Biblioteca Centrală j
Regională
Hunedoara-Deva \
Proletari din toate țările, uniți-vă !
Organ al Ministerului învățăm! ntului și al Comitetului Central
al Sindicatului Muncitorilor din
Invățămînt
ANUL VII Nr. 314
4 PAGINI, 25 BANI
Vineri 15 aprilie 1955
In memoria marelui Lenin
Să sprijinim activ
organizațiile de tineret
In școlile patriei noastre ae întărește ne-
contenit activitatea organizațiilor U.T.M. șl
de pionieri, care aduc o însemnată contri-
buție la ridicarea simțului de răspundere al
elevilor față de învățătură, la educarea lor
în spiritul comunismului. Prin sarcinile sale,
prin mijloacele pe care le folosește, activi-
tatea organizațiilor U.T.M. și de pionieri re-
prezintă o parte integrantă a muncii instruc-
tiv-educative, fiind legată în mod indisolu-
bil de interesele școlii și familiei, de inte-
resele tuturor oamenilor muncii din țara
noastră.
Organizațiile U.T.M. șl de pionieri consti-
tuie ajutoarele cele mai apropiate ale peda-
gogilor, sprijinul lor cel mai însemnat în
lupta pentru înarmarea elevilor cu cunoștin-
țe temeinice, pentru educarea acestora în
spiritul disciplinei conștiente.
Acordînd o mai mare atenție activității or-
ganizațiilor U.T.M. și de pionieri din școală,
ocupîndu-se mai temeinic de viața lor, nu-
meroși pedagogi știu să folosească just
marele ajutor pe care-1 pot primi din par-
tea acestor organizații. Astfel, colectivul
didactic al școlii medii de fete nr. 8 din
raionul Stalin al orașului București se
preocupă cu grijă de îndrumarea organi-
zațiilor de tineret din școală. Ca urmare, a
crescut și contribuția acestora la bunul mers
al activității instructiv-educative. De exem-
plu, datorită faptului că problema muncii
politico-educative în organizațiile U.T.M. și
în unitățile de pionieri a fost dezbătută a-
deseori în ședințele consiliului pedagogic,
conținutul acestei munci s-a îmbunătățit,
ceea ce a determinat ridicarea simțului de
răspundere față de învățătură a! utemiste-
lor și pionierelor. In planul școlii sînt for-
mulate în mod precis sarcinile cadrelor di-
dactice — în special ale diriginților — în
ceea ce privește îndrumarea activității orga-
nizațiilor de tineret și de pionieri.
Tot mai numeroși sînt pedagogii din șco-
lile noastre care ajută concret utemiștii și
pionierii în desfășurarea adunărilor temati-
ce, așa îneît acestea să fie cît mai interesante.
Cu ajutorul tovarășei profesoare Elena Ha-
bar, pionierele de Ia școala nr. 1 de fete din
orașul Giurgiu organizează adunări deosebit
de atractive. De exemplu, adunarea cu tema
„Patria mea" a fost pregătită cu multă mi-
nuțiozitate. La propunerea profesoarei pio-
nierele au confecționat un album cu diferite
fotografii din țara noastră și un fotomontaj,
au citit literatură beletristică etc. Aduna-
rea a contribuit nu numai la consolidarea
cunoștințelor însușite de pioniere cu privire
la geografia și istoria patriei, ci și la edu-
carea lor în spiritul dragostei fierbinți pen-
tru patrie.
Indrumînd just activitatea extrașcolară a
utemiștilor și pionierilor, numeroși pedagogi
aduc un aport însemnat la educarea acestora
în spiritul dragostei pentru muncă. De exem-
plu, sub îndrumarea pedagogilor, pionierii
și utemiștii de la școala mixtă de 7 ani din
comuna Cotul Văii, raionul Negru Vodă, re-
giunea Constanța, au participat la îngrijirea
și strîngerea recoltei, au strîns plante medi-
cinale, au confecționat material didactic etc.
In primăvara aceasta au sădit pomi în jurul
școlii, au curățit pornii din comună de omizi.
Muncind în felul acesta, mulți pedagogi
!-au ajutat pe utemiști și pionieri să fie
exemplu la învățătură, la disciplină și în
munca obștească pentru toți ceilalți elevi.
In unele locuri însă mai există încă multe
neajunsuri în această privință. Intr-o serie
de școli și instituții educative munca orga-
nizațiilor de tineret nu este îndrumată, nu
este valorificată din plin sau, mai mult chiar,
este ignorata cu totul. De exemplu, direc-
toarea casei de copii din orașul Sighișoara
nu înțelege rolul organizației de pionieri în
întărirea educației comuniste a copiilor, nu
ajută cu nimic activitatea acesteia. La școa-
la medie tehnică financiară din București,
directorul înăbușă cu autoritatea sa inițiati-
va utemiștilor, nu-i lasă să gîndească sin-
guri, nu îndeumă și nu ajută comitetul
U.T.M., subapreciind activitatea acestuia.
Sînt unele școli în care profesorii și di-
riginții s-au obișnuit atît de mult să con-
ducă activul U.T.M. al clasei, îneît secre-
tarii birourilor de clasă sau instructorii de
pionieri nu au nici o răspundere, nici o ini-
țiativă, ci devin simpli executanți pasivi ai
diferitelor dispoziții.
Activitatea pionierilor și utemiștilor tre-
buie îndrumată de pedagogi în mod just și
cu tact, așa îneît să se determine dezvo'ta-
rea inițiativei și a spiritului de independență
al copiilor și al tinerilor, spiritul lor de răs-
pundere pentru îndeplinirea sarcinilor.
■ Cadrele didactice nu trebuie să uite că
utemiștii, instructorii de pionieri au nevoie
de ajutor pedagogic, trebuie sprijiniți și în-
drumați în muncă. Succesul activității orga-
nizațiilor U.T.M. și de pionieri din școli nu
depinde numai de alegerea unui comitet, ci
mai ales de felul în care activează organiza-
țiile lor de bază, unitățile și detașamentele.
Alunea sistematică dusă de director cu comi-
tetul U.T.M. pe școală și de diriginte cu
organizația U.T.M. pe clasă, precum și mun-
ca sistematică dusă de pedagogi cu unitățile
și detașamentele de pionieri, ajutorul dat la
timp de pedagogi în rezolvarea diferitelor
probleme ale organizației de tineret fac să
se îmbunătățească nu numai activitatea u-
temiștilor și a pionierilor, ci activitatea în-
tregii școli, deoarece utemiștii și pionierii,
care reprezintă partea cea mai avansată din
clasă și din școală, vor trage după ei între-
gul colectiv de elevi. Sprijinindu-se pe pio-
nieri și utemiști, pedagogul poate închega
întreg colectivul clasei, poate forma o opinie
generală a tuturor elevilor, care să determi-
ne atitudinea fermă față de învățătură și
disciplină, să dezaprobe manifestările nejus-
te. Experiența pedagogică a învățătorului și
profesorului, orizontul lui larg și priceperea
lui trebuie să se îmbine cu energia și iniția-
tiva utemiștilor, a instructorilor de pionieri,
cu entuziasmul lor tineresc.
Folosind metodele și formele de activitate
specifice organizațiilor U.T.M. și de pionieri,
pedagogii trebuie să se ocupe de munca
concreta, vie a acestora, să contribuie ia or-
ganizarea unei activități atractive, potrivite
specificului vîrstei și înclinărilor copiilor,
așa îneît aceasta să răspundă intertsuiui
lor arzător pentru fapte mari, îndrăznețe,
eroice, pentru știință, tehnică, sport.
Fără discuție, pionierii și utemiștii trebuie
să fie îndrumați de cei vîrstnici. In nici un
caz însă îndrumarea nu trebuie în.ocuită
prin metode de comandă sau administrative.
Indrumînd cu tact și pricepere activita-
tea organizațiilor U.T.M. și a unităților de
pionieri, pedagogii trebuie să folosească din
plin posibilitățile pe care le au acestea de a
mobiliza elevii în lupta pentru cunoștințe
profunde și trainice. Fără să înăbușe iniția-
tiva lor, pedagogii au datoria să îndrume pe
utemiști și pionieri, să organizeze ajutorul
reciproc între elevi, să analizeze situația ce-
lor rămași în urmă la învățătură și să ia
măsuri pentru sprijinirea ior, să organizeze
adunări deschise la care să se discute pro-
blemele învățăturii și disciplinei.
Urmărind cu atenție viața utemiștilor și
pionierilor, studiindu-le trăsăturile individua-
le și înclinațiile, pedagogii pot să le sugereze
activități interesante, menite să contribuie la
aprofundarea și lărgirea cunoștințelor lor.
Este bine să se organizeze în acest scop
convorbiri tematice, adunări tematice („Cum
trebuie să fie un utemist", „Cum trebuie in-
țeleasa prietenia între fete și băieți", „Sin-
ceritatea—o importantă trăsătură de carac-
ter", „Cartea, prietena noastră", „Prețuiește
timpul", „Chipul tînărului om în literatura
sovietică" etc.) De asemenea, sînt foarte in-
structive conferințele despre noile descoperiri
ale științei, recenziile, excursiile la întreprin-
derile industriale, Ia gospodăriile agricole
colective și de stat, la stațiunile de mașini
și tractoare, la muzee și expoziții etc.
Rolul îndrumător al pedagogilor trebuie să
se facă de asemenea puternic simțit și în
îndrumarea muncii politico-educative a or-
ganizațiilor de tineret din școli. Pedagogii
trebuie să urmărească în permanența teiul
în care se desfășoară informațiile politice,
ce conferințe și referate se organizează și
cine le ține.
Informația politică nu trebuie să fie o e-
numerare rece a evenimentelor actuale, ci o
expunere însuflețită și vie a unor fapte care
să-i mobilizeze pe tineri, să-i îndemne la o
muncă susținută, să aprindă în ei dorința
de a fi participanti activi la lupta pentru
construirea socialismului, pentru apărarea
păcii.
Pedagogii trebuie să vegheze, în același
timp, ca munca extrașcolară să se organi-
zeze în mod chibzuit, înlăturîndu-se acțiu-
nile paralele, pentru a se evita supraîncăr-
carea cu sarcini a utemiștilor și pionierilor.
Este inadmisibil ca tineretul nostru să-și pe-
treacă o mare parte din timpul său liber in
diferite ședințe, așa cum se mai întîmplă
încă într-o serie de școli. Trebuie să fie
mai puține ședințe, dar acestea să fie te-
meinic pregătite, variate și să se lase tot-
odată pionierilor și utemiștilor timp pentru
învățătură și activități obștești, pentru lec-
tură și spectacole, pentru sport și plimbări.
Una din trăsăturile caracteristice ale o-
mului societății socialiste este dragostea față
de muncă, atitudinea față de ea ca față de
prima necesitate a vieții. Pedagogii tre-
buie să ajute pe secretarii comitetelor U.T.M.
și pe instructorii de pionieri ca aceștia să dez-
volte îndeosebi la utemiști și pionieri dra-
gostea față de principala lor muncă — în-
vățătura, față de munca fizică, să-i încuraje-
ze în însușirea deprinderilor practice.
Una din sarcinile principale și extrem de
importante ale organizațiilor U.T.M. este I
conducerea organizațiilor de pionieri. Peda-
gogii au datoria Să ajute organizațiile U.T.M.
să planifice în mod just activitatea unități-
lor de pionieri, să controleze îndeplinirea
planurilor lor de muncă, să participe activ
la activitatea organizațiilor de pionieri.
Prin întreaga lor muncă pedagogii tre-
buie să ridice prestigiul organizațiilor U.T.M.
și de pionieri, folosind ajutorul acestora în
rezolvarea multiplelor probleme ale colecti-
velor de elevi.
Numai prin acțiuni bine organizate, vii
și atractive, printr-o îndrumare concretă,
permanentă de către pedagogi a organiza-
țiilor U.T.M. și de pionieri, sub continua
conducere și îndrumare a partidului, vom
reuși să educăm tineretul patriei noastre în
spiritul înaltei morale comuniste.
Fruntași în muncă, fruntași la învățătură
Un mare număr de elevi ai școlii pentru tineretul muncitoresc de pe lîngă
Complexul C.F.R. Grivița Roșie întîmpină ziua de 1 Mai cu noi realizări. Astfel, in
ultimele săptămini frecvența la cursuri s-a îmbunătățit simțitor. De asemenea,
s-au îmbunătățit rezultatele obținute de elevi la învățătură.
Elevi ca N. Teodorescu, normator. tehnolog, și B. Căpidescu, laborantă, din
clasa a VUI-a ,.A“, C. Constantin, electrician, șj I. Mușat, turnător, din clasa a
VU-a „C", tehnicianul I. Zodie din c'asa a X-a și mulți alții învață cu stăruință,
căutînd să-și însușească cunoștințe temeinice. Ca urmare, ci obțin rezultate din
ce în ce mai bune și la locul lor de muncă în uzină.
Propaganda agrotehnică
în rîndul țăranilor muncitori
Cadrele didactice de la școala de 7
ani din satul Boțești, raionul Huși, ajută
pe colectiviștii de la gospodăria agricolă
colectivă „23 August" și pe țăranii mun-
citori cu gospodării individuale să învețe
și să aplice cele mai înaintate metode
agrotehnice.
Astfel, în locurile vizibile din sat și
in vitrina din fața scolii, sub titlurile
„Cărți apărute în Editura agrosilvică de
stat" și „Citește mai mult", sînt afișate
liste de recomandări pentru populariza-
rea cărții printre săteni. Un colectiv de
învățători și profesori a procurat prin
cooperativa din sat și a difuzat, cu aju-
torul elevilor. 242 de cărți si broșuri,
printre care „Avantagiile aeordate gos-
podăriilor agricole colective și întovără-
șirilor agricole în vederea sporirii pro-
ducției agricole", „Metode noi de însă-
mîntare a cerealelor", „Despre combate-
rea manei la vita de vie" etc. De aseme-
nea, au fost difuzate gratuit 43 de bro-
șuri Iratind despre arături șl tnsămînțări,
îngrijirea animalelor domestice etc.
I. BUZDUGAN
directorul școlii de 7 ani din comuna
Boțești, raionul Huși
Pentru consolidarea
cunoștințelor elevilor
De curînd, elevii școlii medii din Slobo-
zia au participat la o excursie deosebit de
interesantă, care a contribuit mult la conso-
lidarea cunoștințelor de geografie și de isto-
rie însuși, e la lecții.
Pentru buna reușită a acestei excursii s-a
întocmit din timp un plan de acțiune, liine-
rariul stabilit a fost: Slobozia — Sinaia —
Predeal — Orașul Stalin și re.ur.
S-a luat din timp legătura cu școlile de
pe parcurs, pentru asigurarea cazării în con-
diții cît mai bune. Cu ajutorul comitetului
de părinți s-au asigurat alimentele necesare.
La excursie au participat peste 70 de elevi
din clasele VIII—X. Pe întreg parcursul,
elevii au fost antrenați în discuții despre
cele văzu.'e, și-au luat însemnări, au făcut
fotografii în locurile pitorești.
La Sinaia, elevii au vizitat Muzeul Peleș.
El s-au oprit apoi la Predeal, Valea Timișu-
lui și Orașul Stalin. In Orașul Stalin au
vizitat Muzeul istoric al orașului. Piesele
afla e în muzeu și prezentarea lor în mod
sistematic de către personalul muzeului au
contribuit mult la îmbogățirea cunoștințelor
de istorie ale elevilor. Impărțiți în grupe
conduse de cîte un profesor, elevii au vizitat
de asemenea diferi e instituții și întreprin-
deri ale orașului.
Se pregătesc pentru examene
Colectivul pedagogic al
școlii medii nr. 5 din Ca-
pitală a început din timp
acțiunea de pregătire a in-
cheieri anului școlar. In
planul de măsuri alcătuit în
acest scop s-au stabilit da-
tele pînă la care va fi par-
cursă întreaga mater e de
învățămînt prevăzută în
programe. De asemenea,
planul prevede organizarea
unor lucrări de control pen-
tru a se asigura o evidență
precisă a cunoștințelor ele-
velor în vederea unei juste
desfășurări a recapitulării
Pentru ajutorarea elevelor
rămase în urmă Ia învăță-
tură s-au organizat consul-
tații. S-a luat de asemenea
măsura ca la lecțiile de re-
capitulare să se folosească
cit mai larg materialul in-
tuitiv -X planșe, tatlioiiri,
diafilme, scheme, aparate
etc.
Planurile calendaristice
de recapitulare au și fost
întocmite de către toți peda-
gogii.
Din inițiativa comitetului
de instituție, cadrele d;dac-
tice fruntașe vor ține in a-
ceastă perioadă lecții deschi-
se, pentru a veni în ajutorul
cadrelor tinere, cu mai puți-
nă experiență.
Comitetul U.T.M. pe școa-
lă și instructoarea superioa-
ră de pionieri au discutat
împreună cu conducerea șco-
lii măsurile ce trebuie luate
pentru mobilizarea tuturor e-
levelor la învățătură.
In cadrul unei ședințe ple-
nare cu părinții, cadrele di-
dactice le-au vorb t acestora
despre importanța asigurării
unui regim rațional al ele?
velor în vederea unei bune
pregătiri pentru examene.
Legătura cu părinții s-a in-
tensificat. îndeosebi, părinții
elevelor rămase in urmă la
învățătură sînt chemați săp-
lămînal la școală, sau vizi-
tați la domiciliu.
CORNELIA VASILIU
Se îmbunătățește
La școala de 7 ani din orașul Salina se
acordă o deosebită atenție legării cunoștin-
țelor teoretice de practică in predarea fizicii.
