Proletari din toate țările, uniți-va ! Saiela înnlaminîului Organ al Ministerului Invățămî ntului și al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din Invătămînt In acest număr: • PENTRU RIDICAREA NIVELULUI MUNCII TNSTRUCTIV-EDUCATIVE. — îndrumări metodice aprobate prin ordinul Ministrului Invătâmtntuluî (Pag- 2) • VIAȚA DE PARTID IN INSTITUȚIILE DE INVAȚAMINT. — Gheorghe Constantin: . Pentru îmbunătățirea muncii didâctico-știintifice. (pag. 3) • M. Manea: Pedagogii și părinții (pag. 3) • Desfășurarea lecțiilor de gramatică (pag. 3) • Consfătuirea metodiștilor din regiunea Ploeștl (pag. 4) • ȘCOALA — FACTOR ACTIV IN LUPTA PENTRU SPORIREA PRO- DUCȚIEI AGRICOLE. — Prof- M. Martin: Lucrări de primăvară în vii (pag. 4) • Cronica evenimentelor externe (pag. 4) Dirigintele și clasa lui Un rol deosebit !n organizarea activității elevilor în școală și în afară de școală 11 ere dirigintele. Măsura in care dirigintele cunoaște problemele specifice muncii clasei pe care o conduce, felul cum le rezolvă ho- târăsc în bună parte succesul întregii pregătiri a elevilor. Dirigintele poartă în primul rînd răspunderea pentru felul cum s:nt pregătiti elevii clasei sale, pentru fe- lul cum învață și cum se comportă aceștia. In același timp, insă, el este dintre toți profesorii școlii omul cel mai apropiat de elevii din clasa lui, el are prilejul să stea cel mai mult de vorbă cu ei, să Și-i facă prieteni, să-i influențeze. Regulamentul cu privire le munca dirigin- telui, care arată, limpede ce sarcini are de îndeplinit dirigintele în școală, trebuie să stea la baza întregii activități pe care o des- fășoară diriginții în vederea educării elevi- lor. Regulamentul indică astfel, ca sarcină principală a dirigintelui, să asigure respecta- rea de către elevi a regulilor de purtare și a regulamentului de ordine interi- oară al școlii, să urmărească permanent situația elevilor la Învățătură, comportarea lor, felul cum își îndeplinesc sarcinile obștești, cum își petrec timpul liber efc. Dirigintele trebuie să folosească ora educativă pentru a analiza cu elevii clasei problemele legate de munca lor și măsurile pentru îmbunătățirea acestei munci, să ajute Ia alcătuirea planului de activitate a] organizației de bază U.T.M. sau al detașamentului de pionieri și să par. ticipe la ședințele și la manifestările organi- zate de acestea. Dirigintele trebuie să desfășoare deci, tn primul rînd, o muncă directă cu elevii, pe care ii cunoaște atît din activitatea lui ca profesor al clasei, cit și din orele educative și activitatea extrașcolară. El trebuie să tină o legătură strinsă cu colectivul de pro. fesorl al clasei, să coordoneze activitatea lui, să realizeze linia unică, consecventă în educație. In sfîrșit, dirigintele trebuie să des- fășoare o muncă stăruitoare în rîndurile pă- rinților elevilor. Flecare dintre aceste laturi ude activității dirigintelui îi impun acestuia sarcini deosebite și metode specifice de mun. că. In munca directă cu elevii dirigintele tre- buie să se sprijine pe activul clasei, pe or- ganizația de pionieri sau de U.T.M., să sta- bilească Împreună cu acestea măsuri pentru mobilizarea tuturor elevilor La activitatea organizată în vederea consolidării cunoștin- țelor predate In școală șl însușirii unei con- duite demne, civilizate. Ip special acum, în preajma examenelor, dirigintele trebuie să ur- mărească situația la învățătură a elevilor pentru a ajuta pe toți elevii să învețe te- meinic și să obțină note bune. Tovarășul R. Dobrolu. dirigintele clasei a V-a a șco- li: de 7 ani din comuna Isvoarele, raionul Filiași, regiunea Craiova. stă adeseori ală. turi de elevi și-i indrumează In pregătirea lecțiilor, învățînd-u-i să lucreze metodic și organizat. El îi învață astfel direct cum să-și organizeze timpul și cum să studieze potrivit specificului fiecărui obiect și temelor date. Pe această cale s-a îndreptat situația la în- vățătură a tuturor elevilor rămași în urmă. Influența pozitivă a dirigintelui asupra e- levilor este cu atît mal puternică cu cit el stăpînește mai bine metodele muncii educa- tive și-și cunoaște mai Îndeaproape elevii. Sint diriginți care cercetează cu atenție fie- care problemă pe care o ridică activitatea colectivului de elevi a] clasei lor și reu- șesc să înlăture lipsurile și greutățile, să netezească drumul realizărilor. De exemplu, tovarășa Ecaterina Bartos, diriginta clasei a Vl-a de la școala de 7 ani nr, 3 ou limba de predare maghiară din Cluj, a cer- cetat îndeaproape cum își pregătesc elevii temele acasă, s-a interesat cit tim,D le cere pregătirea temelor la diferite materii. Cercetările acestea au ajutat-o să cunoască unele greșeli pe care le fac profesorii și caie duc la supraîncărcarea elevilor. De pildă, la istorie elevii trebuiau să copieze de fiecare dată pe curat notițele luate în clasă, întregindu-le cu cele citite din carte. Ea a putut să ia astfel măsuri pentru ca elevii să nu îndeplinească lucrări de prisos. Orele educative dau prilej dirigintelui să discute cu elevii atît despre învățătură cit și despre conduita lor. Fără « transforma o- reH de dirigenție în ședințe obositoare, cu prelucrări greoaie, dirigintele trebuie să-i orienteze pe elevi In înțelegerea justă a evenimentelor politice, explicîndu-le toate acestea potrivit nivelului lor de Înțe- legere. Dirigintele trebuie să ajute pe elevi să înțeleagă adine ce înseamnă dragostea de patrie, spiritul tovărășesc, să se pătrun- dă de sentimentul datoriei, de spiritul de răspundere, de necesitatea păstrării avutului obștesc, de respectul față de cei mari. Ore educative cu conținut interesant desfășoară tovarășa Elena Manollu, diriginta școlii de 7 ani din comuna- Dorobanți, raionul Călă- rași. Ea s-a preocupat astfel mult de dez- voltarea gustului pentru citit al elevilor. In orele educative 1e-a citit fragmente literare, povestiri, le-a prezentat pe scurt conținutul diferitelor cărți pentru a le trezi interesul să le citească în întregime. Pionierii și utemiștii ajută pe diriginți să realizeze fn clasă un ritm viu de muncă, să întărească disciplina. Instructorul de pionieri trebuie îndrumat îndeaproape de diriginte, pentru ca munca organizației de tineret să contribuie la întărirea dragostei pentru învă- țătură a elevilor, la lichidarea abaterilor. Ins- tructorul de pionieri trebuie învățat de pe- dagog să unească prin sarcini, năzuințe șt interese comune pe toți membrii detașamen- tului. In trecut s-au făcut greșeli In ce privește legătura diriginților cu Instructorii de pio- nieri, In sensul că uneori diriginți! se supra- în vizită 1 Pionierii din cadrul cercului tinerilor na- turaliști de la Palatul Pionierilor au avut miercuri după amiază bucuria de a primi în mijlocul lor pe vestitul biolog clujan Ru- dolf Palocsay, laureat al Premiului de Stat. Expunerea făcută de biologul Palocsay, ilu- strată prin planșe, fotografii, diapozitive, a fost ascultată cu mare atenție. Oaspetele a arătat la început pionierilor cîte greutăți a întîmpinat în tinerețea sa pentru a se putea dedica studiului plantelor. De abia după eliberarea țării i s-au creat toate condițiile puneau instructorilor, sau, dimpotrivă, aceș- tia din urmă încercau să impună di- riginților sarcini. Acum lucrurile s-au în- dreptat mult, dar nu îndeajuns. Pedagogii trebuie să intensifice încă munca de îndru. mare a instructorilor în îndeplinirea bung a planului de muncă. Organizațiile de pionieri și U.T.M. din școli au nevoie de ajutorul pe- dagogilor și dirigintele esle primul chemat să dea acest ajutor pentru ca să se organi- zeze cu pionierii activități potrivite virstei lor. O sarcină imiportantă a dirigintelui este educarea elevilor în spiritul dragostei de muncă. El trebuie să realizeze această sar- cină nu prin vorbe, ci prin fapte. Dirigintele trebuie să ajute pe elevi să cunoască nemij- locit bucuria muncii în activitatea din școa- lă, să simtă avintul, entuziasmul cu care se desfășoară munca în fabrici, pe ogoare, să cunoască și sa stea de vorbă cu munci- torii, să învețe astfel să prețuiască munca direct productivă, să o considere frumoasă șl plină de cinste. In multe școli pedagogii greșesc zugrăvind în culori frumoase numai anumite profesi- uni — îndeosebi profesiunile intelectuale, subapreciind munca direct productivă. Este necesar ca dirigintele să discute