Proletari din toate țările, uniți-vă !
Saieîa Mlăminlnlui
Organ al Ministerului învățămîntului și al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din învățămînt
ANUL VII Nr. 315
4 PAGINI, 25 BANI
Vineri 22 aprilie 1955
„...toată munca în domeniul
educării și instruirii tineretului
de azi să constituie o cultivare
a moralei comuniste în rîndurile
lui".
V. I. LENIN
85 de ani de la nașterea lui V. I. Lenin

Au trecut 85 de ant de la nașterea lui V.
I. Lenin, marele geniu al omenirii progresis-
te, întemeietorul și conducătorul înțelept al
Partidului Comunist al Uniunii Sovietice și
al primului stat socialist din lume, conducă-
torul și învățătorul iubit al oamenilor mun-
cii din lumea întreagă.
Oamenii muncii din toate țările lumii săr-
bătoresc împlinirea a 85 de ani de la naște-
rea lui Lenin, manifestîndu-și nețărmurita
lor încredere în ideile nemuritoare ale leni-
nismului, încordîndu-și forțele în lupta pen-
tru triumful cauzei lui Lenin, cauza păcii,
democrației și socialismului.
V. I. Lenin și-a început uriașa activitate
revoluționară în perioada cînd capitalismul
intra în stadiul cel mai înalt și ultim al dez-
voltării sale, stadiul imperialist, cînd a înce-
put să se transforme în capitalism parazitar,
intrat în putrefacție și muribund, cînd re-
voluția proletară a devenit o chestiune de
practică directă. Adept credincios al învă-
țăturii lui Marx și Engels, V. I. Lenin a des-
fășurat o luptă necruțătoare împotriva bur-
gheziei și agenților ei din sinul mișcării
muncitorești, care căutau să falsifice marxis-
mul și să-l golească de conținutul lui revo-
luționar. El a apărat învățătura marxistă, a
reînviat conținutul ei revoluționar care fu-
sese ascuns de oportuniștii Internaționalei a
doua și a dezvoltat mai departe marxismul
în mod creator în condițiile noi ale imperia-
lismului și ale luptei de clasă a proletariatu-
lui. „Leninismul—a arătat I. V. Stalin —
este marxismul epocii imperialismului și a
revoluției proletare. Mai precis : leninismul
este teoria și tactica revoluției proletare în
general, teoria și tactica dictaturii proletaria-
tului în special". Pentru toate partidele co-
muniste și muncitorești, pentru clasa munci-
toare din toate țările leninismul a devenit o
armă invincibilă în lupta pentru doborîrea
capitalismului și pentru construirea orînduiril
noi, socialiste.
Lenin a elaborat pentru prima dată tn
istoria marxismului învățătura despre par-
tidul de tip nou ca organizație conducătoare
a proletariatului, ca armă principală în mîi-
nile clasei muncitoare pentru cucerirea dic-
taturii proletariatului, pentru construirea so-
cialismului și comunismului. Lenin are me-
ritul nepieritor de a fi elaborat bazele ideo-
logice, organizatorice, teoretice și tactice ale
partidului de tip nou, de a fi întemeiat ma-
rele și puternicul Partid Comunist al Uni-
unii Sovietice după al cărui model s-au fău-
rit partidele comuniste și muncitorești din
toate țările.
Lenin a învățat clasa muncitoare că parti-
dul trebuie să fie detașamentul ei de avan-
gardă, înarmat cu teoria revoluționară, că el
trebuie să fie partidul de clasă al proletaria-
tului, să fie strîns legat de mase. Lenin a
arătat că partidul este puternic nu numai
prin teoria sa științifică revoluționară, ci și
prin organizarea sa, prin unitatea sa de vo-
ință și acțiune, prin disciplina sa de fier,
conștientă. El a subliniat că partidul este for-
ma cea mai înaltă de organizare i proleta-
riatului, care trebuie să conducă toate cele-
lalte organizații ale oamenilor muncii, iar
după cucerirea puterii să devină forța condu-
cătoare în stat.
Aceste principii leniniste care călăuzesc ac-
tivitatea tuturor partidelor de tip nou au
stat la baza partidului nostru din momentul
plămădirii sale. Crearea Partidului Comunist
Romîn a constituit o victorie istorică a leni-
nismului împotriva oportunismului și refor-
mismului în mișcarea muncitorească din Ro-
mînia.
Unind în jurul său forțele patriotice
populare, partidul nostru a pregătit și în-
făptuit actul istoric de la 23 August 1914 și,
în condițiile favorabile create de victoria
Uniunii Sovietice asupra fascismului, a con-
dus poporul nostru muncitor la izgonirea
claselor exploatatoare de la putere și la fău-
rirea statului democrat-popular. Partidul
Muncitoresc Romîn conduce astăzi poporul
nostru în lupta pentru construirea socialis-
mului și apătarea păcii.
Dezvoltînd în mod creator marxismul, V.
I. Lenin a elaborat problema particularități-
lor revoluției hurghezo-democratice în epoca
imperialismului. EI a dezvoltat ideea hege-
moniei proletariatului în revoluția burghezo-
democratică și a arătat că alianța dintre
proletariat și țărănime, asigurîndu-se rolul
conducător al proletariatului, constituie o
condiție indispensabilă a victoriei revoluției.
Lenin a dat perspectiva clară a transformării
revoluției burghezo-democratice în revoluție
socialistă.
Meritul Istoric al lui Lenin constă în fap-
tul că, în analiza imperialismului pe care a
făcut-o pe baza legii descoperite de el a
dezvoltării economice și politice inegale a
capitalismului, el a făcut o mare descoperire
științifică, a formulat și a fundamentat ge-
niala concluzie despre posibilitatea ruperii
lanțului frontului mondial al imperialismului
în veriga lui cea mai slabă, concluzia despre
posibilitatea victoriei socialismului la început
în cîteva țări sau chiar într-o singură țară
capitalistă. Aceasta este o teorie nouă, înche-
gată, a revoluției socialiste, pe baza căreia
proletariatul rus, în alianță cu țărănimea să-
racă, sub conducerea Partidului Comunist, a
răsturnat în Octombrie 1917 puterea burghe-
ziei și a instaurat o putere cu adevărat
popu’ară — puterea Sovietelor de deputați ai
muncitorilor și țăranilor. Puterea Sovietică.
Victoria Marii Revoluții Socialiste din Oc-
tombrie, care a deschis o eră nouă în istoria
omenirii—era prăbușirii capitalismului și a
victoriei socialismului și comunismului — a
constituit un triumf al teoriei leniniste a re-
voluției proletare. Revoluția din Octombrie
a pricinuit capitalismului o rană mortală, a
zdruncinat temeliile imperialismului, a în-
lesnit lupta proletariatului internațional îm-
potriva capitalismului.
Lenin a dezvoltat mai departe învățătura
marxistă despre dictatura proletariatului. El
a subliniat că dictatura proletariatului în-
truchipează cea mai înaltă formă a democra-
ției, democrația uriașei majorități a poporu-
lui muncitor. In celebrele sale Teze din ap-
rilie. Lenin a ajuns la concluzia că cea mai
bună formă politică a dictaturii proletariatu-
lui o constituie nu republica democrată-par-
lamentară. cum se credea înainte în rînduri-
le marxiștilor, ci republica Sovietelor.
Pornind de la principiul că problema pu-
terii este problema principală a oricărei re-
voluții, Lenin a subliniat că trecerea de la
capitalism la socialism va da, în condiții
istorice diferite, o mare abundență și o di-
versitate de forme, a căror esență va fi ine-
vitabil aceeași — dictatura proletariatului.
Apariția după cel de al doilea război mon-
dial a regimului de democrație populară ca
o nouă formă istorică a organizării de stat
a oamenilor muncii reprezintă o strălucită
confirmare a acestei geniale previziuni a lui
Lenin. De mare însemnătate sînt indicațiile
lui Lenin cu privire la faptul că vechea ma-
șină de stat burgheză trebuie sfărîmată și în
locul ei trebuie creat un stat nou. Pe baza
învățăturii marxist-leniniste oamenii muncii
din țara noastră, conduși de partid, au smu's
puterea de stat din mîinile burgheziei și mo-
șierimii, au sfărîmat mașina de stat burghe-
ză și au creat statul democrat-popular, care
reprezintă puterea oamenilor muncii, slujește
interesele lor, este strîns legat de masele
largi ale poporului. Sfaturile populare mobi-
lizează sute de mii de muncitori, țărani
muncitori și intelectuali în conducerea trebu-
rilor obștești. Partidul nostru acordă o mare
atenție aplicării învățăturii leniniste cu pri-
vire la realizarea unui aparat de stat cît mai
ieftin, mai economicos, la întărirea și per-
fecționarea continuă a aparatului de stat.
De numele lui V. I. Lenin, conducătorul
Partidului Comunist al Uniunii Sovietice
și șeful guvernului sovietic este legată în-
treaga operă de construire a socialismului
în U.R.S.S. Lenin a elaborat programul fun-
damentat în mod științific al construirii so-
cialismului. Acest program prevedea indus-
trializarea socialistă a țării, dezvoltarea pe
toate căile a industriei grele, electrificarea
întregii economii naționale, traducerea în
viață a planului cooperatist de transformare
a agriculturii pe baze socialiste, înfăptuirea
revoluției culturale. Dușmanii partidului co-
munist și ai poporului sovietic— troțkiștii,
buhariniștii, naționaliștii burghezi — au
încercat să abată partidul bolșevic și
țara sovietică de pe drumul leninist
pe drumul lichidării cuceririlor revo-
luției proletare, pe drumul restaurării
capitalismului. Sub conducerea Comitetului
Central, în frunte cu 1. V. Stalin, marele
continuator al operei lui Lenin, Partidul Co-
munist al Uniunii Sovietice a zdrobit pe tră-
dători și capitularzi, a apărat leninismul și
a desfășurat cu hotărîre opera de construire
a socialismului. Ca rezultat al înfăptuirii
planului leninist, Uniunea Sovietică a făcut
un salt gigantic înainte, transformîndu-se
dintr-o țară agrară înapoiată într-o mare
putere socialistă industrială și colhoznică.
Plină de tărie de neînvins și de forțe crea-
toare, Uniunea Sovietică pășește cu succes,
sub conducerea partidului comunist, pe ca-
lea construirii societății comuniste. Drumul
concret care duce la crearea bazei tehnico-
materiale a comunismului a fost trasat de
Lenin.
Sintetizînd uriașa experiență a construirii
socialismului în U.R.S.S. și experiența miș-
cării internaționale contemporane de elibera-
re, I. V. Stalin a dezvoltat în mod creator
învățătura marxist-leninistă în noile con-
diții istorice și într-o serie de probleme a
îmbogățit cu noi teze teoria revoluționară.
Partidul Comunist al Uniunii Sovietice a
învins și învinge datorită fidelității sale fa-
ță de leninism. In prezent P.C.U.S. rezolvă
cele mai importante sarcini ale construirii
comunismului, ale întăririi continue a sta-
tului socialist multinațional, ale ridicării ne-
contenite a nivelului material și cultural al
tuturor oamenilor sovietici. U.R S.S. dezvol-
tă prin toate mijloacele industria grea, te-
melia temeliilor întregii economii naționale
și chezășia inviolabilității hotarelor țării
socialismului. Pe baza continuei dezvoltări a
industriei grele, partidul comunist și guver-
nul sovietic înfăptuiesc cu perseverență mă-
surile pentru organizarea unui nou și puter-
nic avînt al agriculturii, pentru creșterea ra-
pidă a producției bunurilor de consum
popular.
Bogata experiență a Uniunii Sovietice tn
lupta pentru aplicarea în viață a nemuritoa-
relor idei ale leninismului are o mare însem-
nătate internațională. învățătura leninistă
despre construirea socialismului, care călă-
uzește astăzi activitatea tuturor popoarelor
din țările care se află în perioada de tre-
cere de la capitalism la socialism, stă și la
baza activității Partidului Muncitoresc Ro-
mîn. Partidul nostru aplică în mod creator
învățătura leninistă și experiența istorică a
P.C.U.S. potrivit condițiilor concrete din ța-
ra noastră.
Leninismul ne învață că ascuțirea luptei
de clasă este o lege de dezvoltare a perioa-
dei de trecere de la capitalism la socialism,
că vigilența noastră revoluționară trebuie să
fie mereu trează. Opera de construire a so-
cialismului se desfășoară în condițiile luptei
înverșunate între socialismul în ofensivă și
elementele capitaliste, care niciodată nu ce-
dează de bună voie pozițiile pe care le de-
țin și își întețesc împotrivirea. V. I. Lenin a
arătat care este calea de urmat pentru dez-
voltarea elementelor socialiste din economie
și asigurarea victoriei lor, care este calea
pentru îngrădirea, eliminarea și înfrîngerea
elementelor capitaliste. Este marele merit al
lui Lenin de a fi arătat în chip limpede sin-
gura cale posibilă și indicată pentru victoria
socialismului în toate țările care au o clasă
mai mult sau mai puțin numeroasă de pro-
ducători mici și mijlocii. Această cale este
arătată în lucrările lui Lenin despre „impozi-
tul în natură" și în celebrul său „plan coope-
ratist". Lenin a arătat că a construi so-
cialismul înseamnă a făuri bunăstarea po-
porului muncitor și a acordat o deosebită în-
semnătate cointeresării materiale a oameni-
lor muncii în rezultatele muncii lor, ca o
condiție a ridicării continue a producției, ca
o forță motrice a mersului înainte spre so-
cialism.
De cea mai mare însemnătate pentru vic-
toria socialismului sînt indicațiile lui Lenin
cu privire la industrializarea socialistă ca
sarcină centrală în lupta pentru socialism, (n
repetate rînduri Lenin a subliniat că veriga
hotărîtoare a industrializării socialiste este
dezvoltarea industriei grele, a producției mij-
loacelor de producție. El a arătat că numai
pe baza unei puternice industrii grele se pot
asigura dezvoltarea celorlalte ramuri ale
economiei naționale, ridicarea bunăstării po-
porului, păstrarea independenței economice,
întărirea capacității de apărare a țării.
Aplicînd învățătura lui Lenin, partidul nos-
tru a condus și conduce neabătut poporul
muncitor pe drumul industrializării sociali-
ste a patriei noastre. Succesele obținute în
opera de industrializare socialistă au dovedit
din plin justețea liniei leniniste urmată de
partidul nostru. In anii puterii populare în
țara noastră au căpătat o mare dezvoltare
toate ramurile industriei care au existat îna-
inte, au fost create noi ramuri ale industriei,
și, în primul rînd, industria constructoare de
mașini, ceea ce constituie o mare victorie și
mîndrie a poporului romîn. O anumită înce-
tinire a ritmului de dezvoltare a industriei
grele care a avut loc în cursul anului 1954
— și care a avut un caracter trecător — s-a
datorit necesității de a ridica sectoarele ră-
mase în urmă ale economiei naționale. Te-
melia temeliilor economiei noastre naționale,
temelia dezvoltării agriculturii și industriei
ușoare, izvorul bunăstării poporului nostru
muncitor a fost și rămîne industria grea cu
pivotul ei — industria constructoare de ma-
șini, așa cum s-a arătat mereu în hotărîrile
partidului. „Partidul și guvernul — arată to-
varășul Gh. Gheorghiu-Dej — vor duce și
de acum înainte o politică fermă, călăuzin-
du-se fără abatere după principiile marxist-
leniniste de construire a economiei socialiste,
dezvoltînd în permanență și pe viitor indus-
tria grea",
Sprijinindu-se pe învățătura leninistă și pe
experiența proprie a oamenilor muncii din
țara noastră, partidul acordă o mare atenție
ridicării productivității muncii, dezvoltării
atitudinii socialiste față de muncă, răspîn-
dirii experienței înaintate, stimulării inițiati-
vei creatoare a maselor, dezvoltării întrecerii
socialiste.
V. I. Lenin a arătat că alianța dintre clasa
muncitoare și țărănimea muncitoare consti-
tuie temelia și principiul suprem al puterii
populare. Partidul nostru, care se călăuzește
după învățătura leninistă, acordă o deose-
bită atenție întăririi alianței dintre clasa
muncitoare și țărănimea muncitoare și ro-
lului de conducător al clasei muncitoare în
această alianță. La baza politicii partidului
nostru la sate stă tripla și indivizibila lo-
zincă a lui Lenin: „Sprijină-te pe țărănimea
săracă, organizează o alianță trainică cu
țăranul mijlocaș, nu înceta nici o clipă lupta
împotriva chiaburimii".
Statul nostru democrat-popular acordă un
puternic sprijin țărănimii muncitoare indivi-
duale, se preocupă de o folosire mai com-
plectă a posibilităților ei economice în vede-
rea creșterii producției. In același timp par-
tidul și statul nostru arată țăranilor munci-
tori că singura cale posibilă pentru dezvol-
tarea radicală a agriculturii noastre, pentru
ridicarea considerabilă a bunei lor stări ma-
teriale este calea gospodăriei agricole colec-
tive. Pe baza liberului consimțămînt s-au
creat pînă acum circa 5000 de gospodării co-
lective și întovărășiri, precum și un mare
număr de asociații de cooperare în produc-
ție pentru cultivarea plantelor tehnice.
Partidul mobilizează eforturile întregului
nostru popor pentru obținerea în acest an a
10.000.000 tone grîu și porumb. O mare a-
tenție acordă partidul aplicării învățăturii
leniniste cu privire la dezvoltarea schimbului
de mărfuri între oraș și sat, între industrie
și agricultură.
Partidul Muncitoresc Romîn, statul nos-
tru democrat-popular aplică cu fermitate po-
litica națională leninist-stalinistă. Ca urmare
a acestei politici, între oamenii muncii romîni
și cei din rîndurile minorităților naționale
s-au statornicit relații de prietenie, colabo-
rare și intrajutorare frățească, ei participînd
deopotrivă la lupta pentru întărirea patriei
comune — Republica Populară Romînă.
Căiăuzindu-se după ideile leninismului —
cea mai înaltă realizare a culturii mondiale
— statui nostru desfășoară o uriașă activi-
tate pentru ridicarea nivelului cultural al
maselor, pentru dezvoltarea învățămîntului,
științei și culturii. In școala noastră nouă
principiile leniniste stau ia baza educării ti-
neretului. Lenin ne-a arătat că trebuie să
educăm tineretid în spiritul moralei comu-
niste, să-l înarmăm cu bazele științelor, să-l
ajutăm să-și însușească întreaga bogăție de
cunoștințe pe care omenirea a acumulat-o,
să-l creștem în spiritul dragostei active, nă-
valnice fața de patrie și popor, față de par-
tidul clasei muncitoare. De o importanță ho-
tărîtoare sînt pentru noi indicațiile lui Lenin
cu privire la legarea învățămîntului de prac-
tică, de producție, la creșterea unui tineret
capabil să participe activ la opera de cons-
truire a socialismului.
Oamenii muncii din toate țările sărbăto-
resc împlinirea a 85 de ani de la nașterea lui
Lenin în condițiile intensificării luptei pen-
tru pace și colaborare între state, pentru
destindere în relațiile internaționale. V. 1.
Lenin a proclamat politica de pace a Statu-
lui Sovietic și a subliniat posibilitatea coe-
xistenței îndelungate și a întrecerii pașnice
între sistemul socialist și cel capitalist.
Călăuzindu-se după aceste principii lenini-
ste, statul nostru democrat-popular duce o
politică externă de pace și colaborare inter-
națională. împreună cu toate țările lagărului
socialismului și democrației, Republica Popu-
lară Romînă aduce o mare contribuție la
lupta pentru dezvoltarea relațiilor normale
intre state, pentru menținerea păcii în lume.
In același timp, ținînd seama de situația
nouă care s-a creat în Europa, țările lagăru-
lui democrat se văd silite să ia măsurile co-_
respunzătoare pentru întărirea continuă a
securității lor și pentru asigurarea păcii în
Europa. I.agărul socialist — expresie strălu-
cită a triumfului leninismului — care nu-
mără 900 milioane de oameni, care dispune
de resurse materiale inepuizabile și se bucură
de sprijinul activ al tuturor popoarelor iu-
bitoare de pace —reprezintă o imensă forță
capabilă să țină în frîu pe agresori. Dacă to-
tuși imperialiștii se vor aventura într-o agre-
siune atunci va pieri nu civilizația mondială,
ci sistemul social putred și sîngeros al im-
perialismului.
Popoarele lagărului democrat apără prin-
cipiile leniniste cu privire la coexistența sis-
temelor sociale diferite, deoarece sînt sigure
de forțele socialismului și de faptul că au
ales drumul cel just.
Sub steagul leninismului, sub conducerea
Partidului Muncitoresc Romîn, poporul nos-
tru pășește înainte pe drumul socialismului.
Vladimir Ilici Lenin
...Lenin
și azi
mai viu decît cei vii
ne-a fost și ni-i:
știință,
forță,
armă 1
,..Un pămîntean,
dar nu din cei ce știu să vadă
numai făina lor din ladă !
Prlvirea-i,
dintr-un singur zbor,
pămîntu ntreg înțelegînd cum geme,
el a știut
să deslușească-n viitor
tot
ceea ce-i
ascuns de vreme.
Era ca mine
și ca voi,
ca sute
de oameni din mulțime,
doar pe la ochi
— de gînduri —
avea mai multe cute,
și-avea
o mai ironică,
IN CINSTEA ZILEI DE 1 M AI
Antrena fi în întrecere
Elevii școlii profesionale Me-
tal-Lemn d n orașul Suceava
și-au luat angajamentul să in-
timpine ziua de 1 Mai cu noi
succese in muncă. îndrumați de
către profesorii și maiștrii lor,
ei 'împletesc munca de pregăti-
re a lecțiilor cu cea pentru în-
deplinirea și depășirea planu-
lui de producție, cu grija pen.
tru îmbunătățirea calității pro-
duselor, ridicarea productivi-
tății muncii și reducerea pre-
țului de cost. Majoritatea ele-
vilor și-au luat angajamentul
ca pînă la 1 mai să depășească
planul de producție cu 20^, să
facă eronomij de materiale în
valoare de 1600—1600 lei, să
aplice metoda Voroșin de în-
treținere și recondiționară a u.
nelielor și a mașinilor-tinelte
etc. Grupa l-a C de la timplă-
rie a hotărit ca in ziua de 28
aprilie să organizeze un schimb
Poem (fragmente)
V. MAIAKOVSKI
a buzelor,
asprime.
Dar nu asprimea de satrap
care-n triumf să vie,
strivindu-te
sub carul lui,
zmucindu-și hamul...
Pentru tovarăși —
• pîlpîia
de omenie.
Mai aspru decît flerul —
cu dușmanul.
...Cuvîntul lui Lenin
află brazdă bogată
,și cauza noastră
îndată rodea.
Lîngă umărul
muncitorului.
iată,
milioane de umeri
țărăidmea-aducea.
Și cînd
am ajuns
să nălțăm baricade
de onoare. In această zi, elevii
din grupa l-a C vor lucra pro-
duse de larg consum ca: plan-
șete, funduri pentru bucătărie,
sucitoare, ciocane de tocat, u-
nierare, material didactic din
deșeuri etc.
Urmind exemplul fruntașilor
in muncă și învățătură, elevii
școlii Metal-Lemn din orașul
Suceava se străduiesc să-și
însușească temeinic cunoștin-
țele predate și să lucreze cit
mai bine in ateliere, pentru a
deveni cadre calificate. capa-
bile să contribuie la construi-
rea socialismului in patria
noastră
I. REISMAN
corespondent
Pe parcela
experimentală
Elevii și cadrele didactice
ale școlii de 7 ani din comu-
na Plopu, raionul Filimon Sir-
bu, regiunea Galați, se pregă-
tesc să întîmpine ziua de l
Mai cu noi realizări pe parce-
la experimentală a școlii.
Elevii aplică pe parcela ex-
perimentală metode agroteh-
nice înaintate, plantează cuiep,
cultivă legume. In vederea ob-
ținerii unor rezultate mai bune,
cadrele didactice (in o perma-
nentă legătură cu tehnicianul
agricol al comunei și cu ingi-
nerul agronom de la gospodă-
ria agricolă colectivă.
Sub conducerea profesorilor
lor, elevii lucrează la pregăti-
rea unei grădini școlare mo-
del, unde îmbină strîns cele în-
vățate in orele de curs cu prac-
tica. Pînă in prezent grădina
este în întregime săpată și in-
sămințată Fiecărui elev i s-au
trasat sarcini precise in legă-
tură cu ceea ce are de făcut.
La timpul potrivit, a fost pusă
la încercare puterea de germi-
in ziua aleasă
a socotelii,
Lenin,
ci însuși,
la Petrograd e...
...De pe steagul acesta,
din fiece cută
viu,
Lenin ne cheamă,
tovarăși și frați:
— Proletari.
pregătiți-vă
pentru ultima luptă 1
Și voi robilor sus!
In genunchi nu mai stați!
Proletari, ridicați-vă,
oaste-ndrăznejță 1
Trăiască revoluția,
ea I sorocul,
ea-i gloria...
O luptă
ca asta,
fără seamăn, măreață,
n-a cunoscut
niciodată
istoria.
In rominește de CICERONE THEODORESCU
nație a semințelor și s-a făcut
o răsadniță
Pionierii si elevii lucrează
cu multă tragere de inimă pen-
t'u ca grădina lor să fie o g'ă-
dină model.
Prin muncă voluntară
Școala de 7 ani din comuna
Singer, raionul Luduș, necesita
unele reparații. In urma iniția-
tivei cadrelor didactice, repara-
țiile au fost făcute prin muncă
voluntară. La această munca
au participat cu multă 'însufle-
țire și pionierii din școală Da-
torită contribuției lor, s-a reali-
zat o economie de 600 de lei.
Munca pentru efectuarea re-
parațiilor a fost, de asemenea,
un prilej de deprindere a e'e-
vilor cu activitatea practică.
Pag. 2-a
GAZETA ÎNVĂȚĂMÎNTULUI
V. I. Lenin despre educarea tineretului
învățătura lui Lenin—temelia muncii noastre instructiv-educative
Se îirmpUnesc 85 de ani de la nașterea
ilui Vladimir Ilici Lenin, întemeietorul) si
conducătorul Partidului Comunist al Uni-
unii Sovietice si al primului stat socialist
din lume, conducătorul și învățătorul oa-
menilor muncii din lumea întreagă.
Inepuizabilă și multilaterală este moș-
tenirea lui Lenin. Ideile lui geniale stau
ila baza tutaror victoriilor poporului so-
vietic repurtate în lupta pentru făurirea
societății comuniste, da baza înfăiptiuirilor
oamenilor muncii din țările de democrație
populară, ca și la baza dezvoltării necon-
tenite a mișcării internaționale pentru
pace și prietenie între popoare, pentnude-
mocratie și socialism.
Sub steagul leninismului s-a înfăptuit
în Uniunea Sovietică o strălucită re-
voluție culturală; sutele de mii de școli
construite în timpul Puterii Sovietice, su-
tele de universități, institute științifice,
teatre, biblioteci, cluburi etc. stau ca măr-
turie vie a acestei grandioase revolutii.
Ideile lui Lenin stau la baza instrucției
și educației tineretului sovietic. Discursul
său la cel de al treilea Congres ai Com-
somolul'ui a trasat -pentru zeci de ani li-
niile mărețe ale programului educației ge-
nerațiilor -tinere.
*
In condițiile cînd atenția conducă terilor
partidului comunist și ai statului sovietic
era concentrată asupra rezolvării celor
mai importante și mai urgente probleme
de stat și de -partid, marele Lenin se gîn-
dea totuși și la soarta învățămîntului și a
școlii. Din grija și îndemnul său perso-
nal, chiar a treia zi după victoria M-arii
Revoluții Socialiste din Octombrie s-a
format Comisariatul Poporului pentru
învățămînt. Și mai târziu, în anii grei ai
intervenției străine și ai războiului civil,
ai foametei și distrugerilor, Vladimir Ilici
semnează o serie de decrete menite să a-
șez-e pe baze noi învățământul si educația
tineretului. Astfel, la 21 ianuarie 1918 in-
tră în vigoare decretul semnat de Lenin
care prevede separarea școlii de biserică
și a bisericii de stat. Acest decret prezin-
tă o importanță deosebită nu numai prin
aceea că pune capăt influentei bisericii a-
supra conținutului învătămlîntului, ci și
prin faptul că deschide porțile școlilor și
pentru .sutele de mii de copii din rîndurile
populației cu altă credință religioasă.
In iunie 1918. un nou decret trece răs-
terea pentru organizarea sl întreține-
rii pe seama sovietelor locale de
,ți ai muncitorilor și țăranilor, fapt
nstituie un 'important pas pe calea
jcratiiză rii învățămlîntului.
/ deosebită importantă prezintă decre-
semnat de Lenin la 2-6 ianuarie 1919,
in care se legiferează începutul lichi-
,ăril analfabetismului. In baza acestui de-
cret, toți cetățenii neștiutori de carte, în
vârstă de 8—50 ani, erau chemați să în-
vețe să scrie și să citească Aceste decrete
au constituit baza juridică a revoluției cul-
turale desfășurate de către tânărul stat
sovietic încă din primele zile ale existen-
tei sale.
Activitatea lui 'Lenin în domeniul învă-
tăimîntului nu s-a mărginit însă la atît.
El participă la congresele si conferințele
învățătorilor, rostește discursuri în oare
arată învătătorimi-i că locul ei este alături
de proletariat, că ea trebuie să devină
„armata principală a învățământului so-
cialist", îndrumează multilateral învătă-
mîntul sovietic. Activitatea Comisariatu-
lui Poporului pentru învățămînt se găsea
în centrul atenției lui Lenin.
Intr-o serie de opere ale sale, ca „Pa-
gini de jurnal", „Despre cooperație" „Mai
bine mai puțin dar mai bine" și altele,
Lenin se oprește adeseori asupra proble-
melor învățămîntului și revoluției cultu-
rale. El arată că între problemele revolu-
ției culturale și sarcinile construirii socia-
lismului în U.R.S.S. există o legătură
strînsă, organică, realizarea unora fără
celelalte fiind de neoonceput.
Lenin considera că una dintre celemai
importante sarcini ale revoluției culturale
constă în alfabetizarea 'tuturor oamenilor
muncii, în lichidarea înapoierii culturale
a așa numitei „periferii naționale", în or-
ganizarea învățămîntului eîementiar ge-
neral și obligatoriu.
In calea dezvoltării școlii se rididru
însă pe atunci greutăți de tot felul. Aceste
greutăți își găseau rădăcinile nu numai
în lipsurile cauzate de războiul civil, de
intervenția străină, ci si în confuziile ce
domneau în ceea ce privește răspunsul la
întrebarea : cum să fie școala nouă ? In
unele cercuri ale pedagogilor se bucura
de mare răspândire ideea anarhistă și
dezorganizatoare care susținea că școala
veche trebuie distrusă și înlocuită cu o
așa zisă „organizație independentă a co-
piilor". Pe de altă parte, existau și încer-
cări de idealizare a școlii vechi; susțină-
torii acestui punct de vedere afirmau că
școala veche trebuie păstrată și treptat
îmbunătățită în mod pașnic, prin reforme.
Era necesar să fie demascat ou -tărie ca-
racterul profund nejust al acestor poziții
și, în același timp, să se traseze căite de
dezvoltare a școlii în spiritul învăță-
turii marxiste Cel care a făcut acest lucru
a fost Lenin. El a arătat că școala nouă
este necesară, dar că ea nu poate fi creată
pe loc gol. „Instruirea, educarea si pregă-
tirea tineretului trebuie'să pornească de
ta materialul lăsat noua de societatea
veche" — spunea Lenin. Dar el arăta în
continuare că „numai transformând radi-
cal instruirea, organizarea și educarea ti-
neretului vom izbuti să obținem ca rezul-
tatul eforturilor tinerei generații să fie
crearea unei societăți care să nu semene
cu cea veche, adică crearea societății co-
muniste".
Lenin sfătuia pe organizatorii învăță-
mîntului sovietic să ia' de la școala veche
tot ce a avut aceasta bun, toate tradițiile
ei progresiste, tradiții apărate de peda-
gogii înaintați ai scolii ruse. In felul a-
cesta, Lenin respingea atît condamnarea
totală a școlii vechi, cît și idealizarea a-
cesteia.
☆
Lenin considera educația comunistă ca
un proces de dezvoltare multilaterală a
generațiilor tinere. El nu socotea însă po-
sibilă realizarea principiilor educației co-
muniste decît în situația cînd tineretul
este înarmat cu temeinice cunoștințe știin-
țifice despre natură și societate. In nume-
Elevii sărbătoresc aniversarea lui V. L Lenin
Consiliul pedagogic al școlii de 7 ani din
comuna Poduri, raionul Moinești, a inițiat o
serie de acțiuni pentru sărbătorirea memo-
riei lui V. 1. Lenin. Orele educative din
in spiritul comunismului
Prof. univ. N. Pateu
rector al Institutului pedagogic
de limbă și literatură rusă
„Maxim Gorki"
roasele sale lucrări și discursuri, Vladimir
Mici a subliniat cu deosebită tărie rolul
cunoștințelor, rolul pregătirii intelectuale
a tineretului, rolul învăță tur ii Mai mult
decît at-H: Lenin spunea că omul incult nu
poate fi socotit adevărat comunist. La cel
de al IlI-lea Congres al Comsomolului,
adresîndu-se tineretului venit de pe iron-
turile războiului civil, Lenin spunea : „Poți
deveni comunist- numai atunci cînd îți
îmbogățești memoria cu cunoașterea în-
tregului tezaur pe care l-a elaborat ome-
nirea". In centrul mărețului program de
activitate și de luptă al Comsomolului în-
fățișat de către Lenin la Congres se gă-
sea ideea ce mobiliza tineretul să învețe,
să lege învățătura cu viata. „In fata
voastră — spunea Lenin — stă sarcina
construcției, și o puteți îndeplini numai
dacă vă veți însuși toate cunoștințele
moderne..."
Școala sovietică a îndeplinit cu cinste
marea sarcină ,pe care i-a încredințat-o
Lenin. Astăzi, în instituțiile de învățămînt
ale U.R.SjS. înv.ață cca. 60.000.000 de ti-
neri. 5 milioane și jumătate de specialiști
cu .pregătire superioară au dat pînă în
prezent patriei tor instituțiile de învăță-
mînt superior sovietice. Pe toată întinde-
rea imensă a Uniunii Sovietice s-a reali-
zat învățământul general obligatoriu de 7
ani și s-a trecut la pregătirea condițiilor
pentru realizarea într-un viitor apropiat a
învățămiintului obligatoriu general de 10
ani. Uniunea Sovietică a devenit tara cu
cel mai înalt nivel de cultură. Si nici nu
se putea ■altfel. Societatea comunistă este
societatea celei mai înalte culturi. Ea nu
poate fi construită decît de către oameni
care și-au însușit tot ce a produs mai
înalt cultura omenească. Asupra acestui
lucru Lenin a atras atenția oamenilor so-
vietici în nenumărate rânduri.
