Proletari din toate țările, uniți-yă!
Suieîa imvfmlBff
Organ al Mînîsferului Invățămî ntulul și al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din învătămînt
Ă N IU VII Nr. 318
4 PAGINI, 25 BANI
Vineri 13 mai 1955
pentru asigurarea păcii
și securității în Europa
La 11 mat s-a deschis la Varșovia Conferința statelor europene
pentru asigurarea păcii și securității în Europa.
Conferința de la Varșovia la care participă statele ai căror re-
prezentanti s-au întrunit la sfîrșitul anului trecut la Moscova are
menirea să ducă mai departe, să definitiveze, în noile condiții care
s-au creat în situația internațională, măsurile concrete care să
garanteze securitatea acestor țări și pacea în Europa. Spre Varșo-
via, spre Conferința, unde s-au întîlnit reprezentanții țărilor iubi-
toare de pace se îndreaptă în aceste zile atenția tuturor popoarelor
interesate în apărarea și întărirea păcii în Europa și în întreaga
lume. Conferința de la Varșovia va constitui un însemnat pas
înainte pe calea realizării principiilor securității colective, va crea
un obstacol puternic în calea uneltirilor cercurilor agresive din
Occident.
Guvernele semnatare ale Declarației de Ia Moscova au arătat
primejdia pe care o creează ratificarea acordurilor de la Paris și
au căzut de acord asupra necesității de a reexamina situația în
cazul ratificării acestor acorduri periculoase.
In prezent s-a ivit această necesitate. Ratificarea acordurilor de
la Paris s-a înfăptuit. Aceasta a determinat schimbări serioase în
întreaga situație internațională și a pus noi sarcini în fața statelor
iubitoare de pace.
Prin ratificarea acordurilor de la Paris, puterile occidentale au
dat revanșarzilor de la Bonn permisiunea oficială de a reînvia
Wehrmachtul, de a transforma Germania occidentală în principalul
cap de pod militaro-strategic al cercurilor imperialiste internațio-
nale, în frunte cu cele americane, în vederea înfăptuirii planurilor
lor agresive în Europa. Acordurile de la Paris dau militariștilor
vest-germani posibilitatea creării fățișe a unei armate regulate
înzestrată cu toate tipurile de arme moderne, inclusiv arma atomică.
Așa cum a subliniat N. A. Bulganin, președintele Consiliului de
Miniștri al U.R.S.S., în declarația rostită în prima zi a Conferinței
de la Varșovia, „acordurile de la Paris pun în mîinile agresorilor
și ocupanților de ieri mijloacele unei noi agresiuni, unei noi asu-
priri". Refacerea militarismului german este însoțită de intensifi-
carea activității forțelor agresive în lumea întreagă. Cercurile im-
perialiste se străduiesc să mențină încordarea îh relațiile între state,
intensifică cursa înarmărilor, construiesc noi baze militare aeriene
și navale pe teritorii străine și amenință fățiș cu dezlănțuirea unui
război atomic.
In aceste condiții statele iubitoare de pace sînt hotărîte să ia
măsuri eficace în vederea asigurării securității lor. Guvernele
Uniunii Sovietice, Poloniei, Cehoslovaciei, R. D. Germane, Unga-
riei, Romîniei, Bulgariei și Albaniei au arătat încă la Conferința
de la Moscova hotărîrea lor de a lua măsurile necesare pentru a
opune forțelor agresive ale blocului militar al puterilor occidentale
forța unită a statelor iubitoare de pace, în interesul asigurării
securității lor.
Consultările care au avut loc după Conferința de la Moscova
între participanții Ia această conferință, au scos în evidență de-
plina unitate de vederi în ceea ce privește necesitatea încheierii
unui tratat de prietenie, colaborare și asistență mutuală între cele
opt state participante la Conferința de' la Moscova, precum și cu
privire la principiile unui asemenea tratat.
Conferința de la Varșovia este menită tocmai să încheie tratatul
de prietenie, colaborare și asistență mutuală în care să fie stabilite
obligațiile privind apărarea comună în cazul unui atac armat îm-
potriva oricăruia dintre participanți.
In conformitate cu declarația adoptată la Conferința de Ia
Moscova, tratatul prevede crearea unui comandament unic al for-
țelor armate care vor fi trecute sub comanda acestui comanda-
ment în baza acordului între participanții la tratat. Se prevede, de
asemenea, ca participanții la tratat să ia și alte măsuri de comun
acord, în vederea întăririi capacității lor de apărare, în vederea ga-
rantării inviolabilității frontierelor și teritoriilor lor și a apărării
împotriva unei eventuale agresiuni. Colaborarea dintre țările par-
ticipante la tratat va cuprinde și problemele dezvoltării și întă-
ririi continue a legăturilor economice și culturale.
Spre deosebire de blocurile create între statele Imperialiste, care
sînt construite pe principiul dominației și» subordonării, proiectul
de tratat prezentat spre examinare Conferinței de Ia Varșovia por-
nește de la principiile respectării suveranității de stat și neames-
tecului în afacerile interne, principii care constituie baza politicii
externe a tuturor statelor participante la Conferință.
Proiectul tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală
propus spre a fi încheiat între cele opt state reprezentate la confe-
rință arată că tratatul dintre aceste țări nu va fi un tratat închis.
La el pot adera toate celelalte state indiferent de orînduirea lor
socială și de stat. Aceasta dovedește caracterul defensiv al trata-
tului precum și caracterul defensiv al organizației ce se va crea
pe baza lui.
In proiectul de tratat se arată că participanții la tratat vor tinde
și pe viitor în mod ferm la crearea unui sistem general european
de securitate colectivă și la încheierea în acest scop a unui tratat
general european de securitate colectivă. Proiectul de tratat prezen-
tat Conferinței de la Varșovia corespunde în întregime scopurilor
și principiilor Chartei O.N.U.
Conferința de la Varșovia constituie o nouă și puternică dovadă
a politicii de pace și colaborare internațională a țărilor lagărului
socialist. Aceste state sînt adepte consecvente ale unei reduceri
generale hotărîte a armamentelor și ale interzicerii armei atomice
și vor lupta pentru a obține recunoașterea și aplicarea de către toate
țările a noilor propuneri ale Guvernului Sovietic făcute zilele trecute
Subcomitetului Comisiei O.N.U. pentru dezarmare.
Popoarele țărilor participante la Conferința de Ia Varșovia nu
amenință pe nimeni. Ele nu se tem de nimeni și dispun de tot ce
este necesar pentru a-și apăra cuceririle și munca pașnică, pentru
a da oricărui agresor o ripostă mmicitoare. Hotărîrile Conferinței
de Ia Varșovia vor crea o bază trainică pentru asigurarea securității
tuturor statelor din lagărul păcii, democrației și socialismului.
Totodată conferința va constitui un important pas spre rezolvarea
sarcinilor întăririi păcii și securității atît în Europa cît și în în-
treaga lume.
Poporul nostru salută cu căldură conferința de la Varșovia și își
exprimă hotărîrea de a face totul în vederea îndeplinirii hotărîri-
lor ce se vor adopta la această conferință.
întregul popor romîn este alături de delegația guvernamentală
a R.P.R. la conferința statelor europene pentru asigurarea păcii
și securității în Europa și o sprijină cu toată căldura, știind că
ea va exprima interesele vitale ale țării noastre și împreună cu
delegațiile țărilor prietene va lua măsurile necesare în vederea
continuei întăriri a puterii lagărului socialist. Poporul romîn —
așa cum a arătat tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej în declarația rostită
la conferința de la Varșovia — va primi tratatul de prietenie, cola-
borare și asistență mutuală, precum și măsurile pentru organizarea
comandamentului unificat, cu o aprobare vie și profundă. Republica
Populară Romină va face tot ce este necesar pentru a-și îndeplini
cu cinste obligațiile ce-i revin pentru traducerea în viață a trata-
tului care exprimă măreața alianță și prietenie a statelor partici-
pante la acest tratat în scopul asigurării păcii și securității în
Europa. Republica Populară Romînă este gata să sprijine orice
acțiune internațională care are ca scop destinderea încordării inter-
□aționale. Poporul romîn sprijină cu căldură noile propuneri ale
Uniunii Sovietice cu privire la reducerea armamentelor și a forțe-
lor armate, interzicerea armei atomice și înlăturarea pericolului
unui nou război.
Poporul nostru este ferm convins că lupta popoarelor și țărilor
iubitoare de pace are toate posibilitățile pentru a bara drumul răz-
boiului, a izola și a reduce la neputință planurile dușmanilor pă-
cii și libertății omenirii.
încheierea tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală
între țările iubitoare de pace, întărirea și lărgirea colaborării și
asistenței mutuale între ele, organizarea unui comandament unifi-
cai. creează condițiile necesare pentru a ține la respect pe even-
tualii agresori. Plin de încredere nestrămutată în forța invincibilu-
lui lagăr al păcii, poporul romîn își va spori eforturile pentru în-
tărirea patriei, pentru a contribui activ la lupta pentru cauza no-
bilă a păcii și colaborării internaționale.
Adunarea reprezentanților mișcării
pentru apârarea păcii din R. P. R.
se va ține la 22-23 mai
Comitetul permanent pentru apărarea
mină anunță că adunarea reprezentantilor
R.P.R. va avea loc în zilele de 22-23 mai
Adunări Naționale.
Conferința de Ia Varșovia a statelor europene
pentru asigurarea păcii și securității în Europa
Comunicatul ședințe! din 11 mai
VARȘOVIA 11 (Agerpres). — TASS
transmite comunicatul ședinței din 11
mai 1955 a conferinței de la Varșovia a
statelor europene pentru asigurarea păcii
și securității în Europa.
La 11 mai 1955, la ora 10 dimineața,
s-a deschis la Varșovia în clădirea Con-
siliului de Miniștri conferința statelor eu-
ropene pentru asigurarea păcii și securi-
tății în Europa,
La conferință participă delegațiile Re-
publicii Populare Albania, Republicii
Populare Bulgaria, Republicii Populare
Ungare, Republicii Democrate Germane,
Republicii Populare Polone, Republicii
Populare Romîne, Uniunii Republicilor
Sovietice Socialiste și Republicii Ceho-
slovace.
La conferință ia parte de asemenea re-
prezentantul Republicii Populare Chineze
in calitate de observator.
Conferința a fost deschisă printr-o cu-
vîntare de salut rostită de Josef Cyran-
kiewicz, conducătorul delegației polone,
președintele Consiliului de Miniștri al
Republicii Populare Polone, care a prezi-
dat prima ședință a conferinței.
După aprobarea regulamentului, con-
ferința și-a început lucrările. Au făcut
declarații N. A. Bulganin. conducătorul
delegației U.R.S.S., președintele Consiliu-
lui de Miniștri al U.R.S.S'.; Viliam Siroky,
conducătorul delegației cehoslovace, pri-
mul ministru al Republicii Cehoslovace;
Josef Cyrankiewicz. conducătorul delega-
ției polone, președintele Consiliului de
Miniștri al Republicii Populare Polone.
Ședința de după amiază a conferinței a
fost prezidată de Gh. Gheorghiu-Dej, con-
ducătorul delegației romîne, președintele
Consiliului de Miniștri al Republicii
Populare Romîne.
In cadrul acestei ședințe au făcut de-
clarații Otto GrotewohI, conducătorul de-
legației Republicii Democrate Germane,
președintele Consiliului de Miniștri al
R. D. Germane și Andrăs Hegedus, con-
ducătorul delegației ungare, președintele
Consiliului de Miniștri al Republicii
Populare Ungare.
Comunicatul ședinței din 12
La 12 mal a avut loc cea de a treia șe-
dință a conferinței de la Varșovia a sta-
telor europene pentru asigurarea păcii șl
securității în Europa.
Ședința a fost prezidată de Andrăs He-
gediis, conducătorul delegației ungare,
președintele Consiliului de Miniștri al Re-
publicii Populare Ungare.
In cadrul ședinței au făcut declarații
Mehmet Shehu. conducătorul delegației
albaneze, președintele Consiliului de Mi-
niștri al Republicii Populare Albania,
Gheorghe Gheorghiu-Dej, conducătorul
delegației romîne, președintele Consiliului
de Miniștri al Republicii Populare Romî-
ne, Vîlco Cervenkov. conducătorul dele-
gației bulgare, președintele Consiliului de
Miniștri al Republicii Populare Bulgaria.
In cadrul conferinței. Pin De-huai, ob-
servatorul Republicii Populare Chineze,
vicepremier al Consiliului de Stat și mi-
mai
nistrul Apărării ai Republicii Populare
Chineze, a făcut o declarație.
La 12 mai a avut loc de asemenea o
ședință închisă a conferinței în cadrul că-
reia generalul de armată A. I. Antonov a
făcut o comunicare în problemele legate
de crearea forțelor armate unite.
După amiază au avut loc ședințe ale
comisiilor create de conferință.
Următoarea ședință va avea loc la 13
mai.
( PRIN POPULE PATRIEI )
r—Studentii în examene
Studentii ultimului an de la facultatea
de chimie a Universității „Al. I. Cuza"
din lași au început de cîieva zile exame-
nele. Ei sint plini de încredere în forlcle
lor, pentru că atît în timpul anului, cit și
în perioada premergătoare examenelor au
acordat o atenție deosebită studiului.
Studentii grupei 512 (secția pedagogi-
că) au dat miercuri examenul la discipli-
na „Industrii chimice". Primul bilet a fost
tras de Paraschiva Anton, una dintre
studentele fruntașe ale grupei. Calmă, ea
și-a aruncat privirea peste cele trei su-
biecte, pentru a se opri apoi mai atent
asupra fiecăruia. După ce și-a făcut clte-
va însemnări pe o foaie de hîrtie, a tre-
cut la tablă. A tratat mai întii subiectul
„Procesul de cracare a produselor petro-
lifere", după care a trecut la cel de al
doilea subiect din bilet: „Electroliza clo-
rurii de sodiu în băi cu catod de mercur".
Cu ajutorul unei planșe, studenta a des-
cris instalația de fabricare a hidratului
de sodiu și a clorului, a explicat întregul
proces de fabricare, a arătat care sînt a-
vantajcle și dezavantajele acestui sistem
de fabricare, iar în încheiere a enumerat
localitățile din țara noastră în care se fa-
brică aceste produse.
Biletul nr. 14, cu subiectele : „Îngrășă-
minte azotoase — importanța lor în eco-
nomia națională"; „Distilarea primară a
petrolului la presiune atmosferică"; „Com-
bustibili solizi — clasificarea și valoarea
calorică" — a fost tras de studenta Geor-
geta Badea. Vorbind despre primul su-
biect, aceasta a arătat care sînt îngrășă-
mintele azotoase și cum se prepară ele pe
cale sintetică. Cu ajutorul unei scheme,
studenta Georgeta Bodea a descris insta-
lația pentru fabricarea azotatului de amo-
niu. După ce a vorbit și despre alte în-
grășăminte chimice azotoase, studenta a
trecut la cel de al doilea subiect, arătînd
ce produse se pot obține prin distilarea
petrolului brut, temperaturile la care se
distilează aceste produse, aparatele cu a-
jutorul cărora se efectuează distilarea etc.
In încheiere, ea a arătat că, în industria
noastră petroliferă, distilarea se face cu
ajutorul aparatelor cu cazane sau cu a-
jutorul instalațiilor tabulare, urmind ca
treptat aparatele cdttizane să fie înlocuite
cu aparate tubulare care prezintă o serie
întreagă de avantaje față de primele. In
legătură cu cel de al treilea subiect —
combustibili solizi — studenta Georgeta
Bodea a făcut o clasificare a cărbunilor
care se găsesc în țara noastră, a desenat
lu tablă și a descris schema unei bombe
calorimetrice, aparat care servește la de-
terminarea valorii calorifice a cărbunelui,
a arătat care sînt localitățile din (ara
noastră de unde se extrag diferite feluri
de cărbune. Studenta Georgeta Bodea a
dat răspunsuri bune. Ea o omis însă din
răspuns anumite probleme. In urma între-
bărilor ajutătoare puse de examinator
studenta a reușit să dea răspunsuri în-
chegate. Ea a primit calificativul „bine".
Răspunsurile pe care le-au dat studenții
grupei 512 la acest examen sînt o dovadă
că ei s-au străduit să-și însușească cu-
noștințe temeinice, care-i vor ajuta să
dea bune rezultate în munca lor de vii-
tori profesori.	P. VIRGIL
Comitetul sindical se preocupă
de problemele muncii didactice
Comitetul sindical al lucrătorilor din învă-
țămînt din raionul Focșani desfășoară o lar-
gă activitate pentru îmbunătățirea procesu-
lui instructiv-educativ. Una din formele de
activitate prin care se manifestă această
preocupare o constituie consfătuirile de pro-
ducție. O asemenea consfătuire s-a organi-
zat, de pildă, la școala de băieți nr. 2 din
orașul Focșani. Consfătuirea a avut ca
temă „Realizarea educației comuniste în
școală". La consfătuire au participat direc-
tori de școală, învățători, profesori, organi-
zatori sindicali.
In referat s-a arătat că pedagogii și-au
îmbunătățit munca educativă ca urmare a
activității pe care au desfășurat-o la colțul
pedagogic al școlii, la cercurile pedagogice,
la consiliul diriginților.
Referatul și discuțiile purtate pe marginea
Iui au arătat metodele folosite de colectivul
pedagogic al școlii de băieți nr. 2 pentru e-
ducarea elevilor în spiritul moralei comuniste.
