7' Proletari din toate țările, uniți-va ! galeta tartltaaMatai Organ al Ministerului Invățămi ntului și al Comitetului Central al Sindicatului ANUL VII Nr. 316 4 PAGINI, 25 BANI Vineri 29 aprilie 1955 Trăiască 1 Mai, ziua solidarității internaționale a oamenilor muncii, ziua frăției celor ce muncesc din toate țările! Ziua solidarității internaționale a oamenilor muncii 1 Mai, ziua solidarității internaționale Sa oamenilor muncii, ziua frăției muucita- rilor din toate țările, prilejuiește an lcva ori, în ce privește capacitatea, vestitul Dneproghes. Oamenii muncii din Lumea întreagă știu de asemenea că, pentru prima dată în lume, în U.R.S.S. a fost pusă în funcțiune cea dinții centrală elec- trică atomică și sînt în curs de construc- ție alte asemenea centrale, cu o capaci- tate mult mai mare. Soluționînd problemele mari și com- plexe ale creării bazei materiale și de pro- ducție a comunismului, P.C.U.S. și gu- vernul sovietic acordă o atenție deosebită problemelor agriculturii. Hotărîre a plen a rei din ianuarie a C.C. al P.C.U.S. care a pus drept sarcină ca în 1960 producția de cereale să nu fie mai mică de 10 miliarde puduri, iar producția principalelor pro- duse ale creșterii animalelor să fie spo- rită de două-două ori și ceva, reprezintă un program închegat, fundamentat știin- țific și eficace pentru soluționarea acestei mari sarcini. Mari victorii obțin în opera de construc- ție economică și statele democrat-popu- Jare din Europa și Asia, care se bucură de puternicul ajutor frățesc al U.R.S.S. Odată cu forța economică a R. P. Chineze cresc și prestigiul și autoritatea acestei mari puteri mondiale. Pășind pe calea industrializării socialiste. R. P. Chineză pune în funcțiune noi uzine, exploatări petrolifere, centrale electrice, lăsînd în urmă seculara înapoiere în care a fost ținut poporul chinez de către moșieri și capitaliști și de către imperialiștii străini. Volumul producției industriale a țarilor democrat-populare din Europa depășește de peste 3 ori nivelul dinainte de război Pentru poporul muncitor din patria noastră, eliberat pentru totdeauna de sub jugul claselor exploatatoare și al impe- ria.iștilor sirăni, a devenit o tradiție scumpă de a întimpină ziua de 1 Mai cu noi realizări în lupta pentru construirea socialismului, pentru dezvoltarea _ indus- triei și în primul rind a industriei grele, pentru sporirea producției agricole și a bunurilor de consum popular, pentru con- tinua ridicare a nivelului de trai mate- rial și cultural al cameliilor muncii de la orașe și sate. In anii puterii populare țara noastră a obținut succese însemnate pe drumul industrializării socialiste. Volu- mul producției industriale globale din 1954 a'depășit pe cel din 1938, de peste 2,5 ori, iar cel al producției industriei mijloacelor de producție de peste 3 ori, din care industria metalurgiei prelucră- toare de peste 5 ori. In anii puterii popu- lare au luat naștere industria construc- toare de mașini, esențială pentru progre- sul economiei naționale, industria electro- tehnică și alte noi ramuri industriale. Dezvoitarea industriei grele a permis sta- tului democrat-populap să înzestreze^ cu mașini și unelte atît industria ușoară cît și agricultura. Ca urmare a ajutorului frățesc acordat țărănimii muncitoare de clasa muncitoare, se dezvoltă mereu agricultura noastră. A crescut și s-a întărit sectorul socialist în agricultură. La sfîrșitul trimestrului I al acestui an, numărul gospodăriilor agri- cole colective și al întovărășirilor este de 5145. Numărul asociațiilor simple de țărani muncitori a crescut în trimestrul acesta cu 1150. Agricultura noastră pri- mește un puternic sprijin în vederea obți- nerii în acest an a unei recolte de 10 mili- oane tone de grîu și porumb. îndeplinirea planului producției globale pe întreaga industrie socialistă în propor- ție de 106,2%, pe primul trimestru al anu- lui 1955, ca și importantele reduceri de prețuri care au intrat în vigoare de la 25 aprilie constituie puternice dovezi ale continuei dezvoltări a economiei noastre naționale, ale puterii economice a patriei noastre. Oamenii muncii din multe întreprinderi industriale din țara noastră au raportat cu mîndrie partidului și guvernului înde- plinirea înainte de termen a planului cin- cinal de producție. Poporul muncitor întimpină ziua de 1 Mai cu noi realizări și în domeniul social- cultural. In multe comune și sate ale patriei analfabetismul a fost lichidat. In țara noastră există raioane întregi în care nu mai si.nb eonii de vînstă școlară neșcolarizați. A crescut preocuparea ca- drelor didactice pentru ridicarea nivelului predării, pentru educarea tineretului în spiritul înaltei morale comuniste. Mari succese s-au obținut în dezvoltarea știin- ței, artei și literaturii noastre. Poporul nostru întimpină ziua de 1 Mai intensifieîndu-și eforturile pentru continua întărire_a puterii patriei și a capacității ei de apărare. Alături de toate popoarele lagărului păcii, noi avem încredere deplină în for- țele noastre. Ca răspuns la intrigile tot mai întețite ale dușmanilor păcii, statele lagărului democrației iau măsurile nece- sare în vederea întăririi continue a forțe- lor lor armate și a asigurării creșterii continue a puterii lor economice. Imperia- liștii nu vor reuși să intimideze popoarele din lagărul păcii și democrației și nici să le găsească nepregătite. Politica de pace a țărilor lagărului so- cialismului are prieteni numeroși și de nădejde în toate țările capitaliste și colo- niale. Desfășurarea istoriei arată în chip limpede că au apus pentru totdeauna vremurile cînd imperialiștii puteau hotărî după bunul lor plac soarta omenirii. Popoarele din țările coloniale și depen- dente întimpină ziua de 1 Mai sub sem- nul intensificării luptei împotriva imperia- lismului, pentru pace, pentru independență națională. Marile transformări revoluțio- nare care au avut loc în Asia și Africa arată limpede că era domniei nestingherite a imperialismului în colonii s-a încheiat. Recenta conferință de la Bandung a țări- Așa, vasăzică, Felix Bakaev șl fata, cum a cheamă-.. Victoria Epelman ? Sd vină. îi vom primi, La noi au și înce- put să lucreze vreo douăzeci dintre ab- solventii dumneavoastră: Roza Sestkova. Zoia Dubova, Vladimir Popov... Mulțu- mim școlii, le-a dat cunoștințe bune... Ele- vii dumneavoastră au cunoștințe solide la ehimie — două fete lucrează acum la noi în calitate de laborante. Iar băiatul.., spuneți că îi place electrotehnica ? Va face practică o lună-două și -apoi îl vom angaja... studiile medii nu sînt o glumă! ...Intr-o duminică de iarnă, la școală s-a organizat o tntllnire a profesorilor cu tinerii muncitori —- absolvenți ai scolii. Tinerii absolvenți s-au strîns în cabinetul tui Ivan Ivanovici. — Tare mult am suferit din cauza In- succesului la admiterea in Institut — își aminti Victoria Epelman. — La ce am mai absolvit școala de )0 ani 2 — ne în- trebam noi. Cum ne înșelam! Cunoștin- țele la chimie, dobîndite in școală, mi-au ajutat să devin d/uvă două luni laborantă. — Fără cunoașterea fizicii — spună Felix — n-aș fi putut deveni atît de repe- de elecfromontor. Iar Mișa Baradaev are ținuta unui ade- vărat constructor. El povestește cu bucu- rie despre munca lui de tencultor. Si iarăși, ca și după serata organizată cu prilejul absolvirii școlii, profesorii string mlinile foștilor lor elevi, mîini ti- nere de muncitori. Dimineața de iarnă este plină de o mi- nunată poezie. Pomii sînt îmbrăaați In promoroacă argintie. De după deal se ri- dică încet soarede. Pe drumul care urcă, pe colină, merg patru tineri muncitori coi la cot: electromontorul Felix Bakaev, tencuitorul Mihail Borodaev, laborantele Roza Sestkova Și Victoria Epelman- Tot mai luminos devine soarele deasu- pra orizontului, tot mai sus si mai sus se ridică pe colină ținerii șl tinerele — si se pare că ei merg spre soare. Da, drumul lor este intr-adevăr însorit — și pe acest drum, ca un prieten bun, i-a condus pedagogul, A. VOLKOV (Din „Ucitelskaia gazeta") in ajutorul cadrelor didactice cuprinse la cursurile de perfecționare PROPOZIȚIILE SUBIECTIVE ȘI PREDICATIVE *) Propozițiile subordonate îndeplinesc funcțiunile unor oă.rti de propoziție ale regentelor; de aceea denumim subordona- tele: subiective, predicative, atributive. completive, potrivit cu funcțiunea pe care o Îndeplinește fiecare. Propoziția subiectivă îndeplinește func- țiunea de subiect al regentei, iar propozi- ția predicativă pe aceea de nume predi- cativ. Spre deosebire de celelalte propo- Prof. J. Byck laureat subiective. De cultăti ? Din practica pe care le-am al Premiului de unde pornesc proprie si din Stat aceste difi- convorbirile avut cu colegii mei. orofe- zitii subordonate. care. corespunzătoare unor părți de propoziție secundare, se pot izola la analiza frazei, propoziția subiec- tivă si cea predicativă, corespunzătoare unor părți de corp comun cu De exemplu. grăbit, încotro propoziție principale, fac propozdia regentă. în fraza : Stoicea îl mina vijelia se mergea desna-t două propoziții, fiecare cu părțile ei pr.'n- cipale si secundare: 1. Stoicea mergea grăbit (regentă) si 2. încotro îl mîna vije- lia (circumstanțială de loc), pe cînd în frazele : Cine, nu citește nu învață si Caie- tul e cum mi l-ai dat, regenta nu învață, care nu are subiect, si regenta Caietul e. care nu are nume pred’cat^, sînt incom plete: propozitii’e subordonate cine nu"ci- tește (subiectivă) si cum mi l-ai dat fpre- dicativă) le întregesc. sori de Ijmba romînă. mi-am putut da sea- ma că singnira piedică în rezolvarea pro- blemelor ce se ridică în legătură cu propo- zițiile subiective o constituie concepția des- pre predicat. Cel ce distinge predicatul unei propo- ziții află imediat subiectul sau propoziția subiectivă! sau știe dacă propoziția nu are subiect, ca in cazul predicatelor exprimate 'prin verbe impersonale de tipul: ploua). Dimpotrivă, cine nu cunoaște predicatul unei propoziții nu are cum să-i afle subiec- tul sau propoziția subiectivă. Prin urmare, cea dinții grijă e să aflăm predicatul. Trebuie, pentru asta, să știm că predicatul unei propoziții poate fi ex primat : at-o la fugă. (Predicat: au luat-o la fugă. subiect: fiarele); 6. prin expresii impersonale : E imposi- bil de înțeles. (Predicat: e imposibil, su- biect: de înțeles): 7. prin nume predicativ însotit de verbe copulative: Coșul e întreg. ("Predicat: e întreg, subiect: coșul). In locul subiectelor din propozițiile ci- tate maJ sus pot apărea propoziții subiec- tive ■ și Cui li este foame codri visează . Ce a rămas a fost strîns în coșuri. Cine nu avea bilet s-a strecurat în sală printre cei cu bilete. așa mai departe. Propoziții subiective apar chiar în situ- ații Pe care nu le cunoaște subiectul. De exemplu, asa-zisele adverbe si locuțiuni adverbiale predicative de tipul lui firește, fără îndoială nu se pot construi decît cu propoziții subiective: Firește că vom termina lucrul. Că vom termina lucrul este o propoz.itie subiectivă: în locul ei nu ar putea apărea PROPOZIȚIA SUBIECTIVA 1. printr-un verb la mîndul codri visează. subiect: flămîndul); 2. printr-un verb la diateza activă : Flă- (Predicat: visează. un subiect, poate avea subiectivă : Căscatul In schimb predicatul e firesc un subiect, ca -si o propoziția e firesc. d.ateza pasivă : Fă- Spre a distinge o propoziție subiectivă, procedăm întocmai ca la aflarea subiectu- lui. folosind întrebarea cine? sau ce? pusă predicatului (însotit de complinirile lui). In ingenioasa ghicitoare a cănii: Cîmpul alb. oile negre: cine le vede nu le crede, cine le paște le cunoaște, propozi- țiile cine le vede (cine nu le crede?) și cine le paște (cine le cunoaște?) sînt biective. Situația este cît se poate de clară; su- to- tuși pedagogii înt’mpină uneori dificultăți tn analiza fnazelor care cuprind propoziții rîmitiurile au fost strînse în coșuri. (Pre- dicat: au fost strînse, subiect: fărîmitu- rile): 3. printr-uin verb la diateza reflexivă cu sens obiectiv sau reciproc: Ștrengarii s-au strecurat în sală printre cei cu bilete, (Pre dicat: s-au strecurat, subiect: ștrengarii) Adversarii s-au împăcat. (Predicat: s-au împăcat, subiect: adversarii): 4. printr-un verb la diateza reflexivă cu sens pasiv: Telegramele s-au predat fără întîrziere. (Predicat: s-au predat, subiect: telegramele): 5. prjn locuțiuni verbale: Fiarele au lu- E firesc să căști. Ne pricinuiesc cîteodată încurcătură nre- licatele exprimate printr-un verb la dia- tezia pasivă sau printr-un verb la diateza reflexivă cu sens pasiv. Acestea pun în conflict gramatica cu logica, din care cau- ză unii consideră că subiectul (sau propo- ziția subiectivă) este complement (sau propoziție completivă). De exemplu. în propoziția S-au numărat în grabă cărțile, cuvîntul cărțile e greșit considerat com- plement direct: în realitate el este subiect. Deși din punct de vedere logic cărțile sînt obiectul numărării, din punct de vedere gramatical cuvîntul cărțile este subiectul acțiunii exprimate de un verb reflexiv cu sens pasiv (ca si în Cărțile au fost numă- rate). La fel în fraza : Ti s-a dat cit ti- veai de primit, propoziția cit aveai de pri mit nu este completivă, ci subiectivă. Confirmarea acestei situatii o aflăm în acordul dintre predicat si subiect (pretin- sul complement) : s-au numărat (plural) cărțile (plural), nu s-a numărat cărțile , de asemenea: ți s-au dat banii, nu ti s-a dat banii. De asemenea în frazele: Se știe cine a trecut pe aici si Se înțelege că ai să treci clasa, propozițiile cine a trecut pe aici si că ai să treci clasa sînt subiective, duoă cum în propozițiile : Se știu lecțiile si Se înțeleg întrebările cuvintele lecțiile si în- trebările sînt subiecte, nu complemente. O alta categorie de subiecte si de pro- poziții sub.ective care creează dificultăți este aceea a subiectelor si prooozitiiloi subiective de pe lîngă predicatele expri- mate na le, mos. In prin verbe sau locuțiuni uniperso- ca: (îmi) place, (mă) doare, e fru- e de folos, se frazele : Ii place să cînte Vă doare că nu pare. la vioară. sînteti ca mine. Nu-i frumos cum te-ai adresat. E de folos să citim cît mai mult. Se pare că vine o nouă iarnă propozițiile să cînte la vioară, că nu sm- teți ca mine, cum te-ai adresat, să citim cît mai mult, că vine o nouă iarnă sînt biective. după cum tn propozițiile: îmi place teatrul. Mă doare capul. Vă dor cuvintele mele teatrul, capul, cuvintele stnt subiecte predicatelor place, doare, dor. Cu alte a'e cu vinte, predicatele place, doare, e frumos e de folos, se pare — si la fel : se cade, e bine, e peste putintă, e adevărat e de rare, miră, e tot una — au nevoie de biecte, si acestea pot fi subiecte pur simplu sau propoziții subiective. VERBELE COPULATIVE Existența propozițiilor predicative mi- su- si fiind legată de prezenta verbelor copulative, e nevoie să stăruim puțin asupra acestora. Numele predicativ, căruia îi corespunde propoziția predicativă, exprimă o însușire sau un atribut (in sensul larg de „ocu- pație, rol, titlu”) al subiectului. De cele mai multe ori. numele predicativ este un adjectiv sau un substantiv, iar verbul co- pulativ cel mai frecvent este a fi: Cerul era senin. Bunicul meu a fost învățător. Sensul lui a fi ca verb copulativ este icela de avea o calitate sau un atri- but" si acest sens există în toate verbele copulative. Verbele a deveni, a ajunge, a se face, a ieși, a se naște, a se alege, a ră- mîne. a sta, a părea, a se numi, a se che- ma, a însemna cuprind în esență ideea de „a fi”, de ,a avea o calitate sau un atri- but”. Astfel a deveni (ca si a alunge) expri mă procesul care duce la situația de a fi. Studentul nu este profesor: el devine mo- fesor. Din momentul în care a devenit pro- fesor. el este profesor. La fel a se face si a ieși exprimă diverse faze din procesul de „devenire": unu1! redă procesul tn curs (se face), celălalt — rezultatul (a ieșit). Fiul meu se face inginer (nu este încă, iar va devenii; Nepotul meu a ieșit ofițer (a devenit ■ste). Cînd spunem : Acest copil s-a născut surd, înțelegem că .^acest copil e surd" si exprimam prin verbul a se naște ideea de „a avea o calitate prin naștere" iar în propoziția: Colegul meu de scoală s-u ales deputat, verbul s-a ales îi corespunde lui este („colegul meu este deputat . a- dăugîndu-se creciziarea „prin alegere"). Verbele a rămîne si a sta în propoziții ea: Masa a rămas prăfuită si Biserica-n ruină stă cuvioasă, tristă, pustie si bătrină cuprind si ele ideea de a fi, la care se Bă- tură noțiunea de „a stărui" („masa este prăfuită", „biserica este pustie" st ele sînt mereu asa). In propoziția: Tovarășii mei de drum pă- reau obosiți, verbul păreau redă ideea de „erau (obositi) în aparentă aveam impre sia că sînt (obosiți)". Verbele a se chema, a se numi nu au nici ele alt sens decît a fi. dat fiind că nu- mele corespund noțiunilor. Pfoooailiâ: Această poezie Se numește sau se chraăă epigramă se poate exprima si sub forma: Această poezie este o epigramă. La fel. a însemna exprimă noțiunea de ..a reda sen- sul" si corespunde semnului „egal" din a- ritmetlcă; deci înseamnă *= „este (egal PROPOZIȚIA PREDICATIVA După cum s-a mal arătat, propoziția predicativă corespunde numelui predicativ, si. după cum predicatul nominal răs- punde, la întrebările ce (este)? sau cum (este)?, propoziția predicativă răspunde la întrebările ce? și cum? puse verbelor Copulative de orice fel si legate de subiect: Cum este mtncarea? Ce ai să te faci? Cum (ce) a ajuns pr/efenul nostru? In frazele: Mîncarea este cum îți place tie, Am să mă fac ce ești tu. Prietenul nostru a aiuns cum (ce) nt așteptam. propozițiile cum îți place tie, ce ești tu. cum (ce) ne așteptam sînt predicative; ele corespund unor nume predicative de felul acesta: (m nearea este) delicioasă, (am să mă fac) agronom, (prietenul nostru a aiuns) fruntaș. Exemplele se pot înmulți cu fiecare din- tre verbele copulative mai sus arătate Din cele expiiăo rezultă că fără a ignora 'og;oa. nedago''ii trebuie să urmărea că în analiza gramaticală faptele de gramati- ■ă. In tenii acesta vor sti să facă distinc- ția, de exemplu, între subiectul grama- tical și cel logic, lucru foarte important n aflarea propozițiilor subiective dintr-o frază (evit’ndu-se confuz:a cu propoz tiile 'ompletive). Mai rezultă că o foarte bună metodă >entru distingerea diverselor feluri de pro- poziții subordonate (deci și a celor su- biective și predicative) este referirea neîn- cetată la părti'e de propoziție respective. Experiența ne-a convins că cele mai com- plicate situații gramaticale tsi oot g?s: soluția atunci cînd recurgem la simplifi- cări, concentrînd Ideea dintr-o propoziție pînă la cea mai limitată expresie posibilă. *) Consultație organizată de catedra de Umbă și literatură romină a Institutu- lui Interregional de perfecționare a ca- drelor didactice — București. GAZETA INVĂȚĂMINTULUI Pag. 3-a 1 Profesori, învățători și educatori! îmbunătățiți calitatea învățămîntului și a muncii de educație în școli. Institute șl facultăți! Educați Copiii și । tineretul în spiritul dragostei și devotamentului față de scumpa noastră patrie și al prieteniei între popoare 1 Creșteți cetățeni culți si ipstruiți, / Constructori activi ai socialismului I (Din Chemările Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn cu prilejul zilei de 1 Mai 1955.) Crește necontenit nivelul muncii in școlile patriei noastre Educ elevii în spiritul dragostei pentru muncă Elevii școlii profesionale din Turda confecționează bunuri de larg consum Atît ca profesor, cît și ca diriginte al clasei a VUI-a A, Ia școala medie mixtă nr^kdin București, caut să educ elevii in sp^Bil dragostei pentru muncă. Vreau ca^revii mei, viitoare cadre ale construc- ției socialiste, să iubească munca, să știe 6-0 pretuîascâ, să cunoască bucuria suc- ceselor muncii și să dorească continuu o astfel de bucurie. La începutul acestui an școlar, am dis- cutat ne larg, împreună cu elevii mei. lu- crările Conferinței pe tară a U.T.M. din 29-31 iulie 1954, insistind asupra sarcini- lor esențiale pe care această conferință le-a pus în fata lor : învățătura și buna purtare. Totodată, am repartizat și sarci- nile, avînd în vedere ca acelea care cer un efort mai mare să fie date elevilor utemiști Am căutat să-mi organizez munca în esa fel. îneît să pot controla si aprecia cu regularitate felul cum își duc elevii mei la îndeplinire sarcinile, atît cele legate de învățătură, cît și sar- cinile obștești, legate de viata clasei si a școlii, să creez în sînul colectivului cla- sei ^gonceptie sănă- toa^B despre mim- " că. ’ffm căutat să tin o legătură strînsă cu profesorii care pre- dau la clasa al cărei diriginte sînt si să