Strâns legată de problema înarmării
tineretului cu cunoștințe, Lenin a formu-
lat sarcina educării acestuia în spiritul
concepției materialiste despre lume, aî
convingerilor comuniste. El socotea că
educația multilaterală a membrilor socie-
tății nu este realizabilă fără educarea oa-
menilor sovietici în spiritul moralei comu.
■niște.
Lenin a definit cu o claritate genială
conținutul moralei comuniste, a arătatro-
lul moralei noi în construirea comunismu-
lui, a indicat căile ce trebuie urmatepen-
tru educarea tineretului în spiritul moratei
comuniste. Subliniind în mod deosebit
faptul că morala comunistă este subor-
donată intereselor luptei de clasă a pro-
letariatului, Lenin a indicat că morala co-
munistă trebuie să fie îndreptată împotri-
va tradițiilor și obiceiurilor vechii socie-
tăți. El a arătat că la baza moralei co-
muniste stă lupta pentru construirea, în-
tărirea și desăvârșirea comunismului. Din
punctul de vedere al moralei comuniste,
moral este numai ceea ce întărește socie-
tatea socialistă, numai ceea ce ajută vic-
toriei comunismului. Tot ceea ce împie-
dică, întârzie sau zădărnicește această
victorie — este imoral. In sensul defini-
ției leniniste, un om înarmat cu trăsătu-
rile moralei comuniste este acela care dă
toate puterile, toată munca lui pentru
triumful cauzei omenirii muncitoare: con-
struirea societății fără de clase, construi-
rea comunismului.
Definind sarcinile și conținutul educa-
ției comuniste a tinerelor generatii. Lenin
indică necesitatea formării la tineret a
unor asemenea trăsături morale ca dra-
gostea fierbinte față de patria socialistă,
atitudinea nouă, socialistă față de muncă
și avutul obștesc, disciplina conștientă,
colectivismul, modestia, bărbăția și cura-
jul.
Poporul sovietic a înfăptuit cu cinste
aceste indicații ale marelui Lenin. Drept
mărturie vie stau nemuritoarele acte de
eroism pe front șj în spatele frontului să-
. vîrșîte de către oamenii sovietici, succe-
sele în muncă ale muncitorilor, colhozni-
cilor și intelectualității sovietice, succese
ce-și găsesc explicația în noua atitudine
față de muncă, fată de avutul obștesc, în
spiritul de disciplină și colectivism care-i
însuflețește pe oamenii sovietici în viața
tor de toate zilele.
Lenin considera, de asemenea, că o sar-
cină importantă a educației multilaterale
a personalității omenești o constituie edu-
cația fizică a generațiilor tinere. In nu-
meroasele sale cuvântări și într-o serie de
articole, Vladimir Ilici subliniază necesi-
tatea formării la tineret a unor înalte ca-
lități fizice, ca puterea, sănătatea, îndrăz-
neala, rezistenta. Lenin sublinia faptul
deosebit de important că tineretului îi re-
vine marea sarcină de a termina și a de-
săvârși opera construirii societății comu;
niște. In procesul realizării acestei sarcini
tineretul va trebui să susțină lupte grele
pentru comunism. Pentru a cîștiga aceste
lupte, arăta Lenin, tineretul trebuie să fie
puternic și sănătos, să aibă nervi de oțel
și mușchi de fier.
In concepția leninistă, educația fizică
are ca prim si cel mai important scop
pregătirea tineretului în vederea muncii si
apărării patriei socialiste. Gradul înalt
1a care a ajuns călirea fizică a tineretului
sovietic a fost dovedit ou prisosință de
Marele Război al Uniunii Sovietice pen:
tru Apărarea Patriei. Milioane de tineri
sovietici au înt îmbinat grelele încercări afe
acestui război sănătoși, puternici, cu nervi
de otel și mușchi de fier — asa cum le-o
ceruse Lenin cu un sfert de veac înainte.
Azi. U.R.S.S. a devenit tara cu sportul
cel mal înaintat, ou tineretul cel mai să-
nătos, cel mai rezistent și mai călit. La
baza acestor minunate succese stau ideile
Iul Lenin despre importanța educației fi-
zice în dezvoltarea multilaterală a perso-
nalității omenești
O deosebită însemnătate a acordat ma-
rele Lenin instrucției politehnice a tinere-
tului și legăturii dintre instrucție și pro-
cesul de producție Sarcinile învățămintu-
tui politehnic au fost formulate de către
Lenin încă în proiectul de program al
partidului prezentat spre aprobare Con-
gresului a) VUI-lea al P.C.U.S. din anul
această săptăinînă au avut un caracter fes-
tiv ; elevii au scris articole la gazetele de
perete, au confecționat lozinci și au citit
cărți despre Lenin. Sub conducerea profeso-
1919. Mai tîrziu. în vederea realizării pre-
vederilor programului partidului, lenin re-
comandă Comisariatului Poporului pentru
învățământ, ca o sarcină necondiționată,
aceea de a realiza imediat o serie de pași
în direcția învățământului politehnic.
Lenin socotea ca absolut necesar pen-
tru elevi să cunoască noțiuni de bază din
domeniul electricității și aii aplicării ei în
industria mecanică și chimică, să aibă
cunoștințe despre planul de electrificare,
să viziteze centrale electrice, uzine, sov-
hozuri, să cunoască unele principii funda-
mentate ale agronomiei etc. In repetate
rînduri Lenin a atras atenția asupra fap-
tului că Instrucția politehnică trebuiecon-
cepută și realizată în practică numai în
cea mai strînsă legătură cu procesul de
învățămînt, care asigură înarmarea tinere-
tuiui cu cunoștințe științifice sistematice
și trainice. Trebuie subliniat faptul că.
ulterior, toate documentele P.C.U.S. care
prevedeau întărirea caracterului politehnic
al procesului de învățământ în școala so-
vietică au avut la bază ideile exprimate
de către Lenin încă î.n anul 1920.
Marile succese repurtate de către școa-
la sovietică în dezvoltarea învățămintu-
ijui politehnic și î.n întărirea legăturii din-
tre procesul de învățământ și producție
constituie o mărturie vie a înfăptuirii de
către învăță tor imea sovietică fruntașă a
învățăturii leniniste despre pol Metalizarea
învățământului.
Vladimir Ilici Lenin .a socotit întot-
deauna că o mare răspundere în educarea
tineretului în spiritul moralei comuniste
revine Comsomoilului. „Uniunea Tinere-
tului Comunist — spunea el — trebuie să
fie un grup de șoc care să-și aducă apor-
tul. să dea dovadă de inițiativă în orice
muncă" Cumsomolul a îndeplinit cu cins
te această sarcină dată de Lenin. Pe ma-
rile șantiere ale cincinalelor, oe întinsele
ogoare colhoznice, pe cimpoi de luptă sau
pe frontul învățăturii și creației, comso-
moliștii s-au arătat demni de mărețele
sarcini încredințate lor de către marele
Lenin.
Dînd școlii sarcini atît de importante și
de comptexe, Lenin a manifestat întotdea-
una o grijă deosebită față de acela ce în-
suflețește școala — față de învățător.
Lenin a cerut ou insistență șă li se arate
învățătorilor o atitudine plină de grijă
Vladimir Ilici Lenin și marele continua-
tor al operei sale, I. V. Stalin, au arătat în
modul cel mai convingător rolui' deosebit
ce revine învățătorului în opera de edu-
care a tineretului în spiritul moralei co-
munist*. In lucrările tor, Lenin și Stalin
au subliniat în nenumărate rînduri faptul
că în orânduirea socialistă există o legă-
tură organică între activitatea învățăto-
rimii și eforturile întregului popor pen-
tru crearea societății comuniste încă î.n
anul 1918, Lenin spunea: „Invățătorimea
trebuie să se contopească cu întreaga ma-
să muncitoare care luptă. Sarcina peda-
gogiei noi este de a lega activitatea di-’
dactică de sarcina organizării socialiste a
societății". In acest scop, el recomanda
învățătorilor să nu-și desfășoare activita-
tea lor numai între zidurile școlii, ci să
ia parte activă la marea operă a parti-
dului de educare a oamenilor muncii în
spiritul moralei comuniste
Urmind căile trasat* de Lenin, Parti-
dul Comunist al Uniunii Sovietice și gu-
vernul sovietic au ridicat pe învățătorul
sovietic la o asemenea înălțime, la care
în orânduirea burgheză învățătorul nici-
odată nu s-a ridicat și nu se poate ri-
dica.
Uriașa operă a lui Lenin și întreaga lui
viață prezintă pentru noi, lucrătorii dm în-
vățământ, un deosebit interes pedagogic.
Opera și viața lui Lenin ne învață cum
să îmbinăm exigența ou atenția față de
oameni, ne îndeamnă ca în mod neobosit
să manifestam grijă față de colectiv, să
dăm dovadă în munca noastră de opera-
tivitate și inițiativă, să luptăm du cea mai
mare energie împotriva farmallismului, ori.
unde și sub orice formă s-ar manifesta el.
★
Bogata experiență a Statului Sovietic
si a Partidului Comunist al Uniunii So-
vietice în domeniul ridicării nivelului cul-
tural al poporului a constituit un ajutor
deosebit de însemnat pentru guvernul și
partidul nostru în opera de organizare și
desfășurare a revoluției culturale in tara
noastră, în munca de democratizare a în-
vățămîntului, în transformarea școlii din
instrument al claselor exploatatoare în
instrument de educație a tineretului în
spiritul celei mai înalte culturi — cultura
socialistă.
Folosind învățătura leninistă despre
metodele și conținutul revoluției culturale,
noi ne apropiem de lichidarea totală a a-
nalfabetismului, această rușinoasă rămă-
șiță a regimului burghezo-moșieresc în
țara noastră
Experiența celei mai înaintate școli din
lume — școala sovietică — dezvoltată pe
baza ideilor geniale ale lui Lenin consti-
tuie un ajutor de neprețuit pentru orga-
nele de învățământ din țara noastră, pen-
tru învăță tor im ea noastră, în rezolvarea
problemelor celor mai complicate pe care
le ridică procesul de instruire și educare
a tinerelor generații. In anii regimului
democrat-popular. în țara noastră s-a rea-
lizat învățămmtui general obligatoriu
de 4 ani și pășim cu succes pe cafea
creării condițiilor necesare î.n vederea re-
alizării învățământului general obligato-
riu de 7 ani. Ideile lui Lenin despre con-
ținutul și sarcinile educației comuniste
constituie un nesecat izvor de învățămin-
te pentru masele largi ale lucrătorilor dim
învățământul nostru. Insușindu-și aceste
mărețe idei, pedagogii din țara noastră își
desfășoară cu tot mai mult succes munca
lor nobilă pentru educarea tineretului în
spiritul dragostei față de patrie, în spi-
ritul unei atitudini noi, socialiste, față de
muncă, al disciplinei conștiente, al mo-
destiei și curajului, al principialității co-
muniste.
Studiind și aprofundând nemuritoarea
operă a marelui Lenin, vom fi în măsură
să ne îndeplinim cu cinste sarcina noas-
tră mare și nobilă : aceea de a da patriei
vrednici constructori ai socialismului în
țara noastră.
rilor, elevii au prezentat de asemenea un
festival artistic în cadrul adunării pe școală
pentru cinstirea memoriei marelui Lenin.
Clădit pe temelia puternică a învăță-
turii leniniste, folosind experiența școlii
sovietice ți tradițiile progresiste ale școlii
noastre, invățămîntul din (ara noastră
realizează an de an succese tot mai mari
in opera de educare a tinerelor generații
in spiritul comunismului.
Lenin a arătat limpede drumul pe care
trebuie să meargă școala în pregătirea
elevilor. Școala în afară de politică este
o minciună și o ipocrizie —a spus el.
Dezvoltarea armonioasă a elevilor, pre-
gătirea lor multilaterală presupune nu
numai acumularea unui volum de cuno-
ștințe, dar și cunoașterea, înțelegerea ju-
stă a evenimentelor care se petrec în
viața socială, a evenimentelor politice,
participarea, ținînd seama de particulari-
tățile de virstă, la aceste evenimente. La
lecții și în orele educative, în adunările
organizațiilor de pionieri și de U.T.M. le
sînt prezentate elevilor, potrivit puterii
lor de înțelegere cele mai însemnate, e-
venimente social-politice. Astfel, în acest
an școlar pedagogii din școala noastră
au explicat pe larg elevilor evenimentele
legate de lupta pentru apărarea păcii,
împotriva dezlănțuirii unui nou măcel
Tinerii din clasele VIII—X au participat
cu multă însuflețire la campania de sem-
nare a Apelului Consiliului Mondial al
Păcii pentru interzicerea armei atomice,
pe deplin conștienți de noblețea cauzei
pe care o servesc in acest fel. In școală
a avut loc cu acest prilej un miting în
care cadrele didactice și elevii au înfierat
uneltirile imperialiștilor care vor să dez-
lănțuie un nou război. Moi ne străduim
să-i creștem pe elevi în spiritul leninis-
...Pe Vladimir Ilici Lenin l-am cunos-
cut în vara anului 1918. La Moscova se
desfășurau atunci pregătirile pentru pri-
mul congres al învățătorilor din întreaga
Rusie. După una din ședințe, Nadejda
Ronstantinovna Krupskaia m-a invitat la
Comisariatul Poporului pentru învăță-
mint. Eram la ea cînd intră cineva și-i
spuse că a Venit s-o ia o mașină. Nadejda
Konstantinovna mi-a propus s-o însoțesc
o bucată de drum. Ne-am apropiat de
mașină. Cineva ne deschise ușa dinăun-
tru. In mașină era Vladimir Ilici.
Tot drumul Vladimir Ilici mi-a pus în-
trebări despre ceea ce se întîmplă în gu-
bernia Riazan, de unde venisem eu: des-
pre situația organizației de partid, des-
pre activitatea comitetului executiv gu-
bernial, despre nevoile și starea de spi-
rit a maselor. Cînd am ajuns la locuința
lui, Vladimir Ilici m-a invitat să urc.
Discuția a continuat. I-am povestit că, la
timpul său, din nouă delegați pe care-i
trimisesem noi în Adunarea Constituantă,
patru erau bolșevici.
— Dar ctți membri de partid erau la
voi pe atunci ? — mă întrebă Ilici.
— Vreo cîteva zeci de oameni.
— Și acum?
Pe Lenin îl interesau date precise. A-
fiind că participasem la congresul gu-
bernial al învățătorilor, Vladimir Ilici
începu să mă întrebe despre starea de
spirit a intelectualilor. Și aici el cerea
fapte și date precise, verificate.
...Mi-am întipărit în minte pentru tot-
deauna această primă întîlnire cu Vladi-
mir Ilici, felul lui de a întreba, așa îneît
să dezvăluie întreaga esență a întrebării.
Lenin își seducea interlocutorul nu nu-
mai prin interesul său fierbinte pentru
Pentru cinstirea memoriei marelui Lenin
Pe întreg cuprinsul patriei noastre, cadre-
le didactice, studenții și elevii cinstesc cu
dragoste cea de a 85-a aniversare a nașterii
marelui Lenin.
Zilele acestea, personalul didactic și stu-
denții Institutului agronomic „N. Bălcescu"
din București s-au întrunit în cadrul unei
adunări festive pentru a sărbători acest mă-
reț eveniment. Din prezidiul adunării au fă-
cut parte cadre didactice, studenți fruntași
la învățătură, membri ai organizații
P.M R. și U.T.M
*
Comitetul ARLUS al raionului Lenin a or
ganizat marți după amiază, în sala Clu ului
Sindicatului Muncitorilor din Invățămînt, o
adunare festivă. Expunerea întitulată „Învă-
mului, să facem din el oameni capabili
să înțeleagă just realitatea, în stare să-și
aducă contribuția la mersul înainte al so-
cietății.
Lenin ne-a învățat că sarcina noastră,
a educatorilor, este aceea de a ne 'contopi
cu întreaga masă muncitoare care luptă-,
de a lega detivitatea didactică de sarcină
organizării socialiste a societății. Ur-
tnind această învățătură, noi ne străduim
să aplicăm just, în munca noastră, sarci-
nile ce revin școlii din holărîrile parti-
dului și guvernului. Acordăm o deosebită
grijă pregătirii elevilor în vederea parti-
cipării lor active la opera de construire a
socialismului.
Lenin a subliniat în repetate rînduri im-
portanța legării strînse a învățămîntului
cu munca productivă. In predarea mate-
maticii, a fizicii, a chimiei, a științelor
naturale, cu prilejul activității elevilor în
cercuri în școala noastră, se fac expe-
riențe, demonstrații, aplicații practice
care ii apropie pe elevi de viață,
ii fac să înțeleagă mai profund cu-
noștințele însușite, îi înarmează cu
deprinderi de muncă practică. Vizitele în
fabrici, întilnirile cu muncitorii întăresc
legătura elevilor cu activitatea în produc-
ție. Elevii noștri cunosc frumusețea
muncii direct productive, care le este din
ce în ce mai dragă. Pe parcela experi-
mentală a școlii noastre elevii desfășoară
lucrări interesante și folositoare, cul-
tivă grîu și porumb, străduindu-se
sa obțină recolte cît mai bogate
prin aplicarea celor mai înaintate
metode agrotehnice. Anul trecut, de
pildă, s-a obținut, pe parcela expe-
Intilniri de neuitat
ceea ce i se povestea, ci și prin adîncimea
înțelegerii celor povestite. El punea me-
reu întrebări, le schimba forma, se întor-
cea iarăși la ele. Te întreba și, în același
timp, parcă îți sugera răspunsuri juste.
