-- ț^eqioria'ă Hurie 300 ani înaintea erei noastre, care constituie și azi materialul de bază în stu- diul geometriei din școlile medii și supe- rioare, a scos la iveală o serie de lipsuri a acestei opere de mare valoare. Lipsurile se referă mai ales la propozițiile de bază ale „Elementelor". Definițiile constituie partea cea mai slabă a operei lui Euclid (punct este aceea ce nu are părți; linia este lungime fără lățime etc.). In „Elemente" se folosesc noțiuni nedefi- nite : punctul .,este situat" pe o dreaptă ; punctele A și B „sînt situate" de aceeași parte a dreptei... Lipsește axioma conti- nuității. In „Elemente" nu există axiome le- gate de noțiunile „între", „de aceeași parte", „în interior", „în exterior”. Aceste lipsuri și altele conduc pe unii oare studiază geometria și care deși raționează după regulile logicii să deduc* în anumite Împrejurări concluzii false. Un exemplu cla- sic în această direcție este paradoxul că toate triunghiurile sînt isoscele. Demonstra- ția este posibilă datorită numai faptului că nu se ține seama de axioma lui Pasch care lipsește din „Elementele" lui Euclid. Studiul critic al operei lui Euclid a fost făcut de D. Hilbert în celebra sa operă : .Bazele geometriei" pentru care i s-a decer- nat în acea vreme premiul N. 1. Loba- r.evski. Hilbert fondează „Axiomatica geometriei" enumerînd în primul rînd categoriile de ele- mente fundamentale: „punctele", „dreptele" și „planele" — noțiuni care nu se definesc, nu se explică și nu se descriu. El trece apoi la stabilirea relațiilor fundamentale dintre aceste elemente: „a aparține", „între", ,,a fi congruent” care de asemenea nu se definesc, nu se explică și nu se descriu. In ai tre'lea rînd, D. Hilbert stabilește axiomele de bază ale geometriei cu ajutorul cărora se pot de- monstra fn mod riguros toate teoremele geo- metriei euclidiene. Axiomele stabilite de Hilbert sînt gru- pate astfel: 1) opt axiome de apartenență, 2) patru axiome de ordonare, 3) cinci axiome de congruență, 4) două axiome de continui- tate, 5) o axiomă a paralelelor. Se demon- strează în mod logic completitudinea acestor grupe de axiome, independența lor ca și ne- contradicția intre ele. Teoremele de legătură ale geometriei fac apel numai la noțiunea de apartenență. Ele se bazează pe cele opt axiome ale primului grup stabilit de Hilbert. Iată cîteva din a- ceste axiome de apartenență: a) Există cel puțin trei puncte nesituate pe o dreaptă. b) Orice plan conține cel puțin un punct. c) Prin trei puncte nesituate pe o dreaptă trece numai un plan. d) Dacă două plane au un punct comun, ele mai au cel puțin încă un punct comun. e) Există cel puțin patru puncte nesituate în același plan etc. Axiomele de ordonare precizează ideea pre poziției ,.între”. In acest grup de axiome ’ntră printre altele și postulatul lui Pasch: Fie A, B, C trei puncte nesituate pe o aceeași dreaptă, iar D o dreaptă din planul ABC, care nu trece prin nici unul din punctele A, B, C ; dacă dreapta D taie una din cele trei drepte AB; AC; BC: între puncte, atunci ea va intersecta pe una din celelalte două drepte de asemenea între puncte. Axiomele de congruență se referă la ega- litatea elementelor. Cele de continuitate ne garantează posibilitatea alegerii unei unități de măsură (Arhimede) și existența punctelor limită (Cantor). Ultima axiomă, aceea a pa- ralelelor care afirmă unicitatea paralelei dusă dintr-un punct exterior dreptei, carac- ’erizează geometria euclidiană. înlocuirea acestei din urmă axiome cu o vita ne conduce la geometriile neeuclidiene Dintre aceste geometrii aceea care a condus de fapt la revizu rea bazelor geometriei a fost a genialului savant rus N. I. Loba- cevski, care a spart în mod revoluționar t’parele vechi deschizind drumuri noi în știință. III. IN LEGĂTURA CU TRANSFOR- MĂRILE GEOMETRICE A transforma o figură geometrică în- seamnă a o înlocui printr-o alta care să corespundă după o lege bine determinată. Dacă legea de transformare este convena- bil aleasă, există între cele două figuri ra- porturi simple care permit să se descopere proprietăți noi ale figurilor geometrice. In natură se petrec nenumărate fenomene a că- ror reflectare in geometrie este înregistrată de transformările geometrice. O figură ce se mișcă fără deformare suferă transformări geometrice de poziție. Fiecărui punct din mulțimea de puncte a figurii F ii corespunde un singur punct în poziția F’ a aceleiași figuri și reciproc. Transformări geometrice de această natură sînt translațiile, rota- ț:ile, simetriile etc. In acest gen de trans- formări toate proprietățile figurii F se con- servă deoarece figura rămîne identică cu ea Însăși în toate pozițiile deplasării. Folosirea proprietăților neschimbate ale figurii depla- sate dă posibilitatea rezolvării a nenumărate probleme puse de geometrie. Să găsim, de exemplu, drumul cel mai scurt pe care-1 va parcurge un mobil care pleacă dintr-un punct fix A pînă la o dreaptă fixă D, de-a lun- gul căreia mobilul parcurge o lungime MN dată și apoi se Îndreaptă către un alt punct fix B situat de aceeași parte a dreptei D. Rotim cu 180° segmentul AM pînă in pozi- ția simetrică A’M și deplasăm printr-o translație pe A’M în poziția A”N. Drumul descris de mobil AMNB este În- locuit în acest mod prin MN + A"NB. Pentru ca acesta să fie cel mai scurt drum este ne- cesar ca N să fie situat pe segmentul rea re unește punctele fixe A", B. In celebra carte a lui I. I. Alexandrov, „Probleme de con- strucții geometrice" se găsesc numeroase exemple de probleme rezolvate prin folosirea transformărilor geometrice fără deformare. O clasă mai vastă de transformări folo- site in geometrie pentru descoperirea de noi proprietăți ale figurilor ca- și pentru rezol- varea problemelor de loc geometric și de construcții grafice este dată de transformă- rile geometrice obținute prin deformarea f; gurilor. Omotetia face să corespundă fiecărui pune; M de pe o figură F, un altul M’ astfel ca MM’ să treacă printr-un punct fix O nu- mit centru de omotetie și in așa fel ca ra- portul distanțelor OM și OM’ să fie con- stant K numit raport de omotetie. Figurile cmotetice sînt asemenea și la fel așezate. Transformările omotetice reflectă fe numenul dilatării corpurilor. Un instrument folosit la trasarea figurilor omotetice este .pantograful. Cu ajutorul acestui dispozitiv se copiază planuri și hărți la scări indicate de -nevoile practicii. Dăm un exemplu de unde reiese modul cum e folos’tă omotetia pentru a des- coperi noi proprietăți ale figurilor geome- trice. Este știut că medianele unui triunghi ABC se întîlnesc într-un punct G astfel că AG/A’G=BG/B'G=CG/.C’G = -2. Rezultă deci că triunghiul A B C’ format de mijlo- cul laturilor triunghiului ABC este omotetie cu acesta, raportul de omotetie fiind — 2. Din examinarea atentă a triunghiurilor ABC și A’B’C deducem că omoteticul orto- centrului H al triunghiului ABC este orto- centrul O al triunghiului median A’B’C’, iar acesta din urmă este același cu centrul cer- cului circumscris triunghiului ABC. Dat fiind că segmentul care unește două puncte omotetice trece prin centrul de ■ ■motetie și este despărțit de acesta în seg- mente al căror raport este K ” — 2, rezultă cunoscuta teoremă a lui Euler: Centrul cer- cului circumscris unui triunghi O, ortocen- truț H și centrul de greutate G sînt coll- neare, iar raportul HG/GO este 2. Inversiunea este o transformare geome t’ică care stabilește drept corespunzător unui punct M de pe o figură F un altul M’ ast- fel ca MM’ să treacă printr-un punct fix nu- mit centrul de inversiune, iar produsul dis- tanțelor OM și OM’ rămîne constant egal cu K numit puterea de inversiune. Dacă o- motetia păstrează forma figurilor, nu același Gcru se întîmplă și la inversiune. Transfor- matul unui cerc cînd polul de inversiune se află așezat pe circumferință este o dreaptă In generai forma figurilor inverse nu se păs- trează, In transformarea prin inversiune se conservă unghiurile curbelor transformate. Distanța M’N* a două puncte inverse punc- telor M și N nu păstrează un raport con- stant față de distanța MN. Segmentul M’N’ este dat de formula M'N'= k- MN OM-ON unde K este puterea, iar O — centrul de inversiune. Cu ajutorul metodei de transformare prin inversiune se demonstrează numeroase teo- reme care prezintă mari dificultăți cînd incer- răm să Ie demonstrăm folosind metodele obișnuite De asemenea, întrebuințînd nversiunea s-au rezolvat probleme de con- strucții grafice grele. Problema lui Apno- lonius de a se trasa un cerc tangent la trei cercuri date s-a rezolvat cu ușurință dato- rită unei transformări prin inversiune. Ca să ilustrăm cele afirmate mai sus — să demon- străm teorema lui Ptolomeu, p.rivmd un p-a trulater inscriptibil. Să transformăm patru- aterul ABCD înscris in cerc luind ca pol punctul A de pe cerc și o putere oarecare K. Cercul se transformă în dreapta D’C’B’ care conține inversele D’, C’ și B’ ale punc- telor D, C, B, — celelalte trei vîrfuri ale patrulaterului. In egalitatea evidentă : D’B’—D’C’-|-C'B’ se înlocuiesc segmentele D’B', D’C’, C’B' prin , DB DC CB k • ———— , k • -----------și k ■ -------- AD-AB AD-AC AC-AB pe baza formule’ amintită mai sus. După simplificări șl eliminarea numitorilor se ob- ține AD.BC +AB.DC-AC.BC care demon- strează teorema lui Ptolomeu. Anumite proprietăți ale figurilor inverse permit construirea unor aparate cu ajutorul cărora se poate trasa în mod mecan c inver- sa unei figuri date. Transformările proiective constituie o clasă mult mai largă de transformări și formează obiectul de studiu al geometriei proiective. Intr-una din transformările proiective se sta- bilește corespondentul unui punct de pe o ligură F un altul M’ de pe un plan fix P astfel ca dreapta MM' să treacă printr-un punct fix O numit centiu de proiecție. Trans- iormările proiective de acest gen reflectă numeroase fenomene legate de propagarea ra- zelor de lumină. O transformare proiectivă deformează în general figurile. Numeroase proprietăți ale figurilor proiectate se con- servă. Astfel, unor puncte colineare le cores- pund de asemenea puncte în linie dreaptă. Unor drepte concurente le corespund alte drepte concurente. Tangenta la o curbă se proiectează după o tangentă la curba proiectată. Raportul anarmonic a pa- tru puncte colineare rămîne invariant în proiecție etc. Folosirea cu iscusință a pro- rcietățilo.