Această preocupare s-a oglindit atît in
conținutul lecțiilor și al lucrărilor practice
de laborator, cit și în legătura strînsă pe
care școala noastră a căutat să o realizeze
cu diferite întreprinderi. Astfel, au fost vi-
zitate in mod organizat uzina de apă, uzina
electrică, ateliere, cherhanaua și stațiunea
meteorologică. La uzina de apă elevii au pri-
mit explicatii interesante ln legătură cu
funefionarea pompelor, decantoarelor și fil-
trelor. La uzina electrică li s-a explicat cum
se produce curentul electric și cum se trans-
mite prin conductori la depărtări mari. La
atelierul df turnătorie, tovarășul Martin Ion,
turnător fruntaș, le-a vorh t elevilor despre
inovațiile și metodele sale de muncă.
La stafiunea meteorologică, elevii au cer-
predarea fizicii
cetat funcționarea barometrului, anemome-
trului, giruetei, pluviometrului și higrome-
trului, au învățat în mod practic cum se
măsoară cantitatea de precipitații, direcția și
tăria vintului.
Aceste vizite au contribuit nu numai la
lărgirea și consolidarea cunoștințelor elevi-
lor, ci au stirnit în rîndurile lor și un viu in-
teres pentru confecționarea și minuirea di-
feritelor aparate Cu ajutorul învățătorilor și
al profesorilor, elevii au confecționat o gi-
ruetă, un aparat pentru electroliza apei, pen-
dulul Maxvell, scripetele mobil și fix, o ni-
velă cu bulă de aer, un electromotor etc.
Rezultatele acestei griji continue pentru
realizarea unei strinse legături intre teoiie
și practică se oglindesc din ce in ce mai
mult in nivelul de cunoștințe al elevilor.
GRIGORE TUTUNARU
corespondent
La Institutul de arhitectură „Ion
Mincu“ din București studenții se
pregătesc cu perseverență pentru a
deveni constructori pricepuți, cadre
de nădejde ale patriei noastre.
In toate orașele șl la-
tele patriei noastre au
loc, In aceste zile, mani-
festări închinate memo-
riei genialului învățător
al oamenilor muncii —
Vladimlr Ilici Lenin, de
la a cărui naștere se Îm-
plinesc 85 de ani.
Cu prilejul acestei ani-
versări, studenții Institu-
tului de Științe Economi-
ce și Planificare „V. I.
Lenin" din Capitală au
convocat o întrunire a
cercurilor științifice stu-
dențești. Aci se vor ex-
pune referatele: „Lenin
despre educația comunis-
tă a tinerei generații",
„Lenin despre studierea
economiei politice" și al-
tele.
fn clișeu: studenții care
vor prezenta referatele,
discutînd pe marginea
lor.
La Muzeu!
„V. I. Lenin—I. V. Stalin “
In aceste zile din preajma celei de a
85-a aniversări a nașterii marelui În-
vățător al omenirii progresiste, înte-
meietorul Partidului Comunist a1! Uni-
unii Sovietice și a.l Statului Sovietic —
Vladimlr Ilici Lenin, oamenii muncii
vizitează în număr tot mai mare Mu-
zeul „V. I. Lenin — I. V. Stalin'1 din
Capitală.
In fiecare zi, muzeu] este vizitat de
sute de oameni ai muncii din fabrici
și uzine, din instituții și din institu-
tele de învățămînt superior de partid
și de stat, activiști de partid din Capi-
tală și regiune, elevi .ai școlilor medii
și profesionale, numeroși cetățeni.
La muzeu se pot viziona filme legate
de viața și opera lui V. I. Lenin și se
poate asculta imprimată pe discuri vo-
cea genialului conducător al proleta-
riatului. Multe filme vor fi vizknatepe
baza cererilor făcute de întreprinderi
și instituții.
Mii de oameni ai muncii din regiu-
nile Ploeștl, Constanța, Stalin, munci-
tori. intelectuali, țărani muncitori, stu-
denți. militari și-,au anunțat vizita la
muzeu. De asemenea, a fost organizată
în această săiptămînă vizitarea Muzeu-
lui ,,V. 1. Lenin — 1. V. Stalin" de că-
tre grupe de propagandiști fruntași din
regiunile apropiate.
Grupuri de școlari care în curînd vor
deveni pionieri vin zilnic împreună cu
profesorii lor la muzeu, cercetînd în-
delung documentele, picturile și sculp-
turile și toate piesele expuse care vor-
besc despre marele Lenin, despre con-
tinuatorul operei sale, I. V. Stalin.
Recent, muzeul s-a îmbogățit cu noi
lucrări despre Lenin, precum și cu ma-
teriale legate de mișcarea muncitoreas-
că din țara noastră în anii 1905—1907,
sub Influența primei revoluții ruse.
De la deschidere și pînă acum, Mu-
zeul „V. I. Lenin — I. V. Stalin" a
fost vizitat de zeci de mii de oameni
ai muncii.
Expoziții ale operelor lui V. I. Lenin
In vederea aniversării a 85 de ani
de la nașterea lui V. I. Lenin, libră-
riile din Capitală au început să facă
diferite pregătiri.
„Librăria Nocastră” nr. 1 din Calea
Victoriei va deschide o expoziție în
care vor fi prezentate operele lui Lenin,
fotocopii de pe manuscrisele sale, pre-
cum și lucrări apărute la noi în anii de
ilegalitate a partidului.
La „Cartea Rusă" se va amenaja o .
vitrină specială unde vor fi expuse .
exemplare din operele lui Lenin tipărite !
în limbile: romînă, rusă, germană. ’
maghiară, franceză, engleză.	•
Și ila celelalte librării centrale se *
organizează vitrine festive și standuri -
•
cu operele lui V. I. Lenin.	1
O întîlnire rodnică în rezultate
In scopul unei temeinice orientări a ele-
vilor anului IV de la școlile pedagogice
în problemele viitoarei lor activități ia
sate, cabinetul pedagogic al regiunii Arad
a organizat de curînd o întîlnire între a-
cești elevi și învățătorii fruntași din re-
giune.
întrebările puse de viitorii absolvenți
învățătorilor fruntași au scos în evidență
interesul lor fată de prob'emele muncii în
condițiile școlii sătești. De pildă, elevul
Ion Gui, de ln școala pedagogică mixtă
din Arad, s-a interesat cum anume va pu-
tea el să contribuie ca viitor învățător
la sporirea producției agricole.
Eleva E. Alittelbrun, de la școala peda-
gogică mixtă cu limba de predare germa-
na din Arad, s-a interesat de felul în care
trebuie să se pregătească pentru ia putea
desfășura munca de alfabetizare în con-
diții cît mai bune.
Eleva Marin Bara.bâs, de la școala peda-
gogică cu limba de predare maghiară din
Arad, a manifestat interes pentru cunoaș-
terea organizării muncii metodice în scoa-
lă și în raion.
Elevii anului IV au cerut de asemenea
lămuriri despre felul cum trebuie să-și
desfășoare munca în cadru' căminelor
culturale, despre unele probleme legate
de activitatea cercurilor pedagogice etc.
In cadrul discuțiilor, învățătorii frun-
tași au răspuns rind pe rînd întrebărilor
puse de către elevii anului IV.
învățătorii mai în vîrstă au vorbit des-
pre condițiile vitrege în care au fost siliți
să-și desfășoare activitatea în anii regi-
mului burghezo-moșieresc.
„Am primit vestea acestei consfătuiri
cu o deosebită emoție — a spus învățăto-
rul Ștefan Dumitrescu, directorul școlii
La lecțiile de
cu tinerii
Predau limba romînă la școala pentru ti-
neretul muncitoresc de pe lîngă Fabrica de
confecții „Gh. Gheorghiu-Dej“ din Capitală.
Elevii mei lucrează în producție și au deci
mai puțin timp pentru studiul individual de-
cît elevii școlilor de zi. De aceea, mă s'ră-
duiesc ca, prin metode cît mai variate, să-i
ajut să-și însușească majoritatea cunoștin-
țelor în clasă, în timpul lecțiilor. Fac adese-
ori cu ei exerciții de analiză gramaticală,
orală sau scrisă, folosesc planșe privind for-
marea cuvintelor, cazurile substantivului, for-
mele lungi și scurte ale pronumelui perso-
nal etc., tabele ortografice pentru scrierei
corectă a substantivelor feminine la genitiv
și dativ singular și a substantivelor mascu-
line la nominativ și acuzativ plural etc.
O evidență clară a cunoștințelor elevilor
îl ajută pe profesor să chibzuiasă asupra
conținutului lecțiilor și asupra procedee'ot
de muncă, să asigure ridicarea nivelului la
învățătură al fiecărui elev în parte. De aceea
am dat o mare atenție verificării cunoștin-
țelor pe care și le-au însușit elevii m?:. că-
utînd să aflu în ce măsură știu ei să folo-
sească manualul de gramatică, culegerea de
exerciții și manualul de lectură literară, cum
înțeleg ei cele cuprinse în manual, cît de
repede știu să găsească răspunsul pentru o
problemă dată. Pe baza acestor date mi-am
alcătuit o evidență a cunoștințelor fiecărui
elev în parte, notînd lecțiile și capitole'e pe
care elevii nu le cunosc suficient, măsurile
luate pentru lichidarea lipsurilor, rezultatele
obținute.
Acord multă grijă elevilor rămași în urmă
la Învățătură. Pentru a le veni în ajutor
le-am dat indicații amănunțite în ceea ce
de 7 ani din comuna Petriș. Mi-am depă-
nat amintirile și m-am văzut cu ani în
urmă, tînăr absolvent, pe străzile Bucu-
reștiului, alături de alți zeci și sute du
învățători, cerînd un post, o bucată d»
pîine. Drept răspuns, pompierii ne-au luat
în primire cu furtunurile de apă. pentru
ca după aceea să fim îmbarcați in va-
goane de deținuți și expediati în satele
noastre... Cînd am intrat acum în această
sală frumos ornamentată, amintirile de
odinioară s-au spulberat ca un vis. Cîtă
deosebire între zilele de atunci și cele pe
care le trăi‘i voi astăzi I"
Tovarășul Marin Nedeicu a vorbit des-
pre unele metode pe care le folosesc în-
vățător'i de la școala de 7 ani din co-
muna Simana în vederea răspindirii cu-
noștințelor agrotehnice în rîndurile țăra-
nilor muncitori. In încheiere, el a spus:
„Noi, învățătorii și profesorii mai în vîr-
stă, vă așteptăm cu drag în mijlocul
nostru".
Tinerii profesori Ion Groza și Măria
Lăzărescu le-au vorbit viitorilor absol-
venți despre perspectivele pe care le au qi
ceea ce privește continuarea studiilor prin
învățămîntul fără frecvență.
In numele elevilor din anul IV, elevii
Micu, Oancea și Gaug și-eu luat anga-
jamentul de a se prezenta bine pregătiți
la examenele de sfîrsit de an si la exame-
nul de diplomă, de a se înarma cu cunoș-
tințe cît mai temeinice în vederea muncii
pe care o vor desfășura la sate ca învăță-
tori.
ION DRAGAN
corespondent
limba romînă
m u n c i t o r i
privește munca pentru însușirea cunoștințe-
lor. Le dau adesea elevilor lucrări individu-
ale, pe care ei le rezolvă în clasă, sub supra-
vegherea mea, pe baza unor fișe-temă. O
lișă-temă cuprinde : conținutul pe scurt al
temei pe care urmează s-o rezolve elevul,
cîteva întrebări de control și un exercițiu
în care să aplice cele învățate, lată cum a-
rată o astfel de fișă la gramatică : Tema :
formarea cuvintelor prin derivare (manua ul
de gramatică, pag. 19—23); Indicații:
după ce ai citit exemplele, învață pe de rost
definițiile subliniate. Dă răspuns oral la ur-
mătoarele întrebări : ce sînt sufixele (e-
xemple) ; ce sînt prefixele (exemple) ; re-
zolvă exercițiul nr. 7 din manualul de gra-
matică, pag. 22.
Am întocmit astfel de fișe și pentru lec-
țiile de lectură literară. Iată un exemplu:
Tema : „Domnul Trandafir" de M. Sadovea-
nu, (manualul de limba romînă, pag.
152—155) ; Indicații : citește atent textu1,
odată în întregime și apoi pe , frag-
mente : răspunde la următoarele între-
bări : 1. cu ce prilej își amintește scriitorul
de dascălul său (oral) ; 2. trăsăturile fizice
și morale ale domnului Trandafir (în scris).
Elevii lucrează apoi singuri cu manualul,
cercetează materialul indicat, se pregătesc
pentru răspunsurile orale, execută exercițiile
scrise. In procesul muncii, elevii îmi pun de
multe ori întrebări. După îndeplinirea temei,
verific lucrarea scrisă, folosind, dacă este
cazul, și întrebările orale.
Acest procedeu mă ajută să obțin rezul-
tate bune în înarmarea elevilor cu cunoștin-
țe temeinice de limba și literatura romînă.
MARIA HANGIU
Pag. 2-a
GAZETA ÎNVĂȚĂMÎNTULUI
LEG TU
RILE PEDAGOG
In rezolvarea cu succes a sarcinilor Importante ridicate de opera de construire
a socialismului in țara noastră, pe care poporul muncitor o Înfăptuiește sub dondu-
cerea Partidului Muncitoresc Romin și a guvernului, o Însemnătate deosebită o .are
cunoașterea și popularizarea rezultatelor și a metodelor de muncă ale fruntașilor din
toate ramurile economiei naționale și culturii.
Acest lucru se referă șl la dezvoltarea școlii și a științei pedagogice in R.P.R.
Studierea, generalizarea și popularizarea continuă a experienței pozitive a cadrelor
didactice contribuie într-o măsură deosebit de însemnată la realizarea cu succes de
către școala noastră a educației comuniste a tinerei generații.
Datorită măsurilor luate în vederea ridicării nivelului ideologic, politic și pro-
fesional al cadrelor didactice, numărul învățătorilor și profesorilor din țara noastră
care au acumulat o experiență pozitivă, bogată este din ce in ce mal mare.
îmbunătățirea calității invățămintului și dezvoltarea științei pedagogice în
R.P.R. cer studierea, generalizarea și popularizarea experienței pozitive dobindite în
școala noastră pe baza aplicării creatoare a experienței școlii sovietice, cer ca această
experiență să devină un bun al tuturor cadrelor didactice.
In școala noastră schimbul de experiență se realizează printr-o mare varietate
de forme: lecții deschise, referate in cadrul consiliului pedagogic, cercuri pedagogice,
cabinete pedagogice din școli, lectorate pentru părinți, consiătuiri de producție (pe
linie sindicală), consfătuiri raionale și regionale etc.
Fiecare din aceste forme are specificul ei și contribuie, desigur, la ridicarea
continuă a nivelului muncii instructiv-educative.
Folosind experiența școlii și a pedagogiei sovietice, Ministerul Invățămintului,
prin Institutul de științe pedagogice și prin cabinetele pedagogice regionale, organi-
zează „Lecturile pedagogice"1).
„Lecturile pedagogice" reprezintă o formă nouă de studiere și generalizare a
experienței pozitive. Fiecare învățător sau profesor, fiecare activist din invătămlnt,
flecare părinte trebuie să fie convins că participarea lui la „Lecturile pedagogice”
poate aduce un real folos școlii noastre.
Este greșită părerea că valoarea experienței pozitive în munca unui învățător sau
profesor constă numai în găsirea de metode noi, necunoscute pină acum ; principala
valoare o reprezintă aplicarea în mod creator, în practica pedagogică, a principiilor
didactice și a recomandărilor metodicii obiectului respectiv.
Studierea activității proprii contribuie la îmbunătățirea continuă a muncii
cadrelor didactice, deci la ridicarea invățămintului pe o treaptă mal înaltă.
Mal jos se publică o temat'că recomandată de Institutul de științe pedagogice
pentru cel ce doresc să participe la „Lecturile pedagogice".
Această tematică are un caracter de orientare : cadrele didactice pot prezenta
lucrări în care să trateze alte probleme din experiența lor pozitivă, neprevăzute in
această tematică, sau pot folosi parțial tematica recomandată, tratind numai unele
aspecte ale problemelor.
Secțiile de invățămînt regionale șf raionale trebuie să desfășoare, prin cabi-
netele pedagogice regionale, o activitate largă de popularizare a „Lecturilor peda-
gogice" in rîndurile învățătorilor, profesorilor, instructorilor superiori de pionieri,
părinților. In cadrul ședințelor pe care le țin secțiile raionale cu directorii de școli,
in cadrul cercurilor și al consiliilor pedagogice se vor dezbate probleme referitoare
la : scopul „Lecturilor pedagogice", alegerea temelor, munca de documentare în
vederea studierii experienței pedagogice, metodica de cercetare, redactarea lucrării etc.
Un rol important în studierea, generalizarea șl popularizarea experienței îna-
intate revine cabinetelor pedagogice. Ele vor trebui să acorde participanților la „Lec-
turile pedagogice" un sprijin susținut de-a lungul întregii perioade de elaborare a
lucrărilor, ajutlndu-i să-și procure materialul documentar, dîndu-le consultații cu
privire la întocmirea lucrării.
Un sprijin însemnat în realizarea cu succes a lucrărilor pentru „Lecturile
pedagogice" îl pot da directorii de școli și organele de îndrumare și control, care
trebuie să ajute cadrele didactice să înțeleagă importanța experienței lor pozitive.
