Proletari din toate țările, uniți-vă! In preajma examenelor Organ al Ministerului Invățămi ntutui și a! Comitetului Central a! Sindicatului Muncitorilor din învățămînt ANUL VII Nr. 319 4 PAGINI, 25 BANI Vineri 20 mai 1955 Istoricul Tratat al păcii și prieteniei Itrire 11 și 14 mai șovia cea de a doua lor europene pentru a avut Ioc la Var- Conferintă a state- asigurarea păcii și securității în Europa. La Conferință au participat R. P. Albania, R. P. Bulgaria, Republica Cehoslovacă, R. D. Germană, R. P. Polonă, R. P. Romînă, R. P. Un- gară și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste. In calitate de observator a participat la Conferință un reprezentant al R. P. Chineze. Participantii la Conferința de la Varșo- via au discutat sub toate aspectele schim- bările survenite în situația internațională în legătură cu ratificarea acordurilor mi- litare de la Paris. Ei au constatat că ra- tificarea acestor acorduri, care prevăd crearea unei noi grupări militare sub forma „Uniunii Europei Occidentale" cu participarea Germaniei occidentale în curs de remllitarizare și cu includerea ei în blocul Nord-Atlantic, agravează primejdia unui nou război și periclitează securita- tea națională a statelor iubitoare de pace. Ținind seama de aceste împrejurări, sta- tele participante la Conferința de la Var- șovia au hotărît să ia măsurile necesare pentru asigurarea securității lor și în in- teresul menținerii păcii în Europa. In acest scop, statele participante la Conferință au încheiat Tratatul de prie- tenie, colaborare și asistență mutuală, do- cument istoric de o covîrșitoare însemnă- tate pentru cauza păcii. Niciodată în is- torie n-a fost creată o forță atît de pu- ternică și atît de eficace capabilă să a- pere pacea și securitatea popoarelor eu- ropene, ca aceea care s-a creat prin sem- narea acestui tratat. Tratatul de prietenie, colaborare și a- sistentă mutuală constituie un puternic instrument nu numai pentru apărarea securității statelor care l-au semnat, ci și pentru menținerea păcii în Europa și în lumea întreagă. Acest tratat îndreptățește pe de-a-ntregul convingere:, tuturor popoa- relor iubitoare de pace că pentru prima dată în istorie a luat naștere o forță în stare să tină în fr:u pe orice agresor și, la nevoie, să-i dea o ripostă nimicitoare. Tratatul de prietenie, colaborare și a- sistentă mutuală are o deosebită însem- nătate pentru asigurarea securități și păcii în Europa. In tratat sînt stabilite obligațiile privind apărarea comună în cazul unui atac arm.il împotriva orică- ruia dintre participanti. In cazul unui a- semenea atac, fiecare stat semnatar al Tratatului. în cadrul exercitării dreptului la autoapărare individuală sau colectivă, în conformitate cu articolul 51 al Cartei O.N.U., va acorda statului sau statelor care au fost supuse atacului, ajutor ime- diat, în mod individual, în înțelegere cu celelalte state semnatare ale Tratatului și prin toate mijloacele care i se par ne- cesare inclusiv folosirea forței armate. In tratat se prevede informarea Consiliului de Securitate asupra măsurilor luate și încetarea acestor măsuri îndată ce Con- siliul de Securitate va fi luat măsurile necesare pentru restabilirea și menținerea păcii și securității internaționale. In scopul coordonării eforturilor comu- ne de apărare, părțile semnatare ale Tra- tatului au căzut de acord asupra creării unui Comandament unificat al forțelor lor armate care, potrivit înțelegerii între părți, vor fi puse sub comanda acestui Comandament care acționează pe baza unor principii stabilite în comun. Coman- dant Suprem al forțelor armate unificate puse la dispoziție de către statele sem- natare ale Tratatului a fost numit re- marcabilul comandant de oști, mareșalul Uniunii Sovietice I. S. Konev. tul prevede, de asemenea, că contractante vor lua de comun și alte măsuri necesare pentru rea capacității lor de apărare. Trata- părți'e acord întări- pen- tru a apăra munca pașnică a popoare- lor lor, pentru a garanta inviolabilitatea frontierelor și teritoriilor lor și a asigura apărarea siuni. Ca de Tratatul împotriva unei eventuale agre- la cer In pămînt se deosebește de prietenie, colaborare și asis- tentă mutuală, semnat la Varșovia, de pactele războinice ale puterilor imperia- liste, de blocurile și coalițiile occidentale care au drept scop agresiunea împotriva altor țări și in primul rind împotriva U- niunii Sovietice și a țărilor de democra- ție populară. Tratatul de prietenie, colaborare și a- sistentă mutuală are un caracter pașnic, defensiv. De Ia un capăt pînă la celă- lalt capăt al lui străbate ca un fir roșu hotărirea părților semnatare de a-și consacra toate tortele în vederea unei colaborări sincere în toate ac- țiunile internaționale în scopul asigurării năcii și securității popoarelor. Chiar în primul articol al Tratatului se precizea- ză că părțile contractante se obligă ca în conformitate cu Carta O.N.U., să se abțină în relațiile lor internaționale de la amenințarea cu forța sau de la folo- sirea ei și să rezolve litigiile lor interna- ționale prin mijloace pașnice