această problemă cu colectivul de profesori și să i- nițieze vizite în producție ale elevilor in legătură cu diferitele probleme predate la lecții. Aceste vizite, care au o mare valoare educativă, trebuie să ocupe un loc important în activitatea extrașcolară. Este deosebit de necesar acest lucru în special în clasele de absolvență, cînd dirigintele desfășoară și munca de orienta-e profesională a elevilor. Are o mare importanță ca elevii acestor cla- se să cunoască îndeaproape munca producti- vă și să o îndrăgească, pentru ca ei să se simtă atrași spre ea după absolviiea școlii. Dirigintele trebuie să albă grijă de toate aspectele educației comuniste. Nimic nu tre- buie neglijat. Dragostea pentru frumos, pen- tru ordine și curățenie este un element im- portant care de multe ori scapă din vedere diriginților și tuturor pedagogilor. Această latură însemnată se dezvoltă începlnd cu grija- pe care elevul este îndemnat s-o aibă față de îmbrăcămintea lui, față de curățenia și ordinea din clasă, din curtea școlii. Nici o Încălcare a acestor cerințe nu trebuie să fie trecută cu vederea. Toate problemele muncii educative diri- gintele trebuie, să le rezolve în strinsă cola- borare cu colectivul de profesori al clasei. El are datoria să îndrepte atenția tuturor profesorilor spre îndeplinirea cerințelor edu- cației comuniste. Consfătuirile organizate cu profesorii clasei trebuie să ducă, de aseme- nea, la o muncă organizată, rațională, sis. tematică cu elevii, la stabilirea unor cerințe unitare față de elevi și a unor măsuri con- crete pentru ajutorarea elevilor în munca școlară și extrașcolară. In adunările cu pro- fesorii trebuie să discute probleme pe care le ridică situația la învățătură și la disci- plină a cliasei respective. Paralel cu școala, la educarea elevilor contribuie în mare măsură părinții, familia Buna dezvoltare a elevilor cere ca atît în școală cît și în familie educația să fie o- rlentată pe același drum și să se Înfăptuias- că cu aceleași metode. Dirigintele are o con- tribuție însemnată la realizarea acestor ce- i ințe. De multe or] munca bună din școală nu dă rezultat datorită faptului că In fa- milie elevii nu sint educați pe aceeași linie. Educația primită de copii în familie, com- portarea părinților creează uneori greutăți mari școlii. Diriguitele este pus în fața u- nor probleme variate în ce privește îndru- marea pe care trebuie să o dea părinților. El trebuie să țină seama dacă este vorba de nepriceperea părinților, de dezinteresul lor, de lipsa de timp etc. Cele mai mari greutăți se ivesc din cauza lipsei de unitate, de acord In privința alegerii căilor pentru educarea elevilor. Toți profesorii, dar în special diriginții, sînt chemați să orienteze munca educativă a părinților, să înfăptuias- că linia unică în educarea elevilor. Sarcinile importante ale dirigintelui cer din partea acestuia o grijă continuă pen- tru cunoașterea problemelor de pedagogie, de educație, pentru însușirea experienței ce- lor mal buni diriginți. El trebuie, de aseme- nea, să fie la curent cu toate măsurile și îndrumările pe oare le dau Ministerul Invă- țămîntului și secțiile de învățămlnt In a- ceastă privință. Îndrumarea muncii dlrigîn- ților a avut lipsuri serioase. Datorită negli- jenței Ministerului Invățămintului, mult timp diriginții au rezolvat în mod diferit proble- mele activității lor, deoarece nu era stabilită o linie pe care trebuie să meargă cu toții. Multe secții de învățămînt regionale șl raio- nale eu reușit să orienteze în mod just acti- vitatea diriginților, dîndu-le îndrumări cu privire la felul cum trebuie să muncească ei In școală și în afara școlii, fn raionul Sîn- nicolaul Mare, de exemplu, s-a organizat o consfătuire cu diriginții pentru a lămuri o problemă importantă din munca lor — buna organizare a orelor de dirigenție. Munca dirigintelui trebuie să fie controla- tă cu grijă de către directorul școlii. Infor- mările periodice despre situația muncii in- structiv-educative în consfătuirile directoru- lui cu diriginții și în consiliu! pedagogic tre- buie analizate cu atenți». Aplicînd ultimele îndrumări date de Mi- nisterul Invățămintului în ce privește mun- ca educativă, căutînd să adapteze mă- surile la situația concretă din regiunile, ra- ioanele și școlile respective, organele de în- drumare și control ale invățămintului au da- toria să pună in cwtrul preocupărilor mun. ca dirigintelui, pedagogul care poartă prin- cipala răspundere pentru felul cum sint pre- gătiți, instruiți și educați elevii unei clase. a pionieri pentru dezvoltarea cercetărilor sale. Rudolf Palocsay a arătat cum a reușit să obțină diferite soiuri noi de flori, legume și înde- osebi pomi fructiferi cu calități superioare, prin aplicarea miciurinismului. Pionierii au mulțumit călduros oaspetelui pentru învățăturile împărtășite, l-au oferit flori și daruri și și-au luat angajamentul să aplice toate cele învățate în grădinile și serele pe care le cultivă la Palatul Pionie. rilor și la școli, O legătura strinsă cu părinții In primele zile, ale acestui an școlar nu se puteau spune multe lucruri bune despre clasa a VUI-a B a școlii medii de fete nr. 8 din Capitală. Elevele clasei nu se încadrau în activitatea extrașcolară, a- veau abateri de la disciplină, regulile de pur- tare erau încălcate. Toate acestea au deter- minat colectivul pedagogic al școlii să ia măsuri de îndreptare. Pe lîngă îmbunătățirea muncii profesionale e cadrelor didactice, conducerea școlii a făcut apel la unul dintre principalii factori care contribuie la realizarea educației comuniste a tineretului: familia. Situația clasei a VUI-a a constituit obiectul unei analize critice la care au luat parte pedagogii, părinții, comi- tetul U.T.M. șl elevele. Roadele acestei consfătuiri n-eu întîrziat să se arate. Astăzi, clasa a VUI-a B este una din clasele fruntașe ale școlii. Onoarea de a fi ,,de serviciu ©e școală" este adesea încredințată acestei clase. Pedagogii școlii medii de fete nr. 8 folo- sesc numeroase mijloace pentru a întări le- gătura dintre școală și familie, pentru a ri- dica simțul de răspundere al părinților în educarea copiilor lor. Diriginții claselor obișnuiesc să viziteze pe eleve la domiciliul lor, pentru a cunoaște mediul în care trăiesc, pentru a da sfaturi părinților în legătură cu problemele educa- tive. Astfel, profesoara Clemența Popovici, diriginta clasei a 10-a A, a vizitat pînă în prezent de 2—3 ori pe părinții elevelor sale. Consultații colective pentru pedagogii înscriși la cursurile de perfecționare Cursurile organizate pentru învățători și profesori in cadrul sistemului de stat pentru perfecționarea cadrelor di- dactice reprezintă o dovadă vie a grijii regi- mului nostru democrat-p^pular pentru ridi- carea nivelului invățămintului. Pentru a îndruma și sprijini în etapa stu- diului individual munca de pregătire a peda- gogilor cuprinzi la cursuri, Institutul inter- regional din București pentru perfecționarea cadrelor didactice a organizat de curînd cîte- va consultații colective. De un real folos pen- tru profesorii de limba romînă înscriși ta cursurile de perfecționare a fost consultația dată de tov. J. Byck, conferențiar la F;-ciil- tatea de filologie din București, cu privire la sintaxa propozițiilor subordonate subiective și predicative. Consultație a contribuit la lă- murirea profesorilor asupra modalității iden- tificării verbelor copulative din limba noa- stră, asupra modului în care, prin substitui- rea propozițiilor subordonate cu părți de pro- poziție, se pot analiza cele mai dificile con- strucții de fraze etc. Consultația de pedagogie, a cărei temă s-a referit la importanța In procesul de învăță- mint a teoriei lui I. P. Pavlov despre inter- acțiunea celor două sisteme de semna- lizare, a fost ținută de tov. F. Fischbein, lec- tor la catedra de psihologie de pe lîngă Fa- cultatea de filosofie. Bogata exemplificare a tezelor teoretice expuse în cadrul consultației a ajutat mult cadrelor didactice să se lămu- rească asupra acestei probleme. A avut loc, de asemenea, o consultație privitoare la problemele actuale ale vieții In- ternaționale. Consultația a fost dată de tov. A Dascălu, lector la catedra de maexism- leninism de la Universitatea „C. I. Parhon". Consultațiile organizate de Institutul inter- regional pentru