Proletari din toate țările, uniți-vă !
Organ al Ministerului Invățămi ntului și al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din învățămînt
ANUL VII Nr. 311
4 PAGINI, 25 BANI
Vineri 25 martie 1955
In acest număr:
•	DIN EXPERIENȚA ȘCOLII SOVIETICE — V. JuscovicI: Predarea lec-
țiilor de fiziică. — P. Manțevici: Munca învățătorului care lucrează con-
comitent la patru clase	(pag. 2)
•	Sofia Anghel: Să ridicăm nivelul educației politice a elevilor din școlile
profesionale	(pag. 3)
•	Mihai Marin: Pregătirea parcelelor experimentale în școlile din raionul
Medgidia	(pag. 3)
•	Elisabeta Garoiu ■' Elevii mei înva țg să scrie corect șl frumos
(pag. 3)’
•	Ioana Ungureanu : Ală străduiesc să-mi educ bine elevii (pag. 3)
® Din munca grupelor de studenti	(pag. 4)
•	FOILETON — I. Avian și S. Rudeanu: „Nici în... C.A.R., nici în căruță".
(pag. 4)
•	Dezbateri hotărîtoare în Consiliul Republicii din Franța (pag. 4)
Să educăm tineri pregătiți pentru muncă
și apărarea patriei
In realizarea educației comuniste a tine-
rei generații, educația fizică are un rol deo-
aebit de important. Parte integrantă a edu-
cației comuniste, educația fizica are o strînsă
legătură cu întreaga muncă ce se desfășoară
fn scoală și în afară de școală pentru educa-
rea tinerei generații în spiritul dragostei
nemărginite lață de patrie și față de popor,
ln spi.itul dragostei țață de muncă și al
devotamentului neclintit față de cauza pă-
cii. Contribuind la întărirea sănătății și a
rezistenței organismului, la dezvoltarea Înal-
telor calități morale necesare viitorilor cons-
tructori ai socialismului — voința, curajul,
bărbăția, hotarirea, perseverența, disciplina
conștientă și spiritul colectiv — educația
lizica contribuie, in aceiași timp, la dezvol-
tarea capacității de muncă a tinerei genera-
ții, la dezvoltarea capacității ei de apărare
a patriei.
Partidul și guvernul nostru acordă o deo-
sebita importanță organizării și desiășurării
educației fizice în școală și in afară de școa-
lă. hotărîrea Biroului Politic al P.M.R. dm
26 iunie 1949, de exemplu, traseaza sarcini
Însemnate in legătură cu dezvoltarea educa-
ției fizice și a sportului în patria noastră. De
asemenea, Hotarîrea Consiliului de Miniștri
din 31 octombrie 1951 prevede introducerea
orelor de educație fizică șl colectiv sportiv
în t-«te instituțiile de. învățamint.
In fața învățătorilor și a profesorilor de e-
ducație fizică, precum și a directorilor de
școli, stă sarcina de a îmbunătăți necontenit
munca pentru o dezvoltare fizică armonioa-
să a elevilor, pentru întărirea sănătății lor,
pentru formarea unor organisme rezistente,
câine, pentru dezve.tarea trăsăturilor de ca-
tacier specifice omuiui nou. Această acțiune
csm cu alit mai Însemnată, cu cit tocmai
ia anii de școală upiii cresc repede, li se
cezvoită sistemul muscular și sistemul osos,
i-ncțiuniie organelor interne, îndeosebi ce.e
a^e inimii și aparatului respirator.
MuAe cadre didact.ce din școlile patriei
noastre, înțelegînd însemnătatea educației
iizice și a sportului în școală, duc o muncă
uin ce in ce mai susținută in această direc-
ț.e. Urmărind îndeaproape indicațiile pro-
gramei și ale melodicii predării educației
fizice în școală, aceste cadre reușesc să-și
planifice în mod just activitatea și lecțiile
pe care Ie desfășoară. Ele țin seama indea.
proape de posibilitățile fiziologice ale ele-
vilor și de condițiile materlaie existente,
aleg cu pricepere exercițiile și se stră-
duiesc să aplice acele metode de pre-
dare, prin care sa asigure realizarea o-
biectivelor educative ale fiecărei lecții. De
exempiu, tovarășii profesori Mureșanu Livia
din Ciuj, Bazilides din Gheorghieni, Granea
Virgmia din Craiova și tovarășa învățătoare
Faur Ana de la școala elementară din co-
muna Bărgău, raionul Hunedoara, acordă o
deosebită atenție, în organizarea lecțiilor de
educație fizică, alternării exercițiilor. Acești
tovarăși învățători și profesori trec cu
elevii de la exerciții simple, ușoare, la
exerciții complicate, grele, dozind în mod
just eforturile elevilor.
Realizarea conținutului educativ al lecțiilor
de educație fizică de către învățături și pro-
fesori are o înrlurire favorabilă asupra în-
tregului proces instructiv-educativ. In regiu-
nea Suceava, de pildă, activitatea de educație
fizică a contribuit, în multe cazuri, la întă-
rirea disciplinei elevilor. De asemenea, la
școala medie din Tîrgoviște, la școala de
șapte ani din Beceni, la școlile din Urziceni,
anumiți elevi nedisciplinați, fiind cu pricepe-
re antrenați în sport, au devenit cu timpul
exemple la învățătură și disciplină.
O grijă deosebită se acordă în școlile noas-
tre antrenării elevilor în trecerea probelor
F.G.M.A. și G.M.A. Cifrele de plan in acest
domeniu au fost depășite în marea majoritate
a regiunilor țării. In regiunea Bîrlad, ia com-
plexul F.G.M.A. numărul de elevi planificat
a fo&t depășit cu 147,33%i, iar la probele
G.M.A., în regiunea București s a înregis-
trat o depășire a planului cu 103%.
Directorului de școală li revine o răspun-
dere deosebit de însemnată în asigurarea unui
nivel corespunzător al desfășurării educației
fizice în școală. Mulți directori de școli, in-
țelegînd importanța pe care o au factorii ex-
terni asupra rezultatelor ce se obțin în pro-
cesul educației fizice, se preocupă cu per-
severență Să creeze condițiile sanitare și
igienice corespunzătoare scopului urmărit in
această activitate.