Vizitarea diferitelor întreprinderi ca și
excursiile organizate la gospodăriile agricole
colective din raion au contribuit în mare
măsură la dezvoltarea dragostei elevilor pen-
tru muncă. Realizările muncitorilor din fa-
brici și de pe ogoare, metodele înaintate apli-
cate au trezit interesul elevilor și i-au însu-
flețit la o muncă mai activă.
La consfătuirea de producție s-au luat o
serie de măsuri menite să contribuie la îm-
bunătățirea continuă a educației comuniste
a elevilor.
^Fțrorjimcii-^.
Copiii patriei noastre se bucură de grila șl dragostea
întregului popor. Pentru ei. statul nostru de democratic
populară nu precupețește nici un efort, creîndu le condi-
ții minunate de învățătură și odihnă. Fotocronica noastră
din această săptămină prezintă imagini din parcul mi-
nunatului Palat al Pionierilor din București.
In clișeul de sus:
In veselie și joc
își petrec timpul la
Palatul Pionierilor
copiii noștri.
Stînga : Sub în-
drumarea profeso-
rilor, încep lecțiile
de desen...
Dreapta: ...și, în
curînd, micii dese-
natori încep să lu-
creze singuri, schi-
țînd imagini din
frumosul lor parc.
păcii din Republica Populară Ro<
mișcării pentru apărarea păcii did
a. c. la București, în palatul Marii
(Agerpres)
Să ne pregătim din timp
și temeinic pentru noul an școlar
Actuala etapă a munții tuturor instituțiilor de învățămînt pune
în fața cadrelor didactice și a organelor învățămîntului sarcini deo-
sebit de însemnate. Alături de pregătirea temeinică a examenelor,
oamenii muncii din învățămînt trebuie să se preocupe de pe acum
cu intensitate de rezolvarea problemelor legate de începerea noului
an școlar. Justa îmbinare a acestor acțiuni — paralel cu organiza-
rea vacanței de vară a elevilor și studenților — va asigura crearea
condițiilor pentru ridicarea nivelului muncii în viitorul an școlar,
pentru obținerea unor noi succese pe tărîmul învățămîntului în
toate școlile noastre.
Anul școlar 1955—53 trebuie să fie un an de noi realizări pe
linia sarcinilor ce revin învățămîntului din hotărîrile partidului și
guvernului nostru pentru continua întărire a industriei grele, pen-
tru dezvoltarea agriculturii și ridicarea necontenită a nivelului de
trai material și cultural al oamenilor muncii. In vederea obținerii
acestor realizări, statul nostru de democrație populară acordă școlii
un ajutor din an în an mai puternic. Numai în anul trecut s-au
alocat pentru învățămînt și pentru celelalte domenii social-culturale
peste 5,8 miliarde lei, cu 7,8% mai mult decît în 1953. Datoria mun-
citorilor din învățămînt este de a răspunde acestei griji neobosite
prin încordarea tuturor eforturilor pentru a întări și mai mult baza
materială a școlilor, pentru a asigura un nivel calitativ tot mai
înalt al activității instructiv-educative.
Munca de asigurare a condițiilor materiale pentru începerea nou-
lui an școlar se desfășoară cu succes în cea mai mare parte a țării.
Din fondurile alocate de stat precum și prin folosirea posibilităților
locale se construiesc numeroase clădiri școlare. In raionul Cîmpina,
de pildă, a și fost terminat un local nou pentru școala de șapte ani
din Băicoi, s-a reconstruit și lărgit școala de la Schela Mare-
Moreni, s-au ridicat, prin mijloace locale, clădiri noi de școală în
satele Frăsinet și Podul Corbului etc.
Experiența bună din acest an școlar în ceea ce privește aprovi-
zionarea multor școli și instituții de învățămînt superior cu com-
bustibil, precum și învățămintele trase din lipsurile ce s-au mani-
festat în acest domeniu au dus la o simțitoare îmbunătățire a
măsurilor în vederea asigurării încălzitului pentru iarna viitoare,
încă de pe acum s-a asigurat furnizarea combustibilului pentru
94% din instituțiile de învățămînt. De asemenea, datorită îmbună-
tățirii generale a aprovizionării cu alimente în țara noastră, canti-
nele școlare și studențești au posibilități depline de asigurare
cu tot ceea ce le este necesar pentru o hrană bogată și variată.
Succese însemnate s-au obținut și în înzestrarea școlilor cu ma-
terial didactic și utilaj pentru laboratoare. Anul acesta laboratoa-
rele instituțiilor noastre de învățămînt superior au fost înzestrate
pentru prima oară cu aparate noi ca potențiometri, aparate cine-
matografice portabile, P.H.-metri, magnetofoane etc. Editura de
stat didactică și pedagogică și litografiile comasate din cen*rele
universitare desfășoară de asemenea o muncă rodnică, tipărind
manualele și cursurile necesare pentru anul școlar 1955—56.
In munca de pregătire a noului an școlar mai există însă și o
serie de lipsuri serioase. Factorii care trebuie să asigure desfășu-
rarea cu succes a acestei munci nu depun peste tot eforturile ne-
cesare. Intr-o serie de raioane, de pildă, sfaturile populare nu asi-
gură mijloacele necesare pentru transportarea materialului de con-
strucție. Așa stau lucrurile, de exemplu, în comuna Mărginenii de
Jos, raionul Cîmpina, unde localul școlii a rămas neacoperit, fiind
supus intemperiilor, deși materialul lemnos a fost repartizat Ia
timp. Tot astfel, mai sînt încă lipsuri în organizarea încălzitului.
Intr-o serie de raioane, sfaturile populare nu asigură transportul
combustibilului.
O condamnabilă atitudine de nepăsare și superficialitate se ma-
nifestă la unele secții de învățămînt în difuzarea materialului di-
dactic. Astfel, secția de învățămînt a regiunii Bacău a repartizat
greșit o serie de materiale didactice, fără a ține seama de planul
de învățămînt și de nevoile școlilor. La secția de învățămînt a ra-
ionului Beiuș s-au găsit planșe imponante folosite pe dos, ca afișe.
Greutăți serioase sînt întîmpinate și în editarea manualelor și
cursurilor, atît din cauza unor defecțiuni în munca Editurii de stat
didactice și pedagogice și a întîrzierilor provocate de Ministerul
învățămîntului, cît și datorită faptului că unele cadre din învăță-
mîntul superior nu predau la timp manuscrisele lor.
Pentru ca lipsurile existente încă în acțiunea de pregătire a nou-
lui an școlar să fie lichidate este necesar ca lucrătorii din învăță-
mînt și organele învățămîntului să depună eforturi susținute pentru
antrenarea tuturor factorilor de care depinde succesul acestei ac-
țiuni. Sfaturile populare comunale, raionale și regionale au datoria
să îndeplinească întocmai sarcinile ce le revin, pe baza hotărîrilor
partidului și guvernului, pentru asigurarea condițiilor necesare rod-
nicei desfășurări a muncii școlilor. Deputății, comisiile permanente
pentru problemele de învățămînt ale sfaturilor trebuie să urmă-
rească zi de zi munca de pregătire a deschiderii noului an școlar,
să ajute conducerile școlilor și cadrele didactice în an’renarea pă-
rinților și a tuturor oamenilor muncii în sprijinul școlilor.
Un ajutor însemnat în pregătirea școlilor pentru noul an îl pot
da întreprinderile, gospodăriile agricole de stat și gospodăriile agri-
cole colective. Experiența anilor trecuți arată ce aport prețios pot
da acestea pentru repararea clădirilor, înzestrarea laboratoarelor șt
atelierelor, amenajarea loturilor experimentale și înzestrarea lor.
O sarcină însemnată în campania de pregătire a noului an șco-
lar este justa organizare a recensământului copiilor, pentru a cu-
prinde la cursuri pe toți acei care sînt de vîrstă școlară. In anii
trecuți, recensămîntul s-a făcut cu prea mult timp înainte de înce-
perea anului școlar, scăpîndu-se din vedere copiii ce veneau în
localități ulterior. Pentru a asigura realizarea învățămîntului ele-
mentar general și obligatoriu este necesar să se acorde o deosebită
atenție recensămîntului copiilor Ia începutul anului șcclar.
Conducerile școlilor și ale instituțiilor de învățămînt superior,
secțiile de învățămînt și comitetele raionale și regionale ale sindi-
catului muncitorilor din învățămînt, cabinetele pedagogice trebuie
să se preocupe, în același timp, de pregătirea profesională a cadre-
lor didactice, de ridicarea nivelului muncii acestora în viitorul an
școlar. Un loc important în cadrul acestei acțiuni trebuie să-l aibă
valorificarea experienței pedagogice a anului școlar ce șe încheie
în curînd. Studierea și generalizarea experienței școlilor, larga
popularizare, în consfătuirile raionale ce se vor ține înaintea des-
chiderii noului an școlar, a celor mai bune metode de muncă ins-
tructiv-educativă — alături de îndeplinirea în termen a tuturor lu-
crărilor de pregătire pentru deschiderea cursurilor — vor asigura,
în anul școlar 1955-56, obținerea unor succese sporite în pregăti-
rea de noi constructori ai socialismului, apărători ai patriei și luptă-
tori activi pentru pace.
<
<
<
<
greu
vor vedea că pițigoii
le-au
făcut un dar mai de preț de-
cit acela pe care l-au primit
de la ei.
SANDINA DUNĂRE
pat și i-au văruit, pițigoii ii
feresc de omizi. Cind fruc-
tele coapte vor atirna
pe crengile pomilor, elevii
Primele zile cu soare au
făcut să freamăte cîmpul, ca
un șantier imens, de munca
harnică a țăranilor munci-
tori. Privind timpurile arate,
livezile înflorite, vezi parcă
rodul bogat și-ți crește inima.
Pentru ca rodul să crească
însutit, pentru ca dintr-un
bob să iasă zece, și o sută,
și o mie — cum spune cin-
tecul — tși aduc partea lor
de contribuție, alături de ță-
ranii muncitori și oamenii
muncii de la orașe, pion'erii,
elevii. Școlarii i-au ajutat
pe țăranii muncitori în cam-
pania de însămînțări, îi ajută
acum la întreținerea culturi.
lor_ la lupta împotriva dău-
nătorilor. Ei fac cuiburi fru-
moase pentru păsările care
apără livezile de omizi.
In primele zile de primă-
vară, pițigoii au găsit tn
grădina școlii din Sudriaș-
Făget o surpriză neașteptată.
Ochii lor mici și neastîmpă-
rați au privit uimiți în jur.
Era adevărat: in fiecare pom
cîte un cuib pentru ei. Cind
s-au întîlnit cu chipurile ve-
sele și prietenoase ale copii-
lor din curtea școlii, au în-
țeles totul: copiii le-au făcut
acest dar frumos.
Acum, pomii din comună
au înflorit. Școlarii i-au să-
Pag, 2-a
GAZETA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI
200 da ani de la înființarea Universității „M. V. Lomonosov'
Organizația de partid a școlii
literaturii* în clasa a VII-a
Predarea
frig, diferitele termene de
în-
de
al
studierii
porumbului și
pentru sămînță, trebuie acor-
Dar noi nu ne-am
din cauza înghețurilor.
necesar de noti-
face pe elevi să înțeleagă im'ortanța
în-
Comitetul de părinți
politicii naționale leni-
de democrație populară.
școlare
bănesc
din
adîncimea
trebuie
elevii
nimul
îndeplinirea
Clasele su-
în echipe, în
lucită a triumfului
ni st-sta lin iste.
Printre studentii
tății sînt multi
Populară Chineză
de 300 chintale
In anul 1954
semințe din cei
diferite parcele.
anului școlar, matineele sau seratele
etc.
Comitetul de părinți are un fond
propriu, care se formează mai ales
VII-a
mi-
iere, cînd
vilor se
La aceste
lămuresc
desfășoară pregătirile pentru
acestui angajament important,
perioare au fost împărțite
de însămîntare
cunoscute bine
si aspirantii Universi-
tineri din Republica
și din țările europene
onoare a fiecărei școli,
va fi bine chibzuită și
putea să fie efectuată
La ședință au mai
Aripiev, președintele
îsi însusesc
masă verde la hectar.
s-a semănat porumb pentru
mai diferiți știuleți și din
Școlarii au îngrijit această
Dacă această muncă
planificată — ea va
de fiecare școală,
luat cuvîntul A. M.
colhozului „Drumul
cunostințele ele-
sistematizează.
lecții școlarii își
legătura reci-
turii. In clasa a
dată o atenție deosebită rolului ghivecelor
nutritive pentru creșterea răsadurilor. Po-
rumbul se însămînțează, de regulă, în
cuiburi și în cuiburi așezate în pătrat. A-i
in mm
Cu două sute de ani in urma, la 7 mai
1755, în Piața Roșie din Moscova, pe lo-
cul unde se află astăzi Muzeul de Istorie,
a avut loc deschiderea primei Universități
ruse, creată din inițiativa si proiectul ma-
relui fiu al poporului rus M. V. Lomono-
sov. In scrisoarea adresată demnitarului
țarist Suvalov. Lomonosov arăta că, ela-
borînd proiectul său. el a năzuit numai
spre un singur tel — „spre creșterea știin-
țelor, deci spre un adevărat folos și spre
gloria patriei". Determinînd sarcinile
Universității. Lomonosov scria: „Aici
vor crește bărbați care vor descoperi
(tainele ascunse ale naturii". Universitatea,
după cum afirma Lomonosov. era chemată
să rezolve si o problemă practică — „să
furnizeze statului oameni care să-i slu-
jească".
Istoria Universității din Moscova este
istoria dezvoltării științei ruse, a culturii
ruse. Intre pereții ei au lucrat multi oa-
meni de știintă ruși, care au îmbogățit
știința cu opere de însemnătate mondială.
Aici și-au creat școala lor de aeromecanică
„părintele aviației ruse" N. J. Ju-
kovski și colaboratorul său S. A. Ciapjî-
ghin. Aici și-au desfășurat cercetările lor
științifice A. G. Stoletov. N. A. Umov, P.
N. Lebedev. I. M. Secenov. F. A. Bredihin,
I. P. Pavlov. V. I. Vernadski. D. N. Anu-
cin. De la catedrele Universității și-au ci-
tit vestitele lor lecții K. A. Timiriazev, N.
D. Zelinski. N. V. Sklifosovski.
Aici au studiat vestitii scriitori ruși D.
I. Fonvizin, A. S. Griboiedov. M. I. Ler-
montov, I. A. Goncearov, A. N. Ostrovski,
I. S, Turgheniev, A. P. Cehov. marii de-
mocrati revoluționari A. I. Herten, I. P.
Ogariov, V. G. Bielinski, eminentul peda-
gog rus K. D. Ușinski. Universitatea i-a
avut ca studenti pe vestitii activiști pe tă-
■rîmul teatrului V. I. Nemirovici-Dancenko.
J. B. Vahtangov. L. V. Sobinov. Aici au
studiat D. I. Ulianov. fratele lui V. I.
Lenin. scriitorul sovietic D. A. Furmanov.
De-a lungul întregii sale istorii. Univer.
sitatea a fost centrul mișcării democratice
revoluționare studențești. Studenții săi au
luat parte activă la toate evenimentele re-
voluționare. Starea de spirit democratică,
revoluționară în mijlocul studentimii uni-
versitare începe să se întărească chiar din
primii ani ai secolului al XlX-lea. Cei mai
de viază activiști ai mișcării decembriști-
lor — P. G. Kahovski. M. P. Bestuiev-
Riumin. I. D, lakușkin si altii au fost stu-
denți ai Universității din Moscova.
In deceniul al IX-lea al secolului tre-
cut, au luat ființă în Universitate primele
cercuri marxiste. în care erau studiate ile-
gal lucrările lui Marx, Engels, Plehanov.
O uriașă importantă a avut-o sosirea în
anul 1894 la Moscova a lui V. I. Lenin.
Multi studenti au asistat la strălucita sa
cuvîntare împotriva narodnicului Voron-
țov. In ultimul deceniu al secolului trecut,
s-au creat în Universitate primele grupuri
sccial-democrate. care s-au transformat în
timpul revoluției din 1905 într-o organiza-
ție bolșevică ilegală. Studențimea din Mos-
cova a participat în mod activ și la re-
voluția din anul 1905: în Universitate au
fost postate comitete de grevă, s-au întoc-
mit manifeste, s-au pregătit explozibile.
Tocmai în acest timp marele Lenin a spus
despre Universitatea din Moscova că este
o Universitate revoluționară.
Studentii Universității din Moscova au
luat parte activă la Marea Revoluție So-
cialistă din Octombrie. După Octombrie a
început o nouă perioadă glorioasă în isto-
ria Universității, aceasta transformîndu-se
în cel mai mare centru al științei sovietice.
V. I. Lenin care acorda o importantă de-
osebită dezvoltării îmvătămîntului superior,
a arătat o grijă permanentă fată de ne-
cesitățile celei mai vechi Universități a
tării. In anul 1919 s-a creat aici una din
primele facultăți muncitorești din tînăna
republică, unde s-a rezolvat cu succes pro-
blema studiilor superioare pentru munci-
tori și țărani.
Numărul studentilor, al profesorilor si
al conferențiarilor Universității a sporit
mereu, iar calitatea pregătirii specialiștilor
pentru economia națională s-a îmbunătățit
necontenit. In ajunul războiului Universi-
tatea cuprindea șapte facultăți, la care
studiau 5000 de tineri. Pregătirea specia-
liștilor se realiza în cadrul a 85 de cate-
dre. In anii Marelui Război pentru Apă-
rarea Patriei, cu toate greutățile timpului
război, cu toate că materialul didactico-
intific al Universității fusese evacuat
temponar din Moscova, ritmul pregătirii
cadrelor nu numai că n-a scăzut, ci dim-
potrivă. a crescut: în această perioadă
Universitatea a dat 1800 de specialiști.