în așa fel îneît să nu pericliteze pacea și securita- tea internațională. Continuind cu consec- ventă lupta dusă pînă acum, țările sem- natare ale Tratatului vor depune și în viitor eforturi pentru o colaborare inter- națională rodnică în vederea reducerii ge- nerale a armamentelor și a interzicerii armelor atomice, cu hidrogen și a celor- lalte tipuri de arme de exterminare în masă. Caracterul pașnic, defensiv al Tratatu- lui de la Varșovia este Puternic demons- trat și de faptul că el nu este îndreptat împotriva nimănui, nu amenință pe ni- meni. In articolul 9 al Tratatului se a- rată că el este deschis și altor state, in- diferent de orinduirea lor socială și de stnt. care vor declara că sînt gata ca, participînd la acest Tratat să contribuie la unirea eforturilor statelor Iubitoare de pace în scopul asigurării păcii și secu- rității popoarelor. In tratat se subliniază că în cazul cînd în Europa va fi creat un sistem de securitate colectivă și va fi încheiat în acest scop un Tratat General European de securitate colectivă, lucru spre care părțile contractante vor tinde neîncetat, prezentul Tratat își va pierde valabi'itatea din ziua intrării in vigoare a Tratatului General European. încheierea Tratatului de prietenie, co- laborare și asistență mutuală între cele opt state europene și crearea Comanda- mentului unificat al forțelor lor armate creează condițiile necesare pentru a tine la respect pe eventuali! agresori. O deo- sebită importanță are adeziunea totală a Guvernului R. P. Chineze și a marelui popor chinez de 600 milioane de oameni la hotăririle istorice ale Conferinței de la Varșovia, adeziune exprimată în chipul cel mai limpede de observatorul R.P. Chineze la Conferință. Pîn De-huai, vice premier al Consiliului de Stat si ministrul Apărării al R.P. Chineze. Rezultatele Conferinței de la Varșovia sînt întărite de noile inițiative ale Uniu- nii Sovietice pentru continua destindere în relațiile internaționale, pentru crea- rea unei atmosfere de încredere între sta- te. De mare însemnătate pentru menține- rea păcii in Europa este faptul că chiar a doua zi după terminarea Conferinței de la Varșovia, la Viena a fost semnat Tratatul de stat cu privire la restabilirea Austriei ca stat independent și democrat. Poporul romîn a salutat cu căldură Tratatul de prietenia, colaborare șî asis- tență mutuală încheiat între cele opt sta- te iubitoare de pace din Europa, deoarece ideea care stă la baza acestui tratat este ideea nobilă a apărării păcii. Aceasta exprimă năzuința fundamentală a po- porului nostru ale cărui eforturi sînt în- dreptate spre construirea vieții sale noi, socialiste. Oamenii muncii din tara noastră sînt plini de încredere că lupta popoarelor iu- bitoare de pace este în stare să bareze drumu] războiului, să izoleze și să reducă la neputință planurile agresorilor. Inten- sifieîndu-și eforturile pentru a întări în permanentă puterea patriei noastre, ca- pacitatea ei de apărare, poporul nostru își va da cu prisosință contribuția la înde- plinirea hotărîrilor Conferinței de la Var- șovia în scopul asigurării păcii și secu- rității internaționale. *------------------------ i Sprijinim în unanimitate Se apropie examenele de sfîrșit de an. Intelegind pe deplin importanta deose- bită pe care o au aceste examene, majo- ritatea cadrelor didactice se străduiesc să asigure recapitularea oît mai temeinică de către elevi și studenti a materiei pre- date in cursul anului. Multe secții de in- vătămînt raionale, cum sînt, de pildă, sec- țiile de învăfămînt ale raioane'or Lenin si Tudor Vladimirescu din Capitală, au ara- tat din Emo metodistilor si directorilor de școli cum trebuie să îndrumezecadrele di- dactice în vederea organiză: ii lecțiilor de recapitulare a materiei, pentru a da elevi- lor posibilitatea să-si consolideze cu- noștințele însușite, la fiecare obiect de studiu în Parte, să doblndească o privire de ansamblu asupra acestora. Cabinetul pedagogic de Pe lingă secția de învătă- mînt a regiunii Timișoara. în cadrul unei hotăririle Conferinței de la Varșovia Izvor de încredere și putere Troian Morarii directorul Institutului interregional dc pccfectionace a cadrelor didactice București cinstit, pus In contribuie sau intre popoare, Astăzi, situația este de așa natură, incit cugetul fiecărui om fața oricărui eveniment internațional se întreabă în mod firesc: nu acest eveniment la întărirea păcii în lume și la colaborarea contribuie sau nu la asigurarea securit ații colective și la destinderea^ încordării internaționale? Rezultatul unei asemenea cintăriri nu mai poate să dea greș. Ăctivind în sectorul muncii de perfecționare a cadrelor didactice, noi sin- tem pe deplin conștienti de esența profund pașnică a muncii noastre. Ridicarea nivelului pregătirii pedagogice a învățătorilor ți profesorilor noștri, ca și munca acestora de a pregăti multilateral tînăra noastră generație pentru viață, ca și munca copiilor noștri de a-și făuri un viitor luminos într-o patrie care a devenit liberă și independentă, ionic acestea nu pot fi realizate decît în acel climat de