- proiective ale figurilor ne conduc la stabilirea de proprietăți noi ale figurilor geometrice. Este concludentă in această pri- vință smiplitatea cu care se stabilesc cu a- jutorul transformărilor proiective numeroase nsușiri ale conicelor. Teorema cunoscută a lui Brianchon, de exemplu, privind exagonul circumscris unui cerc și care demonstrează că diagonalele care unesc vîrfurile opuse ale exagonului sint concurente, se generali- zează cu ușurință la con:ce dacă ținem seama că eli.psa, iperbola și parabola pot fi așezate pe un con circular drept pe care se noate așeza și cercul. Transformările proiective au numeroase a- piicații Diractice ; este de ajuns să cităm una fin ele pentru a ne da seama de importanța lor. Sistemul de proiecție Mercator pentru construirea hărților, folosește acest gen de transformări. Planul de proiecție este ecua- ’orul, iar centrul de proiecție este un punct de .pe axa polilor, 'n sistemul Mercator unoc terouri de pe sferă le corespund cercuri pe plan, iar unghiurile a două curbe se pas- trMză în proiecție. Aceste proprietăți sînt deosebit de utile în realizarea hărților după sistemul Mercator. Studiul transformărilor geometrice nu se oprește aici. El este tot atît de vast ca și studiul funcțiilor cu care de altfel are o rirînsă legătură. Transformarea geometrică este reflectarea Cn geometrie a dependențe- lor funcționale. Din studiul funcțiilor se de tașează noi transformări deosebit de impor tante cum sint transformările conforme și cele topologice. t Sarcinile trasate școlilor prin proiectul de Directive ale Congresului al II-lea al P.M.R. cu privire la dezvoltarea agriculturii în următorii 2—3 ani intră din ce în ce mai adine în preocuparea cadrelor didactice, a organelor de îndrumare și control raionale și regionale. Secția de învățămînt a regiunii Pitești, urmărind să mobilizeze învăță- torii și profesorii în lupta pentru o mai temeinică înarmare a elevilor cu cu- noștințe $1 deprinderi agricole, a organizat de curînd o consfătuire cu învă- țătorii și profesorii care predau științele naturale, fruntași, din toate raioanele re- giunii. La această consfătuire au participat șl șefii secțiilor de învățămînt raio- nale, precum șl directorii de școli cale lucrează în localități cu sector socia- list agricol. Tema centrală a consfătuirii a fost: „Terenul experimental școlar, mijloc de înarmare a elevilor cu cunoștințe și deprinderi agrotehnice". Consfătuirea a contribuit într-o măsură însemnată la lămurirea concretă a sarcinilor ce revin învățătorilor și profesorilor de științe naturale în legătură cu îmbunătățirea muncii pe parcela experimentală. Schimbul de experiență rea- lizat cu acest prilej a constituit un puternic stimulent în activitatea cadrelor didactice din regiunea Pitești, p'entru a transforma munca pe parcela experi- mentală într-un mijloc însemnat de pregătire a elevilor în vederea muncii în a- gricultură, într-un mijloc de propagandă vie și concretă a metodelor agroteh- nice înaintate. Cerințele programei școlare prind viață Participantii la consfătuire au avut mult de învățat mai ales din munca școlii de 7 ani din comuna Priboeni, raionul Topolo- veni. Referatul prezentat de tovarășul Ca- tană I. Ion, profesor de științe naturale le această școală, a arătat pe larg metodele folosite și rezultatele obținute în munca cu elevii .pe parcela experimentală, prin respec- tarea minuțioasă a cerințelor programei șco- lare, e instrucțiunilor Ministerului Invăță- mîntului cu privire la compleotarea progra- mei de științe naturale. Profesorul de științe naturale și conduce- rea școlii de 7 ani din comuna Priboeni au înțeles că acolo unde activitatea practică pe parcelă este bine organizată, aceasta con- stituie o serioasă bază demonstrativă în predarea științelor biologice, în consolidarea și lărgirea cunoștințelor predate, în forma- rea și dezvoltarea deprinderilor practice ale elevilor. Realizînd o strinsă concordanță între activitatea practică și conținutul pro- gramei și al manualului, profesorul de științe naturale a reușit să întărească treptat carac- terul intuitiv al predării științelor biologice. Planificarea activității practice pe narcelă nu a fost făcută la întîmplare. Colectivul școlii a analizat mai întîi sarcinile ce revin școlilor sătești din proiectul de Directive ale Congresului al II-lea al P.M.R. cu privire la dezvoltarea agriculturii, a studiat instruc- țiunile pentru reducerea materiei din pro- grama și manualele de științele naturale pentru clasele V—VII, precum și îndrumă- rile cu privire la înarmarea elevilor cu cunoștințe practice agricole. Totodată, co- lectivul pedagogic a studiat materialul de propagandă aflat la secția agricolă raio- nală a sfatului popular. Pe baza acestui studiu și ținînd seama de condițiile de sol și climă, de culturile proprii regiunii res- pective, cadrele didactice au putut organiza just munca pe parcelă. Astfel, a fost întoc- mit cu multă grijă planul calendaristic al lucrărilor practice. După fiecare capitol predat, s-au prevăzut ore de activitate prac- tică, menite să contribuie la consolidarea cu- noștințelor însușite de către elevi. Conținu- tul acestor lucrări este determinat în mod direct de cerințele programei școlare, de vo- lumul cunoștințelor cuprinse în manual, pre- cum și de condițiile de sol și climă exis- tente în comuna Priboeni. Dar pentru ca activitatea practică desfă- șurată cu elevii să asigure într-adevăr pre- gătirea lor pentru munca agricolă, să le dezvolte dragostea și interesul pentru acest domeniu, cadrele didactice de la școala de 7 ani din Priboeni nu s-au mulțumit numai cu întocmirea unui minuțios plan calenda- ristic al activității practice. Așa cum în predarea lecțiilor de biologie acordă o deosebită atenție pregătirii lecțiilor, orga- nizării experiențelor, tot astfel în desfășu- rarea muncii pe parcelă, învățătorii de 1a clasele I—IV șl profesorul de științe natu- rale acordă importanța cuvenită pregătirii pentru această muncă, planificării minuțioase a fiecărei ore de lucrări practice. Tovarășul Catană I. Ion a prezentat la consfătuire chiar planul unei ore de activitate practică pe parcela experimentală. Din acest plan se vede tn mod clar grija cu care cadrele didac- tice din Priboeni se pregătesc pentru acti- vitatea practică cu elevii. Deosebit de pozitiv în activitatea cadrelor didactice de la școala de 7 ani din Priboeni este faptul că au știut să realizeze o legă- tură organică între conținutul lecțiilor de biologie, al lucrărilor practice desfășurate la colțul naturii vii și cele de pe parcela experimentală. Astfel, pentru ca munca pe parcela experimentală să dea într-adevăr rezultatele dorite, învățătorii și profesorul de științe naturale s-au străduit să dea lecțiilor lor un nivel științific cît mai corespunzător, să-i înarmeze pe elevi cu temeinice cunoș- tințe de biologie. In acest scop, învățătorii de la clasele I—IV și profesorul de științe naturale au căutat să lege cît mai strîns conținutul lecțiilor predate de munca agri- colă din comună și din raionul respectiv, au căutat să folosească un bogat material didactic și intuitiv. De exemplu, în predarea lecției despre „Cultura cerealelor", tovarășul Catană a folosit ca material intuitiv, pe lîngă produ- sele parcelei experimentale, și produsele re- coltate de țăranii muncitori Nicu Nicolau, Puiulescu Constantin, Gheorghe Pîslaru și alții, care, — îngrășînd terenul cu bă- legar, semănînd porumbul în cuiburi dispuse în patrat și prășind de trei ori ou prășltoa.rea și odată cu sapa — au reușit să recolteze o producție medie de £000—3500 kg la ha. La lecția „Grîul și se- mănatul lui", tovarășul Catană le-a arătat elevilor o semănătoare cu șase rînduri. In legătură cu lecția despre îngrășămintele na- turale, elevii au fost conduși la gospodăria țăranului muncitor Pîslaru Gheorghe, care șl-a făcut în toamna acestui an o platformă de bălegar. Majoritatea lecțiilor referitoare la princi- palele plante de cultură cuprinse în manua- lul clasei a Vl-a au fost predate chiar pe parcela experimentală. Pentru o cît mai justă organizare a acti- vității practice pe parcela experimentală, ele- vii au fost împărțițl pe colective, asigurîn- du-se în felul acesta participarea fiecărui elev la această muncă, precum și .posibilita- tea controlului și a unei îndrumări operative. In vederea bunei desfășurări a acestei acti. vități, cadrele didactice nu au folosit numai mijloacele școlii, ci și diferitele posibilități ale comunei. De exemplu, activitățile legate de reparatul uneltelor s-au desfășurat în a- telierul de fierărie al cooperativei. De aseme- nea, lucrările privitoare la selecționarea se- mințelor, tratarea și încercarea puterii lor de germinare au fost organizate nu numai la colțul naturii vii din școală, ci și la centrul comunali de tratare și selecționare