Un rol însemnat în îmbunătățirea educa-
ției fizice în școli îl are și activitatea consi-
liilor și cercurilor pedagogice. Analiza muncii
de educație fizică făcută în consiliul peda-
gogic al școlii medii din Bicaz, bunăoară, a
determinat luarea unor măsuri care au con-
tribuit la îmbunătățirea acestei munci în
școală. De asemenea, activitatea cercului pe-
dagogic al profesorilor de educație fizică din
talonul Huși, condus de metodista Emilia
fstrătilă, contribuie cu succes la îmbunătăți-
rea culturii fizice în școlile raionului.
Unele secții de învățămînt își înțeleg în
mod just sarcinile ce le revin în sprijinirea
și îndrumarea acestei munci către un nivel
cit mai ridicat. Secția de învățămînt a re-
giunii Cluj, de pildă, se îngrijește perma-
nent de buna desfășurare a educației fizice
în școală, iar metodistul cabinetului pedago-
gic, tov. Francisc Lorinczi, îndrumează cu
pricepere și competență munca profesorilor
de educație fizică. Unele secții de învățămînt
se preocupă cu toată seriozitatea de înzes-
trarea școlilor cu materialul sportiv necesar.
De exemplu, unui număr însemnat de școli
de 7 ani din regiunea București, precum și
-----------------------------
Sesiunea științifică a Institutului agronomic
din Timișoara
Intre 17 șî 20 martie s-au desfășurat 1a
Timișoara lucrările celei de a treia sesiuni
științifica a Institutului agronomic din Timi-
șoara. La sesiune au participat reprezen-
tanți ai Ministerului Agriculturii și Silvicul-
turii, ai Ministerului învățămîntului, profe-
sori și ingineri de la institutele agronomice
din București, Craiova, Cluj, Arad, repre-
zentanți ai stațiunii experimentale I.C.A.R.
și altii,
caselor de pionieri din această regiune 11 s-a
repartizat mult material sportiv. De aseme-
nea, unele școli din Regiunea Autonomă
Maghiară, îndeosebi cele din raionul
Gheorghieni, precum șl unele școli din
Giurgiu, îndrumate de secțiile de invăță-
mînt regionale, au reușit prin mij-
loace locale și muncă voluntară să ame-
najeze terenuri de sport și săli de gimnas-
tică, să confecționeze material sportiv.
Rezultatele obținute în această direcție au
desigur o însemnătate mare. Ele pot fi însă
cu mult depășite dacă se scot la iveală cu
toată seriozitatea lipsurile existente, dacă se
iau măsuri de îndreptare, a căror îndeplinire
să fie urmărită cu perseverență de către toți
factorii chemați să sprijine această acțiune. In
unele din școlile patriei noastre, de pildă,
încă mai există învățători și profesori de
educație fizică ore desfășoară o muncă for-
mală, lipsită de conținut educativ. Multe
cadre didactice nu țin seama de cerințele
programelor școlare, nu se preocupă să rea-
lizeze prin munca lor cu elevii sarcinile.ee
revin educației fizice fn școală.
Profesorul Nic. Opriș, de la școala medie de
băieți nr. 1 din Craiova, de exemplu, neîn-
tocmind planuri bune de lecții, trece brusc
cu elevii la eforturi prea mari, punlndu-i la
sărituri fără încălzirea necesară și fără a
ține seama de posibilitățile lor fizice. De a-
semenea, profesorul V. Banyai, de la școala
pedagogică nr. 1 din Cluj, pierzîndu-se în
explicații lungi și greoaie, nu reușește să a-
sigure lecții vii și antrenante pentru elevi.
Alte cadre didactice, mergînd .pe aceeași linia
a unei organizări defectuoase a orelor de
educație fizică, a activităților sportive, ajung
la exagerări cu totul dăunătoare, obosîndu-i
pe elevi cu exerciții prea multe și prea grele.
In școlile noastre încă mai există cadre
didactice care subapreciază în mod condam-
nabil rolul educației fizice în școală, folosind
orele de educație fizică în alte scopuri. To-
varășul Martin de la școala medie nr. 1 de
băieți din Iași, de pildă, în unele ore de
educație fizică face dirigenție.
Munca desfășurată pînă acum arată că mai
există și directori de școli și chiar și unele
secții de învățămînt care nu acordă educa-
ției fizice locul cuvenit în procesul instructiv-
educativ, îndeplinindu-și sarcinile re le revin
în această privință în mod superficial, fără
spirit de răspundere. Secțiile de ’nvățămînt
ale regiunilor Suceava șl Arad, de pildă, n-au
folosit decît o parte din sumele alocate pen-
tru procurarea utilajului și materialului spor-
tiv necesar școlilor, neinsistînd.pentru a li se
livra, de către întreprinderea pentru difuza-
rea materialului sportiv, întreaga cantitate
de material pentru care au încheiat contracte.
In regiunea Arad, aparate de gimnastică și
schiuri, repartizate încă din luna octombrie
1954, n-au ajuns decît la începutul lunii ia-
nuarie în școlile din raioanele Criș, Ineu și
Gurahonț. Secția, de învățămînt a regiunii
Ploești a trimis o’ serie de aparate tocmai
în acele școli care dispuneau de asemenea
aparate, lipsind In felul acesta alte școli, care
aveau nevoie de ele. Greșeli serioase s-au
făcut și în repartizarea cadrelor de specia-
litate. In regiunea Constanța, de pildă, n-a
existat preocuparea de a se asigura profesori
calificați de educație fizică in școlile cele
mai populate.
De lipsurile existente în activitatea de cul-
tură fizică și sport din școlile noastre sînt
vinovați în bună măsură și inspectorii gene-
rali și serviciul educației fizice din Atinlste-
rul Invățăm’ntului, care nu au controlat și
îndrumat în suficientă măsură, de foarte mul-
tă vreme, tocmai regiunile în care munca de
educație fizică a tineretului încă nu se
bucură de atenția cuvenită.