muncă creatoare pe care îl asigură în primul rînd pacea. Iată de ce am întimpincd cu satisfacție adincă vestea semnării Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală încheiat intre cele 8 țări partici- pante la Conferința de la Varșovia. Istoricele hotărîri luate la Conferința de la Varșovia constituie un zid inexpugnabil în fata uneltirilor la război ale cercurilor agresive, in fata peri- colului pe care îl reprezintă reînvierea militarismului german — dușmanul dc moarte al poporului nostru. Pe baza tratatului, securitatea și independența patriei noastre, munca noa- stră pașnică sînt chezășuite dc uriașa forță unită a statelor iubitoare de pace in frunte cu Uniunea Sovietică. Dar tratatul are o mare însemnătate pentru cauza păcii și securității în Europa și întreaga lume. Măsurile luate pe baza prevederilor acestui tratat vor duce la întărirea colaborării între țările semna- tare, la întărirea pozițiilor lor internaționale și la crearea unei forțe canabile să asigure pacea si securitatea în Europa. Sînt, de asemenea, deosebit de im- portante acele prevederi ă.e tratatului menite să ducă, la întărirea colaborării intre toate popoarele, la rezolvarea litigiilor internaționale pe cale pașnică, la soluționarea celor mai arzătoare probleme legate de asigurarea păcii fi secu- rității, cum stnt: reducerea generală a armamentelor si interzicerea armelor de exterminare în masă. Că acestea sînt obiectivele profund pașnice pentru care luptă țările lagărului socialismului si păcii, ne-o dovedesc cu prisosință si re- centele propuneri de importantă istorică ale Uniunii Sovietice cu privire la în- cetarea războiului rece, la crearea unei atmosfere de încredere intre state, la reducerea armamentelor, ca și evenimentul important al semnării tratatului de stat cu Austria. Salutăm cu profundă satisfacție hotăririle Conferinței de la Varșovia care constituie pentru noi un izvor de încredere si putere si exprimăm hotărirea de a le traduce în viață prin munca si faptele noastre. Să intensificăm munca noa- stră, dind o -contribuție sporită la opera nobilă de educare a tinerei generații în spiritul dragostei de patrie, in spiritul păcii si colaborării pașnice între po- poara. O chezășie sigură pentru viitor Am luat cunoștință cu o deosebită satisfacție de hotăririle istorice ale Con- ferinței. de la Varșovia a statelor europene pentru asigurarea păcii și securității în Europa. Aceste hotărîri constituie o dovadă grăitoare a voinței ferme^ a po- poarelor țărilor participante la Conferință de a întări pacea, de a-și apăra cu- ceririle obținute prin muncă pașnică. In timp ce în apus cercurile agresive își intensifică din ce in ce mai mult pregătirile lor războinice, statele din lagărul păcii, în frunte cu U.R.S.S. și R.P. Chineză, dau dovadă prin fapte că doresc pacea, destinderea încordării inter- naționale. Pentru noi, cadrele didactice, istoricele hotărîri de la Varșovia, tra- tatul încheiat între statele iubitoare de pace constituie un puternic imbold în muncă. Zi de zi. în activitatea noastră din scoală vom munci în asa fel ca fle- care elev pe care-l educăm să devină v.n luptător hotărît pentru socialism, pen- tru pace, pentru apărarea patriei. Vom educa pe elevii noștri în spiritul patrio- tismului socialist și al internaționalismului proletar, vom sădi în sufletele lor dragostea pentru marile realizări ale poporului și voința dc a le apăra cu orice preț. Tratatul încheiat la Varșovia corespunde pe deplin dorinței noastre de pace, ne întărește încrederea în viitorul luminos al poporului și mindria că patria noastră este un membru activ al marii familii unite și puternice a statelor iu- bitoare de pace. Prof. PETRE I. TEODORESCU metodist—Constanța Pregătiri pentru Ziua internațională a copilului Oamenii muncii din {ara noastră intimpină ziua de 1 Iunie, Ziua internațio- nală a copilului, prim ac- țiuni menite să ducă la îm- bunătățirea condițiilor do viață ale copiilor, prin acți- uni de pregătire și populari- zare a Congresului mondial al mamelor, care va, consti- tui o manifestare puternică a solidarității femeilor din lumea întreagă în lupta pentru apărarea păcii, pen- tru apărarea vieții copiilor. Comitetul Central al Sin- dicatului Muncitorilor dim Invă'ămînt va organiza, în colaborare cu Ministerul în- vățămîntului, întîlniri între pedagogi și părinți în scopul îmbunătățirii educației co- piilor în familie și școală, acordindu-se o deosebită a- tenție pregătirii elevilor pentru încheierea cu succes a anului școlar. In înt;mpimarea Confe- rinței pc țară a scr'.ilorilor pentru copii, conferință care I ști, scriitori, oameni de intă. Comitetele de sprijin pe lângă casele de copii Capitală vor organiza festival artistic care va interpretat în întreg me Ști- de din un fi ce Vizita în U.R.S.S. a delegației lucrâtorilor din învâțâmîntul public al R.P.R. MOSCOVA 19 (Agerpres). — transmite : Răspunzînd invitației Ministerului lui al R.S.F.S.R., la Moscova minlu in vizită o delegație a lucrătorilor vătămintul public a! Republicii 1 TASS i Invătă- i se află ■ din In- Populare