a semin- țelor, unde elevii au participat în mod direct la lucrări. Au lucrat la trior, au preparat prafuri insecticide în proporția indicată etc. Plăcerea și interesul cu care elevii au exe- cutat aceste lucrări i-au determinat și pe părinții lor să repare la timp uneltele, să selecționeze și să trateze semințele, să în- cerce puterea lor de germinare atît în campania de toamnă, cît și în cea de primă- vară. Elevele Enache Florica, Pîslaru Elena, Iliescu Elena, Pîrvu C. Maria, Călij Gh. Elena, Puiulescu C. Maria, Căpriș N. Vic- toria și altele au muncit ele însele în gospo- dăriile părinților, dovedind un deosebit in- teres pentru aplicarea metodelor agrotehnice înaintate. Cadrele didactice din Priboeni s-au stră- duit să-i ajute pe elevi să înțeleagă scopul lucrărjdor, să le dezvolte spiritul de observa- ție. să-i obișnuiască a trage concluzii pe baza observațiilor făcute. Elevii au fost îndrumați să urmărească unitatea dintre organism și mediu, să observe comparativ dezvoltarea plantelor. In acest scop, fiecare parcelă din cele 10 ale terenului experimental este îm- părțită în două pentru a da elevilor posibi- litatea să compare continuu dezvoltarea plantelor îngrijite după metode înaintate cu dezvoltarea celor cultivate prin folosirea unor metode empirice. Acest lucru va ajuta pe elevi să tragă ușor concluzii cu privire la necesitatea folosirii metodelor agroteh- nice înaintate. In caietele lor de observații, ei nu-și notează orice amănunt, ci numai acele observații care oglindesc apariția unui fenomen nou sau a unui aspect deosebit In dezvoltarea plantelor, pe baza muncilor efec- tuate, a condițiilor de sol și climă. In general, lucrările .practice planificate pentru munca pe parcelă în acest an urmă- resc să le facă cunoscute elevilor principa- lele plante de cultură ce se pot' dezvolta bine în Priboeni, să le dea cunoștințe despre solurile cu și fără structură și despre mij- loacele de îmbunătățire a compoziției și structurii solului, despre lucrările de pregă- tire a terenului pentru însămînțat, selecțio- narea, tratarea și încercarea puterii de ger- minare a semințelor, despre semănatul, gră- patu'l, plivitul și îngrijltul semănăturilor de toamnă, despre metodele de cultivare a prin, cipalelor plante anuale, bianuale și perene, despre îngrijirea pomilor în fiecare anotimp al anului, despre plantatul răsadurilor și în- grijirea lor, despre executarea diferitelor al- toiri și încrucișări sexuate. întregul teren experimental a fost pregătit î«i scopul aplicării directe a cunoștințelor predate. Terenul a fost îngrășat cu 10 care de bălegar și desfundat cu cazmaua. Par- celele sînt limitate prin țăruși văruîți și des- părțite prin culoare .pe care elevii să poată circula ușor Pe prima parcelă se experimen tează metoda Iul Malițev, de prelucrare a so lului. Pe parcela nr. 8 se pregătește o pepi- nieră; aici s au semănat semințe de măr și păr pădureț. Parcela nr. 2. a fost semănată cu cereale — grîu și secară de toamnă. Pe o altă parcelă s-au făcut gropi pentru sădi- tul puieților de pomi fructiferi. Pomii fruc- tiferi existenți sînt bine îngrijiți. In timpul iernii s-a strîns zăpadă în jurul tulpinii lor. Acum, coroanele sînt fasonate și stropite cu substanțe chimice. Elevii au obținut impor- tante succese în determinarea puterii de ger- minare a semințelor, in iarovizarea cartofilor etc. Colectivul didactic, ca și elevii și-au propus să depășească rezultatele obținute in anul tre- cut cînd, cu toate condițiile climaterice nefa- vorabile (trei inundații și trei grindini) tot au reușit să strîngă o recoltă medie de 3500 kg- porumb la ha, 1600 kg griu la ha, și 1,700 kg cartofi 'la cuib. Acest fapt a contribuit în largă măsură la lămurirea ță- ranilor muncitori cu privire la superiorita- tea metodei de semănare a porumbului și a cartofului în cuiburi dispuse în pătrat. Folosind experiența anului trecut, cadrele didactice de la școala de 7 ani din Priboeni continuă să folosească activitatea pe par- cela experimentală și ca un mijloc puternic de propagandă agrotehnică. In acest scop ele își sfătuiesc elevii să arate părinților acasă caietele în care își notează lucrările practice efectuate, să le comunice observa- țiile lor. Elevii cu un nivel mai ridicat de cunoștințe biologice și cu suficiente deprin- deri practice au fost organizați în colective de agitație printre părinți, pe sectoare. La sfîrșitul fiecărei luni, după ținerea conferin- țelor agricole în cadrul căminului cultural, țăranii muncitori sînt invitați să viziteze te- renul experimental al școlii, unde li se dau explicații amănunțite asupra lucrărilor efec- tuate, asupra deosebirilor dintre metodele folosite pe o porțiune și pe cealaltă a fiecărei parcele. Pentru ca viitorii învățători să poată înarma elevii cu temeinice cunoștințe de biologie In cadrul discuțiilor ce s-au dus pe mar- ginea referatului prezentat în consfătuire, tovarășul Alexandru Cristescu, profesor la școala pedagogică mixtă din Cîmpulung, a insistat asupra sarcinilor ce revin școlilor pedagogice în pregătirea învățătorilor care vor trebui să muncească în școlile sătești. La școala pedagogică mixtă din Cîmpu- lung, s-a avut In vedere ca elevii, majorita- tea viitori învățători, să cunoască bine ba- zele științifice ale muncii agricole, să execu- te cu pricepere lucrări de laborator, lucrări practice la colțul naturii vii și pe terenul școlar experimental, să posede suficiente de- prinderi practice pentru ca în viitor să fie în stare să pregătească în mod temeinic pe elevii școlilor elementare și să ducă în sate o susținută propagandă pentru o agricultură înaintată. Acest lucru se reflectă atît în felul cum sînt predate în școală lecțiile de botanică și zoologie, cit și în desfășurarea practicii agri- cole. Un accent deosebit se pune pe înar- marea elevilor cu cunoașterea temeinică a metodelor agrotehnice înaintate, pe dezvol- tarea spiritului lor de observație și a price- perii de a executa experiențe și lucrări prac- tice. In acest scop, s-a acordat o importanță deosebită predării următoarelor teme: stu- Exemplul școlii în lupta pentru recolte sporite Cadrele didactice de la școala de 7 ani din Țițești, raionul Pitești, se străduiesc să arate prin fapte țărănimii muncitoare avantajele folosirii metodelor înaintate în agricultură. Luînd cuvîntul la consfătuire, tovarășul Lă- zărescu Ion, profesor la această școală, a in- sistat tocmai asupra rolului școlii de a con- stitui, prin activitatea sa practică pe parcela experimentală, exemplul cel mai concludent, materialul demonstrativ al sfaturilor agroteh- nice și al conferințelor ținute în cadrul că- minului cultural cu privire la importanța fo- losirii metodelor înaintate în agricultură. In organizarea și planificarea muncii pe parcela experimentală, cadrele didactice din Țițești au avut în vedere, pelîngă obiectivul principal — înarmarea elevilor cu cunoștințe și deprinderi trainice din domeniul biologiei și al agriculturii — și realizarea exemplului pe care să-I urmeze țărănimea muncitoare. în- vățătorii și profesorii de la această școală și-au propus să-i învețe pe elevi și pe părinții lor cînd și cum trebuie executată fiecare lu- crare agricolă pentru a se obține recolte mai mari și de mai bună calitate. Astfel, încă din iarnă, colectivul școlii și-a întocmit un plan amănunțit, cuprinzînd lu- crările pe terenul experimental în tot timpul anului, precum și pregătirea teoretică a în- vățătorilor și a profesorilor pentru această muncă. Planul cuprinde măsuri menite să dea elevilor posibilitatea să aplice în activitatea practică nu numai cunoștințele de biologie, ci și cunoștințe de matematică, de fizică, de chimie, de geografie etc. De pil- dă, elevii claselor V—VII, împărțiți pe echi- pe, au participat la lucrările de măsurare a terenului, la împărțirea lui în parcele con- form figurilor șl dimensiunilor stabilite In schemă, au calculat cantitatea de semințe necesară pentru suprafețele stabilite pen- tru cultura fiecărei plante, au cîntărit se- mințele. In felul acesta, ei și-au dat mai bine seama cît de necesar este să învețe te- meinic la toate obiectele. In același timp, faptul că în activitatea pe parcelă nu li s-a cerut să aplice numai cunoștințele de bio- logie cu privire 1a structura și compoziția solului, Ia selecționarea, tratarea și verifica- rea puterii de germinare a semințelor, la condițiile executării diferitelor munci ci si cunoștințe precise de matematică, a mă- rit interesul elevilor pentru această muncă. La aceasta a contribuit direct și organizarea une: stațiuni meteorologice alături de parcela experimentală. Elevii au fost îndrumați să facă observatii sistema tice asupra vremei, folosind higrometru!, girueta, pluviometrul. termometru! și baro- metru! aneroid, să tragă concluzii asupra mersului vremii pentru a planifica desfășu- rarea lucrărilor practice. Rezultatele observațiilor meteorologice fă- cute de elevi n-au folosit numai școlii. Ele s-au răspîndit repede în comună. Țăranii muncitori din Țițești își dau seama că copiii lor se pregătesc pentru o muncă mai lumi- nată. In timpul iernii, fiecare țăran muncitor care are un copil în clasele V—VII I-a văzut studiind diferite broșuri cu privire la planta pe care trebuie să o cultive echipa din care Ca urmare, un număr din ce în ce mai mare de țărani muncitori din Priboeni au renunțat la metodele Înapoiate pe care le foloseau pînă acum în agricultură, execută la timp fiecare lucrare agricolă. Crește sim- țitor numărul celor care vor să intre în în- tovărășire. In acest an, comuna a fost frun- tașă pe raion la toate