Proletari din toate țările, uniți-vă !
Aniversarea proclamării
Satin innfimmmui
Organ al Alinisterului Invățămî ntului și al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din Invățămîr.t
ANUL VII Nr. 317
4 PAGINI, 25 BANI
Vineri 6 mai 1955
Zece ani de Ia istorica victorie
( PRIN ȘCOLILE PATRIEI
independenței statului nostru
La 9 mai se împli-
nesc 78 de ani de la
proclamarea indepen-
denței de stat a Ro-
mîniei, de la elibera-
rea poporului romîn
de sub jugul cumplitei
Prof. univ. I. lonașcu
laureat al Premiului de Stat
dominații turcești.
Sărbătorim această zi istorică în condițiile
întăririi statului democrat-popular, ale avîn-
tului oamenilor muncii pentru construirea
socialismului și ale luptei nestăvilite pentru
pace, împotriva ațîțătorilor la un nou război
nota agentului
ministrul de Externe,
convenția cu Rusia.
Această acțiune a pro-
vocat furia capitaliști-
lor englezi, așa cum
se poate constata din
diplomatic romîn din Viena,
asupra Germaniei fasciste
Anul acesta, la 9 Mai, toate popoarele
lumii sărbătoresc 10 ani de la memorabi'a
și istorica victorie asupra Germaniei fasciste
care a dezlănțuit cel de al doilea război
mondial.
Sărbătorind victoria, popoarele lumii, și îm-
preună cu ele poporul nostru își îndreaptă
gindurile cele mai bune, pline de recunoș-
tință către Uniunea Sovietică și glorioasele
ci Forțe Armate, care ducînd pe umerii lor
tot greul crîncenului război au avut rolul
iiotiirîtor în zdrobirea imperialismului
fascist german.
Cel de al doilea război mondial, care a
zguduit și însîngerat viața pașnică a multor
popoare și state din anul 1939 și pînă în
1945, a fost pregătit cu febrilitate și
știință de forțele cele mai agresive ale
reacțiunii imperialiste internaționale și în pri-
mul rînd de monopoliștii americani, englezi,
francezi, germani și japonezi.
Pentru asigurarea profitului maxim, cele
mai agresive forțe ale reacțiunii mondiale
au ales calea războiului sperind, în visul lor
nebunesc, că vor reuși prin război să obțină
o nouă reîmpărțire a lumii, o mai cruntă în-
robire a popoarelor și în primul rînd nimi-
cirea primului stat socialist aii lumii — Ur.iu-
nea Sovietică, care din Octombrie
ca un spin în ochi.
Germania fascistă și Japonia
cîini de pază și forțe de șoc ale
1917 le stă
militarist ă,
imperialis-
mului mondial, susținute material și politic
de monopoliștii americani, englezi și fran-
cezi, neînfrînate la vreme prin măsuri de
securitate colectivă, așa cum propusese în
repetate rînduri și în mod concret Uniunea
Sovietică, au dezlănțuit războiul cel mai
pustiitor cunoscut de omenire pînă în acea
vreme, război care n-a întîrziat să se trans-
forme într-un război mondial.
Imperialiștii fasciști germani și niponi, în
loc să se năpustească de la bun început îm-
potriva Uniunii Sovietice, așa cum plănuise
reacțiunea internațională, s-au năpustit în
primul rînd chiar asupra țărilor în care
„domneau" imperialiștii ce le-au fost inspi-
ratori, protectori și susținători.
La 22 iunie 1941 Uniuirta Sovietică este
atacată mișelește de hoardele hitleriste care
în acele vremuri constituiau cea mai puter-
nică mașină de război făurită vreodată de
capitaliști.
La chemarea P.C.U.S. și a Guvernului So-
vietic, popoarele sovietice s-au ridicat Ia
luptă ca un singur om — la o luptă pe viață
și pe moarte — cu cel mai crunt dintre duș-
manii ce au încercat pînă atunci sa le co-
tropească patria.
In fruntea tuturor acțiunilor pe front și în
spatele frontului, pentru zdrobirea agresori-
lor, se aflau comuniștii, crescuți și căliți în
luptă de marele partid at lui Lenin și Stalin.
Pe baza masurilor excepționale luate de
Partidul Comunist și Guvernul Uniunii So-
vietice, datorită luptelor de apărare activă
desfășurate de Armata Sovietică pe cimpu-
rile de bătălie, precum și loviturilor nimi-
citoare date de partizanii sovietici în terito-
riile cotropite și sprijinului masiv dat fron-
tului în oameni și materiale de popoarele so-
vietice, — ofensiva germană pe direcția
Moscova, Leningrad, Rostov a fost oprită.
Aceasta prima izbîndă a Armatei Sovie-
tice și a popoarelor sovietice în Marele Război
de Apărare a Patriei și totodată prima în-
frîngere serioasă a trufașelor și tîlhăreștilor
trupe hitleriste a avut un imens rol politico-
moral îmbărbătînd și insuflînd încredere în
victoria finală nu numai popoarelor sovietice,
dar și popoarelor Europei care gemeau sub
călcîiul de robie al Germaniei fasciste.
In vara și toamna anului 1942, Germania
hitleristă, fo!osindu-se de faptul că trupele
anglo-amcricane n-o deranjau cu nimic —
acesta fiind și planul imperialiștilor ameri-
cani și englezi — reîncepu o ofensivă de și
mai mari proporții pe diiecția Stalingrad și
Caucaz. in august 1942, trupele fasciste ger-
mane se apropiată de orașul Stalingrad pen-
t/u care începu una din bătăliile cele mai
mari ale lumii
La 19 noiembrie 1942, Armata Sovietică
dezlănțui o contraofensivă de uriașe proporții
prin forțele umane și tehnice de război lo-
losite și printr-o concepție unică în istoria
războaielor, care dovedi cu prisosință forța
și superioritatea științei și artei militare so-
vietice asupra științei și artei militare bur-
gheze. La 2 februarie 1943 bătălia Stalin-
gradului a luat sfîrșit prin nimicirea ultime-
lor rezistențe pe care le-au mai încercat
trupele hitleriste. Bătălia Staiingradului pro-
duse o mare cotitură în desfășurarea între-
gului mers al celui de al doilea război mon-
dial. Din acest moment inițiativa în pictarea
războiului trecu definitiv in mina comanda-
mentului sovietic, iar popoarele sovietice și
glorioasa lor Armată, prin izbînda obținută,
demonstrară lumii întregi că sînt capabile să
zdrobească singure uriașa mașină de război
istă.
^^vara anului 1943 a avut loc grandioasa
bătălie de la Kursk—Orei, care s-a sfîrșit cu
nimicirea altor divizii hitleriste dotate cu cea
mai modernă tehnică.
il 1944 este marcat în desfășurarea Ma-
Război de Apărare a Patriei prin cele-
brele 10 lovituri ce au fost date de Anuala
Sovietică armatelor fasciste germane.
Armata Sovietică păși în acest an peste
granițele de stat ale Uniunii Sovietice —
contribuind cu sîngele vărsat din belșug de
eroicii ostași sovietici la eliberarea Romî-
niei, Bulgariei, Iugoslaviei, Ungariei, Po o-
niei și Cehoslovaciei.
In condițiile eliberării Romîniei de către
glorioasele armate ale Uniunii Sovietice,
forțele patriotice din țara noastră, sub con-
ducerea Partidului Comunist Romîn, au în-
făptuit actul istoric de la 23 August 1944.
Din acest moment, poporul nostru, sub con-
ducerea partidului, participă direct la lupta
împotriva Germaniei fasciste, contribuind cu
cele 14 divizii, în frunte cu Divizia Tudor
Vladimirescu, nu numai la eliberarea patriei
noastre, dar chiar și la eliberarea Ungariei și
slovaciei.
cîmpurile de bătălie, soldații romîni și
sovietici se înfrățiră prin lupta lor comună
împotriva dușmanului comun, imperialismul
fascist german.
Armata noastră a contribuit direct la eli-
berarea a 3.831 localități, între care 53 de
orașe, acoperindu-se de glorie, citată fiind
pentru eroismul ei în multiple rînduri în co-
municatele Comandamentului Suprem al
Armatei Sovietice.
In mai 1945 Armata Sovietică dădu ulti-
ma lovitură armatei hitleriste, cucerind sin-
gură orașul Berlin, bîrlogul fiarei fasciste.
Uniunea Sovietică, cucerind victoria asu-
pra Germaniei fasciste, forță de șoc a impe-
rialismului mondial, a demonstrat omenirii
întregi invincibilitatea, forța și superioritatea
primului stat socialist al lumii, reazim de
nădejde al păcii și al dezvoltării libere a
popoarelor.
înalta capacitate de apărare a Statului So-
vietic a fost dată de puternica industriali-
zare socialistă a țării, în cadrul căreia pîr-
ghia principală a constituit-o industria grea
cu pivotul ei — industria construcțiilor de
mașini—de colectivizarea agriculturii, de
excepționala unitate moral-politică a popoa-
relor sovietice care fac un bloc de granit în
jurul guvernului sovietic și al Partidului
Comunist. înalta capacitate de apărare a
Patriei ș> a Statului Sovietic a mai fost asi-
gurată prin făurirea Armatei Sovietice, ar-
mată de prim rang, unică în istoria lumii,
armată chemată să apere cuceririle Revolu-
ției din Octombrie, pacea și libertatea po-
poarelor în lumea întreagă.
Victoria în cel de al doilea război mon-
dial a fost cucerită datorită contribuției ho-
tărîtoare a Uniunii Sovietice care a purtat
singură povara aspră a celui mai greu
război.
Cel de al doilea război mondial, pregătit
cu înfrigurare și cu patimă turbată de im-
perialiștii de pretutindeni și în special de im-
perialiștii americani, englezi, germani și
francezi, s-a terminat cu rezultate neprevă-
zute de grupurile de monopoliști.
In locul nimicirii Uniunii Sovietice către
care imperialiștii de pretutindeni au îndreptat
mașina de război a Germaniei fasciste și a
Japoniei militariste, U.R.S.S. a terminat răz-
boiul mai puternică de cum fusese înainte,
cu un uriaș prestigiu internațional.
Ca urmare a victoriei Uniunii Sovietice
asupra Germaniei fasciste și Japoniei mili-
tariste, o serie de țări din Europa și Asia
s-au desprins din lanțul imperialismului și
au pornit pe drumul adevăratei democrații.
Popoarele din aceste țări, printre care și
propriile
poporul nostru, și-au luat soarta în
mîini și și-au făurit o viață nouă.
Pentru a întoarce roata istoriei
imperialiștii americani, englezi și
și-au călcat toate angajamentele
înapoi,
francezi
solemne
luate în cursul războiului și consemnate în
documentele conferințelor de la Yalta, Tehe-
ran, Potsdam.
Forțele reacțiunii internaționale au- reali-
zat multe pacte agresive, au împînzit globul
pămîntesc cu sute de baze aeriene și na-
vale, încurajează în țările lor pe toate căile
politica înarmărilor, se opun cu înverșunare
la propunerile Uniunii Sovietice de a fi in-
terzise armele de exterminare în masă și în
primul rînd armele atomice și termonucleare.
O asemenea poziție a forțelor reacțiunii
mondiale și a guvernelor lor reprezentative
din S.U A., Anglia și Franța nu este cîtuși
de puțin un semn al tăriei și forței, ci este
un semn al slăbiciunii, al panicii și al senti-
mentului unui apropiat sfîrșit.
In opoziție cu cele ce se petrec în lagărul
imperialist și antidemocratic, unde domnește
mizeria maselor largi muncitoare, cresc în
chip fabulos profiturile trusturilor, unde au
loc interminabile greve și domnește o iste-
rie a războiului și nesiguranța zilei de
mîine, în lagărul socialismului și al păcii
care cuprinde mai bine de 900.000.000 oa-
meni pe un teritoriu ce reprezintă ‘A a glo-
bului pămîntesc domnesc calmul, bunăsta-
rea oamenilor muncii, unitatea moral-
politică a maselor populare în jurul parti-
delor comuniste și muncitorești și al
nelor țărilor respective.
Popoarele lagăru’ui socialismului
guver-
și al
păcii privesc cu vigilență sporită la unelti-
rile deșănțate, criminale ale imperialiștilor
de pretutindeni. Ele acordă o atenție deose-
bită întăririi capacității lor de apărare, în
cadrul căreia, pe baza experienței sovietice,
un rol de seamă îl îndeplinește dezvoltarea
continuă a industrializării socialiste și în
primul rînd dezvoltarea industriei grele,
transformarea socialistă a agriculturii, o u-
nitate moral-politică de granit a maselor
populare în jurul partidului și guvernului și
crearea unor forțe armate puternice, înzes-
trate cu o tehnică de prim rang și care stă-
pînesc la perfecție știința și arta
sovietică, știința
nilor.
Ca urmare a
Paris, țările
și arta învingerii
militară
dușma-
ratificării acordurilor de la
europene de democrație
In sprijinul campaniei agricole
Cadrele didactice de pe întreg cuprinsul patriei noas- ;
tre sprijină intens campania agricolă de prim**-ară. Ele
depun eforturi susținute pentru a îndruma țăranii mun-
citori in vederea efectuării la timp a muncilor agricole
și a aplicării în practică a metodelor agrotehnice înain-
tate.
De exemplu, cadrele didactice din comuna Godinești, ',
raionul Baia de Aramă, regiunea Craiova, desfășoară, }
sub îndrumarea organizației de partid, o vie activitate
culturală. La cele patru cămine culturale din comună,
învățătorii țin conferințe pentru îmbogățirea cunoștin-
țelor țăranilor muncitori. De asemenea, articolele de la
gazetele de stradă sînt schimbate regulat.
Datorită și muncii de lămurire duse de la om la om
de cadrele didactice, în satul Racoți din comuna Godi-
nești a luat ființă de curind o întovărășire agricolă cu
o suprafață totală de 20 ha.
O vie activitate culturală se desfășoară și în comuna
Bucinișu, raionul Caracal. La școala de 7 ani din această
comună lucrează învățătorul comunist Vasile Diaconu.
El se acupă îndeaproape de amenajarea parcelei experi-
mentale școlare, care contribuie la răspîndirea metodelor
agrotehnice înaintate. Pe lîngă experimentarea acestor
metode, învățătorul Vasile Diaconu se îndeletnicește de
cîțiva ani și cu experiențe miciuriniste. Așa. de exemplu,
printre experiențele aplicate cu mult succes, se numără
asolamentul pe 10 ani, altoirea pepenelui galben pe do-
vleac alb, a ardeiului pe roșii și invers, a florii-soarelui
pe napi și invers etc. învățătorul V. Diaconu și celelalte
cadre didactice din comuna Bucinișu îndrumă pe țăranii
muncitori în cadrul cercului agrotehnic și prin conferin-
țele ținute la căminul cultural.
O rodnică activitate de răspîndire a cunoștințelor agro-
tehnice în rindurile țăranilor muncitori desfășoară și alte
cadre didactice, cum ar fi Marius Vasilescu din satul Po-
telu, raionul Corabia, loan Păunescu din comuna Filiași,
1. Făleau din satul Dănceu, raionul Vînju Mare și alții,
care împletesc activitatea din școală cu munca cultural-
educativă în rindurile maselor de țărani muncitori.
Orchestra elevilor
Din inițiativa cadrelor
didactice, la școala medie
de băieți nr. 11 din Bucu-
rești a fost alcătuită o
orchestră muzicală. Instru-
mentele necesare au fost
procurate cu sprijinul co-
mitetului de părinți.
De curind, orchestra a
dat primul ei concert, bucu-
rindu-se de un larg și me-
ritat succes. Numeroșii
auditori ai concertului —
elevi și părinți
s-au
bucurat mult de realizările
obținute de membrii orches-
trei. Printre aceștia s-au e-
videntiat elevii Cosma Via-
dimir, Dianu Liviu, Cons-
tantinescu Stelian și altii,
care au executat la vioară,
pian și acordeon selecfiuni
din muzica popoarelor.
mondial.
Grozăviile
simțite atit
poarele din
consecventă
țelul precis
subjugării otomane au fost adine
de poporul nostru, cît și de po-
Peninsula Balcanică. Rusia —
politicii ei de veacuri, urmărind
a.[ descătușării popoarelor din
lanțurile imperiului otoman
a sprijinit
populară, în frunte cu Uniunea Sovietică,
s-au văzut nevoite să ia măsuri pe baza ce-
lor hotărîte la Conferința de la Moscova, să
elaboreze un tratat comun de alianță și
asistență mutuală și pentru crearea unui
comandament unic al Forțelor lor Armate.
Conferința care va avea
peste cîteva zile, la 11
realizarea acestor țeluri,
loc
mai
este
sprijinită unanim de poporul
la Varșovia
1955, pentru
salutată și
nostru, care
iubește pacea și urăște cu toată puterea
ființei sale războiul imperialist și pe agre-
sori.
Poporul nostru și Armata sa Populară,
care se pregătește zi cu zi pentru apărarea
păcii, independenței și suveranității patriei
noastre, sărbătoresc victoria și pe cuceritorii
ei și sînt ferm hotărîte ca făcînd zid în jurul
Partidului și Guvernului R.P.R., strîngînd
legăturile de prietenie și alianță cu
popoarele lagărului socialist și în primul
rind cu popoarele sovietice, eliberatoarele
noastre, și glorioasa lor armată, să țină
sus și dîrz steagul victoriei și al păcii ce a
fost înălțat acum zece ani după zdrobirea
Germaniei fasciste agresoare.
Cărfi
pentru pionieri
și școlari
La librăria tineretului
din Iași au fost inst.r
late de curind 225 de
casete. Fiecare dintre a
ceste casete poartă nu-
mele unui elev sau pio-
nier. In aceste casete
s:nt păstrate to-ate căr-
țile nou apărute și pre-
ferate de micii cititori.