Romîne, în frunte cu academicianul llie Murgulescu. ministru al Invătămîntului al Republicii Populare Romîne. In cursul celor trei săplămîni de ședere în U.R.S.S., delegația romînă s-a docu- mentat asupra activității institutelor de cer- celări științifice ale Academiei de științe pedagogice a R.S.F.S.R, activității școlilor, institutelor și școlilor medii pedagogice, grădinițelor de copii, caselor învățătorului, căminelor de copii, institutelor de perfec- ționare a învățătorilor din Moscova și Leningrad. La 19 mai. Ministerul Invătămîntului al RS.F.S.R. a oferit o recepție în cinstea vi- zitei la Moscova a lucrătorilor romîni din învătămîn.ul public. I. A. Kairov, ministru! Invătămîntului al R.S F.S.R., a vorbit oas- peților despre sistemul de organizare a în- vătămintului și a răspuns la întrebările puse de membrii delegației. Din activitatea unui comitet de luptă pentru pace Comitetul de luptă pentru pace de la școala medie nr. 10 de fete din București desfășoară o frumoasă activitate în rîndu- ri'.e cadrelor didactice si elevelor. Astfel, în cadrul unei consfătuiri tinute cu cadre- le didactice si personalul administrativ al școlii s-au discutat documentele conferin- ței de la Varșovia, arătîndu-se importanta acestei conferințe pentru asigurarea pă- cii și securității în Europa. In același tin^p. Comițetul de luptă pen- tru pace din școală a realjzat frumoase fotomontaje care oglindesc imagini din ac- tivitatea pașnică, creatoare a oamenilor muncii din țările lagărului păcii. La lecții s-a discutat deppre situația internațională actuală, despre lupta dusă de popoarele lumii împotriva reînarmării Germaniei occidentale. Intelegînd să do- vedească pfin fapte liotărîrea lor de a lupta pentru pace, cadrele didactice des- fășoară o muncă temeinică pentru pregăti- rea cxarnenelor. La ore sînt întrebuințate cele mai bune metode de recapitulare, pentru a da posibilitate elevelor să-si sis- tematizeze cît mai bine cunoștințele. Sub îndrumarea cadrelor didactice, ele- vele se pregătesc cu temeinicie pentru exa- mene. știind că buna reușită a acestora constituie aportul lor la lupta pentru pace a milioanelor de oameni cinstiti din lumea întreagă. N. WE1SS consfătuiri organizate aprilie cu metodiștii cercurilor pedagogice, a importanta recapitulării de vedere pedagogic, a în cursul lunii si responsabilii lămurit pe larg finale din punct popularizat me- todele bune folosite de unele școli în pe- rioada recapitulării din anul trecut, a or- ganizat discutarea pe larg a unor planuri de recapitulare Ca urmare, în rîndurile cadrelor didac- tice se vede o puternică ©reocupare pentru găsirea celor mai bune procedee de recapitulare a materiei. Folosind experiența scolii sovietice și experiența celor mai bune cadre didactice din tara noastră, primind ajutorul secțiilor de în- vătămînt și al metodistilor. multi dintre pedagogii noștri au depășit faza de sim- plă aplicare conștiincioasă a indicațiilor primite. Ei se străduiesc să găsească noi forme si procedee de muncă, au în- ceput să-și pună probleme pedagogice a căror rezolvare o urmăresc cu perseve- rentă. De pildă, profesorul emerit Emil Mortun. de la școala medie nr. 1 de băieți din Pitești, alecre si întocmește cu multă chibzuială problemele care să-i dea posibilitatea să repete cu elevii chesti- unile esențiale ale cursului, să-i ajute să înțeleagă legătura strînsă între cunoștin- țele de geometrie, algebră și trigonome- trie. Majoritatea învățătorilor și profesori- lor și-au întocmit planuri de recapitulare finală a materiei, oe baza cărora își fac planuri amănunțite de lectii.de recapi- tulare, ajutînd elevii să înțetea.gă mai bine materia predată, să-si fixeze și să-și sistematizeze cunoștințele însușite. Inspectorii școlari, metodiștii cabinete- lor pedagogice trebuie să ia măsuri pen- tru extinderea acestor preocupări în toate școlile. In această etapă trebuie să se desfășoare o muncă si mai susținută de îndrumare si control, popularizindu-se experiența bună. luîndu-se măsuri neutru extinderea ei. pentru înlăturarea lipsuri- lor. A recapitula temeinic cu elevii materia predată înseamnă a le da cel mai sub- stanțial ajutor în pregătirea pentru exa- mene. Trebuie combătută cu toată seve- ritatea atitudinea acelor pedagogi care restring munca de pregătire pentru exa- mene numai la o renetare formală a ma- teriei parcurse cu elevii, la întocmirea rileteto- pentru examenele orale, nogll- |înd în totul oregăti-ea lectWoj de recapitulare, ajutorul individual și perse- verent pe care trebuie să-l dea elevilor, consultațiile. Pentru a încheia cu succes bilanțul anual ne care-l reprezintă examenele, pe- dagogii trebuie să desfășoare o muncă susținută, organizată cu pricepere si de o înaltă orientare pedagogică. Examenele de la sfîrșitul anului școlar trecut au scos la iveală o serie de lipsuri pentru pre- venirea cărora trebuie luate măsuri în fiecare școală. în fiecare instituție de în- vătămînt superior. Astfel, s-a observat că în unele școli preocuparea învățătorilor și profesorilor, eforturile susținute pe car» Ic depun în timpul