campaniile agricole. Țăranii muncitori din Priboeni urmează sfaturile cadrelor didactice și ale elevilor lor, pentru că aceste sfaturi sint însoțite de exemplul pe care-1 constituie întreaga lor activitate. împreună cu învățătorii și profe- sorii, elevii au plantat 20 de mii de puieți de salcîmi, au colectat 8 kg de sămlnță de sal- oim glădice, a-u plantat 1000 de puieți de dud pe o porțiune din izlazul comunal unde se proiectează crearea unui centru sericicol, au obținut succese în anul trecut în cultura porumbului semănat în cuiburi dispuse în patrat, în aplicarea ciupitului și copilitului la anumite plante de grădină și în repica- tul zarzavaturilor, în diferite lucrări de po- lenizare suplimentară la porumb, la floarea soarelui, lucerna și altele. Țăranii muncitori din Priboeni se apropie de școală și-i ur- mează exemplul și -pentru că școala la rirr dul ei caută să cunoască șt să popularizeze succesele obținute de țăranii muncitori frun- tași, pentru că activitatea școlii este legată strîns de problemele producției locale. diul plantei, studiul semințelor, plantele teh- nice, germinația semințelor, dușmanii plante- lor, dușmanii pomilor fructiferi, creșterea viermilor de mătase. Activitatea practică este organizată _ în așa fel ca elevii să-și lărgească și să-și consolideze cunoștințele teoretice însușite, să poată cunoaște cît mai larg aspectele muncii agricole, pentru a putea în viitoarea lor muncă de învățători, să transmită cunoștințe și deprinderi temeinice elevilor și să în- drumeze cu pricepere pe țăranii muncitori în lupta pentru producții sporite. Astfel, elevii acestei școli pedagogice participă în orele de practica agricolă, precum și în timpul lor liber, la diferite munci pe parcela legumicolă și pe cea pomicolă, în toate ano- timpurile anului. Profesorul de științe na- turale are grijă ca fiecare e!ev să participe la toate lucrările și la toate culturile, să cu- noască metodele avansate și explicațiile științifice ce stau la baza folosirii acestor metode. O contribuție însemnată în pregătirea prac- tică a elevilor o are și activitatea practică organizată la ferma școlii. Elevii desfășoară aici lucrări individuale, în cadrul practicii de o zi, tnvățînd să aplice diferite metode de îngrijire a animalelor. face parte, făcînd rezumate, copiind desene, l-a auzit vorbind despre conținutul acestor cărți. De aceea, nu e de mirare că numărul celor care vin să urmărească mersul lucră- rilor pe parcela experimentală a școlii, care urmăresc afișul cu observațiile meteorolo- gice devine din ce în ce mai mare. învățătorii și prolesorir din Țitești au grijă ca țăranii muncitori și fiii lor să aibă ce în- văța. Culturile de toamnă sînt frumoase și viguroase. Livada de pomi este îngrijită. Elevii au fost primii care au început tnsă- mînțările de primăvară, iar terenul a fost pre- gătit așa cum li s-a spus țăranilor muncitori în conferința ținută la căminul cultural. Eti- chetele puse la fiecare parcelă arată felul culturilor. Curiozitatea și interesul țăranilor muncitori pentru cunoașterea metodelor agrotehnice aplicate la școală au crescut mult în acest an și din alt motiv. Ei au aflat de Ia tovarășii învățători și profesori, ca și de la copiii lor, că pe unele parcele se vor face culturi supra- puse. De pildă, pe parcelele pe care s-a pus în toamnă ceapă pentru foi, în primăvară se vor pune castraveți, iar mai tîrziu varză de toamnă. De asemenea sînt planificate culturi intercalate: varză printre cartofi. Aceste mă- suri sînt menite să arate că și o suprafață minimă poate satisface nevoile de legume și zarzavaturi ale unei familii. Participanții la consfătuire au învățat mult și din cuvîntul tovarășului Nicolae Dincă, președintele comitetului sindical al muncito- rilor din învățămînt din raionul Vedea, care a vorbit despre rezultatele deosebit de însem- nate pe care le-a obținut pe lotul individual n cultura zarzavaturilor. De la început, eu- vîntul tovarășului Dincă a stîrnit un puter- nic interes în rîndurile participanților la consfătuire, arătînd că a recoltat de pe lo- tul său roșii în greutate de 900 grame bu- cata. Procedeele pe care le-a folosit pentru a ajunge la acest rezultat au fost următoarele : In primul rînd, sămînța selecționată a se- mănat-o în răsadniță caldă, între 1—10 fe- bruarie. Cînd plantele au ajuns la 30—40 cm înălțime, le-a replantat, av’nd grijă să nu rupă rădăcinile. Le-a plantat adine, lăsî.nd la suprafață numai 5—6 cm. pentru a înlesni formarea unui sistem radicular puternic prin dezvoltarea a numeroase rădăcini adventive, mărind în felul acesta rezistenta la secetă. Udatul roșiilor nu s-a făcut cu apă simplă, ci cu amestec de apă, bălegar și urină de la vite. Fiecare udat a avut loc seara sau dimineața și suprafața udă din jurul plantei a fost apoi acoperită cu țărînă, pentru a îm- piedica evaporarea apei. Terenul s-a afînat de 4-5 ori și de fiecare dată s-au aplicat îngrășăminte suplimentare. Cînd plantele au înflorit s-au executat ciupitul și copilitul. Procedee asemănătoare în ceea ce pri- vește pregătirea terenului, semănatul și uda- tul, s-au folosit și în cultura verzei. S-a ob- ținut o recoltă bună pe deal, fără ca să fie udată des, ci numai de 3—4 ori pe vară. Pentru aceasta, varza a fost plantată adînc pe' șănțulețe ale căror maluri au fost surpate treptat, pe măsură ce varza a crescut. In felul acesta, s-au obținut rădăcini foarte pu- ternice și adinei, capabile să extragă din pă- mînt apa necesară, chiar atunci cînd aceasta se găsea în sol în cantitate foarte mică. Un bun exemplu în lupta pentru recolte sporite îl constituie și activitatea desfășurată pe parcela experimentală a școlii de 7 ani din comuna Boișoara, raionul Loviștea. Par- ticipanții la consfătuire au învățat multe din experiența acestei școli, mai ales în ceea ce privește folosirea rezultatelor obținute pe parcelă în munca de lămurire a țărănimii muncitoare în legătură cu aplicarea metode- lor agrotehnice înaintate. Astfel, tovarășul Popa N. loan, profesor la această școală, a vorbit despre grija cadre- lor didactice de la școala sa pentru a aplica cu elevii în mod just cunoștințele teoretice în practică, pentru a respecta toate regulile agrotehnice, așa tncît rezultatele să fie în- tr-adevăr convingătoare De pildă, pe par- celă s-au desfășurat experiențe privitoare la semănarea porumbului și cartofului în cuiburi așezate în patrat. Recoltele obținute au demonstrat cu prisosință valoarea me- todelor folosite. Deși comuna se găsește la o mare altitudine, s-au recoltat 38.000 îndrumările cadrelor didactice să se întemeieze pe fapte învățătorii și profesorii fruntași de științe naturale din regiunea Pitești au primit cu prilejul acestei consfătuiri prețioase lămuriri in legătură cu felul cum trebuie să desfă- șoare activitatea pe parcela experimentală a școlii. Tovarășul Arsene, șeful secției de învăță- mînt a regiunii Pitești, a ținut ca partici- panții la consfătuire să știe bine ce au de tăcut pe locurile lor de muncă. Vorbind despre importanța deosebită pe care o are munca cu elevii pe parcela expe- rimentală, el a arătat că prin această acti- vitate se realizează una din laturile esen- țiale ale educației politehnice a elevilor. Invățînd să mînuiască diferite instrumente agricole, să execute diferite lucrări practice agricole, elevii se înarmează cu cunoștințe și deprinderi agrotehnice deosebit de impor- tante pentru dezvoltarea lor multilaterală, pentru pregătirea lor din punct de vedere practic. Totodată, el a arătat că, pentru a corespunde sarcinilor ei, școala trebuie să țină pas cu viata Ea nu poate rămîne străină de marea bătălie pe care o dă între- gul nostru popor muncitor pentru recolte sporite în agricultură. In același timp, școala trebuie să înarmeze pe elevi cu cu- noașterea bazelor științifice ale principalelor ramuri de producție, să realizeze educația comunistă a elevilor. Practica agricolă pe parcela experimen- tală nu trebuie să constituie un scop în sine. Această activitate trebuie considerată ca un mijloc însemnat de instruire și edu- care a elevilor în spirit comunist, de pregă- tire a lor pentru viață, pentru munca pe care vor trebui să o desfășoare ca viitori construc- tori ai socialismului. Pentru ca elevii să poată aplica cu price- pere cunoștințele biologice însușite, pentru a cunoaște toate aspectele procesului de pro- ducție agricolă, este necesar, a spus tovară- șul Arsene, să fie antrenați la munca pro- ductivă din grădina școlară, din gospodăria agricolă colectivă sau de stat. Pe terenul Concluzii Consfătuirea organizată de către secția de învățămînt a regiunii Pitești cu învăță- torii și profesorii fruntași in predarea științelor naturale s-a dovedit a fi deosebit de utila. Numărul mare al celor inscriși Ia cuvînt, seriozitatea cu oare aju analizat propria lor muncă au oglindit adîncul simț de răspundere pe care-1 manifestă majoritatea cadrelor noastre didactice in lupta pentru înarmarea elevilor cu cunoștințe și deprin- deri agrotehnice, pentru întărirea contribuției școlii la dezvoltarea agriculturii noastre. In același timp, consfătuirea a prilejuit un larg schimb de experiență. S-au cules învățăminte deosebit de prețioase mai ales din comunicările tovarășilor învățători și profesori de științe naturale de la școlile de 4 șl de 7 ani din comunele Priboeni, Țițești, Boișoara, Bălănești, Ocnele Mari-Slătioara, Teiu-Deal, Călimănești, Lăunele de Sus, de la școala pedagogică din Cîmpulung. Extinzînd experiența acestor școli în cit mai multe unități școlare din regiune, secția de învățămînt regională și secțiile de Învățămînt