Mii de studenti si profesori ai Universi-
tății au plecat ca voluntari pe front.
Mulți din ei sînt decorati cu ordine și
medalii ale U.R.S.S. pentru actele lor de
eroism.
In perioada de după război s-a deschis
o nouă și glorioasă pagină în istoria Uni-
versității. De doi ani. studentii ei studiază
în minunatul Palat al stiintei de pe Coli-
nele lui Lenin. Creat după proiectul emi-
nentilor arhitecti sovietici L. V. Rudnev,
S. E. Cernîșev, P. V. Abrosimov și A. F.
Hreacov, ansamblul arhitectural al Uni-
versității de Stat din Moscova cuprinde
aproximativ 30 de clădiri principale și
zeci de clădiri auxiliare. Despre proporțiile
acestui edificiu nemaivăzut vorbesc cîteva
cifre caracteristice: volumul total al Pala-
tului științei este de 2.700.000 metri cubi.
Punctul cel mai înalt al corpului central
ăl clădirii se află aproape la un sfert de
kilometru deasupra pămîntului.
Peste 500 de întreprinderi din tară au
luat parte la crearea utilajului didactic și
științific al Palatului stiintei. Multe din
aparatele si instalațiile sale sînt unice.
Este destul să spunem că laboratoarele
sînt înzestrate cu cele mai noi microscoape
electronice, cu oscilografe catodice, cu in-
stalatii Rontgen pentru studierea struc-
turii cristalelor, cu cele mai noi aparate
optice, cu aparatură specială pentru folo-
sirea metodei atomilor marcați în cerce-
tările științifice.
Folosirea acestui utilai perfecționat per-
mite să se îmbunătățească mult calitatea
pregătirii specialiștilor.. să se efectueze
diferite cercetări științifice. Alături de sar-
cina lor de bază — de a pregăti cadre
pentru diferitele ramuri ale economiei m-
țioik-de — oamenii de știintă de la Uni-
versitatea din Moscova desfășoară o in-
tensă si rodnică activitate științifică, le-
gată de rezolvarea celor mai Importante
probleme științifice, de dezvoltarea econo-
miei naționale a patriei sovietice. Colec-
tivul celei mai vechi Universități din țară
participă în mod activ la ridicarea verti-
ginoasă a nivelului agriculturii socialiste.
In anul 1954. studentii si profesorii au or-
ganizat expediții si au efectuat lucrări în
depresiunea Oka-Mescersk, în regiunile
șesului Voiga-Ahtubinsk etc. Studenții
și profesorii ajută la valorificarea pă-
mînturilor virgine și înțelenite.
Universitatea din Moscova și-a întîmpi-
nat jubileul cu mari succese în opera de
pregătire a cadrelor pentru economia na-
țională. In anul 1954. Universitatea a dat
tării circa 2900 de tineri specialiști, iar în
acest an ea va da 3000 de specialiști.
Alături de colaboratorii științifici si spe-
cialiștii pentru diferite ramuri ale econo-
miei naționale. Universitatea din Moscova
mărește în fiecare an promoțiile de pro-
fesori pentru școala medie, pentru institu-
tele pedagogice si universități. In prezent
se iau măsuri oare vor permite Universi-
tății nu numai să mărească numărul pro-
fesoritor pentru școala medie, ci si să îm-
bunătățească calitatea pregătirii tinerilor
pedagogi.
Acum, în 12 facultăți ale Universității
studiază peste 22.000 de studenti, dintre
care 5.500 fără frecventă. Pentru activi-
tate științifică se pregătesc 1.860 de as-
piranți. Este interesant că înainte de
război la Universitatea de Stat dm Mos-
cova studiau studenti de 37 de naționali-
tăți, iar acum numărul naționalităților
este de 59. Aceasta este o mărturie stră-
M. V. Lomonosov considera că sarcina
Universității din Moscova este de a educa
„oameni de știintă" necesari „pentru Si-
beria. pentru mine, fabrici, arhitectură,
justiție, îndreptarea moravurilor, negusto-
rie, agricultură, armată, pentru călătorii
în nord si comunicație cu Orientul”. în-
mulțind si dezvoltînd tradițiile lomonoso-
viene. colectivul Universității din Mos-
cova. cea mai veche Universitate din tară,
va mări si mai mult gloria ei de cel mai
însemnat centru de făurire a cadrelor pen-
tru economia națională a patriei sovietice,
de cel mai mare centru al stiintei sovie-
tice.
(Din „Ucitelskala gazeta")
Cu șase ani în urmă, la școala noastră nu
exista organizație de partid. Erau în total
doi membri de partid care făceau parte din
organizația de partid a secției de învățămînt
raionale. Dar iată că încă un pedagog a de-
venit membru de partid și noi, în conformi-
tate cu statutul P.C.U.S., am pus în fața co-
mitetului raional problema creării în școală
a unei organizații de bază. In curînd, la
școală a început să funcționeze o organiza-
ție de partid. Ea creștea, se dezvolta, își
exercita influența asupra colectivului peda-
gogic al școlii. In decurs de cîțiva ani, în
rîndurile ei au intrat profesoara de biolo-
gie Alexandrova, profesoara de limba ger-
mană Solovieva, profesoara de limba și li-
teratura rusă Rudneva, profesoarele de geo-
grafie Scerbakova și Malevskaia, directorul
de studii Dvornikov. In prezent, organizația
de partid numără șasesprezece comuniști. In
fruntea ei stă biroul de partid, compus din
trei oameni.
Organizația de partid acordă o mare a-
tenție educației ideologico-politice a cadre-
lor didactice. In școală funcționează un cerc
de studiere a Istoriei P.C.U.S. Un mare grup
de pedagogi, membri de partid și fără par-
tid, studiază individual teoria marxist-leni-
nistă, ajutați de consultanți. Cei mai buni
dintre pedagogii școlii, cum sînt tovarășele
Rudneva, Nikonova, lușkevici, Mișenkova,
Scerbakova, Malevskaia, Kașkova au absol-
vit Universitatea serală de marxism-leninism,
organizată de comitetul orășenesc de partid.
Pentru personalul administrativ al școlii
se desfășoară acțiuni speciale. Săptămînal,
secretarul biroului de partid, Ghetman, or-
ganizează discuții cu femeile de îngrijire,
cu paznicii, cu garderobierii șl îi informea-
ză despre situația internă și internațională.
Comitetul raional de partid a desemnat
pe unii dintre pedagogii comuniști ca p:opa-
gandiști pentru conducerea cercurilor de în-
vățămînt politic din întreprinderile raionu-
lui sau ca lectori.
Organizația de partid a școlii lămurește
pedagogilor hotăririle partidului și ale
guvernului, îi mobilizează pentru îndeplini-
rea muncii complexe și importante de instru-
ire și educare comunistă a copiilor.
Organizația de partid urmărește cu aten-
ție ca lecțiile să aibă un bogat conținut ideo-
logic și să se predea la un înalt nivel știin-
țific, fără greșeli și.denaturări. La orice lec-
ție, pedagogul, oricare ar fi obiectul pe care
îl predă, poate și trebuie să formeze la șco-
lari bazele concepției materialiste despre lu-
me, să-i educe în spiritul moralei comuniste,
al patriotismului sovietic. Iată de ce la a-
dunările noastre de partid se poate auzi ade-
seori o critică principială la adresa unora
dintre pedagogii-comuniști, ia adresa condu-
cătorilor școlii, precum și o analiză atentă
a diferitelor lecții din punctul de vedere al
conținutului lor ideologic. Adunările de acest
fel joacă un rol însemnat în educația poli-
tică a cadrelor didactice.
Organizațiile de partid din școli nu au
dreptul de control asupra activității admi-
nistrației școlii. Prin munca lor însă, ele
Predarea literaturii în
clasa a VII-a se deose-
bește mult de predarea a-
celuiași obiect în clasele a
V-a și a Vi-a. Elevii cla-
sei a VII-a sînt mai mari
și mai dezvoltați decît
elevii din clasele a V-a și
a Vl-a. Ținînd seama de
acest lucru, programa pre-
vede studierea cu acești
elevi a unor opere mai
complexe atît după formă
cît și după conținut, pre-
cum și alte metode de
muncă cu textul literar
Studiind cu elevii opere
mari ca volum, profeso-
rul care predă la clasa a
VII-a, din cauza timpului
limitat, nu le poate citi în
întregime în clasă și, de
aceea, aceste texte trebuie
citite de către elevi acasă,
ca lectură individuală. $f
această lectură trebuie or-
ganizată însă de către pro-
fesor, care le va da elevi-
lor teme după puterile lor,
îndreptîndu-le atenția spre
lămurirea laturilor celor
mai importante ale conți-
nutului ideologic al ope-
rei respective. In clasă,
elevii analizează amănun-
țit numai unele părți, cele
mai importante, ale operei.
se opresc asupra perso-
najelor principale. își lă-
muresc cu ajutorul profe-
sorului particularitățile tex-
tului studiat, efectuează
lucrări orale și scrise care
le dezvoltă deprinderile de
exprimare literară și adîn-
cesc perceperea celor citite
acasă si în clasă.
De o deosebită impor-
tanță sînt lecțiile de înche-
procă între diferitele părți
si personaje ale operei,
precizează sensul ei ideo-
logic, își însusesc particu-
laritățile ei artistice.
Cu prilejul repetării ma-
teriei, profesorul trebuie
să îndrepte atenția^ elevi-
lor spre scoaterea în evi-
dentă a esențialului în cele
studiate, spre generalizare
și comparare cu alte opere-
Profesorul trebuie să con-
troleze, de asemenea, dacă
elevii știu să citească ex-
presiv textul studiat.
Lecțiile de literatură îi
educă oe elevi în spiritul
moralei comuniste, al devo-
tamentului pentru patrie,
al dragostei pentru popor.
Pe președinta comitetului de părinți al
școlii nr. 360 din Moscova, Prascovia Svina-
reva, am cunoscut-o în cabinetul directorului
școlii
Prascovia Svinareva se află de opt ani in
fruntea comitetului de părinți al școlii nr.
360 Doi dintre fiii săi au absolvit această
școală, iar acum învață aici, în clasele supe-
rioare, două dintre fiicele ei. Locțiitoarea
președintei este mama unui elev din clasa a
V-a, Nadejda Dub. Din comitet fac parte, de
asemenea, șoferul Petr Morozov, medicul
Ana Petrovskaia, profesorul de geologie An-
drei Durnev și alții.
Comite, ut de părinți este un organ obștesc,
chemat să dea ajutor școlii în realizarea în-
vățămîntului general obligatoriu al copiilor,
în organizarea și desfășurarea propagandei
pedagogice în mijlocul părinților, tn organi-
zarea activității în afara clasei și în afara
școlii a elevilor.
In ultimele zile ale fiecărei luni, în școală
se organizează așa numita „zi a părinților".
In această zi se expun tn fața părinților lecții
cu teme legate de educația copiilor, au loc
ședințe cu părinții pe clase, se organizează
intîlniri ale părinților cu cadrele didactice
Din cînd în cînd. comitetul ascultă la șe-
dințele sale scurte comunicări ale părinților
care au tn grija lor anumite clase, mai ales
ale acelora care au mai multă experiență și
pot s-o împărtășească.
Membrii comitetului de părinți iau parte
la ședințele consiliului pedagogic al școlii în
care este^ vorba de întărirea disciplinei elevi-
lor
Membrii comitetului îi vizitează pe părinții,
elevilor la domiciliu, discută cu ei despre
problemele privitoare la educația copiilor.
Părinții acordă un mare ajutor școlii tn
exercită o uriașă influență asupra vieții șco-
lare. Noi, conducătorii școlilor, primim cu
bucurie ajutorul organizațiilor de partid, ne
aplecăm urechea la sfaturile acestora, în-
deplinim hotăririle lor.
Biroul de partid din școala noastră orga-
nizează adpseori ședințe de partid deschi-
se. Aceste ședințe joacă un însemnat rol edu-
cativ, apropiindu-i pe comuniști de cadrele
didactice fură partid. Cu prilejul stabilirii
ordinei de zi a ședințelor deschise, biroul
de partid caută să pună în discuție proble-
mele care frămîntă colectivul pedagogic al
școlii. La una din aceste ședințe s-a discu-
tat, de exemplu, problema ajutorării elevi-
lor rămași în urmă. Altă dată, adunarea a
discutat problema propagandei pedagogice în
mijlocul părinților. Schimbul de păreri rea-
lizat cu prilejul acestor adunări aduce multe
foloase școlii.
Din inițiativa biroului de partid, pedago-
gii asistă în colectiv la lecțiile care se țin
la Academia de științe pedagogice a
R.S.F.S.R., la Muzeul politehnic, la Institu-
tul de perfecționare a cadrelor didactice și
la cabinetul pedagogic raional, organizează
excursii, vizitează muzee și expoziții. Nu de
mult, pedagogii au vizitat muzeul „M. I. Ka-
linin" și au studiat lucrările cu privire la
educația comunistă a tineretului. Ei au vizi-
tat în colectiv Expoziția Agricolă Unională
și Expoziția creației copiilor de la Muzeul
politehnif, iar în vara anului trecut au fost
la lasnaia Poliana, la muzeul „L. N. Tolstoi".
Toate acestea sudează colectivul pedagogic,
contribuie Ia formarea unor legături de prie-
tenie și colegialitate în munca instructiv-edu-
cativă.
Pedagogii-comuniști dau un ajutor însem-
nai organizației de comsomol din școală. A-
nul trecut, biroul de partid a repartizat pe
lingă organizația de comsomol din școală
un pedagog-comunist, menit să îndrume ac-
tivitatea tinerilor. Mai tîrziu ne-am convins
că această repartizare nu dă afectul cuvenit.
Acum toți pedagogii-comuniști se interesea-
ză de viața organizației de comsomol. îi dau
ajutor. De pildă, membrul de partid Scer-
bakova ajută pe comsomoliști la organiza-
rea activității lectoratului pentru elevi, mem-
brul de partid Dvornikov dă ajutor comitetu-
lui U.T.C.L. la redactarea gazetei radio.
Membrii de partid asistă la ședințele comi-
tetului U.T.C.L. și la adunările de comsomol.
Organizația de partid a ajutat comitetului
U.T.C.L. să consolideze organizațiile de
comsomol ale claselor. Cu ajutorul pedagogi-
lor-membri de partid, organizațiile de com-
somol ale claselor au aUs con lucători meri-
tuoși și acum comitetul U.T.C.L. are pe cine
să se sprijine în munca sa.
Fără a se substitui administrației școlii,
fără a se suprapune muncii consiliului pe-
dagogic, organizația de partid pătrunde a-
dînc în problemele școlare, își exercită in-
fluența asupra întregii activități a școlii.
A. JURAVLEVA
directorul școlii medii din raionul
Krasnogvardeisk. orașul Moscova
pentru literatura si arta
lui. Odată cu aceasta
profesorul îi pregătește cu
minuțiozitate pe elevi pen-
tru însușirea cu succes a
cursului de istorie a litera-
uni si date cu privire la
teoria literaturii; ei au pri-
lejul să cunoască legătura
între opera literară, conți-
nutul ei ideologic și lupta
socială a timpului în care
a apărut această operă, să
cunoască rolul pe care-1
joacă literatura în această
luptă.
îndeplinind diferite teme
date de profesor cu prile-
jul analizei operelor în
clasă si acasă, elevii îsi
însușesc deprinderi ele-
mentare de analiză a tex-
tului literar. Exercitîndu-
se în redarea celor citite,
școlarii își dezvoltă de-
prinderile de vorbire orală
și scrisă, îsi însusesc nor-
mele limbii literare, price-
perea de a scrie o compo-
ziție literară, de a întocmi
planul si a alege materia-
lul necesar pentru această
compoziție.
A. M1GUNOV
munca cultural-instructivă cu copiii. Fiecare
diriginte aduce la cunoștința activului de
părinți al clasei sale măsurile pe care le va
lua în această privință în cursul lunii sau al
pătrarului. Părinții își asumă punerea în prac-
tică a multora din aceste măsuri. Ei achizi-
ționează bilete de teatru, îi tnsoțesc pe copii
la spectacole, la filme sau la concerte, merg
cu elevii la muzee, la expoziții, fac cu ei ex
cursii în întreprinderile industriale etc.
Unii părinți participă activ la munca edu-
cativă în școală. De pildă, tatăl unui elev,
profesorul Kutuzov de la Institutul de ener-
getică din Moscova, tine periodic lecții pen-
tru elevii din clasa a VllI-a. De curînd, el a
ținut o lecție despre marele matematician rus
Lobacevschi. Mama uneia dintre eleve. Clav-
Elevii vor cultiva porumb pe parcelele școlare
și pe ogoarele colhoznice
De curînd a avut loc la Casa învățătoru-
lui din Moscova, ședința Prezidiului C.C,
al Sindicatului muncitorilor din învățămîn-
tul elementar și mediu din R.S.F.S.R. cu
participarea reprezentanților Ministerului In-
vățămîntului al R.S.F.S.R., ai Institutului
metodelor de învățămfnt al Academiei de
Științe Pedagogice a R.S.F.S.R și ai redac-
ției ziarului „Ucitelskaia gazeta". Au parti-
cipat de asemenea Ia această ședință profe-
sori de biologie dintr-o serie de regiuni ale
R.S.F.S.R. La ședință a fost discutată expe-
riența de muncă a unora dintre școli cu
privire la cultivarea porumbului de către
elevi pe ogoarele colhozurilor și sovhozuri-
lor și în primul rînd pentru semințe. Cei
prezenți au ascultat referatele profesorilor de
biologie A. S. Denisov, de la școala medie
din Kupla, regiunea Riazan,. V. A. Mojegov,
de la școala medie din Lesozavodsk, re-
giunea Kirov, precum și referatul tovarășu-
lui I. P. Gusev, directorului școlii medii
din Ciulkovo, regiunea Moscova.
