației mun- cii din statul Massachusetts, relevă că autoritățile școlare din Boston au elibe- rat recent „permise de muncă” pentru 20 de copii, pentru a-i folosi la uzinele „Mil- ham Products Inc.‘“ unde muncitorii se aflau în grevă. Aceeași situație gravă domnește și în celelalte țări capitaliste sau coloniale, în Spania și Franța, în Tunis și Alger, în Brazilia sau Kamerun, unde copiii cresc în condiții de foamete și mizerie cumplită, sortiti muncii de robi și mortii premature. Educația copiilor din țările capitaliste este la fel de degradantă ca și viata lor. Școala burgheză, îndeplinind ordinele guvernantilor, crește copiii în spiritul duș- măniei împotriva a tot ce este legat de lupta pentru pace și progres, îi pregătește să devină instrumente docile de jaf și a- gresiune. Nu de mult s-a desfășurat la Colorado Springs (S.U.A.) conferința apuală a Consiliului național al judecă- torilor de la tribunalele de minori din S.U.A. Această conferință a adoptat o re- zoluție în care se cere punerea în afara legii a cărților si revistelor asa numite „comics", care publică texte și reproduce fotografii reprezentînd scene de oroare, crime, sadism etc. Rezoluția arată că acest gen de publicatii vîndute în tiraje de multe milioane „contribuie la decăderea morală a copiilor americani și sînt ade- sea sursa de inspirație a crimelor adulti- lor”. 1 Iunie, Ziua Internațională a Copilu- lui, va fi transformată în fiecare sat și oraș din Republica noastră Populară în- tr-o puternică demonstrație pentru pace și încredere în viitorul omeniri.:. Pentru cadrele didactice din țara noastră. Ziua de 1 Iunie va fi un prilej de trecere în revistă a rezultatelor obținute în munca de educare a tinerei generații și de in- tensificare a eforturilor depuse pentru încheierea cu succes a anului școlar. Să ne consacram toate forțele pentru a asigura copiilor noștri condiții tot mai bune de viață, pentru a-i crește sănă- toși. culți, fericiti — schimbul de nădej- de al generației noastre 1 Nu vom înceta o clipă lupta noastră pentru apărarea păcii Acad. Mihail Rale La Adunarea Reprezentanților miș- cării pentru Apărarea Păcii din R.P.R. a fost prezent tot ce are tara noastră mai reprezentativ pentru munca ei cre- atoare: muncitori, țărani colectiviști și agricultori individuali, delegati ai comerțului, intelectuali din toate ramu- rile, militari. A fost o imagine complec- tă a tării noastre, a celor care se stră- duiesc să apere patria și s-o îmbogă- țească cu contribuția lor. Fiecare din cei care au luat cuvîntul a oglindit, din punctul de vedere al profesiei sale, diferitele aspecte ale problemei păcii. Delegati ai mișcării mondiale pentru apărarea păcii — japonezi, chinezi, un- guri, germani, cehoslovaci, francezi, sovietici etc. — au adus salutul maselor din tara lor către mișcarea noastră. Ca o sinteză a tuturor punctelor tra- tate in diferite discursuri, principiile e- sentiale ale mișcării pentru apărarea păcii din R.P.R. au fost expuse într-o scrisoare adresată Adunării Mondiale pentru Pace care se va tine la Helsin- ki între 22 și 29 iunie. Această scrisoa- re este o dovadă puternică a faptului că poporul romîn sprijină în unanimi- tate politica de pace a guvernului său. Poporul nostru are convingerea că mi- siunea esențială a tuturor forjelor care luptă pentru pace este de a face să tri- umfe în politica mondială metoda tra- tativelor în rezolvarea problemelor li- tigioase. Poporul nostru dorește fier- binte dezarmarea generală, interzicerea armelor de exterminare în masă, a bom- belor atomice și cu hidrogen. El consi- deră că nu este admisibil ca, în timp ce năzuințele și voința de pace a tu- turor popoarelor se îndreaptă spre re- ducerea înarmărilor și consolidarea păcii și securității internaționale, in inima Europei să se pornească, așa cum se face în prezent, la reconstitu- irea unui principal focar de război prin refacerea militarismului german, ve- chiul vrăjmaș al păcii, independentei și libertății popoarelor Europei. Acestea sînt ideile principale pentru a căror rezolvare Comitetul National pentru apărarea păcii din R.P.R. luptă din răsputeri. El se angajează să aiulc prin toate eforturile opera de pace și de bună conviețuire a popoarelor lumii. Poporul nostru luptă cu convingere fierbinte pentru suprimarea perspecti- vei unui nou război. Nu vom înceta o clipă lupta noastră pentru apă- rarea bunului suprem al vieții popoare- I lor: pacea. | _____________________________________' Pentru pace și prietenie între popoare Timp de două zile, sub cupola Palatului Marii Adunări Naționale au răsunat cuvinte care exprimau voința de pace a poporului nostru, aspirațiile sale cele mai ntib.le in lupta pentru întărirea colaborării pașnice și prieteniei între popoare. Prof. univ. Lolhar Rădăceanu a prezentat referatul „Popoarele lumii luptă împotriva pregătirii războiului atomic, pentru pace și securitate colectivă". Aplauze îndelungate au salutat pasajele din referat care exiprimau năzuința cea mai fier- binte a poporului romîn — menținerea păcii în lume. Referatul a subliniat pericolul pe care-1 prezintă pentru omenire planurile a.gre- sive ale imperialiștilor amer.cani și inevitabilul eșec căruia îi este sortită politica de pe „poziții de forță". „Puternicul curent dî opinie în favoarea tratativelor ce a cuprins guverne, diferite partide, cercuri politice, religioase etc. dovedește că ideile promovate încă de la începutul existenței sale de către mișcarea mondială pentru pace corespund pe deplin aspirațiilor popoarelor” — a subliniat referatul. Delegații care au luat apoi cuvîntul au înfățișat schimbările profunde care s-au petrecut în țara noastră în cei zece ani de pace și libertate. „Despre munca și viața noastră de azi știți și dvs. multe — a spus minerul Hajdu luiiu, Erou al Muncii Socialiste. Citiți și dvs. în ziare, ascultați la radio vești despre lupta pe care o duc minerii din Valea Jiului pentru cărbunele ce dă putere industriei noastre socialiste. Știm astăzi pentru ce lucrăm și cui folosește munca noastră: înfloririi și întăririi păcii, bunei stări a noastre, a tuturor. Tot ce am cucerit, tot ce încălzește azi inimile noastre, tot ce avem dreptul să visăm cu siguranța că vcm împlini, se leagă de pace”. Tănase Constantin, colectivist din comuna Golășei, regiunea Galați, a spus printre aTele: „Mai ieri noi nu știam carte; acum am învățat și lucrăm altîel pă- mîntul. folosind metode agrotehnice. Așa a ajuns gospodăria noastră fruntașă pe raion și pe regiune. Avem astăzi în comună școală, cămin cultural, grădiniță se- zoniera, unde copiilor noștri le este asigurată cea mai bună educație și îngrijire. In comuna noastră a fost lichidată neștiința de carte. Nouă ne sînț scumpe toate aceste cuceriri. Ne este dragă viața pe care o trăim, de aceea sîntem hotărîți să apăram cuceririle dobîndite în anii regimului democrat-popular, sîntem hotăriți să apărăm pacea". Mulți dintre delegați au condamnat cu tărie uneltirile ațâțătorilor la război, care încearcă să împingă lumea spre dezastru. „Conștiința întregii Europe — a spus prof. .univ. Jenn Livescu, rectorul Universității „Al. I. Cuza" din Iași — se ridică astăzi împotriva militarizării Germaniei occidentale. împotriva reînvierii mi- litarismu'ui revanșard german, împotriva celor care au distrus Lidice și Oradour, care au început prin a arde pe ruguri cărțile lui Heine și Einstein și au sfîrșit prin a ridica cuptoarele morții de la Maidanele și Auschwitz". In cadrul Adunării, vorbitorii au subliniat în repetate rînduri lupta neobosită pe care o duce Uniunea Sovietică pentru pace și prietenie între popoare, pentru punerea energiei atomice în slujba producției pașnice. Prof. univ. Horia Hulubei