folosesc toate mijloa- cele cu ajutorul că- rora să obțin o re- prezentare cît mai clară asupna felului cum muncește fiecare elev în parte: convor- biri cu elevii în re- creații. participarea mea directă la acti- vitatea lor obștească — de exemplu la lucrările pentru confecționarea materialu- lui didactic sau la lecțiile de alfabetizare pe care le fin unii dintre elevii mei. De asemenea, am făcut vizite la domiciliul elevilor, am controlat comportarea lor a- casă și în cartier, finind o legătura strînsă cu părinții. Un rol important in acțiunea de edu- care a elevilor în spiritul dragostei pen- tru muncă l-au avut ședințele plenare cu părinții și elevii clasei. In cadrul acestor ședințe plenare, un elev prezintă o dare de seamă în care arată situația la învă- țătură a clasei pe un pătrar întreg. Ur- mează apoi discuțiile, in cadrul cărora a- tît elevii, cît și părinții scot cu curaj |a iveală cauzele anumitor lipsuri. Cu acest prilej sînt popularizate și metodele bune folosite de unii părinți ai căror copii sînt fruntași la învățătură. Aceste ședințe au contribuit la formarea unei atitudini juste, fată de muncă atît la elevi, cit și la- pă- In ajutorul țărănimii muncitoare In comuna Teliu din raionul Stalin ta- crează 22 de învățători și profesori. Ei își pun toată munca, toate forțele în slujba instruirii și educării copiilor țărănimii muncitoare, în slujba înfloririi neconteni- te a comunei. In primăvara aceasta, în comună se dă o mare bătălie, Tăranii muncitori își în- cordează forțele pentru ca în acest an să obțină o recoltă cît mai bogată, pentru sporirea producției agricole. Și pedagogii se află mereu în mijlocul lor, îi învață să folosească cele mai înaintate metode a- grotehnice, să smulgă cît mai multe roade pămîntului. La școala de 7 ani nr. 1 din comună există o gospodărie anexă bogată și în- floritoare. Adesea, elevii ludrează pe cele 3 ha de pămînt ale gospodăriei, îmbogă- tindu-și cunoștințele agricole. La rmdul lor, ei transmit aceste cunoștințe părinți- lor. Intr-o zi, cînd pe ogorul școlii a venit limbul de însamîntat, tovarășa Munteanu, profesoară de știinte naturale, a propus fetitei lui Gh. Andriș să aducă un pumn I* de boabe din grîul pe care are de gînd să-l semene tatăl ei. Tovarășa Munteanu a arătat apoi copiilor cîtă deosebire este între grîul semănat pe pămîntul școlii și grîul pe care urma să-l semene Gh. An- driș. care avea mai multă neghină și m ii multe boabe sparte decît grîu sănătos. Așa l-a venit în minte profesoarei de știinte naturale ideea organizării unui cerc agrotehnic pentru țăranii muncitori l» din comuna Teliu. Ea a impărtășit dorin- ța ei și celorlalte cadre didactice, care au fost imediat de acord să se înființeze îrr comună un cerc agrotehnici menit să dea țău^lor muncitori cunoștințe temeinice . metodele agrotehnice înaintate. La prima lecție Ii s-a vorbit despre păs- trarea, selecționarea și germinarea semin- telM^Apoi au urmat alte lecții interesan- teJ^Botite de proiecții, urmărite de sute de țarani muncitori Numeroși țărani muncitori, cum sînt Gheorghe Soos, Lu- dovic Fulop, Ștefan Szekelv șt altii aplică cu pricepere, în munca lor, îndrumările cadrelor didactice, obținînd rezultate din ce în ce mai bune. învățătorii și profesorii din comuna Te- liu desfășoară în rîndurile țăranilor mun- Se lichidează neștiința de carte Cadrele didactice din raionul Rupea, re- giunea Stalin, îndrumate de comitetul raio- nal P.M.R și sprijinite de comitetul exe- cutiv al sfatului popular raional muncesc intens pentru stirpirea analfabetismului. • uion existau 5000 de analiabeți. După ani de muncă susținută, cadrele di- dactice au reușit să lichideze aproape corp- rinții 'lor. Ca urmare, numărul elevilor fruntași la Învățătură a crescut mult, iar al codașilor a scăzut. Am căutat mereu prilejuri care să tre- zească dragostea și interesul elevilor mei pentru munca fizică- De exemplu, am ce- rut unc-r părinți fruntași și evidentati m muncă să le vorbească elevilor despre succesele muncii lor. I-am antrenat pe elevi la diferite activități cu caracter prac- tic. O importantă deosebită are din acest punct de vedere munca desfășurată cu e- levii pe parcela experimentală. Partici- pind ia săpatul grădinii școlii, la lucră- rile organizate pe parcela experimentală, elevii prețuiesc acum mai mult munca a- gricolă și înțeleg mai bine necesitatea a- plicării științei și tehnicii înaintate in a- gricultură, importanta obținerii unor re- colte din ce în ce mai mari și de mai bună calitate. In același scop, i-am îndrumat pe pă- rinți să-i antreneze pe copiii lor și la di- Pe lotul experimental al școlii. ferite munci casnice. Ia plantarea pomilor, săparea și cultivarea curților sau terenu- rilor virane. Desigur că am întîmpinat si dificul- tăți in această acțiune, nu atît din cauza elevilor, cît mai ales a unor părinți cu concepții greșite despre munca fizică. Aju- torul organizației U.T.M.. însă, a făcut ca majoritatea elevilor să pretuiască munca fizică si să participe cu drag la diferite lucrări ptactice. Este de la sine înțeles că succesele ob- ținute in această direcție au contribuit in mare măsură la întărirea disciplinei în școală. Urmărind cu perseverentă îndeplinirea măsurilor luate, mă’ voi strădui să creez în rîndurile elevilor mei o atitudine justă atît fată de munca intelectuală, cît și fată de cea fizică., pentru ca în viitor să devi- nă cadre de nădejde ale patriei. pfof. c. ANOAICA ditori și o susținută activitate cultural- politică. La căminul cultural, la școală — cu prilejul adunărilor cu părinții — sau mergind din casă îrț casă. ei le vorbesc țăranilor muncitori despre avantajele muncii în comun cu mijloace medanizate. In felul acesta, ei au contribuit la forma- rea unei asociatii pentru cultivarea sfeclei de zahăr. Pe tovarășul Constantin Butoi, directo- rul școlii de 7 ani nr. 1, îl găsești întot- deauna acolo unde sînt interesele școlii, ale activității obștești. Fie dă se află în- tr-o clasă sau îngrijește de răsadniță, fie că se repede pînă la gospodăria anexă sau la internat, la cercul agrotehnic sau la căminul cultural, tovarășul Butoi con- stituie un exemplu de gospodar, un exem- plu pe care de altfel îl urmează și ceilalți învățători și profesori ai școlii. Cu ajutorul organizației de partid, to- varășul director a constituit un număr de edhipe, formate din cîte 2-3 învățători, care au pornit pe la casele analfabeți’or. Acum trei ații, în comună mai erau 250 de neștiutori de carte. Acum o lună, ul- timii |7 analfabeti și-au trecut cu succes examenele. „Sînt bucuros că noi i-am în- vățat pe toți carte — ne spune tovarășul Butoi. Oamenii care mai ieri isdăleau a- păsînd cu degetul pe hîrtie, acum citesc ziare, participă La activitatea căminului cultural, a cercului agrotehnic. Ion Ma- nea, de pildă, fpst analfabet, ia acum par- te activă la munda politică și culturală care se desfășoară în comună. Penteu meritele lui deosebite, locuitorii d(in Teliu l-au ales deputat în sfatul popular co- munal". Un om deosebit de harnic este și tova- rășul Ladislau Leva, directorul școlii nr. 2 cu limba de predare maghiară. La pro- punerea lui. locuitorii comunei au hotărît să construiască prin autoimpunere un nou loca! de șdoală. Tovarășul Leva ne poves- tește cum, alături de învățători și profe- sori, părinții elevilor lucrează cu drag pentru transportul întregului material ne- cesar construcției școlii. Activitatea obștească a cadrelor didac- tice din comuna Teliu, da și a tuturor pe- dagogilor din tara noastră, este închi- nată patriei, viitorului luminos al poporu- lui muncitor. F. DAN plect neștiinfa de carte. In prezent in 9 din satele raionului analfabetismul a fost lichidat iar in celelalte a rămas un număr redus de neștiutori de carte. In prezent, cadrele didactice se pregătesc să stirpească definitiv neștiința de carte, desfășurind o muncă susținută in cadrul cursurilor de vară. 1OAN STAN CI U Oamenii muncii din școlile patri ei noastre întîmpină marea sărbătoare a solidarității celor ce muncesc din lumea întreagă cu noi realizări în activita- tea lor instructiv-educativă și obștească. Luptînd pentru ridicarea necontenită a nivelului muncii lor, învățătorii si profesorii organizează cu o deosebită grijă recapitularea materiei de îpvătă- mînt în vederea încheierii cu succes a anului școlar, acordă o atentie sporită legării învățămîntului de practică, de activitatea în producție, îmbunătățesc necontenit munca de educare a elevilor în spiritul comunismului, lărgesc ac- tivitatea ior în mijlocul țărănimii muncitoare, aducînd o contribuție din ce în ce mai însemnată la lupta pentru obținerea unor recolte bogațe. in fruntea oamenilor muncii din școli se află pedagogii comuniști, care mobilizează, prin exemplul lor, întreaga masă a cadrelor didactice în lupta pen- tru făurirea viitoarelor cadre de constructori ai socialismului, pentru răspîndi- rea largă a stiintei și culturii în rîndurile poporului. Organizația de partid din școală in fruntea luptei pentru ridicarea nivelului invățămintului Lupta pentru continua ridicare a cali- tății invățămintului stă în centrul preo- cupării organizației de partid de la școa- la pedagogică de fete nr. 1 din orașul Constanta. In adunările generale ale organizației de partid sint puse in discuție proble- mele cele mai înseninate ale muncii in- structiv-educative. La unele adunări ge- nerale participă și cadrele didactice fără de partid, fapt care contribuie La mobili- zarea întregului colectiv didactic in lup- ta pentru pregătirea temeinică a elevelor. De asemenea, organizația de partid a ini- țiat discutarea în cadrul cabinetului pedagogic din școală a unor probleme cu privire la conținutul ideologico-științific al lecțiilor, precum și la îmbunătățirea metodelor de instruire și (le educare a elevelor. Aceste discuții au constituit un real ajutor pentru conducerea școlii și pentru fiecare' pedagog in parte. Pedagogii comuniști dhi școală se stră- duiesc să munoețiscă astfel incit să con- stituie adevărate exemple pentru celelalte dadre didactice. Astfel, profesoara comu- nistă Penelo,pa Pandicopol, care predă limba romină, asigură înarmarea elevelor ei cu cunoștințe adinei și trainice. Elevele se exprimă corect șț logici cunosc bine gramatica și ortografia, au noțiuni temei- nice de literatură. Sprijinindu-se