— Plenara din ianuarie a C.C. al P.C.U.S.
— a spus în raportul său A. S. Denisov —
a pus sarcina ca în următorii 5—6 ani să
se mărească de peste două ori producția
produselor principale în ramura creșterii
animalelor. Prima și cea mai însemnată
condiție pentru rezolvarea cu succes a a-
cestei sarcini este sporirea însemnată a
producției de cereale. Una dintre cele mai
mari rezerve ale producției de cereale este
lărgirea suprafețelor însămînțate cu porumb
și sporirea recoltei de porumb la hectar.
A. S. Denisov a vorbit despre experiența
da 9 ani a școlii din Kupla cu pri dre la
cultivarea porumbului. Elevii acestei școli
și-au propus nu numai sarcina de a cultiva
porumbul, ci și sarcina de a obține hibrizi
care să dea cele mai bogate recolte și să se
adapteze mai repede la condițiile climaterice
locale.
Elevii școlii din Kupla au studiat influența
pe care o au asupra dezvoltării porumbului
diferitele procedee de prelucrare a soiului și
de pregătire a semințelor, termenele de :nsă-
mînțare, adîncimea însămințării, normele de
însămințare, suprafețele de alimentare. De
asemenea, elevii au studiat influența ingră-
șămintelor, a copilitului, a polenizării supli-
mentare, a termenelor de stringere a recoltei
și a procedeelor de păstrare a grăunțelor.
Semințele de porumb obținute vor permite
ca în acest an să se lărgească mult supra-
fețele de porumb nu numai în colhozul
„Krasnîi Maiak“, ci și în colhozurile între-
gului raion Kaverir.sk. Conform hotărîrii
Comitetului regional de partid din Riazan
tot porumbul obținut la Kunla trebuie să
fie folosit ca material de însămînțat.
Insușindu-și bine agrotehnica cultivării
porumbului, cunoscîndu-i particularitățile
biologice, colectivul școlii din Kupla a ho-
tărît să cultive în acest an pe ogoarele col-
hoznice 11 ha de porumb. In prezent se
Iruntea cărora stau comsomoliști priceptiți.
Despre o interesantă muncă de cultivare
a porumbului în condițiile din nord a vorbit
profesorul de biologie V. A. Mojegov.
— încă tn anul 1949 — a spus el — noi
am pășit la cultivarea porumbului în îm-
prejurimile orașului Kirov, într-o regiune
unde nimeni nu avea vreo idee despre a-
ceastă cultură. Primele semănături au pierit
descurajat.
Studiind literatura de specialitate, căutînd
răspunsul la multe întrebări, am ajuns la
concluzia că principala cauză a insuccesului
nostru au fost semințele. Școala adusese a;
ceste semințe din sud, unde ele crescuseră
timp de veacuri sub un soare arzător.
Aveam în față două căi — sau să „pre-
lungim" vara călduroasă, sau să scurtăm
perioada de vegetație a porumbului. Firește
că am mers pe calea a doua. In primul
rînd am obținut semințe de porumb cu ere-
ditate zdruncinată. Aceasta era așa numita
varietate „DJ“. Au fost studiate și stabilite
termenele de însămîntare a acestui porumb,
au fost alese terenurile cele mai bune pen-
tru dezvoltarea plantei, a fost lămurită in-
fluența -desimii însămînțării, a prășitului
și alinatului, a hrănirii suplimentare asu-
pra dezvoltării porumbului etc.
S-a constatat că în regiunea Kirov cel
mai bun termen de însămințare a porumbu-
lui este 20 mai. S-a constatat că porumbu-
lui nu-i place umiditatea de prisos, că ei se
coace cel mai bine pe pante. în terenuri
afînate. Știuleții obținuți, deși nu aveau de-
cît cîte 5—6 cm, i-au bucurat mult pe
tinerii miciuriniști. In anul 1952 s-au recol-
tat de pe parcela școlară 300 de știuleți.
dia Suvalova. conduce teatrul de păpuși al
școlii.
Părinții Iși asumă și cea mai mare parte
a muncii organizatorice in legătură cu pre-
gătirea serbărilor școlare cum sînt serbarea
pomului de iarnă, plimbarea după terminarea
casările de la spectacolele și concertele
plată.
Astfel, cu ajutorul părinților, colectivul
în-
cu
pe-
dagogic al școlii nr. 360 din raionul Bauman
al orașului Moscova îi educă pe tinerii cetă-
țeni sovietici.
V. PROSKURIN
copți în proporție de 90 la sută. Porumbul
a început să-i intereseze și pe locuitori.
Colectivul școlar a continuat să studieze
condițiile care Influențează mal bine asupra
porumbului. S-a constatat că porumbul în-
sămînțat mai des se coace cu 5—7 zile mai
devreme, dar dă știuleți mai mărunți. Dacă
prășitul ar fi întirzlat măcar cu o săMat
tămînă, porumbul s-ar fi copt mai tîrziflV
De toate aceste lucruri s-a ținut seama evi
prilejul cultivării porumbului în anul ur-
mător. Ca urmare, chiar în anul 1953, școala
a obținut 56 chintale de grăunțe și o recoltă
cultură toată vara. Și în acest an ei au
reușit să obțină multe date prețioase.
Directorul școlii medii din Ciulkovo, I. P.
Gusev, a vorbit în raportul său despre par-
ticiparea elevilor la munca obștească. Lu-
crînd în brigăzile colhoznice, elevii înde-
plinesc anumite lucrări sub îndrumarea bri-
gadierilor, Elevilor li se calculează zilele-
muncă și li se înscriu în cărțile de muncă.
Anul trecut, colectivul școlii a cultivat pen-
tru co’hozul „Thâlmann" un hectar de po-
rumb pentru sămînță în ghivece nutritive.
Elevii vor continua această muncă șl In
acest an.
Experiența școlilor arată că porumbul
pentru sămînță poate fi cultivat aproape îru
toate locurile. Pentru aceasta este necesa^
să se aleagă anumite varietăți de semințe^
să se obțină hibrizi, să se cunoască bine
particularitățile biologice și agrotehnica po-
rumbului.
O sarcină importantă este, de asemenea,
organizarea muncii elevilor în vederea cul-
tivării porumbului. In cuvîntarea sa, A. N.
Palțeva, locțiitorul directorului Stațiunii
centrale a tinerilor naturaliști, a vorbit
despre atitudinea conștientă fată de muncă
a elevilor de la școala din Kutuzovo, re-
giunea Moscova. Lmnărțiți în echipe, elevii
acestei școli se pregătesc din timp pentru
cultivarea porumbului. Cu mult înainte de
a începe munca, șefii de echipe raportează
profesorului de biologie, în prezența briga-
dierului brigăzii de cîmo, despre pregătirea
lor în vederea începerii muncii.
La consfătuire s-a exprimat părerea că
activitatea copiilor trebuie controlată și a-
preciată. In rîndurile elevilor trebuie desfă-
șurată întrecerea socialistă pentru cea mai
bună îngrijire a semănăturilor de porumb.
Este imoortantă de asemenea și crearea
unei atmosfere solemne de muncă. Ieșirea la
muncă cu steaguri, în sunetele goarnei șl
ale tobei, înmînarea drapelului echipei frun-
tașe, anunțarea rezultatelor la sfîrșitul
zilei de muncă — toate acestea influen-
țează deosebit de favorabil asupra organi-
zării colectivului de copii.
Candidatul în științe ?A. I. Melnikov, co-
laborator științific al Institutului metodelor
de învățămînt, a vorbit despre folosirea
cultivării porumbului in scopuri instructive.
In legătură cu studierea biologiei și agro-
tehnicii porumbului, elevii pot face o serie
de experiențe îndreptate spre obținerea unor
recolte bogate. Insămînțarea porumbului cu
semințe iarovizate și neiarovizate, călirea
semințelor la
sămînțare și
toate acestea
către copii
Cu prilejul
cultivării lui
sămînțării în cuiburi așezate în pătrat, su-
perioritatea ei față de însămînțarea obișnu-
ită este prima sarcină a profesorului de
biologie.
Studiind legile de dezvoltare a lumii or-
ganice, elevii din clasa a IX-a pot urmări
cît de repede se adaptează porumbul la con-
dițiile locale și cum își schimbă el calitățile
biologice odată cu schimbarea acestor con-
diții.
Executînd lucrări de hibridizare a po-
rumbului, elevii din clasele superioare vor
înțelege legile eredității, ale variabilității
speciei, plasticitatea hibrizilor, proprietatea
lor de a se adapta la noile condiții geogra-
fice.
A cultiva un hectar sau două de porumb
de sămînță pentru colhoz sau sovhoz — s-a
subliniat Ia ședință — este o datorie de
spre viața nouă" de lîngă Moscova, profe- '
ț soara de biologie G. M. Zverkova, de la
t școala medie din Krasnîi Ktaci, regiunea
j laroslavl, profesorul de biologie A. M. Sviri-
1 dov, de la școala de 7 ani din Hutetovo, re-
j giunea Orlov, profesorul A. S. Semenov, de
la școala medie nr. 382 din Moscova, N. I.
Ledențov, președintele Comitetului sindical
regional din Saratov, tov. Sevesciukin, co-
laborator științific al Institutului metodelor
de învățămînt al Academiei de științe peda-
gogice. G G. Monin, profesor de biologie
Ia școala medie din Cernsk, regiunea Tuia,
P. V. Zimin. locțiitorul ministrului Invăță-
mîntului al R.S.F.S.R
La ședință s-a adoptat o hotărîre care
aprobă inițiativa cadrelor didactice fruntașe
cu privire la antrenarea pe scară largă a
elevilor în munca pentru obținerea unor re-
colte bogate de porumb pe parcelele șco-
lare, pe ogoarele colhoznice și sovhoznica,
și mai ales tn munca de cultivare a porum-j^
bului pentru semințe.
Rezoluția recomandă comitetelor sindi
regionale, de ținut, republicane și feroviare,
ca și secțiilor de învățămînt să ia măsuri
pentru răspîndirea experienței înaintate
școlilor care cultivă porumbul. De aseme-^K
nea, propune comitetelor sindicale locale să^*
participe la stabilirea planului de lucrări
ale școlarilor și cadrelor didactice pe par-
celele școlare și pe ogoarele colhoznice șl
să contribuie la îndeplinirea acestor planuri.
Rezoluția recomandă Academiei de științe
pedagogice să acorde o deosebită atenție
studierii experienței școlilor în ceea ce pri-
vește cultivarea porumbului și îmbinarea în»
vățămîntului cu munca productivă.
La sfîrșitul ședinței, tov. Grivkov, preșe-
dintele C. C. al Sindicatului muncitorilor
din învățămîntul elementar și mediu al
R.S.F.S.R., a înmînat diplome de onoare ale
C. C. al Sindicatului și Ministerului Invă-
țămîntului al R.S.F.S R , profesorilor—iniția»
tori ai cultivării porumbului pe ogoarele
colhoznice.
(Din „Uclielskaia gazeta")

Viața de pârtiei tu kistifufllle de tnvăjămfnt
Munca rodnică a pedagogilor comuniști
dintr-o școală sătească
Pentru consolidarea
Comuniștii de la școala de 7 ani din
fconTuna Independența, raionul Galați, des.
fășoară o muncă perseverentă și rodnică.
De multi ani această școală este conside-
rată os una din școlile fruntașe ale raio-
nului atît în ceea ce privește munca in-
structiv-educativă, cît și în ceea ce pri-
vește munca obștească ,a pedagogilor.
Pedagogii comuniști împreună cu cei-
lalți învățători și profesori ai școlii se
străduiesc să-și îndeplinească în cele mai
bune condiții sarcina tor principală —
ridicarea nivelului predării și întărirea
educației comuniste a elevilor. Sub în-
drumarea permanentă a organizației de
fiartid, ei acordă o deosebită atentie
egării învătămlntalui de viată, de prac-
tică. In acest scoip lecțiile teoretice se
Îmbină strîns cu lucrările practice ale
elevilor, precum și cu munca tor de folos
obștesc. Această muncă este deosebit de
Importantă, ea contribuind la dezvolta-
rea dragostei elevilor pentru agricultură.
Profesorul de științe naturale, tovarășul
T, Vîrlan^ a primit din partea directorului
iBcolii, comunistul Matei Pătrașcu, îndru-
Imări importante cu privire la organizarea
petivității practice pe parcela experimen-
tală în strînsă legătură cu sarcinile care
Btau în fata agriculturii.
Pe terenul școlar experimental s-au
femenajat parcele cu grîu. porumb, cartofi,
fceapă, fasole, castraveți. In primăvara a-
Iceasta elevii au executat numeroase lu-
crări agricole — au făcut probe de ger-
minare a semințelor, au arat terenul, au
semănat diferite plante de cultură. De a-
Bemenea, ei fac experiențe privitoare la
cultivarea ulmului, a frasinului columbi-
an, a salcîmului.
Cu elevii claselor a V-a s-a studiat în
tnod temeinic tema: „îngrijirea și al-
toirea pomilor". Elevii au curătat și văruit
pomii din livadă, au executat lucrări de
altoire. Toți elevii au fost antrenati la
plantarea pomilor fructiferi. Ei au ptantat
în livada sfatului popular si în livada
școlii peste 700 de pomi de diferite specii.
Din inițiativa comuniștilor, școala a or-
ganizat excursii ta gospodăria agricolă
colectivă. Asa, de pildă, elevii au vizitat
de curînd răsadnița si grădina de zarza-
vat a gospodăriei. Marea gospodărie a co-
lectiviștilor. metodele înaintate aplicate
aici, au produs o puternică impresie asu-
pra elevilor. Participantii la excursie au
povestit cu mult interes despre cele vă-
zute.
Comuniștii se sprijină în munca for pe
colectivul pedagogilor fără de partid, pe
care îi mobilizează si îi ajută să-si înde-
plinească cu succes munca didactică si
obștească. învățătorii si profesorii fără de
partid I. Gavrilă, Titu Dimitriu, Ecaterma
Bacalîm etc. duc la îndeplinire cu succes
sarcinile obștești primite, ajută în mod
activ la întărirea legăturilor dintre scoală
si țărănimea muncitoare.
Activitatea pedagogilor comuniști nu se
limitează numai fa cadru1! școlii. Ei .au o
strînsă legătură cu activul lărgit al oame-
nilor muncii din sat. Militind pentru trans-
formarea socialistă a agriculturii, comu-
niștii Matei Pătrașcu, Gh, Bîrsan, Alexan-
dru loachim etc, au adus o mare contri-
buție la înființarea gospodăriei agricole
colective și a întovărășirii agricole din
comună.
Un loc important în activitatea obșteas-
că îl constituie munca de propagandă a-
grotehnică. In calitate de conferențiari la
căminul cultural sau la stafia de radto-
ficare. de lectori la cercul agrotehnic, prin
munca de lămurire de la om la om. în-
vățătorii si profesorii «ajută efectiv pe ță-
ranii muncitori din comună să aplice me-
todele agrotehnice cele mai potrivite, să
smulgă pămîntului roade bogate. Sub con-
cunoștințelor de gramatică
ducerea profesorului de științe
naturale
s-au tinut la cercul agrotehnic 18 lecții
teoretice si practice, s-au făcut demon-
stratii cu privire la aranjarea platformelor
de gunoi, la curățirea pomilor etc. Mem-
brii cercului agrotehnic au semănat pe o
suprafață de aproape 4 ha. de pămînt po-
rumb în cuiburi dispuse în patrat, pentru
a experimenta productiia de porumb la hec-
tar în funcție de metoda de semănat, de
numărul prasilelor, de sistemul de irigare.
Unii dintre pedagogii comuniști sînt
propagandiști la diferite forme ale învă-
tămîntului de partid. Astfel, tovarășul Gh.
Bîrsan este propagandist la cursul seral
din cadrul gospodăriei agricole colective,
tovarășii H. Neagu si Elena Bene stat pro.
pagandiști la cercul de studiere a Istoriei
P.C.U.S., iar
duce un cerc
tovarășul M. Pătrașcu con-
de tio superior.
Un ajutor important îl dau pedagogii
comuniști la desfășurarea muncii de agi-
tație.
învățătorii I. Gavrilă si Gh. lonascu tin
adeseori conferințe la coltul roșu al gos-
podăriei agricole colective. Cu mult inte-
res citesc colectiviștii cărțile recomandate
de responsabila coltului roșu — profesoara
comunistă Alexandra loachim.
Pedagogii din comună activează neobo-
siti în cadrul căminului cultural. Comu-
nistul T. Pană, ajutat de utemistii Gh. lo-
nașcu, Ecaterina Epure etc., conduce echi-
pa de cor. dansuri si teatru, aducînd prin
programele artistice prezentate o contri-
buție însemnată la culturalizarea țărănimii
muncitoare.
Organizația de partid a însărcinat pe
profesorul comunist T. Pană să conducă
colectivul de redacție al gazetei. Tovară-
șul Pană se preocupă ca articolele publi-
cate să oglindească realizările din viata
satului, să combată lipsurile și să contri-
buie la înlăturarea tor.
Comuniștii M. Pătrașcu și Gh. Bîrsan
tin lecții în fața agitatorilor și verifică
periodic conținutul muncii agitatorilor pe
teren.