El îți cerea o analiză a fenomenelor, a
concluziilor — și plecai de la el îmbogă-
țit cu o nouă înțelegere a lucrurilor care
înainte ți se păreau cu totul clare.
...Odată, Ana Ilinicina mi-a propus să
merg la un concert. „Să mergem, vor fi
și Leninii acolo!"— îmi spuse ea, avîndu-t
în vedere pe Vladimir Ilici și pe Nadejda
Konstantinovna.
Concertul avea loc la Casa Sindicate-
lor. Vladimir Ilici era foarte obosit si n-a
stat pînă la sfîrșitul concertului.
— Nadittșa, să mergem! — spuse el.
Garderoba era în imediată apropiere,
lîngă sala rotundă care se învecina cu
Sala Coloanelor. Rătrînul portar ațipise,
șezînd pe scaun. Auzind pași, el ridică
capul, îl recunoscu pe Vladimir Ilici și se
grăbi spre cuier.
— Te rog nu te deranja, o să mă îm-
brac singur — spuse Vladimir Ilici și
porni grăbit înainte. Dar îi Și adusese
paltonul.
Vladimir Ilici îl îmbrăcă și, întoreîn-
du-se, îi întinse portarului mîna. Acesta
se dădu un pas îndărăt:
— Cum se poate, Vladimir Ilici, de
cînd este puterea sovietică, nimeni nu ia
bacșiș.
Vladimir Ilici zîmbi:
— lartă-mă, dar am vrut numai să-ți
strîng mina.
Portarul se intimidă și strînse cu pu-
tere mina lui Lenin...
...La primul congres pc întreaga Rusie
al învățătorilor, l-am văzut pe Vladimir
țătura lui V. 1. Lenin călăuzește popoarele
lumii în lupta pentru pace și socialism" a
fost făcută de prof. univ. Alexandru Graur,
membru corespondent al Academiei R.P.R.
★
La școala medie de băieți nr. II din Capi-
tală, au fost întocmite lozinci, articole la ga-
zetele de perete și panouri festive, iar pro-
fesorii diriginți au condus pe elevii lor la
Muzeul „Lenim-Stalin". In ziua de 19 apri
lie a fost organizată o adunare festivă cu
participarea cadrelor didactice, a elevilor și
părinților. Tov prof. C. Bădină a vorbit des-
pre viala și opera marelui Lenin, iar elevi
școlii au prezentat un bogat program artis-
tic.
rimentală a școlii noastre o producție
Ue 1620 kg. la ha. A‘nul acesta elevii
luptă pentru mărirea producției, semă-
mnd în acest scop grlu de toamnă A te
pe solul din anul trecut în locul pltstăioi-
selor, asigurind griului un sol îmbogățit
in săruri -azotoase.
Educăm elevii in spiritul, dragostei
pentru învățătură. Sfatul cel mai de preț
pe care îl- dă Denin Uik«retulurf îndemnul
lui „Invuțuți, inuățați, iunățați!" ii uw:
bilizează pe elevii noștri la o activitate
susținută pentru însușirea cunoștințelor.
Pregătirea '.lecdiilap este o datorie pe' care
elevii o îndeplinesc in mod conștient, d’t
convingere.
Lenin arată pedagogilor că au datoria
de a pregăti bine elevii, astfel îneît cei ce
termină școala să aibă o temeinică cul-
tură generală și să cunoască bazele știin-
țelor. Orientarea ideologică a lecțiilor-—
ne învață Lenin—este determinată în în-
tregime și exclusiv de calitatea lectorilor.
De aceea, noi, cadrele didactice, căutăm
să ridicăm necontenit nivelul pregătirii
noastre ideologice pentru a putea (ine lec-
ții cît mai bune. Ne străduim să muncim
astfel Incit cunoștințele elevilor să nd fie
însușite mecanic, superficial, să legăm
fiecare activitate din școală de piață, de
lupta celor ce muncesc împotriva ex-
ploatatorilor — așa cum ne învață Lenin.
Ne străduim să pregătim bine pe toți e-
levii noștri.
Scade mereu numărul elevilor slab
pregătiți. In clasa a IX-a A nu mai există
nici un elev rămas in urmă la învățătură.
Elevul Timoșca Radu, care era căzut la 9
obiecte, acum nu mai este căzut la nici o
materie. Rezultatele acestea se datoresc,
desigur, în primul rind îmbunătățirii ni-
velului predării, dar de asemenea și grijii
cu care profesorii și diriginții se intere-
sează de modul cum învață elevii, îi în-
drumează în pregătirea temelor acasă, îl
ajută să învingă greutățile, piedicile.'
In educarea elevilor noștri acordăm o
mare atenție folosirii literaturii. învăță-
torii și profesorii școlii noastre găsesc în
lecțiile de literatură un minunat prilej
pentru a sădi în conștiința elevilor senti-
mentul de mîndrie pentru înfăptuirile cla-
sei muncitoare, de dragoste pentru cei ce
muncesc și de ură față de exploatatori.
In clasele a X-a, de exemplu, cu prilejul
studierii operelor din literatura noastră
cum sînt ..Mitrea Cocor" de M. Sadovea-
nu, „Nopțile de Iunie" de Petru Dumitriu,
„Desculț" de Zaharia Stancu este scos în
evidență caracterul partinic al acestora.
Lenin ne învață că toată munca în do-
meniul educării și instruirii tineretului
trebuie să constituie o cultivare a moralei
comuniste în rîndurile lui. Acesta este
scopul întregii activități pe care o desfă-
șurăm noi în școală. Șl lecțiile, șl munca
extrașcolară, șl activitatea organizațiilor
de tineret, fiecare convorbire a noastră cu
elevii și fiecare acțiune la care participă
ei au drept scop făurirea unor oameni
bine pregătiți, gata să-și pună toate forțe-
le în slujba patriei.
Studierea operelor lui Vladimir Ilici
Lenin în cadrul învățămîntului de partid
ne ajută să pătrundem mai adine învăță-
tura lui și să o aplicăm cu mai multă
pricepere în școală, pentru a da elevilor
o pregătire temeinică, pentru a face din
ei participanți activi la lupta pentru cons-
truirea socialismului, pentru apărarea
păcii.
GHEORGHE DOBRE
directorul școlii medii de băieți nr. T
din București
Ilici pentru întîia dată la tribună. Con-
gresul a avut loc la Moscova, în lunile
august-septembrie 1918.
...Intră încet și nu toți îl văzură dintr-o
dată. Numai după ce se dădu în lături
grupul de oameni care stătea lingă ușă
și Lenin se apropie de masă îl observară
cu toții. „Lenin?" „Da, Lenin!" Eh îi sa-
lută pe cei ce ședeau la masă. Acum in
sală era o furtună de aplauze.
—Uite cum arată el — spuse o învăță-
toare de Ungă mine — un om simplu,
simplu de tot.
Ea vorbea cu glas tare, dar acest lucru
nu miră pe nimeni și nimeni n-o opri.
Fiecare înțelegea: ea doar îl vedea pe
Lenin pentru prima dată.
Lenin începu să vorbească. Cuvintele
sale erau simple, dar ele te uimeau prin
adevărul lor, ele demascau și (intuiau la
stîlpul infamiei pe sabotori.
— Oamenii muncii năzuiesc spre știin-
ță, care le este necesară pentru victorie
— spunea Vladimir Ilici.
El își încheie cuvîntarea așa cum se
încheie o discuție într-un cerc restrîns de
tovarăși — fără patos, fără chemări, fără
exclamații:
— Toți cei ce simpatizează cu poporul
nu în cuvinte, ci in fapte, cea mai bună
parte a învățătorimii, ne va veni în aju-
tor — și în aceasta noi avem o chezășie
sigură că va învinge cauza socialismului.
— Simplu și adevărat! — spuse aceeași
învățătoare de lîngă mine.
— Simplu și adevărat! — spuneau mul(l
învățători veniți de pe plaiurile țării. Li
se părea că ei gîndiseră totdeauna întoc-
mai așa cum a vorbit Lenin...
V. ȘULGHIN
(Extras dintr-un articol apărut în „Li-
teraturnaia gazeta").
Pioniere vizitînd muzeul . Lenin-Slalin“
GAZETA INVAȚAMINTULUI
Pag. 3-a
Pregătiri în vederea examenelor
Secția de învățămînt a regiunii Baia
Mare se preocupă cu grijă de pregătirea
încheierii anului școlar. La baza măsuri-
Jor luate in această privință stau rezulta-
tele la învățătură obținute de elevi ta pri-
mele trei pătrare.
Colectivul de inspectori al secției regio-
nale de învățămint îndrumă secțiile raio-
nale în ceea ce privește organizarea mun-
dii școlilor în vederea recapitulării temei-
nice a materiei și a încheierii cu succes
a anului școlar. Organele de îndrumare
și control și-au intensificat munca, spri-
jinind în special acele școli unde s-au ob-
ținut rezultate mai slabe la învățătură.
Directorii școlilor și dadrele didactice
rmăresc ca elevii să nu fie supraîncăr-
nți cu sarcini care i-ar stingheri în mun-
ca de pregătire a examenelor. Colectivele
didactice ale școlilor medii dau elevilor
externi, dare nu au acasă condiții de
muncă corespunzătoare, posibilitatea să
învețe la școală sau la internat.
Unii învățători și profesori, cum sînt
de pildă acei care lucrează la școala de 7
ani din comuna Borșa, raionul Vișeu,
acordă o atenție deosebită ajutorării ele-
vilor rămași în urmă la învățătură.
Cadrele didactice au întărit colabo-
rarea lor cu părinții elevilor, dîndu-le in-
didatii menite să asigure organizarea unui
regim rațional de muncă și de odihnă al
copiilor în această perioadă.
o
Acum, în perioada de pregătire a exa-
menelor, colectivul didadtic al școlii noa-
stre acordă o deosebită atenție strîngerii
legăturilor cu părinții elevilor. îndeo-
sebi în această perioadă, elevii au nevoie
de condiții mai bune de muncă și de o-
>țihnă, deoarece și 'lor li se cer eforturi
nai mari.
In activitatea pe care o desfășoară
acum în rîndurile părinților pentru ai în-
druma să-i ajute pe elevi în pregătirea
examenelor, coledtivul didactic al școlii
noastre primește un sprijin însemnat din
partea comitetului de părinți. In cadrul a-
cestui comitet, funcționează comisii pe
probleme: comisia instructiv-educativă,
cea de disciplină, de propagandă pedago-
gică, dea sanitară, de utilitate socială etc.
Fiecare comisie are sarcinile sale precise,
știe în ce fel trebuie să sprijine activi-
tatea ce se desfășoară ta școală.
Comisia de propagandă pedagogică, de
exemplu, este formată din părinți cu pre-
gătire specială în acest domeniu. Adeastă
comisie este condusă de unul din profe-
sorii școlii, care e și părinte în același
timp. Lectoratul pentru părinți, care
funcționează în școala noastră din anul
1952. sub îndrumarea și conducerea (Co-
misiei de propagandă pedagogică, consti-
tuie un ajutor de seamă pentru toți pă-
rinții care simt nevoia unei îndrumări
științifice. Conferințele prezentate în ca-
drul lectoratului sînt adecvate probleme-
lor principale care se ridică în desfășu-
rarea procesului de învătămînt. Ele sînt
expuse de ledtorl bine pregătiti, de prefe-
rință cadre didactice din școală sau, din
afara ei. Iată cîteva din temele dezbătute
în cadrul lectoratului în acest an școlar:
„Școala și familia în lupta pentru o bună
frecventă"; „Școala și familia în hipta Îm-
potriva râmnerii în urmă la învățătură";
„Sarcinile șdolii și ale familiei în edu-
carea tineretului în spiritul moralei , co-
muniste"; „Educația ca factor social";
„învățătura lui Pavlov și educarea omu-
lui nou": „Educarea tinerei generatii în
spiritul patriotismului socialist și al in-
ternaționali smulu i prole t ar".
De curind. în cadrul lectoratului a fost
expusă conferința „Rolul familiei în or-
ganizarea regimului zilnic al elevilor ta
perioada de repetare a materiei și pregă-
tire pentru examene". Cu acest prilej am
socotit că este necesar, în calitate de di-
rector al școlii, să arăt părinților lipsu-
rile constatate de lâ începutul anulai
si nînă acum, să arăt importanta perioadei
actuale și'eforturile pe care trebuie șă le
depunem cu toții în scopul încheierii cu
succes a anului școlar.
Tovarășul profesor Traian Marinescu,
Să îmbunătățim predarea limbii ruse
Programa școlară de limba rusă pen-
tru clasele V—VII prevede înarmarea e
țevilor cu priceperea de a citi corect,
conștient, curent și expresiv, cu noțiuni
elementare de fonetică, morfologie și sin
taxă, precum și ou deprinderi de vorbire,
de scriere corectă, caligrafică și ortogra-
fică-
In multe scoli din regiunea Timișoara
realizarea acestor cerințe este urmărită
îndeaproape. De exemplu, la școala pe-
dagogică de fete din orașul Lugoj, la
școlile de 7 ani din comunele Bethausen.
raionul Făget. Cacoveni. raionul Gravita.
Măureni, raionul Reșița, ca și la școa-
la de 7 ani nr. 1 din Caransebeș, profe-
sorii de limba rusă își pregătesc lectii'.e
cu multă conștiinciozitate,/ acordînd aten-
ția cuvenită fiecărui moment în parte,
aleg ou grijă procedeele, metodele de
predare și materialul didactic pe care
să-l folosească. La școala de 7 ani nr. 1
din Reșița, la școlile de 7 ani din Cia-
cova. raionul Deta, ca și la școala nr. 1
din Caransebeș se fac dictări aproape Ia
fiecare lecție de limba nusă. La școala de
7 ani din Deta, cu prilejul verificării cu-
noștințelor elevilor se insistă mult asu-
pra vocabularului, urmărindu-se ca ele-
vii să poată rosti și scrie corect cuvinte-
le învățate. Ca urmare, elevii acestor
li au înregistrat succese însemnate în
___ă ce privește citirea și scrierea în 'im-
ba rusă, precum și în îmbogățirea voca-
bularului lor. dezvoltarea vorbirii. La
ala pedagogică din Lugoj, unde
i introdus caiete vocabular la fiecare
clasă, s-an obttaut rezultate frumoase
atit în ceea ce privește formarea unui
scris ortografic, cît și însușirea unui vo-
cabular bogat.
Mai sînt totuși, în regiunea Timișoara,
o serie de școli unde nivelul de cunoștin-
țe ai elevilor la Hmba rusă este scăzut
Elevii acestor școli scriu neglijent, de-
zordonat, fac greșeli de ortografie
și gramatică La baza acestor lipsuri
stau mai multe cauze. Una din acestea
este lipsa de exigentă a unora dintre ta
vătătoril și profesorii noștri fată de cu-
noștințele și deprinderile elevilor în ceea
ce privește scrierea corectă și caligrafică.
i în majoritatea școlilor s-au intro-
pentru limba rusă, la clasa a IV-a^
caietele cu liniatură specială, a căror fo-
losire are ca scop formarea la elevi a de-
0 contribuție însemnată la buna pregă-
tire a încheierii anului școlar o aduc or-
ganizațiile U.T.M. și de pionieri din șco'H,
ca urmare a grijii pe care o manifestă în
această direcție comitetul regional U.T.M.
Astfel, comitetul regional U.T.M. a orga-
nizat o consfătuire la care au partidfpat
șefii secțiilor de scoli și pionieri ale co-
mitetelor raionale U.T.M., precum și in-
structori superiori de pionieri din școlile
regiunii. Cu acest prilej trei instructori
de pionieri au prezentat referate în legă-
tură cu felul în care organizațiile U.T.M.
din școlile respective luptă pentru obține-
rea unor rezultate bune la învățătură, sco-
tînd la iveală și lipsurile dare mai exiștă
în această privință, pentru ca pe baza cu-
noașterii lor să se poată lua măsuri de
îmbunătățire a muncii în perioada în-
cheierii anului școlar. In a doua parte, a
consfătuirii, șefii secțiilor raionale de în-
vătămtat, împreună cu responsabilii sec-
țiilor de școli și pionieri de pe lîngă co-
mitetele raionale U.T.M., au stabilit mă-
surile concrete de trebuie luate atît pe
linie de U.T.M. cît și pe linie de învătă-
mînt pentru pregătirea și desfășurarea în
bune condiții a examenelor.
Muncind stăruitor, pedagogii și elevii
se pregătesc să întîmpine cu cinste exa-
menele din acest an, să facă din ele o
adevărată sărbătoare a școlii.
V. NISTOR
o
unul dintre cei mai buni diriginti ai școlii,
a arătat în mod condret sarcinile carele
revin părinților în perioada de pregătire, a
examenelor : o mai atentă grijă pentru
crearea condițiilor favorabile unei munci
sistematice (atmosferă familiară justă,
hrană consistentă, liniște, lumină, aer cu-
rat etc.); organizarea și supravegherea
strictă a regimului de acasă al copiilor ;
dontrolul permanent al modului cum se
desfășoară studiul și efectuarea temelor;
legătura strînsă cu conducerea școlii și
dirigintii claselor; cunoașterea sarcinilor
elevilor în această etapă. Totodată, tova-
rășul Marinescu a vorbit despre sprijinul
pe care trebuie să-l dea părinții copiilor
lor în munca de pregătire a examenelor,
fără a-i scuti pe adeștia de efortul ne-
cesar aprofundării cunoștințelor prin stu-
diul individual.