pe ele- vele utemiste, tovarășa Pandicopol a rețișiț să închege in clasa ei un colectiv unit, să formeze o opinie generală sănă- toasă a elevelor, ceea ce a contribuit mult la ridicarea nivelului (la învățătură și la îmbunătățirea disciplinei. Comunistul Mihai B.aidan, profesor de limba rusă, folosește la lecții urț bogat material didactic, pe care l-a confecționat cu ajutorul elevelor. Pe baza acestui ma- terial, tov. Baidan aplică cu pricepere principiul intuitiv la lecțiile de limba rusă, asigurînd în felul acesta însușirea conștientă a cunoștințelor. Comuniștii din școală stat preocupați în permanentă de a pregăti temeinic pe viitoarele învățătoare pentru activitatea lor în școală. Astfel, le ajută în munca lor practică îndrumtadu-le în Întocmirea planurilor de lecții, le învață să confec- ționeze material didactic, analizează cu seriozitate ledtiile ttaute de eleve. Numai în perioada practicii pedagogice continue profesorii comuniști au asistat la peste 65 de lecții practice ținute de e'evele a- nului IV la diferitele școli din oraș. O grijă deosebită acordă organizația de partid din școală înarmării elevelor cu cunoștințe și deprinderi agricole. Comu- niștii au ajutat profesorii de știinte natu- rale să întocmească planul activității agri- cole practice pe parcela, școlară, au inițiat La ora de Pentru tovarășul Ion Dragomirescu, diri- gintele clasei a X-a , B" de la școala medie de băieți nr. 11 din Capitală, marile sărbă- tori ale oamenilor muncii constituie totdea- una un prilej deosebit de intensificare a muncii educative in rîndurile elevilor. Antre nați în pregătirea pentru aceste sărbătoriri, elevii își îmbogățesc cunoștințele politice, devin mai conș/ienți de însemnătatea muncii lor, depun eforturi tot mai mari pentru ridi- carea nivelului învățăturii și disciplinei. In acest fel, elevii sînt deprinși să vadă în marile sărbători ale oamemlor muticii prile- juri de a-și înțări contribuția la țupta între- gului popor pentru o viață fericită, sint e- ducați în spiritul dragostei pentru patrie, pentru realizările poporului muncitor, pen- tru oamenii muncii de pretutindeni, Intîmpinarea zilei solidarității internațio- nale a celor ce muncesc a adus în clasa pro- fesorului Dragomiresou noi succese în munca instructiv-educativă. In același timp, elevii s-au pregătit pentru ca ziua de 1 Mat să fie sărbătorită într-un cadru într-adevăr festiv. Cu deosebită grijă a fost organizata ora de dirigenție închinată zilei de 1 Mai. Cu atenția încordată, elevii au ascultat referatul colegului lor Florip Bejan despre însemnăta- tea zilei de 1 Mai. Datele amănunțite din isto- ticul acestei sărbători a proletariatului, ana- liza situației internaționale de azi au dove- dit cunoștințele bogate pe care le primesc elevii în cadrul activității politico-educative, interesul și dragostea pe care le manifestă ei față de lupta oamenilor muncii de pretutin- deni pentru libertate și pace. Discuțiile care s-ap purtat pe marginea re- feratului au fost pentru elevii clasei un nou prilej de a arăta că au înțeles strinsă legă- Ci] re grăitoare • In anul școlar 1938/1939 funcțio- nau în țara noastră 1577 de instituții preșcolare, cuprinzînd 90.787 de copii. In acest an școlar funcționează 6.406 instituții preșcolare, care cuprind 274.953 de copii. • In timp ce în anul 1938/1939 existau în tara noastră doar 41 de fa- cultăți. în anul 1954/1955 funcționează în țară un număr de 144 de facultăți. A crescut de asemenea. în mod consi- derabil, numărul studenților. Astfel, numai la cursurile de zi studiază în acest ap școlar 61-799 studenti fată de 28,728 cîti studiau în anpl 1938/1939. In anul școlar 1938/1Q39 nu existap în mvățăuiîntul superior cursuri fără frecventă și cursuri serale. Jp anul a- cesta, la cursurile fără frecventă din învătămîptul nostru superior au fost înscriși 15.414 studenti, iar la cursu- organizarea unor excursii la gospodăria a- gricolă colectivă din comuna Palazul Mare, au antrenat elevele în acțiunea de plan- tare a pomilor ele. Îndrumate de organi- zația de partid, cadrele didactice luptă pentru educarea elevelor în spiritul dra- gostei fala de munca. In cinstea zilei de 1 Mai. elevele au plantat peste 300 de puieți, au semănat și plantat flori pentru înfrumusețarea orașului etc. Cu muita •atentie se preocupă organiza- ția de partid de îmbunătățirea* activității profesoarelor diriginte, colaborînd strîns în aceasta privință cu conducerea scolii. Ca urmare. se desfășoară mai bine pre'.e educative, s-a îmbunătățit munca elevelor în afară de clasă. Profesoarele .diriginte au fost îndrumate sa oreintimpipe rămînp- rea in urmă la învățătură prin mai buna organizare a studiului individual, a orelor de coBsifliatie etc. De asemenea, s-a în- tărit legătură școlii cu părinții elevelor. Cu ajutorul temelor pedagogice prelucra- te in plenarele pe școală și Pe clasp, nu- meroși părinți au fost atrași în sprijini- rea procesului, mstructiv-edpcativ. Organizațiile de tineret din scoală au devenit un ajutor prețios pentru toate ca- drele didactice, mobilizmd întreaga masă a elevelor la îndeplinirea principalei lor îndatoriri: învătătuna. Biroul or- ganizației de bază P.M.R. a îndru- mat organizațiile de tineret în întoc- mirea planului de muncă, astfel îneît a- cesta să fie axat pe problemele princi- pale ale școlii. Activitatea organizațiilor de tineret a fost periodic analizată in ca- drul adunărilor generale de partid. Pro- fesoarele diriginte participă la adunările organizației U.T.M. pe clase, îndrumă a- dunârile tematice ale utemistelor și pio- nierelor. Realizările obținute în școală se dato- resc. în hună parte faptului că, prin gri- ja organizației de partid, toate cadrele didactice au fost cuprinse în învățămîntul politic, majoritatea făcînd parte din cerduri de tip superior. Acum, organizația de partid trebuie să-și îndrepte atenția spre mobilizarea comuniștilor în lupta pentru pregătirea temeinică a examenelor, pentru lichidarea lipsurilor care mai există în . activitatea școlii. Comuniștii de la șpoala pedagogică de fete nr. 1 din Constanta sint hotănți să muncească cu mai multă rîvnă, să nu-și precupețească nici un efort în lupta pen- tru pregătirea temeinică a viitoarelor în- vățătoare. ELENA DRAGAN secretara organizației de bază P.M.R. de la școala pedagogică de fete nr. 1 din Constanța dirigenție tură dintre munca lor. în școală și lupta tu- turor popoarelor lumii. „Clasa noastră — a spus elevul Dumitru Nicolăescu — a căutat să împletească ac- tivitatea pentru sărbătorirea zilei de 1 Mai cu o intensă muncă de pregătire pentru examenul de maturitate ce ne așteaptă. Noi înțelegem că de feluț cum ne vom prezenta la acest examen depinde surpesul muncii noastre dc viitor, cînd vom intra în rindq- rile constructorilor socialismului". Succesele ob(inute în pregătirea lecțiilor, lichidarea notelor rele ap arptat că elevii au tradus in practică sarcinile ce și le-au pus în față. Pentru aceasta ei au folosit cele mat variate metode și îndeosebi s-au ajutat te- meinic unii pe alții, pentru ca nici unul din- tre ei să nu rămină in urmă. Cu mulță însuflețire au vorbit elevii și despre alte aspecte ațe muncii lor: despre activitatea organizației U.T.M. — care in cinstea zilei de 1 Mai primește in rîndurile sale încă doi candidați — despre munca cul- turală, sportivă etc. In același timp, ei au vorbit cu căldură despre problemele generale ale luptei oamenilor muncii, ale luptei tine- retului d'n toate țările globului Recitarea unor versuri închțnațe zilei de 1 Mai de poetul Mțhai Beniuc, precum și a unei poezii proprii a elevului Apdrei Bică au încheiat această oră (le dirigenție bine organi- zată, din care elevii, mobilizați de cuvîntul cald al dirigintelui, au ieșit și mai înlărtlț în hotărîreq lor de a se pregăti pentru a de- veni cadre de nădejde in vederea injlqririi și întăririi neconten te a patriei noastre, luptători dirzi in mațele front mondial al partizanilor păcii. S. ANCA rjle șerpie 1498 de studenti, ceea ce face să crească încă și piai piuit nu- mărul tinerilor carerși însușesc o înal- tă calificare științifică și tehnică. • in anul școlar 1938/1939 nu exista în tarp noastră nici o facultate în limba minpritătilor natiopale. As- tăzi funcționează 16 facultăți cu limba de prpdare maghjprq, care cuprind Un număr de 3256 de studenti. • 29.004 elevi urmau cursul supe- rior al liceului în anul 1938 1939. As- tăzi, în școlile medii din tara nqastră învață 86.766 de elevj. • Cursurile școlilor noripale, care pregăteau îpvătătpri, erau urpiațe in anul 1398 '1939 de 5.537 de elevi. |n acest an școlar, în școlile pedagogice din tara noastră învață 12.195 de vii- tori învățători și 884 de viitoare edu- catoare. Pînă nu de mult în timpul orelor de practică elevii școlii profesionale din Turda lucrau diverse piese pe care învp- tau alfabetul lăcătușeriei ; pileau piese patrate, dreptunghiulare sau hexagoanale, făceau ciocane, clește, fierăstraie, dornuri sau compase pe care le foloseau apoi în ateliere. In urmă cu cîteva luni, conducerea șco- lii a hotărît însă ca elevii din anul II, cp.