a spus: „Uniunea Sovietică posedă toate datele privind energia nucleară.Jn dome- niul producției de bombe nucleare și armei cu hidrogen, ea a depășit țările capi- talisto. Cu toate acestea. Uniunea Sovietică insistă asupra necesității controlului atomic, a interzicerii armelor de distrugere în masă, a distrugerii armelor atomice. Prima centrală electrică pe bază de energie nucleară este pusă la punct în această țară, iar o alta este p; cale de a intra în funcție". Unii dintre delegatii care au luat cuvîntul. printre care acad. Raluca Ripan. rectorul Universității „Victor Baibeș" din Cluj, prof. univ. Jean Livescu, rectorul Universității „Al. I. Cuza" din Iași și alții au arătat că tineretul studios și cadrele didactice nu vor precupeți nici un efort pentru a apăra dreptul tinerilor din țara noastră de a-și continua în liniște învățătura, dreptul de a deveni constructorii unei vieți din ce în ce mai fericite. In cuvîntul său, prof. univ. Tudor Vianu a spus între altele: „Ca om de știință și ca profesor mă Unduiesc printre apărătorii păcii, printre c?i care se pronunță pentru colaborarea culturală a tuturor țărilor, pentru trata ive internaționale, spre a feri astfel tineretul de greul tribut de sînge pe care vor să i-| impună amatorii de războafe și de masacre". Lucrările Adunării a.u marcat un eveniment de o excepțională însemnătate în viața poporului nostru. Ele au arătat că, împreună cu toate țările și popoarele iubitoare de pace, poporul romîn, plin de încredere în tăria forțelor păcii, plin de încredere în unitatea și patriotismul fiilor săi, este holărît să apere securitatea și independența sa națională împotriva oricărui agresor, să lupte necontenit pentru triumful păcii. ( PRIN ȘCOLILE PATRIEI ) Munca obștească a pionierilor și elevilor p ionierii și elevii din Regiunea Autonomă Maghiară participă cu elan la acți- A unea de strîngere a fierului vechi, precum și la alte acțiuni, inițiate de organi- zațiile U.T.M. Pînă acum, cei peste 40.000 de tineri, elevi și pionieri din regiune, care au fost antrenați în această' acțiune, au adunat mai mult de 150.000 kg. de fier vechi. Elevii și pionierii de la școala elementară cu limba de predare maghiară nr. 2 din Reghin au strîns peste 7.500 kg. de fier vechi, devenind astfel fruntași pe regiune. Totodată, sub îndrumarea organizațiilor U.T.M., numeroși tineri din satele și comunele regiunii au fost antrenați în acțiunea de curățire a terenurilor de pășune, la plantarea de pomi fructiferi etc. Utemiștii și pionierii din regiunea Auto- nomă Maghiară au curățat 117,60 ha. de pășune, au confecționat 348.000 de ghi- vece nutritive și au plantat 76.551 de pueți. Pentru lichidarea neștiinței de carte Muncind cu stăruință și devotament. cadrele didactice din Luipeni. ra- ionul Petroșani, au reușit să alfabetizeze în acest an un număr de 203 neștiu- tori de carte. In cursul lunii aprilie, acești oa- meni, care ani de-a rîndul n-au putut citi slova căr- ții, au primit certificatul de absolvire a patru clase elementare. Acest rezultat a fi obținut printr-o serioasă organizare a muncii, ca- drele didactice fiind îm- părțite după numărul de străzi cu neștiutori de carte, fiecare răspunzînd de un .anumit număr de analfabeti. In felul acesta au fost ținute cursuri pe centre de străzi, cartiere, mine, la preparația căr- Un ajutor serios în obținerea acestui succes l-a dat și secția de învățămînt a raionului Petroșani, care a repartizat la timp căr- țile necesare centrelor unde se țineau cursurile. In scurt timp neștiința de carte va fi complect li- chidată la Lupeni. putut bunelui și la filatură. 0 consfătuire despre problemele școlii la comitetul regional P. M. R. București In zilele de 23 și 24 mai a. c. a avut loc la comitetul regional P.M.R. București o consfătuire la care au participat șefii secții- lor de propagandă și agitație ale comitetelor raionale de partid, șefii secțiilor școli și pio- nieri ale comitetelor raionale U.T.M., șefii secțiilor, de învățămînt ale sfaturilor popu- lare raionale și unii directori de școli. In cadrul consfătuirii s-a analizat activi- tatea instructiv-educativă desfășurată în șco- lile din regiunea București. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de to- varășa Ofelia Manole, secretar al comitetu- lui regional P.M.R. București. S-.au prezentat referate din partea secției de propagandă și agitație a comitetului ra- ional P.M.R. Călărași și din partea secției de învățămînt a sfatului popular raional Turnu Măgurele, cu privire la activitatea cadrelor didactice din școlile acestor două raioane. In discuțiile ce au urmat, participanții la con- sfătuire au făcut un larg schimb de expe- riență. La consfătuire s-a adoptat un plan de mă- suri cu privire la desfășurarea examenelor de sfîrșit de an șl la organizarea vacantei da vază a elevilor șl a cadrelor didactica. 1 mbold în lupta pentru un viitor fericit Prof. Bâlața Focșăneanu Zilele în care am participat la Adu- narea Reprezentantilor Mișcării pentru Apărarea Păcii din R P.R. mi-au lăsat amintiri de neuitat. Am văzut aici de- legati aleși în adunări și invitati din toate colturile tării, bărbați și fe- mei, tineri și vîrstnici, ca și oaspeți dragi de peste hotare, prieteni ai re- gimului nostru de democrație populară și ai păcii. E greu de spus care dintre cuvîntă- rile ascultate la adunare au fost mai impresionante, mai convingătoare I Profesorul Ikuo Ouama, membru în Biroul Consiliului Mondial al Păcii, laureat al premiului internațional Stalin „Pentru întărirea păcii între popoare", președintele Comitetului ja- ponez pentru apărarea păcii, a adus adunării noastre salutul Consiliului Mondial al Păcii si al Mișcării pentru pace din Japonia. El ne-a arătat ce a însemnat în tara sa bombardamentul a- tomic, care în cîteva clipe a omorît 300.000 de oameni și a prefăcut în ce- nușă două orașe, ce chin este viata pentru cei ce au supraviețuit cataclis- mului. Pînă la lacrimi m-a impresionat cînd am aflat că acolo unde a fost lo- calitatea Lidice, transformată de na- ziști în cenușă, va crește un parc in care să înflorească trandafirii păcii, tri- miși din toate colturile lumii. Acolo vor înflori și tufe de trandafiri trimiși din R.P.R. Au fost pentru mine clipe impresio- nante, pentru care e greu să găsești cuvinte potrivite spre a le descrie. Cele văzute si auzite în aceste zile mi-au în- tărit hotărîrea de a munci in așa fel ca nici un om cinstit să nu rămînă în a- fara mișcării pentru apărarea păcii. Noi, pedagogii, nu putem să nu ne încadrăm în marele front al oamenilor care cred că pacea poate și trebuie să fie apărată, pentru ca in grădini să în- florească trandafirii, uzinele să produ- că mai multe strunguri și tractoare, pe ogoare să crească mai bogate roade, in laboratoare să se studieze în ce fel se poate micșora suferința omenească, poeții să etnie viața, iar în școlile noa- stre să crească generatii de copii care să trăiască fericiti în scumpa noastră patrie. 