Un învățător sau un profesor bun, maestru in specialitatea lui, nu-și dă de multe
ori seama de valoarea pedagogică a experienței sale. „Ce e nou în munca mea?”,
se întreabă el. „Mi-s dragi copiii și muncesc conștiincios. Așa poate să muncească
fiecare". Directorul, inspectorul, metodistul trebuie să convingă pe un astfel de învă-
țător sau profesor să împărtășească și celorlalți experiența pozitivă a muncii lui.
Conducătorii instituțiilor de învățămînt și educație, inspectorii, metodiștii, res-
ponsabilii de cercuri pedagogice trebuie să participe activ la „Lecturile pedagogice",
atît descriindu-și propria activitate, cît și. studiind activitatea pozitivă a unor cadre
didactice sau a unor școli.
Lucrările pentru „Lecturile pedagogice" se trimit cabinetelor pedagogice regio-
nale, care le selecționează; unele dintre ele pot fi prezentate în cadrul cercurilor pe-
dagogice, la consfătuirile raionale sau în conferințe și consfătuiri anume organizate.
Cabinetele pedagogice înaintează cele mai bune lucrări Institutului de științe peda-
gogice, unde vor fi apreciate de comisia pentru „Lecturile pedagogice". Lucrările
admise vor fi prezentate de autorii lor, care vor fi invitați la sesiunea anuală organi-
zată de Institutul de științe pedagogice.
Cele mai bune lucrări vor fi apoi publicate în „Revista de pedagogie", în
culegeri sau broșuri separate, cu asigurarea dreptului de autor celor care le-au ela-
borat.
Datele cînd vor avea loc sesiunile „Lecturilor pedagogice" vor fi anunțate
ulterior.
Prin organizarea „Lecturilor pedagogice" se pun bazele muncii științifice in
masa largă a învățătorilor și profesorilor, a celorlalți activiști din Învățămînt șl a
părinților elevilor, fapt care va aduce fără îndoială o contribuție de seamă la ridi-
carea nivelului învățămîntului și la dezvoltarea științei pedagogice în R.P.R.
') Regulamentul privind organizarea „Lecturilor pedagogice" este publicat fn
„Buletinul Ministerului Invățămintului" Nr. 2 — aprilie 1955.
I. Probleme generale de organizare ți metodica
a desfășurării activ.taților instructiv-educative
in clasă, în afară de clasă și școală
— Cum asigur însușirea temeinică de
către elevi a cunoștințelor.
— Din experiența mea în legătură cu ve-
rificarea și aprecierea cunoștințelor și de-
prinderilor elevilor.
— Organizarea și metodica desfășurării
lecțiilor de repetare la sfîrșit de temă, capi-
tol, pătrar.
— Cum folosesc materialul didactic la
lecții.
— Organizarea și metodica muncii inde-
pendente a elevilor (în cadrul activităților
din clasă și în afară de clasă).
— Temele pentru acasă și rolul lor în
înarmarea elevilor cu cunoștințe temeinice.
— Din experiența muncii mele pentru pre-
fcitîmpinarea rămînerii în urmă la învățătură
a elevilor.
— Din experiența muncii cu elevii rămași
în urmă la diferite obiecte de învățămînt
(metode și procedee folosite în cadrul acti-
vității din clasă și în afară de clasă, precum
ți rezultatele obținute).
— Cum contribuie munca dusă în cercurile
pe obiecte la pregătirea elevilor pentru acti-
vitatea practică.
— Metodica organizării și desfășurării
excursiilor pentru cunoașterea ținutului na-
tal (la istorie, geografie, literatură).
— Cum educ elevii în spiritul patriotis-
mului socialist și al internaționalismului
proletar (în cadrul activităților din clasă și
în afară de clasă).
— Formarea bazelor concepției materialist-
dialectice a elevilor în cadrul predării dife-
ritelor obiecte de învățămînt.
— Din munca mea de organizare și edu-
care a colectivului de elevi.
— Cum educ elevii în spiritul dragostei
și al interesului pentru muncă.
— Din experiența dirigintelui (învățăto-
rului) în munca de educare a elevilor în
spiritul disciplinei conștiente.
— Recompensele și pedepsele folosite în
școală ți importanța lor în educarea disci-
plinei.
— Cum îmi educ copiii (din experiența
unui părinte).
— Rolul familiei în educarea interesului
copiilor pentru învățătură.
— Din experiența muncii activului de pă-
rinți din școală.
— Organizarea unui regim just în familie,
factor important in educarea copiilor.
— Munca dirigintelui (învățătorului) cu
părinții, în scopul asigurării succesului la
învățătură al elevilor.
— Lectoratul pentru părinți — mijloc im-
portant pentru îmbunătățirea muncii de edu-
care a copilului în familie.
— Din activitatea detașamentului de pio-
nieri pentru asigurarea succesului la învă-
țătură.
— Din experiența unei tabere în problema
I. Problema privitoare ta predarea obiectelor de învățâmint
CLASELE I—IV
(în școlile cu limba de predare romină și cu limba de predare a minorităților
f	naționale)
— Formarea deprinderilor de muncă agri-
colă în clasele 1—IV.
— Din experiența predării citirii și a
scrierii în clasa I.
— Metodele folosite pentru realizarea unei
exprimări corecte, orale și scrise, a elevilor.
— Cum am reușit să le formez elevilor o
scriere corectă și frumoasă.
— Cum mă pregătesc pentru lecție
2) Autorul se poate referi numai
din munca sa in predarea istoriei,
Recomandări
educării pionierilor în spiritul colectivismu-
lui.
— Din experiența mea în munca de con-
ducere a unității de pionieri.
— Activitatea desfășurată de cercurile de
la Casele pionierilor sau Palatul Pionierilor
și legătura ei cu munca instructiv-educativă
din școală.
— Activitatea colectivului pedagogic al
casei de copii pentru asigurarea succesului
la învățătură al elevilor.
— Din munca mea de director de școală.
— Controlul lecțiilor de către director.
— Munca directorului cu diriginții.
— Munca directorului cu organizațiile de
pionieri și U.T.M.
— Conținutul și organizarea muncii con-
siliului pedagogic.
— Conținutul șl organizarea muncii
cercurilor metodice și a comisiilor pe obiecte
în școală.
— Din experiența muncii secției de învă-
țămînt orășenești, raionale sau regionale.
— Din activitatea cabinetului pedagogic
regional (raional).
— Organizarea muncii metodice a cadre-
lor didactice din raion.
— Experiența mea în predarea metodici-
lor la școala pedagogică.
— Legătura școlilor pedagogice cu absol-
venții lor; studierea muncii tinerilor învă-
țători.
— Metodele de educare a elevilor școlii
pedagogice în spiritul dragostei pentru pro-
fesiunea de învățător.
— Organizarea, desfășurarea și rezultatele
diferitelor forme de practică pedagogică.
— Respectarea principiului intuiției în
predarea pedagogiei.
— Organizarea cabinetului pedagogic în
școala pedagogică ; conținutul activității și
metodele de muncă.
— Organizarea și pregătirea elevilor pen-
tru trecerea normelor G.M.A. și F.G.M.A.
— Din experiența colaborării medicului
școlar cu cadrele didactice și cu părinții în
vederea creării unui regim just pentru elevi.
— Din experiența medicului școlar în
munca cu părinții pentru formarea deprin-
derilor igienice și pentru întărirea sănătății
copiilor.
— Rolul cîntecului popular în educarea
elevilor în spiritul patriotismului socialist.
— Desenul după natură ca formă princi-
pală de muncă în cercul plastic.
— Particularitățile muncii educative cu
copiii de 7 ani.
— Particularitățile atenției elevilor la
lecții și metodele educării atenției.
— Educarea interesului elevilor pentru
învățătură.
— Folosirea exemplelor și a exercițiilor la
lecțiile de logică.
(din experiența unui învățător care lucrează
simultan cu mai multe clase).
— Munca pe care o desfășor cu elevii la
aritmetică pentru dezvoltarea judecății lo-
gice-
— Procedee de calcul oral Ia clasele I—IV.
— Din experiența mea în predarea isto-
riei, a geografiei, a științelor naturii în
clasa a IV-a 2).
la unul din aceste obiecte, sau la anumite aspecte
geogra fiei, științelor naturii.
de tematică
LECTURA LITERARA ȘI ISTORIA LITERATURII RQMÎNE
(MATER NE)
— Cum folosesc lecțiile de literatură (la
clasele V—X și anii I—IV în școlile peda-
gogice) pentru a educa elevii în spiritul pa-
triotismului și al internaționalismului pro-
letar
— Cum mi-am organizat munca pentru
dezvoltarea exprimării orale și scrise a ele-
vilor din clasele V—VII.
— Organizarea și controlul lecturii în a-
fara clasei.
— Studierea noțiunilor de teorie literară
(Ia clasele V—VII, VIII—X și anii I—IV în
școlile pedagogice).
— Studierea curentelor literare în cadrul
LIMBA ROMINĂ (MATERNA)
— Cum folosesc lecțiile de limba romînă
pentru a educa elevii în spiritul dragostei
pentru patrie și pentru poporul muncitor.
— Folosirea analizei gramaticale la lec-
țiile de limba romînă.	)
— Munca de îmbogățire șf precizare a
vocabularului elevilor la lecțiile de limba
romînă.
— Greșelile tipice de ortografie și de punc-
tuație ale elevilor din clasele V—VII ; mă-
suri pentru prevenirea și corectarea lor.
— Folosirea materialului didactic la lec-
țiile de limba romînă
— Temele pentru acasă și rolul lor în în-
LIMBA ROMINĂ
(în școlile cu limba de predare
— Procedee folosite pentru însușirea de
către elevii școlilor elementare și medii a
pronunțării corecte în limba romînă.
— Organizarea cursului oral de limba ro-
mînă în perioada anterioară abecedarului.
— Cum am procedat pentru îmbogățirea
vocabularului elevilor la lecțiile de limba
romînă.
— Folosirea ilustrațiilor la lecțiile de con-
versație în limba romînă.
— Folosirea materialului didactic la lec-
țiile de limba romînă.
— Greșeli ortografic^ tipice ale elevilor la
limba romînă ; metode de prevenire și înlă-
turare a acestor greșeli. \
LIMBA
— Metodica predării lecțiilor orale preli-
minare abecedarului la clasa a IV-a.
— Lecții după tablouri.
— Metodica muncii cu vocabularul.
— Greșeli tipice de ortografie; metodele
de preîntîmpinare și înlăturare a acestor
greșeli.
ARITMETICA
— Din experiența mea în înarmarea ele-
vilor cu priceperea de a rezolva probleme
(în toate clasele sau într-o singură clasă).
— Din experiența mea în formularea pro-
blemelor cu date luate din viața înconjură-
toare.
ALGEBRA ȘI TRIGONOMETRIA
— Din experiența mea în predarea unei
teme la algebră sau trigonometrie.
— Cum lupt împotriva formalismului în
predarea algebrei (trigonometriei).
GEOMETRIA
— Dezvoltarea imaginației spațiale a ele-
vilor ia lecțiile de geometrie.
— Importanța problemelor de construcție
în cursul de geometrie și metodele de re-
zolvare a acestor probleme.
— Importanța problemelor de demonstra-
ISTORIE—CONSTITUȚIE
— Formarea și dezvoltarea noțiunilor de
istorie ale elevilor în cadrul lecțiilor de is-
torie.
— Folosirea literaturii beletristice la lec-
țiile de istorie și constituție.
— Studierea istoriei locale în cadrul cursu-
lui de istorie.
predării istoriei literaturii romîne (clasele
VIII—X și anii I—IV în școlile pedago-
gice).
— Studiul limbii operelor literare în ca-
drul predării lecturii literare (clasele V—
VII) și a istoriei literaturii romîne (clasele
VIII—X și anii I—IV în școlile pedago-
gice).
— Organizarea și desfășurarea lecțiilor
de repetare la lectura literară (clasele V—
VII) și la istoria literaturii romîne (clasele
VIII—X și anii 1—LV in școlile pedagogice).
sușirea de către elevi a unor cunoștințe te-
meinice de limbă și a unor deprinderi
practice de exprimare corectă
— .Organizarea unui front comun în vede-
rea îmbunătățirii exprimării orale și scrise
a elevilor.
— Cum folosesc orele de dezvoltare a vor-
birii în vederea pregătirii profesionale a ele-
vilor școlii pedagogice.
— Legătura dintre teorie și practică In
studierea metodicii predării limbii romîne
(anii III—IV în școlile pedagogice de învă-
țători).
a minorităților naționale).
— Folosirea cunoștințelor de gramatică
însușite la limba maternă în studierea limbii
romîne.
— Metodica traducerii din limba maternă
în limba romînă și din limba romînă în
limba maternă, în cadrul lecțiilor de limba
romînă.
— Folosirea cunoștințelor de teorie litera-
ră însușite la limba maternă, în studierea
literaturii romîne.
— Ridicarea calității lecțiilor de limba ro-
mînă, mijloc de trezire a interesului și a
dragostei elevilor pentru limba și cultura
poporului romîn.
RUSA
— Folosirea cunoștințelor de limba ma-
ternă în predarea limbii ruse.
— Folosirea materialului didactic confec-
ționat cu mijloace proprii în predarea limbii
ruse.
— Greșeli tipice în rezolvarea probleme-
lor și în efectuarea calculelor aritmetice;
mijloace pentru preîntîmpinarea și lichidarea
lor.
— Formarea deprinderilor de calcul oral
și scris.
— Cum am folosit cunoștințele de fizică
în cadrul lecțiilor de algebră (trigonome-
trie).
— Metodica rezolvării problemelor.
ție și metodele de rezolvare a acestor pro-
bleme.
— Importanța materialului didactic în
predarea geometriei; cum l-am confecționat
și cum l-am folosit în cadrul lecțiilor.
— Lucrări practice efectuate la lecțiile
de geometrie (trigonometrie).
— Confecționarea materialului didactic cu
mijloace proprii în cadrul cercului de istorie
și de constituție.
— Metodica muncii cu materialul intuitiv
din manual la lecțiile de istorie.

GEOGRAFIE
— Rolul excursiilor în predarea și înțele-
gerea geografiei fizice.
— Studierea ținutului natal la cursul de
geografie a R.P.R.
— Munca în diferite clase cu harta geo-
grafică.
— Cum am organizat munca pe terenul
geografic.
— Cum am lucrat cu elevii la confecțio-
narea materialului didactic.
ȘTIINȚE NATURALE
— Cum realizez unitatea dintre teorie și
practică în predarea botanicii (sau a zoolo-
giei).
■ Experiența mea în predarea fiziologiei
omului în lumina învățăturii lui I. P. Pav-
lov.
— Cum înarmez elevii cu cunoștințe și
deprinderi agricole.
— Din munca mea de organizare și des-
fășurare a excursiilor în legătură cu lecțiile
de botanică sau zoologie.
— Cum am organizat munca elevilor pe
terenul experimental.
— Experiența organizării colțului naturii
vii și a folosirii materialului din acest colț
in activitatea din clasă și In afară de clasă.
— Experiența muncii cercului tinerilor
naturaiiști.
— Experiența mea în ceea ce privește
strlngerea și confecționarea cu elevii a ma-
terialului didactic pentru predarea științelor
naturale.
— Experiența mea în predarea botanicii
si a zoologiei la școala pedagogică.
— Experiența mea în predarea practicii
agricole la școala pedagogică.
FIZICA
— Ce metode am folosit pentru formarea
noțiunilor de fizică ale elevilor (de exem-
plu : masă, greutate, energie, intensitatea
cîmpului electric, oscilații și unde etc.).
— Metode folosite pentru cunoașterea de
către elevi a diferitelor unelte, mașini-unelte,
motoare, a mașinilor agricole, precum și a
hidrotehnicii, termotehnicii, electrotehnicii, a
tehnicii luminatului, a tehnicii razelor Roent-
gen. etc.
— Aplicarea cunoștințelor dobîndite la
lecțiile de fizică în rezolvarea problemelor
și în analiza fenomenelor din lumea încon-
jurătoare.
— Experiența activității în afară de clasă
la fizică (cercurile de fizică, expozițiile, se-
ratele de fizică etc).
— Dezvoltarea priceperilor și a deprin-
derilor practice ale elevilor în cadrul lecții-
lor de fizică și al lucrărilor de laborator.
— Experiența organizării cabinetului de
fizică și a instalării aparaturii electrice în
cabinetul de fizică.
— Din experiența mea în confecționarea
cu mijloace proprii a diferitelor aparate și
instrumente pentru demonstrații și lucrări
practice la fizică.
— Deprinderea elevilor de a citi și de a
face schițe, grafice, tabele și desene tehnice.
— Organizarea excursiilor și vizitelor în
întreprinderi; rolul lor în consolidarea cu-
noștințelor elevilor.
CHIMIA
— Metode utilizate pentru formarea no-
țiunilor de chimie ale elevilor (de exemplu:
valența, structura compușilor organici, re-
acții chimice etc.).
— Pregătirea elevilor pentru activitatea
practică prin predarea chimiei.
— Cum am contribuit, prin predarea chi-
miei, la înarmarea elevilor cu cunoștințe a-
gricole.
— Aplicarea cunoștințelor dobîndite prin
studiul chimiei în rezolvarea problemelor și
în analiza fenomenelor din lumea înconju-
rătoare.
— Aparate confecționate prin mijloace
proprii și folosite pentru demonstrații la
lecțiile de chimie sau la lucrările de labora-
tor.
— Organizarea excursiilor și a vizitelor
în întreprinderi; rolul lor în consolidarea
cunoștințelor dobîndite la lecțiile de chimie.
LIMBI STRĂINE
(engleză, germană, franceză)
— Metodica predării unor teme de gra-
matică la limbile străine.
— Din experiența muncii pentru însușirea
lexicului la limbile străine în clasele VIII—
X.