Cărțile sînt păstrate în
această casetă pînă cînd
economiile strinse
■la
CEC îi vor permite mi-
cuLui cititor să și
cumpere. Ghișeul
■le
Ca
sei de Economii și Con-
semnațiuni se află chiar
în incinta librăriei.
De la 20 aprilie, de
citul a început să
fie
pusă în aplicare aceas-
tă inițiativă și pînă a-
cum, zeci de pionieri și
e’.evi ieșeni și-au pro-
curat în acest fel cărți-
le dorite. Gică Simio-
nescu de la școa'a de
10 ani nr. 2 băieți, Do-
rin Moscoviti de fla
școala de 7 ani nr.
Otilia Georgescu de
școala de 7 ani nr.
fete, loan Pctrescu
7,
la
de
la școala mixtă nr. 11
și mulți alții au citit cu
drag cărțile cumpărate
din micile lor economii.
Cu ajutorul
gospodăriei agricole colective
Școala din comuna
Se-
ceni, raionul Făget, tine o
legătură strinsă cu gospo-
dăriile agricole colective
din apropiere. Cadrele di-
dactice de la această școa-
lă au folosit pentru anumi-
te demonstratii experimen-
tale, in vederea răspândirii
regulilor agrotehnice îna-
intate, răsadnițe m;ci. im-
provizate. In primăvara a-
ceasta, conducerea gospo-
dăriei Seceni a pus la dis-
poziția școlii cele necesare
pentru confecționarea ghi-
vecelor nutritive și pentru
însămintări. comparative in
răsadnițe mai mari.
0 activitate obștească interesantă și folositoare
Elevii școlii de 7 ani din
comuna Răchitoasa, raio-
nul Zeletin desfășoară, sub
conducerea cadrelor didac-
tice, o activitate obștească
interesantă și folositoare.
Astfel, ei au plantat peste
100 de puieți de diferite
specii. Profesorul de științe
naturale le-a explicat cum
trebuie plantați pomii în-
tr-o livadă pentru a obține
rezultate maxime cît și
felul cum trebuie îngrijiți.
In acest fel, activitatea
obștească contribuie și la
lărgirea cunoștințelor ele-
vilor.
De asemenea, cu ajuto-
rul elevilor au fost scoși
din pepiniera Ocolului Sil-
vic, pentru a fi sădiți
de-a lungul șoselelor și pe
terenuri degradate, 125 de
puieți de plop și peste 1000
de puieți de salcîm.
EMIL HUȚAN
directorul școlii de 7 ani
din comuna Răchitoasa,
raionul Zeletin
prin toate mijloacele (voluntari, bani, arma-
ment) răscoala Bosniei și Herțegovinei (în
1875), a înfierat cu toată energia atrocitățile
comise de turci împotriva răsculatilor bul-
gari (în aprilie 1876) și a intervenit pe cale
diplomatică în favoarea sîrbilor și muntene-
grenilor, ridicați la luptă îndîrjită pentru
eliberarea de sub apăsarea musulmană.
In acest timp de puternice mișcări anti-
otomane, guvernul pur moșieresc din Romî-
nia, condus de Lascăr Catargiu, se dcc'ara
pentru „neutralitate" și înțelegere cu Poarta,
situîndu-se pe o poziție de trădare a intere-
selor poporului romîn dornic să pornească
lupta pentru independență și scuturarea
gului semilurei, și de nepăsare față
lupta popoarelor asuprite din Balcani. Pe
altă parte, acest guvern subscria politica
iu-
de
de
de
infeudare economică a țării față de Austro-
Ungaria, încheind dezastruoasa convenție co-
mercială din 1875, care avea sa satisfacă
interesele moșierilor deținători de mari can-
tități de cereale-marfă, să lovească puternic
industria autohtonă în curs de dezvoltare
și să
provoace
economiei naționale în
I timp de 10 ani, cît această convenție a fost
I în vigoare, imensa pagubă de 900 milioane
I lei aur.
Politica guvernului moșieresc a provocat
nemulțumiri în masele țărănești și orășe-
nești, de care s-a folosit burghezia, pornind
o viguroasă campanie de răsturnare a gu-
vernului și constituind, cu un grup de mo-
șieri, coaliția de la Mazar-pașa, care a izbu-
tii în primăvara anului 1876 să-și pună în
aplicare planurile și să formeze un guvern
burghezo-moșieresc, condus de Brătianu și
avind la Externe pe Mihail Kogălniceanu.
In vreme ce Kogălniceanu, ca exponent al
unei pături din burghezie interesată în dez-
voltarea industriei naționale și a unei piețe
de desfacere în interior fără opreliști, măr-
turisea că va ajuta în ascuns pe răsculatii
sîrbi, iar C. A. Rosetti sprijinea prin ziarul
„Romînul" lupta popoarelor din Balcani, ba-
zată pe ajutorul Rusiei, care — scria dînsul
— „are intențiunca fermă de a interveni cu
toată greutatea" pentru a pune capăt „tristei
situaliuni a poporațiunilor creștine", Brătia-
nu, pentru a fi pe placul puterilor apusene,
declara că n-are „decît o opiniune în res-
pectul neutralității absolute", se felicita că la
îndemnul Europei s-a abținut „de la orice
participare în luptele întreprinse în Peninsu-
la Balcanică" și, pentru a manifesta mai
limpede poziția „neutralității", ordona des-
concentrarea trupelor, pentru care ispravă
agentul nostru diplomatic Șendrea raporta
la București satisfacția lordului Lyons „de
a afla că guvernul nostru a trimis rezer-
vele ce erau concentrate, la căminurile lor".
Cînd în decembrie 1876 s-a întrunit
la Constantinopol conferința ambasado-
rilor marilor puteri, la intervențiile re-
petate ale Rusiei în folosul cauzei răs-
culaților, Anglia a fost aceea care a în-
demnat pe sultan să proclame infama con-
stituție prin care Romînia era considerată
„provincie privilegiată" a
man. La protestul agentului
mîn, ambasadorul englez la
a susținut cu cinism
multă insistență chiar
același timp, guvernul
slăbească hotărîrea de
eliberarea popoarelor
„teza
decît
imperiului oto-
diplomatic ro-
Constantinopol
Porții, cu mai
otomanii". In
englez manevra sa
luptă a Rusiei pentru
subjugate d? turci.
datată 9 aprilie : „Lordul Derby a comuni-
cat contelui Andrassy... că îi pare nedrept de
a se opune intrării turcilor, din moment ce
s-ar tolera intrarea rușilor în Romînia". Nici
celelalte mari puteri n-au dovedit vreo înțe-
legere pentru rezolvarea justă a problemei
naționale a Romîniei, după cum o dovedesc
mai multe documente publicate de Acade-
mia R.P.R. în colecția privind Războiul In-
dependenței. Astfel, guvernul Franței de-
clara agentului diplomatic romîn că „nu
poate lua nici o inițiativă", cel italian făcea
să se știe că acțiunea sa „nu poate fi decît
colectivă", iar guvernul austriac „a calificat
— după cum comunica agentul diplomatic
romîn — sever, ceea ce el numește lipsa
noastră de sinceritate", pretinzînd Romîniei
demobilizarea trupelor.
După ce Rusia a declarat la 12 aprilie răz-
boi Turciei, burghezo-moșierimea a ratifi-
cat convenția la 16 aprilie. Ostașii ruși s-au
bucurat de o primire entuziastă din partea
populației. După venirea oștilor rusești, turcii
au început să bombardeze țărmul romînesc
al Dunării, fără să țină scamă de avertis-
mentul dat de Kogălniceanu că „nu vom
rămîne cu brațele încrucișate atunci cînd
turcii vor intra în Romînia pentru a nimici
orașele și satele noastre".
Sub presiunea maselor, guvernul burghe-
zo-moșieresc a trebuit să părăsească poziția
„neutralității" și să pășească pe drumul lup-
tei pentru eliberarea de sub jugul otoman.
Faptul acesta reiese clar din nota agentului
diplomatic austriac din București, adresată
lui Andrassy la 28 aprilie, care relatează
despre : „ ...agitația continuă a reprezentan-
ților poporului, care tinde la declarația de
independența și de război contra Porții."
Camera a luat act de starea de război cu
Turcia, ceea ce echivala cu ruperea oricărei
legături de supunere față de imperiul oto-
man.
Marile puteri apusene s-au opus în felurite
chipuri să recunoască independența Romî-
niei. Guvernul german condiționa în mod
cinic această recunoaștere de rezolvarea afa-
cerii Stroussberg, iar cel englez declara că
„Englitera are interes la existența imperiu-
lui otoman, iar ca stat independent puțin îi
importă de este sau nu o Romînie".
In acest timp, trupele rusești se pregăteau
să treacă Dunărea în Bulgaria, pe cînd cele
romîne erau concentrate în Oltenia pentru
apărarea țărmului stîng al fluviului și de-
săvîrșirea instrucției, tot atît de plină de
lipsuri ca și echipamentul, armamentul și
aprovizionarea.
In noaptea de 14/15 iunie, trupele rusești
trec Dunărea pe la Zimnicea, cuceresc Șiș-
tov, întîmpinate cu bucurie de populația bul-
gară. La 20 august, oastea romînă trecu
Dunărea pe la Corabia, iar la 30 august
participă la sîngeroasa bătălie de la Grivița.
unde pier 16 000 ostași, dintre care 2500
romîni. Trupele noastre reușesc totuși să
cucerească puternica redută. Începu apoi
încercuirea Plevnei, la care au adus contri-
buții însemnate ostașii noștri, cum o dove-
desc ordinele de zi ale generalilor ruși, în
care se subliniază „curajul arătat în lupte"
și se exprima încrederea „că la orice ocazie
regimentul dv. va reprezenta armata romînă
cu demnitate și onoare" (ord. de zi al gen.
maior Lascnn v, către reg. 3 Călărași), Intre
ostașii romîni și ruși se adîncesc legăturile
de prietenie. Muncitorul St. Georgescu, ser-
gent în Războiul Independenței, notează in
memoriile lui: „Bulgarii ne-au întîmpinat cu
de-ale mîncării și băuturii... Seara am făcut
împreună cu Rușii o petrecere de s-a dus
vestea". La cîntecul de fluier al unui țăran
romîn, „se prinseră în hora romînească: ca-
zaci, cubani, caucazieni..." El încheie simplu:
„Cît am fost în contact cu acești oameni, am
putut aprecia la dinșii caracterul lor cavale-
resc". Aceleași memorii dezvăluie și latura în-
tunecată a războiului nostru pentru indepen-
dență, arătînd starea de neigienă, lipsa de
echipament și proasta organizare a aprovi-
zionării trupelor, cărora li se dădea doar
pîin? mucedă și „brînză vie" — cum îi ziceau
soldații.
La 23 noembrie, Osman Pașa a fost silit
să se predea oștilor ruso-romîne. Plevna,
fiind cucerită, drumul oștilor ruse era des-
chis spre Adrienopol. Pe un ger de —25°,
ele înfrîng rezistența a peste 70.000 de turci
și ocupă Filipopoli (Plovdiv). La începutul
anu'ui 1878 cade și Adrianopolul, silind pe
turci să ceară pace. Tratatul se încheie la
San Stefano, prin el Turcia fiind silită să
recunoască independența Romîniei, Serbiei,
Muntencgrului și să accepte constituirea prin-
dar încercarea lui a eșuat, ruspunzîndu-i-se
că „Rusia nu mai poate face nici o concesie
și că va izbucni războiul". Nesocotind con-
dițiile juste ale Rusiei, guvernul englez a
fost acela care a încurajat Poarta să res-
pingă protocolul încheiat de marile puteri
la Londra (martie 1877) ceea ce a determi-
nat poporul rus să dezlănțuie războiul just
de eliberare a popoarelor de sub dominația
semilunii, în aprilie 1877..
Dornic să vadă angajată Rusia în'r-tm
război de uzură, Bismarck a cerut lui Carol
de Hohenzollcrn să se înțeleagă cu Rusia și
de aici a urmat ședința consiliului de co-
roană la București în ziua de 1 aprilie 1877.
întrebați dacă trebuie sau nu încheiată o
convenție cu Rusia, toți reprezentanții mo-
șierumi, cunoscînd adîncile nemulțumiri
ale maselor și temîndu-se că înarmarea lor
le-ar ajuta să provoace prin violență elimi-
narea rămășițelor feudale din țară, s-au de-
clarat împotriva oricărei înțelegeri, unii din-
tre ei propunînd chiar o ocupație a oștilor
austro-ungare.
Pentru semnarea convenției s-au pronun-
țat C. A. Rosetti și Kogălniceanu. reprezen-
tanții unor pături burgheze potrivnice mo-
șierimii, dornice de propășirea industriei na-
ționale. Aceste elemente progresiste și-au dat
seama că Romînia nu putea rămîne neutră,
cînd marile puteri nu-i garantau neutrali-
tatea. Pe de altă parte, mai apropiați de
masele orășenești și țărănești, ei exprimau
convingerea acestora că independența le va
aduce un trai mai bun.
Sub presiunea evenimentelor și a mase-
lor populare, guvernul burghezo-moșieresc
a semnat la 4 aprilie, prin Kogălniceanu,
Fotocronica
Stingă : Munci-';
lorii au venit cir,
darurile la grădi-
niță...


„Gazetei
învățămîntului
cipatuiui Bulgaria.
Independența de stat
cută prin tratatele din
făptui numai datorită
Rusia în colaborare cu
rănimea muncitoare și
a Romîniei, recunos-
1878, s-a putut în-
războiului dus de
armata romînă. Ță-
sărăcimea orașelor
Acum cîteva zile, copiii din grădinița de cartier
nr. 6 din "Capitală au primit un dar minunat: mun-
citorii fabricii din apropierea grădiniței, lucrînd cu
drag în orele libere, le-au confecționat un mare nu-
măr de jucării și le-au amenajat un teren pentru
jocuri, cu groapă de nisip, balansoare și leagăn.
Vizita delegației muncitorilor care au adus jucăriile
a fost o adevărată sărbătoare pentru copii. Veseli,
cu cîntece, finind în mîini buchețele de flori, copiii au
pornit apoi spre fabrică, pentru a mulțumi muncito-
rilor pentru frumosul lor dar.
au dus greul războiului, vărsîndu-și din bel-
șug sîngele pentru eliberarea din robia tur-
cească, în speranța unei vieți mai septite de
apăsări și nevoi.
Speranțele țărănimii și muncitorimii au
fost înșe'ate de burghezo-moșierimea bene-
ficiară a roadelor independenței. Adevărata
eliberare a oameni'or muncii nu s-a putut
înfăptui decît odată cu dărîmarea odiosului
regim burghezo-moșieresc, adică după 23
August 1944, după biruința eroicei Armate
Sovietice, eliberatoare a patriei noastre de
sub jugul hitlcrismului, odată cu cucerirea
puterii politice de către clasa muncitoare.
n clișeul din stingă. Terenul de joacă nici nu fusese terminat, cînd primii copii au șl început să „încerce" balansoarele.
Dreapta : Cu Hori si slcsulete știre Lnhrirn	a mulfumi muncitorilor.
Sesiunea științifică a Societății
de științe matematice și fizice
hi zilele de 2 și 3 mai au avut loc în
Capitală lucrările primei sesiuni științifice
a Societății de științe matematice și fizice
din R.P.R.
La sesiune au participat numeroși acade-
micieni, membri corespondenti ai Academiei
R.PR. șefi de catedre de specialitate ale
universităților și institutelor politehnice din
fard, Institutului pedagogic, profesori și în-
vățători emerifi etc.
In cadrul lucrvilor sesiunii au fost pre-
zentate o serie de referate și comunicări
științifice originale din domeniul știinfelor
fizice și matematice. S-au prezentat de ase-
menea referate de ansamblu privind orien-
tarea actuală a învăfămintului nostru mate-
matic și fizic, precum și modul de a preda
aceste științe elevilor și studentilor.
Acad. Gr. C. Moisil a prezentat lucrarea
originală „Asupra unui analog al teoremei
de concurență a înălțimilor unui triunghi",
acad. E. Bădărău a vorbit desnre ..Dezvolta-
rea studiului opticii în R.P.R ", acad. Al.
Myller a relatat despre noile metode de lu-
cru in promovarea științelor matematice, jar
prof. univ. H. Hulubei despre ..Aplicațiile
actuale și de viilor ale fizicii nucleare",
(Ager preș)
Pag. 2-a
GAZETA ÎNVĂȚĂMÎNTULUI
Despre verificarea și aprecierea
cunoștințelor elevilor
O lecție
Sîntem în .perioada încheierii ultimului
pătrar al anu’ui școlar și ne mai desparte
puțin timp de examenele de sfîrșit de an.
In această etapă, verificarea și aprecierea
cunoștințelor elevilor capătă o importan-
tă și mai mare. Cadrele didactice, directo-
rii școlilor și organele de îndrumare și
control ale sectiilor'de învătămînt trebuie
să aibă o -preocupare deosebită pentru
această problemă, deoarece fostă ei rezol-
vare contribuie în mod nemijlocit la îm-
bunătățirea calității întregii munci ins-
tructiv-educative din școală. Notele finale
pe care le dobîndesc elevji la fiecare
obiect în parte trebuie să reprezinte bi-
lanțul real al rezultatelor obtumte de ei
în cursul anului școlar.