recapitulării, scad în timpul examenelor. In aceste școli. în timpul examenelor, elevii nu mai sînt aju- tat! și îndrumați, profesorii multumin- du-se doar cu roiul de examinatori. Nu li se dau elevilor indicatii amănunțite cu pri- vire la ce să studieze si cum să studieze, nu sînt chemați la consultatii acei care în timpul recapitulării au arătat diferite lacune sau nelămuriri, nu este îndrumat programul zilnic de studiu și de odihnă al elevilor. In unele scoli, formalismul în muncă a mers pînă acolo, îneît chiar bite- tele anexă pentru examene au fost întorc mite cu o superficialitate nepermisă, cu- prinzlnd greșeli, nerespectind datele reali- tății, legătura firească cu practica, cu viata. Greșeli ca cele constatate la^ școala de 7 ani cu limba de predare romînă din comuna Jimbolia. unde într-unul din bile- tele anexă la clasa a, V a se cerea cal- cularea suprafeței unei- grădini cu la- tura de 5 dm, reflectă o munca de mîir tuială, împotriva cărora directorii ati da- toria să lupte zi de zi. Are o mare însemnătate nu numai ajutorul ne care elevii si studenții‘îl pri- mesc intre examene din partea cadrelbr didactice, ci și atitudinea pe care peda- gogii o an în timpul examinării. A între- rupe continuu pe elev sau student cu în- trebări. ii nu-1 lăsa să folosească în timpul răspunsului biletul și notițele întocmite în legătură cu tema trasă, asa cum a făcut tovarășul Aurel Crudu- de la școala de 7 ani din comuna Ionel, regiunea Ti- mișoara. înseamnă a-1 intimida pe elev și deci a înlătura posibilitatea de a cu- noaște nivelul lui real de cunoștințe. Unii conducători de instituții de învățămînt superior trebuie să renunțe la atitudinea pe care au avut-o în trecut — de a urmări numai datele statistice, procentul celor prezentati la examen, al celor pforrtoVati și căzuti, — și să acorde toată atenția cuvenită desfășurării metodice a exdme- nolor din acest ari școlar. Progra- mînd cu grijă examenele, conform instruc- țiunilor Ministerului Invătămîntului, de- canatele și catedrele trebuie, în același timp, să stabilească în mod just biblio- grafia obligatorie, nentru a da studenti- lor posibilitatea să se pregătească în mod temeinic la toate disciplinele. Profesorii care răspund de anumite grupe de studenti. împreună cu organi- zațiile sindicale și de tineret, trebuie să mobilizeze întreaga masă a studentilor la un studiu planificat, să asigure parti- ciparea la consultatii a studentilor mai slab pregătiti, îndrum:ndu-i să se prezinte la consultații cu tema sau capitolul stu- diate cu toată seriozitatea. O deosebită atentie trebue să se acorde aprecierii în examene a cunoștințelor elevilor si studenților. In general, peda- gogii noștri cihiosc influenta dăunătoare ne care o exercită asupra elevului sau studentului o notă mai mică sau mai marc decît cea meritată, cunosc rezulta- tele negative care decurg pentru produc- ție din acordarea unor diplome și certi- ficate școlare necorespunzătoare realității. Directorii de scoli și conducerile insti- tuțiilor de învățămînt superior trebuie să asigure aprecierea cit mai obiectivă a cu- noștințelor elevilor și studentilor la exa- mene. Trebuie combătută orice atitudine de indulgentă sau de exigentă exagerată. Fiecare învățător si fiecare profesor tre- buie să simtă că este răspunzător de felul cum apreciază cunoștințele candida- jțar la examene, nu numai fată de cop:i și de părinții lor. ci și fată de organele de stat, care îi repartizează pe absolventi în producție ne baza diplomelor obținute. Atitudini ca aceea a tovarășei Viorica Greblea, profesoară de limba romînă la școala de 7 ani mixtă nr. 2 din Cluj, care a lăsat necorectate în lucrările Ia examen ale elevilor de clasa a expresii greșite, care a apreciat ca scr’se VII-a satis- făcătoare lucrări cu totul necorespunză- toare atît din punct de vedere al conținu- tului. cît^ și al formei, trebuie analizate pe larg în cadrul consiliilor pedagogice de sfârșit de an. Succesul examenelor depinde atît de calitatea muncii pedagogilor, cît si de colaborarea cît mai apropiată între în- vățători, profesori, dirigintă, părinții ele- vilor, organizațiile de tineret. De aseme- nea, trebuie întărită colaborarea cadrelor didactice din învătământol superior cu or- ganizațiile sindicale si de tineret. Nivelul la care se desfășoară lecțiile de recapitulare și consultațiile, calitatea materialului didactic folosit, lucrările de laborator excursiile, drumările U.T.M. și trebuie să și pe parcela experimentală, regimul de zi al elevilor. în- dirig:n{ilor, ale organizațiilor de pionieri din școală, toate tindă la crearea unui puternic curent în rîndurile elevilor pentru a obți- ne rezultate cît mai bune la examene. învățători, profesori, elevi și studenti! Să pregătim în așa fel examenele de sfîr- șit de an, incit nivelul desfășurării lor să constituie o dovadă grăitoare a dezvol- tării continue a Invătămîntului nostru. preșcolare din Capitală 24-29 vor organiza între arncnamca iunie, cadrul intre al Sin- măsuri IN INTIMPiNAREA FESTIVALULUI MONDIAL AL TINERETULUI SI STUDENTILOR DE LA VARȘOVIA