III.	Probleme privitoare
la educația preșcolară
— Precizarea, activizarea și îmbogățirea
vocabularului copiilor de vîrstă preșcolară.
— Cum le facem cunoscute copiilor de
vîrstă preșcolară natura și fenomenele na-
turii.
— Cum organizez educația fizică a co-
piilor din grupa mea.
IV.	Probleme de defectoiogie
pentru școlile speciale
de surdo-muți și orbi
— Din experiența muncii instructiv-educa-
tive cu copiii surdo-muți în perioada pregă-
titoare.
— Organizarea și desfășurarea lecțiilor
pentru dezvoltarea limbajului scris și . oral
al copiilor.
— Munca în afară de clasă pentru dez-
voltarea vorbirii elevilor.
— Studiul și caracterizarea psiho-pedago-
gică a copiilor orbi.
— Educația prin muncă și pregătirea pro-
fesională în școlile pentru copiii orbi.
V.	Probleme pentru școlile
ajutătoare
— Metodele de muncă ale învâfâfdTlilui
din școlile ajutătoare în vederea pregătirii
elevilor pentru activitatea practică.
— Din experiența muncii educative în șco-
lile ajutătoare.
O consfătuire
de producție
De curînd, la școala mixtă de 7 ani ca
limba de predare romină din comuna v.ad>-
mirescu, raionul Arad, a avut loc o consiă-
tuire de producție cu tema : „Folosirea ma-
terialului intuitiv In predarea științelor na-
turale".
Pentru buna desfășurare a consfătuirii,
comisia constituita special în acest scop a
organizat lecții deschise și interasistențe, a
popularizat consfătuirea la gazeta de perete
vtc.
La consfătuire a fost prezentat un referat
privitor ia experiența folosirii materialului
intuitiv din natura în predarea științelor na-
turale. Astiei, ia lecțiile de zoologie s-au io-
losit broaște, rime, scoici, melci, cîrtițe, in-
secte etc., iar la lecțiile de botanică —
bulbi de ceapă, rizomi de stînjenel, tuberculi
de cartofi și altele. Au fost iolosite de ase-
menea planșe, tablouri, scheme, modele, mu-
laje.
Elevii claselor a Vl-a și a Vll-a au efec-
tuat numeroase experiențe și disecții intere-
sante. Astfel, au făcut disecții pe broaște și
pe viermi. La lecția de botanică despre se-
mințe s-a studiat structura diferitelor se-
mințe, s-a determinat puterea lor de germi-
nație. Elevii au pus semințele la încolțit și
și-au notat observațiile cu privire la dezvol-
tarea plantelor răsărite
Discuțiile purtate în jurul referatului au
scos în evidență faptul că, datorită folosirii
juste a materialului intuitiv, precum și da-
torită organizării unor excursii la gospodă-
ria agricolă colectivă și la gospodăria agri-
colă de stat, s-au obținut rezultate bune în
predarea științelor naturale.
Consfătuirea de producție a prilejuit un
larg schimb de experiență între cadrele di-
dactice de la această școală.
Conferința științifica
studențești
Duminică dimineața a avut Ioc în Capitală
conferința științifică a studenților Institutu-
lui pedagogic.
După cuvîntul de deschidere rostit de tov.
E. Rusu, director de studii al Institutului,
studentul Gh. Olteanu, membru în consiliul
de conducere al Asociației științifice studen-
țești, a prezentat darea de seamă asupra ac-
tivității cercurilor științifice studențești de la
Institutul pedagogic.
In cadrul celor 7 cercuri științifice de la
facultățile de pedagogie-romînă, romînă-isto-
rie. fizică-matematică și naturale-geografie,
peste 200 de studenți desfășoară o intensă
activitate, prezentînd referate și luînd parte
la discuții care aduc contribuții însemnate în
studiul diferitelor probleme legate de munca
lor dc pregătire științifică. 1
In continuare a fost expus referatul „Rolul
social-cultural al profesorului la sate", întoc-
mit de un colectiv de membri ai Asociației
științifice studențești, după care s-a trecut la
lucrările pe secții.
★
Duminică dimineața, la Institutul de in-
dustrii alimentare din București a avut loc
cea de a IILa conferință a cercurilor științi-
fice studențești.
După cuvîntul de deschidere rostit de prof.
Flaviu Biassian, directorul Institutului, s-a
tiecut la expunerea referatelor în cadrul a
trei secții, pe specialități înrudite. Au fost
ținut-’, printre altele, referatele : „însușirile de
panificație ale amestecurilor de făină degrîu
cu făină de porumb", „Mijloace pentru redu-
cerea duratei de maturizare a fainei", „Stu-
diul comparativ al diferitelor malțuri fabri-
cate tn unele fabrici de bere" etc.
★
In zilele de 9 și 10 aprilie s-au desfă-
șurat la Institutul tehnic din orașul Galați,
lucrările primei conferințe a cercurilor știin-
țifice studențești.
Au fost prezentate 13 referate privind
științele social-economice, construcții navale,
piscicultură, tehnica pescuitu'ui, fizică etc. de
către studenții care s-au evidențiat în activi-
tatea celor 7 cercuri științifice ale Institutu-
lui.
—...............
Tinerii și vîrstnicii
învață
Locuitorii satelor și comunelor din re-
giunea Baia Mare îndrăgesc tot mai mult
cartea. Multe dintre satele, comunele și
orașele regiunii se mindresc cu faptul că
nu mat au nici un neștiutor de carte. Nu-
mai tn raionul Satu Mare există 24 de
aitfel de localități, iar in raionul Sighet,
la 6 centre de alfabetizare s-a terminat
cu neștiința de carte. Pină la 31 octom-
brie 1955 alte 29 de centre își vor încheia
activitatea.
La fel cu cei bătrlni, cei mici manifestă
o deosebită dragoste de carte. Astăzi, In
regiunea Baia Mare există in inuă(ămîn-
tul preșcolar, de 4 ani și de 7 ani,
1077 unități cu 91.354 elevi. In același
timp numărul școlilor pedagogice și medii
a crescut cu 5, iar al elevilor cu 2.600.
In regiune funcționează în prezent 86 de
internate și cantine care deservesc 7.000
de elevi, fafă de anul 1944, cînd erau
doar 24 de unilăfi cu 2.000 de elevi
De asemenea. din anul 1944 șl pînă
acum, numărul cadrelor pentru învăfă-
mîntul preșcolar, al învățătorilor și pro-
fesorilor a crescut de la 1650 la 4181.
Totodată, din fondurile statului s-au con-
struit 54 de școli noi cu 199 săli de clasă,
iar pdn autoimpunere s-au terminai 12
școli cu 31 săli de clasă și s-au început
lucrările la 44 de localuri cu 105 săli de
clasă.
In anul acesta se vor mai da în folo-
sinfă în regiunea Baia Mare, din fondu-
rile statului, 5 clădiri de școală cu 24 de
săli de clasă și un internat cu 120 de
locuri la Borșa, raionul Vișeu.
ir
In anii stăpînirii burghezo-moșlerești,
majoritatea locuitorilor din satul Cutuș,
raionul Stalin, erau analfabeti. Dornici
să-și însușească știința de carte, ei au în-
vățat cu sîrg în anii puterii populare.
Muncind cu drag, cu stăruință și price-
pere cadrele didactice din sat, îndrumate
de organlzafia de partid și primind aju-
torul sfatului popular comunal și al orga-
nizațiilor de masă, au asigurat o frecventă
bună la cursurile de alfabetizare, au fă-
cut să crească neîncetat interesul cursanti-
lor pentru însușirea cunoștințelor.
In anul acesta au învăfat la cursurile
de alfabetizare din sat 60 de țărani
muncitori. La 27 martie a.c.. In ziua exa-
menului de alfabetizare, in satul Cutuș
era o adevărată sărbătoare. Cursantii au
dovedit că și-au însușit temeinic cunoș-
tințele predate. Ei știu acum să scrie, să
citească și să socotească.
Cadrele didactice din satul Cutuș sînt
notările să muncească și mai departe cu
aceeași rlvnă, astfel ca pînă la 1 noiem-
b'ie 1955 să nu mai fie în sat nici un
neștiutor de carte.
GAZETA INVAȚAMINTULUI
Pag. 3-a
Să folosim in mod creator
moștenirea pedagogică a lui A» S. Makarenko
Luna aceasta s-au	---- temeinic studiată se fac
împlinit 15 ani de la Conf. univ. Andrei Danciuly însă greșeli în aplica-
moartea marelui peda- '	* rea în practică a idei-
UlianoCsk, orașul lui Ilici
gog sovietic A. S. Ma-	~“
karenko. Importanța teoretică șl practică a
ideilor pedagogice ale lui Makarenko este tot
mai larg recunoscută. învățătorii, profesorii,
părinții citesc cu mult interes operele mare-
lui pedagog, studiază ideile lui și le aplică
în munca practică-educativă de toate zilele.
Valoarea operei pedagogice a lui Makarenko
constă în aceea că ei, ca un adevărat peda-
gog marxist, a știut să vadă problemele edu-
cației comuniste în lumina perspectivelor de
dezvoltare a societății socialiste.
Roadele aplicării învățăturilor lui Maka-
renko In educarea elevilor din școlile patriei
noastre cresc din an în an. Insușindu-ți me-
todele elaborate de A. S. Makarenko. mulți
pedagogi din țara noastră au învățat să în-
chege în clasele lor colective outernice de
elevi, să educe tineretul în spiritul dragostei
și al respectului pentru muncă. în spiritul
luptei hotărîte pentru învingerea greutăților,
pentru onoarea clasei și a școlii lor. Folosind
in mod creator bogata moștenire pedagogică
a lui Makarenko, tot mai mulți învățători și
profesori rezolvă just problemele variate și
complexe ale muncii educative
Dirigintele clasei a Vi-a dintr-o școală
elementară de 7 ani din orașul Cluj și-a dat
seama, la începutul muncii sale cu această
clasă, că pentru îmbunătățirea disciplinei și
lidicarea nivelului ia Învățătură, înainte de
toate trebuie să închege colectivul clasei, să
antreneze pe elevi în lupta pentru țelurile
comune ale clasei, să foimeze o opinie pu-
blică sănătoasă. Copiii erau neastîmpă-
rați. Timoul liber în afara școlii îl petreceau
în mod neorganizat. De învățătură nu prea
se interesau. Se uitau chiar cu dispreț la acei
care-și pregăteau conștiincios temele pentru
acasă. Nu odată se întîmplă ca unii să se
poarte obraznic față de profesori; insuc-
cesele la învățătură le priveau cu indiferență.
Dirigintele și-a dat seama că pentru în-
chegarea colectivului clasei trebuie să antre-
neze elevii în mai multe acțiuni colective
Interesante. Astfel, a organizat cîteva vizite
la expoziții, muzee, cinematografe, a orga-
nizat excursii în pădurea apropiată. Aceste
acțiuni erau plăcute elevilor, care partici-
pau bucuroși la ele. In telul acesta timpul
liber în afara școlii era întrebuințat cu
folos. încetul cu încetul elevii au fost
antrenați'și în citirea literaturii beletris-
t ce. Ei au pus cărțile lor proprii la îndemîna
clasei, formînd astfel o bibliotecă. încă în
pătrarul II s-a organizat In cadrul clasei un
concurs recital. După aceea s-a organizat o
serbare școlară la care au participat părinții,
elevii și profesorii acestN școli. După reușita
acestei serbări, a crescut simțitor respectul
celorlalți elevi față de clasa a șasea. A cres-
cut simțul de răspundere al elevilor din clasa
a șasea față de sarcinile comune ale colțti-
vului. Intre timp, tot mai accentuat se punea
problema îmbunătățirii situației la învățătură.
In adunările de clasă, în adunările pionie-
rești, se discutau cu multă seriozitate rămîne-
rea în urmă a unor elevi, atitudinea nedisci-
plinată a altora în timpul lecțiilor etc. In a-
ceste adunări se luau hotărîri concrete în pri-
vința remedierii lipsurilor sezisate.
In lu.pta pentru ridicarea nivelului la în-
vățătură, în lupta comună pentru realizarea
sarcinilor puse în fața c'asei, se închega, co-
lectivul. Pe baza conținutului concret al
muncii și a sarcinilor comune, se creau și
forme de organizare a colectivului. închega-
rea colectivului de elevi, antrenarea lor ■ în
lupta pentru ridicarea nivelului la învățătură
au adus roadele așteptate. Pînă la sfîrșitul
anului a fost lichidată rămînerea în urmă la
învățătură.
Valoarea experienței pozitive a acestui
diriginte constă, înainte de toate, în aceea că
a organizat o activitate bogată în cadrul
clasei, antrenînd în această muncă tot colec-
tivul de elevi. Munca colectivă s-a început
cu realizarea unor sarcini mai ușoare și
mai plăcute, treeîndu-se treptat, treptat, la
sarcini mai grele, care necesitau o muncă
sistematică și bine susținută. In lupta pentru
ridicarea nivelului la învățătură colectivul de
elevi a constituit un ajutor efectiv al profe-
sorilor.
Acolo unde opera lui Makarenko nu este
®®®®©®®®®®®®®©®®®®©®®©©©®®®®®®®©©®®©©©®®®©®®®©®©®@®©©©©@@®©®@®©©©®©®®©©@©©©@©©©®®©©®©@®©®®@®@©e@@@@@@@e@@@(3©@@@@@@@@0@(&w@@@@@@@@@@@0
In ajutorul cadrelor didactice cuprinse la cursurile de perfecționare
In legătură cu învățătura Iui I. P. Pavlov
despre primul și al doilea sistem de semnalizare
și interacțiunea dintre ele*)
In lumina învățăturii lui I. P. Pavlov des-
pre activitatea nervoasă superioară, funcția
principală a emisferelor cerebrale este func-
ția de semnalizare, care se realizează prin
procesul de formare a legăturilor nervoase
temporare.
Omul și animalul nu reacționează numai
la excitanti direct utili sau direct dăună-
tori — excitanți necondiționați — ci și la
numeroși alți excitanți condiționați, care îi
semnalizează pe primii organismului. Astfel,
animalul nu manifestă o reacție alimen-
tară numai atunci cînd hrana se află în
gura sa, excitînd mucoasa bucală (excitare
necondiționată), ei și atunci cînd alimentul
se află la o anumită distanță sau cînd a-
pare un obiect sau fenomen care a însoțit
fn mod regulat hrana. Explicația fiziologică
a acestui fapt o constituie formarea legătu-
rilor temporare în scoarța cerebrală — în-
tre focarul de excitație provocat de un ex-
citant necondiționat și focarul de excitație
provocat de un excitant neutru (care nu de-
clanșează prin sine reacția necondiționată).
Coincidenta repetată în timp a celor doi ex-
citanți (de pildă, hrana asociată cu orice
.obiect sau fenomen din realitate — lumină,
leimț, miros etc.) face ca legătura tempo-
rară să se consolideze și, ca urmare a a-
cestui fapt, excitantul neutru să provoace a-
ceeași reacție pe care o provoacă în mod
obișnuit hrana. Culoarea, forma, mirosul a-
limentului sînt excitanți condiționați, exci-
tanti semnalizatori care au dobîndit acest
rol prin faptul că în experiența anterioară
a animalului s-au asociat cu proprietatea a-
limentu'ui de a hrăni animalul. Animalul va
reacționa astfel din vreme* prevenit pe baza
acestor semnale : culori, forme, sunete, miro-
suri etc. Noi nu mergem spre un zid pînă
ce ne izbim de el, ci îl evităm din timp.
Forma, culoarea zidului s-au asociat în tre-
cut cu duritatea acestuia, cu faptul că un
contact violent cu acest obiect creează o sen-
zație dureroasă și astfel forma și culoarea
zidului devin semnale — excitanți condițio-
nați — care declanșează din vreme reacția
noastră de apărare, de evitare.
Din punct de vedere subiectiv, această
semnalizare se realizează, după cum se vede,
prin senzații, percepții, reprezentări. Exci-
tanții semnalizatori ni se relevă nouă în
mod subiectiv sub forma acestor procese
ksihice.
F Mecanismul semnalizării îl găsim și la a-
nimale și la om ca element esențial al adap-
tării superioare a organismului la mediul
lor lui Multe idei
sînt aplicate mecanic, formal, fără să se în-
țeleagă esența lor. In unele școli s-au creat
tn mod arbitrar forme de organizare a colec-
tivului de elevi, copiindu-se unele forme fo-
losite de A. S. Maxarenuo (brigăzile, consi-
liul comandanților, careul, rapoartele zilnice
etc.) fără să se ia în considerare că aceste
forme au fost condiționate de ImiprejurSriie
specifice ale vieții copiilor în colonii și că
r.u pot fi aplicate mecanic în munca școlilor
noastre. Noi trebuie să ne însușim în mod
creator ideile fundamentale pe baza cărora
s-au format, au funcționat aceste forme con-
crete.
In unele școli nu există preocuparea de a
organiza întreg procesul muncii instructiv;
educative de pe pozițiile înaimate ale știinti
pedagogice. Se folosesc doar unele forme 3a
oiganizare a muncii educative, unele mijloace
aplicate de A. S. Makarenko și de la aces-
tea se așteaptă îmbunătățirea generală a
disciplinei, a atitudinii -țevilor față de în-
vățătură etc. Sînt pedagogi care așteaptă
numai de la organizarea adunărilor pe clase
și școală îmbunătățirea generală a muncii.
In alte cazuri se acordă deosebită atenție
numai legăturii școlii cu familia, sau numai
folosirii metodei convingerii, neglijindu-se
celelalte metode și mijloace ale muncii in-
structiv-educative. Se întîmplă uneori să se
aplice greșit unele pedepse folosite de A. S.