Pentru îmbunătățirea necontenită a educa-
ției fizice a elevilor este necesară intensifi-
carea eforturilor organelor de învățămînt și
cadrelor de specialitate în direcția ridicării
ta un nivel mai Înalt a lecțiilor șl a întregii
activități de cultură fizică. De asemenea, tre-
buie să se acorde o mai mare grijă îmbogă-
țirii bazei materiale necesare desfășurării în-
tregii activități de cultură fizică și sport în
școli. In fața școlii noastre stă sarcina de a
crește tineri care, înarmați cu solide cunoș-
tințe științifice și practice, să stăpinească în
același timp deprinderi in domeniul principa-
lelor forme de gimnastică șl sport, să știe
să înoate, să alerge, să meargă pe schiuri,
să cunoască tirul și aruncarea greutății,
să fie educați în spiritul solidarității tovără-
șești și al disciplinei. In activitatea sportivă
se vor dezvolta inițiativa copiilor, siguranța
în acțiune, curajul și dîrzenia.
In desfășurarea educației fizice în școală
și în afară de școală trebuie să se folosească
din plin ajutorul organizației U.T.M. Nume-
roase exemple din școlile noastre arată că
atunci cînd munca este organizată cu spirit
de inițiativă, dragoste și perseverentă, cînd
există o strînsă colaborare între toți factorii,
se pot realiza extrem de mulle lucruri prin
resurse locale: terenuri de sport, piste de a-
lergări și sărituri, aparate de gimnastică etc.
Educația fizică a elevilor nu trebuie să se
limiteze numai la lecțiile din programă. Ac-
tivitatea din cercurile și colectivele sportive,
la casele de pionieri, excursiile, competițiile
sportive interscolare sînt mijloace foarte po-
trivite de antrenare a tuturor copiilor în
sport. Justa organizare a educației fizice și
a sportului în școală, temeinica nregătire a
cadrelor care predau această disciplină și
sprijinul acordat de direcțiile școlilor și sec-
țtile de învățămînt vor asigura educarea, în
școlile noastre, a unui tineret robust, opti-
mist, cu dragoste de viață, gata pentru mun-
că și pentru apărarea patriei.
In cadrul sesiunii au fost prezentate 24 de
referate științifice, privind cercetările și stu-
diile făcute de către cercetătorii științifici ai
Institutului agronomic din Timișoara, în a-
nul 1954, pentru obținerea unor producții spo-
rite la hectar.
Sesiunea a constituit un prețios ajutor
pentru toate cadrele de cercetători științifici,
profesori, lectori și asistenți ai Institutului
agronomic din Timișoara.
Semnează penhu pace
Din toate colțurile patriei noastre sosesc
neîncetat știri arătînd că un număr tot mai
mare de cadre didactice semnează Apelul
Consiliului Mondial al Păcii.
De curînd au semnat Apelul de la Viena
profesoarele, instructoarele superioare de pio-
nieri și elevele de ta școala pedagogică de
fete din orașul Constanța, pedagogii și e'.evii
școlii nr. 1 de băieți din orașul Craiova, pe-
dagogii și elevii din comuna Toga, raionul
Gherla, din comuna Chireciuși, raionul Tîrnă-
venl etc.
La adunările care au avut loc cu acest pri-
lej în școli, cadrele didactice și elevii au ce-
rut interzicerea armei atomice și distrugerea
stocurilor de arme atomice existente. Peda-
gogii și-au exprimat hotărîrea neclintită de
a apăra munca pașnică și de a lupta ne-
contenit pentru ca energia atomică să fie
•pusă în slujba înfloririi și progresului ome-
nirii.
Echipele din regiunea Iași, formate din
muncitori, intelectuali, țărani muncitori, gos-
podine, studenti string zilnic mii de sem-
nături pe Apelul păcii. Sute de mii de ce-
tățeni din regiunea Iași au iscălit Aipalul de
la Viena.
In unele raioane, ca de exemplu Codăoști,
Pașcani și Negrești, acțiunea de strîngere a
semnăturilor e pe sfîrșite. In aceste raioane,
într-un număr de 21 de comune, printre care
Poenari, Rafaila, Todirești și Dumești din ra-
ionul Negrești, Mogoșești, Cristești, Moțea,
și Tătăruși din raionul Pașcani toți locui-
torii au semnat Apelul Consiliului Mondial
al Păcii.
„Pentru viitorul nostru“
Realizările școlilor-contribuție la întărirea păcii
Tineretul patriei noastre se alătură tot
mai hotărit luptei pentru apărarea păcii,
pentru zădărnicirea acțiunilor imperialiste
de dezlănțuire a războiului atomic.
Elevii școlii profesionale poligrafice
„Dimitrie Aiarinescu" din Capitală au
semnat marii după amiază Apelul Consi-
liului Mondial al Păcii. La mitingul care
a avut Ioc cu acest prilej în secția de im-
primare a școlii poligrafice, tînărul Petre
Belgheru, din anul I. a spus printre al-
tele : „Sub permanenta grijă a regimului
nostru democrat-popular învăț astăzi o
meserie care îmi place mult. Nu doresc
să fiu stingherit în munca mea de nimeni.
$i dacă, totuși, acei ce doresc războiul
atomic vor încerca să tulbure munca
noastră pașnică, vom ști să le răspun-
dem cum se cuvine. Pentru viitorul feri-
cit pe care ni-1 făurim astăzi, semnez cu
încredere Apelul Păcii".
Eleva Maria Iatagan, din același an, a
obținut în zilele Săptămînii Mondiale a
Tineretului numai calificative de „foarte
bine", la învățătură și la practică. Ea
este hotărîtă să-si continue și în viitor
munca sa cu același elan. ,,ln calea legă-
turilor dintre tinerii din diferite țări se
ridică obstacole create de puterile occi-
dentale și în special de S.U.A. — a spus
printre altele eleva Maria Iatagan. Aceste
puteri nu sînt interesate în strîngerea re-
lațiilor de prietenie dintre tinerii din di-
verse părți ale lumii. Ele caută pe toate
căile să semene ură între tinerii lumii,
fiindu-le teamă de puterea lor unită.
Tînăra generație din lumea întreagă
este însă astăzi mai conștientă ca oricînd
de primejdia uneltirilor agresive ale pu-
terilor occidentale. Semnez cu hotărîre

kS» Săptămîna Mondială a Tineretului
întreaga lume sărbă-
torește Săptămîna Mondială a Tineretului.
Această sărbătoare, dragă tineretului de pre-
tutindeni, constituie an de an un prilej de
trecere în revistă a forțelor tinerei genera-
ții care iubește pacea, viața și progresul o-
menirii.