In cadru! discuțiilor care au urmat,
părinții și-au exprimat buduria pe care o
simt fată de ajutorul ce li se dă în edu-
carea copiilor lor. Unii dintre ei au vorbit
despre rezultatele pe care le-au obținut
datorită îndrumării primite prin conferin-
țele din cadrul lectoratului pentru pă-
rinti. De exemplu, tovarășul I. Ciupală a
arătat succesele dobândite de el în educa-
ția copiilor săi, ca efect al participării
regulate la (Conferințele cu caracter peda-
gogic. El a adus, în același timp, propu-
neri interesante în legătură cu metodele
ce pot fi folosite pentru organizarea vieții
școlarilor, așa tacit ei să-și poată înde-
plini cu succes sarcinile școlare și extra-
școlare. Tovarășul Catarambol, muncitor
la întreprinderea „Energopetrol", a recu-
nosdut că din cauza absentelor sale de la
adunările organizate în cadrul lectoratu-
lui n-a putut îndruma la tirnp activitatea
fiului său, care a manifestat serioase lip-
suri la învățătură și disciplină.
Alti părinți au cerut o raționalizare
din partea școlii a muncii extrașcoiare a
elevilor, au propus ca în această perioadă
în cadrul lectoratului să aibă loc dîte o
conferință în fiecare săptămînă, să se in-
tensifice vizitele dirigintilor Ia domiciliul
elevilor și să se folosească cu regulari-
tate carnetele de școlaritate. De aseme-
nea, s-a propus criticarea la gazeta de
perete „Școala și familia" a părinților
dare manifestă indiferentă fată de cerin-
țele educative ale școlii.
întărirea colaborării între școală șl fa-
milie constituie, fără îndoială, o chezășie
a rezultatelor pe tare le așteptăm la exa-
menele de sfîrșit de an școlar.
C. DRAGULESCU
directorul școlii medii mixte nr. 1
din Cfmpina
prinderilor de scriere caligrafică, unele
cadre didactice ignorează importanta pe-
dagogică a utilizării acestor caiete. Ast-
fel, elevii nu sînt îndrumați să respecte
întocmai spațiile, linierea, regulile de le-
gare a literelor. In cîteva scoli din regiu-
nea noastră. învățătorii care predau limba
rusă la clasa a IV-.n nici nu corectează
caietele, dind dovadă de o muncă super-
ficială șl de lipsa simțului de răspundere
în fata sarcinilor ce li s-au încredințat.
Unii profesori de limba rusă nu urmă-
resc ca fiecare lecție să contribuie la dez-
voltarea deprinderilor ortografice ale e-
levilor nu caută să învețe din experien-
ța pozitivă a atîtor profesori care obțin
rezultate bune ta predarea limbii ruse.
Elevii unor astfel de profesori nu stat
antrenati în suficientă măsură să scrie
pe tablă La anumite școli nu se observă
o preocupare pentru folosirea unor pro-
cedee cît mai variate, care să aibă ca
scop întărirea cunoștințelor de ortogra-
fie ale elevilor, cum ar fi: diferite feluri
de copieri, dictări de preîntîmpinare a
greșelilor, dictări libere etc.
Aceste lipsuri îsi au izvorul în formalis-
mul care mai persistă în predarea grama-
ticii. Acest formalism se manifestă mai a-
les prin accentuarea exagerată a însușirii
de către elevi a regulilor, a declinărilor și
a conjugărilor, prin organizarea superfi-
cială a exercitiilor de aplicare a cunoștin-
țelor gramaticale, prin pregătirea insufi-
cientă cu elevii a temei pentru acasă.
Uni' profesori au organizat corectarea
periodică a caietelor, dar această corec-
tare se face cîteodată superficial. Rămîn
greșeli necorectate, nu se tine evidenta
greșelilor și nu se duce o luptă susți-
nută pentru lichidarea lor.
Ținînd seama de importanta deosebită
pe care o are însușirea limbii ruse în in-
struirea și educarea elevilor, Învățătorii
profesorii si directorii școlilor din regiu-
nea noastră trebuie să ducă o luptă ho-
tărîtă și perseverentă împotriva tuturor
acestor lipsuri- împotriva oricăror urme
de formalism. Trebuie să-i ajutăm pe e-
levii noștri să-și însușească cu mai mult
succes limba celei mai înaintate culturi
din lume.
GABRIELA WIESENMAYER
metodistă de limba rusă 'a
cabinetu' pedagogic regional
Timișoara
Tovarășa Maria Zidarii, președinta gos-
podăriei agricole colective „Drumul lui
Lenin“ din comuna Păulești, regiunea
Baia Mare, se interesează îndeaproape
de felul cum învață fiul său
Schimb de experiență
între diriginti
îmbunătățirea muncii dirigintilor con-
stituie una din problemele centrale ale
cabinetului pedagogic al regiunii Arad
și ale secțiilor de învătămînt raionale.
Pe -această linie de preocupări, secțiu-
nea de învătămînt a raionului Sînnicolaul
Mare a organizat de curind, ta comuna
Lov.rin, un schimb de experiență intre -di-
rigintr.
Scopul schimbului de experiență era
să demonstreze modul în care trebuie fo-
losit materialul literar in educarea ele-
vilor, precum și importanta acestui mate-
rial pentru orele educative. Cu .acest pri-
lej s-a organizat o oră educativă des-
chisă la clasa a V-a a școlii de 7 ani din
comuna Lovrin. Ora educativă a avut ca
temă „Educarea curajului si a vitejiei".
In prima parte, responsabila clasei a dat
un scurt raport în care a relatat realiză-
rile și lipsurile clasei în săptărmna în-
cheiată. Printre altele s-a remarcat ati-
tudinea lipsită de respect a doi elevi fată
de unii profesori care predau la această
clasă. Au urmat discuțiile, care au arătat
că unii elevi considerau atitudinea celor
doi nedisciplinati drept curajoasă. Pen-
tru a lămuri elevilor care este adevăratul
curaj- dirigintele a citit un fragment din
romanul lui Al. Jar „Undeva pe Dunăre",
unde se vorbea 'despre fapta unui ostaș
care a salvat din flăcări motorul unei
mori. Copiii au manifestat un deosebit
interes pentru cele povestite. Pe nesimți-
te, dirigintele a trecut la un fragment
din „Povestire despre Zoia și Sura" de
L. Cosmodemianskaia, in care erau ilus-
trate cu deosebită maestrie curajul și vi-
tejia acestor tineri eroi sovietici.
„Dar nu numai ostașii sînt viteji, nu
numai ta timp de război se pot realiza
acte de curaj", a spus un elev. Drept răs-
puns- dirigintele ,a început să citească
un fragment din „Silvester Andrei sal-
vează abatajul" de A. Toma, și a-poi al-
tul din „Minerii din Maramureș" de D.
Deșliu.
Punînd față în fată exemplele citite și
faptele celor doi elevi, dirigintele a a
jutat elevilor să înțeleagă adevăratul
sens al noțiunilor de curaj și vitejie.
In discuțiile asupra modului cum s-a
desfășurat ora educativă- participantii la
schimbul de experiență an arătat necesi-
tatea folosirii cunoștințelor elevilor, a an-
trenării lor la discuții. De asemenea, s-a
scos în relief necesitatea folosirii mate-
rialului literar la orele educative.
ION DRAGAN
profesor metodist la cabinetul
pedagogic al regiunii Arad
---O---
La casa de copii
din Miercurea N raj
La Miercurea Niraj, în Regiunea Auto-
nomă Maghiară, există o casă de copii
care adăpostește peste 100 de orfani. Ei
au aici condiții bune de dezvoltare, se bu-
cură de o viată frumoasă, lipsită de griji.
Elevii acestei case învață cu sîrguintă și
desfășoară o activitate extrascolară varia-
tă și atractivă.
Astfel, din inițiativa colectivului educa-
torilor. copiii au organizat un cor, trei
echipe de dans, o echipă de teatru, un
colectiv de gimnastică artistică etc. Aces-
te echipe au prezentat cîteva programe la
centrul local de radioficare si la căminele
culturale din comunele raionului. Din
fondurile rezultate s-au cumpărat instru-
mentele necesare orchestrei de muzicuțe,
care e în curs de formare.
-----------O-
Activitatea obștească
a elevilor
Sub îndrumarea cadrelor didactice, pio-
nierii și elevii școlii din satul Căldăru-
șanca, raionul Mizil, desfășoară o mun-
că susținută în livada școlii, ta pepinieră
și ta grădina de flori. Astfel, au văruit
si au curățat de omizi si uscături cei 120
pomi din livadă, făcînd în același timp
și prima stropire contra dăunătorilor.
In pepinieră s-a făcut revizia și curăți-
rea pomilor mai în vîrstă, iar la puieții
altoiti ta toamnă s au înlăturat mușuroa-
iele. Prin măsurile de protecție luate-
s-au asigurat condițiile necesare dezvol-
tării semințelor de meri si peri semănate
în toamnă și care au început să răsară
In grădina de flori au fost amenajate
rondurile, iar cei 20 trandafiri au fost
curățat’ și stropiti- Cu puieti produși în
pepiniera școlii, elevii au plantat un gard
viu de 50 m.
Pentru îmbunătățirea muncii organelor sindicale din învățămint
De curînd a avut loc ședința plenară a
Comitetului Central al Sindicatului Muncito-
rilor din învătămînt, în cadrul căreia a fost
analizată activitatea organelor sindicale pen-
tru traducerea în viată a hotărîrilor plena-
rei C.C. al S.M.I. din mai 1954 și s-au tra-
sat sarcini cu privire la pregătirea încheierii
anului școlar 1954—1955 și a deschiderii vii-
torului an școlar, precum și la organizarea
vacantei de vară a cadrelor didactice, stu-
dentilor și elevilor.
Referatul prezentat de Prezidiu! C. C.
al Sindicatului Muncitorilor dm învățămint
a subliniat o serie de succese obținute de
organele sindicale din învățămint. Astfel, or-
ganele sindicale au contribuit, prin acțiunile
lor, la îndeplinirea legii obligativității învă-
țămîntului elementar, precum și la îndepli-
nirea planului de -|pcolarizare. De exemplu,
în murte localități au fost detașate, la pro-
punerea organelor sindicale, posturi de în-
vățători în cătunele îndepărtate, ceea ce a
contribuit la cuprinderea în școală a tuturor
copiilor de vîrstă școlară. De asemenea, în
multe localități organele sindicale s-au
preocupat ca împreună cu sfaturile populare,
organele de învățămint și comitetele de pă-
rinți să asigure masa, cazarea și transportul
elevilor ce locuiau la distanțe mari de școa-
lă. Ca urmare, numărul elevilor neșcolarizați
a scăzut simțitor. In unele raioane, ca de
exemplu Ceahlău, Piatra-Neamț, Novaci, To-
plița etc., nu mai există nici un copil neșco-
iarizat.
In acest an școlar organele sindicale s-au
ocupat mai mult de problemele de învătă-
mînt, au intensificat organizarea schimbului
de experiență, punînd un accent deosebit pe
consfătuirile de producție.
Cu prilejul alegerilor sindicale au fost
promovate în conducerea organelor sindicale
cadre bine pregătite din punct de vedere
profesional, devotate regimului nostru demo-
crat-popular, care au adus o contribuție în-
semnată la îmbunătățirea muncii instructiv-
educative.
O atenție deosebită au acordat organele
sindicale din învățămint ridicării nivelului
muncii obștești a cadrelor didactice. Ca ur-
mare s-a lărgit și s-a îmbunătățit activitatea
muncitorilor din învățămint pentru ridicarea
nivelului cultural al maselor populare și pen-
tru atragerea țărănimii muncitoare pe făga-
șul socialismului. Numeroși învățători au ți-
nut lecții la cercurile agrotehnice, conferințe
la cămine culturale, cluburi și colțuri roșii
și au organizat expoziții cu produse agricole
obținute de gospodăriile agricole colective
și de stat, precum și de țăranii fruntași cu
gospodării individuale. Pe parcelele experi-
mentale de pe lingă școlile din comunele
Șelimbăr, Rupea, Sin Martin și altele s-au
făcut demonstrații de lucrări practice pentru
țăranii muncitori. In numeroase comune ca-
drele didactice, mobilizate de organele sin-
dicale, au ajutat împreună cu elevii gospo-
dăriile agricole colective și țăranii muncitori
să strîngă la timp recolta. Pentru merite
deosebite în munca lor pentru transformarea
socialistă a agriculturii mulți învățători și
Profesori au fost decorați cu ordine și me-
dalii cu prilejul celei de a 10-a aniversări a
eliberării patriei noastre.
Lichidarea neștiinței de carte a constituit
pentru cele mai multe organe sindicale o
problemă centrală. Ca urmare a muncii des-
fășurate de muncitorii din învățămint în a-
ceastă direcție, în numeroase sate și comune
(de exemplu în cumunele Cioceni și Tomu-
șoiu, raionul Cricov, Bengești și Săcele, ra-
ionul Novaci, Brătești și Boroaia, raionul
Fălticeni etc.) analfabetismul a fost lichidat.
Comitetele de instituție din învățămînlul
superior și din școlile profesionale s-au
preocupat în mod deosebit, în anul școlar
trecut, de practica în producție a studenți-
lor și elevilor. In acest scop s-au trimis
scrisori comitetelor sindicale de întreprin-
dere din unitățile unde urmau să facă prac-
tică studenții și elevii, pentru a se asigura
condiții cît mai bune de lucru practicanți-
lor. Comitetele de instituție de la Insti-
tutul politehnic din Cluj, de la Institutul
de petrol și gaze din București, de Ia Uni-
versitatea „Al. I. Cuza" din Iași etc. au
mobilizat cadrele didactice pentru a urmări
și îndruma îndeaproape practica studenților.
Organele sindicale s-au ocupat de îmbu-
nătățirea condițiilor de muncă și de trai
ale muncitorilor din învățămint. Peste
17 000 de oameni ai muncii djn învățămint
și-au petrecut concediul în casele de odihnă
ale C.C.Ș,, în sanatorii-balneare, în case
pentru mamele cu copii, și în case de odihnă
speciale. De asemenea au fost trimiși la
odihnă peste 9.000 de studenți și peste
1500 de copii ai muncitorilor din învătă-
mînt. Numeroase comitete sindicale au or-
ganizat prin mijloace locale case de odihnă
în care și-au petrecut concediul peste 4000
de tovarăși.
Cu prilejul deschiderii anului școlar, or-
ganele sindicale s-au preocupat de primirea
cadrelor nou numite în învătămînt. s-au
îngrijit să li se asigure locuințe corespun-
zătoare, masa la cantine și să li se plă-
tească la timp indemnizațiile de instalare.
Referatul a arătat însă că, pe lîngă a-
ceste realizări, organele sindicale au avut
și o serie de lipsuri serioase. Astfel. în
unele regiuni — de pildă în regiunile Timi-
șoara. București, lași, Bacău, Baia Mare —
comitetele sindicale n-au sprijinit secțiile
de învățămint pentru terminarea la timp a
lucrărilor de construcții, reparații și ame-
najări a localurilor de școli. Numeroase or-
gane sindicale n-au mobilizat toate cadrele
didactice pentru realizarea învățămîntului
general obligatoriu. Din această cauză în
unele raioane numărul copiilor neșcolarizați
din clasele I—IV este încă destul de mare.
In referat s-a arătat că mai există defi-
ciențe serioase în ceea ce privește nivelul
de cunoștințe al elevilor și studenților.
Multe lecții sînt predate încă la un nivel
scăzut. Aceste lipsuri sînt determinate și
de faptul că nu toate organele sindicale
consideră ca o sarcină principală mobili-
zarea cadrelor didactice pentru îmbunătă-
țirea procesului inslructiv-educativ. Orga-
nele sindicale, pornind de la Prezidiul CC.
al S.M.I., nu au luat toate măsurile în ve-
derea îndrumării cadrelor didactice către
facultățile fără frecvență și nu le-au asigu-
rat condițiile necesare pregătirii lor.
Mai există lipsuri grave și în ceea ce
privește realizarea educajiei comuniste a e-
levilor și studenților. Aceste lipsuri se dato-
resc în mare parte și organelor sindicale,
care n-au mobilizat suficient cadrele didac-
tice în întărirea vieții colective în școli și
instituții de învătămînt superior. Grupa sin-
dicală de studenți nu constituie întotdeauna
un colectiv închegat, care să contribuie 1a
îmbunătățirea condițiilor de viață și de în-
vățătură ale studenților, care să combată
manifestările nesănătoase.
De asemenea, au existat lipsuri serioase
și în ceea ce privește desfășurarea activi-
tății obștești a cadrelor didactice. Nu peste
tot organele sindicale au privit cu simț de
răspundere lichidarea neștiinței de carte.
Multe cursuri de alfabetizare au fost des-
chise cu întîrziere, sau cu un număr redus
de cursanți. Unele cadre didactice nu-și cu-
nosc nici pînă acum sectorul de alfabeti-
zare, Iar altele, repartizate numai pentru
(Ședința plenară a CC. al S.MJ.)
munca de alfabetizare, nici nu s-au prezen-
tat la post, așa cum s a tatîmplat în regiu-
nile Galați, București etc.