In unmă cu cîțivia ani, în comuna Inde-
pendența existau peste 600 de neștiutori
de carte. Ca rezultat al eforturilor depuse
de pedagogi, în frunte cu comuniștii, în
comună s-a lichidat analfabetismul. Acum
pedagogii sînt preocupați să-i aiute pe
foștii enalfabeți să învețe mai departe.
să-și dezvolte necontenit cunoștințele.
Munca pedagogilor comuniști este
drumată de organizația de partid din
mună. De curînd. directorul scolii de 7
a informat adunarea generală despre
în-
co-
ani
re-
zultatele obținute de colectivul didactic în
ridicarea nivelului la învățătură al elevi-
lor și în activitatea obștească.
Pentru munca lor entuziastă si rodnică,
învățătorii și profesorii din comuna Inde-
pendenta se bucură de stima și de pre-
țuirea țăranilor muncitori.
P. FRUCHTER
In recapitularea mațeriel la gramatică cu
elevii clasei a IV-a acord o deosebită
atenție consolidării noțiunilor cu privire la
părțile propoziției. In acest scop, am pregă-
tit cu multă grijă lecția de recapitulare cu
tema : „Părțile propoziției", înlocmindu-mi
un plan de lecție cit mai amănunțit. Ca ma-
terial de analiză am folosit două fragmente
din povestirile: „Mergînd spre Hirlău" și
„Primăvara", de Mihail Sadoveanu. Scopul
acestei lecții de recapitulare a fost acela de
a ajuta elevele să-și consolideze cunoștințele
însușite in legătură cu părțile propoziției, să
distingă cu ușurință aceste părți, să cunoască
mai bine punctuația.
Mi-am trecut in plan o convorbire cu e-
levele, In cadrul căreia am controlat dacă
acestea știu bine care sint părțile propozi-
ției, ce este subiectul, ce este predicatul, de
ce subiectul și predicatul se numesc părți
principale, ce este atributul, ce este comple-
mentul, de ce acestea se numesc părți secun-
dare, care este punctuația 'mire părțile de
același fel ale propoziției.
După aceasta, am făcut cu elevele exer-
ciții de recunoaștere a părților propoziției in
text. Le-am citit mai întii un fragment din
povestirea „Mergînd spre Hlrlău" și le-am
cerut să arate dm ce povestire face parte
fragmentul, de cine este scrisă povestirea.
Le-am dictat apoi la tablă fragmentul citat:
„Iar bălrina, corogită, răzimlndu-se in coate,
se Ura ca o rimă prin lanul fierbinte, prin-
dea mănunchiuri și le tăia cu secerea sclipi-
toare''. Am antrenat întreaga clasă tn ana-
liza lexicală a fragmentului, insistind asupra
explicării sensului cuvîntului ,,corogită" (zbir,
cită) și asupra explicării expresiei: „se tira
ca o rimă". Le-am cerut apoi elevelor să
facă analiza sintactică. In textul scris pe
tablă au fost subliniate subiectele cu o linie,
predicatele cu două linii, atributele cu o linie
punctată și complementele cu două linii
punctate. Elevelor care intimpinau dificultăți
in recunoașterea părților propoziției in frază
le-am dat să analizeze mai întii exemple de
propoziții mai ușoare. După aceasta, eleve'e
au fost îndrumate să observe punctuația și să
o explice în funcție de cunoștințele pe care
le ou.
La fel am procedat in analiza fragmentu-
lui din textul „Primăvara": „Pe subt acei
nouri, care nu mai erau, scăpărau deodată
convoiuri de păsări migratorii. Unele treceau
și dispăreau spre asfințit și miazănoapte; al-
tele se încovoiau spre zăvoaiele și aburii Și-
retului". După citirea textului și recunoaș-
terea autorului, l-am dictat și elevele l-au
scris pe caietele lor. Fragmentul a fost ana-
lizat din punct de vedere lexical și apoi sin-
tactic, subliniindu-se părțile de propoziție,
așa cum s-a procedat la tablă. Am insistat
și aici asupra punctuației.
Le-am cerut apoi elevelor să facă o com-
punere scurtă, din citeva fraze și propoziții,
in care să se găsească atribute șt comple-
mente. Cîteva eleve, cu deosebire dintre cele
care au întîmpinat dificultăți în răspunsuri,
au citit cele scrise, au arătat părțile fiecărei
propoziții șl au explicat punctuația folosită.
Ca temă pentru acasă, le-am dat elevelor
să scrie 6 propoziții sau fraze in legătură cu
examenele de sflrșit de an și să extragă in-
tr-un tabel toate atributele și complementele
cuprinse in exemplele date.
CONSTANȚA TEODORESCU
învățătoare la școala de 7 ani nr. 2
de fete din Slatina
Recapitularea temei „Frunza*
Perioada de repetare a materiei prezintă o deosebită importanță, deoarece în
această perioadă se precizează și se consolidează noțiunile predate anterior. Pen-
tru ca interesul elevilor să fie tot timpul susținuți, lecțiile de recapitulare nu tre-
buie să reprezinte o simplă -reluare a lecțiilor predate jn cursul anului, ci trebuie
să cuprindă elemente noi, care să întărească și să lărgească cunoștințele elevi-
lor. Un astfel de element nou îl poate constitui, la -lecțiile recapitulative de bota-
nică, materialul viu care se poate procura ușor în anotimpul de primăvară. De
asemenea, aduc elemente noi în lecțiile recapitulative demonstrațiile pe parcela
experimentată, ca și exemplele concrete privitoare 1a creșterea productivității
muncii agricole în urma aplicării celor mai înaintate metode agrotehnice.
Pentru consolidarea cunoștințelor de botanică ale elevilor are o mare
însemnătate recapitularea temei „Frunza", deoarece frunza, este organul plan-
telor verzi în care se sintetizează substanțele organice, determinind recolta totală.
In lecția de recapitulare cu privire la frunză trebuie să se aibă în vedere însușirea
de căire elevi atît a cunoștințelor teoretice, cît ș; a cunoștințelor practice legate, de
ridicarea productivității muncii în agricultură. Astfel, trebuie să li se arate elevilor
că .plantele verzi dau produse alimentare pentru om, hrană pentru animale cît și
materii prime industriate. Prin aceasta, lecțiile de recapitulare privitoare, la. frunza
vor ajuta elevilor să lege materialul studiat de practica construirii socialismului.
Recapitularea cunoștințelor privitoare la structura frunzei trebuie să se des-
fășoare în strînsă legătură cu recapitularea cunoștințelor despre funcțiile sale. Folo-
sind just materialul didactic (frunze de la diverse plante ierboase si lemnoase,, plan-
șe. foi de ierbar și mulajul cu structura frunzei), profesorul trebuie să scoată în evi-
dență legăturile de interdependență dintre organ și funcțiune. Astfel, le va arăta ele-
vilor că sub epiderma superioară se găsește țesutul palisadic. ale cărui celule sînt a-
lungite. iar între ele se găsesc spatii mici ce comunică cu spatiile mai mari (lacu-
nele) din țesutul imediat inferior (țesutul lacunar). Acest,sistem de spații comu-
nică cu exteriorul prin ostio'e, astfel că schimbul gazos între celulele frunzei si
mediul înconjurător se face pe această cale: bioxidul de carbon pătruns în inte-
riorul frunzei ajunge la celulele -paUsadice Aici are loc sintetizarea substanțelor
organice. Aceasta nu po-ate să se facă decît în prezența clorofitei și sub acțiunea
energiei luminoase Clorofila se găsește Insă în cantitatea cea mai mare în țesutul
palisadic, care se află imediat sub epiderma superioară, deci în regiunea care pri-
mește cantitatea cea mai mare de energie luminoasă.
Examinînd materialul didactic (tulpini cu frunze, diverse frunze de fa plante
lemnoase sau ierboase) e’evii vor putea să-și dea seama și de varietatea organelor
plantelor, în ca-zul de față de varietatea frunzelor, ajungînd la înțelegerea con-
știentă a morfologiei plantelor. Astfel, frunzele care au nervațiune .penată sînt
caracteristice dicoti-ledonatelor, iar cele cu nervațiune paralelă sau arcuată sint
proprii plantelor, monocotiledonate.
Dacă în prima parte a 'lecției recapitulative s-a studiat legătura dintre struc.
tura și funcțiunile frunzei, în a doua parte a -lecției trebuie să se accentueze asupra
funcțiunilor ei, deoarece rolul frunzei dezvăluie procesul de care depinde
lumea organică. Este bine ca în această parte a lecției profesorul să .prezinte elevi-
lor experiența de degajare de oxigen a unei plante verzi de -apă (Etodea, Cerato-
phvlum etc.) deoarece primăvara, în condiții mai bune de temperatură și de'lumină,
experiența reușește mult mai bine decît în timpul iernii. De asemenea, este bine
sa se facă și experiența numărării bulelor de oxigen la lumina directă a soarelui
și la umbră. Aceste experiențe le vor arăta elevilor influența intensității luminii
asu.pra degajării de oxigen. De asemenea, ele vor menține treaz interesul elevilor
față de -lecțiile de recapitulare. Experiența numărării bulelor de oxigen este foarte
ușor de executat, fără să fie -nevoie de o aparatură specială (un borcan cu apă, în
care se pune, ilegală pe o -baghetă de sticlă, o ramură secționată de Elodea cu
suprafața de secțiune în sus).
In -lecția de recapitulare a cunoștințelor despre frunză profesorul trebuie să
atragă atenția elevilor asupra însemnătății clorofilei, datorită căreia, sub influenta
razelor solare, se formează substanțele organice. Cu acest prilej profesorul trebuie
să le vorbească elevilor despre lucrările lui C. A. Timiriazev cu privire la rolul
frunzelor, ca și despre contribuția pe care a adus-o acesta la aplicarea științei în
practica agricolă.
In ultima parte a lecției recapitulative profesorul trebuie să scoată în evidentă
importanța plantelor verzi pentru om, subliniind faptul că omu-1 poate dirija viata
plantelor. Cu -acest prilej trebuie să li se arate elevilor cum oamenii de știintă.
conducîndu-se după principiile marelui transformator al naturii I. V. Miciurin, des-
fășoară o muncă uriașă, de mare însemnătate socială, pentru transformarea plan-
telor. Este recomandabil ca profesorul să lege această parte a lecției cu îndrumă-
rile care se dau pentru lucrările de primăvară pe parcela experimentală s școlii.
Cont univ. GH. A. VAS1LIU.
In ajutorul cadrelor didactice
Avînd în vedere importanța deosebită
pe care o are recapitularea de sflrșit de
an, secția de învățămînt a raionului Tudor
Vladimirescu, în colaborare cu cabinetul
pedagogic raional, a organizat o ședință
cu directorii școlilor, metodiștii și respon-
sabilii cercurilor pedagogice pentru a
lămuri o serie de probleme privitoare la
recapitularea finală a materiei.
In referatul prezentat cu acest prilej,
tovarășul Gh. Ghiță, responsabilul cabi-
netului pedagogic raional, a insistat a-
supra alegerii și stabilirii temelor ce tre-
buie recapitulate, asupra ordinei în care
trebuie să se facă recapitularea temelor,
precum și asupra metodicii recapitulării.
Referatul a insistat asupra faptului că
reușita recapitulării depinde de respecta-
rea principiului metodic al introducerii e-
lementului nou în lecțiile de recapitulare.
Acest lucru se asigură prințr-o structurare
nouă a materiei predate, prin formularea
unor întrebări mai complexe, care nece-
sită comparații, corelații, caracterizări,
generalizări, prin folosirea unor scheme
noi, tablouri cronologice și sincronice etc.
In continuarea consfătuirii, metodiștii
cabinetului pedagogic au expus citeva
planuri de recapitulare la limba romină,
limba rusă, matematică, fizică, chimie,
istorie. Directoarea școlii medii de fete
nr. 16. tov. D. Goldhamer, a arătat cum
și-a întocmit planul de îndrumare și con-
trol a muncii didactice din școală în pe-
rioada de pregătire a examenelor.
Discuțiile vii care au urmat au contri-
buit la lămurirea și precizarea problemelor
ridicate.
In încheierea ședinței, tov. Cornelia
Ciobanu, șefa secției de învățămînt a ra-
ionului, a arătat în mod concret sarcinile
ce revin în această perioadă cadrelor di-
dactice, stăruind îndeosebi asupra atenției
ce trebuie acordată elevilor rămași în ur-
mă la învățătură, asupra datoriei pedago-
gilor de a evita supraîncărcarea elevilor,
de a întări legătura cu familia, asupra
sarcinilor dirigintelui etc.
Se întărește munca
de îndrumare și control
In vederea intensificării muncii cadrez
lor didactice pentru încheierea cu succes
a anului școlar, secția de învățămînt a
raionului Făget, regiunea Timișoara, a
întreprins o serioasă acțiune de îndru-
mare și control.
Cu ajutorul celor mai bune cadre
didactice au fost organizate brigăzi care
vizitează, împreună cu inspectorii, pe
baza unui plan bine stabilit, școlile din
cuprinsul raionului.
In planul de activitate al brigăzilor sînt
prevăzute mai multe obiective, între pri-
mele figurină ajutorarea învățătorilor șl
profesorilor pentru buna organizare a
recapitulării materiei și pentru asigurarea
succesului la examene
Să apreciem cu răspundere cunoșfinfeîe elevilor
Nivelul de pregătire al elevilor depinde în largă măsură de fe-
lul cum apreciază pedagogii cunoștințele acestora.
Majoritatea învățătorilor și profesorilor din școlile noastre cu-
nosc importanța deosebită pe care o are justa apreciere a cunoș-
tințelor elevilor. In practică, însă, unii se abat de la principiile
pedagogice, apreciind fără obiectivitate aceste cunoștințe, Din
această cauză, unii elevi, deși termină școala cu note satisfăcă-
toare, nu au pregătirea corespunzătoare cerințelor programei.
Greșelile constatate în aprecierea cunoștințelor elevelor clasei
a Vl-a „A“ de la școala medie nr. 2 din Slatina constituie un exem-
plu concludent în această privință. Unii dintre profesorii care pre-
dau la această clasă aplică în mod greșit noul sistem de notare.
Apreciind lucrările de control curent și lucrările scrise, acești pro-
fesori mai pun încă note însoțite de semnele „minus" și „plus".
In stabilirea notelor, unii profesori nu țin seama de cerințele pro-
gramei școlare, manifestînd o atitudine nepermisă, de indulgență.
Acest lucru s-a constatat mai ales în munca profesorului de mate-
matică Gherasim Marin și a profesoarei de limba rusă. In unele
cazuri, nota pe pătrar se stabilește pe baza unei singure note. In
alte cazuri, se încheie medii aritmetice, neluîndu-se în seamă
nivelul de cunoștințe al elevelor la sfîrșitul pătrarului. De exem-
plu, tovarășul Gherasim a fixat nota 5 pe pătrar unei eleve care
obținuse notele 5, 5, 4, 4, — deși ultimele două note erau 4 și, ca
atare, era firesc ca nota pe pătrar să fie 4 și nu 5.
In general, colectivul de profesori care predă la această clasă a
da* dovadă de neseriozitate, de atitudine lipsită de simțul răs-
punderii în ceea ce privește controlul și aprecierea cunoștințelor
elevelor. In catalog apar note modificate, deși cadrele didactice
știu că acest lucru nu este permis. A face unele modificări în ca-
talog înseamnă a da posibilitate oricui să opereze asupra notelor,
înseamnă a știrbi în mod grav valoarea acestui important docu-
ment școlar, care trebuie să reflecte exact notele cu care au fost
apreciate cunoștințele elevilor de fiecare dată.
De asemenea, între notele din catalog și cele de pe lucrările
scrise nu există întotdeauna concordanță. De pildă, pe una din
lucrările scrise la matematică apare nota 2 către 3, care de altfel
nici nu există în sistemul nostru de notare, în timp ce în catalog
este trecută nota 3.
Datorită atitudinii cu totul greșite pe care o au față de eleve,
în general, profesorii care lucrează la această clasă nu reușesc
să facă din notă un mijloc de stimulare a elevelor pentru o muncă
perseverentă. Acești profesori nu au o atitudine unică, o exigență
unică față de toate elevele clasei. Elevele socotite ca „bune" obțin
numai note mari, nefiind notate atunci cînd dau răspunsuri slabe.
Este clar că acolo unde nu există o atitudine unică, criterii
unice în aprecierea cunoștințelor, notele nu numai că nu contri-
buie la ridicarea nivelului de cunoștințe al elevilor, dar constituie
chiar piedici serioase în închegarea colectivului clasei, în dezvol-
tarea încrederii elevilor în profesorii care îi instruiesc și îi educă.
De ce încredere și de ce autoritate s-ar putea bucura, de exem-
plu, în rîndurile elevelor șl ale părinților, tovarășa Barbu, profe-
soară de limba rusă, care după ce a adus lucrările scrise pe pătra-
rul III și le-a distribuit elevelor, impresionată de supărarea unei
eleve care luase nota 4, i-a permis acesteia să-și refacă lucrarea,
schimbîndu-i apoi nota 4 îri 5?
Astfel de greșeli pedagogice sînt îndeaproape cunoscute atît
secției de învățămînt raionale, cît și secției de învățămînt regio-
nale. In procesul-verbal întocmit de către tovarășul Gheorghe
Toma, inspector regional, împreună cu tovarășul Florea Dițuleasa,
inspector raional, pe baza unei inspecții făcute în luna aprilie,
sînt arătate pe larg multe din lipsurile pe care le au cadrele
didactice de la școala medie nr. 2 din Slatina în ceea ce privește
controlul și aprecierea cunoștințelor, sînt trasate sarcini a căror
îndeplinire va contribui în mare măsură la îmbunătățirea
pedagogice din școală.