Organele învățămîntului trebuie să ducă
b luptă susținută împotriva atitudinii
neiuste manifestate de unele cadre didac-
tice, cwre apreciază cunoștințele elevilor
pu după cerințele, programelor școlare, ci
după ni voiul mediu al clasei la care pre-
dau. AdcăStă pfăctîcă are urmări cu atît
mai grave, cu cit cllfar.anele secții de în-
vățămUnt, q exercită. Fără să cerceteze
adine nrwhil cunoștințelor elevilor dintr-o
anumită școală sau la anumite clase, a??-
ste secții de învătămînt apreciază drept
pozitive și popularizează rezultatele obți-
nute de unele școli sau profesori ai căror
elevi, de fapt, smt departe de a avea
nivelul de cunoștințe și deprinderi cerut
de programele școlare. Așa, de exemplu,
secția de învătămînt a orașului Ploești
a apreciat ca bune, pe baza unor lucrări
de control, cunoștințele de matematică
ale elevilor clasei a V-a „B” de la școala
de 7 ani nr. 13. La lucrarea de con-
trol dată elevilor acestei clase de
organele secției de învătămînt regionale,
la începutul pătrarului IV, s-a dovedit
însă că aceștia au cunoștințe cu mult
suib nivelul cerut de programa șccOară și
sub nivelul arătat de notele puse de pro-
fesor în cursul pătrarului III. Din cerce-
tarea acestor lucrări a reieșit că majori-
tatea elevilor au lipsuri serioase în ce pri-
vește efectuarea operațiilor cu fracții ordi-
nare, nu cunosc ordinea efectuării opera-
țiilor, nu sînt deprinși să așeze rațional
și ordonat calculele și nu știu să facă
transformări simple în sistemul metric.
Faptul că unii profesori manifestă o
exigență scăzută fată de cunoștințele ele-
vilor s-a putut constata și cu alte prile-
juri. De exemplu, la examenele de admi-
tere în instituțiile de învătămînt superior
din august 1954, unii absolvenți aj școli-
lor medii au dat răspunsuri namulțumi-
toare, deși parte din ei plecaseră din
școala medie cu note bune, sau chiar cu
diplome de merit. Ușurința manifestată
în această direcție de unii profesori sau
unele conduceri ale școlilor dovedește că
nu peste tot s-a înrădăcinat suficient
simțul de răspundere pentru rezultatele
muncii, că mai există scoli în care dăi-
nuie fuga după procente mari, obținute
nu prin muncă susținută din partea pro-
fesorilor și a elevilor, ci pe calea foarte
comodă și netedă a umflării notelor.
Mai sînt unele cadre didactice care nu
s-au obișnuit să pună întotdeauna elevi-
lor notele pe oare le merită cu adevărat.
Se mai practică încă sistemul de a pune
note mici pe primele pătrare sau Ia înce-
putul fiecărui pătrar, pentru „a stimula".
Așa au -procedat, de pildă, tovarășa Eleo-
nora Roman, profesoară de limba rusă la
școala medie din Ceahlău, regiunea Ba-
cău. tovarășul Pavel Baidan. profesor la
școala medie din Pașcani, regiunea Iași,'
etc.
Există o serie de lipsuri și în ceea ce pri-
vește evidența curentă a cunoștințelor e-
levilor. Unii profesori încheie situația ele-
vilor la sfârșitul pătrarului pe biaza unui
număr foarte redus de note, sau chiar a
unei singure note care reprezintă aprecie-
rea unui singur răspuns sau a unei lu-
crări de control curent. Notele puse în ca-
talog nu oglindesc întotdeauna procesul
de creștere a cunoștințelor elevilor, atitu-
dinea lor fată de învățătură in decursul
întregului pătrar. In unele școli, elevilor
care au luat o notă mică la începutul
pătrarului, cu toate eforturile pe care le
depun irfterior. situația la învățătură li
se încheie pe baza acestei note. O astfel
de atitudine din partea învățătorilor și
profesorilor nu numai că nu îi stimulea-
ză pe elevi la o muncă perseverentă,
dar îi dezarmează și-l face să creadă că
munca lor este zadarnică.
Majoritatea profesorilor si învățătorilor
din școlile noastre știu că la sfirșitul pă-
trarului nu se încheie o medie aritmetică
și se orientează just in stabilirea notelor
pe pătrar. Mai sint, însă, unele cadre
didactice care procedează cu totul arbi-
trar. dezonientînd pe elevi prin felul cum
stabilesc notele pe pătrar'. De pildă, se
Tovarășul Nuțu Constantin predă isto-
ria R.P.R. la clasa a X-a „C“ de la școa! i
medie de 10 ani nr. 1 din Orașul Stalin.
El se străduiește să-și înarmeze elevii cu
cunoștințe temeinice, să facă din fiecare
lecție un miiloc puternic de educare a
elevilor in spiritul dragostei fierbinți pen-
tru patrie, un mijloc de a forma la aceș-
tia bazele concepției materialiste des-
pre societate-.
Cu multă pricepere a desfășurat
tov.
întlmplă ca unui elev să i se pună
ce pătrar pe baza a două note de
din notele 5 și 1 obținute în cursul
rului. să se stabilească nota 5 pe
nota 3
2; sau
pătra-
pătrar.
Este de ,1a sine înțeles că asemenea pro-
cedee sint.cu totul dăunătoare. Cînd un
elev merită pe pătrar o altă notă decît
aceea care rezultă din notele obținute in
cursul pătrarului, el mai poate fi ascul-
tat, punîndu-i-se note care să justifice no-
ta pe pătrar. In nici un caz nu admi'e
ca unele note mici puse în catalog pentru
răspunsuri slabe să fie șterse, sau neluate
în seamă, pe motiv că elevul și-ar fi eli-
minat ulterior lipsurile în cunoștințe. Toa.
te notele obținute de elevi rămîn în cata-
log și trebuie să se tină seama de ele la
încheierea situației pe pătrar sau la în-
cheierea situației școlare anuale.
Diriginții claselor au un rol deosebit de
important in ceea ce privește justa apre-
ciere și controlul regulat al cunoștințelor
elevilor. Ei trebuie să cerceteze Continuu
situația la învățătură a elevilor clasei de
care răspund, să ia măsuri .pentru ajuto-
rarea 'acelora care sint ramași in urmă la
învățătură.
Este necesar ca toți învățătorii și pro-
fesorii să stabilească în mod just și obiec-
tiv notele elevilor la sfârșitul anului șco-
lar. De asemenea, este necesar ca direc-
torii școlilor, ca și organele de îndrumare
și control să vegheze ca verificarea și
notarea cunoștințelor elevilor de la
cursurile de zi. serale și fără frecventă să
se facă cu toată obiectivitatea, pe baza
unei exigente just înțelese.
I. GH. BORCA
directorul Direcției învățămîntului elementar
și mediu din Ministerul Învățămîntului
Nutu lecția privind „Primele transformări
revoluționare ale regimuiui de democrație
populară din tara noastră". La începutul
orei, prin întrebări puse elevilor, a fost
caracterizată perioada imediat următoare
actului istoric de la 23 August 1944 și
pînă la 6 Martie 1945. Elevii au dovedit
cunoașterea problemelor, deși acestea sînt
destul de grele pentru posibilitățile lor de
înțelegere. Prin întrebări ajutătoare, pro-
fesorul a reușit să stimuleze discuții, să
dezvolte judecata elevilor, cerindu-le să se
pronunțe și asupra unor probleme a căror
explicare nu era dată, de-a gata, in ma-
nual. Astfel, de exemplu, elevii au fori in-
trebati de ce revoluția desfășurată lara
noastră este o revoluție democrat-popu-
lară Ei au răspuns just la această între-
bare, subliniind participarea largă, cu ade7
vărat populară, a maselor de oameni ai
muncii la înfăptuirea prefacerilor revolu-
ționare din țara noastră,la lupta pentru
zdrobirea fascismului, pentru democrati-
zarea tării, pentru reforma agrară etc.
O problemă mai greu de lămurit a
fost aceea a dictaturii revolntionar-dcmo-
oratice a clasei muncitoare și a țărănimii.
'frlevii au arătat că aceasta era o dictatu-
ră a proletariatului și a maselor țără-
nești, dictatură îndreptată împotriva forțe,
lor reacționare ale moșierimii si burghe-
ziei. Scopul acestei dictaturi era de a
smulge din miin.ile exploatatorilor puterea
economică și politică, de a democratiza
tara și a o reface din punct de vedere eco-
nomic. Ei au subliniat faptul că in acea-
stă luptă rolul conducător l-a avut cla-
sa muncitoare.
Discuția a pregătit terenul pentru a se
putea trece la lecția nouă, la tratarea în
amănunțime a primelor transformări revo-
lutiorlare ale regimului de democrație
populară și îndeosebi, a legiferării și apli-
cării reformei agrare după 6 Martie 1945.
La început, profesorul a caracterizat si-
tuația externă și internă în acel timp, sco-
tînd in relief faptul că lupta pentru infăp
tuirea reformei agrare se împletea cu lup-
ta împotriva țascismului, pe plan extern
și intern, cu lupta pentru democratizarea
și refacerea economică a tării. In acest
timp, elevii urmăreau pe planșa d.n albu-
Schimb de experiență pedagogică
De curînd, școlile pedagogice din Ca.ei
au organizat, din inițiativa secției de în
vătămmt a regiunii Baia Atare, un schimb
de experiență la care au participat res-
ponsabilii cercurilor de științe naturale,
profesori de științe naturale și unii di-
redtori ai școlilor sătești din regiune.
Participantii la schimbul de experiență
au discutat probleme privitoare la legarea
teoriei cu practica la lecțiile de științe
naturale, la organizarea muncii pe lotul
școlar, la popularizarea metodelor agro-
tehnice înaintate in rindurile țărănimii
muncitoare.	\
In cadrul discuțiilor s-a arătat că dei
mai. multi dintre absolventii școlii peda-
gogice din Cărei aplică cu succes în
munca, lo-r cunoștințele agrotehnice pe
care și le-au însușit în scoală și tin o
legătură permanentă du foștii lor profe-
sori Absolventa Ana Dragan, de pildă,
continuă să ceară sprijinul școlii în re-
zolvarea unor probleme pe care i le pune
practice în cadrul lecțiilor de științe na-
turale și al activității extrașcolare la a-
cest obiect. Astfel, s-a demonstrat con-
fecționarea unui acvariu, s-au executat lu-
crări de iarovizare a cartofilor etc.
Profesorul de științe naturale de ’a
școala pedagogică cu limba de predăre
maghiară din Cărei a arătat cum a ame-
najat, împreună cu elevii, o seră și curț
a confecționat un număr de 150 ghivece
nutritive.
Au mai vorbit de asemenea despre rea-
lizările lor tovarășii Alexandru Bălnescu,
directorul școlii din comuna Laschia,
Felic'ia Popa și Rozalia Teleagă, din S-atu
Mare, Gh. Săfaru, directorul scolii din
comuna Vad, raionul Sighet, tînărul pro-
fesor Vasîle Fati și altii.
Participantii la schimbul de experiență
au vizitat coltul naturii vi-i al scolii pe-
dagogice din Cărei.
Organizarea acestui schimb de expe-
în fată munca
muncitoare.
Cîfiva elevi
în rindurile țărănimii
au demonstrat în fața
participantilor la schimbul de experiență
cum anume se execută o serie de lucrări
rientă a constituit un ajutor prețios
munca pe care o desfășoară cadrele
dactice pentru înarmarea elevilor cu
meinice cunoștințe agricole.
în
di-
te-
V. NISTOR
de istorie
mul „30 de ani de la înființarea Partidu-
lui Comunist d;n Rominia" momentele
oele mai importante din această luptă.
Explicarea temei despre reforma agrară
a inceput cu prezentarea unui grafic care
înfățișează nedreapta repartiție a pămi-n-
tutui in anul 1941 ; graficul — alcătuit de
profesor pe baza materialului statistic —
arată nedreptatea orinduirii sociale bur-
gbezo-moșierești. în care o mină de mari
moșieri stăpîneau mai' mult pămînt decit
milioanele de țărani muncitori. Necesita-
tea smulgerii păminturllor din mina ex-
ploatatorilor a devenit astfel evidentă
pentru fiecare elev. Profesorul a arătat
cum au sprijinit comuniștii pe țăranii
muncitori să împartă pămînt uri le moșie-
rești în mod revoluționar, incă înainte de
legiferarea reformei, luptind pentru zdro-
birea împotrivirii moșierilor și a guverne-
lor cu majoritate reacționară de pînă la 6
Martie 1945. El a arătat apoi că guvernul
democrat, instaurat la 6 Martie 1945
prin lupta poporului, a adoptat legea de
reformă agrară și a trecut la. aplicarea
hotărîtă a ei. Profesorul a subliniat faptul
că aceasta a făcut ca țărănimea muncitoa-
re să-și dea mai bine seama că proletaria-
tul, în frunte cu partidul său, este singu-
rul ei aliat și conducător in lupta pentru
pămînt și pentru un trai mai bun.
Tov. Nutu a folosit în explicație si
literatura beletristică, citind elevilor cîte-
va pasagii din „Mitrea Cocor" de Mihail
Sadoveanu. pasagii care arată lupta țără-
nimii muncitoare împotriva moșierilor.
In continuare, profesorul a arătat trans-
formările economice ș! sociale ce s-au pe-
trecut in viața satelor noastre* ca urmare
a împroprietăririi țăranilor: viața țăranilor
s-a îmbunătății, atît sub raport material
cît si cultural. Dar prolesorul a considerat
în mod just că elevii trebuie să aibă o
vedere de perspectivă asupra drumului pe
care merge țărănimea noastră muncitoa-
re. Folosind cu îndemmare un pasai din
romanul „Mitrea Cocor", unde sînt
oglindite gindorile eroului acestei
cărți, care cunoscuse în Uniunea
Sovietică viața colhoznicilor, profesorul
a sugerat elevilor ideea care va fi
dezvoltată intr-o lecție ulterioară —
că numai gospodăria mare, colectivă, este
în stare să ridice pe țăranul muncitor la
o viață de bună stare materială și cultu-
rală. Cu aceasta lecția a luat sfirsit.
La succesul muncii de predare Pe care
o desfășoară tov. Nutu contribuie și ac-
tivitatea metodică a acestuia în cadrul
cabinetului pedagogic.
împreună cu alti profesori de istorie,
cum este, de pildă, tov. Nicolae S-ulică.
profesorul Nutu a contribuit la îmbogă-
țirea cabinetului pedagogic cu un mate-
rial didactic valoros pentru predarea lec-
țiilor de istorie. Deosebit de instructive
sînt hărțile, schitele și schemele referi-
toare la d’fprite epoci si evenimente din
istoria patriei noastre. Astfel, cu privire
la răscoala țăranilor din anul 1907 a
fost întocmit un tablou ce cuprinde toate
elementele pe care se sprijină explicarea
lecției: un grafic reprezentînd repartiza-
rea păinîntuluț în preajma anului 1907;
o hartă înfățișînd centrele unde răscoala
a fost mai puternică, precum și mișcările
trupelor trimise de stăpînirea burghezo-
moșierească împotriva răsculatilor; extra-
se de pe rapoartele comandanților mili-
tari însărcinati cu reprimarea mișcărilor
țărănești, precum și ordinele bestiale date
de guvernanti în vederea reprimării răs-
coalei. In acest tablou se mai găsesc, de
asemenea, indicatii bibliografice privind
lucrările științifice și literare care se re-
feră la răscoală, precum și o reproducere
după o pictură a lui Octav Băncilă.
Pregătindu-se temeinic pentru munca
de predare, desfăsurind o bogată activi-
tate metodică, tov- Nutu reușește să rea-
lizeze lecții documentate și clare, care
contribuie la instruirea elevilor. îi con-
ving și îi ajută să înțeleagă în chip just
evenimentele din istoria patriei noastre.
I
Prof. A. PETR1C
Cabinetul pedagogic sprijină cadrele didactice
în pregătirea
Secția de învătămînt și cabinetul peda-
gogic al orașului Sibiu s-au preocupat din
vreme de buna pregătire si desfășurare a
întregii munci din școli tn pătrarul IV,
cînd se repetă și se sistematizează mate-
ria în vederea încheierii cu rezultate bune
a anului școlar.
Activitatea pe care o desfășoară cabine-
tul pedagogic in această perioadă are la
bază cunoașterea amănunțită a muncii șco-
lilor. Metodiștii au urmărit în cursul pă-
trarului trei lipsurile caracteristice din cu-
noștințele elevilor la diferite materii, pre-
cum si cauzele care le-au determinat.
Astfel, multe lipsuri au la bază deficien-
te ale manualelor. De exemplu, elevii
si-au însusit mai greu demonstrarea teo-
remelor care sint expuse greoi în manuale-
le de matematică. Profesorii de științe na-
turale au întîmpinat greutăți în pregătirea
elevilor datorită faptului că în manualul
pentru clasa a Vl-a materia nu este sufi-
cient de bine sistematizată.
Profesorii de istorie au discutat adeseori
în cercul pedagogic despre necesitatea sis-
tematizării materialului din lecțiile care
tratează despre situația tarilor capitaliste
la sfîrșitnl veacului al XLX-lea si la înce-
putul veacului al XX-lea. precum si din ca-
pitolul „Slavii de sud si vest”.
Cele mai numeroase lipsuri din cunoștin-
țele elevilor provin însă din felul cum au
muncit profesorii și elevii. Elevii din clasa
a V-a de la școala mixtă de 7 ani nr. 3
cu limba de predare germană nu si-au în-
susit bine forma reflexivă si imperativul
verbelor. La clasele V—VII elevii folosesc
cu predilecție în compuneri imperfectul în
locul perfectului compus, fac greșeli în
folosirea pronumelui personal.
La limba rusă. în special în clasa a
Vil-a. elevii deosebesc greu numărul pro-
pozgiilor în frază, confundă părțile de
cuvînt etc.
Metodiștii cabinetului tedagogic al ora-
șului Sibiu folosesc în această perioadă
învățămintele trase din analiza lipsurilor,
în cunoștințele elevilor, pentru a îndrepta
atent a profesorilor înspre capitolele care
nu sînt îndeajuns de bine însușite de elevi.
In ședințele cercurilor pedagogice din
luna martie s-au prezentat proiecte de pla-
nuri de recapitulare si s-au dus discuții a-
examenelor
supra felului cum trebuie împărțită mate-
ria în vederea unei repetări sistematice.