★
O atenție deosebită au acordat partici-
panții la ședință problemelor cu privire la
executarea bugetului sindical și al asigură-
rilor sociale în anul 1954, precum și prezen-
tării bugetului pe anul 1955. Din prezenta-
rea executării bugetului pe anul 1954 a re-
ieșit că în activitatea organelor sindicale din
învățămint s-au făcut progrese simțitoare
pe linia aplicării prevederilor Hotărîrb C.C.
al P.M.R. din 19-20 august 1953 pentru Îm-
bunătățirea permanentă a condițiilor de
muncă și de viață ale lucrătorilor din în-
vățămint. Din bugetul S.M.I. pe anul 1951,
70 la sută din totalul veniturilor s-a folosit
pentru satisfacerea nevoilor culturale și ma-
teriale ale membrilor de sindicat.
Din acești bani s-au Înzestrat cu cărți
peste 200 de biblioteci centrale și peste 1300
de biblioteci mobile, s-au amenajat cluburi
și colțuri roșii , s-au înzestrat cu echipa-
ment, materiale și instrumente formațiile
artistice și colectivele sportive. Contribuția
statului pentru fondurile de asigurări so-
ciale puse la dispoziția lucrătorilor din în-
vățămînt a fost cu peste 25.000.000 leii ma:
mare decît în 1953. Din sumele alocate s-au
acordat ajutoare de boală, accidente, mater-
nitate și deces, pentru măsuri de prevenire
a îmbolnăvirilor și refacerea sănătății, pen-
tru trimiterea la cură și odihnă a muncito-
rilor dta învățămint, a studenților și copi-
tor, pentru ocrotirea mamei și copilului.
Referatul a scos la iveală și defictentele
serioase care mai există încă In activita-
tea administrativ-financiară și de asigurări
sociale, determinate în -mare măsură de
slaba muncă de îndrumare și control desfă-
șurată de Prezidiul C.C. al S.M.I. și de co-
mitetele sindicale regionale asupra activi-
tății financiare a organelor sindicale. La
unele comitete sindicale raionale s-au apro-
bat certificate medicale fără nici un discer-
nămînt, ceea ce a dus nu numai la irosi-
rea fondurilor de asigurări șoc ate, ci și la
încurajarea chiulului, la slăbirea disciplinei
în muncă. In raioanele Bacău și Buzău, in
raionul N. Bălcescu din București etc. orga-
nele sindicale au dat dovadă de lipsă de
răspundere în mînuirea fondurilor sindicale,
ceea ce a dus la încălcarea disciplinei fi-
nanciare și uneori chiar la fraude.
★
Numărul mare al vorbitorilor care au
luat cuvîntul pe marginea referatelor a a-
rătat dorința participantilor la plenară de
a face cunoscute problemele muncii lor, de
a propune măsuri concrete pentru îmbunătă-
țirea muncii în viitor.
O atenție deosebită s-a acordat proble-
melor legate de conținutul procesului de în-
văță,mint. De exemplu, tovarășul Nicolae
Vlad, președintele comitetului sindical regio-
nal Pitești, vorbind despre cauzele care ex-
plică procentul destul de ridicat al elevilor
rămași în urmă la învățătură, a arătat că
mai sînt încă organizații sindicale de bază
care organizează formal consfătuirile de
producție, astfel îneît acestea nu aduc o con-
tribuție reală la îmbunătățirea conținutului
lecțiilor.
Vorbind despre greutățile pe care le în-
tîmpină studenții nou venițl în universitate,
tovarășul Roman, secretarul comitetului de
instituție de îa Universitatea „V. Babeș"
din Cluj, a arătat măsurile luate de către
comitetul de instituție, în colaborare cu co-
mitetul U.T.M., pentru îndrumarea aces-
tora în noua lor muncă. In acest scop s-au
organizat întîlniri între studenții din anu!
I și studenții fruntași la învățătură din anii
III și IV. Totodată, comitetul de instituție
a mobilizat cadrele didactice ca să organi-
zeze ore de consultații, discuții individuale
prin care să ajute tn special pe studenții
rămăși în urmă Ia învățătură. In grupele
sindicale s-a reușit în bună parte să se
creeze o opinie sănătoasă împotriva stu-
denților rămași în urmă la învățătură, a
studenților nedisciplinați.
Participanții la ședință au criticat aspru
lipsa de interes a organelor sindicale față
de combaterea influențelor ideologiei bur-
gheze în învățămînt. Tovarășul Gali Ernest,
prorectorul Universității „Bolyai" din Cluj, a
arătat că organele sindicale trebuie să
combată cu tărie manifestările de naționa-
lism burghez care se mai strecoară încă la
unele lec*;i sub diferite forme.
Este nqcasar, au spus participanții la dis-
cuții, ca organele sindicale să urmărească
cu mai multă atenție calitatea metodelor de
predare folosite în școli și în instituțiile de
învățămînt superior.
Mulți 'vorbitori au analizat îndeaproape
problema lichidării neștiinței de carte, sco-
țimd ia iveală serioase lipsuri atît în orga-
nizarea cursurilor de alfabetizare, cît și în
conținutul predării. Tovarășa Ioana Besnea,
președintele comitetului sindicat din raionul
Tulcea, a arătat metodele folosite de comite-
tul sindical regional Galați pentru a reduce
cît mai mult numărul analfabetilor în regiu-
ne și în special în raionul Tulcea.
In cadrul lucrărilor ședinței plenare a C.C.
al S.M.I. a luat cuvîntul acad. prof. Ilie
Murgulescu, ministrul învățămîntului.
In cuvîntul său, ministrul învățămîntului
a subliniat că succesele realizate în învăță-
mînt se datoresc în mare măsură activității
rodnice și ajutorului acordat organelor dc
învățămînt și cadrelor didactice de către or-
ganele sindicale.
Vorbind despre problemele referitoare la
aplicarea legii obligativității învățămîntului
elementar general și la îndeplinirea planului
de școlarizare, ministrul învățămîntului a a-
rătat cum pot ajuta organele sindicale la
cuprinderea tuturor copiilor de vîrstă școla-
ră în școli, prin folosirea posibilităților lo-
cale.
In continuare, ministrul învățămîntului
a vorbit despre rolul însemnat al consfătuiri-
lor de producție în îmbunătățirea muncii in-
structiv-educative și a subliniat necesitatea
introducerii unor asemenea consfătuiri și în
învățămîntul superior. De asemenea, acad,
prof. I. Murgulescu a propus C.C. al S.M.I.
să îndrume organele sindicale în ceea ce
privește mobilizarea cadrelor didactice în ac-
țiunea de îmbunătățire a planurilor, progra-
melor și manualelor școlare.
Una din sarcinile Ministerului Invățămîn-
tului — a spus în continuare vorbitorul —
este ca, împreună cu Comitetul Central al
S.M.I. și cu Comitetul Central al U.T.M., să
stabilească un plan de măsuri concrete în ve-
derea educării elevilor și studenților în spi-
ritul unei atitudini juste față de îmbinarea
muncii fizice cu munca intelectuală. De ase-
menea, a propus să se elaboreze în comun
un plan sistematic de participare a tinerilor
și copiilor la activitatea obștească.
Ministrul învățămîntului s-a oprit apoi
asupra problemelor privitoare la asigurarea
unor condiții bune de viață și de muncă
pentru cadrele didactice, studenți și elevi,
arătînd ajutorul pe care îl pot da în această
privință organele sindicale.
De asemenea, organele sindicale sint che-
mate să sprijine realizarea prevederilor Ho-
tărîrii Consiliului de Miniștri privitoare Ia
perfecționarea cadrelor didactice, care stabi-
lește că pedagogii ce participă la cursurile
de perfecționare trebuie să fie scutiți de
orice activități obștești, tocmai pentru a fi
lăsați să se concentreze asupra pregătirii lor.
Cu mult interes au ascultat participanții
la ședința plenară cuvîntul rostit de to-
varășul Mircea Gherman, secretar al C.C.S.
Tovarășul Gherman a arătat că activitatea
organizațiilor sindicale din învățămînt s-a
îmbunătățit în această perioadă, ca urmare
a faptului că a fost mai bine înțeleasă și
aplicată linia partidului cu privire la rolul
sindicatelor în regimul de democrație popu-
lară. îmbunătățirea continuă a muncii sin-
dicale, realizarea pe viitor a unor succese
mai mari depind de înlăturarea lipsurilor
existente pe linie organizatorică, și aceasta
pornind de sus, de la conducere. In primul
rînd, Prezidiul C.C. al Sindicatului Muncito-
rilor din învățămînt, organul de conducere
între ședințele plenare ale Comitetului Cen-
tral, trebuie să muncească mai activ. Pentru
aceasta el trebuie să-și analizeze propria sa
activitate și să ia măsuri pentru lichidarea
lipsurilor. Vor trebui lichidate de asemenea
lipsurile în efectuarea controlului de către
organele sindicale. Unele comitete regionale
țin la intervale foarte mari ședințele de co-
mitet. De pildă, la comitetul sindical regio-
nal Bîrlad timp de peste 3 luni nu a avut
loc nici o ședință dc comitet. Deși organele
sindicate merg pe teren, nu totdeauna se cu-
leg roadele așteptate de pe urma acestor de-
plasări. Este necesar să se asigure o instru-
ire mai calificată a cadrelor sindicale în
totalitatea lor.
In continuare, tov. M. Gherman a arătat
că sindicatul muncitorilor din învățămînt a
reușit să facă un pas înainte în ceea ce
privește preocuparea față de problemele pro-
ducției, a început să ridice și să rezolve o
serie de probleme ale activității școlare. Este
necesar de asemenea să se facă eforturi mai
mari, să se obțină realizări mai însemnate
în rezolvarea problemelor legate de condi-
țiile de viață și de muncă ale cadrelor didac-
tice.
Trebuie să crească în rîndurile membri’or
de sindicat spiritul de răspundere față de
îndeplinirea sarcinilor, grija față de avutul
obștesc. Se face încă risipă de hani, se iro-
sesc zadarnic materiale, se mai întîmplă ca-
zuri de întîrzieri și absențe nemotivate de la
lucru. Este necesar să se ducă o luptă mai
activă împotriva acestor lipsuri, să nu fie
lăsate asemenea racile, pentru că ele dău-
nează muncii noastre, servesc dușmanilor.
întărirea controlului, exigența sporită
față de propria noastră activitate sînt armele
principale de luptă împotriva acestor lipsuri.
Tov. Gherman a arătat în continuare cîteva
deficiențe importante din activitatea „Gaze-
tei învățămîntului", criticînd ziarul pentru
faptul că nu acordă suficientă atenție pro-
blemelor muncii sindicale, nu oglindește acti-
vitatea organizațiilor sindicate de bază din
instituțiile de învățămînt.
In încheierea lucrărilor plenarei a luat cu-
vîntul tov. Radu Petre, președintele C.C. al
Sindicatului Muncitorilor din Învățămînt,
care a arătat că plenara a analizat în mod
temeinic activitatea organelor sindicate și a
stabilit sarcinile principale ce le stau în față
în vederea încheierii cu bune rezultate a
anului școlar, în vederea organizării activi-
tăților pe timpul vacanței și a pregătirii de-
schiderii noului an școlar. ,
Președintele C.C. al Sindicatului Muncito-
rilor din învățămînt a arătat că este nece-
sar ca, în perioada de timp care a mai rămas
pînă la încheierea anului școlar, organele
sindicate din toate instituțiile de învățămînt
să analizeze în consfătuiri de producție re-
zultatele obținute de la începutul anului șl
să întocmească planuri concrete care să
cuprindă sarcinile ce le revin atît lor, cît
și membrilor de sindicat, în vederea înche-
ierii cu spcces a anului școlar. Organele
sindicale trebuie să intensifice organizarea
fornielor schimbului de experiență cu teme
legate de îmbunătățirea muncii în perioada
încheierii anului școlar.
O atenție deosebită trebuie să acorde toate
organele sindicale asigurării condițiilor ne-
cesare studiului individual, evitîndu-se supra-
încărcarea elevilor, studenților și cadrelor
didactice cu diferite sarcini. In centrul pre-
ocupărilor trebuie să stea munca cu elevii șt
studenții rămași în urmă- Ia învățătură, an-
trenîndu-i să participe la orele de consultații
și sprijinind organizarea muncii individuale
a cadrelor didactice cu aceștia.
In continuare, tovarășul Radu Petre a in-
sistat în mod deosebit asupra muncii pe care
trebuie s-o desfășoare organele sindicate,
sub îndrumarea organizațiilor de partid,
pentru mobilizarea oamenilor muncii cu ști-
ință de carte în lupta dusă pentru lichidarea
analfabetismului în patria noastră. Fiecare
activist din mișcarea sindicală trebuie să
considere ca o datorie patriotică de a lua
asupra sa unul sau doi neștiutori de carte
pe care să-i învețe să scrie și să citească.
Pentru buna organizare a activității și
odihnei pe timpul verii, organele sindicale
au datoria să sprijine conducerile instituții-
lor de învățămînt în îndrumarea muncii ca-
drelor didactice, studenților și elevilor. Prin-
tr-o justă planificare, respectînd cu strictețe
perioada de odihnă a fiecăruia, să se asi-
gure îndeplinirea activității lor din școală,
munca pentru culturalizarea maselor și pen-
tru dezvoltarea agriculturii.
O sarcină importantă a organelor sindi-
cale — a arătat tov. Radu Petre — este
aceea de a lua împreună cu organele de în-
vățămînt măsurile necesare pentru deschi-
derea în bune condiții a viitorului an școlar.
O mare atenție trebuie acordată terminărif
la timp a construcțiilor, reparațiilor și cură-
țeniei școlilor, internatelor, căminelor, canti-
nelor precum și aprovizionării la timp cu
alimente și combustibil.
Este de asemenea necesar ca organele sin-
dicale să mobilizeze cadrele didactice ca, îm-
preună cu elevii, că confecționeze materiale
didactice și să repare pe cele existente.
Pentru ca întreaga activitate ce va fi des-
fășurată în vederea realizării sarcinilor ce
stau în fața oamenilor muncii din învătămînt
să aibă un caracter organizat, tov. Radu
Petre a recomandat întocmirea în comun de
către organele sindicale și de învățămînt a
unor planuri de muncă în care să se pre-
vadă sarcinile fiecăruia și, pe baza lor, să
exercite îndrumarea și controlul.
Președintele C.C. al S.M.I. a încheiat cu-
vîntul său cerînd ca toți oamenii muncii din
învățămînt să-și intensifice eforturile pentru
realizarea întocmai și la timp a sarcinilor
ce le stau în față, pentru întîmpinarea cu
cinste a celui de al IV-Iea Congres al Sin-
dicatului Muncitorilor din învățămînt, ce va
avea loc în toamna acestui an.
Plenara C.C. al S.M.I. a adoptat un plan
de măsuri a cărui realizare va duce la îm-
bunătățirea muncii organelor sindicale și a
muncitorilor din învățămînt pentru ridicarea
calității învățămîntului, pentru educarea tine-
retului în spiritul păcii, democrației și prie»
teniei între popoare.
Pag. 4-a
GAZETA INVĂȚĂMINTULUI
Munca pe parcela experimentală
in atenția cabinetului pedagogic
★
Cabinetul pedagogic de pe lîngă secția de
învățămînt a Capitalei este hotarit să spri-
jine în acest an cu mijloace mai eficiente pe
profesorii de științe naturale în organizarea și
desfășurarea activității practice pe parcela
experimentală. In munca dusă anul trecut pe
parceia experimentală, școlile din București
au înregistrat o serie de realizări, dar au a-
vut și serioase lispuri, determinate în mare
parte de unele greutăți obiective. De pildă,
unii profesori de științe naturale au întîmpi-
nat greutăți in procurarea semințelor. Multi
au dovedit o insuficientă pregătire în ceea
ce privește executarea diferitelor lucrări prac-
tice agricole. S-a simtit foarte mult lipsa
unor îndrumări concrete privind organizarea
muncii pc terenul experimental școlar în con-
dițiile pe care le oferă orașul.
Urmărind înlăturarea acestor lipsuri șl
greutăți, cabinetul pedagogic de pe lingă
secția de învățămînt a Capitalei a luat în a-
cest an o serie de măsuri menite să-i ajute
efectiv în muncă pe profesorii de științe na-
turale din București. Astfel, s-au dat îndru-
mări în legătură cu organizarea și repartiza-
rea culturilor pe terenul experimental șco-
lar, ținîndu-se seama de Hotărîrile partidului
și guvernului cu privire la problemele agri-
culturii noastre, de cerințele programei, de
condițiile de sol și climă și de posibilitățile
școlilor din București. Cabinetul pedagogic
a alcătuit un material de îndrumare în legă-
tură cu felul cum trebuie conduse observa-
țiile elevilor asupra mersului lucrărilor efec-
tuate pe teren și asupra dezvoltării plante-
lor, precum și în legătură cu felul cum tre-
buie să-și noteze elevii aceste observatii pe
caietele lor, pentru a le întrebuința cu fo-
los. Acest material a fost discutat cu me-
todiștii și responsabilii cercurilor pedagogi-
ce ale. profesorilor de științe naturale încă
din luna februarie.
De asemenea, cu ajutorul Institutului de
cercetări agronomice, cabinetul pedagogic a
procurat semințe necesare școlilor și le-a
distribuit din vreme prin cercurile pedago-
gice.