scriitori și școlari. Consiliul Centra! dicatclor a luat va avea loc în luna se vor organiza în cluburilor întîlniri copii. In școlile și instituțiile pe Ungă » ?? y. culturale, șantiere, case sau întreprinderi și pe grupe de chiar la domi- organizațiilor de masă, au organizat o largă ac- țiune de lichidare a ne- șliinței de carte, in acest scop s-au înființat cursuri pe lingă școli, cămine De clteva săptămini, ansamblurile artistice dc tineret, ca și numeroși tineri araști, pictori cintăreți etc. se pregătesc pentru Festivalul de la Varșovia. Fotocronica pre- zintă clteva imagini din activitatea Ansamblului Uniunii Tineretului Muncitor._________ pentru dotarea bibliotecilor caselor de copii cu cărți, a- parate de radio, jocuri dis- tractive etc. La cluburile și colțurile roșii din întreprinderi se vor organiza conferințe, șe- zători literare, seri de bas- me, întîlniri ale copiilor cu luptători antifasciști ilega- —-------------o------------------ mai adunări festive cu pă. rintii, în cadrul cărora se va vorbi despre însemnătatea Zilej internaționale a copi- lului și a Congresului mon- dial al mamelor. La 29 mai va avea loc la Palatul Pionierilor o adu- nare festivă a pionierilor și școlarilor la care vor parti- cipa mame eroine. Minunate aspecte ah aratului spre cultură al maselor poți intilni în toate colțurile patriei noastre. Peste tot, oa- menii simpli, menținuți de burghezie in întune- ricul neștUliței, se aplea- că plini de sirg asupra cărții, lată-ne la un curs de alfabetizare în Valea Jiului, la Lupeni. Mîini mari de miner, iu care ciocanele șt perfora- toarele par jucării, string cu putere creioanele. Cu multă atenție, concentrat asupra scrisului, minerul Singeran scrie cuvint cu cuvint. Are un scris fru- mos și citeț. învățătoarea e mindră de el. Cînd um- ple pagina cu rinduri fru- moase, scrise caligrafic, pe chipul lui Singeran înflorește un zunbet cald, bucuros, zîmbetu\ omului care pășește pe un drum nou. Asemenea zîmbele au înflorit pe fețele multor tovarăși de muncă ai Iui Singeran, de la mina Lu- peni, care învață și mun- cesc pentru a construi o viață nouă, fericită. A- semenea zîmbete au în- florit în anii cincinalu- lui pe fețele a peste 7MO de neștiutori de carte din Valea Jiului. In curînd, aici și in întrea- ga patrie, analfabetismul va deveni doar o trisîă amintire. învățătorii, pro- fesorii și educati* 'ele, in colaborare cu depu- tății și alți activiști ai ciliu, alfabetizindu-se un număr tot mai mare de neștiutori de carte. Aceste cuceriri ale re- voluției culturale deschid tot mai larg perspecti- vele unei vieți noi și lu- minoase, pe temeliile de granit ale orînduirii so- cialiste, pe care o con- struiesc cu avint oamenii muncii din țara noastră. M1RCEA IONESCU GAZETA ÎNVĂȚĂMÎNTULUI Pag. î-a In școala din Ciulcovo se acordă o mare atenție educării elevilor prin muncă. Munca trebuie să devină o obișnuință a întregului tineret. Trtadăvia și lenea stat vicii străine ți intolerabile ta societatea socialistă. Colhozul și școala din Ciulcovo au în- cheiat între ele înțelegere cu privire la a- jutorul reciproc. Colhoznicii ajută școala să se pregătească pentru noul an școlar, să procure și să transporte combustibilul, să complecteze utilajul și materialele necesare cabinetelor școlare, să asigure parcela șco- lară de experiență cu semințele și îngră- șămintele ce lipsesc. La rîndul lor, cadrele didactice ți elevii ajută colhozului la multe munci agricole. Toamna trecută, bunăoară, școlarii au ajutat în mod organizat colho- zul, strîngînd recolta de cartofi și legume de pe o suprafață de 14 ha. Educația calitățile caracteristice ale rietăți de porumb etc. UN IZVOR PRACTIC DE CUNOȘTINȚE Parcela de experiență a școlii din Ciul- covo nu este mare — are în total o supra- față de o jumătate de hectar. Locul cen- tra! în parcelă îl ocupă livada, în care sînt reprezentate toate speciile de pomi și ar- buști fructiferi. Alături sînt amenajate pe- piniere de pomi și arbuști. Două tarlale re- prezintă un model al asolamentelor de cîmp și de legume ale colhozului. După ele se poate vedea îndată care sînt plan- tele principale ce se cultivă pe ogoarele artelului. Elevii din clasele elementare, care încă nu muncesc pe ogoarele colhoznice, învață aici să pregătească un strat, să-I însămînțeze, să sădească răsaduri de varză sau tomate, să plivească, să rărească și să stropească plan- tele. Pianul de muncă pe parcela școlară se alcătuiește cu ajutorul și participarea ne- mijlocită a întregului colectiv al școlii: nici pedagogii, nici elevii și pu atît mai mult nici pionierii și comsomoliștii nu stau de o parte. Parcela reprezintă un izvor practic de cunoștințe. Pedagogii se străduiesc ca lot ce se face pe parcelă să aibă un caracter instructiv. Toamna, cu prilejul pregătirii so- lului, li s-a arătat elevilor cum se lucrează terenul pentru iarnă. In timpul pregătirii se- mințelor ei au aflat cum și în ce condiții trebuie păstrat materialul de însămînțat, iar cînd s-a achiziționat inventarul de mînă li sa explicat cum trebuie folosit acesta. In primăvară au