Makarenko fără a înțelege adevăratul sens
al acestora și fără a ține seama de con-
dițiile în care ele au fost folosite de acest
mare pedagog. Aplicarea „arestului" sub
forma închiderii elevilor într-o cameră este
o metodă antipedagogică și o grosolană
denaturare a ideilor lui A. S. Maka-
renko. In munca educativă pedagogul
trebuie să folosească variate forme de
înrîurire și constrîngere; pedepsele pot avea
efect educativ numai in cazul cînd ele se
aplică cu mult tact pedagogic. „Aplicarea
nepricepută, nechibzuită și mecanică a pe-
depselor aduce mult rău muncii noastre" —
spunea Makarenko.
La aplicarea oricărei metode trebuie să
se ia in considerare făptui că numai printr-o
organizare justă și amănunțită a întregii ac-
tivități instructiv-educative, prin îndrumarea
și urmărirea de zi cu zi a dezvoltării clasei
și a școlii se poate asigura rezultatul aș-
teptat. Folosirea unor foime organizatorice,
aplicarea unor metode își găsesc, rostul lor
numai într-un astfel de sistem unitar.
In aplicarea oricărei metode educative
trebuie să se țină"" seama de împrejurări, de
loc și de timp, de .particularitățile individu-
lui și ale colectivului etc. Makarenko a ară-
tat în mod convingător că nici o metodă pe-
dagogică, luată separat, considerată inde-
pendent de întregul sistem instructiv-educa-
tiv, nu poate să asigure rezultatul dorit. Nu-
mai unitatea dialectică, corelația multor mij-
loace de educație poate asigura rezolvarea
justă a oricărei probleme de educație.
Metodele și mijloacele folosite de A. S.
Makarenko nu trebuie aplicate în mod meca-
nic în condițiile muncii noastre. însuși A. S.
Makarenko a luptat în mod hotărît împotriva
șablonului și rutinei, împotriva aplicării me-
canice a diferitelor metode sau mijloace.
Aplicarea cu succes In școlile noastre a
ideilor pedagogice ale lui A. S. Makarenko
presupune o atitudine creatoare față de ele.
Makarenko a lucrat în condițiile specifice ale
vieții din colonia de copn. Acele condiții,
care se deosebesc mult de condițiile educa-
tive din școlile noastre, au presupus o serie
de forme concrete de organizare care nu se
pot copia- mecanic în munca noastră. Neconte.
nit trebuie să avem in vedere că formele
concrete ale aplicării ideilor pedagogice ale
lui A. S. Makarenko depind de împrejurările
concrete ale muncii educative în fiecare școa-
lă în care ele sînt aplicate.
Ideile pedagogice aTe Iui A. S. Makarenko
trebuie studiate, pătrunse temeinic pentru a
fi aplicate cu pricepere. Ele trebuie întregite
cu rezultatele experienței din ultimii ani a
pedagogiei sovietice, ale experienței din șco-
lile noastre. Numai așa vom obține succese
in munca noastră educativă.
E. Fischbein
lector la catedra de psihologie a Univer-
sității „C. I. Parhon" din București
înconjurător, al interacțiunii dintre orga-
nism și mediu. La om însă, în cadrul vieții
sociale, apare un nou principiu al activității
de semnalizare: semnalizarea cu ajutorul
excilanților verbali. In felul acesta, putem
vorbi la om despre existența a două siste-
me de semnalizare: primul sistem de sem-
nalizare, constituit din ansamblul legături-
lor temporare între excitanți direcți și orga-
nism (manifestîndu-se subiectiv sub forma
senzațiilor, percepțiilor și reprezentărilor) și
al doilea sistem de semnalizare, constituit
din ansamblul legăturilor temporare între
excilanții verbali și reacțiile noastre și care
se exprimă în primul rînd sub forma limba-
jului.
Cei de al doilea sistem de semnalizare
este produsul și totodată condiția vieții so-
ciale a omului, este sistemul semnalizării
interumane. Voi recurge la un exemplu sim-
plu. Mă aflam într-o zi în subsolul clădirii
unde locuiesc, pentru a mă interesa de o de-
fecțiune a caloriferului. Trecînd printr-un loc
strimt, am întins mîna ca să mă sprijin. Am
retras însă mîna imediat, pentru că atinse-
sem țeava caloriferului, care frigea. Aceasta
a fost o reacție de apărare la un excitant
dureros, un reflex necondiționat. Cu alt pri-
lej, dueîndu-mă în subsol și trebuind să trec
prin același loc, vederea țevii a fost sufi-
cientă pentru a declanșa la mine o reacție
de apărare : dînd să mă sprijin de țeava cu
pricina, am retras mina din vreme, înainte
de a mă frige, numai cînd am văzut țeava
In acest caz, reacția de apărare a fost de-
clanșată nu direct de excitantul dureros
(temperatura ridicată), ci de un semnal ;
forma și culoarea obiectului, ce s-a asociat
în trecut cu excitantul dureros. Reacția mea
a fost un reflex condiționat. In acest caz a
intrat în joc primul sistem de semnali-
zare.
S-a întîmplat ca altădată să intru în ace-
lași subsol împreună cu un amic. Cînd să
trecem prin același loc strimt, amicul meu
era cît pe aci să se sprijine de țeavă (care
se zărea greu din cauza înunericului). l-am
strigat : „Fii atent, frige I E țeava calori-
ferului !“. Amicul meu s-a dat, firește, la o
parte, evitînd astfel senzația dureroasă Ex-
citantul care a determinat de astă dată reac-
ția de apărare a fost cuvintul. Amicul meu
s-a apărat fără a se bizui pe experiența sa
Teatrul de păpuși „Licurici" din Bacău a dat de curind o serie de spectacole in
fala pionierilor și elevilor din Capitală.
----------------.--------e»------------------------
Probleme ale predării limbii romîne
însușirea temeinică a cunoștințelor de
limba romînă este o condiție de bază în
pregătirea elevilor, în asimilarea cunoștin-
țelor la toate celelalte obiecte de studiu, în
întreaga dezvoltare culturală a tineretului.
De aceea, din primele clase, învățătorii
au obligația de a da o atenție deosebită
înarmării elevilor cu cunoștințe de citit-
scris, cu noțiuni precise de morfologie și de
sintaxă, cu deprinderea de a-și expune ideile
într-o înlănțuire logică,
Lucrînd cu sîrguință, învățătorii din
multe școli reușesc să îndeplinească aceste
sarcini.
Sînt însă cazuri cînd rezultatele obținute
la limba romînă în clasele I-IV sînt departe
de a satisface cerințele programei de învă-
țămînt pentru aceste clase. Unii învățători
au rămas la mentalitatea învechită că ele-
vilor din clasele mici trebuie să li se treacă
cu vederea lipsa de pregătire și, de aceea, îi
promovează fără să se străduiască a asigura
o însușire conștientă a cunoștințelor.
Această lipsă de exigență este una dintre
greșelile grave săvîrșite de unele cadre di-
dactice, căci atunci cînd se acordă pe ne-
drept note mari unor copii care nu și-au în-
sușit cunoștințele decît parțial, aceștia sînt
împiedicați să muncească cu mai multă
perseverență. Cu o astfel de mentalitate în
notarea- elevilor se ajun-ge uneori ca elevi
care termină clasa a IV-a să ei bă cunoștințe
sub nivelul cerut de programa de învăță-
mînt. In clasa a V-a la școala noastră au
intrat cîțiva elevi care citesc cu destulă în-
cetineală și înregistrează cu aproximație su-
netele pe care le aud, scriu cu multe greșeli
de gramatică și de ortografie, se exprimă
greoi. Sînt copii care, după absolvirea școlii
elementare, au cunoștințe confuze despre
ortografie, punctuație, lectură expresivă.
Se înțelege că în astfel de condiții mun-
ca profesorului de limba romînă la clasa
a V-a este deosebit de grea, ținînd sea-
ma de faptul că el trebuie să le transmită
elevilor multe cunoștințe, să studieze cu ei
numeroase texte literare din manual etc.
Profesorul care predă limba romînă la clasa
a V-a se vede uneori în situația de a-i în-
văța pe elevi nu numai cum să desprindă
conținutul de idei dintr-un text literar, dar
și cum să citească acest text, cum să-și no-
teze tema pe care o au de făcut acasă etc.
Este necesar ca învățătorii care predau
la clasele a IlI-a și a IV-a să țină scama
de lipsurile semnalate la elevii din clasa a
V-a. spre a-și îmbunătăți munca.
Oricum însă, profesorul care predă limba
romînă în clasa a V-a trebuie să îndrepte
lucrurile. El nu se poate mulțumi doar cu
constatarea lipsurilor elevilor și a vinovă-
ției învățătorilor. N-ar sluji Ia nimic.
Iată cum am procedat ca profesoară la
clasa a V-a pentru lichidarea lipsurilor ele-
velor : Pentru a-mi da seama de aceste lip-
suri, în primele zile de școală am dat o
dictare de control. Corectind lucrările mi-am
făcut un caiet de evidență a greșelilor pen-
tru fiecare elevă în parte. Am stabilit care
sînt cele mai frecvente greșeli, spre a pro-
ceda la înlăturarea lor. Zi de zi, în clasă,
am făcut cu elevele exerciții ortografice.
Rînd pe rînd au fost înlăturate greșelile
făcute de majoritatea clasei ; apoi m-am
ocupat de greșelile mai puțin frecvente.
Pentru aceasta am dat teme speciale eleve-
lor. Din cînd în cînd am dat dictări de con-
trol, pentru a vedea în ce măsură s-au în-
dreptat elevele. De pildă, eleva Ancuța Cor-
nemijlocită în raport cu locul respectiv sau
cu țeava respectivă (pe care le vedea pen-
tru prima dată), ci pe baza experienței
altuia, lucru care s-a realizat prin interme-
diul celui de al doilea sistem de semnali-
zare.
Cuvîntul este și el un excitant condiționat,
tot atît de real ca și ceilalți excitanți con-
diționați, dar între cuvînt și ceilalți exci-
tanți condiționați există deosebiri esențiale.
Aceste deosebiri rezultă din însăși natura sa
de excitant semnalizator interuman.
Se poate afirma că, în genere, fiecare ani-
mal nu dispune decît de mijloacele de ac-
țiune necesare adaptării, cîștigate prin ex-
periența sa individuală (adăugată la capita-
lul ereditar al speciei) și care s-au fixat sub
forma reflexelor condiționate. Spre deosebire
de celelalte animale, omul poate intra și în
posesia rezultatelor obținute de semenii săi
prin experiența lor. In felul acesta, omul
dispune nu numai de cunoștințele sau mij-
loacele de acțiune cîștigate prin propria sa
experiență, ci și de cele obținute prin expe-
riența atîtor milioane și milioane de oameni
Faptul că oamenii își pot transmite unii al-
tora experiența lor, contribuind la acumula-
rea unui fond comun de cunoștințe și mij
loace tehnice, de care fiecare om poate, la
rîndul său, beneficia, se datorește tocmai
limbii.
Cuvîntul nu semnalizează un singur o-
biect, ci orice obiect care aparține unei a-
numite categorii. Cuvîntul este deci, prip
natura sa, un excitant generalizator. Esen-
țial este faptul că această generalizare, al
cărei rezultat îl constituie reunirea unui
grup de obiecte diverse într-o singură ca-
tegorie, cu o singură denumire, pe baza în-
sușirilor lor esențiale, se realizează în
baza experienței societății. De exemplu, noi
folosim cuvîntul „metal" pentru obiecte
foarte diferite ca densitate, duritate, culoa-
re etc. Gruparea fierului, aurului, mereu
rului, sodiului etc. în aceeași categorie s-a
făcut în urma descoperirii unor proprietăți
esențiale comune. Cuvîntul semnalizează
deci orice obiect aparținînd unei anumite
categorii, iar categoria de obiecte pe care
o semnalizează un cuvînt este stabilită
de societate. In felul acesta, spre deosebire
de animale, la care legătura între un
excitant semnalizator și alți excitanți se re-
alizează numai conform experien'ei indivi-
duale a animalului, la om legătura între cu-
vînt ți un anumit grup de obiecte sau feno-
nelia. venită de la Mangalia, care din 15
greșeli ortografice pe care le făcea în mod
obișnuit n-a putut înlătura la începutul anu-
lui decît două, la ultimul control n a avut
nici o greșală. Tot la începutul anului am
căutat să-mi dau seama de modul în care
elevele știu să înlănțuiască ideile într-o po-
vestire, să seziseze momentele principale ale
unei întîmplări — am urmărit deci gradul
de dezvoltare a gîndirii lor logice și posi-
bilitatea de exprimare corectă printr-un vo-
cabular bogat, printr-o construcție grama-
ticală justă. Cuncscînd lipsurile elevelor
mele în această privință, m-am străduit să
le înlătur stimulînd interesul lor pentru
lectură. Am căutat în același timp să le
dezvolt priceperea de a povesti cele citite.
In felul acesta, eleve care la prima lu-
crare de control au avut nota 2 posedă
acum temeinice cunoștințe de ortografie, ba-
zate pe studiul gramaticii, citesc frumos,
povestesc limpede și atrăgător.
Probleme însemnate în predarea limbii
romîne se ridică și la clasa a VH-a.
La examenul de admitere în clasa a
VUI-a, ținut la școala noastră .la începutul
acestui an școlar, din circa 360 de eleve ad-
mise numai două au obținut nota generală
5. îndeosebi au fost multe eleve cu un
nivel scăzut de cunoștințe la limba romînă.
Școala noastră a analizat cauzele acestei
situații. Cine este vinovat și care sînt so-
luțiile de îndreptare? Fără discuție că mulți
profesori de limba romînă care au predat la
clasa a VH-a au muncit superficial în
cursul anului trecut și au procedat cu o ne-
îngăduită ușurință atunci cînd au promovat
elevi cu nivel de cunoștințe necorespunzător.
Intrați în aceste condiții în clasa a VUI-a,
elevii se lovesc de greutățile inerente acestei
clase și mulji dintre ei nu reușesc să le
facă față.
Profesorii de limba romînă trebuie să-și
privească cu mai mult spirit de răspundere
sarcinile. Se apropie examenele de sfîrșit
de an. O nouă serie de elevi va absolvi în
curînd clasa a VH-a. Ei trebuie să iasă
din școala do șapte ani cu un bagaj de
cunoștințe temeinic însușite, care să le
ajute să se dezvolte mai departe, fie că vor
merge în școala medie, fie că vor intra în
producție. Un absolvent ai clasei a VH-a
trebuie să aibă temeinice cunoștințe de gra-
matică, trebuie să știe să tragă fo'oase din
lectura unei cărți, să desprindă din text
esențialul, să înțeleagă conținutul lui de
idei și valoarea lui artistică. Un absolvent
al clasei a VH-a trebuie să se exprime co-
rect și frumos, să folosească un vocabular
bogat. Profesorii care predau Ia clasa a
VH-a trebuie să aibă mereu în vedere că
pregătesc absolvenți, tineri care trebuie să
plece din școală cu un sistem închegat de
cunoștințe, cu deprinderi bine consolidate.
îmbunătățirea predării limbii romîne este
o problemă de mare însemnătate, pe care
nu trebuie să o scape din vedere nici o
clipă organele de îndrumare și control. Cu
sprijinul lor permanent, pregătindu-se cu
grijă pentru fiecare lecție, ocupîndu-se atent
de fiecare elev în parte, învățătorii și profe-
sorii de limba romînă trebuie să obțină la
sfîrșitul anului școlar nivelul de cunoștințe
cerut de programa de învățămint Ia fiecare
clasă
EMILIA A1ILICESCU
profesoară de limba romînă la școala medie
nr. 15 de fete din București
mene reflectă mai ales experiența societății.
Fiecare dintre noi, însușindu-și limba, își
însușește și semnificațiile cuvintelor limbii,
așa cum au fost stabilite și fixate de so-
cietate. De aceea, pentru fiecare dintre noi
cuvintele vor avea aceeași valoare semnali-
zatoare și astfel ne vom putea înțelege și
vom putea comunica. Firește, ne referim la
oamenii care vorbesc aceeași limbă.
Comunicarea n-ar fi însă posibilă dacă
cuvintele ar putea fi întrebuințate numai în
sensul lor general. In realitate Insa, fiecare
cuvînt poate fi făcut să indice un obiect
concret în comunicarea practică, din nesfîr-
șita serie de obiecte căreia îi este aplicabil,
prin introducerea cuvîntului în context. Cu-
vîntul „carte", de pildă, se referă la orice
carte care a existat sau există. Insă în con-
textul : „Cartea de geografie care se aîlă
acum pe biroul meu", cuvîntul carte se re-
feră la un singur obiect. Această determi-
nare a sensului cuvîntului se realizează in
contextul în care cuvintele se delimitează
reciproc, îngustîndu-și înțelesul pînă Ia sin-
gularizare. Mijloacele celui de al doilea sis-
tem de semnalizare nu sînt însă epuizate de
acest vast sistem de clasificare care este vo-
cabularul. „Tocmai datorită gramaticii, scrie
1. V Stalin, limba capătă posibilitatea de
a îmbrăca gîndurile umane în învelișul ma-
teria! al limbii". Prin limbaj nu se semna-
lizează numai fenomene și obiecte ca atare,
ci și raporturile dintre ele : raporturi dc
timp, spațiu, cauzalitate, apartenență etc. O
simplă juxtapunere de cuvinte separate n-ar
putea reda niciodată toata bogăția de nuan-
țe și relații din lumea obiectivă. Verbele ț
am plecat, plec, voi pleca, aș pleca, pleacă
etc. se referă toate la aceeași acțiune. Dar
în fiecare caz, indicării acțiunii ca atare i
se adaugă o indicație în plus, referitoare la
timpul cînd se petrece, la siguranța reali-
zării ei, la persoana care o săvîrșește etc.