- re nu fac practică în uzină, să lucreze în atelierele școlii produse de larg consum. Bineînțeles, problema n-a putut fi rezol- vată prea ușor de la începțit. Faptul că școala urma să producă anumhe bunuri prevăzute în plan, impunea o anumită disciplină si obligatii noi. In această acttane a fost antrenat în- treg colectivul de maiștri instructori și de profesori, precum și elevii școlii. Cei din anul II B și II G fcare lucrează în acest atelier) au primit noile sprcjni cu multă bucițrii- Gîndul că vor lucra produse de Elevii lucrează la montarea grapglor. larg consum, că vor deveni o unitate pro- ductivă i-a însuflețit pe elevi, i-a făcut să aibă mai multă încredere în forțele lor. Organizati în brigăzi efevii au pornit întrecerea. La început nu exista nici o deosebire între felul de muncă al brigăzi- lor. Toate lucrau conștiincios, dar nici u- na nu se distingea prin rezultate deose- bite. Se confecționau sobe și alte obiec- te de uz casnic. De la o vreme, brigăzile conduse de elevii Hancu Romanut și Dig Alexandru au început să lucreze din ce în ce mai bine. Amindoi sînt fii dî ță- rani muncitori, amîndoi știu ce însemnă- tate are o unealtă bună în lupta pentru recolte bogate. Se gîndeau că grapele pe care le lucrează ei vor fi folosite la sate, vor nimeri poate chiar în mîinile parinți- Pentru pregătirea temeinică a examenelor Grija de a încheia cu succes anul școlar se accentuează din ce în , ce mai mult. învățătorii și profesorii a- cordă un deosebit interes atît nregătirii lecțiilor pentru transmiterea noilor cunoștințe, cît și lecțiilor de repetare. Un exemplu demn de urmat îl cons- titpie, In această privință, felul cum își or- ganizează repetarea materiei profesorul emerit Emil Mortun, care preda mate- matica la școala medie de băieți nr. 1 din Pitești. O atenție deosebită acordă tovarășul Mortun alegerii problemelor cu ajutorul cărora să-i poată conduce pe elevi in repetarea sistematica a materialului în- sușit. De pildă, de curînd a ales pen- tru repeferea cu elevii clasei a X-a D a problemelor de construcții geometrice, a calculelor cu radicali suprăpușî și a amiml. tor formule efe trigonometrie, următparea problemă: „Intr-un triunghi se cunosc la- turile a — V 2, b = V 3, iar raza cercului circumscris triunghiului ește R — 1. Șă se construiască și să se rezolve triun- ghiul". La prima vedere, s-ar părea că a-_ ceasta problemă nu oferă posibilități mari pentru ' repetare;} diferitelor teme învăfate. Totuși, întreaga desfășurare a lecției a dovedit că în această problemă se îmbină într-o unitate închegată cu- noștințe din domeniul trigonometri®, al geometriei și al algebrei. De pildă, lia construirea triunghiului, profesorul a repetat cu elevii etapele necesare într-o construcție : analiza problemei, cons- trucția propriu zisă, demonstrația și discuția. Au construit mai întîi cer- cul cu raza indicată de datele pro- blemei și, dintr-un punct arbitrar de pe_ cerc, au construit coardele a - V2 și b= v 3. Prin unirea extre- mităților coardelor, elevii au obtinut triunghiul căutat. In discuția problemei, profesorul a reușit să stimuleze în mare măsură ati- tudinea creatoare a elevilor, ajutîndu-i să găsească condițiile de posibilitate ale Drobiemei. Elevii au observat mai întîi că ambele laturi, a și b, trebuie să fie mai mici sau cel mult una egală eu diametrul cercului. Apoi și-au dat seama ca pot exista două soluții: cînd laturile sînt mai miei decît diametrul (adică a <2 R și b< 2 R) și o soluție cînd o la- tură ește mai m:că decît diametrul și cea- laltă egală cu diametrul (adică a < 2 R și b =2R). Ei au dedus de asemenea, că în acest ultim caz, triunghiul este dreptunghic, fiind înscris într-un semi- cerc. In cadrul problemei analizate, ș-a con- statat că vor fi doua soluții, de oarece a și b sînt mai midi decît diametrul. In rezolvarea trigonometrică, la între- barea pro.esoruW : Ce formule vor fi folosite, elevii și-au reamintit ușor for- mulete îmătate anterior. S-au oprit mai Serata literară a elevelor Sub conducerea profesoarei lor de limba romină, elevele claselor a IX-a ,,A’’ și „B‘* de la școala medie mixtă nr. 1 din orașul Pucioasa, regiunea Ploești, au organizat de curînd o reușită serată literară. Programul a fost alcătuit din coruri, recitări, precum și cîntece pe versuri alcătuite de eleve. De asemenea, a avut loc prezentarea dra» lor lor — și vezi bine că elevii nu voiad să-și facă școala de riS- Dorința de a eon* fectiopa grape de bună ealitate a dat un mare avînt întrecerii dintre brigăzi. A» cum, acestea și-au țmbunăta|iț munca și luptă cu îndîrjne pentru cucerirea titlului de „brigadă fruntașă". In cinstea zilei de 1 Mai, maiștrii șl elevii s-au angajat șă depășească planul în medie cu 10 la suță- De asemenea, au hotărît lărgirea sortimentelor. Angaja- mentele luate au îost îndeplinite cu cinste. Școala profesională din Turda nu sa mîndrește fesă numai cu cantitatea pro- duselor sale, ci si cu calitatea lor. Maistrul șef povestește, în legătură pd aceasta, următoarea întîmplare : „In zilele cînd una din sobe era ex- pusă la O.C.L. drept model, am tras și eu cu urechea la ce spuneau cumpărăto- rii. O gospodină dintr-un sat venise să-și cumpere o sobă de gătit. După ce cercetă atentă sobele din magazin, se opri lîngă a noastră și-l întrebă pe vînzător: — Cît costă asta ? — Asta nu se vin- de. e numai model. Femeii nu-i plăcu răspunsul, ba chiar se supără. — Apoi atunci de ce o țineți aici, să încurcati lumea ? Am socotit de da- toria mea să mă a- pronii de cumpără- toare — povestește maistrul șef — si să-i explic că vom face mai multe sobe ca. aceea si fn curînd va putea să-și cumpere și ea una. Peste vreo' trei săptămțni, produsele noastre au început să se pună tn vînzare. Unul dintre salariatii magazinului mi-a povestit că femeia a venit din nou si a cerut de-a dreptul „o sobă de-a scolii”. Prestigiul școlii a crescut mult. Fabri- ca de ciment pe lîpgă care funcționează acum școafe a început să-i repartizeze spre executare diferite piese de rpzervâ și scule : șuruburj, piulițe, pleste patente, chei iixe etc- Colectivul școlii nu se va opri însă alei. încurajați de rezultatele obținute, e- levîi și maiștrii vor depune eforturi din ce în ce mai mari, pentrp ca școala lor să se transforme într-o adevărată unitate productivă. OLIVIA RAMBA ales asupra formulelor de forma : a — 2 R sin A, b «=■ 2 R sin B, de unde au scos relațiile: sin A — sin B — Ele- vii au găsit cu multă ușurință va-1 Lprile : A - 360° K + 45°, A - 180° (2K + I) — 45° și B - 360° K + 60, B - 180s (2 K + 1) — 60°. Doarece suma unghiurilor Intr-im triunghi nu poate fi mai mare de 180*. conduși de profesor, elevii au ales valorile A, = 45°. A2 135" și Bi = 60°, B, = 120°. In continuare, tovarășul Mortun a dis- cutot cu elevii cazurile posibile, statei* lind următoarele: a) cazul I: A = 45°, B =■ 6J)° și C = 75°; b) cazul II : A • 45°, B - 100° și C - 15d. Celelalte Combinatii au fost înlăturate, deoarece nu satisfac condiția : A + B + C =■ 180°. Lecjia a devenit și mai interesantă cînd s-a ’ ttetut la calcularea laturii c, cea de a treia Jatură a triunghiului. Aici, profesorul i-a ajutaț pe elevi să-și dea seama că există mai multe posibilități de rezolvare : fie folosirea teoremei si- nusului, fie a teoremei cosinusului în*, tr-un triunghi oarecare. Elevii au înțeles că dacă se folosește prima teoremă, trebuie dalculat sin 75°, îar dacă se folo* seste a doua teoremă, trebuie să se calculeze cos 75°. S-a ales calculul lui cos 75°. Cu acest prilef, profesorul a repetat cu elevii formula cos (a+b) •= cos a cos b — sin ia sin b și valorile funcțiilor trigo- nometrice pentru 30° și 45°. Gînd s-a alung la expresia : cos 75° — A *' ~ “ jaf 4 ’ pentru latura a treia, la expresia : c -• a repetat cu elevii opera- țiile cu radicali și separarea radicalilor suprapuși. Calculul laturii c s-a făcut de cătra elevi în mod independent. Unii au folo- sit teorema sinusului, alții leprema cosi- nusului. Aiungînd la aceleiași rezultate, elevii s-.au convins nu numai de exacti- tatea lucrărilor, ci și de justețea proce- deului. La sfîrșit. tovarășul Morțun a cerut elevilor să compare rezultatele. S-a constatat o perfectă concordanță între numărul soluțiilor găsite pe oale geome- trică și al celor obținute pe cale trigo- nometrică. Organizînd astfel de lecții de repetare, tovarășul Mor(un obține foarte bune re- zultate în muncă. Elevii săi știu să facă legătura între cunoștințele de geometrie', trigonometrie și algebră, pot sa aplice cu ușurință acest? cunștinte în rezolva- rea diferitelor exerciții și probleme. IL1E ILASIEVICI metodist Ia cabinetul pedagogia al regiuni’ Pitești. matizată a poeziei ,,El Zorab" de Coșbuc șl a schiței „Lanțul slăbiciunilor" de 1. L. Ca- rpgiale. 1 • Serata literară a contribuit la cunoașterea de către elevele școlii a comorilor citera* turii noastre clasice, la stimularea activitițU în cadrul cercului literat. Prof. LUCRETIA FOCȘENEANU Pag. 4-a GAZETA ÎNVĂȚĂMÎNTULUI Un puternic imbold pentru sporirea continuă a producției industriale și agricole Se proiectează o zi internațională a Chartei Educatorilor In preajma marii sărbători (Din scrisorile primite la redacție) Oamenii muncii din tara noastră au luat cunoștință cu nespusă bucurie Je Ho- tărîrea Consiliului de Miniștri cu privire la reducerea de prețuri cu amănuntul a unor mărfuri alimentare, industriale si a tarifelor de spectacole. Datorită eforturilor susținute pe care oamenii muncii din industrie și agricul- tură le depun continuu, a fost posibil ca nu- mai după patru luni de la desființarea sistemului de aprovizionare ne bază de cartele si rații să se poată trece la o nouă reducere de prețuri a unor mărfuri. Re- zultatele obținute în industria noastră în cursul primului trimestru al anului 1955. îndeplinirea înainte de termen a planului cincinal într-un mare număr de întreprin- deri din ramurile industriei grele, ale in- dustriei alimentare, ale industriei de îm- brăcăminte etc., intensificarea schimbului de mărfuri între oraș și sat. desfacerea unor cantităti din ce în ce mai mar! de produse alimentare prin comerțul socia- list, aducerea pe piață de către producă- torii agricoli a unor cantităti crescînde de produse — toate acestea au contribuit la întărirea leului si a puterii lui de cum- părare» la îmbunătățirea aprovizionării populației, au creat condiții pentru înfăp- tuirea reducerilor de preturi. Reducerile de preturi prevăzute m Ho- tărîrea Consiliului de Miniștri din 22 apri- lie 1955 variază între 5% si 30% la unele produse alimentare si industriale: începînd de Ia 1 Mai se reduc în medie cu 10% și 12% preturile de intrare la spectacole artistice si cinematografice. Scăderea preturilor la unele articole de îmbrăcăminte si încălțăminte, la unele produse alimentare, la obiecte de uz cas- nic, Ia mobilă, articole pentru eonii, rechizite școlare a făcut să crească în mod simțitor salariul real al celor ce mun- cesc. Această reducere de prețuri vine atît în sprijinul oamenilor muncii de la orașe, cît si în sprijinul țărănimii muncitoare. Ho- tărîrea Consiliului de Miniștri prevede ieftinirea unor mărfuri care sînt căutate în mediu! rural. Oamenii muncii de la sate își vor putea procura la prețuri re- duse confecții și încălțăminte, petrol 'lam- pant, săpun de rufe, vase de fontă pentru gospodărie, vase emailate, plite de gătit prin creșterea continuă a productivități’ muncii, prin înfăptuirea unui regim sever de economii în toate domeniile de activi- tate. Folosirea din plin a capacității de pro- ducte a