In această săptămână, 87 milioane de ti-
neri din 97 de țări, încadrai în F.M.T.D.,
laolahă cu aproximativ 6 milioane de stu-
denți din 72 de țări, încadrați în U.I.S., do-
vedesc încăodată lumii întregi hotărîrea tar
nestrămutată de a se împotrivi planurilor
aventurierilor atomici de a dezlănțui un nou
război, in care ar avea de suferit în primul
rînd milioane și milioane de tineri.
Uniunea Sovietică, China populară, țările
de democrație populară desfășoară cu con-
secvență o pol'tică de pace și colaborare, de
prietenie între toate popoarele lumii. In frun-
tea luptei pentru interzicerea armelor de ex-
terminare în masă și pentru folosirea ener-
giei atomice în scopuri pașnice se află
marea Uniune Sovietică, bastionul păcii și
independentei popoarelor.
Guverne!» țărilor lagărului imperialist duc
însă o politică de pregătire a războiului a-
,tomic. Maniacii atomici se grăbesc să reîn-
vie militarismul german revanșard, comit
provocări grosolane împotriva R. P. Chineze,
construiesc baze militare în jurul țărilor la-
igărului socialist, accentuează cursa înarmă-
rilor.	ț
Politica războinică a S U.A. are grave
consecințe asupra vieții tineretului din țările
capitaliste. Șomajul în continuă creștere, a-
gravarea crizei învățămîntului, marele număr
de analfabeți, perspectiva de a muri în raz.
boaicle destinate să aducă noi profituri ne-
guțătorilor de moarte — iată unde duce po-
litica S.U.A., îndreptată spre înarmare și
război. Sub titlul „Posibilitatea de a găsi de
lucru este problema acută a tineretului", zi-
arul american „Washington Post“ publică un
articol în care arată că una din principalele
cauze ale creșterii furturilor și criminalității
în rîndurile miiorilor -din S.U.A. este șo-
majul tot ma' ridicat. Același ziar subliniază
că în statisticile asupra minorilor „ar trebui
să exizle o rubrică specială pentru tînărul
10*368*222 de cetățeni din patria noastră
au semnat pînă acum Apelul de la Viena
Comitetul Permanent pentru Apărarea Păcii din
R.P.R., întrunit astăzi, 21 martie, constată cu satisfacție
că Apelul împotriva pregătirii războiului atomic, adresat
popoarelor lumii de către Biroul Consiliului Mondial al
Păcii, a fost primit și aprobat cu o uriașă însuflețire de
către masele largi ale poporului nostru.
Pînă la 19 martie, în țara noastră 10.368.222 cetățeni
de cele mai diferite categorii sociale și credințe religioase
și-au pus cu hotărîre semnătura pe Apelul de la Viena.
Cetățenii tării noastre își exprimă și cu acest prilej, întro
unanimitate impresionantă, încrederea fermă în victoria
forțelor de neînvins ale păcii și progresului, în eficacita-
tea avertismentului puternic dat organizatorilor războiu-
lui .atomic de către sute de milioane de oameni din toată
lumea. Ei își manifestă cu tărie atașamentul și sprijinul
deplin față de politica externă a țării noastre, de Întăriri#
a păcii și colaborării internaționale, ce și-a găsit expresia
în recenta declarație adoptată de Marea Adunare Națio*
nală a R.P.R., politică corespunzătoare întru totul inte-
reselor vitale și voinței poporului romîn.
Comitetul Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R;
cheamă pe membrii comitetelor de luptă pentru pace șl
pe toți luptătorii pentru pace să continue cu același entui
ziasm munca de lămurire a cetățenilor asupra evenimen-
telor internaționale și acțiunea de strîngere de semnături
pe Apelul Consiliului Mondial al Păcii. Listele de semnă-
turi sînt deschise oricărui cetățean doritor să-și manifeste!
protestul împotriva planurilor imperialiste de dezlănțuire
a unui război atomic.
COMITETUL PERMANENT PENTRU APARAREA PĂCII DIN R. P. R,
Convocarea Adunării reprezentanților
mișcării pentru apărarea păcii din R. P. R.
In vederea unirii mai departe a eforturilor întregului
nostru popor în lupta activă pentru pace, Comitetul Per-
manent pentru Apărarea Păcii din R.P.R. convoacă la
București pentru ziua de 9 Mai 1955, zi în care se împli-
nesc zece ani de la victoria istorică asupra Germaniei
fasciste, Adunarea reprezentanților mișcării pentru apă-
rarea păcii din R. P .R.
Comitetul Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R.
cheamă pe toți oamenii iubitori de pace din țara noastră
să-și sporească contribuția, alături de toate popoarele
lumii, la lupta împotriva reînvierii militarismului ger-
man, împotriva blocurilor agresive și a pregătirii răz4
boiului atomic — muncind cu avînt pentru continuă
ridicare a bunei stări a poporului și pentru întărirea
capacității de apărare a scumpei noastre patrii.
Apelul Păcii, pentru că vreau să apăr
viața noastră fericită, viitorul nostru".
Peste 370 de elevi ai școlii poligrafice
„Dimitrie Marinescu" au semnat apoi
Apelul Consiliului Mondial al Păcii,
M1RCEA IONESCU
Echipele de agitatori — din care fac parte numeroase cadre didactice — string zi de zi
noi semnături pe Apelul de la Viena. In clișeu : O echipă care strlnge semnături pe
Apel, în comuna Valea Călugărească, regiunea Ploești.
care dorește o slujbă, dar nu o poate găsi".
„In fața tribunalelor de minori — scrie
Washington Post" — băieți și fete explică
din ce în ce mai des astfel motivele furtu-
rilor lor : „Nu aveam pantofi, nici frații mei
mai mici nu aveau. Doream șă găsesc o
slujbă, să-mi ajut familia, să am haine ca să
mă pot întoarce, la școală".
Situația din celelalte țări capitaliste este
la fel de jalnică. In Italia, de exemplu, a-
proape un milion de tineri sint șomeri. Da-
tele oficiale publicate de Ministerul Muncii
din Germania occidentală arată că numărul
tinerilor care nu au de lucru se ridică la
1.675.000.