raionale vor sprijini efectiv ridicarea conținutului științific al muncii pe parcela experimentală fn școlile din regiunea Pitești. Consfătuirea a însemnat, totodată, și un prilej însemnat pentru lămurirea diferi- telor probleme ce se ridică in organizarea și desfășurarea muncii pe parcela experi- mentală școlară. Astfel, din lămuririle ce s-au dat la sfîrșitul discuțiilor a reieșit clar că întreaga activitate ce se desfășoară pe parcela experimentală trebuie să respecte cerințele programei școlare, că în aplicarea regulilor agrotehnice, în organi- zarea experiențelor pe parcelă trebuie să se țină seama îndeaproape de condițiile de sol șl de climă, de particularitățile de vîrstă ale elevilor. S-a insistat în mod just asupra legăturii strinse ce trebuie să existe între teorie și practică, combătindu-ae poziția greșită a unor cadre care privesc în mod separat pregătirea teoretică șl cea practică a elevilor, care nu consideră munca pe parcela experimentală ca un mijloc de aplicare sistematică a cunoștințelor însușite de către elevi în cadrul lecțiilor, ca un mijloc de lărgire și de consolidare a acestor cunoștințe. Pentru toți participanții Ia consfătuire a reieșit in mod convingător că lucrările practice organizate pe parcela experimentală trebuie să aibă nivelul științific corespunzător clasei din care fac parte elevii. Cadrele didactice au înțeles că terenul experimental nu trebuie să se împartă intr-un număr prea mare de parcele ci că este bine să se organizeze o parcelă co- lecție, care să asigure materialul intuitiv viu, necesar in predarea botanicii, șl par- cele prin care să se urmărească creșterea producției la culturile specifice raionului șl comunei respective, precum și răspîndirea acelor culturi care ar avea condiții priel- nice, dar care nu au intrat în preocupările localnicilor. Exemplele negative ce s-au scos la lumină în cadrul acestei- consfătuiri au arătat, de asemenea, necesitatea organizării unei munci șl mai susținute de către Învățători și profesori pe parcela experimentală. Faptul că încă mai sînt folosite, în unele ra- ioane, metode înapoiate de muncă arată sarcinile deosebit de însemnate ce revin învățătorilor și profesorilor de științe naturale atît in activitatea lor obștească, cît și în munca de înarmare a elevilor cu cunoștințe șl deprinderi agrotehnice. îndeplinirea sarcinilor trasate cu acest prilej de către delegatul ministerului șl de către șeful secției de învățămînt regionale cu privire la apropierea . elevilor de producția agricolă, prin participarea directă și sistematică la diferite munci, cu privire la popularizarea larga, în rîndurile țărănimii muncitoare, a lucrărilor desfășurate pe parcelă și a rezultatelor obținute, va contribui în mare măsură la Înlăturarea meto- delor înapoiate, Participanții la consfătuire au înțeles rolul deosebit de important pe care îl au învățătorii șl profesorii de științe naturale în această acțiune, au înțeles că activitatea de pe parcela experimentală trebuie să constituie un bun exemplu pentru țărănimea muncitoare în lupta pentru o agricultură înaintată. Dacă secția de învățămînt regională ar fi inclus în cadrul acestei con- sfătuiri și vizitarea unei școli din Pitești, unde să se analizeze în mod concret activi- tatea pe parcela experimentală, roadele ei ar fi fost șl mai însemnate. In general, consfătuirea a însemnat un ajutor deosebit de valoros in activi- tatea învățătorilor și profesorilor care predau științele naturale n «legiunea Prtești. Participanții la consfătuire au datoria să comunice conținutul ei in rîndurile cadrelor didactice cu care lucrează, pentru ca Împreună să rezolve cu succes sarcinile ce revin școlii. kg cartofi la ha și 5200 kg porumb la ha. Ca urmare, majoritatea țăranilor muncitori care urmează cursurile agrotehnice și-au luat angajamentul că vor semăna pe 75 la sută din suprafața pe care o posedă porumb și cartofi în cuiburi dispuse în patrat. Succe- sele școlii în această privință au fost larg popularizate și în cadrul gospodăriei agricole colective „Steagul Roșu“ din comună, unde de asemenea s-a extins semănatul porumbu- lui și cartofului în cuiburi dispuse in patrat. O atenție deosebită au acordat participantii la consfătuire și problemelor privitoare la munca pe parcela a elevilor din clasele I-IV. Tovarășul Ion Negoescu, profesor de științe naturale la școala de 7 ani din comuna Bălă- nești, raionul Slatina, de exemplu, a arătat că elevilor mici trebuie să li se repartizeze culturi mai simple, la care rezultatele îngri- jirilor să se vadă repede — de pildă ceapă, usturoi, ridichi de lună, salată, mazăre, fa- sole etc. De asemenea, tovarășul Negoescu a insis- tat asupra necesității de a convinge părinții să lase elevilor cîte o porțiune de teren acasă, pentru a experimenta și aici ceea ce execută la școală sub îndrumarea și supravegherea învățătorului sau a profesorului de științe naturale. experimental elevii nu pot cunoaște avanta- jele agriculturii mecanizate. Pe terenul expe- rimental nu se pot folosi semănătoarea, pră- șitoarea etc. De aceea, trebuie luate măsuri prin care să se asigure participarea directă a elevilor la producția agricolă. Numai ast- fel elevii se vor putea familiariza cu produc- ția agricolă în ansamblul ei, numai astfel vor înțelege mai bine utilitatea metodelor agrotehnice cunoscute în activitatea desfășu- rată pe parcela experimentală. Tovarășul Arsene a apreciat ca pozitivă munca unor profesori cum sînt tovarășii Stămulescu de ia Ocnele Mari, Ion Negoes- cu de la Bălești și Ion Popa de la Boișoara, care au antrenat elevii în executarea unor experiențe cît mai interesante. El a atras atenția tuturor pedagogilor asupra faptului că grija lor trebuie să se îndrepte în primul rînd asupra lucrărilor practice cerute de pro- grama școlară, asupra culturilor proprii re- giunii și raionului din care fac parte. In continuare, tovarășul Arsene a combătut greșeala pe care o fac unele cadre didactice care antrenează și țăranii muncitori In mun- ca pe parcela experimentală. Elevii execută pe parcelă numai lucrări cerute de conținu- tul programei școlare. In explicarea lucrări- lor, învățătorul sau profesorul trebuie să facă corelație cu toate cunoștințele însușite de elevi la diferite obiecte de studiu, trebuie să țină seama de particularitățile de vîrstă ale elevilor, așa că antrenarea, alături de elevi, a părinților lor nu poate da rezultate bune. Tovarășul Arsene a combătut, de ase- menea, și atitudinea greșită a acelor cadre care, nereușind să antreneze țăranii munci- tori la lucrările experimentale de pe terenul cercului agrotehnic, îl lucrează cu elevii. Tov. Arsene a arătat sarcinile pe care-și propune să le aducă la îndeplinire secția re- gională de învățămînt, cu ajutorul cabinetu- lui pedagogic, pentru popularizarea largă a experienței pozitive a școlilor în munca de înarmare a elevilor cu cunoștințe și deprin- deri agricole și de răspîndire a metodelor agrotehnice înaintate. I Pag. 4-a GAZETA INVAȚAMINTULUI In R. P. Ungară se acordă o gri- jă șl o atenție deosebită bunei dez- voltări a copiilor, creării tuturor condițiilor menite să le asigure o viață fericită. In clișeu : Intr-o grădiniță de co- pii din R. P. Ungară. Din R. P. Ungară Culegere de scrieri ale clasicilor marxism- leninismului despre educare In cinstea celei de a zecea aniver- sări a eliberării Ungariei s-a edi- tat culegerea întitulată „Marx-Engels- Lenin-Stalin despre educație". Scopul volumului este de a reda, strînse 1a un loc, cele mai importante scrieri în problema educației. Cartea, care cu- prinde peste 500 de pagini, este prima culegere de acest gen în limba ma- ghiară. Volumul a fost editat de Edi- tura CărțUo! Școlare. O întîlnire a pionierilor La începutul acestei luni, pionierii maghiari au avut prima lor în- tilnire pe țară. In Capitală au sosit cca. 6000 pionieri din provincie. Mem- brii organizațiilor de tineret și frun- tași în producție din cadrul Căilor fe- rate s-au oferit să-i transporte pe pio- nieri Ia această întîlnlre, cu trenuri speciale. Jubileul scolii din Bek£scsaba Școala medie de băieți din orașul Bâkescsaba a împlinit 100 de ani de existență. Cu acest prilej se va or- ganiza o festivitate în memoria lui Kullch Gyula, fost elev ai școlii, unul din martirii mișcării muncitorești ma- ghiare. La 6 aprilie s-a deschis la Ddhi, capi- tala Indiei, conferința asiatică pentru slă- birea încordării în relațiile internaționale. Cei aproximativ 200 de delegați din 18 țări ale Asiei, printre care India, Indone- zia, Birmania, U.R.S.S., R.P, Chineză, Ja- ponia, R.P.D. Coreeană, R.D. Vietnam etc. sint reprezentanți ai tuturor păturilor populației, oameni de diferite concepții po- jitice și convingeri religioase. Printre ei se găsesc eminentul activist de stat Go Mo Jo, vicepreședintele Comitetului Perma- nent al Adunării reprezentantilor populari din întreaga Chină, scriitorul sovietic Ti- honov, cunoscuti activiști indieni pe tărîm social ca Ramesvari Nehru, doctorul Kit- chlew, profesorul japonez de fizică ato- mică de la Universitatea din Tokio Goro Tominaga, industriașul japonez Buițiro Matuoka și altii. Conferința dela Delhi. întrunită în împrejurările cînd pe de o parte cercuri’e agresive din occident intensifică pregă- tirile de război, iar pe de alta popoarele din întreaga lume își manifestă tot mai hotărite voința lor de a apăra pacea, are o mare însemnătate internațională. La Delhi se vor dezbate în aceste zile pro- bleme de o însemnătate covîrsitoare nu numai pentru țările participante la Con- ferință și nici numai pentru popoarele Asiei, ci pentru cauza