perfecționarea cadrelor didac- tice constituie un ajutor însemnat pentru pedagogii înscriși la cursuri. Este de dorit ca data și temele acestor consultații să fie anunțate din timp, pentru ca pregătirea și frecvența pedagogilor să fie mal bune. Prof. DUMITRU POPESCU-OLT Roadele muncii metodice țiile notate cu acest prilej au fost discutate apoi în ședința consiliului pedagogic al șco- lii, în care s-a prezentat și un referat privi- tor la metodele și procedeele muncii de pre- dare. De asemenea, s-a prezentat um referat cu privire la stabilirea scopului lecțiilor. Re- feratele, ca și discuțiile purtate în această șe- dință au contribuit mult nu numai la îmbu- nătățirea planurilor de lecții, ci și la ridica- rea nivelului predării. Interasistențele la lecții organizate de co- lectivul colțului pedagogic și schimbul de ex- periență realizat cu acest prilej au dus Ia sporirea preocupării învățătorilor și profeso- rilor față de indicarea temelor date acasă, precum și față de controlul efectuări! aces- tora. O grijă deosebită se acordă în școală problemelor privitoare la evitarea supraîn- cărcării elevilor cu teme. • In momentul de față, colectivul colțului pedagogic își îndreaptă atenția asupra pre- gătirilor pentru încheierea anului școlar, Iu- lud măsuri pentru organizarea recapitulă- rii materiei și pentru ajutorarea elevilor ră- mași în urmă la învățătură. Prof. VASILE ANGHEL Solonț, raionul Moinești tntocmit-o el singuri, de o scrisoare tn care spun: „Ne dăm șl noi adeziunea la A- pelul împotriva pregătirii războiului atomic și ne ex- primăm din tot sufletul do- rința de a sprijini lupta pen- tru pace. Ne luăm angaja- mentul de a învăța cu șl mai multă sîrguință, de a a- vea o conduită și o frecvență exemplară, pentru a sprijini astfel construirea socialismu- lui in (ara noastră și întări- rea continuă a lagărului pă- cii". O dorință fierbinte de pa- ce, de muncă creatoare, ex- primă scrisoarea simplă a două fiice de țărani munci- tori, elevele Răduța Călin și Paraschiva Timofte, de la școala de 7 ani nr. 1 din comuna Negru-Vodă, raionul. Brăila... „Neputind semna și noi Apelul Păcii, pentru că nu avem 14 ani, ne adresăm dvs. spunlndu-vă cit de mult dorim și noi pacea. Condu- cătorii din S.U.A. și din Ger- mania occidentală vor răz- boi, negîndindu-se la milioa- nele de oameni nevinovați pe care i-ar omori această faptă a lor. Urim din tot su- fletul pe ațifătorii la război și credem că se va împlini dorința noastră, aceea de a avea pace". Sute de mii de pionieri șl școlari, mai ma'i sau mai mici, gîndesc la fel. Ei iubesc viața, învățătura, clntecul, sporturile, iubesc viața minu- nată de organizație, iubesc avintul măreț constructiv al întregului popor muncitor. Și de aceea stau strins uniți alături de cel mari In lupta pentru a opri mina celor care ar voi să dezlănțuie un nou război. M. SCARLATESCU Intr-o școala săteasca La școala de șapte ani din comuna Străoane, raionul Panciu, regiunea Bîrlad, cadrele didactice desfășoară o rodnică activitate instructiv-educativă, Străduindu-se să ilege strîns cunoștințele teoretice predate elevilor de prac- tică, învățătorii și profesorii școlii din comuna Străoane folosesc la lecțiile lor un bogat material intuitiv. In același timp, în școală se duce o intensă activitate în cercurile de elevi, iar organizația de pionieri, prin adunări tematice interesante, contribuie și ea ia adîncirea cunoștințelor copii- lor și la legarea acestor cunoștințe de practica construirii socialismului în {ara noastră. In clișeul de ra pionierilor, gătesc pentru matică. sus: In came- copiii se pre- o adunare te-. In clișeul de sus: După o lecție interesantă de geogra- fie, elevii clasei a Vil-a se strîng în jurul globului geo- grafic, discutînd cu însuflețire. In clișeul din dreapta : La cercul de fizică, împreună cu profesorul lor, elevii fac ex- periențe. Profesorii și învățătorii școlii de 7 ani din comuna Solonț, raionul Moinești, acordă o mare atenție muncii metodi- ce. Ei au organizat Încă de la începutul anu- lui școlar un colț pedagogic, în cadrul căruia lucrează cele mai bune cadre didactice din școală. Activitatea colțului pedagogic se des- fășoară după un plan întocmit cu minuțiozi- tate, plan care prevede o serie de măsuri pentru îmbunătățirea calității lecțiilor. Indreptîndu-și atenția spre acele probleme a căror rezolvare poate contribui la ridica- rea nivelului muncii în școailă, cadrele di- dactice care lucrează la colțul pedagogic s-au preocupat îndeaproape de îmbunătățirea alcătuirii planurilor de lecții. Studiind p'a- nurile alcătuite de către toți învățătorii și profesorii școlrii, colectivul colțului pedagogic a constatat că adeseori în aceste planuri scopul lecției era formulat insuficient de clar. De asemenea, o serie de planuri de lec- ții dovedeau că unii învățători și profesori fac confuzie între metodele de predare și procedeele de predare. Pentru a studia mai adînc aceste probleme, colectivul colțului pe- dagogic a asistat la un număr de lecții ți- nute de cadrele didactice care nu-și întoc- meau suficient de bine planurile. Observa- — „Și noi sîntem împotriva războiului* Țelurile nobile ale luptei pentru pace găsesc un răsu- net puternic in sulletele copi- ilor patriei noastre, ale pio- nierilor și școlarilor. Ei știu că via(a fericită pe care o duc astăzi, școlile in care în- vață, palatele și casele pio- nierilor, liniștea căminelor în care cresc, munca constructi- vă a părinților lor, — toate sint un rod al păcii, al liber- tății și vieții noi a poporului nostru. Și ei știu bine că im- perialiștii, care pregătesc războiul, care vor să folo- sească arma atomică, sint cei mal mari dușmani oi lor, ca și al copiilor de pretutin- deni, din toate țările lumii. Pionierii și școlarii țin cu toată hotărirea să fie a- lături de părinții lor, de frații și surorile lor mai mari, In lupta pentru pace, și el își manifestă această voință in formele cele mai diverse. Sint multe școli unde pionie- rii și școlarii, din proprie inifiativă, au făcut liste se- parate, liniate de dinșii cu îngrijire, împodobite cu che- narele cele mai frumoase ne care s-au priceput să le de- seneze. Ei și-au pus semnă- turile pe aceste liste și le-au înaintat la direcția școlii, la comitetele comunale sau ra- ionale de luptă pentru pace și unele chiar la Comitetul Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R. Impresionantă îndeosebi este scrisoarea trimisă de pionierii de la școala de 7 ani din comuna 7.emeș, raio- nul Moinești. Acești copil de muncitori au făcut o listă proprie, desenată cu migală, cu litere ca de tipar, aidoma cu listele obișnuite cu care merg echipele de strîngere a semnăturilor. Pînă și porum- belul păcii l-au desenat fru- mos deasupra, cu cerneală albastră. Pe această listă au semnat peste 100 de pionieri, în frunte cu Olga Șova, con- ducătoarea unității, Cornel Dîrlău, Didina Cotaru, Mag- da Rotilă, Pavel Prohozescu și alții. împrejurarea că sem- năturile lor nu se vor adău- ga, poate, la socoteala gene- rală a semnăturilor pe Ape- lul Păcii din (ara noastră nu i-a dezarmat cîtuși de puțin. „Noi știm, scriu pionierii tn scrisoarea atașată acestei liste, că unele guverne vor să pregătească un nou răz- boi, tn care să întrebuințeze armele atomice. Știm de la lecfiile de fizică ce putere are dezagregarea atomică. De aceea ne dăm seama ce ar însemna dezlănțuirea u- nul război tn care să se în- trebuințeze arma atomică și cu hidrogen. Neputind semna Apelul Consiliului Mondial al Pă- cii, deoarece nu am împlinit 14 ani, ne-am gîndit să fa- cem noi o listă la fel și s-o semnăm, arătînd în acest fel că și noi, copiii între 9—14 ani, ne alăturăm părinților noștri, muncitori petroliști, ca și milioanelor de oameni ai muncii, ridieîndu-ne cu toții împotriva pregătirii u- nul război atomic. Din piep- turile noastre tinere strigăm NU războiului. Vrem o viafă pașnică, fericită. In adunarea noastră de unitate am sem- nat acest apel și vom căuta să tntărim semnăturile pen- tru pace prin învățătură șl mai bună, disciplină conști- entă, frecvență de sută la sută, iar lotul nostru școlar să fie model pe raion". Elevii și elevele anului l, seriile A, B șl C, de la școa- la medie tehnică de petrol din Ploeștl, Care n-au împli- nit încă 14 ani, însoțesc lis- ta de semnături pe care au Cursuri de