înceiput lucrările. Copiii au pregătit materialul de însămînțat, au verificat puterea de germinație a semin- țelor, au semănat în lăzi semințe pentru ră- saduri, au curățat ră- sadnițele de zăpadă și le-au umplut cu băle- gar adus din colhoz. In atelierul școlii elevii din clasa a V-a au confecționat obiectele de inventar care mai lipseau. Fiecare elev știe ce și cum trebuie să lu- creze pe parcelă în cursul primăverii și al verii, cum să-și fixeze experiența și observa- țiile. — Orice experien- ță poate fi înțeleasă numai prin comparație — le spune copiilor profesorul de biologie Vasili Ivanovici lev. Dacă faci o riență cu privire fluența hrănirii Kise- expe- la in- supli. Din diferitelor va- Echipele de elevi sînt conduse de tineri naturaliști cu experiență. Ei au planuri de lucrări pentru întreaga perioadă de vegeta- ție și jurnale în care se notează îndeplinirea fiecărei lucrări, observațiile asupra dezvol- tării și creșterii plantelor, concluziile. Elevii își impărtășesc unul altuia impresiile, își a- rată jurnalele, urmăresc munca colegilor. La fiecare zece zile pedagogii de serviciu, îm- preună cu elevii, fac bilanțul lucrărilor exe- cutate. Ca urmare, toți școlarii știu ce crește pe parcelă și dacă munca se desfășoară bine sau prost. Pe parcelă se fac experiențe în conformi- tate cu interesele colhozului. In acest an, pe cîmpul de experiență al colhozului se vor experimenta mohorul si iarba de Sudan pen- tru culturi furajere. Aceleași plante se vor experimenta și pe lotul școlar. Pe lîngă a- ceasta, în colhoz se vor semăna diferite specii de legume timpurii. Aceste legume își vor găsi locul și pe parcela școlară. In sfîr- șit, vara va începe munca pentru obținerea unor varietăți hibride de porumb. Pregătin- du-se pentru aceasta, elevii studiază sub în- drumarea cadrelor didactice, experiența a- gricolă înaintată. Le vin în ajutor specia- liștii în culturi agricole, legumicultori și po- micultori din colhoz. Șeful casei-laborator a colhozului, Vasili Ivanovici Vodrov, a făgăduit școlarilor că le va da semințe de bob furajer care se tnsă- mînțează anul acesta în colhoz pentru hra- na vitelor. Copiii vor studia această cultură folositoare, nouă pentru localitatea lor. Pe parcela școlară se vor efectua toate lucrările practice prevăzute de noile progra- me la botanică și bazele darwinismului. PE OGOARELE COLHOZNICE, IN LIVEZI ȘI FERME Anul trecut școala a ajuns la concluzia că nu trebuie să se limiteze la cultivarea de- prinderilor de muncă ale copiilor numai pe parcela școlară de experiență, ci că trebuie să-i obișnuiască să desfășoare o muncă fo- lositoare și productivă pe ogoarele colhozni- ce, în livezi, grădini, ferme. Brigadierul tractorist D. S. Mahov îi învață pe elevii clasei a X-a mentare în timpul ve- getației, cultivă o tarla cu aceeași plantă Iară hrănire suplimentară. Dacă ai semănat în rînduri încrucișate — compară dezvolta- rea plantelor și recolta cu recolta obținută prin alte feluri de însămînțare. Pentru munca pe parcela școlară elevii se împart în echipe de cîte 5—6 inși. Fiecare echipă are sarcina ei: de a constata supe- rioritatea însămînțării în cuiburi așezate în pătrat a cartofilor și legumelor, de a arăta influența ghivecelor nutritive asupra sporirii recoltei și a grăbirii coacerii verzei și toma- telor, de a efectua încrucișarea și a stabili să conducă tractorul. In prealabil pedagogii s-au consultat în această privință cu conducerea colhozului și cu președintele lui, Alexei Mihailovici Jitkov, Erou al Muncii Socialiste. A. M. Jitkov, el însuși pedagog, a fost în trecut director al a- ce lei ași școli. S-a stabilit că elevii claselor a V-a și a Vl-a vor trebui să presteze în timpul verii cel lor de tul puțin 5--10 zile-muncă, iar elevii ciase- a VU-a, a VHI-a și a IX-a cîte 15—20 zile-muncă. Fiecărui elev i s-a dat drep- de a se înscrie voluntar în oricare dintre brigăzile productive ale colhozului. N-au exis- prin unea a școlarilor de la sate practica școlii medii din Ciulcovo, regiunea Moscova lat nici un fel de constrîngeri. Unii elevi și-au exprimat dorința de a face parte din brigăzile unde munceau părinții lor. Au fost întocmite liste pe brigăzi, care s-au predat conducerii colhozului. Fiecare brigadier știa ce elevi va avea în brigadă. In mod firesc s-a ivit întrebarea: clnd trebuie să îndeplinească școlarii zilele-mun- HECTARUL DE PORUMB AL ȘCOLII Intr-o zi, președintele colhozului, A. M. că ce le-au fost fixate ? Unii pedagogi și metodiști că practica agricolă de vară buie să se desfășoare într-un sînt de părere a elevilor tre- timp strict de- Jitkov, făcu directorului școlii propunere : — Ce-ar fi, Ivan Petrovici, ruga pe elevii dvs. să cultive ghivece nutritive ? — Și cît porumb ați vrea să acest fel ? — întrebă directorul. — Cam un hectar. următoarea dacă l-am porumb în creștem in mulțumiri. O fetiță a primit pantofi noi, un elev — un joc de șah, alții — m.ci biblioteci. 