întreprinderilor, ridicarea con- tinuă a nivelului de calificare al muncito- rilor la nivelul tehnicii noi sînt condiții de care depinde în mare măsură crește- rea volumului $i a calității producției. Fie- care muncitor, fiecare tehnician are posi- bilitatea ca. prin munca lui. să contribuie la mărirea productivități muncii, la redu- cerea prețului de cost al produselor. Alături de muncitorii din fabrici și uzi- ne, oamenii muncii de pe ogoare sînt che- mati să contribuie, prin eforturile lor. la sporirea cantității de produse agro-zoo- tehnice, la crearea condițiilor necesare unor noi reduceri de preturi. In acest an țărănimea muncitoare din patria noastră are sarcina de a lupta pentru obținerea unei producții globale de 10 milioane tone de grîu si porumb, a unor cantităti însemnate de sfeclă de zahăr, de cartofi. De la sesiunea din Moscova a Comite- tului de înțelegere, mișcarea în favoarea Chartei Educatorilor s-a dezvoltat foarte mult. Charta a fost tradusă pe rind în diferite limbi naționale. Ea constituie o adevărată trăsătură de unire între peda- gogii de toate naționalitățile, rasele, confesiunile și opiniile politice. Marile organizații internaționale, or- ganismele oficiale ale O.N.U. apreciază la iusta sa valoare această mișcare fără precedent a pedagogilor. Iată cîteva exemple în legătură cu fo- losirea și răspîndirea Chartei Educatori- lor : Charta a fost publicată, îndată după apariția ei, în ziarul învățătorilor sovie- tici ; ea a apărut, de asemenea. în publi- cațiile pedagogice chineze, cehe, gare, albaneze, poloneze. IN GERMANIA OCCIDENTALA, vista „Der PDuger", din Hamburg, a bul- re- pu- plante losirea tate în industriale, de legume etc. metodelor gospodăriile agrotehnice . Fo- înain- agrco'e colective Fiecare muncitor, țăran muncitor, func- ționar sau meseriaș va simți în bugetul personal această reducere de prețuri care a fost efectuată în scopul de a contribui la ridicarea buneisfâri a celor ce mun- cesc Prin adăugarea reducerii de preturi la compensația cuvenită salariatilor, .membrilor de familie ai acestora, precum și pensionarilor, în urma desființării car- telelor. se realizează o nouă îmbunătățire a situației materiale a oamenilor muncii. Această măsură luată de partid si gu- vern arată oamenilor muncii că înfăptui- rea bunelstări a poporului este posibilă numai prin mărirea eforturilor comune. și de stat si în gospodăriile individuale, extinderea pe scară largă a experienței fruntașilor recoltelor bogate sînt factori hotărâtori în luota pentru obținerea unor cantităti însemnate de produse agricole la hectar. O atenție deosebită trebuie să se dea cultivării loturilor individuale date în folo- sință de către stat oamenilor muncii de la orașe pentru a fi cultivate cu legume și zarzavat. Mobilizînd țărănimea muncitoare 1a lupta pentru lucrarea și insămintarea fie- cărui petec de nămînt arabil, pentru folo- sirea celor mai bune metode de muncă, cadrele didactice pot contribui din plin la realizarea importantei sarcini ce stă în lata țărănimii muncitoare — obține- rea în anul 1955 a unei recolte de 10 milioane tone de grîu și porumb. Sporirea continuă a cantităților de pro- duse agricole va contribui Ja^ reducerea prețuri'.O'r. la ridicarea bunelstări a celor ce muncesc de la orașe și sate. Cadrelor didactice le revine importanța sarcină de a desfășura o susținută mun- că politică de masă._de a arăta fiecărui om al muncii care sînt căile de ridicare continuă a bumeistări a celor ce muncesc, de a mobiliza masele largi ale populației, sub conducerea partidului, _ pentru ,spori- rea producției industriai’e și agricole. Oamenii muncii din tara noastră sțiu că toate eforturile pe care le depun rint în folosul lor și a| familiilor lor. In cins- tea zilei de 1 Mai. oamenii muncii din țara noastră au obținut noi succese în muncă, succese care contribuie 1a spori- rea producției industriale si agricole, la ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii. Bucuria și recunoștința noastră Cu multă bucurie șl recunoștință au primit cadrele didactice din școala noas- tră recenta Hotărîre a Consiliului de Mi- niștri al Republicii Populare Romîne cu privire la reducerea de prețuri cu amă- nuntul a unor mărfuri alimentare si in- dustriale și a tarifelor de spectacole A- ceastă Hotărîre este o nouă dovadă a grijii pe care o poartă partidul și gu- vernul nostru oamenilor muncii. Noi am discutat pe larg, în. școală, noua măsură luată de partid ș'i guvern, bucurîndu-ne de perspectivele pe care le deschide Hotărîrea pentru ridicarea tinuă a nivelului nostru de trai. Reducerea prețului rechizitelor lare ușurează mult procurarea lor con- șco- de către elevi și contribuie în mod serios la desfășurarea in condiții mai bune a pro- cesului de învățămînt. De asemenea, re- ducerea cu 10: si 12 % a tarifelor specta- colelor ne va da nouă și elevilor noștri posibilitatea să vizionăm mai multe filme și piese de teatru. Noi sintem conștienți că această ho- tărire a Consiliului de Miniștri a fost posibilă numai datorită eforturilor sus- ținute depuse de oamenii muncii de la orașe și sate pentru dezvoltarea industriei grele, pentru sporirea producției bunuri- lor de larg consum și a producției agri- cole, și faptul acesta face să crească ho- tărîrea noastră de a îmbunătăți necome- nit și propria noastră muncă, de a obți- ne noi succese ln lupta pentru picgăiireo viitorilor constructori ai socialismului. Acum, în preajma examenelor, toți pe- dagogii din școala noastră își întăresc eforturile, hotărîți să muncească astfel incit să dea patriei cadre cît mai b-^e pregătite. blicat textul integral al Chartei; Sindi- catul pedagogilor din Lippe a studiat in amănunțime aplicarea Chartei în Germa- nia. IN DANEMARCA, revista „Tinerii pe- dagogi" a publicat un articol destinat stu- denților și tinerilor pedagogi cu privire la condițiile de aplicare a Chartei TN ITALIA, textul integral al Chartei a apărut în „Voce delia scuola democra- tica", organ al Asociației pentru apărarea școlii naționale, în ziarul Sindicatului profesorilor din școlile medii și în nume- roase alte publicatii democratice și peda- gogice din Italia. Președintele F.I.A.I., d l Lonis Dumas, a expus în publicația ..Voce delia scuola democratica" istoria Chartei. ÎN FRANȚA, Charta a fost publicată și comentată în publicația „l’Universit^ Svndicalistc", organ al profesorilor din școlile secundare, precum și în revista învățămirftului superior. Sindicatul na- țional al învățătorilor a hotărît studierea Chartei. ÎN JAPONIA. Charta a fost publicată în „Enciclopedia pedagogică" și in revista „Prietenii educației'. IN BRAZILIA, cel de a) Vl-ha Con- gres național al pedagogilor a declarat că este de acord cu Charta. ÎN OLANDA și ELVEȚIA, Charta a fost publicată în ziarele învățătorilor și profesorilor din învățămintul secundar. IN ANGLIA, Charta a fost publicată în „Schoolmaster", ca și in publicația pro- fesorilor din invățămîntul secundar D-ra Margaret Adams, care a semnat Charta în calitate de președintă a F.LP.E.S.O., a vorbit despre Charta Educatorilor la nu- meroase reuniuni ale pedagogilor. La recentul congres al Sindicatului pe- dagogilor din INDONEZIA, d-l Marcelino Bautista, secretar al pedagogilor din Fi- lipine, și-a exprimat acordul total cu Charta Educatorilor. Ținînd seama de această mișcare. Co- mitetul administrativ al F.I.S.E. a hotărît să lanseze ideea unei zile internaționale a Chartei Educatorilor, care ar putea să fie sărbătorită la 1 octombrie 1955. Ziua internațională a Chartei Educatorilor va afirma dorința pedagogilor din toată lu- mea de a traduce în viață principiile no- bile și revendicările legitime ale Chartei Educatorilor. In ultimele săptămâni, oamenii muncii din școli au trimis ziarului nostru nume- roase scrisori în care vorbesc despre par- ticiparea lor, alături de întregul popor, la pregătirile pentru întâmpinarea zilei de 1 Alai, despre lupta lor pentru obținerea unor noi succese în munca didactică si ob- ștească. „Luptînd pentru a sprijini cît mai efec- tiv dezvoltarea agriculturii — ne scrie to- varășul Vasile Popa din Răcăjdia. raio- nul Oravița — cadrele didactice din co- muna noastră au obținut o serie întreagă de realizări. Datorită și contribuției ’or la munca de lămurire, în comună s-a înfiin- țat o asociație pentru cultivarea păioase- lor. la care participă 74 de familii. Cu ajutorul pionierilor și școlarilor, conduși de învățători, s-au plantat pomi fructiferi pa șoselele Oravița-Răcăidia și Răcăjdia- Macoviște. In același timp. învățătorii care au primit loturi individuale au în- ceput să le cultive cu legume, fiind un exemplu pentru țăranii muncitori în ceea ce privește folosirea metodelor agro'eh- nice înaintate Parcela experimentală a școlii este de asemenea un miilod însem- nat de a demonstra țărani'o- muncitori superioritatea acestor metode." Realizări asemănătoare s-au obținut și în raionul Tîrgu Frumos. Cu sprijinul stațiunii raiona'e I.C.A.R., pe parcela ex- perimentală a scolii din comuna Brăes'i s-au cultivat, dună cum ne scrie cores- pondenta noastră, tov. Valeria Anania, soiuri selecționate de porumb, floarea soa- relui. mazăre, ierburi perene, grîu rami- ficat și altele. Elevii școlii au confecțio- nat un marcator, cu ajutorul căruia au fost însămînțate în cuiburi dispuse în pă- trat nu numai culturile de porumb și car- tofi de pe parcela școlii, ci și culturile de pe ogoarele unora dintre părinții e'evik.r. Școala din Comuna Mihail Kogălniceanu rea pomilor este o preocupare permanentă. Ei au sădit, după cum ne comunică tov. Grlgore Tutunaru, puieți de gutui, precum și corcoduși și zarzări. Flecare pomișor a fost dat în grija unui pionier. Acum, pionierii se-ocupă du sirgu.nță de pomișorii lor, ud:ndu-i la timp și execu- tind toate lucrările de întreținere. Scrisorile corespondenților noștri vor- besc și despre realizările obținute in acti- vitatea c'uTtural-artistică a cadrelor d'dac- tice. De exemplu, pedagogii din comuna Ghiorac, raionul Saîonta, regiunea Ora- dea, au prezentat în .repetate rînduri, în fața țăranilor muncitori, piesa „O noapte furtunoasă" de I. L Caragiale și au or- ganizat pentru elevii școlii o frumoasă excursie prin țară. Printre materialele pe care oamenii muncii din școli le trimit redacției se gă- sesc uneori și versuri care reflectă