păcii în lumea în- treagă. In primul rînd, Conferința de fa Delhi pune în discuție dezbaterea celor cinci principii ale coexistentei pașnice: respec- tarea reciprocă a integrității teritoriale și a suveranității; neagresiunea; neameste- cul reciproc în treburile interne; egalitate și avantaj reciproc; coexistentă pașnică. După cum se știe, aceste principii au și fost puse la baza relațiilor lor externe de către Uniunea Sovietică, R-P- Chineză, India, Birmania, R.D. Vietnam, Indone- zia. Popoarele Asiei, care se ridică cu ha- tărire crescîndă împotriva amestecului imperialiștilor în afacerile interne ae țărilor asiatice și care își manifestă tot mai deschis și mai viguros împotrivirea fată de politica cercurilor agresive din occident, în frunte cu cele din S-U.A. de agravare a mcordării în relațiile Inter- nationale. sprijină cu putere aceste prin- cipii. In respectarea celor cinci principii cu privire la relațiile internaționale, po- poarele Asiei, ca și toate popoarele iubi- toare de pace văd asigurarea coexistentei pașnice a statelor, indiferent de orîndu- irea lor socială și de stat. Imperialismul internațional, care a je- fuit zeci de ani tarile asiatice, se izbește astăzi de împotrivirea popoarelor Asiei. La 4 aprilie s-au împlinit 10 ani de cînd eroica Armată So- vietică a alungat de pe teritoriul Ungariei, după lupte crinccne. pe jefuitorii hitleriști, deschizînd poporului către o viață liberă și fericită. Odată cu eliberarea Ungariei de sub jugul riști, poporul maghiar a pornit cu avînt Ia împinsă pe marginea prăpastiei de fasciștii maghiar drumul asupritorilor hith- reconstrucțla țării, germani. In scurt timp, poporul a reușit să-și valorifice întreaga sa capacitate creatoare. In anii puterii populare, poporul muncitor din Ungaria a obținut victorii mărețe In construcția pașnică. Industria grea a luat un mare avînt. Numeroase mașini, care în trecut e.au importate, se construiesc acum cu succes în R. P. Ungara. Se dezvoltă în ritm rapid industriile ușoară și alimentară. Importante succese au fost obținute in lupta pentru transfor- marea socialistă a agriculturii. In prezent, cooperativele agricole cultivă o cincime din pămintul arab.i al țării. Pășind hotărît în rîndurile popoarelor luptătoare pentru pace, poporul maghiar sărbătorește cea de-a 10-a aniversare a eli- berării sale încordîndu-și eforturile pentru făurirea unei vieți Îmbelșugate și fericite. înflorește cultura țării prietene In anii puterii populare, datorită grijii neobosita a partidului și guvernului, ni- velul cultural al poporului ungar a cres- cut simțitor. Poporul muncitor a lichidat privilegiul cultural al fostelor clase stă- pînitoare, deschizînd larg porțile școlilor și ale instituțiilor de învățămint superior pentru fiii celor ce muncesc. Potrivit statisticilor întocmite înainte de război, în anul școlar 1937—1938 nu- mai 78,8 la sută din copiii de vîrstă șco- lară frecventau școlile. Anul trecut pro- centul lor a crescut la 97,5 la sută. In 1938 numai a 10-a parte dintre absol- venții școlilor elementare intrau în șco- lile medii; în 1953, a 3-a parte dintre ab- solvenții școlilor de 7 ani și-au continuat studiile în diferite școli medii. In 1951 s-au înscris în școlile medii cu 238 la sută mai mulți școlari, iar în 1953 cu 338 la sută mai mulți școlari decît în 1937—1938. In timp ce în 1938 studiau în Ungaria 11-747 de studenți, în anul școlar 1954— 1955 numărul studenților se ridică la 47.454. Marea majoritate a studenților primesc burse sub formă de casă și masă, iar o însemnată parte și burse în bani. Pentru cei mai buni studenți, Guvernul și Partidul celor ce muncesc din Ungaria au instituit bursa „Mâtyăs Râkosi", iar pes- te 1000 de studenți sînt trimiși la studii în U.R.S.S. și în țările de democrație populară. In vechea Ungarie, mii de învățători nu găseau de lucru. După eliberarea țării, dezvoltarea învățămîntului public a per- mis să se lichideze șomajul în rîndurile cadrelor didactice. In timp ce în anul școlar 1937—38 în școlile elementare lu- crau 26.017 învățători, în acest an șco- lar funcționează 44.000 învățători. Ca- drele didactice sînt pregătite în universi- tăți, școli superioare speciale și Institute. Au luat ființă un Institut central de per- fecționare a cadrelor didactice si o rețea de cursuri pentru ridicarea calificării pe- dagogilor. Numeroși lucrători din învățămîntul public au fost decorați cu ordine de stat; 20 de cadre didactice au fost distinse cu Premiul „Kossuth". Cu prilejul „Zilei pe- dagogului". care s-a sărbătorit în întrea- ga Ungarie, guvernul a conferit unui mare grup de lucrători pe tărîmul învătărnm- tului titlul de „profesor emerit", „învăță- tor emerit", „educatoare emerită" și „lu- crător emerit pe tărîmul învățămîntului". Succesele obținute de poporul maghiar în anii care au trecut de la eliberare se datoresc {faptului că țn fruntea luptei sale pentru pace și socialism se află Partidul celor ce muncesc din Ungaria. O deose- bită importanță pentru întărirea continuă a regimului democrat-popular în Ungaria o are hotărîrea recentei plenare a Comi- tetului Central al Partidului celor ce muncesc din Ungaria. Plenara a dezvăluit cu hotărîre greșelile ce s-au manifestat în problemele construcției socialiste în țară și a dat o ripostă energică oportuniștilor de dreapta. Poporul ungar a aprobat în mod unanim aceste hotărîri ale Partidu- lui celor ce muncesc din Ungaria. Republica Populară Ungară este un factor activ al marelui lagăr al păcii. Cu o sinceră convingere, poporul maghiar ia parte la lupta pentru apărarea păcii, pen- tru rezolvarea pe calea tratativelor a pro- blemelor litigioase, pentru destinderea în- cordării în relațiile internaționale. El în- tărește necontenit legăturile cu Uniunea Sovietică, bastionul păcii, libertății și in- dependenței popoarelor, adîncește priete- nia și colaborarea cu țările de democrație populară, lărgește și dezvoltă legăturile sale comerciale, culturale și sportive cu toate țările lumii. Poporul nostru este strîns legat de poporul ungar printr-o veche prietenie. La 24 ianuarie 1948 a fost semnat la Bu- dapesta Tratatul de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre R.P. Ungară și R.P. Romînă. Tratatul semnat acum 7 ani a consfințit prietenia sinceră care a legat popoarele romîn și maghiar de-a lungul veacurilor și care a deschis noi căi colaborării dintre cele două țări. De o deosebită importanță pentru înflorirea economică a R.P.U. și R.P.R. este acor- dul de colaborare economică de lungă durată încheiat în 1952. Cu prilejul celei de a zecea aniversări a eliberării Ungariei, poporul romîn și-a exprimat din nou hotărîrea de a adinei necontenit prietenia cu poporul maghiar, urîndu-i totodată noi succese în lupta pe care o duce pentru construirea socialis- mului și apărarea păcii. Un cor al învățătorilor In raionul Tîrnăveni, regiunea Stalin, s-a organizat un cor al învățătorilor șl pro- fesorilor. Repetițiile la cor se țin de două ori pe lună. Conducerea șl instruirea corului au fost încredințate tovarășului profesor de muzică loan Rițiu, de la școala medie mixtă din orașul Tîrnăveni. Atît dirijorul cit și coriștii se străduiesc să interpreteze cît mai bine cinteccle prevăzute în repertoriu. Din- tre cintecele pregătite pînă în prezent, de un real succes se bucură cintecul „Idilă biho- reană". încurajați de succesul corului lor, munci- torii din învățămint din raionul Tîrnăveni organizează în prezent o echipă de tea- tru și două echipe de dansuri. Majoritatea artiștilor amatori sînt conducători ai echi- pelor artistice din satele șî comunele unde își desfășoară munca. Cu acest prilej ei își vor putea îmbogăți cunoștințele artistice și îmbunătăți totodată metodele de muncă în acțiunea de pregătire a echipelor artistice de amatori din satele și comunele lor. COSTEA AUREL directorul școlii elementare din satul Chiuciuș, raionul Tîrnăveni Concertele copiilor In toamna anului 1954, pe lingă clubul sindicatului muncitorilor din învățămint din Rlmnicu Vilcea s-a înființat o școală de mu- zică pentru copiii cadrelor didactice. Activitatea rodnică desfășurată de către profesoara de muzică șl sirguința celor 19 elevi ce urmează aceste cursuri s-au ilustrat cu ocazia citorva concerte prezentate publi- cului în timpul anului. Programul concerte- lor a fost prezentat atît de elevi începători, cît și de elevi avansați, cel mai mulți dove- dind. multă rivnă în studiile lor muzicale Concertele au contribuit la relevarea unor reale talente și au stimulat și pe alți copii ai membrilor sindicatului să învețe tot mai bine, pentru a fi primiți și ei la școala de muzică a clubului. EUGENIA APOSTOL Școala stimulează depunerile la C. E. C. In ultimii ani, numărul depunătorilor la C.E.C. din școala medie din Corabia a fost foarte mic. In cwsul acestui an, numărul depunătorilor a crescut, ajungînd la 25 la sută din totalul de elevi șt salariați ai școlii, depășindu-se cu 400 la sută planul întocmit de sucursala raională C.E.C. Școala a fost declarată fruntașă pe raion în ceea ce pri- vește depunerile la C.E.C. și a primit „Stea- gul economiilor”. GRIGORE PREDA -tr Cadrele didactice și elevii școlii cu limba de predare germană din comuna Sura Mică, raionul Sibiu, au hotărît să organizeze o ex- cursie la sfîrșitul anului școlar. Pentru a se putea aduna din timp sumele necesare, di~ectorul și învățătorii școlii au lămurit pe elevi să adune treptat sume mici de bani și să le depună pa libretul de eco- nomii C.E.C. ^nmaajfra J 8 uuusu t 'r nețMfaaag / aaăraaâi ia Practica pedagogică a elevilor Practica pedagogică a elevilor