1N ZILELE DE 1ARN* Mulți elevi au continuat să muncească în colhoz și pe timpul iernii. Colhozul are o seră amenajată după ulti- mul cuvînt al tehnicii, pe o snprafațw de - a- tate a vițeilor de sub îngrijirea al atinge pînă la 1 kgr. Și băieții și fetele cunosc bine normele de hrănire a vițeilir ei știu timpul, cantita- tea și felul hranei ce trebuie dată vițeilor, cum să prepare hfana combinată, cînd să le dea sare, cum să-i adape — cu un cuvînt tot ce este necesar pentru-ca vițeii să ceească mai repede și să fie sănătoși și puternici. Copiii știu, de asemenea, că vițeii nu tre- huie crescuții numai în condiții cftate artifi- cial și extrem dj favorabile ptntfli creșterea lor. Pentru ca animalele să fie rezistente la intemperii și îmbolnăviri, ele trebuie oțelit Și tn ferma de păsări muncesc două ech pe de eleve din clasa a VII-a — echipa ele- vei Alia Hohlova și echipa elevei Zina Mi- ronova. împreună cu Alia îngrijesc de pă- sări Zina Suzdaleva, Tania Pavlova și Nina Bucolina. Ele au în grijă 1000 de găini din rasele „Leghorn" și „Pervomalskaia". terminat pentru toți elevii și fără întreru- pere, să zicem, în curs de două săptămîni. Dar, după cum a arătat experiența, aceasta nu se potrivește pentru școlile de la sate. Colhozul nu este o uzină. Se poate întîmpla ca în zilele fixate să nu fie de îndeplinit în colhoz atîta muncă potrivită pentru școlari cît este necesară pe timp de 2 săptămîni. In afară de aceasta, trebuie să se țină seamă de faptul că școlarii de la sate au de lucru și pe parcelele lor de acasă, care au j>entru fa- milie o mare importanță economica. Dacă a- ceste munci ar coincide cu perioada de prac- iică obligatorie, aceasta ar însemna că în locul școlarului ar trebui să rămînă acasă mama sau sora lui mai mare, o colhoznică adultă. De aceea și rezolvarea problemei termenelor de executare a zileior-muncă în colhoz a fost lăsată la latitudinea elevilor — să muncească atunci cînd le va fi mai con- venabil. Ulterior viața a confirmat în totul înțelepciunea acestei măsuri. Cîte unul dintre elevii înscriși în .brigadă era numit responsabil. Cînd în colhoz era nevoie de brațe de copii, brigadierul i se a- dresa responsabilului, iar acesta își strîngea indată colegii. Din 310 elevi din clasele V—-IX, în vara trecută au muncit în colhoz 280 de copii. Mulți au depășit numărul de zile-muncă ce le-a fost fixat. Bunăoară, elevul M. Mirinov din clasa a V-a a cîștigat 136 zile-muncă, elevul V. Rojnov din clasa a Vl-a 58, eleva Z. Suzdaleva din clasa a Vil-a 49, elevul M. Hohlov din clasa a VII-a 104 etc. In total elevii au cîștigat în cursul verii 4000 zile- muncă. Care au fost lucrările agricole executate de copii în colhoz ? Iată cum arată „Carne- tul de muncă al colhoznicului" eliberat ele- vului Sașa Avvacumov. In iunie sînt înre- gistrate 15 zile-muncă, în iulie 19 ,și în au- gust 14. In carnet au fost notate și felurile Directorul se sfătui cu cadrele didactice, cu elevii comsomoliști. Această problemă s-a discutat și în toate detașamentele de pio- nieri. Inițiativa au luat-o comsomoliștii din clasa a IX-a, în frunte cu organizatorul de grupă Iurii Clenov. Comsomoliștii au stu- diat literatura despre porumb, s-au sfătuit cu specialiștii în această cultură. — Mi se părea că totul este limpede — își amintește acum Clenov — ori, cînd proape 700 de metri patrați. In fiecare an, sub acoperișul de sticlă al serei, la căldura și lumina naturală și artificială se obțin a- proape 10 tone de ceapă verde, circa 5 tone Meritul primei sesiuni științifice orga- nizate de Societatea de matematică și fi- zică din R.P.R. reiese în bună parte din cele ce precedă. Sesiunea a dat unui nu- măr de cadre didactice din diferite orașe ale țării prilejul să se cunoască reciproc ^.a înlesnit un schimb de idei int^ ma- tematicieni' șl fizicieni. Trăbule suollniat de■ asemenea fgotul 'că ea « fost organi- zată simultan Cu etapa pe țară a Olimpia- dei de matematică și fizică, la care au venit în București numeroși profesori din învățămîntul mediu din toate colțurile tării. Acești profesori au participat la lu- crările sesiunii științifico, iau luat cuvîn- tul la discuții sl rmilti si-au exprimat re- gretul că nu s-au înscris din timp cu cîte o lucrare. Aceasta dovedește că, la vii- toarele sesiuni, participarea profesorilor din învățământul mediu va fi mai acti- vă. Lipsurile principale ale sesiunii cons- tau în faptul că Societatea de matematică și fizică nu a acordat metodicii de pre- dare a fizicii aceeași atenție ca aceea manifestată pentru metodica predării ma- tematicii, deși se puteau obține și în a- cest sector lucrări de valoare. De ase- menea, s-au prezentat prea puține.icriu- nicăH privind problemele de metodică a predării matematicii și fizicii în învă- țământul superior. Societatea de științe matematice și fizice nu a făcut destul pentru a încuraja și mobiliza profesorii din învățământul nostru să prezinte lu- crări la sesiune și nu a reușit să stabi- lească legături rodnice cu cabinetele pe- dagogice, cu Institutul de cercetări pe- dagogice și cu Institutul Central de per- fecționare a cadrelor didactice Cu toate aceste lipsuri, sesiunea a avut un rezul- tat pozitiv. Ea a creat <} cale în plus, pe lîngă cele existente,