In planul de muncă al cabinetului peda-
gogic sînt prevăzute referate și discuții pe
marginea unor probleme legate de pregă-
tirea pedagogică a metod!stilor. Astfel, de
exemplu, s-au organizat discuții cu privire
Ia metodele de consolidare a cunoștințelor.
Metodiștii au citit material documentar și
au adunat exemple în vederea acestor dis-
cuții.
In această perioadă expoziția permanen-
tă a cabinetului a fost împrospătată cu
material care să aiute efectiv cadrele di-
dactice în organizarea recapitulării: sche**
me, olanse. grafice, planuri de recap^^
lare etc.
Recapitularea impune sistematizarea
materiei, gruparea cunoștințelor în altă or-
dine decit aceea în care au fost predate în
cursul anului. Metodiștii ajută cadrele di-
dactice să realizeze cu bune rezultate a-
ccastă sistematizare. Ei atrag atentia pro-
fesorilor să urmărească interpretarea justă
de către elevi a faptelor, să nu se mulțu-
mească cu redarea mecanică a celor citite.
De pildă, metodiștii de limba romină au
indicat profesorilor un plan pe baza căruia
se poate repeta capitolul privitor la realis-
mul critic, care este tratat nu prea siste-
matic în manualul de clasa a IX-a.
Cabinetul pedagogic al orașului Sibiu se
interesează îndeaproape si de evitarea su-
praîncărcării elevilor. Studierea acestei
probleme în cursul anului școlar a arătat
că indicațiile date de profesori cu privire
la munca individuală a elevilor acasă
scurtează mult timpul de pregătire a lec-
țiilor. Acum. în etapa recapitulării, profe-
sorii sînt îndrumați să aiute elevii să-si
poată îndeplini obligațiile școlare în între-
gime. si în același timp să se poată
suficient.
In legătură cu variatele probleme pe
care le ridică activitatea din scoli în eta-
pa recapitulării, cabinetul pedagogic dă
cadrelor didactice numeroase consultatii.
Atetodiștii caută să se întîlnească mai des
cu profesorii în școală și la cabinet, să le
facă cunoscută experiența celor ce mun-
cesc cu bune rezultate, să-i aiute pe toti
să pregătească temeinic pe elevi pentru
examene.
Prof. TRAIAN OPINCARU
Consfătuiri de
In scoțpul îmibunătățirii predării geogra-
fiei a avut loc in comuna Pișcolt. raionul
Săcuieni, o consfătuire de producție la
care au participat numeroase cadre didac-
tice de Ia școlile de 7 ami din cuprinsul
raionului. Această consfătuire a constituit-
un bun prilej -pentru schimb de experiență
intre profesorii de geografie
Referatul prezentat la consfătuire și dis
cuțiile purtate in jurul lui au subliniat că
atît la școala de 7 ani cu limba de pre-
dare romina cît și la școala cu limba de
predare maghiară din comuna Pișcolt.
profesorii de geografie țin lecții vii, atrac-
tive, folosesc un bogat material didactic,
obișnuiesc elevii să se orienteze liner pe
hartă, leagă cunoștințele teoretice cu prac.
tica, obținînd rezultate bune la clasă.
In cadrul consfătuirii au avut loc lecții
deschise, interasistențe etc.
Cadrele didactice care au participat Ia
consfătuirea de producție au adoptat o ho-
tărire în care se prevăd măsuri pentru îm-
bunătățirea predării geografiei
★
De curînd a avut toc la școala de 7 ani
cu limba de -predare romină din comuna
Acas, raionul Cărei, o consfătuire de pro-
ducție cu tema „Căile orin care realizez
o bună pregătire a elevilor din clasele
V—VII la științele naturale”
La consfătuire au participat cadre didac-
tice din școlile raionului Cărei, precum și
producție
pedagogii de 'a școala de 7 ani cu limbă
de predare maghiară din comuna Beltiug,
raionul Satu Mane
Referatul prezentat la consfătuire a a-
rătat că, recapiiuWnd cu regularitate ma-
teria, onganizînd lecții la muzeu sau la
colțul naturii vii, folosind în mod just ma-
terialul didactic, profesoara de științe na-
tura’e de la școala de 7 ani cu limba de
predare romină din comuna.Acas a obți-
nut rezultate bune în muncă. Nici unul
dintre elevii ei nu a rămas în urmă la î-n-
văfătură.
In cadrul discuțiilor s-au subliniat și
une’.e metode folosite în munca pe parce-
lele experimentale ale școlilor din raion
pentru înarmarea elevilor cu deprinderi
agricole practice
☆
Din inițiativa comitetului sindical al
raionului Gheorghiu-Dei din Capitală,
comitetul de instituție al școlii medii nr.
2 din acest raion a organizat de curînd o
consfătuire de producție cu cadre’e^didac-
tice din scoală. In cadrul consfătuirii a
fost prezentat un referat privitor la pre
darea limbii romîne. Consfătuirea a fost
precedată de o serie de lecții deschise de
limba romină. la care au participat atît-
profesorii de specialitate cît și învățători.
Cu prilejul consfătuirii s-a organizat si
o expoziție cu mater I didactic, recenzii
ale elevilor, schite, planșe etc.
Ne pregătim pentru a fi buni profesori
de matematică și fizica

Au trecut 43 de
ian! de cînd a anărut
primul număr al.zia-
rului ..Pravda", ste-
ZIUA PRESEI
COMUNISTE
par al presei, comuniste din lumea în-
treagă. La 5 mai 1912 masele muncitoare
din Rusia au primit o puternică armă in
lupta lor împotriva absolutismului țarist,
împotriva exploatării moșierilor si capita-
liștilor, pentru făurirea unei vieți noi.
libere, pentru construirea socialismului.
Ziua de 5 mai, ziua apariției primului
număr al ziarului „Pravda", a devenit o
sărbătoare tradițională a întregii prese
■comuniste si muncitorești internaționale,
o sărbătoare a întregii omeniri progre-
siste.
Creată si educată de marele și puterni-
cul Partid Comunist al Uniunii Sovietice,
presa, sovietică a devenit cu adevărat
arma cu bătaia cea mai lungă a parti-
dului, un înflăcărat propagandist, agita-
tor și organizator colectiv în lupta pen-
tru doborîrea capitalismului, pentru vic-
toria orinduirii socialiste, pentru con-
struirea comunismului. Sutele de mili-
oane de cititori și corespondenți ai pre-
sei comuniste îsi exprimă dragostea lor
față de presa sovietică, în frunte cu
„Pravda". model însuflețitor de luptă
pentru cauza clasei muncitoare, pentru
pace, democrație și socialism.
Marele popor sovietic, popoarele țărilor
de democrație populară, oamenii cinstiti
din toate țările iubesc presa sovietică^si
întreaga presă comunistă din lumea în-
treagă deoarece ziarele comuniste servesc
cu pasiune cauza eliberării oamenilor
muncii de orice asuprire și exploatare,
cauza colaborării si frăției între popoare.
Izvorul marii forte a presei comuniste
stă în legătura sa strînsă cu masele largi
ale celor ce muncesc, în conducerea sa
de către partid pe baza ideilor atotbirui- •
toare ale marxism-leninismului.
In numele intereselor Vitale ale ponoru-
lui muncitor, presa comunistă, în frunte
cu presa sovietică, slujește adevărul. Ma-
rele prestigiu de care se bucură presa
sovietică si ziarele comuniste din toate
țările constă tocmai în oglindirea ade-
vărului.
Presa sovietică și presa comunistă din
toate țările propagă în rîndttl maselor
largi ale oamenilor muncii adevărul de-
spre dezvoltarea societăt'i. arată ma-
selor, pe baza învățăturii marxist-lenL
niste, care este drumul pe care trebuie să
pășească în lupta pentru un viitor lumi-
nos. Presa comunistă smulge masca de
pe fata dușmanilor omenirii, ai vieții și
civilizației — imperialiștii din toate țările,
în frunte cu cei americani — și mobili-
zează ponoareje în lunta perttru zădărni-
cirea planurilor criminale de dezlănțuire
a unui război atomic, ne care le urzesc
cercurile agresive din Occident.
Ca de la cer la pămînt se deosebește
presa comunistă de nresa canitalistă. In
țările capitaliste, unde fabricile de hîrtie,
tipografiile sînt proprietatea unui mic nu-
măr de monopoliști, ziarele si agențiile
de presă sînt de asemenea proprietatea
clicii de monopoliști, armă de otrăvire și
înșelare a maselor, de justificare a poli-
ticii de asuprire și exploatare, de atitare
a isteriei războinice.
Spiritul negustoresc și goana după
profit exclud posibilitatea unei dezvoltări
libere a presei în țările capitaliste. V. 1.
Lenin spunea că în societatea capitalistă
libertatea presei înseamnă libertatea de
a face comerț cu presa și cu influenta
ei asupra maselor populare. Ori-cît ar
trăncăni imperialiștii despre '„libertatea"
presei în țările lor, ei nu mai pot astăzi
să ascundă adevăratul caracter al presei
capitaliste. Oamenii cinstiți din toate ță-
rile capitaliste își dau tot mai bine seama
că presei reacționare, în frunte cu zia-
rele si agențiile de informații ale impe-
rialiștilor americani, i s-a atribuit un rol
de frunte în uriașul sistem de propagandă
al cercurilor agresive interesate să prin-
dă masele în mreaja minciunii, să le abată
atentia de la problemele politice, de la
lupta de clasă, să le inoculeze otrava
șovinismului și militarismului, să înlăture
astfel orice rezistență internă împotriva
aventurilor războinice.
Ziarele reacționare si agențiile de in-
formații servesc imperialiștilor să împie-
dice pătrunderea adevărului, să dezinfor-
meze. George Gallup, conducătorul așa
numitului „institut american pentru cer-
cetarea opiniei publice", afirma cu cinism
că „orice idee se fixează în mințile a
milioane de oameni si poate fi recepțio-
nată de aceștia numai atunci cînd le este
repetată pînă la saturație. Repetarea este
condiția cea mai importantă pentru pro-
pagarea unei idei. Chiar și minciuna
poate fi primită ca adevăr, dună cupi a
dovedit și Goebbels. dacă ea este îndea-
juns repetată" (sublinierea redacției).
Acest „principiu" este cu strictele respec-
tat de ziarele reacționare din toate țările
capitaliste. în coloanele cărora abundă
minciunile de tot felul, potrivit interese-
lor marilor monopoluri ne care le deser-
vesc. Agențiile de informatii burgheze
au devenit o monstruoasă industrie a
minciunii. FJe debitează la ordinul mono-
poliștilor cele mai josnice minciuni si
troc sub tăcere în mod sistematic orice
informații care nu convin marilor mono-
poluri. Ziariștii care deservesc ziarele
burgheze reacționare sînt instrumente ale
monopoliștilor. slugi plătite ale capitaliș-
tilor. De „cinstea" acestor ziariști si a
agențiilor si ziarelor pe care le slujesc,
opinia publică mondială s-a convins în
mod deosebit de clar din activitatea des-
fășurată de agenția americană „Globe-
Press" în legătură cu atacul criminal
împotriva legației R.P.R. de la Berna.
Pînă și autoritățile elvețiene au fost ne-
voite să comunice oficial că toate aserți-
unile calomnioase ale acestei agentii, or-
ganizată și condusă de serviciul ameri-
can de spionai, au fost inventate din fir
în păr si că întreaga afacere constituie
„un scandal de presă de Prim ordin".
Iată de ce oamenii cinstiti din toate
țările lumii nu mai dau crezare presei
capitaliste, iată de ce oamenii muncii
urăsc presa reacționară și pe acei ale
căror Interese ea le apără.
Presa comunistă, care răspindește ade-
vărul. are o influentă uriașa asupra ma-
selor largi populare, mobilizmdu le prin
marea forță a Cuvmtplui tipărit.
Presa sovietică mobilizează popoarele
U.R.S.S. pentru îndeplinirea sarcinilor
trecerii treptate la comunism. „Pravda"
și celelalte ziare sovietice mobilizează ne
oamenii sovietici în lupta pentru continua
dezvoltare a industriei grele, pentru de-
săvîrșirea mecanizării complexe a agri-
culturii, pentru asigurarea unui puternic
avînt al ramurilor producătoare de bu-
nuri de consum popular. Presa sovietică
aduce un prețios aport la înflorirea cul-
turii sovietice, la dezvoltarea științei si
învățămîntului. Ziarele sovietice populari-
zează marile succese ale științei si teh-
nicii sovietice, extinderea continuă a folo-
sirii energiei nucleare în scopuri pașnice.
Presa sovietică în frunte cu „Pravda”
se bucură de un mare prestigiu interna-
țional. Cuvîntul ei insuflă tuturor popoa-
relor încredere în viitorul lor și le mo-
bilizează la lupta pentru pace *și socia-
lism.
Din experiența glorioasei prese sovieti-
ce învață presa democratică din toate
țările si, în primul rind, presa partidelor
comuniste și muncitorești.
In tara noastră. încă din anii grei al
ilegalității, ziarele conduse de Partidul
Comunist Romîn au pus la baza activi-
tății lor principiile despre presa de t:p
nou. elaborate de Lenin si Stalin. In anii
luminoși ai puterii populare, presa din
țara noastră, avînd ca principiu călăuzi-
tor însușirea bogatei experiențe a presei
sovietice, a- obținut sub conducerea parti-
dului însemnate succese. Datorită mari-
lor posibilități create de regimul demo-
crat-pop’Jar și datorită interesului eres-
cînd al oamenilor muncii neutru proble-
mele politicii interne și internaționale. în
țara noastră apar astăzi ziare și reviste
într-un tiraj total de peste 5.000.000
exemplare
„Scinteia". organul C.C. al P.M.R.. și
celelalte ziare din tara noastră mobili-
zează masele la lupta pentru construirea
socialismului In Republica Populară Ro-
mînă. Ziarele noastre
acordă o mare aten-
ție sarcinilor cons-
trucției de stat si e-
conomice. nroblemelor continuei întăriri a
puterii patriei și a capacității ei de
anărare.
Ducînd în mase linia partidului, presa
noastră, în frunte cu „Scinteia". mobili-
zează eforturile poporului în vederea in-
dustrializării socialiste a tării în vederea
dezvoltării cu precădere a industriei grele
— temelia temeliilor economiei noastre
naționale.
Ziarele noastre mobilizează oamenii
muncii de la sate în lunta pentru dezvol-
tarea agriculturii, pentru obținerea de re-
colte bogate, pentru transformarea socia-
listă a satului. O mare atenție acordă în
momentul de față ziarele noastre îndepli-
nirii în cel mai scurt timp și în bune
condiții a sarcinilor campaniei agricole
de primăvară în vederea obținerii în acest
an a unei recolte globale de 10 milioane
tone de grîu și porumb și a unei producții
medii de cel puțin 2.000 kg porumb boa-
be la hectar.
O atenție mereu mai mare dă_ presa
noastră problemelor dezvoltării învătă-
mmtului. științei și artei. Prin presă par-
tidul îndrumă pe lucrătorii din învătă-
mînt. din institutele de cercetări științi-
fice, din toate sectoarele muncii cultura-
le și artistice, îi înarmează cu ideile
marxism-leninismului. cu cele mai înain-
tate metode, științifice. îi previne împo-
triva influențelor dăunătoare ale ideolo-
giei burgheze decadente.
Presa noastră mobilizează masele la
luptă activă pentru pace, educă poporul
muncitor în spiritul internaționalismului
proletar și al patriotismului socialist, al
vigilentei revoluționare și urii neîmpă-
cate față de dușmanii socialismului și
păcii. Demascînd pregătirile de război ale
cercurilor agresive din Occident, scoțînd
la iveală putreziciunea crescîndă a siste-
mului capitalist, ziarele noastre, în frunte
cu „Scinteia", cultivă în rindurile po-
porului muncitor încrederea în tăria de
neinvins a uriașului lagăr al păcii, demo-
crației și socialismului, care numără
peste 900 de milioane de oameni și care
dispune de resurse materiale inepuizabile.
Popoarele lagărului democratic nu se
vor lăsa surprinse de evenimente. Ele
simt hotărîte să ia toate măsurile nece-
sare pentru a da o ripostă zdrobitoare
oricărei aventuri războinice.
De ziua presei comuniste poporuț nos-
tru muncitor își exprimă încă odată dra-
gostea și atașamentul nețărmurit, fată de
Uniunea Sovietică, prietenia de nezdrun-
cinat cu marele popor chinez și cu toate
popoarele din celelalte țări de democrație
populară, hotărîrea de a lupta neobosit
pentru viitorul fericit al patriei, pentru
apărarea păcii în lume.
Studentii din secția noastră vor deveni
in curînd profesori, in momentul de fată,
noi mai sintern încă studenti ai institu-
tului pedagogic din Clui. Nu ne mai des-
parte insă multă vreme de data la care
vom porni spre satele patriei, pentru a fi
profesori la școlile de Z ani.
Pentru a corespunde cit mai bine sar-
cinilor noastre viitoare, căutam să ne
pregătim temeinic pentru munca didactică
Studentii din secii a noastră au participai
cu deosebit interes la practica pedagogică
organizată de Institut la diferite școli din
orașul Cluj, pregălindti-se cu multă grijă
pentru fiecare lecție practică. Înainte de
a tine lecția, fiecare student și-a pregătit
materialul necesar, a chibzuit asupra ex-
periențelor pe care le putea organiza la
lecție. De un mare ajutor in această pri-
vință ne-au fost îndrumările pe care le-am
primit din partea cadrelor didactice, care
ne-au explicat in mod amănunțit cum să
organizăm experiențele, locul pe care tre-
buie să-l ocupe experiența in desfășurarea
lecției, felul cum trebuie să folosim ma-
terialul didactic pentru a asigura o bună
desfășurare a lecției.