10 ani da la înființarea Institutului medicc-farmaceutlc din Tg. Mureș <^u prilejul aniversării — a 10 ani de la înfiin- țarea Institutului medtoo- farmaceutic din Tg. Mureș, intre 28 si 30 mai se va desfășura în loca'itate o sesiune științifică. In programul sesiunii științifice figurează peste 200 de comunicări ale co- lectivelor științifice de la secțiile de biologie, morfo- logie si fiziologie normală si patologică, de .medicină în sprijinul internă, de chirurgie și gi- neco'ogie obstetrica'a. de igienă, microbiologiie ș: epidemiologie, cît și de farmacie. In cinstea aniversării a 10 ani de la înființarea I.M.F., tn sala bibliotecii documentare „Teleky" din Tg. Mureș se va organiza o expoziție a documentelor cu privire la tradițiile cul- siste ale orașului Tg. Mu- reș. Printre obiectele expu- se vor figura matrițele pri- mei tipografii din Tg Mu- reș, un exemplar din pri- ma carte tipărită în acest oraș în anul 1786, arma publicație periodică apăru- tă în anul 1858. documen- te despre activitatea sa- vantilor si medicilor renu- miti d.in orașul Tg. Mureș și portretele acestora etc. tunale si științifice progre- calificârii cadrelor didactico Ț a cabinetul pedagogic al regiunii Craiova se desfășoară o activitate intensă A-1 pentru îndrumarea cadrelor didactice cuprinse în sistemul de stat al cursu- rilor de perfecționare. Zilnic sosesc la cabinet zeci de scrisori ale acestor cadre didactice, care cer lămuriri, consultații, indicații bibliografice. Pentru a procura cursa.ntilor bibliografia necesară, cabinetul pedagogic a in- tervenit la centrul de librării în vederea difuzării în raioane a cărților necesare, mai greu de găsit. Au fost difuzate pină acum cărți în valoare de peste 40.000 lei. Pentru ușurarea pregătirii celor ce studiază, cabinetul pedagogic, în colabo- rare cu secțiile de învățămînt raionale, a organizat grupe de cursanti care studiază în comun în zile anumite, fixate de ei. In vederea asigurării unor consultații cît mai bine pregătite, au fost atrași în activitatea cabmetului pedagogic membri ai catedrei de științe sociale de Ha Institutul agronomic din Craiova, precum și pedagogi fruntași din învă'tămîntul mediu și elementar. , Fotocronica noastră din această săptămînă prezintă imagini de la Adunarea Reprezentanților mișcării pen- tru Apărarea Păcii din R.P.R. In clișeul de sus: aspect din sala Marii Adunări Naționale unde s-au desfășurat lucrările Adunării Reprezentanților Mișcării pentru Apă- rarea Păcii; stînga: vorbește acad. prof. Raluca Rlpan; dreapta: o pionieră dăruind flori cunoscutului luptător pentru pace prof. Ikuo Oyama. ( I Pag. 2-a GAZETAÎNVĂȚĂMÎNTULUI Pentru viitorul luminos al copiilor In școli ?I în instituțiile preșcolare și extra- școlare, sub îndrumarea plină de dragoste a educatoarelor, a învățătorilor și profesorilor, copiii patriei noastre cresc sănătoși și veseli, bucurindu-se de cele mai bune condiții de viață și de dezvoltare. Roadele grijii pentru ocrotirea celor mici Partidul și guvernul țării noastre, în- treg poporul nostru muncitor acordă co- piilor o deosebită atenție, le creează cele mai bune condiții de viață si de dezvol- tare, îi înconjoară cu grijă și cu dragoste nețărmurită. La 31 mai 1955 se împlinește un an de la apariția Hotărîrii partidului și gu- vernului cu privire la ocrotirea copiilor rămași fără părinți sau lipsiți de posibi- litatea de a fi crescuți în familie. In întreaga țară în acest an s-a des- fășurat o intensă activitate pentru înde- plinirea prevederilor acestei hotărîri și s-au obținut importante realizări. Astfel, au fost mutate în localuri spațioase și mai bune 18 case de copii, iar localuri- le caselor de copii din regiunile Pitești, Baia Mare, Timișoara, din Regiunea Au- tonomă Maghiară și din Capitală au fost reparate și amenajate. Ca urmare a aces- tor realizări, capacitatea de cuprindere a copiilor în casele de copii s-a mărit cu un număr însemnat de locuri. In regiuni- le Craiova și Suceava s-a organizat cîte o casă de copii preșcolari, iar casa de copii preșcolari din Timișoara și-a mărit capacitatea. De asemenea, conform sar- cinii trasate prin hotărîre s-a înființat în regiunea Stalin o casă de copii "frați. Aproape toate casele au obținut terenuri agricole și mijloace de transport proprii. Totodată, s-a asigurat îmbrăcăminte mai bună copiilor, manuale și rechizite suficiente. Prin o mai bună organizare a aprovizionării și prin mărirea alocației de hrană, alimentația copiilor s-a îmbunătățit simțitor. O atenție mare s-a acordat asistenței medicale a copiilor. Caselor de copii li s-au atribuit medicamente și tonice în can- titate suficientă. S-a organizat controlul medical periodic de căre medici și surori care se ocupă exclusiv de casele de copii. S-au făcut multe pentru ca vacanța co- piilor, odihna lor de vară să fie cît mai plăcută. In vara anulu' 1954 s-au orga- nizat tabere pentru toți copiii din casele de copii, iar în cele două tabere centrale, de la mare și de la munte, au petrecut In anii puterii populare au luat ființă în regiunea Constanta trei ma- ternități, trei secții de obstetrică pe lingă spitalele din regiune, un spital ,și șapte dispensare pentru copii, 23 de creșe și cămine de zi, precum și 136 de bucătării dietetice. S-au deschis, de asemenea, 43 de case de naștere, iar alte două sînt în curs de amenajare • Institutul de pediatrie din țara noastră duce o intensă activitate de cercetări științifice pentru ocrotirea mamei și copilului. Institutul se ocupă de combaterea celor mai răspindite boli de copii și contribuie în mod con- cret la buna dezvoltare fizică si psihi- că a copiilor. • Vizltînd Casa Copilului din Sibiu, scriitorul indian Navtei a scris în car- tea de impresii: „Cele văzute aici au făcut să-mi sporească încrederea în om, încrederea în apropierea zilei cînd toți copiii din lume vor fi fericiți". e La Bicaz a fost inaugurat de cu- rînd un club al pionierilor, copii ai constructorilor hidrocentralei „V. 1. Lenin". Clubul cuprinde săli de sah, de tenis de masă, precum și o biblio- tecă cu peste o mie de volume. • In 1944 nu exista în satele tării noastre nici măcar o singură casă de vacanța 1.200 de copii. In tot cursul anu- lui au fost trimiși pentru întremare ia școala de pădure din Săcele, regiunea Stalin, 600 de elevi din dasele de copii. Cu sprijinul C.C.S., pe lîngă un nu- măr important de case de copii au luat ființă comitete largi de patronare, forma- te din reprezentanți ai maj multor între- prinderi și instituții, care dau sprijin ca- selor de copii și exercită un control obș- tesc sistematic asupra acestora. Realizări importante au obținut comitetele de patro- nare ale caselor de copii din orașele Bucu- rești, Cluj, Oradea, Timișoara și din re- giunea Stalin. Secțiile de învățămînt și organele Mi- nisterului învățămîntului au îndrumat mai atent și au controlat mai stăruitor munca în casele de copii. Pentru conducerea ac- tivității educative în aceste case au fost aleși pedagogi pricepuți, ceea ce a dus la ridicarea simțitoare a nivelului acestei ac- tivități. A crescut grija pentru pregătirea pro- fesională a copiilor. In acest an au fost cuprinși în școli profesionale și la cursuri de calificare 1000 de tineri trecuți de 14 ani, care la plecarea din casa de copii au primit echipament complect. Tn casele de copii se acordă toată grija pentru curățenia încăperilor, a curți- lor, pentru aranjarea estetică a sălilor de meditație, a dormitoarelor, pentru îmbră- cămintea copiilor etc. Copiii organizează manifestări artistice în cadrul căminelor culturale, al gospodăriilor agricole colec- tive și de stat. Numeroși directori ai caselor de copii muncesc cu rîvnă și cu dragoste pentru a asigura condiții cît mai bune de viață copiilor, pentru a-i educa în spiritul comu- nismului. Directori ca tovarășii Mihai Giura, de la casa de copii din Lugoj, Ștefan Blaj, de la casa de copii „9 Mai“ din Bușteni, Maria Dimitriu, de la casa de copii din Buzău și mulți alții au fă- cut din casele pe care le conduc adevăra- te cămine părintești, unde copiii se simt bine și se dezvoltă în condiții bune. naștere. Azi, numărul acestora a ahms la 1.400. Numărul paturilor spitali- cești pentru femei, inclusiv în materni- tăți și în case de naștere, a crescut de peste șapte ori în ultimii zece ani. • In orașul Medgidia s-a deschis o casă a pionierilor. Aici s-au organizat cercuri de literatură, de fizică, de chi- mie, de științe naturale și