Nenumărate date vorbesc despre mizeria
în care se zbate tineretul din țările colonia-
le și dependente. In Venezuela, trei pătrimi
din numărul tinerilor muncitori petroliști sînt
bo'.naivi de tuberculoză. In Africa de sud, ti-
nerii negri muncesc pină la epuizare în mine
lipsite d? aer și lumină, primind un salariu
de zece ori mai mic decît al albilor.
Iată de ce acum, cînd imperialiștii ame-
ricani, promotorii politicii „de pe poziții de
forță", pregătesc un nou război mondial și
amenință omenirea ou folosirea armelor de
exterminare în masă, tineretul întregii lumi
se ridică la luptă hotărîtă pentru apărarea
păcii, pentru interzicerea și distrugerea ar-
melor atomice. Tinerele și tinerii din Ger-
mania occidentală, dindu-și scama că princi-
palai cauză a mizerie' lor constă în polit'ca
de război dusă de guvernul de la Bonn, or-
ganizează acțiuni hotărîte împotriva remili-
tarizării țării lor. Ei cer, alături de masele
largi a'e poporului german, unificarea pa-
triei lor, transformarea ei într-un stat iubi-
tor de pace. Tinerii din Franța, Anglia, Italia
și din alte numeroase țări capitaliste se îm-
potrivesc războiului atomic, string semnături
pe Apelul Consiliului Mondial al Păcii, orga-
nizează mitingur! și demonstrații, festivaluri
și întruniri prietenești. Pretutindeni tinerii
se pregătesc pentru Festivalul Mondial a.l
Tineretului care se va deschide la Varșovia
în vara acestui an.
Un sprijin puternic în lupta tineretului din
țările capitaliste II constituie exemplul tine-
Colectivul didactic care lucrează la secția
serală de pe lîngă școala medie de fete nr. 3
din Sibiu desfășoară o activitate perseverentă
și rodnică. Datorită muncii de lămurire pe
care au desfășurat-o cadrele didactice în rîn-
durile tinerilor muncitori a crescut mult nu-
mărul celor înscriși la cursuri.
retului sovietic, viața fericită pe care și-o fă-
uresc tinerii din țările lagărului democrat.
Partidul comunist și guvernul sovietic ma-
nifestă o grijă părintească pentru tineret.
Este suficient să se arate că în Uniunea So-
vietică zeci de milioane de tineri studiază
în diferite forme de învățămînt. Cele peste
120.000 de palate și oase de cultură, cluburi
și case de lectură, marele număr de biblio-
teci și teatre pentru tineret din Uniunea So-
vietică ilustrează pe deplin mijloacele bo-
gate puse la dispoziția tinerilor sovietici
pentru a deveni cetățeni cu o înaltă cultură,
constructori pricepuți și de nădejde ai orî.n-
duirii comuniste. Cu nestăvilit entuziasm au
răspuns tinerii sovietici ia chemarea P.C.U.S.,
plecînd în Siberia, în Altai, în Kazahstan,
pentru a desțeleni pămînturile virgine, pen-
tru a contribui și pe această cale la îmbeișu-
garea vieții poporului sovietic.
Eroismul în muncă al tineretului din
marea Chină populară, din R. P. Polonă, din
R. P. Bulgaria șl din celelalte țări de demo-
crație populară își are Izvorul în patriotis-
mul înflăcărat, în dragostea șl încrederea
față de partidele comuniste și muncitorești
și guvernele democrat-populare, care îl asi-
gură toate drepturile, făurindu-i o viață li-
beră șl fericită.
Tînăra generație din Republica Populară
Romînă sărbătorește Săptămîna Mondială a
Tineretului cu noi succese în lupta pentru în-
florirea patriei, pentru întărirea capacității
ei de apărare, pentru apărarea păcii. An de
an devine tot mai fericită viața tineretului
din patria noastră, tineret care nu mai cu-
noaște mizeria, șomajul, lipsa de posibilități
de învățătură si odihnă. Tinerilor țării
noastre le este asigurat dreptul la mutră și
învățătură, se bucură de minunate posibili-
tăți de dezvoltare culturală și fizică.
Alături de întregul popor muncitor, tine-
retul patriei noastre, tineret harnic și opti-
mist, participă cu entuziasm Ia lupta pentru
realizarea hotărîrilor partidului și guvernu-
lui, pentru înflorirea economiei naționale. In
Vale,-), Jiului s-au creat șase secții ale tine-
retului, 75 de brigăzi și 12 cursuri de minim
tehnic. De pe acum, brigada minerului ute-
Majoritatea cadrelor didactice care predat#
la această școală se pregătesc cu grijă pen-
tru fiecare lecție, expun cunoștințele Intr-uni
mod atractiv — ceea ce a făcut ca tinerii
muncitori să învețe cu dragoste, să-și însu-
șească temeinic cunoștințele. Acest lucru
reflectă în răspunsurile bune pe care le dau
elevii la lecții. Spre exemplu, elevul Ion
Crăciun din clasa a VIIFa „B“, lăcătuș la'
întreprinderea „Metalo-chimica" dă răspun-
suri citare și complecte la chimie. Se pregă-
tesc conștiincios pentru lecții și elevii Petrii
Ucea, strungar la întreprinderea „Virota" și
Dumitru Motrunea, de la întreprinderea „In-
dependența".	i
&
Cabinetul pedagogic al școlii pedagogic®
nr. 1 din Satu Mare este înzestrat cu un bo-
gat material didactic confecționat de elevele
anului IV de la această școală. Astfel, pen-
tru predarea citit-scrisului au fost confecțio-
nate numeroase planșe.
Pentru predarea aritmeticii au fost con-
fecționate abace, planșe etc.
Din cabinetul pedagogic nu lipsește nicf
materialul didactic necesar predării științelor
naturale: planșe care ilustrează circulația
sîngelui, animalele folositoare și dăunătoare
agriculturii, fructele noi obținute de I. V. Mi*
ciurin. Există de asemenea material didactici
folosit în predarea istoriei și geografiei.
De asemenea, fiecare elevă și-a confecțio-
nat cîte o trusă personală, care cuprinde pe-
ste 39 de planșe pentru predarea citit-scrisu-
lui, 30 pentru predarea aritmeticii etc.