gindu- ri’.e, sentimentele și năzuințele lor. Une'e din aceste versuri arată trecutul greu școlii noastre : Vtnt de toamnă peste uliți Mină-n fugă frunze cenușii. Lemne nu-s și vremea-i mohorită, Iar in clasa joasă — trei copii... al pentru ca apoi să descrie în culori vii rea- lizările orânduirii noastre: Cit de mtndră școală are satul, Și in ea, ce zumzet de șt ubei! Tot cătunul vechi, schimbat in altul Cu aprilie-nflorește-n văi. Aceste versuri ale tovarășului învățător T. Dumhrăvcanu, ca și cele ale tovarășu- ’u i P. Varvarini: CONSTANTIN GHIGULESCU profesor la școala medie nr. 1 de băieți din Buzău Răspunzînd invitației Ministerului In- vățămîntului Public din Republica Sovieti- că Federativă Socialistă Rusă, o delegație de activiști pe tărîmul învățămîntului din țara noâstră a părăsit miercuri dimineața Capitala, plecînd în Uniunea Sovietică. Delegația, care este condusă de acad. Ilie Murgulescu, ministrul învățămîntului, va studia cu prilejul acestei vizite o serie de probleme legate de desfășurarea proce- sului de învățămînt în instituțiile școlare sovietice. A APARUT NR. 1, 1955 AL ANALELOR ROMINO-SOV1E- T1CE, SERIA PEDAGOGIE. PSIHOLOGIE a primit un sprijin însemnat din stațiunii silvice locale. Tehnic’enii nii au parcelat terenul școlii si au drelor didactice și’ elevilor toate țiile necesare pentru plantarea de partea spațiu- dat ca- indica- puieți. Ln vremea noastră cartea i sfatul In drumul către țeluri noi Școala a plantat în acest fel un mare nu- măr de puieți de zarzări, vișini, meri, peri, duzi etc. Si pentru pionierii din Sulina îngriji- arată devotamentul oamenilor școlii pen- tru munca de răsoîndire a cilturii în rîndurile poporului încrederea lor în succesul acestei munci, în succesul va înțfununa „drumul spre țeluri noi“ care poporul nostru pășește din ce în mai hotărît. ce pe ce Pentru îmbunătățirea muncii în rîndurile părinților Conștienti de faptul că numai printr-o legătură strînsă între educatori și părinți se pot rezolva just sarcinile muncii in- structiv-educative, pedagogii de la școala de băieți nr. 93 din raionul Tudor Vladl- mirescu acordă o mare atenție întăririi legăturilor între scoală și familie. Comi- tetul de părinți constituit pe lîngă școală contribuie nu numai la îmbunătățirea condițiilor materiale în care se desfășoară procesul de învățămînt. ci și la organi- părinților în școală, făc:ndu-i să nu Co- laboreze cu pedagogii. Acum însă, după munca susținută pe care a desfășurat-o tovarășa învățătoare atît cu elevii clasei, C t și în rîndurile părinților lor, aceștia și-au schimbat mult atitudinea față de școală. Lucrurile nu a IV-a „B", a stau dârei insă la fel învățătoare n-a reu- zarea propagandei pedagogice. In scoală au loc consfătuiri la care participă un număr mare de părinți și în cadrul cărora se dezbat o serie de pro- bleme însemnate ale educației Copiilor în familie. Astfel, au fost dezbătute proble- mele privitoare la realizarea disciplinei li- ber consimțite a elevilor, |a organizarea regimului vieții lor în familie, la desfășu- rarea studiului individual etc. învățătorii si profesorii școlii de băieți nr. 93 se străduiesc să se apropie cît mai mult de părinții elevilor lor, să-i antre- neze în activitatea școlii. Așa procedează, de exemolu, cadrele didactice care predau la cflasele a IV-a „A“, a IlI-a, l-a „B", a Il-a și a VII-a. La începutul anului școlar, în clasa I-a „A“ a fost o situație destul de grea. Timp de o lună elevii au dus o muncă șit să antreneze suficient părinții în re- zolvarea problemelor școlii. Această si- tuație se resimte în rezultatele la învăță- tura și mai ales la disciplină ale elevi- lor. Colectivul didactic al școlii își propune să lichideze aceste lipsuri, să îmbunătă- țească necontenit munca în rîndurile pă- rinților. ★ La școala de 7 ani din domuna Băiuț. raionul Lăpuș.. regiunea Baia Mare, se țin cu regularitate consfătuiri cu părinții elevilor. De asemenea. învățătorii și di- riginții vizitează zilnic un număr de elevi la domiciliu, după un plan dina- inte stabilit. Atît la consfătuiri cît și cu prilejul vizitelor, ei dau părinților îndru- mări amănunțite cu privire la educarea cop:ilo,r în familie. Desfășurînd o - susținută propagandă .neorganizată, cestei clase a Acest fapt a deoarece învățătoarea a- fost încadrată cu întîrziere. dus la scăderea încrederii pedagogică în rîndurile părinților, dre'.e didadtice de la această scoală au obținut frumoase realizări in munca structiv-educativă. Activitatea extrașcolară a elevilor Cadrele didactice de la școala medie nr. 4 din Sibiu acordă o deosebită aten- ție manifestărilor culturale ale elevilor, în cadrul activității extrașcolare a aces- Intre 18 și 24 apri- lie a avut loc la Ban- dung Conferința țări- lor Asiei și Africii, care a justificat într-o măsură considerabilă Conferința de la Bandung — un înseninat succes al cauzei păcii și colaborării între popoare speranțele popoarelor din Asia și Africa pre- cum și din întreaga lume. Rezultatele conferinței de la Bandung con- stituie un nou și însemnat succes al cauzei păcii și colaborării între popoare, o puter- nică lovitură dată politicii cercurilor agre- sive și întregului sistem colonial al imperia- lismului. șubred și învechit. După cum se știe, cercurile agresive. în frunte cu cele din S.U.A., au recurs la tot felul de manevre pentru a zădărn’ci succesul acestei come- rmțe. Imperialiștii nu s-au dat înapoi de la nimic în lupta lor. la început pentru a îm- piedica ținerea conferinței, iar apoi pentru sa- botarea ei. Faptele arată însă în chip lim- pede «ă voința de pace a popoarelor nu mai poște fi împiedicată. După cum era de așteptat, succesul con- ferinței de la Bandung îi neliniștește și ii face să turbeze de furie pe provocatorii de război de la Washington și pe acoliții lor. Conferința de la Bandung a exarmnat problemele comune ale țărilor Asiei și Afri- cii și a discutat căile și mijloacele prin care popoarele acestor țări vor putea asigura era mai deplină colaborare economică, cu'turală și politică. După cum a subliniat Ciu En-lai în cuvîntarea rostită în ședința plenară de închidere a conferinței, succesul constă în stabilirea și consolidarea înțelegerii între ță- rile Asiei și Africii și In realizarea unor a- corduri într-o serie de probleme importau e Acest succes va contribui în mare măsură la realizarea sarcinii comune a țărilor Asiei și Africii — de a opune rezistență colonialis- mului, de a apăra pacea generală și de a întări colaborarea prietenească între aceste țări. Tocmai aceasta îi nemulțumește pe im- perialiști, care își dau seama că a trecut vremea cînd puteau să dispună nepedepsiți de soarta popoarelor de pe cele două mari continente. La Bandung. pentru prima dată în istorie, a răsunat cu tărie într-o confe- rință internațională glasul popoarelor din țările Asiei și Africii. Și acest glas este un glas de pace, de colaborare internațională, un glas ostil asupririi co'onialiste. Aceasta nu poate fi, desigur, pe placul imperialiști’or. Puteri'e occidentale. în frunte cu S U A duc o politică agresivă, așa numita „politică de forță", periculoasă, care își găsește ex- presia în crearea de blocuri militare-politicc și grupări agresive de tot soiul, în înveni- narea situației internaționale, în întreține- rea unei atmosfere de isterie războinică, în pregătirea războiului atomic etc. Conferința de la Bandung a arătat că „politica de forță", at cărei caracter agresiv este evident, este respinsă și condamnată de popoarele Asiei și Africii. Din „Declarația cu privire la promovarea păcii și colaborării interna- ționale" adoptată de Conferință se poate ușor constata că, în opoziție cu politica a- gresivă a puterilor occidentale, țările As'ci și Africii sînt interesate in menținerea păcii mondiale, în promovarea colaborării între state, în înlăturarea primejdiei unui război atomic, în folosirea energiei atomice exclu- siv in scopuri pașnice. Cele zece principii ale promovării păcii și colaborării internațio- nale cuprinse în declarația amintită răspund nu numai năzuințelor popoarelor din țările participante la conferința de la Bandung, ci și celor ale tuturor popoarelor lumii. Nu există popor care să nu fie interesat în res- pectarea drepturilor fundamentale ale omu- lui, a scopurilor și principiilor Cartei O.N.U, în respectarea suveranității și integrității te- ritoriale a tuturor țărilor, în recunoașterea egalității tuturor raselor și a egalității tu- turor națiunilor mari și mici, în renunțarea la intervenție și la amestec în treburile interne a'e altor țări. Toate popoare’e sînt vital in- teresate tn abținerea de la folosirea acordu- rilor cu privire la apărarea colectivă în in- teresele particulare ale vreuneia din marile puteri, în abținerea de la exercitarea de pre- siuni asupra altor țări, în abținerea de la acte de agresiune sau amenințări cu agre- siunea sau de la folosirea forței împotriva integrității teritoriale sau a independentei politice a oricărei țări. Popoarele din toate țările sînt interesate de asemenea în regle- mentarea tuturor litigiilor internaționale prin mijloace pașnice, sprijinirea intereselor recinroce și a colaborării, respectarea drep- tății și a obligațiilor internationa'e. Marele lagăr al democrației și socialismului — la- gărul păcii — a luptat și luptă cu consec- vență pentru înlănțuirea acestor principii. Declarația Conferinței de la Bandung cu privire la nromovarea păcii și colaborării in- ternaționale constituie un succes incontesta- bil al forțelor păcii, o grea lovitură dată promotorilor politicii de pe poziții de forță. Dorința de pace a popoarelor din Asia și Africa este strîns legată de hotărîrea lor de a lupta pentru libertate și independență na- țională. pentru întărirea colaborării pe plan economic, social și cultural în vederea dez- voltării economiei și culturii lor, în vederea realizării ridicării nivelului lor de trai. Im- portantele hotărîri luate de reprezentanții gu- vernelor țărilor participante la Conferința de la Bandung cu privire la organizarea reci- procă a dezvoltării lor economice și cultu- rale constituie o mărturie în plus a voinței acestor țări de a se descătușa de subjugarea economică a puterilor imperialiste. La Bandung s-a făcut auzit glasul repre- zentanților unui miliard și jumătate de oa- meni care vor să-și ia soarta în