O atentie deosebită acordă acum cabine-
tul îndrumării concrete a profesorilor de
științe naturale în executarea lucrărilor pla-
nificate pe parcelele experimentale. In acest
scop, în colaborare cu secția agricolă a sfa-
tului popular al Capitalei, cabinetul a orga-
nizat în cadrul cercurilor pedagogice o se-
rie de lecții practice privind lucrările agri-
cole de primăvară. Lecțiile au fost conduse
de către inginerii agronomi ai secțiilor agri-
cole ale sfaturilor populare raionale. Cu
prilejul acestor lecții, profesorii de științe
naturale și-au însușit cunoștințe deosebit de
prețioase pentru activitatea lor practică cu
elevii
De exemplu, profesorilor de știinte natu-
rale din raioanele Lenin, Nicolae Bălcescu și
1 Mai li s-a arătat cum se obțin răsaduri cu
ajutorul răsadnițelor calde, semi-calde șt
reci. In raionul Nicolae Bălcescu s-a orga-
nizat o astfel de lecție pe terenul experimen-
tal al școlii mixte de 7 ani nr. 108. Se pre-
gătise din timp materialul necesar pentru
construirea unei răsadnițe calde și se făcuse
o groapă adîncă de 60—70 cm., lată de HO—
120 cm. pe fund și de 160 cm. la suprafață.
De asemenea, se pregătise un toc din scîn-
duri pe măsura gropii, o grămadă de gunoi
de grajd cu bălegar proaspăt de cal, pămînt
dc arătură, mraniță, nisip și cenușă.
Tovarășii profesori au urmărit cu mare a-
tenție executarea răsadniței. Pe fundul
gropii s-a așternut mai întîi un strat de gu-
noi, gros de 60 cm, care s-a bătătorit apoi
cu piciorul de către copii, așa ca să nu ră-
mînă goluri. Pentru a se împiedica dezvolta-
rea ciupercilor, pe stratul de gunoi bătătorit
s-a presărat cenușă. S-a așezat apoi un strat
gros de 15—18 cm. de pămînt negru ames-
tecat cu mraniță, în proporție de 2/3 mra-
niță. Peste acesta s-a împrăștiat nisip și
s-a nivelat apoi cu grebla pentru a se a-
mesteca nisipul cu pămîntul. S-a exolicat că
nisipul ajută la dezvoltarea normală a ră-
sadurilor, deoarece împiedică formarea
scoarței. S-a nivelat suprafața pămîntuluicu
o scindură, s-au așezat ramele cu sticlă și
s-a acoperit răsadnița cu rogojină, atrâgîn-
du-se atenția că trebuie lăsată să se încăl-
zească 7—8 zile. Cînd temperatura răsadni-
ței s-a normalizat la 22”—28°, cînd au apă-

Situația invățămintului in unele țări participante la Conferința de la Bandung
R. P. CHINEZA
Față de anii dinaintea eliberării, în R.P.
Chineză numărul tinerilor încadrați în
diferitele forme de învățămînt a crescut
de 2,67 ori în învățămîntul superior, cu
96 la sută în învățămîntul mediu, cu 117
la sută în învățămîntul elementar și cu
226 la sută în învățămîntul preșcolar.
In provincia Hebei, de pildă, s-au alocat
anul acesta 164.000 milioane yeni pentru
construirea și lărgirea capacității școlilor
elementare, sumă care depășește aproape
de două ori pe aceea cheltuită în același
scop în anul 1952. Numărul școlilor me-
dii din provincia Hebei a crescut de ase-
menea de la 189 în 1949, la 357 în 1953,
iar numărul elevilor de la 53.000 la
171.000. In prezent, numărul total al ele-
vilor școlilor elementare din această pro-
vincie este de aproximativ 220.000.
In orașul Ciunțin, unde numărul ele-
vilor este anul acesta cu aproximativ 50
la sută mai mare față de anul trecut, au
fost construite șase noi școli medii și o
școală pedagogică. Alte nouă școli medii
ati fost lărgite. In acest oraș există în
prezent aproximativ 40 de școli medii și
20 de școli tehnice de construcții, econo-
mice, sanitare ete.
In provincia Tziansu s-au înscris anul
acesta în școlile de iarnă pentru lichida-
rea analfabetismului 1.400000 de țărani,
adică 25 la sută mai mult decît In 1953.
R.P.D. COREEANA
După încheierea armistițiului, paralel
cu refacerea generală a econom!ei națio-
nale a R.P.D. Coreene, s-a desfășurat o
muncă intensă pentru lărgirea rețelei de
instituții de învățămînt. pentru refacerea
clădirilor de școli, pentru îmbunătățirea
metodelor de predare. Spre sfîrșitul anu-
lui 1954 au fost construite din nou peste
15.000 săli de clasă. Numărul elevilor
din școlile elementare a crescut în anul
1954 cu 87.000 față de amil 1953. numă-
rul elevilor din școlile medii a crescut cu
44-000, Iar numărul studenților a crescut
cu 2800. Peste 500 de absolvenți ai insti-
tuțiilor de învățămînt superior și ai aspi-
ranturii și peste 6000 de practicanți teh-
nicieni care au studiat în U.R.S.S. și în
țările de democrație populară au terminat
cursurile și s-au întors în patrie-
In prezent, în R-P.D. Coreeană se des-
rut primele buruieni, se pot însămînța ardei,
vinete, roșii, varză.
Inginerul agronom a dat apoi îndrumări
in legătuiă cu semănatul și îngrijirea răsa-
durilor în răsadniță, semănatul în rînduri,
aerisirea treptată, mai ales cînd apar pică-
turi de apă pe geam, udatul cu apă călduță,
aplicarea de îngrășăminte chimice, potasice
și azotoase, dizolvate în apa de udat.
S-a explicat apoi repicatul. Cînd planta
are 3—4 frunze, se muta în răsadnița vecină,
special amenajată, fn lădiță sau în ghivece
nutritive. Dacă timpul s-a încălzit și condi-
țiile nu mai diferă de cele dinăuintru, în
ceea ce privește tâmpe ral una, se lasă plan-
tele descoperite timp de 3—4 zile, pentru a
se căli. Apoi sînt transplantate la locul defi-
nitiv In straturi pregătite din timp.
Inginerul agronom le-a vorbit apoi cadre-
lor didactice despre folosirea răsadniței
semi-calde, atunci cînd timpul se menține fri-
guros pînă spre sfîrșitul primăverii. Răsad-
nița semi-caldă se construiește la fel cu cea
caldă, numai că stratul de gunoi are numai
30—35 cm. grosime.
In cazul că nu se poate face nici răsad-
niță caldă, nici semi-caldă, se amenajează o
răsadniță rece, la care lipsește complect stra-
tul de gunoi.
întrebările profesorilor i-au oferit ingine-
rului agronom prilejul să lărgească explica-
țiile date, ținînd seama de condițiile variate
ale școlilor. Astfel, a arătat că in școlile
care nu au posibilitate să-și construiască o
răsadniță se poate pregăti răsadul și în ca-
mere. în lădițe cu dimensiunile de 50x30x14
cm. Pe fundul lădiței se așează un strat de
pietricele sau cioburi, pentru a se realiza
drenajul. Peste acesta se pune pămînt com-
pus dintr-o parte de pămînt de arătură,
două părți mraniță șl o parte nisip. înainte
de semănat se trasează șanțulele la distanța
ue 2—3 cm. unul de altul, pe care sc sea-
mănă semințele. După semănat se acoperă
lădițele cu geamuri și se pun la un loc cald,
cu o temperatură de 20°—25°. De îndată ce
plantele răsar, geamurile sînt îndepărtate,
iar lădițele se așează la ferestrele dinspre
lumină Cînd temperatura de afară crdște
(trebuie 3-5° pentru varză și 7-8° pentru
roșii), se scot lădițele cu răsad în aer liber
și se așează lîngă peretele clasei îndreptat
spre sud, într-un loc ferit de vînturi reci.
In timpul nopții lădițele trebuie aduse în în-
căperi cu o temperatură de 10°. La apariția
primei frunze, plantele sînt repicate în alte
lădițe, sau direct în straturi.
Profesorii de științe naturale au primit in-
dicații și în legătură cu pregătirea stratu-
rilor, care, în regiunea noastră, nu trebuie
să fie ridicate mai sus de nivelul pămîntu-
lui, pentru a nu fi expuse secetei.
In cadrul discuțiilor purtate la ședințele
cercurilor pedagogice s-a insistat mult asu-
pra necesității organizării de culturi compa-
rative, care dau elevilor posibilitatea să în-
țeleagă și să tragă ușor concluzii asupra
rezultatelor folosirii celor mai bune metode
agrotehnice. De asemenea, s-a discutat des-
pre felul cum trebuie folosite îngrășămintele
atunci cînd acestea sînt în cantități insufi-
ciente
Lecțiile practice pentru înarmarea cadre-
lor didactice cu cunoștințe privitoare la or-
ganizarea și desfășurarea muncii pe parcela
școlară au constituit un ajutor real în acti-
vitatea acestora. In unele raioane însă, nu
s-a pregătii din timp materialul necesar de-
monstrării diferitelor lucrări, ceea ce a pre-
lungit durata lecțiilor. De asemenea, unii
ingineri agronomi au alunecat prea mult pe
panta teoretizării, uitînd că profesorii au
mai multă nevoie de îndrumări practice.
Unele secții de învățămînt raionale, cum
este, de pildă, secția de învățămînt a raio-
nului Gh. Gheorghiu-Dej, au întîrziat mult
cu organizarea unor asemenea lecții practice.
Cabinetul pedagogic al Capitalei trebuia
să sprijine mai îndeaproape secțiile de în-
vățămînt raionale în ceea ce privește asigu-
rarea unei legături trainice cu secțiile agri-
cole ale sfaturilor populare din raioanele
respective
ELENA GOLD1Ș
metodistă la cabinetul pedagogic
de pe lîngă secția de învățămînt
a Capitalei
Reprezentantii a 29 de țări din două mari continente ale lumii — Asia și
Africa — continente care totalizează peste 1 miliard și jumătate de oameni,
adică mai mult de jumătate din populația globului, s-au întrunit pentru prima
oară la Bandung, în Indonezia, la is aprilie, pentru a discuta căile îmbunătă-
țirii vieții și dobîndirii libertății popoarelor țărilor Asiei și Africii aflate sub
dominația imperialiștilor.
Conferința de la Bandung este menită să demonstreze odată mai mult
marile schimbări care s au produs în anii din urmă în cele două continente,
și in special în Asia. După decenii și chiar secole de asuprire colonialistă, po-
poarele Asiei pășesc cu hotărîre pe calea eliberării.
In cadrul ședinței din 18 aprilie a conferinței de la Bandung a fost anun-
țate constituirea a două comitete de lucru : comitetul pentru problemele eco-
nomice și comitetul pentru problemele culturale. In dimineața zilei de 19
aprilie a avut loc prima ședință a Comitetului pentru problemele culturale a
conferinței țărilor Asiei și Africii, sub președinția lui Mohamed Yamin, mini-
strul Invățămintului al Indoneziei.
In legătură cu problemele culturale ale țărilor participante la conferința
de la Bandung, socotim util să înfățișăm cititorilor gazetei noastre, in cele ce
urmează, unele aspecte ale școlii din citeva țări ale Asiei și Africii. In timp ce
în țări ca R. P. Chineză, R.P.D. Coreeană, R. D. Vietnam puterea populară
a deschis învățămîntului largi perspective de dezvoltare, în timp ce în alte
țări, ca de exemplu India și Birmania eliberarea de sub jugul colonja-
llst a avut ca rezultat obținerea unor îmbunătățiri în folosul școlii, în alte țări,
cum sînt Turcia, Yemenul, Ceylonul, Marocul, etc., înrobirea de către impe-
rialiști face să domnească analfabetismul, incultura, ignoranța.
fășoară lucrările pregătitoare în vederea
introducerii de la 1 august 1956 a învă-
țămlntului elementar general obligatoriu.
PAKISTAN
Puțini dintre copiii din Pakistan știu ce
înseamnă bucuria de a descifra primele
slove sau de a așterne prima literă pe
caiet. Un recensămînt recent efectuat
chiar de cercurile oficiale pakistaneze a
arătat că 76,2 la sută din populație este
analfabetă. Chiar și în puținele școli care
funcționează, condițiile sînt de așa natură
îneît ele fac aproape imposibilă învăță-
tura. Copiii stau la școală pe podeaua
acoperită cu iarbă, și o astfel de școală
trebuie să deservească de obicei 4-5 sate
INDIA
In India, țară care s-a elibennt de
sub jugul colonialist englez, au fost ob-
ținute o serie de realizări în domeniul în-
vățămintului.
După cum a anunțat recent postul de
radio Delhi, potrivit datelor comunicate
Adunarea tinerilor geografi
Cercul tinerilor geografi de .la școa'ia
medie cu limba de predare germană din
Mediaș a organizat de curînd o adunare
festivă cu tema : „Excursia noastră din
vara anului 1954 în nordul țării". La adu-
nare au participat și elevii claselor
I—VII.
Conducătorul cercului a adardat o deo-
sebită grijă pregătirii acestei adunări,
antrenînd pe toți membrii cercului. Unii
au pregătit mici referate în care au expus
cunoștințele pe care le-au cules din vizi-
tarea diferitelor localități. Alții au primit
sarcina să redea prin povestiri impre-
siile lor. S-au strîns și s-au sistematizat
toate fotografiile făcute du prilejul ex-
cursiei, pentru a fi proiectate cu epidia-
scopul și comentate. Conduși de profeso-
rul lor, elevii au făcut exerciții de proiec-
tare a fotografiilor. S-au executat o hartă
plastică a locurilor cunoscute în timpul
exc'ursiei, o colecție de minereuri, cupnn-
zînd eșantioane de minereu de pirită,
blendă, carborund, antimoniu, plumb,
mangan, precum și un ierbar.
La începutul adunării, conducătorul
cercului de geogrlafie a arătat obiectivele
urmărite în organizarea excursiei. In pri-
mul rînd, s-a urmărit să li se dea elevi-
lor posibilitatea de a cunoaște bogățiile
și frumusețile de nedescris ale patriei
noastre, de a cunoaște locuitorii anumi-
tor regiuni, obiceiurile și felul lor de
viață. De asemenea, excursia trebuia să-i
ajute pe elevi să cunoască diferitele asj
pecte ale muncii în fabrici și uzine, să
vadă realizările obținute de muncitori,
care dau patriei tot mai multe produse
și de mai bună caiitate, să contribuie la
lărgirea și adîncirea cunoștințelor însu-
șite în cadrul lecțiilor.
Participanțiloj Ia adunare li s-a po-
vestit apoi cum a fost pregătită excursia,
care a durat 17 zile, și li s-a arătat itine-
rariul ei. La excursie au luat parte 35 de
elevi din clasa a X-a și 23 de elevi din
clasa a IX-a, însoțiți de 8 învățători și
profesori. Ei nu vor uita niciodată zilele
minunate cînd au colindat prin minunate
colțuri ale patriei. Cu trenul, cu căruța,
cu mașina, pe plută și de multe ori pe
jos au dutreierat cîmpii, podișuri, dealuri,
munți, defilee, păsuri și depresiuni. Au
O acțiune prost organizata
Pentru a veni în ajutorul studenților
de la cursurile fără frecventă ale facul-
tăților de fizico-matematici și biologie,
cabinetul pedagogic de pe lîngă secția de
învățămînt a regiuniiA Pitești a luat ini-
țiativa să organizeze în orașul Pitești un
centru de consultații. Conform planului
de acțiune al cabinetului pedagogic re-
gional, consultațiile au fost planificate
din două în două săptămîni, începînd de
la 6 martie.
Din primele zile ale aplicării acestui
plan, însă, s-a constatat că acțiunea este
prost organizată. La 6 martie, de pildă,
nu s-au ținut consultații, deoarece circu-
lara secției de învățămînt a regiunii cu
în Camera populară a parlamentului in-
dian, în 1954 peste 300-000 de persoane
au urmat cursurile de alfabetizare. In
statul Bombay 200.000 de persoane au
învățat să scrie și să citească.
Cu toate acestea, potrivit datelor recen-
sămintului din 1951, publicate recent, în
India numai 60.000 000 de oameni sînt
știutori de carte, adică 16,6 la sută din
totalul populației.
RD. VIETNAM
In școlile din R-D. Vietnam învață
acum peste 740.000 de elevi.Dintre aceștia
10.000 au venit din Vietnamul de sud.
La Hanoi și la Gia Lam învață 48 H6
elevi, ceea ce înseamnă cu 7176 mai mult
decit înainte de eliberare. Printre aceștia,
cei mai mulți sînt fii dc muncitori și
țărani care înainte de eliberare nu aveau
posibilitate să învețe la școală .
In regitmea Hanoi funcționează în pre-
zent 29 de școli medii și 194 de școli
In școlile din Repu-
blica Populară Ungară
se dă o deosebită a-
tenție legării învăță-
mintului de practică.
Instituțiile de învăță,
mint sint înzestrate cu
laboratoare și un bo-
gat material didactic.
In clișeu : In labora-
torul școlii medii din
Sztcsiny, regiunea Ne-
grâd.
urcat pe crestele munților, s-au odihnit
printre florile de pe pajiștile alpine.
Multe prietenii au -legat elevii cu oa-
menii cunoscuti prin aceste locuri. Au
stat de vorbă cu muncitorii forestieri d.n
Maramureș și din Moldova, cu ciobanii
de pe crestele Rodnei. cu țăranii munci-
tori din Năsăud și din Gheorghieni.
La sfîrșit au fost arătate și lipsurile
constatate în organizarea acestei excursii.