Experiența dobîndită de eleve tn școală cti
privire la confecționarea materialului didac-
tic le va fi de un real ajutor In munca pd
care o vor desfășura ca învățătoare.
mîsit Mihai Ștefan 1um
crează In contul anin
lui 1958. Lăbuneț Vai
leriu de la Combina*
tul Hunedoara șl-.a depășit planul pe luna fe*
bruarie In proporție de 140 la sută. Alături
de tinerii muncitori, tinerii țărani luptă cu
însuflețire pentru obținerea unor recolte bo-
gate. Este semnificativ exemplul utemiștilon
din comuna Bucecea, regiunea Suceava, care
au dus o muncă susținută pentru repara ea
la timp a uneltelor agricole, fiind astfel pre-
gătiti pentru lucrările agricole de primăvară.,
Tinerii din școli și din facultăți Intensifică
munca de învățătură pentru a termina cu
succes anul școlar 1954—1955, pentru a răs-
punde cu cinste grijii deosebite de care se
bucu'-ă din partea partidului, a guvernului și
a întregului popor muncitor.
Datorită fondurilor continuu sporite pentru
pregătirea de cadre necesare construirii so-
cialismului. numărul elevilor și al studenților
din ța.ra noastră este în permanentă creștere.
Ei se bucură de condiții bune de studiu, au
lai dispoziție săli de clasă spațioase, labora-
toare utilate, celor merituoși II se acordă
burse. Pentru zilele de vacanță au asigurate
locuri de odihnă și recreație în cele mai pi-
torești localități din țară
In Săptămîna Mondială a Tineretului, ti-'
neretul țării noastre dovedește din nou do-
rințai sa fierbinte de pace, sporindu-și efor-
turile în muncă, participînd activ Ia campa-
nia de strîngere de semnături pe Apelul de
la Viena, la acțiunile obștești, la manifestă*
rile culturale și sportive.
In această săptămîna, tinerii și tinerele din
patria noastră au un nou prilej să manifes-
teze pentru strîngerea legăturilor frățești cu
gloriosul tine.et sovietic, cu tineretul Chinei
populare și al celorlalte țări de democrație
populară. Ei întăresc legăturile de prietenie
cu tineretul iubitor de pace din țările capita-
liste și coloniale, cu care sînt uniți In lupta
împotriva pregătirii războiului atomic.
In Săptămîna Mondială a Tineretului ră-
sună și mai puternic glasul tinerilor noștri
în apărarea, păcii, se afirmă din nou, cu hotă-
rîre, voința lor de a-și îndeplini și de-ac mi
înainte sarcina de a luipta activ pentru vic-
toria deplină a lagărului invincibil al păcii
și democrației.
Pag. 2-a
GAZETA INVĂȚĂMÎNTULUI
Studierea fizicii în
clasa a VM-a se în-
cheie cu prob'. mele
despre trasformarea
curentului, transmiterea energiei electrice și
folosirea ei în industrie, transport și agri-
cultură. Aceste lecții de încheiere la capitolul
„Electricitatea" au o mare importanță în
ceea ce privește realizarea învățămîntului
politehnic.
In circuitul secundar va
de 6 siau 12 wați.
Din această experiență
n
se
rie de concluzii. Tensiunea
conectat un
pot trage o
în circuitul
bec
se-
se-
LECȚIA
Pentru ca
transformării
I-a : TRANSFORMAREA
CURENTULUI
elevii să înțeleagă elementele
curentului electric alternativ, ei
trebuie șă cunoască inducția electromagne-
tică. De eceea, inicrogind elevii la începutul
lecției, profesorul trebuie să repete momente-
le principale ale experiențelor lui Faraday
pentru obținerea curentului de inducție. Li
se pun elevilor următoarele întrebări: 1)
Gem a descoperit Faraday, cu ajutorul ex-
periențelor, inducția electromagnetică? 2)
Prin ce experiențe se poate obține curentul
de inducție? (Este deosebit de important să
se repete experiența de obținere a curentu-
lui de inducție la închiderea și deschiderea
circuitului). 3) Explicați apariția curentului
de inducție.
Interogarea elevilor la aceste probleme va
ocupa aproximativ 10 minute. Unii profesori
consideră necesar să repete la această lec-
ție și puterea curentului electric, dependența
ei de tensiune și curent, unitățile de măsură
a puterii — watt, hectowatt și kilowatt. Pen-
tru aceasta vor fi necesare încă 3—5 mi-
nute.
Partea principală a lecției va fi ocupată
de expunerea cunoștințelor noi (20—25 mi-
nute).
Pentru evitarea «hei tratări dogmatice
a tr an sfo mării curentului electric, tre-
buie să se arate, pe baza experien-
țelor, posibilitatea transmiterii energiei de la
circuitul primar la circuitul secundar. In a-
cest scop se va face următoarea experiență
(fig. 1) : în citcuitul curentului alternativ cu
o tensiune de 6 sau 12 wați se conectează
bobina primară, iar paralel cu ea se conec-
tează un bec cu o putere de 10—15 wați.
C'rcuitul secundar se formează dintr-o bobi-
nă și un bec identice. La conectarea cu-
rentului In circuitul primar ambele becuri
cundar devine mai mică decît în circuitul
primar, ea scade. Filamentul becului desti-
nat pentru o tensiune joasă, nu se arde, ci
funcționează normal. (In locul becului se poa-
te face legătura cu o sonerie electrică).
In ceea ce privește puterea curenților în
cele două circuite, ca și în experiențele de
mai înainte, ea poate fi considerată aproape
aceeași. Din experiență reiese că în circuitul
secundar, intensitatea
mare — ea crește.
curentului devine mai
devin aproape la fel de incandescente,
orice cez, elevii nu vor putea observa o
ferență fn lumina becurilor.
Profesorul pune elevilor întrebarea:
In
di-
ce
concluzie se poate trage cu privire la mă-
rirea puterii dată de primul circuit și primi-
tă de circuitul al doilea?
Din experiență se trage concluzia : energia
electrică din circuitul primar se transmite in
circuitul secundar. Ambele becuri dau o in-
candescență aproape egală. Aceasta arată că
puterea consumată de becuri este aproape
egală.