din anul IV al școlilor pedagogice, care s-a desfășu- rat în cursul funii martie, a constituit un prilej de cunoaștere a gradului de pregătire a viitorilor învățători. Majoritatea elevilor din școlile pedago- gice ale regiunii Iași au dovedit cu prilejul lecțiilor practice o temeinică pregătire știin- țifică și metodică. De pildă, elevul Gheor- ghe Gafencu de la școala pedagogică mixtă din Iași a folosit cu -pricepere materialul didactic la lecția de geografie „Căile ae- riene", pe care a ținut-o la clasa a IV-a. El le-a vorbit cu cățdură elevilor despre primii aviatori romini, despre importanta a- viației pentru agricultură, despre scopul a- riației din țările lagărului socialist în com- parație cu lagărul capitalist etc. îmbogățind ți complectmcl materialul expus in cartea ce geografie. Rezultate asemănătoare au ob- ținut și elevii loan Zăbavă, Dumitru Tă- nase, Constantin Tucali-uc, de la aceeași școală, precum și elevele Bujdei, Grădi- nara și Rădeanu de la școala pedagogică de fete din Iași. La o lec(ie de citire pe care a ținut-o la clasa a Il-a, eleva Merlă Do- rica, de Ia școala pedagogică de fete din Iași, le-a explicat just copiilor unele expresii figurate din povestirea „Primăvara" de MI- hail Sadoveanu, cum sînt, de exemplu, „înflo- rește părul alb ca o bătrînețe”, „nopțile ve- gherii", „dulce zumzet" etc. Lecții bogate în conținut și la un niveț ridicat au ținut și cievele Ene lulia, Moisă Georgeta, Velea Maria, Enache Ecaterina de la școala peda- gogică din Vaslui, cit și elevele Suman Ge- noveva, Mocanu Ioana și altele de la școala pedagogică din Huși. Dacă majoritatea elevilor din școlile pe- dagogice au dat dovadă de o pregătire te- meinică, mai sînt totuși unii care au lipsuri serioase în ce privește pregătirea știiințifică, metodică și practică. Incepînd cu întocmirea p anului și terminînd cu ținerea lecțiilor, a- cești elevi au dat dovadă de superficialitate în munca, de o slabă pregătire teoretică și practică. Planurile de lecție ale acestora au fost nesatisfăcător alcătuite, iar lecțiile au fost ținute la un nivel scăzut. De exemplu, olanul unei lecții de gramatică pentru clasa I, alcătuit de eleva Maria Dumbravă de la școala pedagogică de fete din Iași, a dove- dit o însușire formală a cunoștințelor, o pre- gătire științifică și metodică slabă. In tim- pul desfășurării lecției practicanta a făcut multe greșeli, nu a- fost în stare să distingă r-umele de ființe și de lucruri de celelalte cuvinte din propoziție. O lecție tot atît de slabă a ținut și elevul Vasile Macarie, de la școala pedagogică mixtă din Iași. E drept că aceste lecții au fost ținute In ultima pe- rioadă a practicii continue, cînd elevii e- nului IV și-au alcătuit planurile în mod In- dependent, fără îndrumarea profesorilor. To- tuși, faptul că ei au dovedit un nivel foarte scăzut de cunoștințe și superficialitate în desfășurarea lecțiilor arată că nu au fost pregătiți cu temeinicie și n-au muncit stărui- tor pentru a-și însuși cunoștințele. Unii elevi, trecînd la munca Independen- tă, și-au alcătuit planuri formale, conside- rate de ei „schițe". De exemplu eleva Cons- tantin Elena, de Ia școala pedagogică de fete din Iași, a alcătuit pentru o lecție de citire explicativă cu conținut practic-științi- fic -un plan de numai o pagină de . caiet. Multe planuri pentru lecțiile de recapitu- lare au fost Întocmite greșit, conform struc- turii unui plan de lecție In care se comuni- că cunoștințele noi. In general, practicanții care și-au alcătuit asemenea planuri n-au reușit să explice elevilor cuvintele și expre- siile necunoscute, nu au reușit să formuleze limpede, intr-o formă scurtă și accesibilă pentru copii, titlurile fragmentelor din bu- cățile cu conținut practic-științific și literar, nu au ținut lecții bune și interesante. Ei au dat o mică importanță expli- cării cuvintelor și expresiilor necunoscute, iar atunci cînd au căutat să le explice Unind seama de nivelul de înțelegere al e- levilor, au denaturat Înțelesul lor. La o lec- ție de științe naturale predată la clasa a IV-a, eleva Damian Elena, de Ia școala pe-, dagogică de fete din Iași, a făcut afirmații greșite din punct de vedere științific. De a- eemenea, a dovedit cunoștințe foarte confu- ze eleva Alexa Ortansa de la aceeași școală. Deseori practicanții au verificat formal cu. noștințele elevilor. Unii dintre ei nu au sta- bilit în plan ce cunoștințe vor verifica, asu- pra căror fapte vor Insista mai mult. între- bările puse de ei au fost uneori confuze, com- plicate, generale. Elevii practicanți au dat temele pe-ntru acasă aproape Întotdeauna după ce a sunat de ieșire, fără a da copiilor explicațiile necesare, menite să le ușureze munca independentă. Lipsurile constatate tn pregătirea acestor elevi reflectă activitatea nemulțumitoare a unor cadre didactice din școlile pedagogice. Acestea au manifestat o exigență scăzută a- tit față de propria lor activitate, ctt și față de elevi. De asemenea, există o serie de nea- junsuri și în organizarea muncii școlilor. De exemplu, la anii IV din cele două școli peda- gogice din orașul Iași există profesori dife- riți la practica pedagogică și metodica lim- bii române, din care cauză nu se poate asi- gura o conducere unică a practicii pedago-J gice. La școala pedagogică de fete din lași, ambele profesoare de padagogie sînt condu- cătoare de practică, contrar Instrucțiunilor Ministerului învățămîntului. O vină serioasă revine în această privință și secției de învă- țămînt a orașului Iași, care n-a ținut seama de interesele Învățămîntului la încadrarea profesorilor. Pentru Înlăturarea acestor lipsuri, secția de învățămint a orașului Iași, secțiile raionale de învățămint în raza cărora funcționează scoli pedagogice precum și directorii acestor școli trebuie să acorde o atenție deosebită îmbunătățirii pregătirii teoretice a elevilor. In perioada de pregătire a examenelor de slîrș’t de an și a examenelor de diplomă este necesar să se depună eforturi susținute ațlt din partea cadrelor didactice cit și a ele- vilor pentru a se putea lichida lipsurile e- xistente, pentru a se putea ridica nivelul cunoștințelor viitorilor învățători. PELAGHIA SAMOILA inspector la secția de Invățămînl a regiunii Iași liinfnrj renana gat uuiur Uuii i sat mm aagenra ae a* aer gea îngrijirea păsărilor După cel de al doilea război^ mondial. în Asia s-a creat o situație nouă. Din oo-pu- tația Asiei de aproximativ 1.400.000.000 oameni, ceva mai puțin de jumătate tră- iește astăzi în țări de democrație popu- lară. Republica Populară Chineză, care numără 600 milioane de oameni, s-a în- chegat într-un mare stat unit- pornind pe calea dezvoltării multilaterale a econo- miei nind neză pace bă.ri și culturii sale naționale și deve- o mare putere mondială. R. P. Chi- este astăzi un puternic factor de în Asia și în întreaga lume. Schim- adînci au început în Coreea și în Vietnam. O mare însemnătate internațională o are scuturarea jugului colonial de către India. Indonezia și Birmania. Prestigiul internațional al Indiei, ca nou factor de seamă în întărirea păcii si prieteniei între popoare, crește neîncetat. Astăzi este lim- pede că poziția colonialiștilor a început să fie nesigură și în alte țări ale Asiei. Popoarele Asiei se ridică tot mai hotărîte în lupta pentru independenta națională, pentru- întărirea legăturilor economice între țările asiatice. Conferința de la Deihi va discuta pro- blema interzicerii armelor de exterminare în masă și instituirea unui control asupra acestei hotăriri. De asemenea vor fi dis* cutate: folosirea energiei atomice în sco- rniri pașnice ; acordarea locului ce i se cuvine R. P. Chineze în O.N.U.; unifica- rea pașnică a Coreei; problema colonia- lismului și amestecului străin în afacerile interne ale tarilor asiatice; primejdia pe care o reprezintă pentru țările asiatice participarea la alianțele și pactele mili- tare; primejdia creării de baze militare străine în Asia ș.a. Toate aceste proble- me prezintă pentru cauza lume- Popoarele o însemnătate excepțională păcii in Asia și în întreacă Asiei — continentul ne al cărui teritoriu au fost aruncate de impe- rialiștii americani primele bombe atomi- ce și a cărei populație a suferit da pa urma experiențelor atomice americane în Oceanul Pacific — desfășoară o largă mișcare împotriva uneltirilor maniacilor atomici care pregătesc războiul atomic. Este semnificativă amploarea mișcării împotriva pregătirii războiului atomic în Japonia. Apelul de la Viena a fost semnat în Scurt timp de 23 milioane de japonezi. La Hiroșima se vor înt’lni la 6 august, intr-o conferință pentru interzicerea arme- lor atomice și cu hidrogen, 50 de repre- zentanti din diferite țări. Diferite țări din Europa sînt vizitate de supraviețuitori ai bombardamentelor atomice de la Hiro- șima și Nagasaki, care cer tuturor oame- nilor de bună credință să-și unească for- țele în lupta pentru interzicerea armelor nucleare. O mare amploare a luat lupta pentru interzicerea armelor nucleare în India. Sub lozincile „Să înceteze pregătirile în vederea unui război atomic"- „Să fie in- terzisă arma atomică", populația Indiei a luat parte la numeroase acțiuni în ma- rile orașe Delhi, Bombay, Calcutta, pre- cum și în alte multe localități ale tării. Comitetul executiv al Partidului Congre- sul național indian, care se află la pu- tere. președintele Indiei, Prasad,^ primul ministru Nehru și alte personalități poli- tice din India au subliniat necesitatea interzicerii armelor nucleare. Poporul chinez, către care privesc cu simpatie toate popoarele Asiei. își spune răspicat cuvintul lui de pace. Pînă