sport. în care purtătorii cravatei roșii pun în aplicare sau își îmbogățesc cunoștințele căpă- tate în cursul anului. • In acest an își vor petrece vacan- ta de vara în tabere și colonii 26.000 de pionieri si școlari, trimiși prin Mi- nisterul învățămîntului. Pe lîngă colo- niile pentru școlari, taberele de pionieri și școlari și taberele pentru școlari și tineri de la 15 ani în sus, vor lua fi- ință în orașe și sate tabere de curte șl orășenești. • Numai în cursul anului 1954, E- ditura Tineretului a publicat 258 de tit- luri de cărți pentru copii, cu un tirai care întrece cifra de 5 milioane exem- plare. lată cîteva titluri de lucrări scrise special pentru micuții cititori: „Baba iarnă intră-n sat“ de Otilia Ca- zitnir, „Făurari de frumusețe" de Ci- cerone Theodorescu, „Cuculetul" de A- lexandru Jar etc. îndrumați pas cu pas de educatori ca Gruia Lupu, de la casa de copii „9 Mai“ din Bușteni, Florentina Crișan, de la casa de copii din Lugoj, Toma Donea, de la casa de copii din Teregova etc. copiii au muncit stăruitor și au obținut rezultate bune la învățătură. Aceste rezultate dovedesc că sfaturile populare, conducerile caselor de copii, ca- drele educative, îndrumate și sprijinite de organele de partid și de organizațiile obș- tești, au muncit cu dragoste pentru tra- ducerea în viață a prevederilor hotărîrii. Pentru a îndeplini în întregime sarcini- le trasate de partid și de guvern în ve- derea îmbunătățirii continue a vieții copi- ilor din casele de copii este necesar să intensificăm și mai mult eforturile noastre. Trebuie organizată în cel mai scurt timp munca în camerele de lucru- atel'ier și îmbunătățită activitatea pe lo- turile agricole de .pe lîngă casele de copii. In, felul acesta vom înarma copiii ou de- prinderi practice, tehnice și agricole, de care vor avea nevoie în viață. Directorii, educatori; și instructorii su- periori de pionieri din casele de copii trebuie să studieze permanent lucrările pedagogice noi și să folosească în activi- tatea lor cele mai bune metode de muncă. Secțiile de învățămînt și cabinetele pe- dagogice au datoria să sprijine activ ca- sele de copii, popularizînd cele mai bune experiențe ale educatorilor fruntași și a- jutîndu-i să realizeze o mai strînsă legă- tură cu școlile frecventate de copii. Pentru ca prevederile hotărîrii să fie în totul îndeplinite se cer noi eforturi. Să nu uităm nici o clipă că avem datoria să facem din copiii crescuți în casele de co- pii oameni activi, curajoși, capabili și devotați patriei noastre. SILVIA ALBULESCU Intîlnîrî cu scriitorii Cu prilejul Zilei internaționale a copi- lului, Uniunea Scriitorilor din R.P.R. or- ganizează o serie de întîlniri între scnii- tori și copii. Prima manifestare de acest fel a avut loc duminică dimineața, în sala „Baruch Berea" din Capitală, unde sute de copii— .pionieri și școlari din raionul TudorVla- dimirescu — s-au întîlniti cu scriitorul Vladimiir Colin. După întîlnire a fost pre- zentat basmul „Prințesa adormită". Luni după amiază, poetia Nina Cassian, laureată a Premiului de Stat, s-a întîl- nit la clubul orășenesc al sindicatelor de artă și cinematografie cu numeroși copi: ai artiștilor din Capitală. Scriitoarea a aflat cu acest prilej ce-ar dori să mai ci- tească micii cititori, le-a ascultat părerile și la sfîrșit le-a citit din versurile ei. La clubpl uzinelor textile „7 Noiem- brie" scriitorul I. Jipa a stat de vorbă marți dimineața cu copiii oamenilor mun- cii clin această întreprindere despre cărțile sale. Intîlnlrea s-a încheiat cu prezentarea filmelor de desen animat „Cocoșelul și găinușa" și „Aventurile unui, pinguin". Miercuri, la clubul uzinelor metalurgice ,.Mao ȚzediwT" scriitorii N. Labiș și So- nia Larlan s-au întîlnit ou copiii, iar Octav Pancu-Iași a stat de vorbă în a- ceeași zii cu numeroși copii adunați în sala de festivități a Gării de Nord. In zilele următoare scriitorii pentru co- pii Mioara Cremene, Sidonia Drăgușan, Gica luteș, Cezar Drăgoi și alții se vor întîlni cu copiii la clubul fabricii „Fili- mon Sîrbu". la clubul „Grivita Roșie", la grădinița de copii nr. 4. Daruri pentru copiii de peste hotare La începutul lunii martie, la Ministerul învățămîntului au sosit două lăzi cu jucării. Educatoarele din Republica Democrată Ger- mană trimiteau daruri instituțiilor noastre preșcolare: obiecte lucrate de educatoare, de copii, albume cu fotografii reprezentind sce- ne din viața instituțiilor preșcolare din R D. Germana etc. Fiecare grup de obiecte era însoțit de un bilețel cu numele grădini- ței care l-a trimis. In grădinițele și în casele de copii pre- școlari in care au ajuns darurile, zeci și zeci de copii s-au bucurat din toată inima. In scurt timp, toate grădinițele din țară au aflat despre darurile primite din partea grădinițelor din R.D. Germană. Educatoarele și copiii preșcolari s-au hotărît să trimită și ei daruri la țel de frumoase prietenilor lor de peste hotare. Au pornit la lucru. Cu un deosebit gust artistic, cu măiestrie și. înde- mlnare, au fost lucrate numeroase obiecte frumoase și variate. La sfîrșitul lunii apri- lie au început să sosească la Ministerul In- vățămintului darurile pe care educatoarele și copiii din instituțiile noastre preșcolare le-au pregătit penlru a fi trimise în semn de prietenie copiilor de peste hotare. Au so- sit multe, mai multe decît era de crezut și sosesc încă și acum, în fiecare zi, din toate colțurile țării, din orașe și sate. Educatoarele din Bacău au trimis o lucra- re colectivă — o încăpere dintr-o casă țără- nească din Moldova : vase de lut pictate, prosoape brodate la ferestre, covoare. In în- căpere, cîteva păpuși care închipuie o fami- lie : — mama, tata, un copil de 3-4 ani, un alt copil în leagăn. Intr-un colț, un teanc de perne pe o laviță. Fiecare obiect este lucrat cu multă migală. Specificul vieții satului moldovenesc apare în fiecare obiect așeza.t în încăpere. Costumele, covoarele, vasele, pernele, toate au modele moldovenești. Au sosit multe, foarte multe păpuși îmbră- cate în costume reprezentind portul național din mai toate regiunile țării: portul din Cimpulung Muscel, cu marama de borangic și lucrătură în fir alb de mătase, portul din Bihor, cu fusta plisată bogat și altele. Educatoarele din orașul Timișoara au tri- mis cîteva păpuși reprezentind o familie de trei generații în costume timișorene. Educa- toarele grădinițelor cu limba de predare ger. mană au pus o artă deosebită in confecțio- narea unor costume tradiționale. Portul fe- meii, cu șase fuste și un șal de mătase fru- mos brodat, ca și costumul bărbatului, cu cisme negre, cu panglici și cu oglindă la pă- lărie, te minunează Intr-adevăr prin migala cu care sînt lucrate. Grădinițele cu limba de predare maghia- ră din Timișoara au trimis două păpuși îm- brăcate în costume maghiare: un costum bărbătesc, cu pantaloni largi și franjuri, și un costum de femeie, cu fustă plisată, cisme roșii și diademă de mărgele și fluturași pe cap. Grădinițele din Hălmagiu și Hălmăgel, de la poalele muntelui Găina, au trimis ci- teva păpuși în costume moțești. Printre darurile pregătite de educatoare șl de copiii din grădinițele noastre sînt multe lucruri casnice, flori, păsări, vase, coșuri etc. lucrate din material din natură: castane, coji de ouă, semințe de bostan, pene, coji de nuci, coceni de porumb. Copiii din regiu- nea Constanta au trimis vaporașe, pești și flori lucrate din scoici. Numeroase educatoare au confecționat, împreună cu copiii din grădinițele lor, albu- me cu modele de cusături naționale din di- ferite regiuni, desene șl picturi, lucrări din pene și hîrtie colorată, fotografii, jocuri di- dactice etc. Grădinița nr. 9 din Cluj a tri- mis un album cu peisagii