alfabetizare în întreprinderi Încă de 1ia începutul acestui am școlar, conducerea întreprinderii „Constantin David“, comitetul sindical, precum și secția de învățămlnt a raionului Gh. Gheor- ghiu-Dej au acordat o atenție deosebită mun- cii de alfabetizai e a neștiutorilor de carte din întreprindere. Pentru a îndeplini planul de alfabetizare, cele două învățătoare care predau la cursul de pe lingă întreprindere s-au străduit încă de ia începutul anului școlar să asigure o bună frecvență a neștiutorilor de carte. Un real ajutor în aceasta privință l-au primit din partea șefilor de secții din întreprindere, precum și din partea muncitorilor, a ingine- rilor și tehnicienilor, care au dus muncă de lămurire în mijlocul analfabeților și i-au mo- bilizat să participe regulat la cursuri. In prezent frecvența variază între 90% și 100%. Datorită faptului că tovarășele învățătoare se p-egătesc temeinic pentru lecție, folosind material didactic, cursamții au reușit să-și în- sușească cunoștințe temeinice. Numărul ce- lor care obțin bune rezultate crește mereu. Cu multă conștiinciozitate se pregătesc cursamții Nicolae lordache, în vîrstă de 52 de ani, care scrie și citește cu multă ușu- rință, [rina Constantin, Ion Mladin și alții. Datorită faptului că au învătat carte, mulți muncitori, ca de pildă Vasile Ghinea, D. Fieraru, Domnica Dumitrache, Rada Popes- cu și alții au devenit fruntași in produclie. Unii dintre absolvenții cursurilor de alfa- betizare scriu articole mobilizatoare 1a gaze- te de perete a întreprinderii. Așa, de pildă, îmtr-un articol scris la gazeta, de perete, muncitorul Constantin Dafin vorbește des- pre rezultatele pozitive pe care el personal le-a obținut în muncă după ce a tnvătat carte. Articole asemănătoare au scris și foș- tii analfabeți Ștefan Trandafir, Marla Pin- tiliuc. Andrei Burducea și alții. Cele două învățătoare se străduiesc acum să-i pregătească pe cursanți pentru examene. In acest scop ele asigură o frecvență ridi- cată, țin lecții din ce în ce mai bune și îi sprijină în mod deosebit pe cursamții care au absentat mai des sau care întîmpină unele greutăți In însușirea materiei. B- CHIRIȚESCU ★ La numeroase întreprinderi din regiunea Baia Mare s-au obținut succese însem- nate în munco pentru lichidarea ne- științei de carte. Majoritatea conducerilor în- treprinderilor acordă o mai mare atenție de- cît in trecut asigurării condițiilor materiale necesare bunei desfășurări a cursurilor de al- fabetizare. Ca urmare a măsurilor luate, la întreprinderea regională de construcții, la în- treprinderea „Petre Gheorghe", la Întreprin- derea „1 Mai“ etc. frecvența la cursuri a ne- știutorilor de carte este de sută la sută. In aceste întreprinderi cadrele didactice sînt e- jutate în muncă de instructori voluntari, re- crutați din rîndurile muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor. Utemiștii Gabriela Sumana- ru, loan Mureșan, Otilia Pascu, Rozalia Len- gyel și alții muncesc cu drog pentru a-i în- văța pe tovarășii lor să scrie și să citească. In orașul Baia Mare mei sînt însă unele întreprinderi ale căror conduceri nu acordă atenția necesară acțiunii de alfabetizare. De asemenea, în unele întreprinderi n-au fost an- trenați în munca de alfabetizare instructori voluntari, cu toate că există numeroși t neri dornici să participe la această importantă ac. țiune. Este necesar să se ia grabnice măsuri pen- tru îmbunătățirea muncii de alfabetizare în întreprinderile unde această muncă nu se desfășoară satisfăcător, asigurîndu-se condi- țiile pentru lichidarea totală tn acest an a neștiinței de carte. SIMION CHINDEA corespondent ■ Pagi 2^a GAZETA ÎNVĂȚĂMÎNTULUI Pentru ridicarea nivelului muncii instructiv-educative Mu zeul școlii noastră I Din rezultatelor obținute de școli ți de organele tovățamîntulu'i, din desfășura- tea procesului instructiv-educativ în perioada anului școlar care a trecut pînâ acum, re- zultă o serie de învățăminte, care trebuie fo- losite pentru consolidarea succeselor, elimi- narea hotărîtă a lipsurilor și ridicarea ca- lității Întregii munci instructiv-educative. In desfășurarea anului școlar 1954/55, ca- drele didactice, conducerile școlilor și orga- nele de învățămînt au obținut o serie de țealizări. La clasele I—IV, în școlile cu limba de predare romînă și cu limbile de predare ale minorităților naționale s-a îmbunătățit scrie- rea elevilor, datorită folosirii caietelor cu li- matură specială. S-a folosit intr-o măsură mai largă și cu rezultate pozitive metoda calculului oral la aritmetică. La clasele V—X, în predarea limbii romîne ți a limbilor materne s-a pus un accent mai mare pe aplicarea practică a cunoștințelor gramaticale, pe legătura mai strînsă între gramatică și literatură, între morfologie și sintaxă. In predarea limbii romîne la școlile mi- norităților naționale și a limbii ruse la toa- te școlile s-a acordat o atenție mai mare sprijinirii cunoștințelor pe limba maternă, pentru înțelegerea conștientă a fenomenelor limbii nematerne predate. In numeroase școli s-a întărit caracterul practic, aplicativ al cunoștințelor teoretice, de matematică, fizică, Chimie, acordîndu-se o atenție mai mare rezolvării problemelor și efectuării experiențelor. Pentru realizarea caracterului intuitiv al predării, multe cadre didactice folosesc un bogat și variat material didactic și organi- zează confecționarea și strîngerea acestuia cu ajutorul elevilor. In acest an școlar la întărirea caracteru- lui practic al cunoștințelor a Contribuit ex- tinderea vizitelor la unitățile de muncă, a excursiilor, a participării elevilor la lucrări agricole. In predarea științelor biologice învăță- torii și profesorii s-au călăuzit de sarcinile trasate prin proiectul de Directive ale Con- gresului al II-lea al partidului privind dez- voltarea agriculturii în următorii 2—3 ani. Astfel, s-au extins lucrările în colțul naturii vii, pe parcela școlară. S-a pus accentul pe studierea metodelor de cultivare a plantelor de o deosebită importanță pentru țara noas- tră și pe cunoașterea agrotehnicii științifice. Intr-un număr important de școli se organi- zează experiențe miciuriniste. Unele școli au început să se preocupe de înjghebarea unor ateliere, sau truse de unel- te, în vederea formării la elevi a deprinderi- lor practice de muncă. De pildă, la școala medie nr. 1 din Buzău s-au organizat un a- telier mecanic și un laborator de fotografie. Numeroase cadre didactice au oglindit în lecțiile lor creșterea propriului nivel ideolo- gic, îmbunătățind caracterul educativ al lec- țiilor și orientîndu-le pe linia formării con- cepției științifice a elevilor despre natură și societate, a justei lor educări politice. Ast- fel, lecțiile despre activitatea revoluționară a lui Nicolae Bălcescu la școala medie din R. Vîlcea, analiza operelor lui Creangă la școa- la nr. 179 de băieți din București, analiza poeziei lui VSrbsmarty la școala de 7 ant din Vlahița—Uzină, raionul Odorhei, au con- tribuit la cultivarea mîndriei elevilor pentru figurile progresiste ale culturii naționale, a dragostei lor de patrie și popor. La școala de 7 ani nr. 50 din București, în cadrul lecției despre invazia lui Napoleon în Rusia, li s-a ușurat elevilor înțelegerea caracterului războaielor juste și nejuste. In mare măsură la obținerea succeselor în mutica cadrelor didactice a contribuit schimbul de experiență în cadrul consfătui- rilor raionale și cercurilor pedagogice. Ca- drele didactice dau dovadă de mai mult simț de răspundere față de alcătuirea planurilor calendaristice și a planurilor de lecții. S-a îmbunătățit pregătirea pentru lecții a mul- tor cadre didactice, ceea ce se oglindește în nivelul și calitatea cunoștințelor elevilor lor. De pildă, în clasa a IV-a a școlii de 7 ani din comuna Nădlac, raicnul Arad, nu există nici un elev rămas în urmă la învățătură; elevii citesc curent, scriu corect, rezolvă cu ușu- rință probleme și exerciții. Aceste rezultate au fost obținute printr-o temeinică pregătire g fiecărei lecții. Cu toate aceste realizări, nivelul de cu- noștințe al elevilor este în multe școli încă nesatisfăcător; nici în acest an nu s-a ob- ținut peste tot o ridicare hotărîtă a nivelului de cunoștințe al elevilor și o îmbunătățire sim.itoare a întregii lor activități. Acest lu- cru este cauzat mai ales de lipsurile din