acum- peste 400.000.000 de cetățeni ai R.P. Chi- neze au și semnat Apelul Consiliului Mondial al Păcii. Exprimînd simpatia și admirația lor fată de marele popor chi- nez și încrederea lor în rolul de mare putere mondială al R.P- Chineze, popoa- rele Asiei cer cu tot mai multă tărie re- stabilirea drepturilor legitime la~ O.N-U. ale R. P. Chineze. Este timpul să se ter- mine odată cu manevrele S.U.A. și ale acolitilor lor. prin care se împiedică re- stabilirea drepturilor Chinei în O.N.U. Popoarele Asiei consideră poziția S.U.A. în această chestiune drept o atitudine ostilă împotriva a înseși intereselor po- poarelor asiatice- Popoarele Asiei condamnă faptul că cercurile agresive americane au creat blo- cul militar S.E.A.T.O. și au încheiat pacte militare cu trădătorii de patrie Cian Kai- și și Li Sin-Man. Devine din ce în ce mai limpede că pactul S.E.A.T.O. este de fapt o alianță a puterilor colonialiste în- dreptată împotriva R.P .Chineze, menită în același timn să înăbușe mișcarea de eliberare națională din Asia. Datorită luptei popoarelor asiatice, imperialiștii americani n-au reușit să atragă în acest pact agresiv tocmai țările principale din Pentru dezvoltarea creșterii păsărilor de curte trebuie să se asigure o serie de condiții absolut necesare. Răspindind în rin- Gurile țăranilor muncitori cunoștințe privi- toare la această muncă, învățătorii de la sate ii vor ajuta să alba păsări mari, cu o producție ridicată de ouă. Primăvara, prima grija a crescătorului de pasări trebuie să fie producerea de ouă bune pentru clocit, adică ouă din care să rezulte ■pui sănătoși și vioi, care să crească ușor și să devină păsări de înaltă productivitate. Pentru aceasta este necesară în primul rînd procurarea din timp a păsărilor de rasă se- lecționate — a cocoșilor de rasă. Pentru a produce ouă bune de clocit, pă- sările de .prăsită trebuie hrănite și Îngrijite în mod special. Hrana păsărilor trebuie să fie alcătuita atît din grăunțe întregi, cit și dintr-un amestec umed de uruieli și făinuri diferite, toate distribuite păsărilor in 3 tai- nuri zilnice. Dimineața și seara se dă cîte 40-50 gr. dintr-un amestec de grăunțe în- tregi, format din porumb, orz și ovăz în părți egale, iar la prînz cîte 55-60 gr. din- tr-un amestec format din uruieli de porumb, orz, ovăz și tărîțe in părți egale, amestec la care trebuie să se adauge 1% eare de bucătărie și 2%. coji de ouă pisate sau var bine stins. Amestecul de uruieli se umezeș- te cu apă sau, mai bine, cu lapte smlntînit sau zer proaspăt. Sarea și varul sau cojile de ou se pisează mărunt și se amestecă bine cu uruiehie. Varul, pentru a nu dăuna păsă- rilor, trebuie sa Le stins cu cel puțin 6 luni în urmă. In afară de aceste nutrețuri este necesar să li se administreze zilnic păsărilor, în a- mestecul umed, cel puțin 30-40 gr. de ver. deață proaspătă, tocată mărunt. In tot acest ’imp păsările trebuie să aibă la dispoziție apă curată pentru băut. De asemenea, tre- buie să se mențină o curățenie riguroasă în adăpost și mai ales în cuibarul de ouat. Strîngerea ouălor pentru clocit trebuie să se facă cit mai des, în zilele friguroase chiar dm două în două ore. Pentru clocit se vor opri numai ouăle cu- jate, cu formă regulată, cu coajă normală și cu greutate mijlocie, indepărlîndu-se toate ouăle prea mici sau prea mari, cele prea rotunde sau lungi și ceie cu coaja crăpată, prea groasă sau prea subțire. De asemenea, nu se vor pune 1» clocit ouă mai vechi de 5-6 zile. Este bine să se folosească numai ouă produse de cel mult 3 zile. Ouăle alese pentru clocit trebuie păstrate Intr-o cameră cu temparatură potrivită și a- șezate intr-un singur rlnd, pe polițe. Oul ere nevoie și de aer, așa că niciodată nu se vor păstra ouăle de clocit In rafturi închise sau așezate unele nes te altele în coșuri, gă- leți, garmțe etc. Ouăle bine așezate pe po- lițe trebuie întoarse zilnic, dimineața și seara, pentru ca partea care a stat deasupra să ajungă In spre scindura poliței. Aceasta asigură mărirea numărului de pui scoși la fiecare cloșcă prin evitarea lipirii gălbenușu- lui de coajă. Pentru clocit se vor alege numai păsări viguroase, sănătoase și fără parazițL Cloci- tul trebuie să se facă numai în Încăperi cu podeaua din pămint bătut, întunecoase, liniș. tite, în care alte oăsări să nu aibă acces. Așezarea cleștilor și schimbarea locului cuibarelor se face numai seara, pe întuneric. Sub cloșcă trebuie să se pună numai atîtea ouă cite poate ea să acopere. Cuibarele In car? se face clocitul trebuie construite în așa fel Incit păsările, sărind, sa nu spargă ouăle. Este bine ca cuibarele să fie fără fund, paiele așezmdu-se direct pe aămînt. Se pot folosi coșuri și ttrne fără fund, lăzi de seîndură, sau mai bine cără- mizi așezate într-un singur rlnd. In tot timpul clocitului păsările trebuie în- grijite cu atenție. Odată pe zi, la ore regu- late, ele trebuie ridicate de pe cuib pentru 5-10 minute, In care timp li se dă hrană și apă și se controlează cuibarul, înlocuindu-se paiele murdare. In ziua a 7-a se face primul control al ouălor, îndepărtîndu-se ouăle limpezi, care oot fi păstrate pentru hrana puilor. Ip ziua a 14-a se face al doilea control aț ouălor, hidepărtîndu-se cele cu embrionii morți. La 20-21 zile, cind puii Încep să iasă din ouă, puii sint scoși și ținuți 1ntr-un loc călduros orna se termină ecloziunea. Este recomandabil să se nună la clocit mai multe cloști deodată, perhu ca după e- liminarea ouălor bm-pezi. ouiua bune să se poată aduna sub mai puține pasări, eliberîn- du-se astfel cîteva cloști pentru o serie nouă de ouă. Pentru a se obț’ne producții mari de ouă se recomandă să se producă pui cît mai tim- purii. Este adevărat că puii timpurii cer o îngrijire înai atentă în primele zile, dar răs- plătesc însutit munca depusă cu ei. Puii scoși mai de timpuriu se vor dezvolta mai bine, deoarece vor profita de verdeață și de raz’e soarelui de primăvară, rezistind mat bine la căldurile mari de vară. O puica scoasă tim- puriu va începe ouatul în toamnă, continuînd să producă și în lunile de iarnă, și căzînd cloșcă primăvara timpuriu. Pentru a se obține pisări bine dezvoltate, care să producă mult, trebuie să le asigurăm puilor condiții bune de viață. In primele 10 zile cloștile cu pui vor fi ținute într-un adănost călduros și luminos. In această perioadă hrana li se va da din două In două ore. In pr.mele 3 zile a bine să li se dea .puilo-r tainuri formate numai cu amestec uscat de uruieli mărunte (orz. po- rumb și grîu) intercalate cu tainuri din ou fiert și caș proaspăt. Li se va da de băut, apă curată, mereu aroaspătă, și lapte acru. Din ziua a patra puii pot primi și ames- tecuri umede din wuieli mărunte de orz, po- rumb, mei etc., la care se adaugă 1% șl 2% var bine stins, toate umezite cu apă, sau mai bine cu la.pte. Numărul tainurilor zilnice se micșorează treptat, ajungînd la 5 în săptammMe a doua si a treia, la 4 in luna a doua și la 3 In luna a treia, ținîndu-se seama să se dea la ore cit mai regulate. Este recomandabil ca, ln- tir-un loc ferit de celelalte păsări, să se gă- sească permanent la dispoziția puilor. In vase de hrană în care să nu poată scurma, un a- mestec uscat de uruieli ca : orz, ovăz, ma- zăre, porumb etc. In tot acest timp, celelalte găini nu tre- buie lăsate să mănince numai ce găsesc prin «gradă, ci trebuie hrănite cel ou.Ih de două ori pe zi cu un amestec format din mai multe nutrețuri. De asemenea, ele trebuie să aibă în permanență apă proaspătă. Pentru a păzi pisările de diferite boli, se recomandă să se pană in apa de băut albas- tru de metilen sau hipe-manganat de pota- siu și, In mod obligator, să fie vaccinate contra .pestei. Ing M. BALAȘESCU lector la Institutul agronomic „M. Bălcescu" din București sud estul Asiei. Conferința de aceste probleme păcii, stă astăzi la Delhi, care va discuta importante pentru cauza în atenția opiniei pub'ice internationale. Alături de partizanii păcii din toate țările, poporul nostru iubitor de pace își îndreaptă cu simpat'e privirile către această conferință, dorind ca rezul- tatele ei să constituie o contribuție însem- nată la destinderea încordării internațio- nale, la întărirea forțelor păcii în lumea întreagă. Pe urmele scrisorilor nepublicate Unul dintre corespondenții voluntari din raionul Vrancea, regiunea Bîrlad, ne-a sezi- sat asupra faptului că directorul școlii de 7 ani din comuna Păulești, Solea Nicolae, conduce școala după bunul său plac, fără să țină seama de părerile și propunerile ce- lorlalte cadre didactice, nu duce nici un fel de activitate culturală în comună, ba mai mult, împiedică și pe alții să desfășoare o ’semenea activitate. De pildă, invocînd di- ’erite motive, Solea Nicolae a împiedicat organizarea unei echipe artistice în satul Păulești. Certat cu critica. Solea Nicolae evita să organizeze sau sg participe la vreo ședință a cadrelor didactice de U școala pe care o conducea. Atunci cînd a fost criticat într-un articol apărut la gazeta de perete a școlii, a sustras articolul respectiv. Cercetînd situația sezisată de corespon- dentul nostru, secția de învățămint a raio- nului Vrancea a constatat că cele semnalate sînt juste. Solea Nicolae a fost scos din funcția de director, deoarece a dovedit că nu merită încrederea ce i-a fost acordată. Se apropie repartizarea absolventilor,.. INTR-0 FAMILIE „BUNA" — Cum o Bă plece băiatul la țară? Pentru asta l-am ținut la Universitate? Redacția și administrația: București, str. Splru Haret nr. 12, Telefon 4.24.00. Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Scînteii „I. V. Sta lin" București, Plata Sctnteli.