executate din frun- ze de diferite culori, lipite pe carton. Educatoarele și copiii din raionul Tudor Vladimirescu al orașului București au trimis un teatru de păpuși, cu toate personagiile din povestea „Scufița roșie“. Toate aceste obiecte vor fi expuse cîteva zile la Clubul Sindicalului muncitorilor din Invățămîn. din București. Apoi, ele vor lua drumul spre copiii pentru care au fost pre- gătite. In Uniunea Sovietică, în R P. Chi- neză, în Republica Democrată Germană, la Festivalul Mondial al Tineretului de la Var- șovia, la Congresul Mamelor de la Berlin, darurile aces.ea vor vorbi despre prietenia pe care o poartă educatoarele și copiii din Republica Populară Romînă copiilor oame- nilor muncii de peste hotare. SANDINA DUNĂRE Viața însorită a din lagărul păcii ...In ambele etaje ale casei este liniște. Educatoarele pășesc în virful picioarelor, pentru a evita orice sgomot. Ele veghează cu dragoste asupra somnului de după a- miază al copiilor. Va trece o oră și ca- merele acum tăcute ale grădiniței de copii se vor umple din nou de rîs sglo- biu, de glasuri voioase... Mamele acestor copii, locuitoare ale orașului Liuberti, din regiunea Moscova, lucrează la uzina „Uhtomski". Ele pot fi liniștite : copiilor le este asigurată o bună îngrijire, ei sint hrăniti din belșug și la timp. Copiii nu se plictisesc nici un mo- ment. Ei sînt scoși la plimbare, fac cu- noștință cu lumea înconjurătoare, se otupă cu modelajul și desenul, se de- prind să lucreze singuri. Statul sovietic poartă o asemenea grijă părintească tuturor copiilor. Copilăria mi- cilor cetățeni sovietici este luminoasă și plină de bucurii. Ei sînt înconjurați de a- tenția și dragostea patriei. In Uniunea Sovietică se cheltuiesc pen- tru învățămînt sume uriașe. Astfel, In 1954 s-au cheltuit în acest scoip 67.172 milioane de ruble. întreaga țară este aco- perită de o rețea deasă de școli. Sistemul sovietic de învățămînt și edu- cație este astfel conceput îneît contribuie la dezvoltarea maximă a tuturor aptitu- dinilor copiilor. Ei au la dispoziție cercuri de artiști amatori, stadioane speciale, sta- țiuni pentru tinerii tehnicieni și naturaliști, căi ferate pentru copii, palate ale pionie- rilor. tabere de vară etc. Numai școlile de muzică de 7 ani sînt în număr de 600, iar pe lîngă acestea mai există școli de mu- zică de 10 api, școli medii de muzică, precum și conservatoare. Sub conducerea unor profesori de pictură experimentați, tinerii pictori învață în școli de artă. O atenție tot abit de mare se acordă educa- ției fizice a copilului. Educația fizică se predă în toate școlile. Cu prilejul Zilei internaționale a copi- lului, gîndurile tuturor oamenilor cinstiți de pe glob se îndreaptă cu bucurie și la copiii din țările de democrație populară Urmind exemplul Uniunii Sovietice, a- ceste țăr: creează copii'or cele mai bune condiții pentru o viață fericită. In R. P. Chineză, puterea populară a- cordă o atenție deosebită creșterii și edu- cării copiilor. In decurs de 5 ani, numă- rul creșelor a crescut de 30 de ori. Grădi- nițele de copii ^nt frecventate de 425.000 de copii, adică cu 226 la sută mai mulți decît în 1946. Pînă la eliberare, una din problemele sociale cele mai acute în China era pro- blema copiilor lipsiți de familie. Majori- tatea orfelinatelor erau sub patronajul In Uniunea Sovietică sînt create condiții minunate de viață și învățătură pentru copil. In clișeu : In cabinetul de chimie al școlii hp. 500 din Moscova. ----------- Salutul prietenilor polonezi----------------------------------- La redacția noastră a sosit următoarea scrisoare trimisă de revista poloneză „Szkola i Dom" (Școala și familia) : „Cu prilejul Zilei Internaționale a Copilului, redacția revistei lunare „Szkola i Dom" transmite tuturor învățătorilor, educatorilor, părinților și copii- lor poporului romîn frate cele mai cordiale șl frățești salutări și urări de feri- cire personală, bucurie și tot mai mari realizări în munca creatoare, pașnică, pentru binele poporului, pentru consolidarea păcii și adîncirea prieteniei între popoare. Credem că, împreună cu toate popoarele iubitoare de pace și libertate, vom reuși să ferim lumea de un nou război, de pieirea cu care ne amenință ațîțătorii anglo-americani, că uniți cu putere prin ideea de consolidare a păcii ne vom asigura munca pașnică, iar copiilor noștri o copilărie veselă și fericită. Trăiască pacea, socialismul și prietenia între popoare". Colectivul redacției „Szkola i Dom" Situația grea a copiilor din țările capitaliste Grea și întunecată este viata copiilor din țările capitaliste și coloniale. In Statele Unite ale Americii, 3.500.000 de copii sînt nevo'iți să lucreze în loc să învețe. Un număr foarte mare de copii intre 8 și 10 ani muncesc în condiții gre- le în fabrici, ferme și în diverse întreprin- deri comerciale, fiind plătiți pentru mun- ca lor cu sume de mizerie. Exploatarea cruntă a copiilor și lipsa protecției mun- cii lor duc la creșterea numărului acci- dentelor în rindurile copiilor. Numai în- tr-o perioadă de trei luni. în agricultură s-au Înregistrat 300 de accidente cărora le-au căzut victimă copii. Printre acești accidentați, 82 erau sub 12 ani. Milioane de copii și de adolescenți, copii de muncitori agricoli, fie că s'nt albi sau negri, muncesc din zori pînă în noapte, alături de părinții lor, pe plan- tațiile de bumbac, de tutun si de sfeclă din statele de sud și de vest ale S.U.A.. A cincea parte dintre copiii americani nu pot urma cursurile școlilor. Majoritatea copiilor din Anglia oare termină cursurile școlilor elementare sînt nevoiti să facă orice pentru a putea trăi. Ei se angajează la munci auxiliare în fabrici, ateliere, firme comerciale etc. In orașul Huli si în alte porturi ale Angliei, numeroși copii lucrează noaptea la des- cărcarea vaselor de pescari, la sortarea și transportul peștelui. Mîinile copiilor sînt acoperite de răni sîngerînde, pe care sarea le adîncește continuu... Munca copiilor este crunt exploatată și în Franța, în Italia și în alte țări. In Ita- lia de sud și în Sicilia, copii de 12 ani tinerei generații și al democrației misionarilor străini, care perverteau copiii din punct de vedere fizic și moral. Acum, toate orfelinatele au fost trecute sub admi- nistrația organelor puterii populare, ceea ce asigură buna dezvoltare a tuturor co- piilor adăpostiți în aceste orfelinate. In China populară au fost deschise pentru copii palate și case ale pionierilor, biblioteci, săli de lectura, teatre și sta- țiuni experimentale. Editura de stat de literatură pentru tineret tipărește nume- roase cărți pentru copii. Guvernul popular al R. P. Polone se ocupă în mod permanent de educația și ocrotirea sănătății copiilor. In orașul Opole a fost deschisă o casă a culturii pentru copii și tineret. Ea cuprinde o bibliotecă, un planetariu, un atelier ra- diotehnic, un laborator de chimie, un atelier de aeromodelism etc. In voevo- datul Stalinogrud au fost înființata noi creșe la Cieszyn, Pszczyne, Bytom, Chruszczew și în cartierul de locuințe muncitorești „Mareșal Kcnstantin Rokos- sovski" din Tarnowskie Gory. In 1954, guvernul R. P. Polone a alocat aproximativ 270.000.000 de zloți pentru înființarea de cămine pentru copiii care și-au pierdut părinții în cursul celui de al doilea război mondial. In Republica Populară Ungară copiii sint obiectul unei preocupări permanente a Partidului celor ce muncesc din Un- garia și a guvernului R. P. Ungare. După eliberarea Ungariei de către glo- rioasa Armată Sovietică a fost creat un mare număr de creșe și grădinițe de copii, care cuprind aproximativ 100.000 de copii. In țară au fost create d? asemenea sana- torii speciale, case de odihnă și școli- internate puse la