Conducerea școlii subapreciază, însă, influenta pe care
greșeli o exercită asupra bunului mers al școlii. In timpul
scurs de la ședința consiliului pedagogic ținută în urma
muncii
aceste
ce s-a
acestei
inspecții pînă la data de 5 mai, tovarășa J. Dumitrescu, direc-
toarea școlii, nu a asistat la nici o lecție la clasa a Vl-a „A“,
pentru a urmări felul cum sînt apreciate cunoștințele elevelor de
către profesori și a ajuta în mod direct pe cei care fac greșeli.
Din această cauză, situația nu s-a îndreptat cu nimic. De exem-
plu, la o lecție de geometrie ținută de curînd, tovarășul Ghera-
sim Marin a' fost foarte binevoitor, gata să dea „mură în gură"
și chiar să sufle răspunsul anumitor eleve, în timp ce față de
altele a fost reținut și exigent. El a manifestat de asemenea, o
atitudine greșită, subiectivă în aprecierea cunoștințelor elevelor.
Astfel, a dat nota 3 unei eleve care nu a știut decît să repro-
ducă în mod mecanic formula calculării sumei unghiurilor inte-
rioare ale unui poligon cu orice număr de laturi (aceasta era tema
lecției), dar n-a fost în stare s-o aplice, de oarece îi lipsesc com-
plect noțiunile fundamentale de calcul, necunoscînd bine nici măcar
tabla înmulțirii. Este clar că o astfel de elevă nu poate duce
pînă la capăt nici un calcul, nu poate aplica geometria în re-
zolvarea diferitelor probleme. Și totuși, profesorul i-a dat nota 3,
sub motiv ca la geometrie mai „mișcă ceva".
Nu mai este mult și învățătorii și profesorii vor trebui să sta-
bilească notele pe pătrarul IV, să noteze răspunsurile elevilor
la examene, să stabilească notele anuale. Conducerea școlii medii
nr. 2 fele din Slatina, ca și toți ceilalți directori ai școlilor noas-
tre trebuie să ia măsuri ca, în unitățile pe care Ie conduc, ca-
drele didactice să aprecieze în mod obiectiv cunoștințele elevilor,
manifestînd obiectivitate și o exigență justă. Programa școlară
este un act de stat, ale cărui cerințe trebuie respectate de toate
cadrele didactice. Cerințele programei școlare constituie criteriul
unic de apreciere a cunoștințelor elevilor. Orice abatere de la res-
pectarea acestor cerințe este dăunătoare prestigiului școlii noas-
tre, este dăunătoare intereselor patriei.
Sprijinul părinților
Cadrele didactice de la
școala mixtă de 7 ani nr.
3 din Bușteni (in o legă-
tură strînsă cu părinții e-
țevilor. Aceștia acordă un
ajutor însemnat școlii,
contribuind, prin munca
lor voluntară, la executa-
rea unor lucrări gospodă-
rești pentru repararea și
înfrumusețarea localului.
Astfel, părinții au reparat
grilajul de fier al curții
care Imprejmuiește școala,
au confecționat două porți
din lemn, au
grădina școlii,
localul școlii in
au pus la punct
deteriorat etc
amenajat
au spoit
interior și
mobilierul
In clișeu: aspecte ale
muncii voluntare executa-
te la școala mixtă de 7
ani nr. 8 din Bușteni de
către părinții elevilor,
Dirigintele
Clasa a IX-a „A" a școlii medii de băieți
din Pitești a obținut în anul acesta realizări
însemnate. De la situația încheiată pe pă-
trarul întii și pînă astăzi, numărul notelor
bune a sporit, disciplina s-a îmbunătățit,
frecvența a devenit mai regulată. Catalogul
clasei oglindește limpede acest mers înainte.
Elevul Antonescu, căzut la patru materii pe
primul pătrar, acum este căzut la o singură
materie și muncește cu stăruință pentru a
se îndrepta și la aceasta ; elevul Săndulescu,
căzut pe primul pătrar la chimie, are acum
nota patru la această disciplină. Carnetul cu
însemnări al tovarășului T. Păuna, dirigin-
tele acestei clase, arată cum au luptat pe-
dagogii și elevii pentru a învinge greutățile,
pentru a obține un rezultat bun la sfîrșitul
anului școlar.
Tovarășul Păuna, dirigintele acestei clase,
este un pedagog exigent. Tocmai această
exigență a stat la baza multor realizări ale
sale în munca educativă. Acum, cînd se
apropie examenele, el își sporește eforturile,
pentru ca toți elevii săi să treacă cu bine
ultimul și cel mai important moment al
activității anului școlar — examenele.
Tovarășul diriginte a înțeles cît de impor-
tant este ca pedagogul să aplice măsuri di-
ferențiate, să ia în fiecare caz, pentru fiecare
elev in parte, măsurile cerute de situația
concretă. Cunoscînd bine elevii, situația lor
la învățătură și greutățile pe care le întîm-
pină ei Ia diferite obiecte de studiu, tova-
rășul Păuna a stabilit acum măsuri concrete
care să asigure succesul în lupta pentru buna
pregătire a tuturor elevilor săi. In clasă erau
cîțiva elevi care obișnuiau să nu mal învețe
după ce obțineau note. Dirigintele a cerut
profesorilor să examineze mai des pe acești
elevi, să le pună, dacă se poate, la fiecare
lecție cel puțin o întrebare, pentru ca să-i
determine astfel să muncească într-un ritm
normal, să-și pregătească zilnic temele. Erau
de asemenea, în clasă, cîțiva elevi care ab-
sentau uneori nemotivat. Dirigintele a stat
de vorbă cu ei și cu părinții lor, cărora Ie-a
cerut să-i controleze mai îndeaproape,
trimită cu regularitate la școală.
Pentru a obține din partea părinților
să-i
o
compoitare mai atentă față de copiii lor în
această etapă de muncă, dirigintele Ie-a
comunicat situația la învățătură la sfîr-
șitul pătrarului al treilea, făcînd totodată o
scurtă caracterizare a comportării elevilor în
șcioală. De pildă, a arătat despre unul că
muncește superficial, că vine cu temele ne-
pregătite ; despre altul că este conștiincios
și harnic, dar uneori distrat; despre un al
treilea că se plimbă prea mult etc. Tot cu a-
cest prilej a dat și cîteva sfaturi părinților :
să-i controleze pe copii în îndeplinirea teme-
lor, să nu-i ocupe cu munca in gospodărie
decît după ce-și termină lecțiile, să-i împie-
dice de a-și pierde timpul, să le organizeze
un regim rațional de muncă și odihnă. Pa-
ralel cu aceasta, dirigintele a intensificat și
vizitele Ia domiciliul elevilor, precum și con-
vorbirile cu părinții în școală. Cu privire Ia
elevii care locuiesc în sate, dirigintele a în-
științat sfatul popular al comunei respective
despre felul cum învață în școală copiii să-
tenilor, arătînd care dintre ei au rezultate
bune la învățătură și care neglijează munca
și sînt nedisciplinați. La căminul cultural
tot satul a aflat acest lucru. Părinții ai căror
copii sînt elevi buni au avut în ziua aceea
o mare bucurie, ceilalți au înțeles că trebuie
să se ocupe mai mult de copiii lor și au ve-
nit la școală să cunoască situația îndeaproa-
pe. Pe această cale, dirigintele și-a asigu-
rat sprijinul stăruitor al părinților în acest
ultim pătrar al anului școlar.
Dirigintele a discutat pe larg cu elevii, în
orele educative, despre organizarea muncii
lor în săptămînile din preajma examenelor.
Elevii știu că tovarășul diriginte este exi-
gent, că el nu trece cu vederea peste nici o
abatere, nu iartă neîndepllnirea sarcinilor.
De aceea, cerințele sale sînt respectate în-
tocmai. De respectarea măsurilor luate în
vederea întăririi muncii se îngrijește, alături
de diriginte, colectivul întreg al clasei, în
în preajma examenelor
frunte cu utemiștii. Utemiștil I-au ajutat pe
tovarășul diriginte în cursul anului să lichi-
deze multe lipsuri din activitatea colectivu-
lui, ca' de pildă plecarea unor elevi de la
lecții, indisciplina în timpul desfășurării
lecțiilor, copiatul etc. Grija lor pentru ca
aceste abateri să nu se repete a sporit și
mai mult acum. Planul de muncă al organi-
zației U.T.M. prevede, în concordanță cu
planul dirigintelui, măsuri pentru asigurarea
Excursia în natură —
unui ritm viu de muncă și pentru înlătura-
rea supraîncărcării elevilor cu sarcini extra-
școlare care i-ar sustrage de la învățătură.
Grija cu care dirigintele și întreg colec-
tivul de profesori ai clasei se ocupă de pre-
gătirea temeinică a examenelor, precum și
rezultatele bune pe care elevii le obțin zi de
zi, prin efortul lor propriu, îi fac să aștepte
cu încredere zilele cînd vor răspunde In fața
comisiilor de examinare.
mijloc de recapitulare
a cunoștințelor de geografie
Una dintre metodele cele mai importante de recapitulare a materiei la geografie
este excursia în natură. Ea dă elevilor posibilitatea să-și lărgească și să-șl siste-
matizeze cunoștințele însușite, să cunoască In mod concret fenomenele geografice, legă-
tura și interdependența lor
Ca și lecțiile, excursiile trebuie pregătite cu multă grijă. Profesorul trebuie să
comunice din timp elevilor tema de recapit ulat și problemele ce urmează a fi discu-
tate In cadrul excursiei, precum și materialul necesar pentru diferite note și schite.
El trebuie sa aleagă și să cunoască bine locul unde organizează excursia. Aceasta nu
trebuie să dureze mai mult de o zi. Unele teme, ca „Modificarea suprafeței uscatului sub
acțiunea agentilor externi" pot fi recapitulate cu elevii claselor a V-a și a Vil-a In cadrul
unei singure excursii.
Țmîml seama de specificul unității de relief în care se situează școala, profe-
sorul va discuta eu elevii în cadrul excursiei chestiuni legate de fenomenele caracteris-
tice regiunii respective De pildă, dacă excursia are loc într-o zonă de munte, se observă
și se discută mai inlîi principalii agenți externi transformatori ai suprafeței terenului:
apele curgă >ar precipiuțiile, temperatura, vegetația și omul. Elevii sînt îndrumați
sa observe și să explice modul în care acești agenți acționează asupra suprafeței pă-
mlntuîui, precum ți formele create prin acțiunea acestor agenți. Li se atrage atenția
asupra caracteristicilor văii apei curgătoare tn zonele de munte: albie îngustă, maluri
înalte și abrupte, in general fără albie majoră sau foarte puțin dezvoltată, debit mai
mare în această perioadă și redus în restul anului, curs repede, cu repezișuri și bolo-
vani în albie și cu o pantă mare.
Lateral, pe cursul văii curgătoare, elevii trebuie îndrumați să observe confluențele
văilor torențiale, care pot să aibă o frecvență destul de mare. In perioada actuală,
după precipitații abundente, torenții au o cantitate mare de apă șl un curs vijelios și
transportă cantități însemnate de material detritic. Elevii trebuie îndrumați să observe
ca, la confluența cu rîul, acest material este depus în albie (sub forma unui con de
dejecție) șl abate firul apei în malul opus, care se prezintă abrupt. Cu acest prilej
profesorul trebuie să atragă atenția elevilor asupra acțiunii de distrugere a apei, asu-
pra pagubelor ce le poate pricinui aceasta. Zona muntoasă fiind constituită în general
din roci tari, în imediata apropiere a văii rîului se pot întllni pante abrupte, coaste,
la piciorul cărora se găsește o aglomerare de grohotiș. Profesorul trebuie să-i ajute
pe elevi să înțeleagă că acestea sînt forme rezultate din acțiunea combinată a altor doi
agenți externi: precipitațiile și temperatura.
Proiesorul va discuta apoi cu elevii despre influența pe care o exercită apa din
precipitații asupra procesului de solificare, arătîndu-Ie că, din cauza pantelor mari, ana
din precipitații spală coastele munților, permițînd numai pe alocuri formarea solului.
In continuare, profesorul le va cere elevilor să observe că vegetația se dezvoltă pe pan-
tele mai domoale și că, pe pantele repezi, vegetația arborescentă este rară sau lip-
sește complect. El le va arăta apoi rolul pe care îi are vegetația, alături de precipitații
șl temperatura, In formarea solului.. Acolo unde vegetația se dezvoltă în bune con-
dițiuni, ea contribuie activ la formarea solului și deci la conservarea formelor de relief.
După ce le-a arătat și le-a explicat elevilor acțiunea de transformare a suprafeței
terenului de către agenții modelatori, profesorul trebuie să insiste asupra acțiunii
omului. Astfel, le va arăta că omul exercită o acțiune directă de transformare a relie-
fului, intervenind prin diferite măsuri pentru a atenua - acțiunile distructive ale diferi-
tilor factori ai naturii sau dirijînd în scop practic acțiunile favorabile ale acestor factori.
Ca exemple de acțiuni directe ale activității omului se pot da, tn zona de munte, lucră-
rile de construcții, de căi ferate și drumuri, care impun în unele locuri deplasări ale
unor cantități mari de pămînt.
In ceea ce privește intervenția omului pentru a preîntîmpina și combate efec-
tele distructive ale celorlalți agenți externi, trebuie să li se arate elevilor lucrările de
stăvilire a torenților prin împăduriri și baraje. Cu acest prilej elevii își dau seama de
importanța mare a pădurilor în ceea ce privește conservarea solului, pot cunoaște rea-
lizările. obținute în țara noastră în acest domeniu
Pentru consolidarea deprinderilor practice ale elevilor, profesorul trebuie să pre-
vadă în cadrul excursiei și timpul necesar desfășurării unor lucrări practice cu toți
elevii. Astfel după observarea și explicarea diferitelor aspecte și fenomene urmărite în
cadrul temei, este bine să li se dea elevilor să întocmească anumite schițe în care să
reprezinte unele porțiuni de rîu.
Dacă excursia are loc în regiune de deal, trebuie să li se arate elevilor rolul
important pe care-1 au apa de șiroire și torenții în transformarea reliefului. In excursia
organizata în regiune de deal se pot urmări aceleași probleme ale temei ca și în regiu-
nea de munte. Este necesar să se insiste în mod special asupra . importantei acțiunii
desfășurate de om : conservarea solului și Înlăturarea torenților prin culturi în terase;
diminuarea scurgerilor de ape pe pante prin perdele, valuri etc., prevenirea și stabili-
zarea alunecărilor de teren etc.	...	j.
Pentru a recapitula în cadrul unei excursii aceeași tema, profesorii școlilor din
regiunea de cîmpie vor insista asupra următorilor agenți externi: apa curgătoare, vîn-
tul și omul.	....	,	.	.
Excursiile de o zi, pe lîngă faptul că dau elevilor posibilitatea de a repeta, de
a-și consolida și lărgi cunoștințele însușite, au o importanță deosebită și prin caracte-
rul lor recreativ. Profesorul trebuie să asigure participarea a*tivă tuturor elevilor la
acțiunile întreprinse în cadrul excursiei și mai ales să-i îndemne sa aplice în practică
cele învățate.
M. IONIȚOAIA
Pag. î-a
GAZETA ÎNVĂȚĂMÎNTULUI
Să îmbunătățim activitatea obștească
în rindurile țărănimii muncitoare
Pe întinsele ogoare ale patriei noastre,
tnunciie agricole de primăvară se des-
fășoară din plin. Țăranii muncitori colec-
tiviști. întovărășiți și cu gospodării indi-
viduale, muncitorii din gospodăriile de
stat și S.M.T. se străduiesc să folosească
timpul deosebit de prielnic, pentru ca nici
un petec de pămînt să nu ram dă neîn-
sămînțat- pentru ca să asigure întreținerea
în cit mai bune condiții a culturilo-. La
această muncă plină de însuflețire
participă și cadrele didactice din șco-
lile sătești, care desfășoară o intensă
activitate în vederea îndrumării țăranilor
muncitori pentru a efectua la timp lucră-
rile agricole si în vederea răspîndirii pe
scară cît mai largă a metodelor agroteh-
nice înaintate. In satele Colonești, Săliște,
Căbești și Salahoru din raionul Zeletin. în
comuna Hălchiu din raionul Stalin, în sa-
tul Independenta din raionul Galați si în
multe alte sate ale patriei noastre învăță-
torii și profesorii au mers din casă în ca-
să, îndriimînd țăranii muncitori să folo-
sească fiecare zi bună pentru însămîntat,
să lucreze pămîntul după metodele agro-
tehnice înaintate. Numeroși pedagogi din
școlile sătești organizează pe parcelele ex-
perimentale școlare demonstratii menite
să arate țăranilor muncitori superioritatea
metodelor înaintate de cultivare a pămîn-
tului, tin lecții și conferințe la cercurile
agrotehnice etc. In vederea răspîndirii
cunoștințelor agrozootehnice în rîndur'le
țăranilor muncitori, pedagogii aiută de
asemenea comitetele executive ale sfatu-
rilor populare comunale în organizarea
conferințelor și consfătuirilor cu caracter
agricol în cadrul școlilor și al căminelor
culturale.
Pentru a sprijini efectiv îndeplinirea
sarcinii dare stă în acest an în fata tără-
n'mii noastre muncitoare, de a obține
o producție înaltă la hectar la grîu, ta
sfecla de zahăr, cartofi, legume, plante
Adunare închinata memoriei
lui George Enescu
In cadrul Clubului sindicatului muncito-
rilor din învățămînt din Capitală a avut loc
zilele acestea o adunare comemorativă con-
sacrată memoriei lui George Enescu.