mun- ca cadrelor didactice, a conducerilor școlilor, a secțiilor de învățămint șd a Ministerului In. vățămîntului. Dacă o lipsă caracteristică este sărăcia vocabularului elevilor, greutatea în formu- larea ideilor, frecvența greșelilor gramatica- le și ortografice, acest lucru se datorește faptului că învățătorii și profesorii, condu- cerile școlilor, secțiile de învățămint, minis- terul nu s-au concentrat suficient asupra u- nor probleme ale muncii școlare, pe oît de elementare pe atit de esențiale. Astfel, nu se acordă suficientă atenție citirii expresive și conștiente a elevilor, explicării cuvintelor necunoscute, scrierii lor pe tablă, introdu- cerii unor vocabulare pentru cuvintele noi, exercitării continui, aplicării cunoștințelor teoretice de gramatică, corectării cu regula- ritate a caietelor, analizării în clasă a gre- șelilor pe care le fac elevii, luptei pentru scrierea ordonată și caligrafică a elevilor. Dacă la școlile cu limbile de predare ale minorităților naționale este nesatisfăcător nivelul cunoștințelor de limba romînă, acest lucru se datorește faptului că secțiile de în- vățămînt n-au acordat suficientă atenție a- sigurării acestor școli cu cadre care să cu- noască limba romînă și limba maternă a «- levilor. In predarea matematicii, fizicii, chimiei, științelor naturale, o lipsă caracteristică o constituie schematismul în cunoștințe, dato- rit faptului că școlile nu acordă suficientă atenție metodelor care ajută ca elevii să nu memoreze mecanic legile și definițiile, ci să înțeleagă conținutul lor; cadrele didactice nu acordă suficientă atenție folosirii mate- rialului didactic, lucrărilor de laborator, a- plicațiilor practice. O cauză mai adîncă a acestor lipsuri stă în faptul că deși în învă- țămînt — mai ales la clasele V—VII — există un număr mare de cadre fără pregă- tire de specialitate, iar la clasele I—IV un număr mai mare de cadre tinere cu expe- riență puțină, munca pentru ridicarea conti- nuă a nivelului prolesîonal și pregătirea sis- tematică pentru fiecare lecție nu s-a înce- tățenit temeinic în practica noastră. Ea se reduce adesea la întocmirea formală a pla- nului de lecție. Așa se explică faptul că la școala medie din orașul Hunedoara se confundă auricolele cu ventricolele, circulația sîngelui fiind prezentată în sens invers. In clasa a IlI-a de la școala de 7 ani nr. 20 din Constanța nu se face deosebire între frază și propoziție, se confundă articolul ne- hotărît cu prepoziția și adjectivul cu verbul. Nu este suficient studiată și pqpglgrlzată ex- Indrumări metodice aprobate prin ordinul Ministrului Invătămîntulul periența cadrelor cu un înalt simț de răs- pundere, Care se pregătesc temeinic pentru lecție și dau rezultate bune. Una din greutățile pe care le întiîmpină școlile în asigurarea cunoștințelor trainice ale elevilor provine din supraîncărcarea pro- gramelor și manualelor cu material de stu- diu. Ministerul învățămîntului pe drept cu- vînt a fost criticat pentru această lipsă. In același timp, secțiile de învățămînt și condu- cerile școlilor nu asigură peste tot aplicarea instrucțiunilor de reducere a programelor și manualelor, elaborate tocmai cu scopul de a ușura însușirea temeinică a materiei rămase. In numeroase cazuri școlile ignorează exis- tența acestor .reduceri. Astfel, la școala me- die din Orșova (regiunea Timișoara) s-a a- juns în mijlocul lunii ianuarie la lecția a Vl-a din capitolul „Cunoașterea organismu- lui", deși acest capitol fusese scos în între- gime din programa clasei a Vl-a, iar profe- sorii de științe naturale de la școlile de 7 ani din Războie.ni și Tupllați, raionul Piatra Neamț, au predat materialul „Peștii cartila- ginoși și osoși", scos din programă. Există lipsuri și în ceea ce privește reali- zarea planurilor de învățămînt. Aplicarea u- nui plan de învățămînt nu constă numai în asigurarea pe obiecte a numărului de ore săptămânal fixat în orarul școlii pentru fie- care clasă, ci în realizarea efectivă a aces- tor ore. Sânt cazuri cînd unii profesori lip- sesc de la ore motivat sau nemotivat, dău- nînd prin aceasta procesului de învățămînt Astfel, învățătorii și profesorii din raionul Roșiorii de Vede (regiunea București) au lipsit în primele două pătrare ale anului școlar un număr total de cîteva sute de ore. * Analiza făcută cu privire la situația la învățătură a elevilor, la sfîrșitul pătrarului II, a arătat că un număr însemnat de elevi au fost căzuți la 1—2 și chiar mai mult de 2 obiecte. Este necesar ca fiecare școală, fiecare consiliu pedagogic să analizeze cauzele con- crete ale rămînerii în urmă la învățătură a elevilor, să analizeze activitatea cadrelor didactice, să descopere cu curaj lipsurile și să stabilească măsuri concrete pentru îm- bunătățirea nivelului predării. Concluzii practice trebuie să se tragă și cu privire la munca de îndrumare și control a procesului de învățămînt de către organele învățămîntului, âncepînd de la raion și plnă la minister. O atenție deosebită trebuie să se acorde ridicării nivelului învățămîntului în școala e- lementară — școala de bază. Trebuie mobilizată atenția învățătorilor să îmbunătățească radical calitatea predării citirii, să lupte pentru citirea expresivă și conștientă; să asigure explicarea cuvintelor necunoscute, scrierea lor corectă pe tablă, introducerea caietelor pentru cuvintele noi; să contribuie Ia îmbogățirea vocabularului elevilor, la dezvoltarea vorbirii și gândirii lor; să urmărească sistematic scrierea co- rectă gramaticală și ortografică, îngrijită și caligrafică. Să corecteze cu regularitate ca- ietele, nu numai din punct de vedere grama- tical și ortografic, dar și din punct de vedere al construcției grafice corecte șl scrierii este- tice. Să se asigure in școlile elementare fo- losirea riguroasă, în fiecare clasă, a caiete- lor cu liniatură specială, corespunzătoare cla- sei respective, scrierea cu cerneală. Cunoștințele de aritmetică în școlile ele- mentare constituie temelia cunoștințelor ma- tematice ulterioare. De aceea trebuie să se acorde o atenție deosebită calității predării aritmeticii, însușirii de către elevi a teh- nicii operațiilor aritmetice, rezolvării pro- blemelor și calculului mintal. Trebuie ridicat eu hotărîre nivelul predării limbii romîne, limbilor materne, limbii ruse, luptînd pentru înlăturarea formalismului în predarea gramaticii, punînd accent pe apli- cații gramaticale, pe îmbogățirea vocabula- rului, efectuând expuneri după plan, obiș- nuind elevii să se exprime corect, în scris și oral. Pentru exprimarea corectă, pentru respectarea regulilor gramaticale și ortogra- fice în scris, trebuie să se asigure cerințe unice din partea tuturor cadrelor didactice de orice specialitate, precizîndu-se că apre- cierea cunoștințelor elevilor pe baza unei lucrări scrise, la orice obiect, depinde și de felul cum în această lucrare sînt respectate regulile exprimării șl scrierii ortografice, co- recte și îngrijite. In predarea limbii romîne la școlile mino- rităților naționale și în predarea limbii ruse la toate școlile trebuie înlăturat formalismul, memorarea mecanică a regulilor gramatica- le, folosind sistematic limba maternă a ele- vilor pentru enunțarea și explicarea reguli- lor gramaticale. In același timp trebuie în- tărite exercițiile de vorbire și scriere a lim- bii, principale mijloace pentru însușirea ei temeinică. Necesitatea și obligativitatea corectării cu regularitate a fiecărei lucrări scrise, ur- mate de analiza greșelilor și munca conti- nuă pentru prevenirea și eliminarea acestora sînt valabile pentru toate clasele. Trebuie depusă o muncă perseverentă pen- tru ridicarea nivelului predării matematicii, punînd accentul pe înțelegerea conștientă de către elevi a regulilor matematice. In acest scop, trebuie să se acorde o atenție deosebită rezolvării în clasă a unui număr mare de exerciții și probleme, descoperirii în procesul acestei munci a greutăților pe care le întîm- pină elevii, clarificării confuziilor. însușirii tehnicii rezolvării problemelor, îndrumării elevilor pentru munca independentă. Trebuie înlăturat caracterul abstract al oredării fizicii, chimiei, științelor naturale, folosind pe scară largă materialul didactic, ca de altfel și la celelalte obiecte, organi- zînd experiențele cerute de programe, rezol- vînd probleme, legînd întreaga