Pentru toate acestea nu este nevoie de noi
cuvinte, ci doar de modificări ale aceluiași
cuvînt, care își au valoarea lor semnaliza-
toare bine stabilită. însăși poziția cuvîntu
iui în prepoziție are o valoare semnaliza-
toare bine determinată. „Vasile vine la Io-
nel" înseamnă cu totul altceva decît „Ionel
vine la Vasile", deși propoziția e constituită
din aceleași cuvinte.
Cele două sisteme de semnalizare sînt în-
tr-o strînsă interacțiune, condiționîndu-se și
influențîndu-se reciproc. Cuvîntul, ca exci
lanl, acționează nu atît prin forma sa so-
noră, cît prin sensul său. Dar cuvîntul nu
are sens decît în baza legăturilor temporare
formate în experiența anterioară între înve-
'ișul sonor al cuvîntului și divereNe obiecte
sau fenomene pe care le semnifică.
Cel de al doilea sistem de semnalizare se
clădește, deci, pe baza primului sistem de
semnalizare Evident, perceperea unui singur
obiect nu asigură de obicei formarea semni-
ficației cuvîntului respectiv. Cuvîntul fiind
un excitant generalizator, îți sintetizează
...Avem tn fată un
teanc de scrisori pri-
mite de elevii școlii nr.
1 „V. I. Lenin" din
Ulianovsk. Plicurile lor au diferite culori; al-
bastre, roșii, galbene. Le-au trimis școlarii
din Moscova, Riga, Ufa, Leningrad, Kiev,
Odessa, Stalingrad, din Gruzia însorită și
din {inuturile de dincolo de cercul polar.
Școlarii scriu despre dorința lor de a vizita
orașul unde s-a născut Ilici, școala unde a
învățat el.
Aproape două milioane de oameni au vi-
zitat la Ulianovsk Casa-muzeu „V. I. Lenin",
casa unde și-a petrecut copilăria și tinere-
(ea Vladimir Ilici.
Mii de kilometri a parcurs din Extremul
Orient tinăra farmacistă Nelia Voronova
pentru a vizita aceste camere, prin care a
umblat tinărul licean Volodia Ulianov. Aici
totul s-a păstrat cum era in copilăria lui
Leu n. Ți se pare că indaiă se va deschide
capacul pianului din sufrageria modest mo-
bilată și, de sub degetele mamei familiei
Ulianov, Maria Alexandrovna, se vor re-
vărsa sunetele melodioase ale cîntecelor de
leagăn, pe care Volodia le iubea attt de
mult in copilărie. Chipul lum nos al acestei
femei care a dat lumii pe marele Lenin ser-
vește drept exemplu pentru fiecare mamă
sovietică.
Pe masă, în cabinetul tatălui lui VIad mir
Ilici, se află un serviciu de birou din mar-
moră de culoare cenușie, dăruit lui Ilia
Nicolaeviei de profesorii din Simbirsk cu
prilejul celei de a 25-a aniversări a activi-
tății sale pedagogice. Tatăl lui Ilici era cu-
noscut ca un eminent activist pe tărîmul în-
vățămîntului, ca un pedagog ou talent Ve-
derile lui Ilia Nicolaevici s-au format sub
puternica influență a ideilor democratilor
revoluționari Bielinski, Cernlșeuski, Dobro-
liubov.
Vocea ghidului devine mai severă cind vi-
zitatorii urcă la mezanin, in camera lui
Alexandr Ilici, unul dintre nelnfricafii eroi
ai mișcării „Narodnaia Voi a", ucis de că-
lăii farului. Profund zguduit de moartea
fratelui său, admirlnd eroismul lui, Vladi-
mir ilici, in virstă de 17 ani, a spus: ,.Nu,noi
nu vom urma această cale. Nu trebuie să se
meargă pe calea asta".
Tot aici, deasupra scării, se află colți-
șorul lui Volodia: un pat de fier, o măsuța
lingă fereastră, un raft ou cărțile orejerate.
In Casa-muzeu poți intilni oameni de toate
virstele, de diferite profesiuni și naționali-
tăți. In albumul care constă din cinci-
sprezece tomuri voluminoase, se găsesc
însemnări nu numai in toate limbile popoare-
lor U R.S.S., ci și in multe limbi ale lumii.
Vizitatorii muzeului își exprimă dragostea
pentru Lenin, pentru partid, pentru guvernul
sovietic.
Vizitind căsuța lui Ilici, cum o numesc de
obicei locuitorii din Ulianovsk, aspiranții
chinezi Gan Cin-tsin, Hu-Tze-min, Siun-
Vcn-iuan au scris: — „Slavă marelui re-
voluționar și conducător — slavă lui Lenin".
Poetul coreean Tiu-Son Von scrie in al-
bum : „Pot repeta cu mindrie cuvintele lui
Maiakovski: „Lenin a trăit, Lenin trăiește,
Lenin va trăi!"
Tinerii mobilizați in Armata Sovietică,
înainte de a părăsi orașul natal, vin aici
să-și ia rămas bun de la oasa lui Lenin. A-
ici depun ei jurămlntul de credință față de
Patrie. Firele vii ale tinereții lui Lenin se
întind spre tinăra generație de astăzi, in
numele căreia a trăit și a luptat nemurito-
rul Ilici.
Multe locuri din Ulianovsk sint legate de
numele marelui conducător. Mergem pe stra-
da Sovietskaia. Alături de școala „Lenin" se
află teatrul dramatic regional. Lenin venea
aici ori de cite ori pute.a obține permisiunea
profesorilor.
Vara, el pescuia cu undița în apele rtului
Sviaga. De nenumărate ori a admirat el mi-
nunatul peisaj care se deschide de pe ,,No-
vii Veneț" spre Volga, Aici, pe Volga, la
Ulianovsk, s-a călit hotărîrea lui de a merge
pe calea revoluției, de a-și pune viața in
slujba omenirii
In spatele casei unde a trăit familia Ulia-
nov se întinde o mică livadă. E atit de fru-
mos aici în zilele de primăvară, cind vi.șmii
se îmbracă cu flori gingașe! O alee îngustă
duce spre o portiță care nu exista înainte.
I. Mațtakoy
sensul prin confruntarea unor obiecte diver-
se aparținînd aceleiași categorii, confruntare
prin care însușirile esențiale sînt menținute,
întărite, iar cele neconstante se estompează.
Dar cei de a! doilea sistem de semnali-
zare nu este doar un produs final inactiv
Dimpotrivă, produs al experienței sociale,
sintctizînd și cristalizînd această experien-
ță, cel de al doilea sistem de semnalizare,
în interacțiunea sa cu primul, permite o re-
flectare superioară a realității, incomparabil
mai amplă, mai profundă și mai eficace de-
cît cea obținută prin primul sistem de sem-
nalizare al animalelor, o reflectare sub for-
ma conștiinței și gîndirii umane.
Observațiile și cercetările arată că în ac-
tivitatea emisferelor cerebrale, cel de al doi-
lea sistem dc semnalizare ține sub contro-
lul său pi imul sistem de semnalizare, re-
glînd procesele de formare a urinelor și le-
găturilor temporare, de actualizare sau in-
hibare a acestora.
Activitatea unitară, armonioasă a celor
două sisteme de semnalizare constituie con-
diția desfășurării normale a procesului de
învățămint.
Se consideră adeseori că principiu! intui-
ției se reduce la fundarea cunoștințelor teo-
retice, abstracte ale elevului pe cunoașterea
practică, nemijlocită a obiectelor și fencme-
nelor respective de către acesta. Ori, lucru-
rile sînt mult mai complexe. Să analizăm
jn singur exemplu La o lecție despre ve-
veriță, învățătoarea, fără experiență, a așe-
zat de la începutul lecției tabloul cu veve-
rița în fața elevilor și le-a spus să-l pri-
vească : „Iată veverița despre care vom în-
văța astăzi. Priviți-o 1“ Cind a ceru! apoi
elevilor să descrie animalul, a constatat că
aceștia n-au reținut aproape nimic. Acest re-
zultat se explică prin faptul că învățătoa-
rea n-a izbutit să realizeze o justă acțiune
de reglare a celui de al doilea sistem de
semnalizare asupra primului. Perce.ția co
fiilor ar fi trebuit orientată asupra unor a-
numile aspecte; ar fi fost necesar să li se
spună ce trebuie să rețină din tablou : di-
mensiuni, culori, forme, mediul de viață etc.
Pcrcepînd materialul intuitiv prezentat la
lecție, elevii nu sezisează întotdeauna ceea
ce este esențial, nu disting clar părțile lui
componente, ci sînt înclinați să observe mai
ales aspectele mai evidente, care îi impre-
sionează mai direct.
Dirijînd perceperea materialului intuitiv
de către elevi, profesorul trebuie să le a-
tragă atenția asupra a ceea ce este esenția1,
să-i ajute să compare obiectul sau fenome
nul respectiv cu alte obiecte sau fenomene
asemănătoare cunoscute de ei, să-i ajute să
stabilească asemănările și deosebirile din-
tre acestea. Cu ajutorul explicațiilor verbale
•jle profesorului, elevul descoperă în obiecte
însușiri aie acestora necunoscute de el înain
ie și, în felul acesta, reprezentările sale des-
pre obiectele respective se restructurează, de-
vin mai complecte.
Și iată-ne tn micuța
curte de lingă intrarea
din față, cu trepte de
marmoră ușor încli-
nate. In această clădire e situată f.liala mu-
zeului central V. I. Lenin. Documentele strica
se în aceste săli înfățișează istoria Partidu-
lui Comunist. Pas cu pas i se dezvăluie vi-
zitatorului marea colaborare dintre Lenin și
Stalin, lupta lor pentru un viitor fericit al
omenirii.
..Sintem la școala „V. I. Lenin". O ușă
masivă de stejar. Sunetele argintii ale clo-
poțelului vestesc sfîrșitul lecției — și iată că
năvălesc pe coridor copii zgomotoși ft ve-
seli, cu cravate de pionieri la git. Ei sint fe-
riciți că învață acolo unde a învățat cîndva
Ilici.
Școala are și un muzeu. E o sală de clasă.
Aici stau, la fel ca odinioară, in trei rînduri,
bănci masive de culoare galbenă. Intr-una
din ele, cea din marginea din stingă de lin-
gă fereastră, a stat Volodia Ulianov. In față
e catedra. Alături de catedră se află o sculp-
tură reprezentîn.du-1 pe Lenin ca elev.
Volodia Ulianov a învățat să citească la
vîrsta de cinci ani, a intrat la liceu la nouă
ani și jumătate dintr-odată tn clasa Intiia.
El promova dintr-o clasă în alta ca premiant.
Premiul intii consta atunci dintr-o diplomă
de merit și o carte. El a absolvit liceul cu
medalia de aur.
...Orașul Simbirsk, cum se numea înain-
te Ulianovsk, nu era considerai degeaba ca
un cuib de aristocrați. Fiecare al zecelea lo-
cuitor al orașului era un aristocrat de viță.
Remarcabilul scriitor rus Gonciarov, vizi-
tind după o îndelungată lipsă orașul lui na-
tal, Simbirsk, scria cu amărăciune: „In 0-
rașul natal am dat peste același „oblomo-
vism", pe care am avut prilejul să-l văd In
copilărie. însuși aspectul orașului natal nu
reprezintă nimic altceva decît un tablou al
somnului și al stagnării".
In anii puterii sovietice, orașul lui Ilici
a devenit de nerecunoscut. Seara, la margi-
nea dnspre apus a orașului, dincolo de rîul
Sviaga, scinteiază nenumărate lumini aurii.
Aici se întinde, pe o lungime de cîțiva ki-
lometri, noul orășel muncitoresc.
Orașul Ulianovsk este astăzi un mare
centru industrial, unde se fabrică motoare
cu combustie internă, electromotoare, diferi-
te articole industriale.
La uzina „Glavelectroaparat" din Ulianovsk
a fost fabricată aparatura electrică pentru
draga de mare putere „Piatiletka" folosită
la construcția hidrocentralei electrice de la
Ku:bișev. La. utilarea metroului din Mosrova
și a clădirilor înalte din capitală au fost fo-
losite întrerupătoarele fabricate de muncito-
rii din Ulianovsk.
Acesta e al doilea an de cînd a fost inau-
gurată o splendidă gară: fațada el este
căptușită cu granit roșu, iar pereții din vesti-
bul cu marmoră albă. Lîngă gară s-a ridicat
anul trecut un monument reprezentlndu-l pe
tinărul Ilici.
Primăvara, de pe Volga se deschide o mi-
nunată priveliște asupra orașului. Pe povlrni-
șul verde, printre livezile în floare, șerpuieș-
te serpentina îngustă a șoselei, ca un riu în-
tre maluri înverzite.
Chiar pe cheiul marelui fluviu, pe insula
Pocov. se construiesc un port și un dig de
protecție. Cind digul va bara fluv uf Ungă
munții Jigulevsk, in dreptul orașului Ulia-
novsk, Volga își va ridica nivelul mai mult
decît in timpul oricărei inundații. Formînd
o mare vastă, apa se va revărsa pe o d'S-
tanță de 20—25 de kilometri. In timpul fur-
tunilor, în portul Ulianovsk vor intra vase
fluviale, pe care acest baraj le va apăra de
calamitățile naturii.
In curind, deasupra orașului Ulianovsk se
vor aprinde luminile hidrocentralei de Ia
Kuibișev. Ele vor lumina stepele Int nse
ale regiunii Zavoljie, construcțiile noi ale o-
cașului, fabricile și uzinele.
In piața largă a orașului se ridică statuia
lui Ilici, turnată in bronz. Cu fața către o-
raș, el admiră parcă măreția și frumuseți a
vieții noi, clocotitoare și creatoare, înfăptu-
ită sub conducerea gloriosului Partid Comu-
nist.
(Din „Ucitelskaia gazeta").
O condiție esențială pentru o cît mai clară
percepere a materialului intuitiv de către
elevi o constituie participarea în acest pro-
ces a cît mai multor organe de simț. Dacă
elevii, paralel cu explicațiile profesorului,
văd, aud, pipăie, minuiesc obiectul decp.re
care li se vorbește, vor percepe mai clar
și mai diferențiat părțile Iui comnonente, și
le vor fixa mai trainic în memorie.
In același timp, este necesar ca profeso-
rul să-i pună pe elevi să formuleze veroal
cele percepute, ceea ce contribuie la înțele-
gerea și fixarea materialului perceput, prin
stabilirea unor legături trainice între percep-
ție ți cuvînt — prin integrarea legăturilor
nervoase temporare din primul sistem de
remnalizare în cel de al doilea sistem de
semnalizare.
Este evident că procesul de însușire a cu-
noșlințelor se bazează pe folosirea experien-
ței din trecut a elevilor, a legăturilor tem-
porare anterior formate. De aceea, atunci
cind învățătorul sau profesorul prezintă la
lecție un material nou, este mcesar sa repete
cu elevii cunoștințele vechi, să-i ajute sa-și
reamintească in aginile obiectelor percepute
anterior noțiunile însușite, care vor constt-
lui punctul dc plecare pentru însușirea noi-
lor cunoștințe. In felul acesta, integrarea or-
ganică în sistemul vechilor legături a noilor
legături nervoase temporare, ce se formează
în procesul predării cunoștințelor noi, va
constitui o garanție a temeîniciei cunoștin-
țelor elevilor.
Simpla percepție a unor obiecte șl feno-
mene nu duce la memorarea lor, la reține-
re lor. Memorarea nu este niciodată erec-
tul unei înregistrări pasive, ci al unei an-
'udini active, efectul unei acțiuni, in struc-
'•ira căreia datele ce trebuie memorate ocu-
pă locul de scop sau condiție a acțiunii.
Această selecție operată de însăși orienta-
rea acțiunii noastre în cimpu! fenomenelor
percepute în vederea memorării este o ac-
țiune a cărei direcție și scm.nificație este a-
sigurată dc cel de al doilea sistem de sem-
nalizare. Amintirea nu constituie o simplă
reproducere aidoma a unor fante trăite an e-
rior și care ies.acum la suprafață. Amint rea
este în primul rînd un proces de reconstruc-
ție, în cursul căruia acționează procese de se-
lecționare, de generalizare, de sch-m-Tzcre,
în baza unei semnificații de ansamblu mai
mult sau mai puțin clare. Acest înțeles al
evenimentului determină amplificarea, dimi-
nuarea, modificarea, ignorarea sau subli-
nierea unor fapte. De aceea, nu se poate
vorbi de o simplă succesiune a celor două
i’orme dt cunoaștere — senzorială și teore-
tică — ci de o intimă întrepătrundere a lor,
întrepătrundere a cărei eficacitate treb ie
să fie asigurată de procedee didactice juste.
*)Fxtrase din consultația dată profesorilor
care studiază la cursurile organizate de In-
stitutul interregional de perfecționare a ca-
drelor didactice — București.
Pag. 4-a
GAZETA ÎNVĂȚĂMÎNTULUI
Charta Educatorilor—document al unității, democrației și păcii
La cea de a 19-a sesiune, care s-a Întrunit la Moscova, a Comitetului de
înțelegere tn cadrul căruia colaborează reprezentanții a trei Federații Internaționale
de Invățămînt: F.I.S.E. (Federația Internațională Sindicală a învățămîntului) ;
F.I.A.I. (Federația Internațională a Asociațiilor de Învățători) ; F.LP.E.S.O. (Fede-
rația Internațională a Profesorilor din Invățămîntul Secundar Oficial) s-a discutat
și definitivat Charta Educatorilor.