Atît durata, cît și itinerariul ei au fost
prea mari. Din această cauză, în ultimele
zile ale excursiei elevii s-au simțit obo-
siți. Ei nu au mai putut avea o atitudine
activă față de mulțimea impresiilor. De
aceea, Colectivul didactic a hotărît ca în
organizarea viitoarelor excursii să se res-
pecte cu mâi multă grijă particularitățile
de vîrstă iale elevilor, programîndu-se
excursii mai scurte și cu o durată mai
mică.
întreaga desfășurare a adunării a dat
elevilor posibilitatea să înțeleagă mai
bine frumusețile și bogățiile ținuturilor
vizitate de excursioniști, ie-a trezit do-
rința de a studia mai temeinic lecțiile de
geografie, de fizică, de științe naturale,
dorința de a participa și ei la astfel de
excursii.
Anunțarea programului excursiilor ce
se vor organiza în timpul verii i-a bucu-
rat mult pe elevi. Elevii clasei a VUI-a
vor cutreiera văile și culmile Munților A-
puseni. Cei din clasa a IX-a vor vizita re-
giunea Baia Mare și vor urca pe munții
Rodnei. Elevii din clasa a X-a vor vizita
întreprinderile din Timișoara, din Reșița
și Anina, vor privi Dunărea la Cazane,
se vor urca pe culmea Parîngului.
Organizînd astfel de excursii și utili-
zînd în cadrul lecțiilor și al cercului tine-
rilor geografi tot materialul cunoscut și
cules de elevi cu aceste prilejuri, profe-
sorii de geografie de la școala medie cu
limba de predare germană din Mediaș
sînt siguri că vor reuși să ridice nivelul
predării geografiei, să înarmeze pe elevi
cu cunoștințe adinei și trainice.
G. SERVATIUS
privire la organizarea acestora a ajuns
la raioane abia la 12 martie, astfel că
studentii n-au putut fi mobilizați. La 20
martie, deși s-au prezentat mulți studenti,
consultațiile n-au avut loc deoarece au
lipsit profesorii. Lucrurile s-au petrecut la
fel și Ia 3 aprilie.
In fata unei asemenea organizări, stu-
dentii se întreabă, pe bună dreptate: în-
seamnă oare acesta un ajutor din partea
secției de învățămînt a regiunii, sau pier-
derea timpului și a banilor pentru trans-
port ?!
DUMITRU STAN
Săpata de Jos, raionul Costești
elementare. Noua universitate popu’ară
și Institutul de Științe de Ia Hanoi și-au
deschis larg porțile pentru fiii poporului
vietnamez.
Mobilierul și materialul didactic al șco-
lilor, aparatele de laborator și manualele
au fost distruse de către colonialiștii fran-
cezi. Totuși, guvernul R.D. Vietnam s-a
îngrijit ca toate acestea să fie refăcute
și complectate. Numai anul acesta, de
exemplu, guvernul a editat 362.800 de
manuale pentru școlile de toate gradele.
JAPONIA
Datorită ocupației americane, situația
învățămîntului japonez este foarte grea
Sindicatul corpului didactic din prefectu-
ra Nagasaki a controlat frecvența la școli-
le elementare și medii pe o perioadă de
3 luni. Controlul a arătat că din 30.000
de școlari, 845 nu au frecventat școala,
din diferite cauze, timp de mal bine de o
lună, 4500 — de la o săptămînă p;nă la
o lună. Peste 780 de copii nu au frecven-
tat școala din cauza mizeriei cronice în
care trăiesc părinții lor; 2400 de copii
din cauză că nu au avut ce mînca ; 2800
nu au putut plăti taxa școlară.
Ziarul englez „Manchester Guardian"
scria recent că 72% din numărul studen-
ților japonezi sînt nevoiți, fără succes de
altfel, să-și caute de lucru, pentru a aven
cu ce trăi și pentru a-și plăti taxele.
MAROC
In Maroc, dintr-un număr de 2 mi-
lioane de copii de vîrstă școlară, frec-
ventează școala mai puțin de 200.000.
Alocațiile pentru învățămînt nu reprezin-
tă nici 8 la sută din bugetul general al
Marocului, iar aceste alocații, raportate la
totalul populației, arată că, deși populația
marocană constituie 95 Ia sută din popu-
lația totală a țării, numai 4 la sută din
bugetul generai este destinat instruirii
școlare a copiilor marocani.
La Casablanca nu există decît două sau
trei școli elementare pentru copiii maro-
cani, deși acest oraș are 700.000 de locui-
tori. In tot Marocul sînt numai trei școli
medii pentru o populație de 9.000.000 de
locuitori.
^eaafa-fosfor actn in fupta^^^^:
t pentru sporirea prodosfiei ugriGolo
Pentru sporirea producției de porumb
In anul acesta, în fața oamenilor muncii
de pe ogoare stă sarcina obținerii unei re-
colte mult sporite față de anii trecuți. Pen-
tru dezvoltarea economiei noastre naționale
și pentru ridicarea nivelului de trai al po-
porului are o foarte mare însemnătate spo-
rirea producției de porumb. Partidul și gu-
vernul au pus în fața oamenilor muncii din
agricultură sarcina de a obține în acest an
o producție medie pe tară de cel puțin 2000
kg porumb la hectar. Âjutînd țăranilor mun-
citori să îndeplinească această sarcină, ca-
drele didactice din școlile sătești au datoria
să răspîndească în rîndurile lor cunoștințele
agrotehnice înaintate cu privire la cultiva-
rea porumbului, să-i sprijine activ în aplica-
rea acestor cunoștințe.
In primăvară, pe ogoarele unde se va
cultiva porumb arătura de toamnă se gră-
pează imediat ce timpul permite și pînă la
însămînțare se lucrează cu cultivatorul
cu labe de gîscă — odată sau de două ori
pentru a se distruge buruienile care răsar.
Pentru distrugerea buruienilor se recoman-
dă să se folosească prășitoarea în cazul
cînd nu există cultivatoare cu tracțiune ani-
mală.
Lucrările din primăvară au drept scop
păstrarea apei în sol și distrugerea buruie-
nilor. In cazul cînd nu s-au executat arături
de toamnă, se execută cît se poate de timpu-
riu primăvara, îndată ce solul se poate lu-
cra, o arătură superficială, în vederea însă-
mînțării. Arătura se grăpează imediat, pen-
tru a se pierde apă cît mai puțină prin eva-
porare.
Semănatul se execută atunci cînd tempe-
ratura solului are cel puțin 8°C. Dacă se
seamănă mai devreme, cînd solul este mai
rece, semințele vor încolți mai greu și exis-
tă pericolul ca acestea să mucegăiască sau
să fie distruse de larve. Semănatul porum-
• bului nu va trebui nici să întîrzie, deoarece
orice înttrziere de la data cînd se poate e-
fectua însămînțarea produce o micșorare a
recoltei. In unii ani, dacă se întîrzie prea
mult semănatul tn regiunile de cîmpie, să-
mînța poate să nu mai răsară deloc din
cauza secetei.
Deci data semănatului la porumb trebuie
aleasă cu pricepere, în funcție de condițiile
meteorologice ale anului respectiv, astfel în-
eît sămtnța să găsească în sol condițiile op-
time de temperatură, umiditate și aerație, să
răsară repede — aceasta fiind prima garan-
ție pentru obținerea unei producții mari.
In regiunile secetoase ale țării noastre, cu
soluri ușoare, adîncimea de însămînțare va-
riază între 8—10 și chiar 12 cm., pentru
ca sămînța să găsească umiditatea necesară
în vederea germinării. In regiunile cu climă
mai umedă, pe soluri grele și reci, porumbul
se însămînțează la adîncimea de 5-6 cm,
pentru a putea găsi condițiile de tempera-
tură și aerație necesare germinării. Distan-
țele la care se însămînțează porumbul va-
riază în funcție de soiul respectiv. Pentru
soiurile cu talie mare (Dinte de cal, Dobro-
gean, Lăpușnean etc.) distanța între rînduri
este de 70 -cm, iar pe rînd plantele se ră-
resc la 50 cm. Soiurile cu talie mijlocie (Por-
tocaliu, Galben-timpuriu, Bănățean etc.) se
seamănă la 60/50 cm, iar soiurile de talie
mică (Cincantin, Hăngănesc etc.) la distan-
țele de 50/50 cm.
Atetodele de semănat practicate în țara
noastră sînt variate, însă nu toate asigură
condițiile necesare pentru dezvoltarea cul-
turii îa decursul perioadei de vegetație.
A apărut revista „NATURA", organ
al Societății de științe naturale și geo-
grafie din Republica Populară Romî-
nă. nr. 1, ianuarie-februarie 1955.
In cuprins :
*** Cinci ani de la înființarea Societă-
ții de știinte naturale și geografie
din R.P.R.
N. SĂLAGEANU: Expoziția Unională
de Agricultură
C. HERBST: Monografia fizico-geo-
grafică și economico-geografică a
R.P.R.
J1RI KINKL: Unități de măsură geo-
grafice ți marinărești.
I.	SANDRU : Citeva probleme de geo-
grafie urbană ale orașului Bacău
C. ILCHIEVICi: Cultura plantelor fu-
rajere și importanța lor pentru creș-
terea animalelor.
COLECTIVUL DE LA MUZEUL „GR.
ANTIPA" : Date preliminare asupra
faunei perdelelor forestiere de protec-
ție Valul lui Traîan — Dobrogea și
Mărculești — Bărăgan.
*
A apărut nr. 14 al revistei trimes-
triale „Enseignants du Monde" (Pe-
da^ogii lumii), publicație internațio-
nală, sindicală și pedagogică.
In nr. 14 al revistei sînt publicate
printre altele :
HENRI WALLON — Apelul pentru
pace.
PAUL DELANOUE — Despre educa-
ția democratică.
„Bis wann,
Există la Munchen o universitate cu
vechi tradiții, cu cărturari cunoscuți și mii
de studenți. Dar mai există in același Mun-
c.ten — șl in incinta aceleiași universități —
ceva deosebit: „Ojiciul de ajutorare rapidă
a studenților". După cum sună această fir-
mă, prinsă între două colonade de marmo-
ră, s-ar crede că „oficiul" deosebit despre
care vorbim ar ți un caritabil organ creat
pentru studenții nevoiași ce se dovedesc a
ți cei mai sirguincioși la cursuri. Lucrurile
stau însă cu totul altfel. Vizitatorii acestui
locaș al studenților, poposind in dreptul
firmei dintre cele două colonade de marmo-
ră. rămin impresionați de mulțimea pe-
striță de studenți care așteaptă în fața ușii
masive de sub firma binecuvîntătoare. Din
timp în timp, ușa este dată alene tn lături
de un om mătăhălos, în uniformă de po'-
tar. Omul cuprinde din ochi mulțimea șl.
după ce-și răsucește musiața-melc, Iși dă
drumul graiului grav:
— Achtung ! Achtung I...
...La crișma „Bunu-i dumnezeu" se află
în stare de ebrietate belicoasă doi ofițeri
superiori din armata americană. Domnul
crișmar cere patru studenți pentru a i în-
soți pe misterii ofițeri pînă la poligonul de
tragere. Plata pe loc, la bar ! Una la mină'..
— Achtung! Achtung I...
.. Doi domni tn vîrstă, din societatea înal-
O metodă de semănat este cu atît mal
bună cu cît repartizează fiecare sămînță,
în așa fel Incît fiecare plantă din lan să
primească o cantitate suficientă și egală de
hrană și lumină.
Semănatul porumbului în urma plugului
este cel mai nepotrivit, deoarece prin arătu-
ră terenul pierde o cantitate foarte mare de
apă, sămînța se îngroapă prea adînc și ne-
tiiiform, ceea ce face ca semănătura să apa-
ră cu multe gclurk iar răsărirea să se facă
neuniform. Din aceleași motive nu este re-
comandabil nici semănatul cu parul sau căl-
cîiul, după ce terenul a fost arat. Aceste
două metode trebuie definitiv părăsite, deoa-
rece ele produc pagube, obținîndu-se întot-
deauna producții prea mici la hectar com-
parativ cu aplicarea metodelor Înaintate de
însămințare a porumbului.
Semănatul porumbului cu mașina este cel
mai economic și rațional. Cu semănătoarea
obișnuită Se poate semăna în rînduri conti-
nui. urmînd ca după răsărire să se efectue-
ze buchetatul și răritțjl plantelor pe rînd, la
distanțe convenabile.
Metoda cea mai avansată din punct de
vedere agrotehnic și care dă cele mai ridi-
cate sporuri de recoltă este metoda semăna-
tului în cuiburi dispuse în patrat. Semăna-
tul porumbului în patrat se poate realiza
prin marcarea terenului cu ajutorul sapei
sau cu mașini speciale care seamănă porum-
bul direct în patrat. In gospodăriile țără-
nești, metoda semănatului porumbului în
patrat trebuie să devină singura metodă de
Însămînțare a porumbului.
Marcarea terenului in patrate se efec-|
tuează cu ajutorul unui marcator simplu de
lemn, care are dinții așezați la distanța de
însămînțare. In acest caz, soiurile cu talie
înaltă se seamănă la distanța de 70/70 cm,
soiurile cu talie mijlocie ia 60/60 cm, iar
cele cu talie mică la 50/50 cm.
In cazul cînd semănatul se efectuează cu
mașini speciale de semănat în patrat, dis-
tanța de însămînțare e de 70/70 cm, pentru
ca întreținerea culturilor să se facă meca-
nizat, cu extirpatoarele tractate de trac-
toare.
După ce s-a efectuat marcarea terenului
într-un sens și în altul, în colțurile fiecărui
patrat, la întretăierea liniilor trasate de mar-
cator, se face cu sapa o mică groapă la o
adîncime de 8—10 cm, In care se pun 4—5
boabe de porumb. Se astupă apoi cu pă-
mlnt și se apasă ușor cu piciorul.
Metoda semănatului în patrat este cca mai
bună metodă, deoarece fiecare plantă va pri-
mi o cantitate suficientă de lumină, căldură
și hrană, se va dezvolta în condiții optime,
iar recolta va fi mai mare. In afară de
aceasta, întreținerea ulterioară prin prașiie
a culturii se poate face mecanizat în am-
bele sensuri, fie cu prășltoare cu tracțiune
animală, fie cu extirpatoare cu tracțiune
mecanică, astfel îneît porumbul să primea-
scă la timpul cei mai potrivit și într-o pe-
rioadă scurtă prașilele de care are nevoie.
Sporurile de recoltă obținute prin semă-
natul tn patrat sînt foarte mari față de se-
mănatul în rînduri obișnuite, care apoi se
răresc, sau față de semănatul după plug sau
cu parul.
Gospodăriile colective, gospodăriile de stat
și gospodăriile țărănești care au aplicat
această metodă tn țara noastră au obținut
sporuri de recoltă între 500—1000 kg la
hectar.
Cont univ. ION EFTIMIE
T. S. MALȚEV: Despre metodele de
lucrare a solului și de însămînțare
care contribuie la obținerea unor re-
colte bogate și stabile la culturile a-
gricole
R. LUNCAN: Terenul experimental de
geografie și știinte naturale din ra-
ionul Grivița Roșia — București
GR. 1LIEȘ: Proiect de activitate geo-
grafică cu elevii în lumina proiectil
lui de Directive ale Congresului al
II-lea al P.M.R.
MARIA RAIANU: Metode practice
pentru controlul semințelor
I. TARJAN : Culturi și experiențe ce se
pot executa pe lotul școlar în dife-
rite regiuni ale tării
P. DAB1JA: Lucrări de primăvară pe
Iotul școlar
E. IONESCU Studierea unor proble-
me de agricultură la lecțiile de bo
tanică în clasa a Vl-a
DR. V. POP: Molia florilor de cireș
*“ Din revistele sovietice.
★
A. W. BERRY — Discriminarea în șco-
lile americane.
MARIA MARCHANT — Efortul cul-
tural In Indonezia.
N. NIKOLAEV — Despre disciplină.
Nașterea unui coleCtiv.
Revista poate fi găsită la bibliote-
cile cam.tetelor sindicale raionale, co-
mitetelor sindicale de instituție din în-
vătămîntul superior, precum si la cq-
mitetele sindicale regionale.
Kollega?“
tă, de profesie pensionari SS-iști, caută
studenți pentru a le procura zilnic flori
din cele mai alese și mai mirositoare, spre
a se împodobi sălile de întrunire ale foșț^^
lor militari hitleriști. Subvenționează XU
promptitudine organizația „Casca de oțel''l
Două la mină...
— Achtung! Achtung!...
...Muzeul zoologic de stat din Nymphe^L
burg caută studenți pentru jupuirea ur^ff
elefant decedat într-un parc de animale
sălbatice. Trei la mină !...
Și ofertele de „ajutorare rapidă a stu-
denților" continuă:
...Marnă soacră, cu domiciliu forțat în
strada Afroditei 45, caută studente pentru
a îngriji citeva ceasuri copilul doamnei ma-
me plecată să admire o nouă producție a
Holluwood-ului...
...Pentru dublarea în limba germană a fil-
mului american .Șuiere in junglă" se cer
studenți care să fluiere...
— Achtung! Achtung!...
Așa se aude în fiecare zi, pînă tir zi», vo-
cea gravă a omului mătăhălos din dreptul
firmei „Oficiul de ajutorare rapidă". Iar
după ce glasul piere și ușa bunului oficiu
se închide, s-aud zeci de glasuri care se
intreabă cu revoltă:
— Bis wann, Kollega, bis wann?... (Pî^
cind, colega, pină cînd ?...)
G. IONAȘCU ,
Redacția si administrația: București, atr. Splru Haret
nr. 12. Telefon 4.24.00. Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Sctntell
,1. V. Stalin" București, Piața Sctnteii.
I
l