predare de problemele practice ale producției, ale con- strucției socialiste. Trebuie organizate vizite 1a unități de muncă, lucrări în colțul naturii vii, pe oarcela școlară. In școlile sătești tre- buie să se acorde o deosebită atenție înar- mării elevilor cu cunoștințe agricole științi- fice. In organizarea lucrărilor practice agri- cole trebuie să se îmbine cunoștințele gene- rale cerute de programe cu specificul raio- nului sau regiunii respective. In acest an trebuie determinată o radica- lă îmbunătățire a muncii pe loturile școlare, pregătind din vreme terenurile, îndeplinind sarcinile programei, astfel îneît lotul școlar să devină un model de aplicare a metodelor agrotehnice înaintate, o dovadă a posibili- tății de a obține, prin aceste metode, recolte mari. întreaga muncă a școlii în legătură cu colțul naturii vii și Iotul școlar trebuie strîns legată de răspîndirea cunoștințelor a- gricole științifice în mijlocul țărănimii mun- citoare. In vederea încheierii cu succes a anului școlar în curs, trebuie să se acorde o deose- bită atenție consolidării cunoștințelor elevi- lor printr-o justă organizare și temeinică pregătire a lecțiilor de recapitulare; cadrele didactice trebuie să intensifice ajutorul acor- dat elevilor rămași în urmă la învățătură ; conducerile școlilor, sprijinindu-se pe orga- nizațiile U.T.M. șl de pionieri, trebuie să la măsuri pentru organizarea și respectarea regimului de muncă al elevilor, în vederea evitării supraîncărcării acestora, a creării condițiilor necesare pregătirii lor pentru în- ■cheierea cu succes a anului școlar. Un rol deosebit în realizarea acestui re- gim le revine diriginților. De asemenea, în această etapă este necesară o și mai strînsă legătură cu familia și o muncă mai intensă a colectivului pedagogic cu organizațiile U.T.M. și de pionieri pentru obținerea unor tezultate cît mai bune în munca elevilor. Realizarea sarcinilor puse în legătură cu ridicarea nivelului învățămîntului și pregă- tirea cu succes a încheierii anului școlar și a examenelor depind de felul în care își vor întări în această perioadă simțul de răs- pundere cadrele didactice, directorii școlilor și organele de învățămînt, cum vor ști să mobilizeze sprijinul activ al familiei și al organizațiilor obștești. Trebuie determinată la toate cadrele di- dactice o hotărîtă ridicare a simțului de răs- pundere în ceea ce privește pregătirea lor pentru fiecare lecție. Trebuie să se pună ca- păt formalismului în întocmirea planurilor de lecție. Planul de lecție nu este un scop în sine, ci o oglindă a pregătirii minuțioase a învățătorului sau a profesorului pentru lecție. Fiecare învățător și profesor este o- bligat să cunoască tot materialul pe care urmează să-l expună, să aibă stabilită tema pe care o va da pentru acasă ; exercițiile sau lucrările pe care le va face în clasă cu ele- vii trebuie să le rezolve în prealabil singur. învățătorul sau .profesorul trebuie să-și facă calculul timpului pe care-1 va rezerva diferitelor lucrări în clasă, expunerii proprii, interogării elevilor. Numai în felul acesta planul de lecție nu va mai fi o sim- plă formalitate, ci o expresie a unei juste pregătiri a tuturor momentelor lecției. De mare importanță este faptul ca în a- ceastă perioadă întreaga activitate metodi- că desfășurată de către cabinetele pedago- gice, de cercurile pedagogice să fie orientată în sprijinul sarcinilor legate de ridicarea ni- velului învățămîntului, pe baza concluziilor care se desprind din prima jumătate a anu- lui școlar și a sarcinilor legate de pregătirea încheierii anului școlar și a examenelor. O contribuție importantă în ridicarea ni- velului de cunoștințe al elevilor și în antre- narea lor la învățătură o aduce modul de apreciere a cunoștințelor elevilor. Raportîndu-ne la situația din anu! școlar trecut, nu poate fi vorba de un progres sim- țitor în ceea ce privește aprecierea șl nota- rea cunoștințelor elevilor. Mal sînt numeroase cadre didactice care subap.reciază valoarea educativă a notei, a- dcptînd o atitudine nejustă din punct de vedere pedagogic față de rezultatul muncii elevilor. Astfel, sînt cadre didactice care dau cu multă ușurință note mari, dovedind lipsă de exigență față de pregătirea elevilor și, prin aceasta, indiferență față de rezul- tatele propriei lor munci. In alte cazuri, deși mai puține la număr, lipsa de obiectivitate a notei își are origina într-o exigență exa- gerată față de cunoștințele elevilor. < O altă lipsa ~ și cea mai frecventă în aprecierea cunoștințelor și notarea elevilor — consta în faptul că numeroase cadre di- dactice pornesc, pentru stabilirea notei, de la nivelul mediu al clasei și nu de la cerin- țele programei. In asemenea cazuri, profe- sorii dovedesc în fapt o lipsă de răspundere față de pregătirea elevilor, care, neînsușin- du-și temeinic cunoștințele în anul școlar cu- rent, nu vor putea face față cerințelor pro- gramei nici în anii următori. Unele cadre didactice afirmă că pătrarele constituie perioade prea scurte pentru a pu- tea examina pe toți elevii. Realitatea este însă că numeroase cadre didactice nu notea- ză elevii atunci cînd aceștia răspund din bancă, cînd complectează răspunsurile altor elevi, conaiderind drept ascultare numai che- marea „oficială" la tablă. De aceea ele a- jung la sfîrșitul pătrarului cu mulți elevi fără note și recurg la soluții extreme: lu- crări de control peste plan, sau „ascultarea- fuiger" e 15 elevi într-o oră. Este clar că notînd cu regularitate elevii, de cîte ori răs- pund, controlînd, corectând și notînd lucră- rile curente, scrise acasă sau în clasă, pro- fesorii vor avea pentru fiecare elev destule note în catalog pentru a putea trage o con- cluzie generală, fără a recurge la măsuri extreme. Trebuie să se respecte cu strictețe carac- terul educativ al notei : nota trebuie să oglin- dească calitatea răspunsului sau a lucrării elevului în flecare caz concret, independent de situația sa generală La învățătură și pur- tare. Concesii în notare, pentru că în general elevul „este un element bun“, sau micșo- rarea notei față de răspunsul concret al ele- vului, pentru că „este un elev slab", nu sînt admisibile. ★ Roadele muncii școlare pot fl apreciate numai în măsura în care s-a realizat scopul principal al școlii, educația comunistă a ti- nerei generații, formarea omului de tip nou, care sa poată contribui activ și conștient la munca în comun a poporului muncitor pen- tru înflorirea patrie! șl la lupta hotărîtă pen- tru apărarea păcii. Sînt multe cadre didactice care, înțelegînd Caracterul educativ al învățămîntului, se preocupă ca prin lecțiile predate să forme- ze la elevi o concepție științifică despre lu- me, să le formeze convingeri comuniste, să le dezvolte sentimentul patriotismului socia- list și al Internaționalismului proletar, să le aprindă dorința de a contribui prin toate forțele la munca și lupta poporului nostru muncitor. Educarea comunistă a elevilor trebuie să se oglindească în formarea la elevi a deprin- derilor de viață și conduită civilizată. In această privință se constată încă la elevi manifestări nesănătoase, cum ar fi călcarea regulilor de purtare, suflatul la lecții, copia- tul, atitudine necuviincioasă față de profe- sori, față de colegi, lipsă de grijă față de avutul școlii, ținută neîngrijită și altele. Aceste lucruri se datoresc și faptului că problemele muncii educative nu se bucură de o atenție cuvenită din partea organelor de învățămînt și a conducerilor școlilor. Sint numeroase cazurile cînd conducerile școlilor, diriginții, cadrele didactice și chiar inspectorii școlari subapreciază munca orga- nizațiilor U.T.M. și de pionieri, nu Ie acordă ajutorul pedagogic necesar în întocmirea planurilor de muncă, în organizarea adună- rilor și a celorlalte activități. Astfel, diriginții și cadrele didactice de la școala de 7 ani din Adjud nu sprijină munca cu pi< oierii, pretinzînd că această muncă trebuie dusă numai de instructorii superiori de pionieri. Unii diriginți nu sprijină munca detașamentelor pionierești, du sa interesea- ză de felul în care instructorii de detașa- mente își desfășoară activitatea, nu ajută pe utemiști și pionieri să ajungă fruntași la învățătură și disciplină. Unii ins- tructori de pionieri nu înțeleg rolul organizației de pionieri ca factor activ în