Pe lingă profesorul titular al clasei res-
pective. la fiecare lecție tinută de noi a
participat și o grună de 10-12 studenti,
precum și un tovarăș asistent- Fiecare iși
nota in carnet tot ce i se părea că trebuie
să fie relevat in cadrul discuției asupra
desfășurării lecției
Lecțiile au fost analizate cu toată se-
rioziiatea, ceea ce a contribuit mult la
pregătirea noastră in vederea muncii pe
care o vom desfășura ca profesori. Ast-
fel, am invătat cum trebuie să legăm pre-
darea cunoștințelor noi de cunoștințele
însușite anterior de elevi, cum să reali-
zăm legătura predării cu practica, cu ac-
tivitatea in producție, cum să alegem pro-
blemele pentru a asigura un conținut iust
al teciiilor.
Pregătirea noastră pentru munca de
profesor nu s-a mărginit, însă, numai la
studierea organizării lecțiilor. Sîntem in-
drumali și in vederea desfășurării muncii
educative in școală. Astfel, de exemplu,
am asistat la o ședință cu părinții organi-
zata de școala pedagogică cu limba de
predare romina din Clui. Tema referatului
(imit cu acest prilej a fost. „Comporta-
rea copiilor in societate'". In cadrul discu-
țiilor s-au ridicat probleme deosebit de
interesante, datorită cărora am infeles
mai bine cum trebuie să rezolve profeso-
rul numeroasele probleme educative care
ii stau in față. De asemenea, am invătat
cum trebuie să ne purtăm cu părinții vii-
torilor noștri elevi, cum să le soli''ităm
colaborarea la rezolvarea problemelor e-
ducotive ce se ivesc in viata clasei si a
școlii.
Străduindu-ne să ne pregătim cit mai
bine in vederea examenelor, așteptăm cu
emot’e si bucurie ziua cînd ne vom în-
cepe activitatea in scoată
V POP
student la secția de malematlcMizică
a Institutului pedagogic din Cluj
Cadrele didactice din Năsăud desfășoară o intensă activitate tn cadrul S.R.S.C.^^
ganizind numeroase conferințe In oraș. In clișeu-: tov. dr. Dan Conan, de ta filiala Acad»,
mei R.P.R. din Cluj, vorbind, la o conferiti fă organizată de cadrele didactice din Nă-
săud, despre călătoria lui E, Racovifă la RpiaFSud.

■
GAZETA INVAȚAMINTULUI
In instituțiile de învațamînt se desfâșoara pregătirile pentru examene
Pentru consolidarea cunoștințelor de gramatica
Recapitularea întregii materii la sfîr-
țîtul anului școlar are o importantă deo-
sebită. Cu ajutorul recapitulării, cunoș-
tințele însușite de către elevi fragmentar
— pe lecții, teme și capitole — sint înca-
drate într-un sistem unitar, care dă o
privire de ansamblu asupra întregii ma-
terii.
Recapitulînd cu elevii d:n clasele a
Vil-a și a X-a cunoștințele de grama-
tică studiate în timpul anului școlar,
acord o deosebită atentie repetării fra-
ze1. Lecțiile de recapitulare a frazei îmi
dau prilejul de a sintetiza cunoștințele
elevilor. de a-i ajuta să retină esențialul.
Constituind o îmbinare de propoziții felu-
rite ca formă, înțeles si conținut, fraza
trebuie considerată totuși ca un întreg, ca
o expresie a unei gîndiri complexe, alcă-
tuind un tot unitar, bine închegat. Ea ex-
primă un singur conținut, care nu se
poate despărți decît în mod convențio-
nal în elementele lui constitutive, pentru
motivul că alcătuiește o unitate desăvîr-
șită.
Intrucît însă din consideratiuni didac-
tice fraza a fost studiată în mai multe
lecții, prin fragmentarea ei pe categorii
de propoziții, cu prilejul recapitulării eu
caut ca pe baza stabilirii legăturilor
obiective dintre propoziții să-i fac pe elevi
să înțeleagă ideea complexității si a uni-
tății depline a frazei. Pentru aceasta caut
să scot în evidentă diferitele raporturi
care se stabilesc în frază între propoziții,
formele și mijloacele prin care se stabi-
lesc aceste raporturi, varietatea și bogă-
ția acestor mijloace și forme. Odată cu
repetarea cunoștințelor prin conversație,
întocmesc pe tablă o schemă pe care o
complectez pe măsură ce primesc răspun-
surile elevilor. Iată cum arată schema :
La școala medie de fete nr. 21 din
București cadrele didactice au organi-
zat, In perioada pregătirii
consultatii pentru eleve,
consultatii elevele vin cu
examenelor,
La aceste
regularitate,
In număr mare, pentru a-și preciza o
serie de probleme ivite in cadrul stu-
diului individual.
Felul prop.
după înțeles
J. Principale
Felul prop.
după rapor-
turi
Conj., locuțiuni conj. sau alte
părți de vorbire cu funcție
de conjuncție
In clișeu: Un grup de eleve la con-
sultație la tovarășa profesoară de ma-
tematici Maria Dinescu.
Fraza
te. îmbinare de
propoziții -
2. Secundare
Această schemă îi ajută pe elevi
întipărească mai bine în memorie
cipalele probleme învățate în cursul
să-$î
prin-
anu-
Iui cu privire la raporturile ce se sta-
bilesc între propozițiile principale și se-
cundare, coordonate și subordonate — și
anume : propozițiile principale nh pot fi
decît coordonate între ele sau supraordo-
nate, pe cînd cele secundare pot fi și co-
ordonate și supraordonate și subordonate.
Caut ca sclîema să cuprindă toate tipu-
rile de propoziții din frază, să indice toate
mijloacele prin care se face legătura între
ele. De asemenea, caut să scot în evi-
dență bogăția și varietatea acestora.
Cu prilejul lecțiilor de recapitulare a
cunoștințelor despre frază, insist și asu-
pra vorbelor de legătură (conjuncții,
locuțiuni sau alte părți de vorbire cu
funcție de conjuncție) atrăgind atenția
elevilor asupra faptului că in timp ce pro-
pozițiile coordonate se leagă cu aju-
toruj conjuncțiilor, propozițiile subordo-
nate se leagă cu ajutorul conjuncțiilor,
al adverbelor ți pronumelor relative. In-
sist îndeosebi asupra faptului că există
conjuncții (locuțiuni conjunctive) speci-
fice unor subordonate — cum sînt. căci,
fiindcă, deși. îneît. măcar, că — și con-
juncții care leagă cele mai variate subor-
donate. ca de pildă: să, de, cum. ca etc.
De asemenea,
asupra faptului
de subordonate
atrag atenția elevilor
că în stabilirea tipurilor
dintr-o frază, trebuie să
Coordonate
Felul prop.
după conținut
Ce exprimă sau cărei
părți de prop. cores-
punde
Subordonate
(sau coordonate
Intre ele)
1. copulative 2. adversative 3. disjunctive 4. conclusive		(legătură) 			
		(opoziție)	( . , (excludere) .... (concluzie) . . » ,	■ • • • ■ •	
1.	subiective	(subiect) ..ta,		1
2.	predicative	(nume predic.) . >	•	•
3.	eompl. directe	(compl. direct) , .	•	♦
4.	comp!, indirecte	(compl. indir.). , .	•	•
5.	atributive	J (determ. — atribut) 1 (explic. — atribut)		
6.	circ, de loc	(cornpi. de loc) . •	•	•
7.	circ, de timp	(compl. de timp) .	•	
8.	circ, de cauză	(compl. de cauză) ,	a	•
9.	circ, de scop	(compl. de scop) t	1	«
10.	circ, de mod	(compl. de mod)	«	•
11.	consecutive	(urmare, consecință)	•	•
12.	concesive	(piedică înlăturată)	*	a
13.	condiționale	(condiție) ....	•	•
tate
se pornească de la înțeles, de la con-
ținut.
In clasa a X-a cer elevilor să facă si
considerații de ordin sintactic-stilistic. Cu
prilejul recapitulării frazei caut să insist
în mod deosebit asupra semnelor de punc-
tuație. Astfel, le arăt elevilor că propozi-
țiile coordonate copulative legate prin
„și“ se despart uneori și prin virgulă, iar
subordonatele așezate înaintea regentei,
completivele directe și indirecte pot fi
despărțite prin virgulă de regentă. Atrag
de asemenea atenția elevilor asuprr fap-
tului că subordonatele circumstanțiale,
subiectivele, completivele directe si indi-
recte, atributivele explicative, care pot
lipsi din frază fără să-i știrbească înțe-
lesul. se despart de obicei prin virgulă de
supraordonatele lor.
In încheiere, le arăt elevilor că o sin-
gură frază, oricît de bogată ar fi ea, nu
cuprinde de obicei toate tipurile de pro-
poziții. Ajutati de schemă, elevii înțeleg
că fraza este o unitate sintactică com-
plexă. închegată după reguli precise, care
trebuie respectate în exprimarea orală si
scrisă.	;
Fără îndoială că aceste generalizări,
în totalitatea lor. se vor face numai la
clasa a X-a. la ultima lecție de recapi-
tulare a frazei, după ce s-a repetat între-
gul material și s-a complectat întreaga
schemă.
Recapitularea frazei în condițiile ară-
ți, nici, nu numai... ci șl...
iar, dar, însă, ci... ori, sau
ori... ori, sau... s-au, fie... fie...
deci, prin urmare, așa dar, de
aceea
că, să, care, cine, ce...
că, să, care, cine, ce, cum
că, să, care, cine, ce, cum, dacă...
cui, că, să, (la, de) ce, cum
că
care, ce., unde, cind, cum
unde, (de, pe, pînă)unde, încotro
cînd, (de, pe, pînă) cînd, cît timp
fiindcă, pentrucă, deoarece, că,
căci
să, ca să; pentrucă să, de
cum, după cum, precum, parcă
incit, cît, de, că, să
deși, de, că, să, dacă
dacă, de, să, în caz că...
nu se poate realiza într-o singură
lecție, mai ales că este necesar să se
facă și aplicatii.
Ținînd seama de volumul materialului
și de prevederile programei de învăță-
mînt privitoare la numărul de ore afectat
recapitulării finale, repartizez materialul
în trei lecții, după vum urmează : în pri-
ma lecție repet cu elevii definiția și con-
ținutul frazei, raporturile ce se stabilesc
în frază și propozițiile coordonate; lecția
a doua o rezerv repetării propozițiilor
subordonate; în lecția a treia se complec-
tează schema începută la prima lecție și
continuată la a doua si se trag concluzii-
le.
Odată cu repetarea teoretică, în timpul
acestor trei lecții si în special
treia se fac exemplificări si se
din punct de vedere sintactic
texte.
Mă străduiesc să organizez

la lecția a
analizează
o serie de
Mă străduiesc să organizez în asa fel
lecțiile de recapitulare îneît ele să fie in-
teresante, să conțină elemente noi, atrac-
tive pentru elevi. Sistematizarea cunoș-
tințelor cu ajutorul schemei, generaliza-
rea și fixarea lor îi ajută pe elevi să
înțeleagă mai profund aceste cunoștințe,
să si le însușească temeinic-
FLORIAN POPESCU
profesor la școala medie
din comuna Fierbinți,
raionul Snagov
Lecția de recapitulare
„Schimburile și metabolismul energetic"
Cursul de anatomie si fiziologia omului
predat în clasa a Vlll-a reprezintă un si-
stem închegat de cunoștințe științifice
despre structură și funcțiunea organis-
mului uman, cu scopul de a face cunoscu-
te elevilor fenomenele ce se petrec în
corpul omului, spre a le putea influența în
mod conștient. Programa școlară cere
profesorilor de științe naturale ca. în pre-
darea acestui curs, să nu se limiteze la
o simplă descriere a organelor si a func-
ționării lor, ci să scoată în evidentă legile
generale privind structura si funcțiunea
diverselor organe, precum și legătura re-
ciprocă dintre acestea. Profesorii trebuie
să stăruie, de exemplu, asupra dependen-
tei fenomenelor fiziologice de condițiile de
existentă ale organismului, asupra orga-
nismului ca un întreg indisolubil, asupra
caracterului specific al fenomenului fizio-
logic față de cel fizico-chimic etc.
Pentru a răspunde cu succes la cerin-
țele programei școlare, pentru a consolida,
sistematiza si adînci cunoștințele de ana-
tomie si fiziologie ale elevilor, profesorul
trebuie să-și planifice din timp lecțiile de
recapitulare, sintetizînd materialul pre-
dat pe probleme. In alegerea problemelor
ce se vor discuta în cadrul recapitulări:
trebuie să ținem seama de faptul că elevii
au parcurs întreaga materie si deci sînt
în stare să aprofundeze anumite chestiuni
care, studiate parțial, au putut să rămînă
insuficient însușite
Recapitularea lecției cu
.Schimburile și metabolismul
tic"
tema :
energe-
care constituie de fapt o sinte-
tizare a întregii materii studiate in cursul
anului, trebuie să fie pregătită cu deose-
bită grijă din partea profesorului. Acesta
trebuie să chibzuiască în primul rînd a-
supra căror probleme va trebui să insiste,
pe care cunoștințe ale elevilor trebuie să
se sprijine, asupra căror legi generale
să se oprească pentru a le aprofunda și
sistematiza. Profesorul trebuie să acorde
atent'e justei organizări a materialului în
cadrul lecției, metodelor pe care le va fo-
losi la această lecție, conținutului întrebă-
rilor ne care le va pune
didactic.
Lecția de
privitoare la
energetic se
recapitulare
schimburile
si materialului
a cunoștințelor
si metabolismul
poate sistematiza tn iurul a
trei problem? principale- aj asimi’ația;
b) dezasimilația; c) reglarea nervoasă a
acestor fenomene. In încheierea lecției se
vor desprinde concluz’i generale asupra
metabolismului.
Lecția poate începe cu o conversați?
pregătitoare. în care se scoate în evidentă
legătura strînsă ce există intre organism
si condițiile lui de existentă. Se va arăta
că această legătură se stabilește, pe de o
parte, prn intermediul substanțelor ali-
mentare și al oxigenului, pe care organis-
mul le ia din mediul înconjurător, iar ne
de altă parte, prin bioxidul de carbon,
produse de excreție si produse neasimilate
pe care organismul le cedează îndărăt a-
cestui mediu.
Profesorul trebuie să discute apoi cu
elevii despre cele mai importante cate-
gorii de alimente, despre compoziția chi-
mică a acestora $i despre importanta lor
pentru viața organismului uman- In legă-
tură cu aceasta este necesar să se accen-
tueze faptul că alimentele constituie pen-
tru organism un material constructiv-pla-
stic și totodată o sursă de energie, de-
oarece în procesul formării substanței vii
celulele nu asimilează numai substanța,
ci și energia latentă inclusă în ea. Din
punct de vedere chimic, molecula substan-
țelor alimentare este foarte mare și com-
plexă. fapt care trebuie subliniat, pentru
ca. pornind de aici, să se discute cu elevii
transformarea acestei molecule în procesul
digestiv în particule mai mici si mai
simple, pe baza cărora se va sintetiza
apoi substanța proprie a diverselor orga-
ne ale corpului omenesc.
In legătura cu absorbția intestinală,
profesorul trebuie să scoată în evidentă
faptul că absorbția nu este un proces fi-
zico-chimic, o simplă osmoză, ci un pro-
ces fiziologic, în care mucoasa intestinală
nu are numai o acțiune selectivă, dar este
si sediul unor sintetizări. El va reaminti
astfel elevilor că. din vilozitătile intesti-
nale. alimentele ajung în circuitul sang-
vin (se va sublinia cu acest prilej legătu-
ra cu organele circulatorii) care le distri-
buie în țesuturile cele mai îndepărtate,
unde pătrund, prin membrana vaselor ca-
pilare. în toate celulele organismului si
unde suferă o serie de modificări în sen-
sul că particulele aduse se combină, dînd
naștere substanței proprii celulare. Discu-
tînd cu elevii această problemă, profeso-
rul va căuta ca aceștia să fie pe deplin,
lămuriți asupra mecanismului descompu-
nerii alimentelor cu moleculă complexă în
corpuri mai simple, cu care apoi se con-
struiește substanța celulară proprie orga-
nismului.
Ajuns la acest punct al lecției, profeso-
rul trebuie să stabilească, cu ajutorul e-
levilor, definiția asimilatiei si să facă o
scurtă comparație cu asim'lația clorofi-
liană (fotosinteza) la plantele verzi.
Partea a doua a lecției a fost pregătita
atunci cînd s-a scos în evidentă legătura
organismului cu condițiile sale de exi-
stentă si cînd s-a stabilit că în procesul
asimilatiei celulele înglobează, odată cu
substanța alimentară, si energia poten-
țială inclusă în ea. Profesorul va sublinia
faptul că. pentru a trăi, organismul tre-
buie să consume multă energie. De aceea
o parte din substanța celulară este arsă
cu ajutorul oxigenului si transformată în
energie de mișcare și energie calorică
Din această ardere rezultă si o serie de
produse toxice — ca bioxidul de carbon si
produse de excreție — eliminate din or-
ganism prin intermediul organelor respi-
rațtei si organelor excreției. Profesorul
va atrage atenfia elevilor asupra faptului
că acest proces de dezasimilatie se des-
fășoară simultan cu asimilația. conditio-
nîndu-se în mod reciproc cu aceasta.
Stabilindu-se astfel cu precizie sensul
noțiunilor de aslmilație si dezasimilație.
se poate trece la partea treia a lecției. în
care se va analiza raportul între cele
două procese ale metabolismului. Trebuie
să se sublinieze, cu acest oriei. reglarea
trofică a procesului metabolic prin inter-
mediul scoarței cerebrale și ne calea hor-
monală. Elevii cunosc funcționarea siste-
mului nervos si a glandelor cu secreție
internă, asa îneft au posibilitatea să tn-
teleagă mai adînc rolul acestora în regla-
rea procesului metabolic.