Profesorul îi va întreba pe elevi prin ce
se poate explica scăderea tensiunii și creș-
terea intensității curentului. Elevii vor lega
aceste fapte de numărul spirelor din bobina
secundară, în comparație cu bobina prima-
ră.
Trebuie să punem clasei întrebarea : la ce
ne putem aștepta dacă înfășurarea secundară
va avea mai multe spire decît înfășurarea
primară? Această. întrebare va trezi intere-
sul -elevilor. Ei își vor exprima părerile și
vor aștepta cu nerăbdare răspunsul pe care-I
va da experiența.
Experiența, făcută după schema celei pre-
cedente, prin înlocuirea bobinei secundare și
a voltmetrului cu o altă scală, ne va răs-
punde că tensiunea se va ridica. Deci pre-
viziunea științifică s-a confirmat. Elevii s-au
convins încăodată de puterea științelor exacte.
După aceea la vom comunica elevilor că
dispozitivul care servește pentru ridicarea
sau scăderea tensiunii curentului alternativ se
numește transformator.
Apoi li se va arăta elevilor că gloria in-
ventării primului transformator aparține Iui
Pavel Nicolaevici lablocicov (Se va arăta
portretul său). In anul 1878 el a folosit pen-
tru prima oară bobinele de inducție pentru
alimentarea „luminărilor lui lablocicov", pen-
tru iluminat. Se poate arăta dispozitivul sche-
mei de repartiție a energiei electrice cu aju-
torul bobinei de inducție.
Se vor pune apoi o serie de întrebări pen-
tru fixare :
I. La ce servește transformatorul?
becul da o incandescența normală a filamen-
tului. întreaga energie dată de generator se
transformă în căldură și lumină.
2.	Becul se conectează Ia bornele mașinii
cu ajutorul a două conductoare lungi, cu o
rezistență totală de aproximativ 50 de ohmi
Generatorul se așează la un capăt al mesei
de experiențe, iar becul la capătul celălalt.
In acest caz filamentul becului se încălzește
de abia perceptibil.
Cum se explică acest fenomen? Becul lu-
minează slab, deoarece el primește numai o
mică parte de energie. O mare parte de e-
nergie încălzește conductoarele de legătură.
3.	Intre generator și bec se conectează doi
transformatori. înfășurările de mic voltaj se
leagă unul de generator, iar celălalt de bec
(fig. 4). In acest caz becul luminează nor-
mal. Experiența ne arată în mod convingător
sensul folosirii transformatorilor, atît a ce-
lor care ridică cît și a celor care scad ten-
siunea.
Dar prin ce se poate explica această deo-
sebire în încălzirea filamentului becului cînd
folosim transformatorul?
Experiența ne arată că explicația fenome-
nului este una singură. Curentul s-a trans-
mis prin conductori la o tensiune înaltă. Prin
urmare, în acest caz conductorii liniei de
transmitere absorb o cantitate mică de ener-
gie. Prin acești conductori trece un curent de
intensitate mică și încălzirea lor va fi ne-
însemnată.
Experiența ne arată că cel mai convenabil
este să transmitem energia electrică la mari
distanțe cînd tensiunea aste înaltă și inten-
sitatea curentului mică.
Profesorul va da o serie de exemple. Hi-
drocentrala de la Kuibîșev va avea o putere
de 2,1 milioane kilowați. La Moscova, la o
distanță de 900 km, se va transmite o pu-
tere egală cu 1,2 milioane kilowați. Energia
Celiabinsk, Sverdlovsk
și Molotov sînt reu-
nite prin rețele electri-
ce comune și formează
sistemul energetic Uralsk. Centralele elec-
trice din orașul Moscova, din regiunile Mos-
cova, Tuia, Ivanov, Vladimir, laroslavl și
Gorki formează sistemul energetic central.
Centralele electrice din Donbass, de pe Nipru
și din regiunea Roslov sînt reunite în siste-
mul energetic de sud. Se va crea un sistem
energetic în care vor intra hidrocentralele
de la Kuibîșev și Staiingrad.
Profesorul le va explica elevilor că această
reunire a centralelor electrice mari și mici
ușurează în mare măsură reglarea reparti-
zării energiei între întreprinderile industriale,
agricultură, transport și nevoile casnice.
Toate acestea fac să crească mult folosirea
națională a energiei electrice. Acest lucru
este posibil în Uniunea Sovietică, unde a
fost complect lichidată proprietatea privată
asupra pămîntului și surselor de energie.
In U.R.S.S. energia electrică se introduce
în aceeași măsură în diferitele ramuri ale
economiei naționale. Electricitatea servește
ca bază de energie pentru dezvoltarea tutu-
ror ramurilor tehnicii moderne. Această idee
poate fi ilustrată cel maj bine prin exemple
luate din orașul, colhozul sau raionul res-
pectiv.
Este foarte important să se arate intuitiv
(de pildă, pe o diagramă pregătită dinainte
de elevi) creșterea producției de energie elec-
trică
In
în U.R.S.S.
anul
1913 —
1920 —
1928 —
1932 —
1937 —
1940 —
1950 —
1952 —
1953 —
1955 —
1,9 miliarde kilowat-ore
2,5	„	.	.
5,0	„	„	„
13,5	■>	„	„
36,2	„	.	„
48,3	,,	„
90,5	„	„	„
H7	„
133	„	_
163	„
2.	Cum este construit
transformatorul?
3.	Ce legătură există
spire al înfășurărilor
și cum funcționează
f'g <
tensiunile
4. Dacă
secundară
de la capetele
între numărul de
transformatorului și
lor?
puterile în bobina primară
sînt perfect egale?
LECȚIA Il-a : TRANSMITEREA
GIEI ELECTRICE.
Lecția începe, ca de obicei, cu
și cea
ENER-
repeta.
Cu aceleași bobine, avînd o rezistență oh-
mică mică (de ordinul 3 ohmi), se poate face
și o altă experiență (fig. 2).
Cu unul șl același woltmetru și amperme-
tru se măsoară tensiunea și intensitatea cu-
rea materiei studiate și cu interogarea elevi-
lor. In răspunsurile lor elevii nu numai că
vorbesc despre transformarea curentului, des-
Munca învățătorului care lucrează
concomitent cu patru clase
Elevii
nu trebuie să memoreze aceste ci-
Cînd lucrează concomitent cu patru clase,
învățătorul trebuie să-și folosească foarte
chibzuit timpul, să planifice foarte atent fie-
care etapă a procesului de învățămint, ținlnd
seama de toate „mărunțișurile".