lupta pentru însușirea temeinică a cunoștin- țelor de către elevi pentru întărirea disci- plinei. Multe școli nu se preocupă îndeajuns să stabilească o strînsă legătură cu părinții elevilor în scopul întăririi disciplinei și pen- tru realizarea unității de acțiune între școa- lă și familie. De asemenea, școlile nu ajută suficient părinții în educarea justă a copii- lor în familie și desfășoară o slabă propa- gandă pedagogică în rîndul părinților De multe ori ședințele cu părinții se țin ne- organizat și fără a fi pregătite. O mare răspundere pentru lipsurile în munca educativă o are Ministerul Invăță- mîntului, care a reglementat cu întirziere unele măsuri cu privire la munca educativă și nu a urmărit perseverent aplicarea aces- tor măsuri. ★ Cadrele didactice trebuie să dea dovadă de o mai mare preocupare pentru ridicarea nivelului muncii educative în școli. In acest scop se cere ca, în primul rînd, să asigure calitatea ideologică a lecțiilor, să urmărea- scă în cadrul lecțiilor formarea și întărirea la elevi a concepției științifice, a convinge- rilor comuniste, să le dezvolte sentimentul patriotismului socialist și al internaționalis- mului proletar. Trebuie să ne 'preocupăm permanent de for- marea la elevi a deprinderilor de viață și conduită civilizată, în așa fel ca în toate împrejurările să se simtă că ei sînt crescuți și educați în școala regimului de democra- ție populară Frumusețile naturii și bogățiile patriei, frumusețea limbii și literaturii materne; tre- cutul de luptă al poporului pentru libertate; pilda eroilor clasei muncitoare, ai parti- dului ; realizările regimului de democrație populară ; caracterul uman și nobil al țelului comunismului — lichidarea totală a exploa- tării omului de către om, libertatea reală, bunăstarea, pacea și fericirea omenirii; cu. noașterea realizărilor și a țelurilor lagăru- lui păcii și socialismului; a realizărilor mă- rețe ale poporului sovietic, cunoașterea eroi- lor săi; informarea elevilor despre viața și succesele celorlalte popoare care construiesc socialismul ; cunoașterea luptei revoluționa- re, plină de jertfe, a clasei muncitoare din țările capitaliste, a luptei pentru libertate a popoarelor coloniale, a mișcării mărețe din lumea întreagă a partizanilor păcii — iată izvoare nesecate pentru educarea patriotis- mului socialist și a internaționalismului pro- letar. Acestea educă mîndria pentru realiză- rile poporului muncitor din patria noastră, dorința de a înmulți și apăra cuceririle lui, educă dragostea, stima și prietenia față de marele popor sovietic, dorința de a semăna în muncă și în luptă cu tineretul sovietic; dezvoltă simțul de frăție față de celelalte popoare ale lagărului păcii și socialismului și de solidaritate cu lupta popoarelor asu- prite din lagărul capitalist. împreună cu patriotismul socialist și in- ternaționalismul proletar, trebuie educate la elevi și celelalte trăsături de bază ale mo- ralei comuniste — stima și dragostea pentru muncă, pentru oamenii muncii, simțul de răspundere pentru munca proprie. Trebuie combătută subaprecierea muncii fizice, gre- șita părere că oamenii care fac muncă ma- nuală n- Pe urmele scrisorilor nepublicate Intr-o scrisoare trimisă „Gazetei tnvăță- mîntului", un corespondent din comuna Hălmăgeni, raionul Gurahonț, regiunea Arad, ne semnala faptul că școlile din satele Luncșoara de Sus, Luncșoara de Jos, Vojdoci, Tîmăvița și Poenari sînt folosite uneori în scopuri în afara procesului de în- vățămînt. De pildă, camerele din interiorul școlii din satul Poenari în loc să fie folosite ca locuință pentru director, sînt destinate de către sfatul popular al comunei Hălmăgeni desfășurării unor activități în afara școlii. In același timp, directorul acestei școli este nevoit să vină zilnic de la o distanță de 12 km. sau să găzduiască pe unde poate. In urma cercetărilor întreprinse de către organele locale de partid și de stat, s-a con- statat că cele arătate de corespondentul nostru sînt juste și s-au luat măsuri pentru înlăturarea lipsurilor semnalate. grea pentru învățămtntul elementar din Fran- ța. Sindicatul național al Învățătorilor a ce- rut instituirea a 3.000 de posturi noi de În- vățători din cele 3.425 de posturi cîte sînt, de fapt necesare imediat. Totuși, ministerul invățămintului a hotărît că sînt necesare nu- mai 2000 de posturi de învățători, pentru oa în cele din urmă să aprobe numai 1.500. La fel de grea este și situația cnvățămîn- tului mediu. In 1953, numai din școlile teh- nice au fost scoși, din lipsă de locuri, 50.000 de elevi, pentru ca în anul 1954 numărul ce- lor care n-au loc în școală să crească la 65.000. Situația Invățămintului superior nu este cu nimic mai bună. Nu de mult, ziarul fran- cez „Le Monde" scotea în evidență criza în care se găsește învățămîntul superior: „In timp ce în 1953 pe lîngă catedrele de în. vățămînt superior erau 32 de posturi va- cante — scrie „Le Monde" — astăzi numă- rul lor a crescut la 237". Forestier, secretarul general al Sindicatu- lui național al învățătorilor, a declarat că starea clădirilor școlare din Franța este In numeroase cazuri catastrofală. Lecțiile se predau adesea In condiții de necrezut. In o- rașul Le Mans, una din clase se află la demi-sol, alta într-un hambar. La Saint- Adresse, In apropiere de Le Hâvre, copiii în. vață într-o sală de dans. Sfmbăta se scot băncile din această clasă și ea își recapătă destinația inițială. La Orsey școala folosește localul unei cafenele rechiziționate. ★ Greva cadrelor didactice organizată Împo- triva noii încercări de a desființa învățămîn- tul de stat s-a bucurat de un mare succes. Potrivit comunicatului Federației autonome a salariaților din Învățămînt, în regiunea Pa- ris au luat parte la grevă 90—95 la sută dintre salariații din învățămînt. Greva s-a desfășurat de asemenea în mod organizat și în provincie. In semn de solidaritate cu greviștii, mulți părinți nu și-au trimis la 23 martie coipjii la școală. După greva*de 24 de ore, pedagogii pari, zieni s-au adunat într-un miting de protest și au plecat apoi să depună flori la statuia Republicii. O delegație a cadrelor didactice s-a prezentat la Adunarea Națională, in ju- rul căreia poliția ridicase, în grabă, barica- de. Cu toate acestea, delegația a reușit să înmîneze deputaților scrisori de protest in care învățători1 și profesorii francezi se an- gajau să ducă fără încetare lupta pentru a- brogarea dispozițiilor antllaice adoptate de majoritatea reacționară a Adunării Națio- nale. Campania de protest inițiată de Federația Națională a salariaților din învățămînt din Franța s-a bucurat de un sprijin larg din partea diferitelor organizații sindicale. Zia- rele au publicat mesaje și scrisori din partea diferitelor organizații sindicale ale salaria- tilor din instituțiile de învățăm ut tehnic, special, agricol, din partea profesorilor șco- lilor secundare și superioare, din partea organizațiilor sindicale ale salariaților din centrele de învățămînt etc. Toate aceste or- ganizații — independente sau afiliate la Confederația generală a muncii d:n Franța— exprimă solidaritatea acestora cu salariații din învățămînt în lupta pentru apărarea ca- racterului laic al învățămîntului francez. .Stimularea" criticii în unele consilii pedagogice DIRECTORUL: — Am auzit că vreți să discutati despre metodele mele antiștiințifice... Aveți cuvîntul, tovarăși, nu yă ginditi la ur- mări... Palate și case pentru pionieri Intr-unui din cele mai pitorești locuri ale Orașului Stalin, într-un parc, se înal- tă o clădire impunătoare cu o scară cu trepte masive de piatră, străjuită de brazi înalți. Pe vremuri, această clădire, cu- noscută de locuitorii străvechiului oraș de la poalele Tîmpei sub numele de cas- telul Stirbey, era locul de petrecere și huzur al unuia dintre cei mai odioși asu- pritori ai poporului nostru : prințul Barbu Stirbev. Astăzi, cele 42 de încăperi ale’ clădirii răsună de glasurile voioase a suite de copii. Fostul castel „princiar", intrat acum pentru totdeauna în folosirea celor multi, ■a devenit în anii puterii populare o casă a pionierilor în care purtătorii cravatelor roșii culeg multe învățăminte prețioase. Acest exemplu nu e izolat. In tară au mai existat zeci și zeci de palate și cas- tele ale foștilor exploatatori. In prezent, acestea sînt bunuri ale poporului