Arătînd elevilor legătura de interdepen-
dentă între organe'e digestiei, circulației,
respirației, excreției, sistemul muscular
etc. profesorul va sublinia rolul conducă-
tor al sistemului nervos în coordonarea
funcțiilor acestor sisteme de
rînd elevilor să dea exemple
evidenția acest lucru.
In încheiere trebuie să se
organe, ce-
pentru a
accentueze
importanta cunoașterii metabolismului din
organism în vederea calculării valorii nu-
tritive a alimentelor, a stabilirii
rafii alimentare iuste etc.
unor
Lecția de recapitulare: „Schimburile și
metabolismul energetic*1 poate fi însoțită
de o schemă sintetică si rezumativă corn
plectată cu un desen schematic pe tablă.
IOAN PETRASCU
lector la Institutul interregional
de perfecționare a cadrelor didactice
din Timișoara
Cadrele didactice de la Institutul poli-
tehnic din București acordă o atenție deo-
sebită pregătirii studenților pentru exa-
menele de sfîrșit de an. In acest soop,
conducerea Institutului, decanatele facul-
tăților și colectivele de catedră și-au în-
tocmit planuri concrete de acțiune.
Pentru a cunoaște cît mai bine nivelul
de pregătire al studenților, colectivele de
catedră de la Facultatea de electronică și
telecomunicații au analizat rezultatele
obținute de aceștia ou prilejul lucrărilor
de control și al lucrărilor de laborator
Deoarece s-a constatat că mai există un
număr de studenti care nu și-au însușit
cunoștințele prevăzute de programa de
învățămînt, colectivele de catedră au or-
ganizat meditații (pentru studenții din
anii 1 și II) și consultatii cu subiecte
anunțate. In orele de meditație, care
au fost organizate atît în cadrul fa-
cultății cît și la cămine, studenții lucrea-
ză sub supravegherea asistenților. Aceș-
tia se ocupă de fiecare student în parte,
dînd îndrumările necesare pentru rezol-
varea lucrărilor și pentru organizarea
studiului individual.
Consultațiile cu teme anunțate dau re-
zultate dintre cele mai bune. O astfel de.
consultație ou tema „Citirea schemelor11
Să organizăm just recapitularea
Ia limba rusă
In scopul recapitulării în condiții cît
mai bune â cunoștințelor de limba rusă,
profesorii trebuie să țină seama atît de
volumul materiei, cît si de nivelul la în-
vățătură a| clasei. La lecțiile de recapi-
tulare trebuie să se folosească ma-
terial didactic special pentru sistemati-
zarea materiei: scheme, vocabulare etc
In procesul recapitulării cunoștințelor
trebuie să se folosească metode diferen-
țiate, în funcție de golurile existente în
pregătirea fiecărui elev în parte. De a-
ceea, atunci cînd alcătuiește planul lec
țiilor de recapitulare și al consultațiilor,
profesorul trebuie să țină seama de acest
lucru.
In general, cu prilejul recapitulării în
clasele V—-VII este necesar să se insiste
asupra foneticii. Elevii trebuie să înțe-
leagă și să rețină legătura dintre sunete
și litere. Este bine să fie fixate prin ana-
liza fonetică o serie de noțiuni de bază:
deojpbirca între consoanele sonore și
surde, moi și dure; deosebirea între dife-
rite vocale; semnul tare și semnul moale
ca semne despărțitoare etc.
De asemenea. este necesar să se acor-
de o atenție deosebită recapitulării no-
țiunilor privind structura cuvintului. A-
ceasta se poate realiza in timpul analizei
morfologice.
In recapitularea părților de vorbire
trebuie să se insiste asupra funcției și a
roiului acestora. Este necesar să se repe-
te definiția fiecărei părți de vorbire în
parte. Elevii vor înțelege mai bine schim-
terminațiilor în ii, ia, ie (i) ale substan-
tivelor, asupra ortografie, substantivelor
terminate în j, ș, șei, ci. Pentru aceasta
este bine să fie folosite schemele decli-
nărilor.
Recapitulînd cu elevii cunoștințele des-
pre adjectiv, profesorul trebuie șă dea o
atenție deosebită rolului adjectivului in
propoziție, dependenței formei adjectivu-
lui de forma substantivului la care se re-
feră; schimbării adjectivului după gen,
număr si caz; *>rtografiei terminațiilor
neaccentuate ale adjectivului de
masculin și neutru, a adjectivelor
minate la cazul genitiv în „ogo11,
la cazul instrumenta! în ..îm“. ..
cazul prepozițional în „om'*, „em
genul
ter-
•ego“.
im“. la
11 etc.
burca substantivelor,
adjectivelor, a
verbelor, dacă vom folosi metoda com-
parației. In acest scop este bine să se
întocmească tabele comparative pentru
părțile principale și secundare ale vor-
birii, precum și pentru caracteristicile
gramaticale ale părților de vorbire Hexi-
bile.
Cu prilejul recapitulării substantivu-
lui trebuie să se insiste asupra definiției
genului, numărului, cazului, declinării.
De asemenea, este necesar să se insiste
asupra terminațiilor și funcției cazurilor,
asupra ortografiei terminațiilor neaccen-
tuate ale substantivelor de genul mascu-
lin și neutru Ia cazul instrumental și la
cazul prepozițional, asupra ortografiei
terminațiilor ueaccentuate ale substan-
tivelor de genul feminin terminate în a,
ia, și semnul moale la cazurile dativ,
prepozițional $i instrumental, asupra
Recapitularea verbu’ui trebuie să în-
ceapă de la generalizarea materiei par-
curse despre verb, cu ajutorul cunoștin-
țelor despre verb predate în cursul anu-
lui, folosindu-se tabelele privitoare la
timpul si persoana verbului, la formele
verbului, la aspectele verbului. După a
ceste tabele elevii vor repeta conjugarea
verbului și timpurile.
In recapitularea cunoștințelor de gra-
matică trebuie să se folosească procedee
cit mai variate, care să trezească intere
su] elevilor pentru îndeplinirea lucrărilor
dale. Recapitularea trebuie să-i ajute pe
elevi să generalizeze cunoștințele însu
șire în cursul anului, să le înfeeagă mai
adine. La aceasta contribuie în mar'? mă
sură efectuarea independentă a ucrări
lor. antrenarea elevilor în îndeplinirea
exercifiilor aplicative. Este bine să li se
dea elevilor exerciții de ana'iză sintacti-
că. morfologică, fonetică, dictări expli-
cative si creatoare în legătură cu regulile
învățate, exerciții din manual care nu au
fost efectuate in timpul anului.
Recapitularea materialului lexic este
bine sa se facă pe teme, care să gru-
peze lecții asemănătoare după conținut
In cadrul acestor teme trebuie să .se or-
ganizeze lucrări și exerciții practice.
O însemnătate deosebită pentru buna
desfășurare a muncii de recapitulare o
are și activitatea independentă a elevu-
lui acasă De aceea, profesorii trebuie să
acorde multă atenție formulării teme’or
pentru acasă, precum si lămuririi meto
delor care trebuie folosite de elevi pen-
tru e’ectuarea acestor teme.
a fost organizată, de exemplu, pentru slu*
denții anului IV. la disciplina „Centrala
telefonice automate".
La Facultatea electrotehnică s-a întoci
mit, pentru perioada examenelor, un pro*
gram al consultațiilor pentru studentii
anului IV. Astfel de consultatii se dau
la disciplinele: Mașini speciale, Aparate
electrice, Mașini electrice, Elpctronica in-
dustrială și Economia industriei electro-
tehnice. _
Nu toți studentii înțeleg însă să
folosească consultațiile și meditațiile pen-
tru a-și lămuri unele probleme mai grelț
din materie. Rezultatele nesatisfăcătoare
obținute de unii studenti ai anului IV,
care au și început colocviile și examenele,
sînt o dovadă că aceștia nu folosesc toate
mijloacele ce le sten la îndemînă pentru
pregătirea lor temeinică.
Alături de conducerea Institutului, or-
ganizațiile U.T.M. și sindicale se preocu-
pă îndeaproape de pregătirea examenelor^
Numeroase grupe de stu-denți au analizat'
rezultatele obținute la inxățătură de mem.
brii lor și au luat măsuri pentru ajuto-
rarea acelora care întimpină greutăți in
însușireia unor capitole din materie.
Un roi hotărîtor în buna pregătire a
examenelor îl are activitatea organizații-
lor de .partid din Institut, care îndrumă
întreaga muncă a cadrelor didactice și a
studenților. Astfel, din inițiativa organi-
zației de bază P.M.R. s-a organizat de
curînd la Facultatea de mecanică o șe-
dință deschisă in cadrul căreia s-a discu-
tat problema ajutorului pe care personalul
didactic trebuie să-l dea studenților in pe-
rioada de pregătire si de desfășurare a
examenelor. Ca urmare, s au organizat o
serie de meditații și consultatii. De ase-
menea, s-a constituit o comisie din care
fac porte reprezentanți ai conducerii fa-
cultății, ai organizației de partid și ai
organizațiilor de masă. Această comisie
vizitează căminele unde locuiesc studen-
tii, pentru a constata dacă aceștia au con-
diții bune de viață și de învățătură, pen-
tru a-i controla si a le
muncă.
Temeinica pregătire a
determina obținerea unor
la examene.
da ajutor in
studentilor va
bune rezultate
MARTA FONARGI
Repetarea și sistematizarea cunoștințelor de matematică
în clasa a X-a
o
si
Ultima etapă a anului școlar prezintă
importantă deosebită. Atît învățătorii
profesorii, cît si elevii trebuie să depu-
gătură cît mai strînsă între temele de
gebră. trigonometrie si geometrie.
al-
nă acum eforturi și mai susținute pentru
a recapitula întreaga materie paecursă.
In clasa a X-a. problema recapitulării
are o si mai mare însemnătate, deoarece
aici este vorba de pregătirea viitorilor
absolventi. Tocmai de aceea am căutat să
organizez cît mai bine munca de recapitu-
lare, de sistematizare si de adîncire a cu-
noștințelor de matematică la această
clasă.
Pînă la 1 Mai a. c. mi-am complectat
observațiile în legătură cu problemele din
diferitele capitole care au fost mai slab
însușite de către unii dintre elevi. M-am
ajutat în această privință
făcute în planurile zilnice
marginea lucrărilor scrise
curent din timpul anului.
de observațiile
de lecții si ne
si de control
Tot în acest
scop, oînă la sfîrsitul lunii aprilie le-am
dai elevilor lucrări de control. întocmind
o evidentă sistematică a lipsurilor consta-
tate cu acest prilej.
In întocmirea planului de recapitulare,
am ț'nut seama de greutățile întîmnmate
de elevi ’n efectuarea calculului rațional,
de greutăți'e constatate în asimilarea si
adîncirea demonstrațiilor la teoremele
esențiale. în aplicarea formulelor la rezol-
varea diferitelor exerciții
în reprezentarea figurilor
și prob'eme,
în spațiu.
în
alegerea metodelor celor mai iuste de re-
zolvare.
Din experiența anilor trecuti mi-am
dat
seama că în putinele ore rezervate recapi-
tulării nu se poate cîstiga prea mult dacă
se stabilesc prea multe teme și. mai ales,
dacă se parcurge materialul în același fel
ca si în timpul anului. De aceea am căutat
să împart astfel materia tn cadrul lecții-
lor de recapitulare, tncît să realizez o le-
De pildă, iată ce teme mi-am trecut în
plan pentru perioada cuprinsă între 2-25
mai: Săptămina 3—7 mai: 1) Numere
complexe (istoric, definiții, operații) ; 2)
Relații într-un triunghi oarecare (teore-
mele de trigonometrie esențiale, cu justi-
ficare: demonstrarea formulelor pentru a-
ria unui triunghi): 3) Poliedre (elemente:
secțiuni principale); Corpuri rotunde (de-
finiții; proprietăți); 5) Inecuații de gradul
II: d'scuția trinomului de gr. II. Săptă-
mina 9—14 mai: 1) Rezolvarea triunghiu-
rilor prin metode trigonometrice (cazu-
rile clasice: discuția cazului IV; cîteva
cazuri specia'e); 2) Formule pentru ariile
nol'edrelor si corpurilor rotunde (se vor
face justificări la formulele orindpa'e);
3) Formule pentru volumele poliedrelor
(accent pe justificarea formulei pentru
paralelipipedul dreptunghi;. pe deducerea
volumului pentru prizma oarecare, precum
si pe justificarea formulei pentru volumul
piramidei); 4) Volumele corpurilor rotunde
(se va insista asupra volumului trunchiu-
lui de con); 5) Exerciții si probleme de
geometrie si trigonometrie Săntămi-"
16—21 mai: 1) Exerciții și probleme Je
geometrie cu trigonometrie (două lecți:)i
2) Lecții practice pe teren (două lecții):
3) Ecuații de grad superior (Teorema lui
Bezout, calculul rădăcinilor raționa'e).
Săptămina 23—25 mai: 1) Ecuații si si-
steme trigonometrice (clasificarea pe
tipuri de ecuații): 2) Exerciții combinate
cu elemente de trigonometrie și algebră.
3) Poliedre regulate — sfera (definitii.
pentru a consolida și sistematiza cunoș-
tințele de algebră însușite în clasa a X-a.
Asupra semnului trinomului si asupra
discuției ecuației de gradul II voi stărui
și în cadrul unor probleme tn care se
leagă cunoștințele de matematică cu cele
de fizică.
Pentru
repetarea
fectionez
iustificarea unor formule sau
demonstrării unor teoreme con-
planșe si scheme care cuprind
într-o formă nouă ideile principale ce tre-
buie reținute de elevi. De asemenea, per-
fecționez schemele recapitulative cu aiuto-
rul cărora am obținut rezultate bune
anii trecuti.
Pentru ca lecțiile de recapitulare
teme din geometria în spatm să poată
in
cu
da
bune rezultate în ceea ce privește dezvol-
tarea imaginației spațiale a elevilor și
conturarea mai precisă a reprezentărilor
acestora cu privire la corpurile geome-
trice. caut să pregătesc la fiecare lecție
material didactic adecvat.
Concomitent cu lecțiile de
mi-am programat două ore
pentru consultații. In cadrul
recapitulare
săptămînal
unui plan
proorietăti,
tante).
Am ales
întrucît mă
justificarea formulelor impor-
mai puține lecții de a'leebră,
voi folosi de toate ocaziile pe
care le oferă exercițiile de trigonometrie
si geometrie, si mai ales cele combinate.
fixat de comun acord cu elevii, voi discuta
cu ei chestiunile în lămurirea cărora ei în
timoină dificultăți. Aleg din culegerile de
probleme exerciții’e cele ma; potrivite pen-
tru înlăturarea diferitelor lipsuri consta-
tate în cunostinte'e elevilor si le cer ace-
stora ca. îna'nte de a se prezenta la con-
su'tatii. să studieze bine aceste exerciții.
La recapitularea si sistematizarea cu-
noștințelor contribuie si cercul de mate-
matică si fiz:că al elevilor, în cadrul că-
ruia elevii rezolvă o serie de probleme
care s-au dat în special la examenele de
maturitate în anul precedent.
GH POPESCU
profesor îa școala medie
de băieți din Lugoj
nr
2
Măsuri pentru încheierea cu succm
a anului școlar
Apropierea încheierii amilul școlar pune
in fața organelor de invătămini și a cadre or
didactice sarcini deosebite. Pentru buna re-
zolvare a acestor sarcini, secția de invăță-
mint a raionului Lenin din București a luat
o serie de măsuri care să fie aduse la înde-
plinire de către inspectori, de către mețodiș-
tu cabinetului pedagogic, de către directori,
profesori și învățători. Astfel, în planul de
muncă al cabinetului pedagogic a fost prevă-
zută organizarea unor conferințe privitoare
la desfășurarea recapitulării. De cucînd, in
cadrul cabinetului s-a finut o conferință cu
subiectul „Recapitularea materiei" și un. re-
ferat cu subiectul „Școala înainte de exame-
ne".
In această perioadă metodiștii cabinetului
dau cu regularitate consultații cu privire ?a
metodica unor lecții de recapitulare conside-
rate mai dificile, la repartizarea materiei in
vederea lecțiilor de recapitulare, la cont'o'ul
și notarea cunoștințelor elevilor, la verif’ca-
rea și notarea lucrărilor de control etc. Me-
todiștii caută să atragă la consultații in
special pe acele cadre d dactice care au greu-
tăți în munca profesională.
Secția de învățămînt a dat sarcini specu-
le și directorilor de școli în vederea valori-
ficării a n plin a timpului care a mai rămas
pînă la încheierea anului școlar. Directorii
de sonii au întocmit planuri concrete de ac-
tivitate, finind seama de lipsurile semnalare
in pă,rn, ''e precedente s; de rezu'tmele ob-
ținute la învățătură la sfîrșitul pătrarului
HI.
O deosebită atenție acordă directori antre-
nării organizațiilor U.T.M. în munca de
pregătire a examene'or în vederea mobiliză-
rii tdemiștilor și pionieri'nr — și prin ei a
tuturor elenilor — la o muncă susținută șt
perseverentă.
In cadrul ședințelor cu părinții pe școală
și pe clase organ'zate in această etapă, di-
rectorii școlilor sau diriginții prezintă refe-
rate cu privire la sarcinile familiei în perioa-
da de pregătire a încheieri: anului școlar,
lămurind cu acest prilej probleme ca: in're-
buinfarea timpului de către elevi, pregătirea
lecțiilor, necesitatea controlului activității e-
țevilor din partea familie', evitarea suprain-
Că'că'ii elevilor cu sarcini gospodărești.