De 6 ani existau în Federațiile Internaționale afiliate Comitetului trei texte
diferite ale Chartei. Toate ședințele premergătoare celei de la Moscova nu au dus la
un rezultat definitiv.
De data aceasta, datorită eforturilor susținute ale F.I.S.E., care luptă pentru
unitatea de acțiune a tuturor educatorilor în scopul promovării unei educații a tine-
retului în spiritul democrației și al păcii, lucrările Comitetului de înțelegere au fost
încununate de succes.
După cum arată comunicatul Comitetului de înțelegere, delegații celor trei Fe-
derații Internaționale au adoptat în unanimitate textul Chartei Educatorilor, care defi-
nește în 15 articole drepturile șl datoriile personalului didactic șl condițiile necesara
pentru promovarea unui învățămînt care să contribuie cu adevărat Ia educarea tine-
retului pentru îndeplinirea sarcinilor sale viitoare, pentru construirea unei lumi pașnice
și fericite.
Pentru prima oară educatorii aparținînd tuturor regiunilor din lume (Franța,
Anglia, China, Elveția. Olanda, Italia, Belgia, Chile, Indonezia, Republica Demo-
crată Germană și U.R.S.S.) au căzut de acord asupra unui text care definește în ter-
meni concreți statutul necesar realizării scopurilor celor mai înalte ale învățămîn-
tului.
Importanța șl valoarea obiectivă a acestui act decurg din faptul că el este
opera unor federații cu structură și tendințe diferite.
Succesele lucrărilor Comitetului de înțelegere pe plan profesional șl în cadrul
apărării învățămîntului demonstrează că înțelegerea este posibilă între oamenii care
pun mai presus de orice interesele tineretului și ale viitorului său.
Ședința dela Moscova a Comitetului de înțelegere reprezintă o etapă Impor-
tantă pe drumul făuririi unității de acțiune a învățătorilor din lumea întreagă. 1
Comitetul de înțelegere al Federațiilor Internaționale de personal didactic
CHARTA EDUCATORILOR
PREAMBUL. — Educatorii au de îndeplinit o funcție importantă în societate.
Educarea copiilor este o chestiune vitală nu numai pentru dezvoltarea individului,
ci și pentru progresul societății. Profesiunea de pedagog impune membrilor săi res-
ponsabilități cărora trebuie să le corespundă drepturi. Ca urmare a acestui fapt
educatorii trebuie să se bucure de liberul exercițiu al drepturilor de cetățean și al
drepturilor profesionale.
Avînd ca scop dezvoltarea personalității copilului, educatorii trebuie să res-
pecte libertatea de credință la elevii lor și să contribuie la formarea spiritului lor
critic.
ARTICOLUL 1. — îndatoririle esențiale ale educatorului sînt: respectul față
de persoana umană a copilului, dezvăluirea și dezvoltarea aptitudinilor sale, grija
de a-1 educa instruindu-l, sarcina permanentă de a forma din punct de vedere moral
pe om și pe viitorul cetățean și de a educa copilul în spiritul democrației, al păcii și
al prieteniei între popoare.
ARTICOLUL 2. — Drepturile educatorilor nu depind nici de sex, nici de rasă,
nici de culoare. De asemenea, ele nu sînt în funcție de credință și de opinii, în limita
în care educatorul respectă libertatea de credință și de opinii a copilului.
Nici un educator nu va putea suferi consecințe pentru că educă pe elevii săi în
conformitate cu îndatoririle profesiunii sale, definită în articolul 1.
ARTICOLUL 3. — Educatorii au dreptul de a se folosi de sistemul contrac-
telor de muncă, care să prezinte garanții împotriva unor măsuri arbitrare în ceea ce
privește stabilitatea funcției lor, în ceea ce privește întreaga lor viață profesională
și, în special, angajarea la muncă, stagiul de probă, numirea, avansarea, pedepsele
disciplinare și destituirea.
ARTICOLUL 4. —- Cu prilejul aplicării programelor școlare trebuie să fie res-
pectată libertatea pedagogică și profesională a educatorilor, trebuie să fie încu-
rajată inițiativa lor, în special în alegerea metodelor și a manualelor școlare, prin par-
ticiparea reprezentanților personalului didactic la studiul problemelor pedagogice și
profesionale.
ARTICOLUL 5. Educatorii au dreptul de a se asocia liber în asociații pro-
fesionale și organizații sindicale. Aceste organizații au dreptul de a-i reprezenta
în toate ocaziile.
ARTICOLUL 6. — Toți educatorii au drepul la o cultură generală și profesio-
nală la cel mai înalt nivel posibil, această cultură generală indispensabilă putînd
să le permită accesul spre universitate.
Nici o condiție de ordin social sau material nu trebuie să împiedice studiile
viitorilor învățători.
ARTICOLUL 7. — Educatorii au datoria de a se perfecționa din punct de
vedere profesional și dreptul de a-și ridica nivelul lor cultural și profesional, bene-
ficiind de mijloace materiale corespunzătoare și, mai ales, de avantagii speciale pentru
călătorii sau schimburi în vederea desăvîrșirii instruirii lor sau pentru dobîndirea
cunoștințelor despre viața națională sau internațională.
ARTICOLUL 8. — Toți educatorii au dreptul la un salariu corespunzător im-
portanței sociale și culturale a activității lor și care să le permită a se consacra
în întregime profesiei lor în mod demn și fără grijă. La o calificare egală și la un
stagiu în muncă egal, trebuie să fie respectat principiul „Ia muncă egală, salariu
egal", fără nicio discriminare.
ARTICOLUL 9. — Educatorii au dreptul la concediu plătit pe o durată egală
cu aceea a vacanțelor școlare, la concedii plătite în caz de boală și la o pensie care
să le asigure o viață materială demnă. Văduvele, orfanii și persoanele de sub îngri-
jirea lor au dreptul la o pensie îndestulătoare.
ARTICOLUL 10. — Educatorii au dreptul de a lucra în profesiunea lor în
localuri bune, înzestrate cu aparate și material necesar, cu un număr de elevi sufi-
cient de limitat pentru ca învățămîntul să se desfășoare la un nivel superior.
ARTICOLUL II. — înzestrarea școlii nu trebuie să depindă de situația socială
a elevilor, nici de gradul de învățămînt, ci de necesitățile programelor de Invățămînt.
In toate școlile trebuie să fie prevăzute săli speciale pentru a permite personalului
adecvat să îndeplinească în bune condiții serviciile speciale care îi sînt încredințate:
serviciul medical și dentar, cantină, educație fizică, laboratoare, ateliere, biblio-
teci etc.
ARTICOLUL 12. — Școala trebuie să contribuie la formarea caracterului.
O disciplină umană, care să respecte demnitatea copilului și a educatorului, trebuie
să excludă orice metodă de dresaj și orice violență.
ARTICOLUL 13. — Copiii cu deficiențe organice sau fizice care nu le permit
să frecventeze școlile obișnuite trebuie să fie instruiți în clase speciale în vederea
reintegrării lor cît mai curînd la cursurile normale și în viața socială.
Copiii atinși de defecțiuni fizice care îi împiedică să participe la viața șco-
lară normală trebuie să fie educați în instituții speciale, prin metode corespunzătoare
naturii deficiențelor lor.
ARTICOLUL 14. — Trebuie să se creeze clase sau școli pentru cercetări,
pentru a permite inovatorilor să-și experimenteze metodele sub control, ușurîndu-se
astfel descoperirile și progresul în pedagogie. Educatorii trebuie informați despre
rezultatele acestor cercetări.
ARTICOLUL 15. — Educatorii trebuie să aibă posibilitatea de a colabora prin
reprezentanții lor împuterniciți la perfecționarea administrativă și tehnică a școlii,
precum și în problemele de ridicare a calificării pedagogice a cadrelor didactice și
de îmbunătățire a metodelor de muncă.
Textul a fost adoptat în unanimitate de Federațiile Internaționale fondatoare.
Delegații Federațiilor Internaționale care constituie Comitetul de înțelegere al
Federațiilor Internaționale de personal didactic.
F.LP.E.S.O. — Federația Internațională a Profesorilor din Invățămîntul Secun-
dar Oficial : Miss M. P. ADAMS, președintă, M.A.W.S. HUTCHINGS, secretar general.
F.I.A.I. — Federația Internațională a Asociațiilor de învățători: M. L. DUMAS
președinte fondator, M. R. MICHEL, secretar general.
F.I.S.E. — Federația Internațională Sindicală a învățămîntului. M. I. GRIVKOV
vlce-președinte, M. P. DELANOUE, ' secretar general.
Biroul Comitetului de înțelegere : M. A. H. GOSSART, președinte ; M. E. HOM-
BOURGER, secretar general; M-lle N. L. CAVALIER, secretar general adjunct
„Copiii din Hiroshima" — un film închinat
vieții și luptei pentru pace
Scenă din filmul „Copiii din Hiroshima"
In ziarul ,,L'Humanite'1 din 14 martie a.
C. este publicată o știre asupra căreia me-
rită să ne oprim o clipă, mai ales că vestea
provine din Anglia, (ara in care școala pă-
strează încă neștirbite principiile „tradițio-
nale".
Eram obișnuiti să știm că tn școala en-
gleză figurau încă la loc de cinste proce-
deele și metodele de invăfămint ale scola-
sticii medievale: bătaia cu varga, arestul și
postul negru, menite să „disciplineze" pe
copii.
lată tnsă că și invă(ămîntul englez Se
modernizează, introducind metode noi,. în
pas cu vremea și, bineînțeles, in con-
Conferința țărilor din Asia și Africa
La 18 aprilie se va deschide la Bandung
(Indonezia) conferința țărilor din Asia și
Africa. Prin caracterul ei larg, ca și prin pro-
blemele ce vor fi discutate în vederea în.ă.i-
rii păcii și colaoorarii internaționale, confe-
rința de la Bandung reprezintă un eveniment
internațional de o însemnătate deosebita și
reține atenția opiniei puonce mondiale.
La Bandung se vor iniîlni reprezentanții
guvernamentali a nu mai puțin de trei cin-
cimi din imreaga omenire. După cum se știe
hotarirea in legătură cu această conferință
a fost adoptata la sfîrșitul anuiui 1954 cu
prilejul consfătuirii comune a primilor miniș-
tri ai Indiei, inuoneziei, Birmaniei, Pakista-
nului și Ceylonului care s-a ținut la Bogor.
In afară de aceste țari s-a stabilit să Le in-
vitate la comerin(a oe la Bamiung alte 25 de
țari din Asia și Hirica. Dimie acestea numai
una singura — Federația Airicu Centrale —
nu va participa ia coniernita, ceea ce în-
seamnă ca 29 de țari își vor trimite la Bau-
dung reprez.n.aripi in vederea discutării ce-
lor mai înseninare probleme care iramîntă
popoarele din Asia și Africa.
Marea menire a conlennjei este să aducă
o însemnată contrinupe la cauza păcii in
lume. Urmărind dezvoltarea economica și
socială a țărilor din Asia și Atrica, confe-
rința va examina situația acestor țari, a po-
poarelor respective, in lumea content, o. ană
și proolema contribuției pe care eie o pot a-
uuce la cauza generală a păcii. In cadrul
conlerinței vor n examinate de asemenea
proolemele co.omalismuiui, rasismu.ui și su-
veranității naționale.
Însăși hotarirea de a discuta aceste pro-
bleme arata ca popoarele ae pe ceie uouă
contineme sînt hotarue, să scuture jugul co-
lonial și să-și ia soarta in propriile tor mnni.
Popoarele din Asia și Africa inptă pentru in-
dependența nafiona.a, pentru dreptui de a
dispune singure de marne bogății naț.onale
ale țarilor lor, pentru a le utiliza in vede-
rea Îmbunătățirii condițiilor lor de viață.
Cucerindu-și libertatea și independența, seu-
turmd cătușele jugului colonial și sem.co-
lonial, aceste popoare vor avea posibilitatea,
pe baza mariior resurse umane și materiale
ue care dispun, să determine dezvoltarea e-
conomică și culturală a țărilor lor. Este
limpede că de pe urma acestui fapt va ciș-
tiga întreaga omenire. Astăzi nimeni nu mai
poate contesta ca mișcarea de eliberare na-
țională constituie un însemnat factor de
progres. Sfărimînd lanțurile colonialismului
și eiiberîndu-se, popoarele din Asia și Africa
pot aduce o mare contribuție la dezvoltarea
civilizației și la creșterea buneistări a ome-
nirii.
Oamenii cinstiți din toate țările lumii își
dau astăzi seama de uriașa contribuție pe
care o aduce la progresul omenirii marele
popor chinez. Scuturînd jugul imperialismu-
lui, acest popor de 600 milioane de oameni,
care pînă de curînd vegeta din cauza depen-
denței semicoloniale în care se găsea, a ob-
ținut în scurt timp succese remarcabile In
O inovație „pedagogică" în Anglia
formitate cu politica guvernului englez.
Dar despre ce e vorba?
Profesorul de fizică din localitatea Staf-
fordshire se plingea deseori de zburdălni-
cia copiilor. Nici aplicarea cu severitate a
metodelor „clasice” nu mai dădea rezul-
tate. Copiii continuau să tulbure nestinghe-
riți lecția domnului profesor. In căutarea
unei soluții noi, acesta a apelat la sursa de
curent din clasă, aplicînd celor mai ne-
astîmpărați cîteva șocuri electrice. După cî-
teva ședințe de acest fel, elevii erau atît de
îngroziți, incit lecțiile se desfășurau într-o
tăcere cu adevărat mormintală. Copiii au
construcția politică, economică și culturală.
Republica Populară Chineză a pășit pe a-
rena internațională ca unul dintre cei mai
însemnați factori ai păcii și progresului o-
menirii. Participarea R. P. Chineze la Con-
ferința de la Bandung are de aceea o deo-
sebită însemnătate. Popoarele țărilor parti-
cipante văd în prezența la conferință a re-
prezentanților marelui popor chinez garanția
că lucrările conferinței se vor desfășura cu
succes, iar uneltirile imperialiștilor împotri-
va conferinței vor fi dejucate și demascate.
La conferința de la Bandung se va face
auzit de asemenea glasul reprezentanților
popoarelor din R. P. D. Coreeană și din R.D.
Vietnam, care au scuturat juguil robiei colo-
nialiste și împreună cu marea Chină s-au
alăturat lagărului păcii, democrației și socia-
lismului.
Țări ca India, Indonezia și Birmania a că-
ror populație numără în total circa
500.060.000 de oameni și care au lichidat sta-
tutul co’onial își vor spune de asemenea cu-
vîntul la conferința de la Bandung. Deși
alta este orînduirea lor socială și de stat în
comparație cu cea a țărilor din lagărul so-
cialismului, toate sînt interesate în menține-
rea și apărarea păcii, în dezvoltarea econo-
mică, politică și culturală a popoarelor din
Asia și Africa. întreaga omenire iubitoare
de pace a salutat cu bucurie faptul că R.P.
Chineză, India, Birmania, Indonezia au pus
la baza relațiilor lor cele cinci principii ale
coexistenței pașnice care au fost formulate
în declarația comună a prim-miniștrilor
Ciu En-lai și Nehru : respectul mutual al
integrității teritoriale și al suveranității fie-
cărei țări ; neagresiunea ; neamestecul în tre-
burile altor țări ; egalitate și ajutor reciproc;
coexistența pașnica.
Recenta conferință de la Delhi a țărilor
asiatice a declarat că sprijină întru totul
cele cinci principii proclamate de prim-mi-
niștrii Indiei și R P. Chineze, deoarece aceste
principii reprezintă o bază trainică pentru
înțelegerea reciprocă și coexistență pașnică
între țări. „Chemăm toate guvernele din A-
sia și din întreaga lume — se spune în re-
zoluția cu privire la problemele politice a
conferinței de la Delhi — să subscrie la a-
ceste principii și să le pună la baza rela-
țiilor lor cu toate țările".
Aceste principii sînt salutate de majori-
tatea covîrșitoare a populației țărilor care
vor participa la conferința de la Bandung.
De altfel conferința de la Delhi a exorimat
limpede poziția țărilor asiatice, dorința lor
de pace. Este semnificativ că lupta pentru
pace și libertate se extinde în Asia chiar și
în acele țări în care imperialismul mai de-
ține încă poziții însemnate.
O mare însemnătate în viața internațio-
nală o are participarea la conferința de la
Bandung a reprezentanților țărilor din Afri-
ca. Popoarele Africii se află în majoritatea
lor încă în condițiile jugului colonial. Miș-
carea de eliberare națională crește însă ne-
început să fugă de la școală, s-au plîns pă-
rinților și astfel vestea a ajuns ptnă la noi.
Este ușor să ne închipuim groaza școla-
rilor cînd erau atinși cu firele electrice
pentru ,,șocul pedagogic” ; este cu mult mai
greu pentru noi să concepem că un educa-
tor, din orice (ară ar fi el, poate să re-
curgă la astfel de procedee barbare fată
de elevii săi.
Faptul că astfel de profesori, cu vocafie
de călăi la scaunul electrc, există totuși,
nu reprezintă o simplă cwiozitate patoogi-
că, ci o dovadă grăitoare desnre evoluț a tn
spirit american a școlii din Europa occiden-
tală.
încetat pe acest continent. Este absolut evi-
dent,— așa cum a subliniat V. M. Molotov
în raportul expus la sesiunea Sovietului Su-
prem al U.R.S.S. — că în curînd mișcarea
de eliberare națională a popoarelor Africii
nu va mai putea fi înăbușită nepedepsit, așa
cum fac încă statele imperialiste care au a-
caparat teritoriile africane.