și unele dintre ele au fost transformate în case \ coafa factor activ ia lupta pșpțrp sporirea producției târlește Lucrări de primăvară in vii In aceleași condiții de mediu, climă șl sol, agrotehnica vi ticola joacă un rol deosebit de Însemnat in obținerea recoltelor bogate de struguri. De aceea este necesar ca, in acti- vitatea lor obștească, cadrele didactice să răspîndească în rîndurile țărănimii munci- toare măsurile agrotehnice ce se aplică pe etape In vii. De pildă, în această perioadă, au o mare importanță dezgropatul viilor, controlul ochilor, tăierea viilor etc. Lăsată nesusținută, vița de vie Își întinde lăstarii pe pămint. In acest caz ea este um- brită, este ușor atacată de boli și insecte iar rodul său este adesea compromis. De aceea orice butuc de viță trebuie susținut, revi- zuindu-se și comijletlndu-se in fiecare an sistemul de susținere — araci sau spaliere. Acolo unde viile încă nu s-au dez- gropat, ele trebuie imediat dezgropa- te. Vremea relativ călduroasă din ultimele zile și umezeala abundentă din sol au creat condiții foarte prielnice pentru „clocirea ochilor" de pe coardele butucilor Ingropați. Prin „clocire" o mare parte din ochi se dis- trug, iar altă parte din ei pornesc în pă- mînt. sub mușuroi, ruplndu-se la dezgropat și pricinuind mari pierderi de ochi purtă- tori de rod. Pentru a se evita aceste pierderi, care micșorează recolta, dezgropatul trebuie făcut la timp. Controlul ochitor urmărește să, stabilească procentul de -ochi morți, respectiv sănătoși, din totalul celor aflați pe butuc. .Pentru a-, ceasta se ridică 1—2 coarde peste al cincilea rînd pe direcția celor două diagonale ale parcelei de vie. Coardele astfel ridicate se examinează tn vie, sau se aduc acasă. Exa- minarea lor se face prin secționarea (tăie- rea) longitudinală a fiecărui ochi de pe coar- de și observarea culorii lui ; dacă ochiul sec- ționat are culoarea verde, Înseamnă că este sănătos, dacă are culoarea brună, este mort Se stabilește clți ochi sint sănătoși din to- talul celor aflați pe coardă. Se procedează la fel cu fiecare coardă ridicată din aceeași parcelă, apoi se raportează la sută. Dacă pro- centul ochilor morți e mai mic deoit 50%, prin tăieri de compensare, prin adăugarea ochilor pierduți, se pot obține totdeauna re- coltele planificate; dacă procentul ochilor morți depășește 50%, trebuie consultați spe. cialiștl de la stațiunile I.C.A.R., de la șco- lile de viticultură etc., spre a se hotărî ce fel de tăiere trebuie aplicată viilor. Tăierea viilor urmărește să rezerve pe fie- care butuc In parte șl, prin aceasta, pe în- treaga vie, numărul de ochi care, reparti- zat pe un anumit număr de coarde de rod și cepi de înlocuire, să poată permite spo- rirea producției și îmbunătățirea calității ei, înlesnind în același timp Împuternicirea bu- tucului și aplicarea restului de măsuri agro- tehnice. Pregătiri pentru vacanța de vară a elevilor A mai rămas o perioadă de timp rela- tiv scurtă pînă la încheierea anului șco- lar. Pregătirile în vederea vacanței de vară stau de pe acum în centrul preocu- părilor Ministerului învățămîntului și ale secțiilor de învățămînt ale sfaturilor popu- lare din întreaga țară. In acest an, cu prilejul vacanței de vairă, peste 26.000 de pionieri și școlari se vor putea recrea în‘ taberele care vor fi organizate pentru ei în cele mai pito- rești locuri ale țării. In același timp, pen- tru pionierii și elevii care își vor petrece vacanța la orașe se vor organiza tabere orășenești, tabere de curte și cluburi. Ca și în alți ani, în cadrul vacanței de vară, pionierii și școlarii vor fi antrenați il, sbrîngerea recoltelor, a plantelor medi- cinale, la distrugerea dăunătorilor cultu- rilor etc. (Agerpres). ale pionierilor, în care tinerele vlăstar^ ale patriei învață lucruri folositoare. Activînd în cercuri și grupe de specia- litate — de literatură, științe natuj rade, matematică, istorie, geografie, artă dramatică, coregrafie, artă plastică' mu* zică, telemecanică' aeromodelism etc. —1 mulți pionieri îndrăgesc în acest fel do- meniile în care vor munci mai tîrziu, după absolvirea școlii. Din rîndurile lor se afirmă de pe acum numeroase talente. Astfel, Aneliese Philipp și Magdalena P'lech de la Casa pionierilor din Arad sînt sculptori pricepuți, Ștefan Răduță și Vi-1 ■ orei Teodorescu de la Casa pionierilor din Cîmpina sînt fruntași în construcția de micromodele. Dorina Popescu și Si- mona Soicher de la Casa pionierilor din Piatra Neamț vădesc multă dragoste pen- tru muzică. Și ca ei sînt mulți alți pio- nieri care activează în cadrul celor 77 de oase ale pionierilor, existente în întreaga tară. Rezervarea pe butuc, după tăiere, a unuf număr prea mare de ochi sănătoși în ace- leași condiții de mediu și agrotehnică prac- ticată duce la supraîncărcare, și deci la sleire, ier un număr prea mic de ochi lăsat la butuc determină folosirea incomplectă a capacității lui de producție. De aceea pe bu- tuc trebuie să se păstreze numărul de ochi necesar. Pentru aceasta se observă dacă bu- tucul este sau nu sănătos, apoi dacă el a fost bine sau rău tăiat anul trecut. La bu- tucii bine tăiați anul trecut coardele lăsate ating lungimea de 1.50—2 m, car mai mult, iar grosimea între 7—12 mm. după sol, con- diții de mediu și agrotehnica practicată. Cînd grosimile sînt mai mici decît cete In- dicate. înseamnă că s-a lăsat anul trecut pe butuc un număr prea mare de ochi și coar- de, de aceea anul acesta se va micșora nu- mărul'de ochi la butuc; dimpotrivă, cînd grosimile coardelor examinate sint prea mari, numărul de ochi la butuc se va mări. De o- bicei numărul de ochi lăsat la butuc este diferit, de la 10 la peste 100 de ochi, va- riind cu soiul, butucul, vîrsta butucului, con- dițiile de mediu, agrotehnica practicată, dis- tanța de plantare etc. După ce s-a stabilit fie cu ajutorul rega- lei de trei simplă, fie după formula propusă de I.C.A.R. numărul de ochi ce trebuie lă- sat la ha, se apreciază cam cîți ochi revin fiecărui butuc, se stabilește numărul de coarde de rod și cepi de Înlocuire pe care se vor repartiza ochii și se trece la tăiere Înainte ca ochii să fi pornit. Primăvara, în timpul tăierii, viile se cop- cesc. Pentru aceasta se face în jurul butu- cului o copca (gropiță), adîncă de 10—15 cm. după care, cu un briceag bine ascuțit, se taie cn sus toate rădăcinile intllnite. La cîteva ore după suprimarea rădăcinilor cop- ca se astupă. După tăiere, coardele rămase pe butuc se cercuiesc, se leagă de araci ori pe slrma spalierului. Totdeauna coardele trebuie cercuite așa fel tncît mijlocul butu- cului să rămlnă liber, bătut de soare, iar coar- dele să nu fie legate mai mult de două la un toc. Coardele trebuie legate cu tei to- pit, răchită, ori cu foi (pănuși) de porumb. Imediat după cercuit se adună materialul căzut la tăiat, aracii rămași după legat etc. și se ară pămîntul de îndată, ori se dă sapa mare. In urma lucrărilor de primăvară, pămîn- tul din vii se bătătorește puternic. Înlesnind pierderea apei și Înrăutățind condițiile de viață ale rădăcinilor. De aceea arătura a- dlncă ori sapa mare trebuie aplicate de în- dată ce s-a isiprăvlt cercuitul. După arătură pămîntul trebuie să rămlnă neapărat fără bolovani. Prof. M. MARTIN Institutul agronomic „N. Bălcescu" București ULTIMUL NUMĂR AL REVISTEI DE REFERATE „PEDAGOGIE-PSI- HOLOG1E" In domeniul pedagogiei-psihologiei, Institutul de Studii Romîno-Sovietic al Academiei R.P.R. publică „Reviste de referate" — asupra materialelor sovie- tice sosite în Institut. De curînd a apărut Revista de refe- rate — „Pedagogie-Psihologie", nr. 12 pe 1954, prezentînd o serie de materiale cu privire la pedagogia generală, pro- blemele de metodică a pedagogiei, pe- dagogie preșcolară, probleme de psiho- logie a copilului si altele. Revista cuprinde rezumatul tuturor lucrărilor științifice apărute în presa de specialitate sovietică. Astfel, sînt publicate referatele asu- pra articolelor apărute în revistele so- vietice Doșkolnoe vospitanie, Literatei ra v skole, Nacialnaia skola, SovetskOB ia pedagoghika, Ucitelskaia galeta etcT^ Abonamentele se fac la toate oficiile poștale din tară. Redacție M ladminlstrația: București, etr. Spini Haret nr. 12. Telefon 4.24.00, Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Sctnteil „L V. Stalin** București Piața Scțntelt