La adunare au participat cadre didactice
— printre care numeroși profesori de mu-
zică — studenți și elevi. Tov. prof. N. Con-
stantin, responsabilul cercului pedagogic al
profesorilor de muzică din București, a pre-
zentat o expunere asupra vieții și operei
marelui muzician romîn, după care s-a dat
citire necrologului lui George Enescu.
După un moment de reculegere în memo-
ria strălucitului reprezentant al muzicii ro-
mînești, tov. profesor de muzică N. lonescu
și alții, care l-au cunoscut pe George Enes-
cu, au împărtășit adunării amintiri despre
marele dascăl și maestru, despre dragostea
acestuia față de muncă, față de pa-
tria și poporul său.
----B----
Conferință despre securitatea muncii
în învățămîntul tehnic și profesional
Hotărîrea partidului și guvernului cu
privire la organizarea școlilor profesio-
nale de ucenici, a școlilor tehnice si a
școlilor tehnice de maiștri pune la baza
acestui învățămînt principiul asigurării
unei strînse legături între cursurile teo-
retice și practica în producție, în între-
prinderi. Aceasta cere acordarea unei
deosebite, atenții pentru tehnica securi-
tății și protecției muncii în decursul in-
struirii teoretice și practice a elevilor.
Pentru a veni în ajutorul cadrelor di-
dactice, cabinetul metodic din Ministerul
învățămîntului a organizat, cu sprijinul
Institutului de cercetări științifice pentru
protecția muncii al C.C.S., o conferință
despre importanța tehnicii securității și
protecției muncii în cadrul școlilor pro-
fesionale tehnice. Conferința a avut loc
la Casa de cultură a sindicatelor din Ca-
pitală și a fost ținută de către tov. Ing.
N. Dimitriu.
I. ȘTEFAN
Propunerea Guver-
nului Sovietic în pro-
blemele reducerii ar-
mamentelor. interzice-
rii armei atomice și în-
lăturării primejdiei u-
nui nou război, pre-
zentată spre examina-
re Adunării Generale
a Națiunilor Unite,
constituie o nouă și însemnată contribuție la
cauza păcii.
In declarația propusa de Guvernul Sovietic
se arată că, în prezent, popoarele care încă
nu de mult au trecut prin cel de al doilea
război mondial care a provocat grele jertfe
omenești și uriașe distrugeri materiale, își
manifestă mai mult decît oricînd voința ne-
strămutată de pace. Năzuința profundă spre
pace a popoarelor a și dat rezultate. Cu toa-
te acestea, în unele regiuni ale lumii situația
nu numai că nu se îmbunătățește în prezent,
dar, dimpotrivă, se complică, iar neîncrede-
rea reciprocă între state crește.
Cauza principală care împiedică regle-
mentarea problemelor nerezolvate atît în Eu-
ropa cît și în Asia constă tocmai în lipsa
încrederii necesare în relațiile dintre state
și, în primul rînd, în relațiile dintre marile
puteri, care poartă principala răspundere
pentru menținerea păcii generale și a secu-
rității popoarelor.
Datorită neîncrederii în relațiile dintre ma-
rile puteri, după cel de al doilea război mon-
dial a apărut primejdia unui nou război,
care ar fi și mai greu prin consecințele sale.
Cursa înarmărilor ia proporții tot mai mari.
Sînt sporite neîntrerupt armatele, flota ma-
ritimă militară și aviația militară. Realiză-
rile cele mai mari ale științei și tehnicii sînt
îndreptate spre producția celor mai distru-
gătoare mijloace de exterminare a oameni-
lor. Proporții deosebit de mari a luat cursa
înarmărilor în domeniul producerii armelor
atomice și cu hidrogen. Anumite țări con-
struiesc baze militare pe teritorii străine,
provocînd temeri legitime statelor împotriva
cărora aceste baze sînt îndreptate și agra-
vînd primejdia care amenință securitatea
statelor pe ale căror teritorii sînt create.
După cum se știe, datorită acestor măsuri
lumea se află de mulți ani în situația de
„război rece", iar pregătirile militare consti-
tuie o povară tot mai grea pe umerii po-
poarelor. Cercurile agresive desfășoară o
propagandă fățișă nentru un nou război.
Sînt stingherite legăturile economice și co-
merciale tradiționale care s-au încheiat între
state de-a lungul anilor.
Apare astfel limpede că situația creată
Cere să se ia măsuri urgente șl eficace pen-
tru7 slăbirea încordării internaționale, pentru
■industriale și mai ales la porumb, cadrele
didactice trebuie să folosească toate for-
mele de agitație ce le stau la îndemînă:
convorbiri cu țăranii muncitori, munda de
lămurire de la om la om și din casă în
casă, emisiunile stațiilor de radioficare,
răspîndirea broșurilor, cărților și ziarelor,
agitație vizuală, popularizarea fruntași-
lor etc. Ei au datoria patriotică de a mo-
biliza pe țăranii muncitori să folosească
orice oră bună de lucru și să aplice me-
todele înaintate, de a ajuta efectiv, zi de
zi, la organizarea și stimularea întrecerii
pe ogoare.
Pentru îndeplinirea sarcinii de a produ-
ce în 1955 10 milioane tone grîu și po-
rumb este necesar ca și țăranii muncitori
cu gospodării individuale să aplice pe
scară cît mai largă metodele agrotehnice
înaintate. Cadrele didactice pot și trebuie
să-i îndrume îndeaproape, să Ie arate
cum trebuie să mundească pentru ca pro-
ducția de 2000 kg porumb boabe la hec-
tar să fie nu numai realizată, ci și mult
depășit?..
In activitatea lor practică de zi cu zi,
pedagogii din școlile sătești trebuie să
sprijine pe fruntașii în agricultură, care
au obținut în cursul anilor o experiență
prețioasă în realizarea unor recolte mari.
Mai multă atenție orientării profesionale a elevilor
Alegerea profesiunii este unul dintre momentele cele mai
însemnate din viața unui tînăr.
Elevii Jncep de timpuriii să se gîndească ila ceea ce vor
să devină, la profesia pentru care doresc să se pregătească.
Totuși, în decursul anilor de școală ei oscilează și se hotă-
răsc cu greu pentru una sau alta dintre profesii. Unii își
aleg profesia la intimidare, fără să gîndească suficient asu-
pra acestui lucru, alții sub influența unor rude sau prieteni.
Mulți dintre ei iau hotărîri lăsîndu-se tentati de unele aspecte
neesentiale ale muncii din ramura de .activitate respectivă.
Rolul școlii, al pedagogilor, este de a-i ajuta pe elevi să-și
aleagă acea profesie pentru care manifestă interes și au apti-
tudini deosebite, pentru că de această alegere depinde. în mare
măsură, atît propria lor dezvoltare cît și aportul pe care ei îl
vor aduce la opera de construire a socialismului.
Cadrele didactice au manifestat preocupări pentru această
problemă și în anii școlari trecuti. Totuși, uneori s-a obser-
vat o tendință de orientare mecanică a elevilor spre diferitele
școli sau sectoare de activitate. Ținînd seama în primul rînd
de nevoile economiei noastre naționale, pedagogii trebuie să
orienteze tineretul spre acele sectoare care sînt în plină dez-
voltare și au cea mai mare nevoie de cadre. In această orien-
tare trebuie însă să se țină seama neapărat și de aiPiitiudinile
fiecărui tînăr în parte, de înclinațiile și dorințele lui. Peda-
gogii, care în timpul perioadei de școlarizare au avut posibi-
litate să-i cunoască bine pe elevii lor, au datoria patriotică
să-i influențeze în mod pozitiv în alegerea profesiunii, aiu-
Rrxlu-i să devină oameni folositori, să muncească în acele
sectoare unde pot da cele mai bune rezultate.
In anii școlari trecuti s-a observat la multi pedagogi, cît
și la părinții elevilor, tendința de a-i orienta ne tineri unila-
teral, numai spre profesiile intelectuale. Multi dintre absol-
venții care nu au reușit să intre într-o scoală medie sau în
învățămîntul superior, au preferat să piardă un an sau doi
decît să intre într-o întreprindere, deși ar fi avut și în felul
acesta posibilitatea să-și complecteze studiile, u învățând la
școli'e serale pentru tineretul muncitoresc și sătesc sau în-
scriindu-se la cursurile fără frecventă.
Sezisate de acest faipt, unele secții de învățămînt au înce-
put să se ocupe cu mai multă seriozitate de problema orien-
tării elevilor spre meseriile direct productive. De exemplu,
secția de învățămînt a Regiunii Autonome Maghiare a desfă-
șurat, prin colectivul de inspectori, unele acțiuni menite să
contribuie la mai buna orientare .a elevilor. Așa, de pildă,
s-a organizat o întîlnire cu un număr de circa 100 de elevi
cu tema „Alegerea profesiunii1*.
O mare importanță pentru ijusta orientare profesională a
elevilor o are educarea acestora în spiritul dragostei pentru
muncă, antrenarea lor în activități concrete, care să le dez-
văluie și să le dezvolte aptitudinile. Un exemplu pozitiv în
această privință îl constituie munca profesorului de fizică
Raffai Dezideriu de la școala medie din Odorhei, care a ame-
najat împreună cu elevii un atelier pentru confecționarea ma-
terialului didactic. El îi deprinde ,pe elevi să construiască
aparate, la început simple, apoi din ce în ce mai compli-
cate, ducînd totodată o muncă susținută de orientare a elevi-
lor spre diferitele sectoare ale industriei noastre. De aseme;
nea, are o influentă deosebit de pozitivă munca organizată
pe lotul școlar și în gospodăriile agricole colective de către
numeroase școli, cum sînt școala de 7 ani din Priboeni. re-
giunea Pitești, școala pedagogică din Oarei, regiunea Baia-
Mare, școala de 7 ani din Cocorăni, regiunea Suceava etc.
Astfel, de exemplu, elevii școlilor medii din Sf. Gheorghe au
sprijinit în toamnă acțiunea de strîngere a recoltei, prestând
în gospodăriile agricole colective din apropiere peste 12.000
ore de muncă voluntară. Pe măsură ce elevii învață să exe-
cute lucrări agricole, să aulice metodele agrotehnice înain-
tate. crește dragostea lor pentru agricultură. Aceasta, deter-
mină îndreptarea multora dintre ei către profesiile agricole.
Pentru a-i ajuta pe elevi să-și aleagă în mod just .profe-
siunea, multe școli organizează întîlniri ale elevilor cu mun-
citori fruntași din întreprinderi, vizite în întreprinderi, la
S.M.T. ș| la gospodăriile agricole colective. Așa. de pildă,
un muncitor fruntaș de Ia întreprinderea forestieră „Repu-
blica" din Reghin le-a vorbit elevilor școlii medii din loca;
■litate despre munca întreprinderii, stîrnindu-le interesul si
dragostea pentru această muncă. Elevii școlilor de 7 ani și
de 10 ani din Tg. Mureș au vizitat numeroase întreprinderi
din localitate, precum și unele S.M.T și gospodării agri-
cole colective din apropierea orașului.
In această perioadă, cînd în fața absolventilor se pune ne-
mijlocit problema alegerii unei profesiuni, pedagogii au da-
toria de a sta de vorbă cu fiecare dintre ei în parte și de a
le arăta cît de necesar este să chibzuiască cu seriozitate asu-
pra acestei probleme.
O deosebită însemnătate are orientarea elevilor spre sectoa-
rele direct productive ale economiei noastre naționale. Peda-
gogii trebuie să arate în chip convingător elevilor însemnă-
tatea muncii în fabrică, în uzină, pe ogor, să le vorbească
despre bucuriile .pe care le aduce munca, despre mîndria de
a face parte din rindurile clasei muncitoare.
Pedagogii trebuie să le arate elevilor lor că uzina, fabrica
sau ogorul nu îngrădesc posibilitățile lor de creștere, de dez-
voltare, ci dimpotrivă, deschid drumul spre o calificare supe-
rioară, deoarece înarmați cu temeinice cunoștințe și deprin-
deri, cu experiența muncii practice, ei vor putea studia cu
mai mult succes în învățăimîntul tehnic profesional sau în
instituțiile de învățământ superior
O sarcină deosebit de importantă le revine în munca de
orientare a elevilor cadrelor didactice din școlile sătești.
Acestea trebuie să cultive la elevi dragostea pentru satul na-
tal, dorința de a lucra în agricultură, de a contribui prin efor-
turile lor la ridicarea satului în care s-au născut.
Mulți dintre absolvenții școlilor de 7 ani vor lucra în agri-
cultură, alături de părinții lor. De asemenea, unii vor pleca
la școlile medii pentru a se pregăti pentru munca de trac-
toriști, tehnicieni agricoli etc. Școa'a are datoria de a-i educa
în așa fel pe acești elevi îneît să aprindă în ei dorința de a
se întoarce în satul din care au plecat, de a-și da contribu-
ția lor în opera de transformare socialistă a agriculturii.
Un rol hotărîtor în alegerea .profesiunii îl are influenta fa-
miliei. Dacă cei mai mu’ți dintre părinți privesc just această
problemă, mai stnt însă numeroși părinți care își îndreaptă
copiii pe calea care li se pare mai ușoară și despre care so-
cotesc că le Va asigura o viață comodă. Foarte multi părinți
mai consideră că numai profesiunile intelectuale sînt demne
de cinste și admirație. Pedagogii au posibilitatea de a inter-
veni cu competență și în această privință. Ei trebuie să dis-
cute cu părinții elevilor despre alegerea profesiunii fie indi-
vidual. fie în cadrul unor ședințe organizate în acest scop.
Lămurindu-i ou tact și cu răbdare, cadrele didactice trebuie
să-i .ajute pe părinți să înțeleagă just această problemă.
Orientarea elevilor spre profesiunile cele mai necesare sta-
tului, în care ei pot da cele mai bune rezultate, este o sar-
cină de cinste a pedagogilor. Să dăm tot sprijinul tinerilor
absolventi pentru a-și alege un drum just în viață, pentru a
deveni oameni de ispravă, folositori patriei,
V. POPOV1CI
0 uriașă contribuție la cauza păcii
întărirea încrederii reciproce în relațiile din-
tre state. Propunerea guvernului sovietic
răspunde întru totul acestei cerințe. Ea cu-
prinde măsuri concrete în problemele redu-
cerii armamentelor, interzicerii armei ato-
mice și înlăturării primejdiei unui nou răz-
boi.
Pornind de la faptul că propaganda de
război agravează încordarea internațională
și neîncrederea reciprocă între state, Guver-
nul Sovietic consideră că Adunarea Generală
a O.N.U. trebuie să recomande tuturor sta-
telor să ia măsurile necesare în scopul în-
deplinirii riguroase a hotărîrii Adunării Ge-
nerale care condamnă orice formă de pro-
pagandă pentru un nou război, care cere în-
cetarea în presă, radio, cinematografe, de-
clarații publice a oricăror îndemnuri la răz-
boi și la ațîțarea vrajbei între popoare. Ne-
respectarea acestei recomandări trebuie con-
siderată ca o încălcare de către statul res-
pectiv a îndatoririi sale internaționale și a
obligațiilor sale față de Organizația Națiu-
nilor Unite.
Constatînd cu satisfacție succesele obținute
în tratativele dintre statele interesate într-o
serie de probleme internaționale, Guvernul
Sovietic arată că sînt încă departe de a fi
epuizate posibilitățile de reglementare paș-
nică a problemelor internaționale nerezol-
vate.
Guvernul Sovietic consideră că Ia micșo-
rarea încordării internaționale și la crearear
încrederii necesare între state ar contribui
retragerea neîntîrziată de către cele patru
puteri a trupelor de ocupație de pe teritoriul
Germaniei, cu excepția unor contingente de
trupe strict limitate lăsate pe teritoriul Ger-
maniei vremelnic, pînă la încheierea unui a-
cord privitor la retragerea lor totală.
In declarația propusă de Guvernul Sovie-
tic se subliniază necesitatea ca statele mem-
bre permanente ale Consiliului de Secu-
ritate să ajungă la un acord cu privire la
lichidarea bazelor militare străine pe teri-
toriul altor state.
Guvernul Sovietic consideră că Adunarea
Generală trebuie să cheme statele care dis-
pun de experiență în domeniul producției
materialelor atomice și energiei atomice să
acorde un larg ajutor tehnico-științific și de
producție altor state în domeniul folosirii în
Experiența fruntașilor în produdțla a-
gricolă constituie mijlocul cel mai con-
vingător pentru a demonstra tuturor ță-
ranilor muncitori superioritatea metode-
lor agrotehnice înaintate. De aceea, este
bine ca învățătorii și profesorii, folosind
adunările și consfătuirile cu părinții co-
piilor, Consfătuirile de la cercul agroteh-
nic, gazetele de stradă etc. să antreneze
pe acei țărani muncitori care, aplicînd
metodele agrotehnice înaintate, au obținut
recolte sporite, pentru ca aceștia să ari te
în mod concret celorlalți țărani muncitori
metodele lor de ludru și rezultatele.
In aceste zile, în fața cadrelor didac-
tice stă sarcina de a arăta fiecărui țăran
muncitor colectivist, întovărășit și cu
gospodărie individuală că este în inte-
resul lui să acorde o atenție deosebită,
lucrărilor de întreținere a culturilor: pli-
virii grîului de toamnă și a dereaMor pă-
ioase semănate în primăvară, prăsirii flo-
rii soarelui, combaterii bolilor plantelor
și a insectelor dăunătoare.