Dacă popoarele din Asia și Africa întîm-
pină cu un viu interes conferința de la Ban-
dung, este lesne de înțeles care este poziția
imperialiștilor și colonialiștilor față de a-
ceastă conferință. Numeroase articole din
oresa occidentală reflectă această poziție.
Cercurile imperialiste. în frunte cu cele a-
mericane sînt neliniștite în special p ntru
faptul că la Bandung se va discuta despre
colonialism, ceea ce va prilejui „critici ve-
hemente" la adresa S.U.A. și a celorlalte pu-
teri coloniale. Imperialiștii se tem de ase-
menea că această conferință va contribui la
întărirea solidarității popoarelor din Asia și
Africa în lupta împotriva colonialismului,
pentru pace. Ceea ce îi doare pe guvernanții
americani îndeosebi, este participarea R. P.
Chineze la conferința de la Bandung și ma-
rele ei rol la această conferință. „China, că-
reia i-a fost refuzată admiterea în O.N.U.,
— se lamenta agenția americană „United
Press" — este în prezent invitată la o con-
ferință de cea mai mare însemnătate inter-
națională".
Cercurile guvernante din S.U.A. au recurs
la tot felul de manevre diplomatice pentru a
determina guvernele care sînt subordonate
politicii lor agresive să nu particioe la Con-
ferința de la Bandung. Astfel S.U.A. au ce-
rut Tailandei, Filipinelor și Turciei să nu
participe la conferință. Dîndu-și însă seama
că această manevră nu le-ar aduce mare
folos S.U A. și-au schimbat apoi atitudinea.
Așa se explică faptul că Filipinele și Tai-
landa, care își exprimaseră refuzul de a par-
ticipa la confeiînță, au revenit asupra aces-
tui refuz. Din comentariul unor ziare reiese
că Turcia, Tailanda și Filipinele vor încerca
să submineze lucrările conferinței.
încercările imperialiștilor de a torpila con-
ferința de la Bandung s-au demascat cu o
deosebită limpezime în urma actului crimi-
nal al spionajului americano-ciancaișist de
avariere a avionului care transporta o parte
a delegației chineze la conferința de la Ban-
dung. Nici un fel de uneltiri dușmănoase ale
S.U.A. și ale acolitilor lor nu vor putea însă
împiedica conferința și nu vor putea s-o tor-
pileze. Acțiunile criminale ale imperialiștilor
nu vor duce decît la intensificarea acțiuni-
lor unite ale popoarelor Asiei și Africei și
ale lumii întregi în lupta pentru pace și li-
bertate.
Alături de oamenii cinstiți din toate colțu-
rile lumii, poporul romîn așteaptă cu încre-
dere deschiderea lucrărilor conferinței țări-
lor din Asia și Africa și urează participanți-
lor la conferință să aducă o însemnată con-
tribuție la cauza menținerii păcii în lume.
Activitatea cercului de științe
naturale
La școala de 7 ani din comuna Pleșcoi,
raionul Buzău, funcționează un cerc al ti-
nerilor naturaliști. Activitatea cercului a-
duce o contribuție însemnată la înarma-
rea elevilor cu cunoștințe și deprinderi
practice.
Cu ajutorul cadrelor didactice, elevii au
construit o răsadniță caldă pe o suprafață
de 12 m.p. înainte de a planta semințele,
elevii le-au încercat puterea de germina-
ție. Ei urmăresc cu viu interes dezvolta-
rea plantelor, dindu-le îngrijirile nece-
sare.
Elevii lucrează și în grădina scolii,
care a fost parcelată. Fiecare parcelă a
fost repartizată cîte unei clase.
Un centru de radioîicare
în școală
La școala nr. 2 cu limba de predare ma-
ghiară din Sighet s-a instalat, cu ajutorul
comitetului de părinți, un centru de radio-
ficare. A fost procurat un aparat de radio
și cîte un difuzor pentru fiecare clasă.
In cancelaria școlii, alături de aparatul
de radio, se află instalat și un m crofon cu
ajutorul căruia se transmite in fiecare di-
mineață un program dinainte alcătuit. Ast-
fel, are loc zilnic citirea presei centrale, se
fac comunicări, se arată succesele obținute
la învățătură de elevii fruntași și sînt cri-
ticați elevii codași, ca și cei nedisciplinațt.
Știrile sînt difuzate de profesorul de ser-
viciu din acea zi. La alcătuirea programu-
lui contribuie întregul colectiv de profesori
al școlii.
Emisiunea locală contribuie la ridicarea
nivelului de pregătire a elevilor și la îm-
bunătățirea disciplinei.
PAUL VASILE IEREMIAȘ
Hi se semnalează...
învățătorul Nedelcu Petre din Tg. Ocna
este nevoit să locuiască în una din sălile
școlii medii din acest oraș, deoarece sfatul
popular nu s-a îngrijit să-i procure o locun-
ță. Spațiul pe care-1 ocupă însă tovarășul
Nedelcu la școală este necesar pentru ame-
najarea unui cabinet pedagogic.
Cu toate intervențiile făcute, tovarășul
1 azai Constantin, președintele sfatului popu-
lar al orașului Tg. Ocna, n-a luat nici o mă-
sură pentru rezolvarea acestei probleme.
Este necesar ca tovarășul președinte să
respecte prevederile Hotărîrii CC. al P.M.R.
și a Consiliului de Miniștri cu privire la
cadrele didactice și să asigure învățătorilor
și profesorilor condiții bune de locuit
Pe urmele scrisorilor nepublicate
Intr-o scrisoare adresată redacției un co-
respondent voluntar arată că Învățătorul
Constantin Florescu, din comuna Bălțații de
Jos, raionul Strehai.a, întîrzie de multe ori
la școală și vine nepregătit la lecții
Preocupat mai mult de petrecerile șl distrac-
țiile sale, învățătorul Constantin Florescu
nu constituie un exemplu demn de urmat
pentru tinerii din comună
Cele sezisate de corespondentul voluntar
au fost trimise spre cercetare secției de In-
vățămînt a raionului Strehaia, care a cons-
tatat că sezisarea corespunde realității.
Pentru lipsurile de care a dat dovadă
învățătorul Constantin Florescu a fost sanc-
ționat.
Consfătuirea „Gazetei literare11
cu cadrele didactice din Capitală
Clubul Sindicatului muncitorilor din învă-
țămînt și „Gazeta literară" organizează joi
21 aprilie ora 19, în sala clubului din B-dul
6 Martie nr. 32 o consfătuire cu cadrele di-
dactice din Capitală,
Filmul „Copiii din Hiroshima" esfeooiperă
artistică zguduitoare, un protest violent îm-
potriva războiului atomic. Obiectivul cine-
matografic se deschide peste niște melea-
guri la al căror nume întreaga ome-
nire tresare înfiorată : Hiroshima. Aici
a căzut prima bombă atomică, aici au murit
doar în cîteva clipe 247.000 de oameni.
Filmele documentare, fotografiile reporte-
rilor, desenele ne-au prezentat și în trecut
imagini ale înfiorătoarei tragedii de la Hi-
roshima. De astă dată, tragedia ne este pre-
zentată în imagini artistice, închegată în
conflictul dramatic al unui film artistic.
Povestea este simplă dar zguduitoare.
Este o filă din viața unei tinere învățătoare,
Takao, una din supraviețuitoarele tragediei.
După explozie, Takao și-a găsit adăpost pe
o insulă vecină. După șase ani ea vine să
revadă cenușa casei părintești, locurile
dragi măcinate de urgia războiului, ruinele,
mormintele. Pornește să-și recaute elevii pe
care îi învăța cîndva să cînte, să rîdă, să se
joace. Numai trei dintre acești copii mai
sînt în viață... Și Takao îi vizitează pe rînd.
O fetiță își termină ultimele zile de grea
suferință — boala atomică. Un băiat închide
ochii tatălui său, măcinat de aceeași boală.
Cel de al treilea mai are putere să înfrunte
greutățile — și poate va izbuti...
Filmul înoadă povestea unui bătrîn cer-
șetor orb, pe care Takao îl cunoscuse bine
cînd era sănătos și voinic. Acum e singur,
sărac, avînd ca singură bucurie a vieții un
nepoțel, pe Taro. Asupra acestui copil orfan
se va apleca dragostea tinerel învățătoare,
care-1 va lua pentru a-1 a’uta să-și cuce-
rească o viață mai bună.
Filmul îl emoționează profund pe specta-
tor. De neuitat rămîn scenele care zugră-
vesc momentul bombardamentului din 6 au-
gust 1945, ora 8 și 15 minute. Contrastul din-
tre scenele rupte din viață și amenințarea
care planează în văzduh creează o mare ten-
siune dramatică. Urmează apoi explozia... Ne
vor urmări multă vreme imaginile acestui
barbar asasinat în masă. Deosebit de sim-
plă și de zguduitoare este scena în care un
om este înfățișat stînd cufundat în gînduri
pe treptele de piatră ale unei clădiri. Suflul
exploziei l-a spulberat. Omul a dispărut, dar
urma sa profilată pe lespezile de piatră
înfruntă anii ca o înfiorătoare amintire.
Fiecare scenă din film sună ca un strigăt
adresat întregii omeniri : asta nu trebuie
să se mai repete niciodată I O spun cooiii
care vor să crească, să învețe, o spun oa-
menii simpli care se străduiesc să readucă
orașul la viață, o spun oamenii care mai
noartă în trupurile lor stigmatul urmărilor
bombardamentului atomic.
Tinerii artiști amatori
Un grup de 70 de pionieri și pioniere din
comuna Recaș, regiunea Timișoara, a dat de
curînd un spectacol în fața elevilor și a oa-
menilor muncii din Jimbolia. A fost prezen-
tată o piesă de teatru precum și un program
alcătuit din dansuri populare și recitări.
președintelui
In luna octombrie a a-
nulul trecut am fost numit
director la școala elemen-
tară din Boghicea. raionul
Roman. Zis și făcut. Mi-am
luat bagajele, mi-am luat
nevasta si iată-mă în-
tr-o noapte de octombrie
ciocănind la usa scolii.
Mi-a deschis usa un om
somnoros, despre care am
aflat apoi că este preșe-
dintele sfatului popular.
Foarte amabil, mi-a făcui
semn spre o cameră tinde
am înțeles că urma să ne
adăpostim, soția mea si
cu mine; apoi a căscat si
s-a dus să-si vadă mai de-
parte de somnul lui. încă-
perea în care am dormit
peste noapte era o sală
de clasă.
A doua zi președintele
ne-a făgăduit că se va
muta si ne va pune la
dispoziție camera ce ni se
cuvine si pe care o ocupa
el acum. Foarte înțelegă-
tor. ne-a explicat că nu
este de prestigiul nostru să
locuim într-o cameră de
clasă și ne-a propus să
ne mulăm în cancelarie,
deoarece pentru profesori
e făcută cancelaria. Ne-am
luat frumușel catrafusele,
ne-am mutat din clasă în
cancelarie si am așteptat
ca tov. președinte să ne
elibereze camera. Si am
tot așteptat... Am așteptat
toamna, am așteptat iarna.
La un moment dat ne-am
cam pierdut răbdarea —
dar ce era să facem 2 Nu
aștepta și tov. președinte?...
Dar intr-o bună zi, iată că
s-a mutat! S-a mutat în ca-
mera pe care trebuia s-o
ocupe directoarea grădini-
ței de copii... Cum se vede,
avea omul slăbiciune pen-
tru locuințele cadrelor di-
dactice...
In sfîrșit, el s-a mutat,
noi am respirat ușurați
și... am rămas în cancela-
rie. Pentru că. să vedeți
dumneavoastră, președin-
tele. om grijuliu, după ce
a plecat din cameră, a în-
cuiat-o 1 Ii mat rămăseseră
acolo cîteva lucruri și nu
putea îngădui să dea buz-
na oricine peste lucrușoa-
rele președintelui. Ce vrei,
lucruri muncite... L-am ru-
gat noi cît l-am rugat, dar
pînă la urmă s-a supărat
președintele:
— Ce. mai vreți, frați-
lor? Ce mai vreți? V-am
făgăduit să mă mut? M-am
mutat 1...
— Bine, dar cheia? am
stăruit noi...
— Ei. nici asa să n-o
luăm, a răspuns el. Vă
întinde omul un deget și
voi vreți să-i luati toată
mina 1
Dînsul a plecat si came-
ra a rămas încuiată. Dar
vezi că din pricina acestei
camere intrarea în cance-
larie nu se mai poate face
decît prin sala de clasă.
Asa că, prin grija și prin
cheia președintelui, sala
de clasă a ajuns un soi
de sală de trecere. Cine
Emoționant este însuși Istoricul fllmu'/uT
realizat din inițiativa și de către Sin*
dicatul de învățămînt din Japonia. Nu
puține au fost greutățile întîmpinate pen-
tru realizarea lui : opoziția guvernului,
sabotajul caselor de difuzare a filmului,
cenzura ocupanților americani. Dar cei ce
au făcut filmul au fost minați de gîndul că
poporul japonez, care a cunoscut primul ur-
mările groaznice ale bombei atomice, are da-
toria de a avertiza și pe această cale lumea,
însuși scenariul filmului are la bază o serie
de povestiri ale unor elevi din Hiroshima
care au cunoscut acele clipe, povestiri publi-
cate de profesorul japonez Osada într-o
carte cu titlul „Copiii bombei atomice". Ac-
torii profesioniști au venit să filmeze volun-
tar. O însemnată contribuție Ia realizarea
filmului a adus tînăra artistă Nobuko Oto-
wa, Interpreta învățătoarei Takao, pe care
a înfățișat-o cu mijloace cinematografice
puternice, ca purtătoare a unui cjld uma-
nism, optimistă, însuflețită de dorința de a
face totul pentru ca oamenii să nu mai cu-
noască niciodată c^ea ce s-a întîmplat Ia
Hiroshima. Peste 40.000 de persoane — în-
vățători și profesori, elevi și studenți, ac-
tiviști sindicali din învățămînt și-au dat
contribuția la realizarea filmului. Sume'e
necesare au fost subscrise de 500.000 de în-
vățători și profesori. Astfel s-au strîns o sută
de milioane yeni, iar materialele și costu-
mele necesare au fost adunate și donate de
elevi. Mii de oameni din Hiroshima au
muncit pentru realizarea filmului sub con-
ducerea regizorului Shindo.
Este semnificativ faptul că tocmai profe-
sorii și învătăto-ii japonezi și-au luat a-
ceastă sarcină. Ei doresc ca elevii lor să nu
mai cunoască ceea ce au cunoscut „copiii
bombei atomice", ca ei să poată crește șl
învăța, să se poată juca și rîde.
„Copiii din Hiroshima" este un film care
chiamă la o acțiune tot mai puternică pen-
tru pace. Filmul dezvăluie odată mai mult
monstruoasele uneltiri ale acelor ce ar vrea
ca în fiecare țara sa existe orașe în care
copiii să sufere la fel ca cei din Hiroshima.
Document rupt din viață, filmul „Co-
piii din Hiroshima" este o chemare la
lupta pentru pace, pen'ru ca să nu
mai existe copii arși de flăcări sau
cu truoul vlăguit, oameni schi'ozi și
suferinzi. învățătorii și profesorii japo-
nezi și-au trimis prin acest film mesa-
jul lor adresat oamenilor din lumea întrea-
gă. Educatorilor, filmul le vorbește cu tărie
despre datoria de a crește copiii în spiritul
dragostei de viață și de pace, al luptei ne-
înfricate împotriva uneltitorilor la război.
Al. POPOVICI
Tinerii artiști amatori au prezentat apoi
același spectacol și în satul Cărpiniș. Aici
a avut loc și o întîlnire între pionierii din
Recaș și elevii și pionierii din Cărpiniș. In-
tîlnirea a prilejuit legarea unei strînse prie-
tenii între tinerii artiști și colegii lor.
are treabă în cancelarie,
dacă nu poate pătrunde
prin fereastră, e nevoit să
treacă prin clasă, tulbu-
rind cursurile. Netulburat
din toată povestea asta a
rămas numai președintele.
Se pare, însă, că toată
această întîmplare locati-
vă l-a făcut pe tov. preșe-
dinte extrem de nervos. SI
pe drept cuvtnt, săracul:
toată lumea l-a bătut la
cap să predea cheia: și eu
si nevastă-mea și secre-
tarul sfatului !... Se poate
să nu te enervezi după a-
tita pisălogeală ? Mai cu.
seamă că-l nisa și direct
toarea grădiniței să-i dea
cheia. Vezi că și ei îi ți-
nea o cameră încuiată!...
Asa că, într-o bună zi, a
venit la școală și. zărind-o
pe soția mea, învățătoare
și ea. și-a amintit că și
dinsa este una dintre acele
persoane care solicită che-
ia* S-a apropiat respectuos
de ea, și i-a dat. I-a dat
unde a nimerit 1 In cap,
pe obraz, dună ceafă, pe
spinare — mă rog, ca o-
mul nervos...
Acum1 nu ne mai punem
problema camerei, pentru
că nevastă-mea îsi pune
comprese... Nu-i mai cerem
încănerea, nu-i mai cerem
nimic...
Dar poate s-o găsi cN
neva să-i ceară socoteală.^
GHERASE EMIL
direc'orul școlii eiementai
din comuna Boghicea
Redacția și administrația: București, atr. Splru Haret nr. 12. Telefon 4.24.00. Tiparul t Co mblnatul Poligrafic Casa Sctntell „I. V, Sta Un" București, Piața Sctntell.
A