dispoziția copiilor. In fiecare vară mulți pionieri și școlari își petrec vacanța în taberele de pionieri, în vilele situate pe litoralul lacului Balaton, pe malul Dunării, în munții Buda etc. Și copiii din Republica Democrată Germană se bucură de o viață pașnică și fericită. In prezent. în conformitate cu legea privitoare la învățamîntul obliga- toriu, în R. D. Germană învață toți cop ii de vîrsiă școlara. Numărul școlilor din republică crește an de an. O contribuție însemnată la educarea copiilor din R- D. Germană o aduce orga- nizația de pionieri, care crește tinăra ge- nerație în spiritul devotamentului față de Republica Democrată Germană, în spiri- tul luptei pentru o Germanie unită, iu- bitoare de pace și democratică. In U.R.S.S. și în R P. Chineză, în R. P. Bulgaria și în R. Cehoslovacă, pre- tutindeni în țările de democrație populară copiii se bucură de viață, au o copilărie fericită, lipsită de griji. sînt exploatați fără milă în mine, fiind folosiți în munci vătămătoare sănătății lor; ei se îmbolnăvesc și mor înainte de vreme. In Franța mor anual peste 41.000 de nou născuți. In toată țara, cu excepția Pa- risului, nu există nici o instituție pentru ocrotirea mamei și copilului. In departa- mental Haute-Savoie nu există nici o grădiniță de copii. Pe plantațiile de ceai și tutun din Ve- nezuela. copii sub 10 ani muncesc din greu, din zorii zilei. In Argentina- copiii oamenilor muncii sînt istoviti, palizi și cu ochii stinși. Deși Argentina este țara fructelor, totuși mii de copii nu cunosc nici măcar gustul lor, iar cei mici sînt lipsiți oină și de lapte. In Argentina există multă lînă, dar co- piii nu pot merge la școală fiindcă n-au haine. In regiunile nordice ale Argenti- nei, copiii se adăpostesc în grajduri, ală- turi de vite In Equador (America latină) copiii pot fi cumpărati si devin astfel un fel de robi. In Spania- Portugalia si Grecia sute de mii de copii s’nt lipsiti de orice fel de cămin. Polițiștii organizează razii, ares- tînd pe copiii care cerșesc și pe cei va- gabonzi și îi aruncă în închisori, con- damnîndu-i la muncă silnică în ateliere’e închisorilor și în minele din fundul pă- mîntului In țările capitaliste, asistența medicală este accesibilă numai copiilor celor -bogați. deoarece acolo nu există din partea sta- tului o ocrotire socială organizată și ntd asistentă medicală gratuită. GAZETA INVĂȚĂMÎNTULUI Pag. 3-a Vlafa de partid în Instituțiile de învăfămînf Munca organizației de bază în preajma încheierii anului școlar Atitudinea pedagogilor in timpul examenelor Una din sarcinile cele mai importante care stau tn această perioadă tn fata or- ganizațiilor de bază P.M.R. din scoli o constituie desfășurarea unei susținute munci poliitico-organizatorice pentru asi- gurarea încheierii în cele mai bune con- diții a anului școlar. Lupttnd pentru în- deplinirea cu succes a acestei sarcini, or- ganizația de bază P.M.R. din școala noas- tră a luat din vreme o serie de măsuri în vederea mobilizării pedagogilor comuniști și a celor fără partid la o muncă susținută pentru pregătirea cît mai temeinică a exa- menelor. Astfel, la începutul lunii mai au fost a- nalizate în cadrul unei adunări generale realizările si lipsurile din activitatea in- structiv-educativă a școlii. Membrii de partid au aprobat în această ședință un plan de măsuri menite să ducă Ia îmbu- nătățirea conținutului muncii din școală, la succesul deplin ai examenelor. Printre aceste măsuri ,Re numărau organizarea consultațiilor, convocarea unei ședințe cu fiărinfii, organizarea unor ore de medita - ie fn vederea ajutorării elev,Mor rămași în urmă etc. De asemenea, biroul orga- nizației de bază P.M.R. a organizat o adunare de partid deschisă in ca- drul căreia pedagogii comuniști si nu- meroși învățători și profesori fără de partid au făcut propuneri concrete în ve- derea ridicării nivelului lecțiilor recapi- tulative precum si în vederea întăririi co- laborării cadrelor didactice cu instructorii de .pionieri si cu părinții elevilor. Direc- toarea școlii, profesoara comunistă Sava Oprea, a luptat cu perseverentă pentru traducerea în viată a măsurilor stabili- te, mobilizând colectivul didactk, dînd sar- cini precise fiecărui pedagog în parte. Organizația de bază s-a sprijinit în munca sa pe activul învățătorilor și pro- fesorilor fără de partid, dîndu-le diferite însărcinări și ajutîndu-i să le ducă la în- deplinire. Pedagogii comuniști Alexandri- na Mitea. Maria Nicolescu, Alexandrina Svințiu și altii au antrenat pe învățătorii și profesorii fără de partid în organiza- rea la coltul pedagogic a unor lecții des- chise privind recapitularea materiei la limba romînă, matematică, științe natu- rale etc.. în organizarea irtterasistentelor și consultațiilor. Organizația de bază P.M.R. a dat o mare atenție muncii desfășurate de cadre- le didactice pentru consolidarea deprinde- rilor practice «le elevilor. Lecțiile reca- pitulative desfășurate pe parcela experi- mentală au contribuit mult la întărirea și aprofundarea cunoștințelor si deprinde- rilor dobîhdite de elevi în cursul anului. Biroul organizației de bază a sprijinit conducerea școlii, ajutînd-o să urmărească îndeaproape felul în care s-au desfășu- rat lecțiile de recapitulare la limba ro- mînă, limba rusă, matematică, fizică. is; torie, constituție etc. și să ia măsuri pentru înlăturarea lipsurilor. In același timp, organizația de bază s-a preocupat și de orientarea profesională a viitorilor absolventi, căutînd să determine îndrepta- rea lor către ramurile cele mai importante ale producției. In acest scop s-au organi- zat excursii la uzinele metalurgice „Gh. Gheorghiu-Dej" din orașul Tîrgoviste și la gospodăria agricolă de stat din comu- na Colanul. Gele văzute de elevi la Uzi- nele metalurgice, discuțiile lor cu eroul muncii socialiste Constantin Vasilache, care lucrează la aceste uzine, au produs asupra lor o impresie puternică. De ase- menea, vizita la gospodăria agricolă de stat i-a convins pe elevi de frumusețea și importanta muncii în agricultură. Ca ur- mare a acestor vizite multi dintre viitorii absolventi au hotărît să se îndrepte, după terminarea examenelor, spre producție. Organizația de bază P.M.R. și-a îndrep- tat atenția în mod deosebit în această pe- rioadă asupra activității organizației de pionieri din școală. Biroul organizației de bază a urmărit ca instructorii de pionieri să se preocupe îndeaproape de mobiliza- rea pionierilor si școlarilor în vederea în- cheierii cu succes a anului școlar. Pentru a mobiliza în permanentă peda- gogii la o muncă rodnică, biroul organi- zației de partid a luat măsuri în vederea întăririi muncii politice de masă. Agita- torii au fost instruiti asupra problemelor actuale pe care trebuie să le discute cu cadrele didactice. Agitația vizuală a fost împrospătată si axată pe obiectivul prin- cipal al muncii din această perioadă a co- lectivului didactic — pregătirea examene- lor. S-au confecționat lozinci mobilizatoa- re, grafice, panouri. Gazeta de perete a popularizat cele mai bune metode folosite la lecțiile de recaipitulare de către învă- țătorii si profesorii fruntași. In același timp, gazeta a criticat o serie de cadre didactice cum sînt', de nildă, tovarășele Alexandrina Gaivan și Alexandrina Sel- tea. care n-au dat suficientă atenție îm- bunătățirii conținutului științific al fec- țiitor de recaipitulare. Biroul organizației de bază a urmăriri cum își îndeplinesc comuniștii sarcinile date de adunarea generală, a tras la răs- pundere pe cei care au manifestat nepăsa- re fată de muncă. Ca urmare a muncii politice desfășurate de organizația de bază, numeroși peda- gogi comuniști și fără de nartid, cum sînt tovarășele Alexandrina