Intensificîndu-și întreaga lor activitate
obștească în rindurile țărănimii munci-
toare, învățătorii și profesorii de la sate
trebuie să aducă o contribuție însemnată
la obținerea unei recolte cît mai bogate în
acest an.
scopuri pașnice a energiei atomice, fără con-
diționarea' unui asemenea ajutor de vreo ce-
rere cu caracter politic sau militar.
Intriicît situația încordată din anumite re-
giuni din Extremul Orient implică primejdia
unui nou război și reprezintă o gravă ame-
nințare pentru menținerea păcii «generale, sta-
tele interesate trebuie să reglementeze pro-
blemele nerezolvate în Extremul Orient în
conformitate cu principiile suveranității și
integrității teritoriale.
Uniunea Sovietică consideră că în rela-
țiile lor economice statele trebuie să înlă-
ture orice fel de discriminare care îmoiedică
colaborarea economică și propune O.N.U. să
recomande tuturor statelor înlăturarea pie-
dicilor din calea colaborării economice, din
calea comerțului internațional și lărgirea le-
găturilor culturale internaționale.
Oamenii iubitori de pace din toate țările își
dau- seama' că înfăptuirea măsurilor propuse
de Guvernul Sovietic va contribui la crea-
rea încrederii reciproce între state.
Guvernul Sovietic face propuneri concrete,
constructive cu privire la încheierea unei con-
venții internaționale referitoare la reducerea
armamentelor și interzicerea armei atomice.
In aceste propuneri se arată că reducerea ar-
mamentelor și interzicerea armei atomice tre-
buie să se efectueze în decurs de doi ani, în
două etape — prima etapă cuprinzînd anul
1956, iar cea de a doua anul 1957. In prima
etapă, ca prim pas, statele semnatare ale
Convenției se obligă să nu-și sporească for-
țele armate și armamentele față de nivelul
forțelor armate și armamentelor existente la
31 decembrie 1954. De asemenea, se limitea-
ză la nivelul cheltuielilor din 1954 alocările
pentru nevoile militare. Propunerile U.R.S.S.
prevăd că S.U.A., U.R.S.S., China, Anglia și
Franța trebuie să se oblige să reducă efecti-
vul forțelor lor armate astfel îneît să nu de-
pășească următoarele proporții:	S.U.A.,
U.R.S.S. și China cîte 1.000.000 — 1.500.000
oameni fiecare, iar Anglia și Franța cîte
650.000 oameni fiecare. Se prevede că redu-
cerea la nivelul stabilit să se facă în prima
etapă 50 la sută și în cea de a doua de
asemenea 50 Ia sută. Concomitent se vor re-
duce în mod corespunzător și armamentele
clasice.
Guvernul Sovietic propune convocarea, cel
Spartachiada pionierilor
și școlarilor
La Parcul Sportiv „Dinamo" din Capi-
tală a avut loc de curind Spartachiada de
gimnastică a pionierilor și școlarilor. La
acest mare concurs au participat un nu-
măr de 32 de echipe de fele și băieți, care
au totalizat împreună 256 de concurenti.
Printre concurenti s-au numărat numai e-
levi buni la învățătură.
La fete, pe locul intii au fost clasate
patru echipe, care au executat exercițiile
la un înalt nivel tehnic și artistic. Aces-
tea sînt echipele școlilor de 7 ani nr. 73
din raionul Tudor Vladimirescu și nr 15
din raionul I, V. Stalin, echipa școlii me-
dii de fete nr. 21 și echipa școlii, de 7
ani nr. 143 din raionul V. I. Lenin.
La băieți, cupele pentru locul I au fost
acordate echipelor de la școlile medii nr.
1 și nr. 12.
Concursul a scos în evidentă un mare
număr de elemente talentate.
ALECU CROITORII
mai tîrziu în prima
jumătate a anului
1956, a unei confe-
rințe mondiale pen-
tru reducerea gene-
rală a armamentelor
și interzicerea armei
atomice. Această con-
ferință va stabili efec-
tivul forțelor armate
pentru celelalte state, efectiv care va fi în
toate cazurile mult inferior nivelurilor sta-
bilite pentru cei cinci membri permanenți
ai Consiliului de Securitate.
Ca una din măsurile ce trebuie iuate în
primul rînd pentru înfăptuirea programului
de reducere a armamentelor și de interzicere
a armei atomice, propunerile sovietice pre-
văd încetarea experimentării armei atomice și
cu hidrogen. Odată cu începerea aplicării mă-
surilor în vederea reducerii armamentelor și
forțelor armate, statele trebuie să-și asume
obligația solemnă de a nu folosi arma nu-
cleară, pe care o consideră interzisă. Excepții
de la această regulă pot face în scopul apă-
rării împotriva' agresiunii în cazul cînd Con-
siliul de Securitate va adopta o hotărîre co-
respunzătoare.
Propunerile U.R.S.S. prevăd asumarea de
către statele care dispun de baze militare pe
teritorii străine a obligației de a lichida o
parte dintre aceste baze în cursul anului
1956.
In propuneri se prevăd apoi măsurile con-
crete care vor fi înfăptuite în cursul anului
1957, cînd va trebui să se pună capăt ime-
diat producției armelor atomice și cu hidro-
gen, să se reducă cu restul de 50 la sută for-
țele armate și armamentele S.U.A., U.R.S.S.,
Chinei, Angliei și Franței, să intre în vi-
goare interzicerea totală a folosirii armelor
atomice, cu hidrogen și a celorlalte arme de
exterminare în masă, să se pună la punct mă-
surile pentru lichidarea tuturor bazelor mili-
tare, navale și aeriene străine pe teritoriile
altor state.
Guvernul Sovietic propune de asemenea
măsuri concrete, ținînd seama de relațiile
existente în prezent între state, în vederea
controlului internațional asupra reducerii ar-
mamentelor și interzicerii armei atomice.
Propunerile Uniunii Sovietice cu privire la
reducerea armamentelor, interzicerea armei
atomice și înlăturarea primejdiei unui nou
război reprezintă o nouă contribuție în vede-
rea creării încrederii între state, în vederea
colaborării internaționale. Poporul nostru sa.
Iută cu bucurie aceste propuneri și își ex-
primă hotărîrea de a lupta pe mai departe
pentru cauza nobilă a păcif.
PRACTICA PEDAGOGICA
A VIITORILOR PROFESORI
Viitorii profesori de limba și literatura
romînă trebuie să aibă o temeinică pre-
gătire profesională, să fie înarmați cu
cunoștințe temeinice, să fie însuflețiți de
dnagoste pentru profesiunea aleasă.
Unul dintre mijloacele principale pen-
tru buna pregătire.a viitoarelor cadre di-
dactice îl constituie practica pedagogică.
Aceasta dă studenților prilejul de a-și a-
plica cunoștințele dobîndite, de a cunoaște
problemele pe care le ridică activitatea
instructiv-educativă și căile pe care pot
fi rezolvate.
In perioada practicii pedagogice, stu-
dentii secției de limba și literatura ro-
mină a Facultății de filologie și istorie de
la Universitatea „Victor Babeș" din Cluj
au participat la numeroase lecții în șco-
lile de 7 și de 10 ani. Ei au asistat
de asemenea la orele educative organizate
în școli, la ședințele cercurilor literare,
la consfătuirile cu părinții. In timpul
practicii au avut loc întîlniri între stu-
denti și profesori fruntași de limba ro-
mînă, diriginți și directori.
In acest an practica pedagogică a stu-
dentilor a fost mai bine organizată decît
în trecut. Studentii au asistat la diferite
tipuri de lecții, de pildă la lecții de lec-
tură literară, urmărind înarmarea elevilor
cu deprinderea de a citi corect, logic și
expresiv, la lecții în care s-a analizat con-
ținutul de idei al unor opere literare și
forma acestora etc. De asemenea, ei au
participat la lecții de gramatică — de
predare a cunoștințelor noi și de recapi-
tulare. Fiecare student din anul IV a ți-
nut în cadrul practicii pedagogice cîte
6-7 lecții de diferite tipuri. In majoritatea
lor, lecțiile ținute de studenți s-au desfă-
șurat la un nivel corespunzător. Ei s-au
pregătit temeinic pentru lecții, și-au în-
tocmit judicios planurile și au reușit să
transmită elevilor cunoștințe clare, siste-
matice. Sînt demne de menționat, de
exemplu, lecțiile studenților Leon Bakon-
schi, losif Țon, Dumitru Boboșa. Rodica
Bitan, Mircea Tomuș, Eugenia Bălănea-
nu ș.a. Acești studenți au muncit cu multă
conștiinciozitate pentru pregătirea lecții-
lor, eu participat din plin la toate fore
mele de activitate organizate în perioada
practicii pedagogice, au făcut observații
juste cu privire la lecțiile demonstrative
la care au asistat. De asemenea, acești
studenți au întocmit proiecte de scheme
(material didactic) atît pentru lecțiile de
literatură, cît și pentru lecțiile de grama-
tică. Astfel, pentru lecțiile de literatură
s-au întocmit scheme cu temele „Scriitorii
epocii de la 1848", „Scriitorii grupați în
jurul Contemporanului", „Tematica poe-
ziei lui George Coșbuc", „Proza, poezia
și dramaturgia în literatura noastră ac-
tuală". Pentru gramatică s-au alcătuit
scheme cu temele: „Atributul și felurile
lui“, „Felurile complementelor". „Verbele
auxiliare și funcțiile lor“ „Conjuncțiile",
„Propozițiile subordonate'* etc.
La buna pregătire a studenților a con-
tribuit faptul că responsabilii grupelor
de practică, lectori și asistenti au muncit
cu conștiinciozitate, dînd studenților con-
sultațiile necesare, stimulîndu-i pentru o
muncă sistematică și perseverentă, trezin-
du-le dragoste și interes pentru activita-
tea didactică.
In desfășurarea practicii pedagogice a
studentilor s-au semnalat însă și o serie
VffiRAIWOg
Tale
Intr-o bună dimineață, în-
vățătorul Constantin Vlad se
trezi în clasă cu un curier
de la sfatul popular al co-
munei :
— Tovarășe învățător, sin-
teți chemat la sfat- Tovară-
șul președinte vă așteaptă
de urgență.
— Bine, răspunse învăță,
torul. Termin ora și vin!...
— Păi, n-auziți că-l ur-
gent ? Veniti acum — șl
terminafi ora după aceea-
Ș-apoi, dacă vă gîndiți bine,
ora se termină ea și singu-
ră-. .-
Intrigat de asemenea ur-
gență, învățătorul a fost si-
lit să-și întrerupă cursul și
să se repeadă la sfat- Pre-
ședintele îl întimpină cu bra-
țele deschise:
— Bine că te văd, tovară-
șe învățător!..- Numai dum-
neata ne mai poți scoate
din încurcătură- Ia loc, stai!
învățătorul, din ce în ce
mai surprins, se așeză pe o
margine de scaun :
— Ce s-a întîmplat ? în-
trebă el-
— Uite despre ce este
vorba: Noi apreciem așa cum
se cuvine munca dumitale
pedagogică și educativă. Ce
s-ar face copiii de școală
din satul nostru fără dum-
neata? Ce s-ar face părinții
fără dumneata? Conștiincio-
zitatea dumitale profesiona-
lă este dublată și de talen-
tul dumitale pedagogic.
Dumneata ești născut să fii
învățător !
Uluit, învățătorul ascultă
tirada președintelui fără să
înțeleagă mare lucru din ea:
— Mă rog, mă rog, dar
pentru ce am fost chemat ?
Președintele se ridică so-
lemn :
— Pentru că avem încre-
dere în dumneata! Pentru
că a plecat gestionarul de
la cooperativă, și n-are cine
să-i țină locul. Numai două
săptămîni-, Atît !.... Șl nu-
mai după mesele...
— Dar vedeți — încercă
învățătorul să protesteze —
după mesele sînt ocupat.
Pregătesc temele pentru a
doua zi, mai ajut pe unii
elevi rămași in urmă și...
— Ei lasă, cu priceperea
dumitale pedagogică sînt
încredințat că vei ști să-țt
planifici timpul. Și uite încă
ceva: Dumneata ești și res-
ponsabilul gazetei de stra-
dă- Te scutesc în schimb de
munca asta- Doar așa, să te
ocupi de ea din cind în
cînd: să aduni articolele, să
le citești, să mai scrii și
dumneata uneori un articol,
n t p e d a
I. Avion
S. Rudeanu
două!... Atunci ne-am în-
țeles....
— Tovarășe președinte,
dar, n-o să pot! Școala.-
— Ei,vezi, așa ești dum-
neata! Fugi de sarcini I...
Uite, mi-ai năruit tot ela-
nul! Și eu care vroiam si
te rog pentru niște tabele...
Ni s-au cerut de la raion.-
Dumneata ai scriere frumoa-
să! Intr-o săptămînă le ter-
mini pe toate...
A trecut o săptămînă, și
învățătorul a fost chemat
urgent de la cooperativă,
unde ținea gestiunea, să se
prezinte din nou la tovară-
șul președinte al sfatului:
— Ei, cum merge, tova-
rășe învățător 2
— Tovarășe președinte,
sper că m-ați chemat ca să
mă eliberați de sarcina asta
de la cooperativă, care nu
intră în atribuțiile mele. Din
pricina ei sînt nevoit să ne-
glijez școala și activitatea
culturală.
de lipsuri. Unii, studenți au dovedit că nS
știu să organizeze mulțumitor o lecție.
Mai mult încă, au dovedit că nu stăpînesc
nici' ei înșiși temeinic cunoștințele pe
care vor trebui să le transmită elevilor.
De pildă, practicanta Stela Dumitrache a
corectat greșit răspunsurile elevilor, con-
fundînd pronumele personal cu adjectivul
posesiv. La o lecție de lectură literară
ea a atribuit poezia „Toboșarul Fmpurilor
noi", scrisă de M. Beniuc, scriitorului A,
Toma. De asemenea. La o lecție de lectu-
ră 'literară studenta Valeria Chirutescu'
a explicat confuz sensul unor cuvinte ne4,
cunoscute elevilor, a confundat caracteri*
zarea personajelor cu expunerea conținu*
tului operei etc. Unii studenți nu au rem
șit să analizeze toate aspectele materiei
lului gramatical, grăbindu-se adesea sa*
tragă concluzii fără c.a elevii 6ă poată
observa și acumula suficiente elemente
pentru înțelegerea fenomenului analizat.
Aceste lacune în pregătirea studentilor sa
datoresc atît lipsei tor de conștiinciozita-.
te fată de îndeplinirea sarcinilor, atitudii
nii lor nejuste față de învățătură, cît șî
unor neajunsuri existente în .activitatea'
catedrei de limba romînă.
Pentru remedierea acestor lipsuri este
necesar ca în anul viitor să se acorde d
mai mare atenție însușirii temeinice de
către studenți a cunoștințelor de grama*
tică, să se insiste mai mult asupra unor
noțiuni de gramatică prevăzute îri
programa școlilor de 7 ani și medii. De
nsemenea, este necesar să fie îmbunătățit
cursul de literatură. Numeroși studenti
au întîmpinat greutăți la lecțiile în care
s-au analizat unele opere din punctul de
vedere al măiestriei artistice. Acest lucru
se datorește în mare măsură faptului că
cursul special de stilistică se oredă abia
în semestrul doi al anului IV. In viitor
vor trebui luate măsuri pentru înlăturarea
acestui neajuns.
Atitudinea față de practica pedagogică
a studenților a fost, în ansamblul ei, mul-
țumitoare. Nu s-au semnalat acte de in-
disciplină sau abateri de la program.
Pentru îmbunătățirea continuă a pregă-
tirii studenților este necesar să se pracj
tice mai larg sistemul lucrărilor scrise
nu numai la lingvistică, ci și la litenatuiră,
pentru ca studenții să fie obișnuiti cu
controlul mai riguros al scrierii corecte.
Este necesar, de asemenea, să se intro-
ducă în planul de învățămînt Un primii
trei ani de studii) un curs special de sti-
listică.
Pentru buna îndrumare a sudenților în
timpul practicii pedagogice este necesar
să fie încadrați asistenti și lectori cu o
vechime de cel puțin doi ani în învătă-
mîntul superior, care au dobîndit expe-
riență și au dovedit interes pentru această
activitate. In acest fel vom reuși ca, la
sfîrsitul fiecărui an școlar, să 'trimitem în
școlile medii profesori din ce în ce mai
bine pregătiti.
GEORGETA MUNTEANU
conferențiar la Facultatea de filologie-
istorie a Universității „V. Eabeș“ din
Cluj
g o g i c
Președintele încruntă din
sprincene:
— Mă miră, tovarășe, că
tocmai dumneata privești
lucrurile atît de strimt..- Păi
se poate să ne îngrijim de
munca culturală in detri-
mentul cooperației ? In de-
trimentul muncii economice?
Păi dacă facem așa unde
ajungem? Noi trebuie să a-
vem o privire de ansamblu!
Și cum îți spuneam: ia în
mină și ansamblul artistic
al căminului cultural și nu
neglija cooperativa !
In momentul de față, Con-
stantin Vlad e învățător,
gestionar de cooperativă,
responsabil al echipei artis-
tice, al gazetei de stradă șl
ține registrele la M.A.T.
I-a spus președintele tn-
tr-o zi, cînd învățătorul a
venit să i se plîngă:
— Păi ai putea să duci ta
bun sfîrșit atîtea munci dacă
n-ai avea un asemenea ta-
lent pedagogic? Ascultă
ce-ți spun eu: nici n-ai pu-
tea fi altceva decît învăță-
tor. Ești născut pentru asta!
Redacția și administrația: București, str. Splru Haret nr. 12. Telefon 4.24.00. Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Sctnteil „I. V. Stalin" București, Pițta Scînteii.