Diriginții au sarcina să țină evidenta
frecvenței și. printr-o strînsă legătură cu pă-
rinții, să asigure frecvența regulată a tutu-
ror elevilor, să urmărească felul cum isc
pregătesc elevii lecțiile, vizitindu-i la domi-
ciliu. să controleze permanent activitățile din
afară de clasă și extrașcoiare pentru a ve-
ghea ca ele să nu supraîncarce elevii, să
narlmine regulai la adunările orgaruzați'’or
U.T.M., precum și la adunările tematice ale
organizațiilor de pionieri care sînt legate de
problemele specifice acestei perioade.
Pentru asigurarea desfășurării tn. bunt
condiții a recapitulării materiei, directorii
de scoli intensifică asistentele la lecții, d'nd
o atenție deosebită calității cunoștințelor e-
levilor la diferite obiecte, verificării și no-
tării acestora.
De asemenea, directorii stau de vorbă cu
viitorii absolvenți, tndrumlndu-i tn vederea
alegerii unei profesiuni.
Tooțe aceste măsuri vor contribui la întă*
rirea muncii din școli, la succesul exame-
nelor.
<
Pag. 4-a
GAZEȚA 1NVAȚAMINTULUI
A zecea aniversare a eliberării Cehoslovaciei
Cale liberă spre învățătură
Anul acesta,
sărbătorește a
la 9 mai, poporul cehoslovac
zecea aniversare a eliberării
patriei sale de către glorioasa Armată Sovie-
tică.
In cei zece ani care s-au scurs de la eli-
berarea țării, poporul cehoslovac a obținut,
sub conducerea partidului comunist, suc-
cede deosebit de Insbmaate în lupta pentru
construirea socialismului, pentru țace. Prin-
tre acestea se numără și marile uccese ob-
ținute în domeniul dezvoltării îinvățăm'ntuhu.
In Cehoslovacia burgheză, studiile în șco-
lile madii și în instituțiile de învățămînt su-
perior constituiau un privilegiu al copiilor ce-
lor avuți. Copiii de muncitori și de țărani
sărăci își meheiau activitatea odată cu ab-
solvirea școlilor da cinci ani. Astăzi, în Ceho-
slovacia democrat-populară a fost jnlrodus ir,
sistem, de învă'ămînt în cadru! școlilor <T .-
mentars de opt ani, după a căror absolvire
etevii își continuă studiile fie în învățăm ntul
mediu de specialitate, fie I i centrele șr Tare
ale rezervelor de muncă iile statului, fie m
școlile de ucenici de pe lingă diferite.e între-
prinderi.
In anul școlar 1954/1955, numărul e’cvilor
Preocuparea multilaterală a statului pen-
tru dezvoltarea copilului se manifestă și în
grija pentru capiii de vîrstă preșcolară.
Numărul grădinițelor a sporit față de
1948 cu 39 la sută. In perioada cincinalului,
începîntl din anul 1949 pînă în 1953, au
înființate 1800 de grădinițe. Copiii
bucură aici de o îngrijire exemplară.
O mare dezvoltare a cunoscut în anii
terii populare și învățămîntul superior.
fost
se
pu-
As-
tăzi există în Cehoslovacia 40 de instituții
de învățămînt superior, iar numărul studen-
ților — aproximativ 50.000 — întrece de
două ori numărul studenților din ultimul an
antebelic. In același timp, un număr de
22.000 de oameni ai muncii își complectează
cunoștințele sau iși desăvîrșcsc instruirea
în cadrul formelor de studiu prin corespon-
dență, al cursurilor serale etc.
In timp ce în perioada republicii capita-
liste cheltuielile statului pentru învățămînt,
rocoiite pe cap de locuitor, constituiau doar
69,31 coroane, statul de democrație populară
a alocat în acest scop, numai în cursul anu-
lui 1953, o sumă de aproape opt ori mai
Să întărim lupta
neștiinței
pentru lichidarea
de carte
10 ani (le Ia eliberarea poporului german
Succesele culturale
ale R. D
Germane
din clasele IX—XI
ale școlilor medii de
unsprezece ani a cres-
cut la 61.000. Numă-
rul elevilor din șco-
lile de specialitate a
crescut
138.000,
la
din
60.000 în școlile
dustriale, 29.000
școlile economice
aproape 17.000 în
Iile sanitare.
ctrca
care
in-
în
' Și
șco-
Pe lingă acești
elevi, care frecventea-
ză cursurile de zi, mai
există un număr de
31.000 de elevi din rîn-
durile oamenilor inun-
Intr-o școală construită la Veltrusice în anii puterii populare.
cii, care își ridică nivelul cultura!
sional în cadrul cursurilor serale,
respondență sau fără frecvență de
școlile de specialitate.
In anii puterii populare au fost
și profe-
prin co-
pe lîngă
construite
anual în Cehoslovacia de- două ori mai multe
clădiri destinate școlilor decît
au precedat războiului.
In cadrul școlilor au fost
numitele grupe de tineret, în
timpului de învățămînt, copiii
lariați se bucură de îngrijire
în cursul anului 1953, aceste
prins un număr de 126.000 de
în anii care
înfiin'ute așa
care, în afara
părinților sa-
totală. Astfc',
grupe au cu-
elevi. Da as.-
menea, a crescut considerabil grija pentru
odihna copiilor în timpul vacanței ; în anul
,1953 ău fost trimiși la odihnă 261.000 de co-
pii. In afară de aceștia, un număr de 27.000
de elevi au .urmat în același an cursurile
școlilor organizate în mijlocul naturii.
Dezvoltarea necontenită a învățămîntului
din Cehoslovacia este indisolubil legată de
marele interes al oamenilor muncii pentru
cultură. In Republică există astăzi 64 de
teatre profesioniste față de 18 cîte existau
înainte de război. In cei zece ani care au
trecut de la eliberarea țării au fost publi-
cate peste 20.000 de titluri de cărți, înir-un
llraj de peste 333 de milioane de exemplare.
Pășind cu hotărîre alături de țările lagă-
ru’ui păcii ți socialismului, Cehoslovacia își
întărește necontenit eforturile în lupta pen-
tru bunăstarea și fericirea poporului.
Oamenii muncii din țara noastră privesc
cu bucurie bilanțul realizărilor obținute de
poporul cehoslovac în cei zece ani care au
trecut de la eliberarea patriei sale, urîndu-i
noi succese în opera măreață de construire
a socialismului, de apărare a păcii.
Succese în munca d© alfabetizare
A fost lichidată complect neștiința de
carte in comuna Nadcș, raionul Sighi-
șoara. Această realizare se datoreșle în
mare măsură cadrelor didactice, care au
desfășurat o activitate plină de însufle-
țire la centrele de alfabetizare.
In comuna Botești din raionul Huși
cran peste o sută de, neștiutori de carte.
Prin munca stăruitoare a cadrelor didac-
tice din. comună, au fost alfabetizați pînă
acum 85 din aceștia, iar 15 analfabeți
sînt înscriși la cursul de vară. O parte
din absolvenții cursului obțin astăzi re-
zultate deosebit de bune în munca lor la
gospodăria agricolă colectivă „23 August".
In Editura Academiei R.P.R. a apărut Dicționarul
limbii romîne literare contemporane, voi. 1 (A-C)
Dicționarul limbii romîne literare con-
temporane constituie o importantă operă
lexicografică și umple un gol în cultura
noastră. El are rolul de a ajuta păturile
largi de cititori să mînuiască o limbă co-
rectă și bogată.
„Dicționarul limbii romîne literare con-
temporane" a fost întocmit, sub îndru-
marea Secției de Știința limbii, literatu-
ră și arte a Academiei R.P.R. și conform
directivelor Prezidiului Academiei R P.R.,
de Institutele de lingvistică din București
și Cluj.
Pentru a asigura lucrării un nivel ști-
ințific corespunzător s-a ținut un contact
strins cu un însemnat număr de specia-
liști din toate ramurile științei, care au
ajutat colectivele de redactare la preciza-
rea justă a termenilor tehnici speciali.
Volumul I, apărut acum, cuprinde li-
terele A,B,C cu un total de 10272 de cu-
vinte. El are și o parte introductivă, in
care se arată principiile de bază ale lu-
crării, se dau unele îndrumări pentru citi-
tori și se indică bibliografia folosită.
Dicționarul este o lucrare științifică,
care conține toate cuvintele folosite in
limba literară contemporană, cu explicația
clară și complectă a lor, sprijinită de bo-
gate exemplificări, extrase din cei mai
buni scriitori ai noștri. In elaborarea
lucrării s-a ținut seamă și de strădaniile
cercetătorilor din trecut, preluîndu-se și
fructificîndu-se tot ce este valabil și pro-
gresist în opera lor.
Una dintre proble-
melc
care
internationale
au rămas
nerezolvate pînă
tăzi, deși au trecut 10
ani de la terminarea
celui de al doilea răz-
boi mondial, este pro-
blema Austriei. După
cum se știe, la confe-
rința de la Moscova din 1943
Anul școlar 1954—55 este anul hotă-
rîtor bentru lichidarea neștiinței de'carte'
în. țara noastră. Conștienti de acest fapt,
zeci de mii de învățători și profesori au
desfășurat o muncă cu adevărat patrioti-
că pentru a cuprinde la cursurile din iar-
na aceasta un număr cît mai mare de ne-
știutori de carte.
Secțiile de învățămînt ale regiunilor
Ploești. Pitești și Suceava, ca și secția
de învățămînt a orașului București au a-
întreprinderea, secția sau grupa noastră",
să participe direct la acțiunea de alfa-
betizare, i^spunzînd fiecare de alfabeti-
zarea unui neștiutor de carte. Comisiile
de femei din comitetele de întreprindere
pot să asigure mobilizarea și frecvența
cursuri a tuturor femeilor neștiutoare
carte din întreprinderi.
La sate, acțiunea de alfabetizare
la
de
De
cordat
muncii
ceastă
tice.
în acest an școlar o mare atenție
de alfabetizare, antrenînd în a-
muncă numeroase cadre didac-
Secțiile de învățămînt ale regiunilor
Oradea, Baia Mare etc. au organizat un
cpntrol serios al activității
cursurilor de alfabetizare
constatărilor făcute, au luat
tru îmbunătățirea frecvenței
dicarea nivelului predării.
îi/ cadrul
și, pe baza
măsuri pen-
și pentru ri-
Cu prilejul examenelor de 'promovare și
absolvire a cursurilor de alfabetizare, se-
ria de iarnă, s-a constatat că acolo unde
cadrele didactice' au privit problema alfa-
betizării cu toată răspunderea, rezultatele
au fost bune. Astfel de rezultate au obți-
nut, de exemplu, cadrele didactice din
comuna Zlatna, regiunea Hunedoara, ca-
drele didactice din raioanele Băltești și
Novaci, regiunea Craiova etc.
In munca de alfabetizare desfășurată
pe timpul iernii s-au semnalat însă și li-
nele lipsuri. Astfel, nu toate cursurile de
alfabetizare s-au deschis la data fixată
de Ministerul Invățămîntului. Așa, de pil-
dă, în raionul Petroșani, regiunea Hune-
doara, nici ,1a 1 februarie nu se deschi-
seseră toate cursurile de alfabetizare. In-
tr-o scrie de regiuni cum sînt Bucuroșii,
timpul verii se va desfășura ținînd sea-
mă de muncile agricole. In acest scop în-
vățătorii și profesorii vor lua asupra lor
cîte 2—3 neștiutori de carte pe care îi
vor alfabetiza în timpul liber — seara, în
zile nefavoira.bile muncilor agricole și du-
minica. Organizațiile sindicate din învă-
țămînt, împreună cu organele U.T.M.,
trebuie să mobilizeze studenții și elevii
din clasele superioare pentru ca și aceș-
tia să contribuie Ia atragerea la curșuri a
neștiutorilor de carte din comunele în
care locuiesc.
Organizarea cursurilor de alfabetizare
pe timpul verii trebuie să constituie o
preocupare îndeosebi pentru regiunile
București, Galați, Craiova și Constanța,
care mai au mulți neștiutori de carte.
Secțiile de învățămînt, împreună cu
consiliile sindicale regionale, vor trebui
să alcătuiască, așa cum arată hotărîrea
Prezidiului C.C.S. din martie 1955^ un
olan comun de acțiune în vederea lichidă-
rii neștiinței de carte, cu sarcini și răs-
Se împlinesc zece ani de la ziua cînd, în
urma istoricei victorii a Armatei Sovietice
asupra hoardelor fasciste, poporul german a
căpătat posibilitatea de a se consaCra mun-
cii pașnice, creatoare, posibilitatea de a-și
făuri o viață liberă și fericită. In acești zece
ani, în Republica Democrată Germană, s-au
obținut, sub conducerea Partidului Socialist
Unit din Germania, realizări de o uriașă în-
semnătate în toate domeniile vieții econo-
mice și culturale.
Imediat după zdrobirea fascismului, dato-
rita ajutorului dezinteresat al Uniunii So-
vietice, au fost luate măsurile necesare pen-
tru a oferi oamenilor muncii din Republica
Democrată Germană toate posibilitățile pen-
tru însușirea cunoștințelor științifice nece-
lea conferințelor. La
Partidului Socialist
cabinetele de partid ale
Unit au fost ținute mu
da conterințe.și lec.fi publice, Iri -cate au k»t
tratate probleme de politică, economie, f; o-
Galați, Constanța,
de alfabetizare a
giunea Galați nici
erau încadrate cele
frecvența la cursurile
lăsat de dorit. In re-
ia I ianuarie a.c. nu
46 posturi de învăță-
tori, special repartizate acestei
regiuni
pentru munca de alfabetizare. Șeful sec-
ției de învățămînt a regiunii București
nu a asigurat o bună îndrumare a sec-
țiilor de învățămînt raionale în ceea ce
privește organizarea muncii de alfabeti-
zare, nu a asigurat un control permanent
al muncii, nu a luat măsuri pentru popu-
larizarea metodelor bune folosite de ca-
drele didactice fruntașe în munca de li-
chidare a neștiinței de carte și nici nu a
tras la răspundere pe șefii secțiilor de în-
vățămînt raionale și pe directorii de școli
care au manifestat o atitudine indiferentă
față de îndeplinirea planului de stat
privire la alfabetizare.
La 3 mai a.c. s-a început activitatea
cadrul cursurilor de alfabetizare, seria
cu
în
de
vara. La aceste cursuri urmează să fie
cuprinși toți neștiutorii de carte din în-
treprinderi, șantiere și unitățile socialiste
agricole. Pentru aceasta organele sindica-
le din întreprinderi, instituții, G.A.S. și
S.M.T., cu sprijinul cadrelor didactice,
trebuie să mobilizeze pe toți muncitorii,
tehnicienii, inginerii și funcționarii ca,
sub lozinca „Nici un neștiutor de carte în
punderi concrete, insistînd în
supra controlului și îndrumării
alfabetizare.
In cadrul cursurilor de vară
SD'ectal
muncii
trebuie
a-
dc
să
se pună un accent deosebit pe ridicarea
calității predării. Cadrele didactice au
datoria să asigure însușirea de către
cursanti a unor cunoștințe temeinice de
citit, scris și socotit.
O grijă deosebită trebuie arătată și ab-
solvenților cursurilor de alfabetizare.
Pentru continua ridicare a nivelului cul-
tural și profesional al acestora, secțiile
de învățămînt și organele sindicale trebu-
ie să-i atragă în diferite activități cultu-
ral-educative, să-i sfătuiască să se în-
scrie în școlile de calificare sau în școli-
le pentru tineretul muncitoresc și sătesc.
Acțiunea de lichidare a neștiinței de
carte necesită o muncă intensă și susținu-
tă din partea tuturor organelor locale și,
în special, din partea secțiilor de învăță-
mînt și a consiliilor sindicale regionale,
ca și din partea cadrelor didactice. Ho-
tărîrea din martie 1955 a Prezidiului
C.C.S. prevede acordarea unor diplome de
evidențiere întreprinderilor, gospodăriilor
agricole de stat, stațiunilor de mașini și
tractoare și gospodăriilor agricole colecti-
ve fruntașe în munca de alfabetizare, pre-
cum și acordarea unor „scrisori de mul-
turnire" cadrelor
această muncă.
didactice fruntașe . în
Consiliul Central
al
Sindicatelor din R.P.R. va acorda, de a-
semenea, premii în bani și insigna
de
fruntaș în munca de lichidare, a nestiinței
de carte celor care aU obținut rezultate
deosebite în lichidarea neștiinței de carte.
D. IONESCU
Manifesfări cu prifejul a 90 de ani de la înființarea Conservatorului
de muzică dm București
S-au împlinit 90 de ani de la înființarea
Conservatorului de muzică din București.
In Capitală au loc în aceste zile o serie
de manifestări prilejuite de această ani-
versare.
Sub auspiciile Ministerului Culturii, joi
5 mai, a avut loc în sala Ateneului
R P.R. o ședință festivă consacrată îm
plinirii a 90 de ani de la înființarea Con-
servatorului de muzică din București.
Filarmonica de stat din Capitală orga-
nizează cu același prilei un ciclu de con-
certe în care vor fi executate lucrări mu
zicale romînești.
încă
as-
In
s-a hotărît
crearea unei Austrii democrate, libere și in-
dependente. Această hotărîre a
mată apoi la Potsdam în 1945.
fost confir-
O astfel de
rezolvare a problemei Austriei este în con-
formitate cu interesele întăririi păcii în Eu-
ropa și corespunde totodată sarcinilor asi-
gurării drepturilor naționale ale poporului
austriac.