Mitea, Olga Bo- soacă. Ana losif au clase fără corijenti și repetenti. Majoritatea elevilor școlii stnt bine pregătiți pentnu examene. Rezultatele obținute nînă acum și mai ales hotărirea și însuflețirea cu care mun- cesc cei mai multi dintre învățătorii și profesorii școlii ne fac să așteptăm ou în- credere rezultatele examenelor." CECILIA NEGUȚ membră în comitetul raional P.M.R., secretara organizației de bază P.M.R. de la școala mixtă de 7 ani nr. 2 din Tîrgoviște Conținutul educativ al lecțiilor recapitulative de matematică Organizînd recapitularea, finală a ma- teriei, multe cadre didactice din regiunea noastră s-au preocupat îndeaproape nu numai de fixarea, lărgirea și sistematiza- rea cunoștințelor predate, ci s-au străduit să dea acestor lecții și un conținut educa- tiv cît mai bogat. Un exemplu concludent îl constituie în această privință lecțiile tovarășului Ion Comănescu, profesor de matematică la școala medie din Momești, regiunea Ba“- cău. In recapitularea cunoștințelor de aritmetică în clasa a VI-a, tovară- șul Comănescu a căutat să le dea elevi- lor spre rezolvare probleme.al căror con- ținut' să asigure nu numai repetarea ma- teriei sub o formă nouă, prin care cunoș- tintele însușite.să fie mai bine înmănun- chiate, ci și o mai strînsă apropiere a ele- vilor de producție, de problemele con- struirii socialismului. Iată-1. de pildă, recapitulînd cu elevii tema despre procente. După ce a verificat prin întrebări felul cum posedă elevii cu- noștințele de bază, a controlat cum știu să aplice aceste cunoștințe în rezolvarea problemelor. Mai întîi. le-a dat spre rezol- vare probleme ușoare, care se pot calcula oral. Problemele care au urmat erau strîns legate de viata comunei și a raionului res- pectiv. Prima se referea la perioada însă- mîntărilor : Gospodăria agricolă din Gri- goreni (raionul Momești) ,a executat pînă la 30 martie însămîntările de primăvară în proporție de'70 Ia sută din 380 hectare. Cîte ha i-au mai rămas de însămîntat? Altă problemă cuprindea date din munca tractoriștilor: Un tractorist a x depășit norma de 5 ha cu 60 la sută. Cîte ha a arat ? Elevii aU calculat cu pricepere, au justificat din punct de Vedere logic fiecare operațiune, fiecare rezultat obținut. Mai departe, profesorul a reușit să tre- zească si măi mult interesul elevilor pen- tru producție.- să-i- convingă de necesita- tea cunoașterii calculului procentelor în muncă. In loc de problemă, profesorul a povestit următoarea întîmplare: „Zilele trecute am vizitat atelierul central din lo- calitate. Atelierul este spațios, - luminos, mașinile aliniate strălucesc de curățenie. Printre strungari, am recunoscut pe Cris- tea Vasile, Magirescu loan, Marin G. și Vătavu Emil. foști. elevi de ai mei, care conduc cu multă îndemînare strungurile electrice. Parcă îi văd și acum la strun- guri. potrivindu-și ochelarii de protec- ție, urmărind cu încordare rotunjirea pier selor pe care le lucrau. In pauză. s-aU strîns toti în jurul meu. își aminteau cu drag de lecțiile pe care le-am făcut cu ei și le părea rău că nu fuseseră întot- deauna suficient de sîrguincioși. Vasile Cristea avea de făcut un articol la ga- zeta de perete a atelierului. Mi-a spus: Tovarășe profesor, eu am norma de 90 de piese pentru sonda 324 și am făcut 108 bucăți. Vătavu Emil are norma de 75 de piese mai mari pentru sonda 145 și a făcut 84. Trebuie să pun la gazeta de perete procentul realizat. Vezi, în școală nu mi-am dat seama cît de mult o să-mi folosească calculul procentelor în viată. Cînd pauza s-a terminat, băieții și-au reluat lucrul la strungurile lor. La des- părțire, Cristea mi-a spus : „Spuneți ele- vilor dumneavoastră să învețe bine ma- tematică, pentru că o să aibă mare ne- voie de ea mai tîrziu !“ Elevii au ascultat cu mult interes cele povestite de profesorul lor. Fără să mai aștepte îndemnul lui. au pornit să calcu- leze procentele pe care trebuia să le facă cunoscute Cristea la gazeta de perete a atelierului. In clasă s-a mai lucrat o problemă, din Care' elevii și-au dat seama că și echipele de sondori din Moinești depă- șesc zilnic norma, extrăgînd tot mai mult țiței. Concluziile trase la sfîrșitul lecției au dovedit că elevii au înțeles cît de impor- tante sînt calcularea în procente a pro- ducției realizate în diferite sectoare de muncă și compararea rezultatelor obținu- te în unitățile de muncă similare, au în- țeles că această metodă constituie pentru muncitori un stimulent în realizarea și de- pășirea planului. Lecția de predare a contribuit nu numai la precizarea cunoștințelor ele- vilor. ci a avut și un însemnat rol edu- cativ, reușind să trezească în inimile lor dragostea pentru munca productivă, să le facă cunoscute unele realizări din di- ferite sțctoare de activitate din raionul lor, să sboată în evidență avîntul cu care lucrează oamenii muncii în construirea socialismului. AGLAIA CIRJE metodistă la cabinetul pedagogic regional din Bacău Examenele constituie etapa cea mai importantă a anului școlar. Ele oglindesc calitatea și ritmul muncii duse într-un în- treg an școlar atît de elevi, cît și de în- vățătorii și profesorii lor. Analizînd cu se- riozitate rezultatele obținute la examenele de sfîrșit de an și de absolvire, colecti- vele pedagogice ale școlilor și ale institu- țiilor de învățămînt superior pot trage im- portante concluzii cu privire la îmbunătă- țirea mUrtcii în următorul an școlar. Va- loarea acestor concluzii depinde în foarte mare măsură de felul cum sînt organizate examenele, de condițiile în care se desfă- șoară, de atitudinea pedagogului în timpul examinării. In anii trecuți, numeroși conducători de școli și de instituții de învățămînt supe- rior au obținut succese în ceea ce privește organizarea examenelor: acestea au fost just programate, s-au. asigurat condițiile necesare bunei lor desfășurări (săli spa- țioase. luminoase, material bibliografic, consultatii între examene, organizarea unui regim just de studiu al elevilor și al stu- denților, hrană mai consistentă etc-). S-a îmbunătățit în mare măsură și atitudinea pedagogilor în timpul examenelor, calita- tea aprecierii răspunsurilor elevilor sau studentilor. In această privință, însă, s-au înregis- trat și multe lipsuri, care arată că în șco- lile si instituțiile noastre de învățămînt superior mai sînt destui pedagogi care nu acordă suficientă atenție metodicii exami- nării, neglijează influența pe care o exer- cită atitudinea pedagogului asupra răs- punsurilor candidatilor la examene, rezul- tatele negative ce decurg dintr-o apreci- ere superficială a răspunsurilor. Este necesar ca învățătorii și profesorii, directorii de școli și cadrele din instituții- le de învățămînt superior să acorde mai multă atenție pregătirii lor proprii pentru examene, să aibă o atitudine justă față de elevi și studenți în toată perioada des- fășurării examenelor. Dacă profesorul este obligat să se pre- gătească cu toată seriozitatea pentru lec- țiile pe care le desfășoară în timpul anu- lui școlar și pentru lecțiile de recapitu- lare, cu^ atît mai mult el trebuie să ia toate măsurile necesare perttru a intra în examene bine pregătit. Trebuie combătută cu toată seriozitatea atitudinea acelor pe- dagogi care, de la ultima zi de cursuri, se simt ușurati, De motivul că „nu mai au lecții de pregătit". Prestigiul profesorilor și al scolii _ în general depinde în foarte mare măsură de tinuta profesorului în examen, de nivelul pedagogic al examinării. Este clar că acest prestigiu nu se impune .ci se cîștigă prin- tr-o muncă minuțioasă. Lecțiile de reca- pitulare' finală i-âu dat profesorului posi- bilitatea să constate confuziile, lacunele Pe care te au unii elevi, părțile din ma- teria predată