propriile lor mîini. Delegații la Conferință au fost una- nimi în a condamna colonialismul, decla- rînd că acesta (colonialismul) reprezintă un rău care trebuie curmat fără întîrziere. Conferința de ia Bandung a constituit un puternic rechizitoriu împotriva colonialis- mului, un eșec serios pentru dușmanii pro- gresului, ai păcii și colaborării internațio- nale. După cum se știe, diplomația puterilor im- perialiste sconta pe o anumită dezbinare în cadrul conferinței. Agențiile reacționare de presă nu au ezitat să declare că divergențele politice și sociale între țările Asiei și Africii vor împiedica luarea unor hotărîri concrete comune. De altfel, delegațiile Turciei. Filipi- nelor. Pakistanului și ale altor cîteva țări au venit la conferință, din ordinul stăpînilor lor americani, ca exponente ale politicii co- lonialiste americane și au acționat In totală către Occident a unei puteri care nu mai pu- tea fi ignorată, Confe- rința de la Bandung oferă realitatea unei Chine noi, cerînd și pri- ca- in- tora. De mai multe ori, această școală a prezentat reușite reprezentantii teatrale, una din ele fiind înregistrată pe bandă de magnetofon și radio-difuzată. In școală s-a înființat o fanfară prie. După o perioadă de instruire a rilor instrumentiști, fanfara școlii a pro- tine- pre- zentat în cursul acestei luni un concert cu un program compus din marșuri și partituri din opere. Concertul s-a bucurat de mult succes. contradicție cu popoarelor. Majoritatea la conferință a lor pe care se interesele păcii și securității covîrșitoare a participanților respins manevrele delegații- bizuiau cercurile imperialiste agresive în speranța lor de a provoca eșecul conferinței și a dovedit că țările Asiei și A- fricii sînt interesate nu în dezbinare, ci în tratarea profundă și serioasă a problemelor de interes comun. La Bandung s-a vă/ut din nou că drumul tratativelor, drumul re- zolvării pe cale pașnică a d'vergențe'or inter- naționale, drumul coexistenței pașnice între țările cu sisteme soc'ale și politice diferite este drumul asigurării păcii în lume. Din ecourile stîrnite de succesul Confe- rinței de Ia Bandung în lumea întreagă se desprinde în mod deosebit recunoașterea uri- așului aoort pozitiv pe care l a adus dele- gația R P. Chineze Conferința de la B.n ciung a întărit și mai mult autoritatea R. P. Chineze pe plan internațional, rolul ei de mare putere mondială. Corespondentul din Bandung al ziarului indian „Times of India" scria că „dacă conferința de la Geneva a marcat începutul unei acceptări nedorite de mind cuvîntul ei legitim în problemele inter- naționale. Aici la Bandung — scrie mai de- parte corespondentul — unde Ciu En-lai se află în centrul atenției împreună cu premie- rul Indiei, Nehru, mii de oameni se adună în fiecare dimineață pentru a vedea pe acest strălucit și ingenios purtător de cuvînt al Chinei victorioase". La Bandung delegația R. P. Chineze a lăcut propuneri constructive care au contribuit la adoptarea hotărîrilor în principalele probleme care au fost dez- bătute. O dovadă grăitoare asupra politicii con- secvente de pace a R. P. Chineze o constitu e declarația lui Ciu En-lai în legătură cu re- glementarea problemei Taivanului. Ciu En- lai a arătat că poporul chinez nutrește sen- timente de prietenie față de poporul ameri- can și nu dorește un război cu S.U.A. Gu- vernul R. P. Chineze este gata să ia Ioc la masa unei conferințe și să înceapă trata'ive cu guvernul S.U.A. pentru a discuta proble- ma reducerii încordării în Extremul Orient și în special problema micșorării încordării în regiunea Taivanului. Delegații la conferință au considerat a- ceastă declarație a delegației chineze ca un aport substanțial Ia cauza consolidării păcii și securității în Extremul Orient. Cercurile agresive americane au primit însă cu osti- litate această declarație. Astfel, senatorul Knowland a declarat că propunerea chineză este „inacceptabilă", iar Departamentul de Stat a dat publicității o declarație oficială, de comun acord cu președintele Eisenhowtr, arătînd că S.U.A. „vor insista asupra partici- pării Chinei naționaliste (a ciankaișiștilor — n.r.) ca parte egală la orice tratative" care privesc Taivanul. După cum declara unul din delegații Indonez'ei, care a participat la Con- ferință. „răspunsul Washingtonului (la pro- punerea lui Ciu En-lai n.r.) reflectă iritarea Americii în legătură cu Conferința de la Bandung". O mare contribuție la succesul Comferin'ei țărilor Asiei și Africii au adus delegațiile Re- Sub îndrumarea cadrelor didactice, pio- nierii și elevii școlii mixte de 7 ani din Bocșa-Romînă, raionul Reșița, au prezen- tat un frumos program artistic în fata e- levilor și a oafnenilor muncii din locali- tate. Programul a fost compus din reci- tări, dansuri populare romînești și sovie- tice, coruri. Spectacolul s-a bucurat de un deosebit succes. In cinstea zilei de tică a pionierilor și spectacole și la alte 1 Ma:, echipa artis- elevilor a prezentat școli din raion. Un ajutor important la desfășurarea activității culturale a elevilor l-an dat comitetul de părinți, precum și comitetul de întreprindere al uzinei din localitate. AL. FARCAȘANU publicii India, Indoneziei, Birmaniei și giptului. Conferința de Ia Bandung a constituit puternică exprimare a năzuinței de pace E- o Și independență a popoarelor din Asia și Africa Ea a arătat în chipul cel mai limpede că epoca colonialismului și-a trăit traiul, că popoarele acestor două mari continente con- stituie nu o rezervă a imperialismului, cum erau considerate pînă mai ieri, ci o- uriașă forță tn slujba păcii și progresului. Revlita publică o serie de articole interesante în legătură cu unele pro- bleme de pedagogie si de psihologie. Astfel, articolul lui M. I. Reabțev, „Despre căile de ridicare a capacită- ții de muncă a elevilor", reprezintă un studiu serios cu privire la organi- zarea procesului instructiv-educativ. Bazîndu-se pe tezele pavloviste privi- toare la importanta unei bune func- ționări a sistemului nervos central pentru dezvoltarea armonioasă a co- piilor. M. L Reabțev subliniază sitatea îmbinării juste a activUn intelectuale cu cea fizică, arătînd rolul educativ al muncii pentru obținerea unei discipline conștiente. In încheiere, M. I. Reabțev prezintă unele metode cu privire la organizarea rațională a procesului de învățămînt. In articolul „Însușirea temeinică a cunoștințelor si locul fixării inițiale a cunoștințelor în procesul de învătă- mînt", G. Balaniuk, pornind de la teza că realizarea învățămîntului politehnic presupune concentrarea atenției scolii asupra problemei însușirii temeinice de către elevi a cunoștințelor, priceperilor și deprinderilor, arată că aceasta nu se poate obține decît în strînsă legătură cu activitatea practică a elevilor. G. Bala- niuk analizează etapele pe care elevul, ajutat de profesor, trebuie să le parcurgă pentru a-si putea însusi cu succes cunoștințele. La rubrica de psihologie este publi- cat articolul lui E. Fischbein. întitulat „Iradierea electivă în faza de automa- tizare a reacțiilor condiționate”.Ai- colul prezintă o parte a rezullaieîoffb- ținute de către cercetătorii de speciali- tate din colectivul de psihologie al Academiei R.P.R. în problema auto- matizării mișcărilor voluntare. M. I. Jinkin, în articolul său „Despre problema dezvoltării vorbjrii la copii", face o sinteză a celor mai importante date științifice în problema dezvoltării vorbirii în diferite perioade de vîrstă. pe baza tezelor pavloviste privitoare la mecanismele și legile activității ner- >oase superioare. Autorul analizează în mod succint fazele de dezvoltare a vorbirii copilului, arătînd specificul fiecăreia si explicînd cauzele fiziologi- ce care le determină. Articolul lui E. K. Vaturo: „Princi- piul nivelării și importanța lui pentru psihologie și pedagogie", dă indicatii nretioa.se cu privire la organizarea ‘lecțiilor, mai ales a ce'or practice, ast- 1 fel incit ele să contribuie crin toate ’ mijloacele la dezvoltarea activității de i analiză si sinteză corticală la copil. La rubrica „Din istoria pedagogiei" este publicat articolul „Marele peda- gog rus N. F. Bunakov" de K. A. A- seeva. Articolul ne face cunoscută lupta îndîriită si perseverentă dusă de eminentul pedagog rus Bunakov (18'<5-1904) împotriva sistemului de ț predare existent in acea perioadă in l Rusia țaristă, ca si împotriva politicii guvernului în problemele invățămîntu- j lui. La rubrica „Succesele învățămîntului în țările de democrație populară” se pdblică articolul 1ni P. G. Kremnev „învățămintul în Polonia democrată", iar la rubrica de demascare a caracte- rului reacționar al scolii burgheze, ar- ticolul lui V. P. Laocinskaia si A. A. Nusenbaum, „Invățămîntul în Pakis- tan", în care se zugrăvește mizeria si Ignoranta în care sînt tinute ponoare- le din Pakistan de către imperialiștii englezi si americani. La rubrica „Discuții” apare articolul ..Despre problemele filozofice ale psi- hologiei". prezentînd concluziile discu- țiilor in problemele de psihologie. Ru- brica mai cuprinde articolul „In legă- tură cu alcătuirea unui roti manual de pedagogie". în care se face o prezen- tare a materialelor primite la redacția revistei Sovetskaia pe^agoghiRa în le- gătură cu noul manual de pedagogie. ' Revista publică, de asemenea, o cro- J nică a vieții științifice. O inițiativă frumoasă Colectivul cadrelor didactice de la școala de 7 ani din comuna Culeiul Mare, raionul Satu Mare, antrenează elevii tn activitatea practică, menită să-i înarmeze cu deprinderea de a aplica cunoștin- țele în viață. Ca un rezultat al aedstei preocupări. elevii scol.L sub conducerea profesoarei lor de științe naturale, au luat parte la muncile de butășire. plantînd un număr de 47.400 de butași de salcie. Atît în curtea școlii, cît și în aceea a interna- tului. elevii au plantat de asemenea c te 20 de plopi. Paralel cu aceste lucrări, elevii au curățit de omizi și au văruit pomii din curtea școlii. In familia unui procuror american TATAL: — M-ai mințit mine, ai mințit-o mania ta, li minți învățători... Ce-al ajungi cînd ai să mare ? FIUL: — Martor I pe re pe să fii (După un desen din „Krokadil") Pe lacția și administrația: București, str. Splru Ilaret nr. 12. Telefon 4.24.00. Tiparul s Combinatul Poligrafic Casa Sctntell „1. V. Stalin" București, Piața Sclnte".