O asemenea rezolvare s-a izbit însă de
poziția guvernelor S.U.A., Angliei și Franței
care au împiedicat în mod sistematic înche-
ierea Tratatului de Stat cu Austria. Deși în
1949 — după mai bine de doi ani de discu-
ții — U.R.S.S., Franța, Anglia și S.U.A. au
căzut de acord în linii generale asupra pro-
iectului Tratatului de Stat cu Austria, cu ex-
cepția cîtorva articole, puterile apusene au
încercat în 1952 sa înlocuiască Tratatul de
Stat, al cărui proiect îl elaboraseră împreună
cu U.R.S.S., cu un așa numit „Tratat pre-
scurtat" elaborat în mod separat, fără parti-
ciparea U.R.S.S. Acest „tratat prescurtat"
11-a putut fi acceptat de U.R.S.S. întrucît
prin el se încălcau drepturile Uniunii Sovieti-
ce recunoscute prin acordurile de la Potsdam
și, în același timp, se nesocoteau în mod gro-
solan drepturile democratice ale poporului
austriac.
La conferința de la Berlin a minișlri'or
afacerilor externe ai celor patru puteri dele-
gația sovietică a făcut propuneri concrete,
constructive, pe deplin realizabile în vederea
încheierii Tratatului de Stat cu privire la
restabilirea unei Austrii suverane, indepen-
dente și democratice. Și de data aceasta mi-
niștrii de externe ai celor trei puteri occiden-
tale au respins propunerile sovietice, împie-
dicînd din nou rezolvarea problemei Austriei
și dovedind odată mai mult că puterile occi-
dentale îngreunează rezolvarea problemelor
internaționale litigioase pe cale pașnică.
Mergînd în mod consecvent pe linia de-
stinderii încordării în relațiile intern nț ion al’,
Uniunea Sovietică a depus noi eforturi pen-
tru ca problema Austriei să fie rezolvată în
interesul păcii în Europa și în conformitate
cu aspirațiile poporului austriac O nouă și
legătură cu pregătirea Tratatului de Stat cu Austria
puternică dovadă a acestei politici a Uniunii ( nea, că au fost rezolvate și o serie de
Sovietice o constituie tratativele sovieto-au- probleme interesînd ambele părți.
striace care au avut loc la Moscova în
cursul lunii aprilie 1955, din inițiativa gu-
vernului sovietic.
Opinia pumică democrată internațională a
apreciat tratativele de la Moscova ca un pas
de o însemnătate uriașă pentru rezolvarea
problemei austriace. In comunicatul care a
fost dat publicității la sfîrșitul tratativelor
se arată că cele doua delegații guvernamen-
tale au constatat că atît guvernul U.R.S.S.,
cît și guvernul Republicii Austriace conside-
ră că este de dorit încheierea cît mai grab-
nică a Tratatului de Stat privind restabilirea
unei Austrii independente și democratice. De-
legația austriaca a dat cu prilejul tratative-
lor de la Moscova asigurări că Austria in-
tenționează să nu adere la nici un fel de ali-
anțe militare și să nu admită pe teritoriul
său baze militare. Austria va duce față de
toate statele o politică
Partea sovietică și-a
ca trupele de ocupație
Franței și U.R.S.S. să
stria după intrarea în
de independență.
dat consimțămîntul
ale S.U.A., Angliei,
fie retrase din Au-
vigoare a Tratatului
de Stat, nu mai tîrziu de 31 decembrie 1955.
In spiritul declarației sale
anul trecut la conferinia de
nul sovietic s-a declarat de
scă echivalentul sumei de
lari, prevăzută în articolul
făcute încă în
Ia Berlin, guver-
acord să primea-
150 milioane do-
35 al Tratatului
de Stat, integral în livrări de mărfuri aus-
triace. De asemenea, guvernul sovietic a de-
clarat că este gata să transfere Austriei,
imediat după intrarea în vigoare a tratatu-
lui de stat, contra unei compensații cores-
punzătoare, bunurile Societății dunărene de
navigație (D.S.G.) precum și drepturile asu-
pra terenurilor petrolifere și rafinăriilor de
petrol, inclusiv societatea pe acțiuni pentru
comerțul cu produsele petrolifere (O.R.O.P.),
în schimbul livrărilor de petrol brut în pro-
porțiile stabilite între părți. (Acestea în afară
de transferarea către Austria a bunuri'or
germane aflate în zona sovietică de ocupație,
transferare stabilită anterior). Din co-
municatul sovieto-austriac rezultă, de aseme-
alte
ambasadorilor celor
patru puteri la Viena.
Guvernul sovietic a
arătat că nu este de
părere că o astfel de
conferință a ambasado-
rilor ar reprezenta în
actualele condiții calea
cea mai scurtă pentru
realizarea acordului
Ijniversiiatea „HumboldT din Berlin, distrusă
în timpul războiului, a fost reconstruită
în întregime.
sare. Monopolul culturii, deținut odinioară
de o strînsă pătură socială privilegiată, a
fost desființat. Facultățile muncitorești și
țărănești au dat tuturor acelora care pînă
mai ieri erau excluși de la studiu posibili-
tatea să urmeze universitatea. Au fost în-
ființate școli noi, de specialitate și superi-
oare.
O atenție deosebită a fost acordată organi-
zării conferințelor. Sindicatele, Tineretul Li-
ber German, Asociația culturală pentru re-
înnoirea democratică a Germaniei, Uniunea
ajutorului țărănesc reciproc și alte organi-
zații democratice au desfășurat o in.ensă
activitate pentru răspîndirea științei pe ca-
zofie și alte variate probleme ale științei pro-
gresiste. Sindicatele au desfășurat de ase-
menea o intensă activitate pentru organi-
zarea de conferințe în întreprinderi, clu-
buri și la casele de cultură. Numai
în anul 1953 au fost organizate, în 4/5 din
numărul total al întreprinderilor industriale,
62.000 de conferințe la care au asistat circa
1,8 milioane oameni ai muncii.
La școlile populare superioare de stat stu-
diază anual aproximativ un milion de oa-
meni, din care 50 la sută sînt muncitori și
țărani. La aceste școli se predau cursuri care
tratează toate problemele importante din do-
meniul naturii și științelor sociale, precum
și probleme profesionale practice.
Tot astfel, Uniunea ajutorului țărănesc re-
ciproc organizează iarna la sate o largă re-
țea de cursuri. Aci țăranii își însușesc pre-
țioase cunoștințe despre științele agronomi-
ce. Aceste cursuri țin seama mai ales de me-
todele inovatorilor. De asemenea aci se pre-
dau și importante probleme sociale. Acade-
mia de științe agronomice sprijină puternic
conferințele organizate la țară.
Un mare aport la răspîndirea
adus Asociația culturală pentru
democratică a Germaniei. Fiind
mare organizație a intelectualilor
științei a
reînnoirea
cea maj
din Repu-
blica Democrată Germană, Asociația cultu-
rală pentru reînnoirea democratică a Ger-
maniei are vaste posibilități pentru organi-
zarea de conferințe științifice populare. In
ultimii ani, asociația ' a intensificat mult
■munca în această ramură de activitate. Pe
cînd în 1951 ea organizase abia 2.000 de
conferințe, în 1951 a organizat 20.000.
Un factor important în domeniul educației
poporului îl constituie universitățile, școlile
superioare și institutele superioare. Dacă în
anul școlar 1945/46 existau în Republica De-
mocrată Germană în Uitai 8.171 studenti,
încă în 1950 numărul lor se ridica la 26/900.
Paralel cu numărul total al studenților,
crește și numărul copiilor de muncitori și
țărani care au acum posibilitatea să studie-
ze. In 1946, proporția era de 17,6 la sută, în
1950 de 38,6 la sută, pentru a atinge în 1954
51 la sută.
In R.D.G. s-au creat acilea posibi'.ită'i
vaste, posibilități cum n-au mai existat pînă
Bicum, pentru toate ramurile educației po-
porului. Toată această dezvoltare a fost po-
sibilă numai datorită succeselor obținute de
oamenii muncii în industrie și agricultură,
datorită luptei lor hotărîte, în rindurile ma-
relui front mondial al partizanilor păcii, pen-
tru un viitor luminos și fericit.
I nnrtlri imnTnu Hnhu im Itinirt r
Auumn'iuniius uunt m. »
r niuiTKii 1‘rifiuiMnn nun^iiplinț nnunmb.
[2 ^‘fr**** •• «*^*<*< if GU pi uwnuțitii uiți inie Bit
Tratativele de la Moscova au arătat că în
prezent există posibilități favorabile pentru
reglementarea problemei austriaca prin reali-
zarea unei înțelegeri corespunzătoare între
cele patru puteri și Austria. In același timp,
tratativele de la Moscova au creat baze trai-
nice în acest scop.
Poporul austriac a primit cu un deosebit
entuziasm rezultatele tratativelor de la Mos-
cova. In urma acestor tratative Austria do-
bîndește în Europa o situație nouă, trainică.
Prin obligația ce și-a luat-o de a nu partici-
pa la nici un fel de blocuri militare, de a nu
admite baze militare străine pe teritoriul el
și de a duce o politică independentă față de
toate statele, Austria pășește pe calea păcii
și securității.
Perspectiva rezolvării problemei austriace
nemulțumește însă anumite cercuri america-
ne. Corespondentul din Washington al ziaru-
lui „Le Monde", bunăoară, anunța că cercu-
rile guvernamentale din S.U.A. se tem ca re-
zolvarea problemei austriace să nu devină
„un periculos precedent pentru Germania".
Uniunea Sovietică acționează pe mai de-
parte cu fermitate pentru rezolvarea proble-
mei Austriei. In nota din 19 aprilie a.c. adre-
sată guvernelor S.U.A., Angliei și Franței,
guvernul sovietic a propus convocarea la Vie-
na a unei conferințe a miniștrilor Atacărilor
Externe ai celor patru puteri cu participarea
reprezentanților Austriei, pentru examinarea
problemei referitoare la încheierea tratatului
de stat privind restabilirea Austriei ca stat
independent și democratic și pentru semna-
rea acestui tratat. Prin nota de răspuns din
22 aprilie, guvernul Statelor Unite s-a decla-
rat de acord să participe în viitorul apropiat
la o conferință a miniștrilor Afacerilor Exter-
ne ai celor patru puteri, cu participarea unor
reprezentanți ai Austriei, în vederea încheierii
Tratatului de Stat cu Austria. Totodată guver.
nul S.U.A. a propus ca înaintea unei aseme-
nea conferințe a miniștrilor Afacerilor Exter-
ne să se organizeze o conferință prealabilă a
necesar în problema austriacă, întrucît existe
posibilitatea deplină ca această problemă să
fie examinată și soluționată în viitorul cel
mai apropiat în cadrul unei conferințe a mini-
ștrilor Afacerilor Externe ai celor patru pu-
teri cu participarea Austriei. Țintnd însă
seama de părerea guvernului S.U.A. care
considera necesară o conferință prealabilă a
ambasadorilor pentru „a desfășura unele
lucrări pregătitoare", giuvernu.l sovietic,
dovedim! încăodată dorința sa de a rezolva
problemele internaționale pe calea tratative-
lor, s-a declarat de acord cu convocarea unei
întilniri a ambasadorilor.
După cum s-a anunțat, conferința ambasa-
dorilor U.R.S.S., S.U.A., Marii Britanii și
Franței, cu participarea reprezentantilor Au-
striei, s-a și deschis în ziua de 2 ma-i a.c. la
sediul Comisiei aliate din Viena. Scopul con-
ferinței este să discute probleme legate de
pregătirea conferinței miniștrilor afacerilor
externe, să încheie în termenul cel mai scurt
pregătirea Tratatului de Stat cu Austria
care va fi examinat și semnat de către mi-
niștrii Afacerilor Externe ai U.R.S.S., S.U.A.,
Angliei și Franței, cu participarea Austriei.
Conferința ambasadorilor a început examina-
rea acelor articole din proiectul de tratat de
întreținerea pășunilor și fînețelor
Pentru dezvoltarea rapidă a creșterii ani-
malelor și sporirea productivității lor trebuie
asigurate nutrețuri în cantități îndestulătoa-
re și de bună calitate.
Ajutînd țăranilor muncitori să îndeplinea-
scă această sarcină, cadrele didactice .din șco-
lile sătești au datoria să răspîndească în rîn-
durile lor cunoștințele agrotehnice. îriaintate
cu privire la întreținerea pășunilor și fînețe-
lor și organizarea conveerului.
O prima măsură pentru asigurarea în bune
condiții a hranei animalelor este îngri-
jirea și îmbunătățirea pășunilor și fînețelor
naturale.
Nu trebuie să lăsăm animalele la pășune
pînă ce iarba nu a atins 12-15 cm. înălțime,
căci altfel răsărirea- va fi neuniformă, ier-
burile nu se vor putea dezvolta bine.
înainte de începerea pășunatului, pășunea
trebuie împărțită în tarlale pe care se or-
ganizează pășunatul sistematic, adică în
tarlale care să fie pășunate pe rînd. Rotația
trebuie astfel făcută, îneît întoarcerea în
primul țarc să se facă după ce ierburile
au crescut din nou, vitele păscînd de obicei
în fiecare ocol timp de 3—6 zile. Parcelele
nn trebuie să fie prea mici, deoarece vitele
vor fi înghesuite și se vor stingheri. Ele
nu trebuie să fie însă nici prea mari, căci
atunci durata pășunatului va fi prea mare
și iarba nu va fi în întregime folosită.
Lucrările de îngrijire a pășunilor se fac
toată vara, cînd trebuie sistematic distruse
buruienile. Unele buruieni (păduchernița,
aiul, troscotul de apă etc.) înrăutățesc cali-
tatea cărnii și a laptelui; altele (măsălarița,
laptele cîinelui, ciumăfaia, dalacul etc) pro-
voacă otrăvirea și chiar moartea animalelor.
Principala măsură în lupta împotriva în-
mulțirii buruienilor este păscutul regu'at al
vitelor și cosirea sistematică a buruienilor
care n-au fost păscute. Aceasta trebuie să se
facă mai ales în timpul creșterii și dezvoltă-
rii buruienilor. înainte de scuturarea semin-
țelor. Buruienile otrăvitoare se ard după ce
au fost cosite, iar celelalte pot fi folosite la
pregătirea nutrețului însilozat. Buruienile
mari (de exemplu ștevia, stirigoaia, aleoiul)
se distrug prin tăierea rădăcinilor la o adîn-
cime de 15 cm. Buruienile tăiate se adună în
grămezi, se usucă și se ard.
Producția pășunilor naturale, mai ales a
și organizarea conveerului verda
celor aflate în regiunile de stepă, nu este
uniformă în toate lunile. In lunile iulie-au-
gust și prin octombric-noiembrie se simte
lipsa de nutreț verde. De aceea, este bine să
se cultive nutrețuri care dau masă verde în
lunile în care nu este suficientă iarbă de pă-
șune. Organizarea unei astfel de rotații a
culturilor poarta numele de „conveer verde"
Pășunile slab productive se desțelenesc în
toamnă și se cultivă în primăvară cu diferite
plante furajere însamințate în epoci diferite,
la intervale ‘de 2—3 săptămîni, astfel îneît
să se asigure nutrețul verde din primăvară
pînă toamna tîrziu. Se poate semăna bor-
ceag de primăvară, iarbă de Sudan,
mei, sorg, porumb furajer, varză fu-
rajeră, dovleci etc. La uncie culturi
— cum sînt secara, orzul de toamnă, lucer-
na, sorgul, iarba de Sudan — nutrețul verde
poate fi consumat direct din ian. Borceagui,
meiul și porumbul furajer trebuie cosite, iar
sfecla furajeră, dovlecii și varza furajeră se
recoltează și se dau la animale. In felul ace-
sta, primăvara, înainte de a se dezvolta ve-
getația pe pășunile naturale, animalele pot
paște secară, orz, borceag de toamnă. Vara,
în timpul marilor călduri, animalele pășunea-
ză lucernierele vechi, iarbă de Sudan, sorg
sau capătă porumb furajer, mei. borceag de
primăvară — cosite. Toamna tîrziu. cînd ve-
getația s-a oprit, animalele se hrănesc cu
varză furajeră, sfeclă furajeră, dovleci etc.
O altă metodă pentru a se obține cît mai
multe nutrețuri o constituie culturile duble
(cultivarea a două plante pe aceeași supra-
față de teren, dintre care una folosește la hră-
nirea animalelor). Se pot astfel semăna de-
odată iarba de Sudan sau sorgul cu borceag,
dovleci prin porumb, prin plantații pomicole,
prin grădinile din jurul casei, fără a se redu-
ce recolta la cultura principală. Miriștile de
secară, orz, rapiță, grîu, care nu se însămîn-
(ează în toamna aceluiași an cu cereale de
toamnă, pot fi însămînțate cu iarbă de Su-
dan, sorg, mei, porumb, floarea soarelui,
care furnizează de asemenea nutrețuri hră-
nitoare pentru animale.
Prin aplicarea tuturor măsurilor agrotehn-
ce, țăranii muncitori au posibilități mari de
a spori numărul de animale și producția lor în
folosul întregii economii naționale și al lor
personal.
ing. IRINA TEODORU
Un librar lipsit de tact
stat asupra cărora delegații a.u avut
cut observații și după cum se anunță
realizat un progres considerabil.
de fă-
a fost
Opinia publică mondială urmărește cu un
mare interes pregătirile în vederea rezolvării
problemei austriace. Realizarea de comun
acord de către puterile interesate a unui pro-
iect de tratat de stat cu Austria, convocarea
în cel mai scurt timp a unei conferințe a mi-
niștrilor Afacerilor Externe ai celor patru
puteri, cu participarea Austriei, pentru exami-
narea și semnarea tratatului de stat cu Au-
stria — iată ce așteaptă astăzi oamenii cin-
stiți din toate țările lumii în vederea rezol-
vării prob’emei Austriei Problema austriacă
trebuie reglemeiHitaită în interesul restabi-
lirii Austriei ca stat independent și demo-
crat, în interesul întăririi păcii în Europa.
Redacția și administrația: București, str. Spiru Haret .nr. 12, Telefon 4.24.00. Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Scîateii „I. V. Sta lin" București. Piața Scînteii.
— Nu dori|i pentru elevii dvs. și cîteva manuale de istorie ?...