care s-au însușit mai greu. Pregătindu-se pentru examene, profeso- rul are datoria să studieze toate obser- vațiile făcute în urma lecțiilor de recapi- tulare si a consultațiilor, să revadă pro- blemele centrale ce trebuie susținute în dezvoltarea fiecărei teme cuprinse în bile- tele pentru examene. Pregătit în felul acesta. în cazul cînd răspunsul elevului sau studentului n.u a fost satisfăcător sau a .cuprins anumite greșeli, .profesorul nu vafrtjai.pnne întrebări formulate la întîm- plare. nu se va' opri la amănunte neesen- țiale. In același timp, profesorul trebuie să stabilească din vreme metodele De care le va folosi la examene, să pregătească materialul didactic, aparatele ce le va pune la dispoziția elevilor sau studentilor, să se gândească cu seriozitate la atitudi- nea ©e care trebuie să o albă față de răs- punsurile elevilor. Un bun pedagog își dă seama cîtă importanță are pentru elev sau student atitudinea calmă, liniștită, răbdătoare a profesorului examinator. O astfel de atitudine dă curai si încredere în posibilitatea de a răspunde bine nu numai elevilor sau studenților care răs- pund. ci și celor care urmează să fie examinati. Atitudinea pedagogului trebuie să re- flecte o Justă cunoaștere a particularită- ților psihice ale celor examinați. Pentru cei timizi este necesar un tact pedagogic deosebit. Examenul trebuie să constituie și un prilej de a întări încrederea elevilor si studentilor în puterile lor personale. în posibilitatea de a progresa cît mai mult, un prilej de a le dezvolta simțul auto- critic asupra atitudinii lor față de învă- țătură. Membrii comisiilor examinatoare, con- ducătorii școlilor si ai instituțiilor de învățămînt superior trebuie să ia imediat atitudine față de greșelile pe care te con- stată în felul de a examina al profesori- lor. Trebuie combătut procedeul greșit al acelor profesori care, lipsiți de un sufi- cient simt pedagogic, nu dau elevilor posi- bilitatea să-șl expună pe larg cunoștin- țele lor. nu au răbdare să asculte răspun- sul pînă la capăt, să-și noteze în liniște greșelile sau confuziile, ci întrerup mereu pe cei examinati. De asemenea, trebuie combătută tendința către ironii, atitudinea formală pe care o au unii profesori care nu urmăresc cu atenție răspunsurile ele- vilor, care uneori întrețin discuții cu membrii comisiei. Trebuie combătute gre- șelile constatate în formularea întrebări- lor. tendința de a pune întrebări care să-i încurce pe cei examinati sau, dimpotrivă, să le sugereze răspunsul. Dacă profesorul își notează cu grijă gre- șelile pe care le face elevul sau studentul în timpul răspunsului, la sfîrsit, prin în- trebări auxiliare, el poate controla dacă aceste greșeli se datoresc anumitor lacune în cunoștințe sau au fost simple scăpări, datorite emoțiilor, grabei etc. In felul acesta, examinatorul îsi poate face o idee mai justă asupra nivelului de pregătire al elevului sau studentului. In această pri- vință. el trebuie să fie ajutat îndeaproape de către membrii comisiei, care au dato- ria să urmărească cu atentie fiecare răs- puns. să aprecieze în mod obiectiv cali- tatea răspunsurilor. Atitudinea atentă și plină de grijă a profesorului examinator, a comisiei de examinare trebuie să se îmbine cu o exi- gentă just înțeleasă. A trece cu vederea anumite greșeli, a lăsa greșeli necorectate în lucrările scrise, înseamnă a avea o ati- tudine formală în examene ,a aprecia cu superficialitate și fără simt de răspundere cunoștințele elevilor sau ale studentilor. Nota la examen are o importanță deose- bită în stabilirea notei anuale. De aceea se impune o deosebită obiectivitate în aprecierea răspunsurilor elevilor și stu- dentilor la examene. In stabilirea notei la examen, profe- sorul examinator și membrii comisiei de examinare, ținind seama de particularită- țile de vîrstă. trebuie să aibă în vedere volumul de cunoștințe al candidatului, gradul de înțelege și temeinicia acestor cunoștințe, priceperea elevului sau stu- dentului de a analiza, de a explica, de a demonstra, posibilitatea lui de a sintetiza, de a trage concluzii, de a argumenta ge- neralizările, de a aplica cunoștințele însu- șite în explicarea diferitelor fenomene, în rezolvarea anumitor probleme. Cerințele oricărui profesor, indiferent de specialitatea iui, trebuie să fie determi- nate de cerințele programei școlare. Tre- buie combătută orice atitudine de indul- gentă sau de exigentă exagerată. Exame- nele constituie o verificare de stat a re- zultatelor activității școlii și cadrelor didactice. Ele trebuie să reflecte cît mai exact nivelul de pregătire al elevilor sau studentilor, calitatea muncii pedagogilor, roadele muncii fiecărei instituții de învă- tămînt în parte. A aprecia cu subiectivitate răspunsurile elevilor la examene. înseam- nă a induce în eroare organele de stat, înseamnă a crea serioase greutăți producției, școlilor și facultăților și chiar claselor și anilor care primesc elevi sau studenti cu o pregătire necorespunză- toare. învățătorii și profesorii au datoria să examineze lucrările scrise la examen și răspunsurile orale cu un deosebit dis- cernămint, să aprecieze aceste răspunsuri cît mai just și cu cît mai multă răspun- dere. Numai astfel vor putea tnage con- cluzii valabile asupra propriei lor munci, vor putea lua măsurile Cele mai indicate pentru îmbunătățirea activității în viito- rul an școlar. In Institutul» de învățămînt superior colocvii!» și exa- menele desfășurate pînă în prezent au dovedit creșterea nivelului învățătu- rii studenților In clișeu: studen- ta Ioana Nițescu din anul 1 al Facul- tății de biologie din București răspunde la o întrebare privi- toare la secțiunea sagitală prin ence- fal. Cunoștințe Studenții anului IV de la Facultatea de mine din București îsi dau ultimele exa- mene. O grupă se îndreaptă spre sala în care se tine examenul la una dintre dis- ciplinele de bază. „Exploatarea zăcămin- telor de minereu". Cei cîțiva tineri care își așteaptă rîndul în bănci cercetează cu atentie biletele de examen si își fac în- semnări pe marginea subiectelor. Studentul Ovidiu Cudalbu a fost exa- minat printre cei dinții. El a vorbit des- pre metoda de exploatare cu camere cu profil dreptunghiular și abataj ascendent, despre limita naturală a unei exploatări la zi și condițiile de trecere de la o ex- ploatare la zi la o exploatare subterană și. însfîrsit. despre abatajul mecanic cu excavatoare — principiul si domeniul de aplicare cu folosirea excavatoarelor cu cap cu cupă. Studentul Cudalbu a dezvoltat cu com- petentă aceste trei subiecte. aiutî.ndu-se de schițele pe care și le-a desenat în timp ce îsi pregătea răspunsurile. Felul în care s-a prezentat el la acest examen este o dovadă a atenției deosebite pe care a acordat-o studierii temeinice a materiei. Calificativul „foarte bine" care I s-a a- cordat a fost meritat pe deplin. Studentul Teodor Bocu a tras biletul nr. 5. In legătură cu metoda de exploa- tare prin dizolvarea statică a sării în ba- zine paralelipipedice. Teodor Bocu a arătat care sînt lucrările pregătitoare și a vor- bit apoi despre felul cum se face exploa- tarea. Trecând la al doilea subiect. „Ele- temeinice mentele caracteristice ale unei exploatări la zi din punct de vedere tehnic minier și cum se stabilește înălțimea, respectiv lungimea unei trepte de exploatare", stu- dentul Teodor Bocu a arătat că o exploa-- tare la zi are în general o capacitate mare. Studentul a arătat că exploatarea la zi, care se face sub cerul liber, prezintă anumite caracteristici și anume : capacita- tea de exploatare este mare, iar fo!osi-i rea utilajului și transportul se fac cu ușu- rință. Vorbind despre felurile abatajului (manual, mecanic si exploziv) candi