Cu prilejul planificării eu îm.i împart cele
45 de minute ale lecției astfel încît să am
posibilitatea să verific în toate clasele te-
mele lucrate acasă, să explic și să fixez
cunoștințele noi, să explic tema pentru
acasă. In același timp, urmăresc ca fiecare
clasă să aibă un volum de muncă suficient.
Planificînd lecțiile, stabilesc în care clasă
voi explica material nou : acestei clase
trebuie să-l acord mai multă atenție. Pregă-
tesc din timp tot ce se prevede in plan :
probleme, exerciții, texte pentru citire, con-
cluzii, întrebări pentru recapitularea și pen-
tru interogarea elevilor. Cînd lucrezi conco-
mitent cu cîteva clase, la lecție nu-ți ră-
mîne timp pentru căutarea procedeului de
rezolvare a problemei, pentru alcătuirea în-
trebărilor, e concluziilor. Planificînd lecția,
e» îmi notez pe cine voi interoga, cărui elev
îi voi da mai multă atenție.
Cu prilejul planificării rezerv un loc deo-
sebit alegerii temelor pentru munca indivi-
duală. Le dau elevilor numai teme pe mă-
sura puterilor lor, pe care ei le vor putea
execute fără ajutorul meu și pentru a că-
ror îndeplinire poisedă bagajul necesar de
cunoștințe și deprinderi. Dacă le-aș da o
lucrare individuală în care ei nu se pot
orienta, elevii vor pune mereu întrebări, sus-
trăgîndu-mă de Ia muncă, sau vor sta fără
să facă nimic.
Pedagogul este obligat să controleze fie-
care lucrare individuală a elevilor, spre a
se convinge dacă ei au atins în adevăr
scopul propus, dacă au îndeplinit bine lu-
crarea. Dacă nu vom proceda așa, elevii nu
vor munci cu suficientă încordare a puteri-
lor ți aptitudinilor lor, Pe lîngă aceasta,
munca individuală prost organizată duce la
slăbirea disciplinei și ordjnei în clasă.
La școala unde lucrez învață în total 20
de elevi. Ei sînt repartizați astfel: clasa a
IV-a (8 elevi) și clasa I (1 elev) ; clasa a
ITf-a (6 elevi) și clasa a Il-a (5 elevi).
Lucrez într-un schimb și jumătate. Orarul
lecțiilor îl întocmesc pornind de la șase-
șapte ore de muncă zilnică a învățătorului
în clasă. In felul acesta, numai o parte din
timp trebuie să lucrez concomitent cu patru
clase.
O mare dificultate în organizarea predării
concomitente la patru clas» o constituie an-
trenarea la muncă a tuturor elevilor chiar
din primul minut al lecției. Sînt dese cazu-
rile cînd trebuie să explic în același timp
cunoștințele noi tn două clase. Pentru ca
lecțiile respective să se desfășoare mal
bine, mă străduiesc să le transmit copiilor
toate cunoștințele la obiectul respectiv în-
tr-o formă cît mai concisă, dar accesibilă.
Aceasta se poate realiza numai atunci
cînd transmiterea cunoștințelor este b'ne
pregătită dinainte.
Pentru a evita explicarea la aceeași lec-
ție a materialului nou în două trei clase,
uneori schimb ordinea lecțiilor din orar,
mut lecția întîla în orâ o doua, sau a doua
în ora treia, fără a încălca însă rețeaua
săptămînală a orelor.
Orarul îl întocmesc astfel încît orele de
lucru concomitent cu toate patru clase să
fie ocupate cu lecții mai ușoare — de pildă
caligrafia, desenul etc.
Dau mai jos un plan de lecție model pen-
tru munca cu patru clase (clasele a IV-a
și I-a — ora treia; clasele a IH-a și a Il-a
— ora întîi).

va fi transmisă la o tensiune de 400.000
volțt. Nicăieri în lume nu se folosește încă
o asemenea tensiune supraînaltă și la o ase-
menea transmitere îndepărtată. In S.U.A., de
pildă, cea mai mare depărtare de transmitere
a energiei electrice este de numai 430 km,
iar tensiunea de 287.000 volți.
Energia se va transmite din Kuibîșev la
Moscova prin conductori de oțel-aluminiu.
Miezul de oțel servește pentru mărirea rezis-
tenței conductorului, iar învelișul de aluminiu
este un bun conductor de curent. Randamen-
tul acestei magistrale de lungă distanță va
atinge 92 la sută. Dacă energia s-ar trans-
mite la o tensiune de 220.000 volți, atunci
pierderile
în liniile
la sută.
Pentru
bările :
1. Cum
de energie sub formă de căldură
de transmisie ar atinge peste 30
fixarea cunoștințelor se
pun între-
este mal convenabil să
rentului în circuitul primar și în
dar. Totuși, în cele două circuite
ține o putere egală a curenților.
înțelege ușor acest lucru. O mică
energie se transformă în căldură.
Le vom aminti elevilor că toate
cel secun-
nu se
Elevii
parte
ob-
vor
din
aceste
fe-
nomene sînt în deplină concordanță cu legea
conservării și transformării energiei.
Li se va pune apoi elevilor întrebarea prin-
cipală : dacă este posibil, prin vreun mijloc
oarecare, să se schimbe tensiunea curentului
de inducție? Deși e greu să obținem de la
elevi un răspuns just la această întrebare,
totuși ea este pe deplin justificată. Atenția
elevilor va fi atrasă de această problemă și
gîndirea lor va lucra activ pentru rezolvarea
ei. După ce am ascultat răspunsurile posi-
bile ale elevilor, fără a le confirma sau in-
firma, le vom spune : să ne dea experiența
răspunsul la întreharea ce ne interesează.
Se va face o nouă experiență (fig. 3). In
înfășurarea secundară, numătul spirelor va
fi mult mai mic decît In înfășurarea primară.
pre construcția și
rilor, dar fac ei
sare.
Unii profesori
de Ia școala nr.
funcționarea transformate-
singuri experiențele nece-
(de pildă G. K. Karpinski
9 din orașul Sverdlovsk)
le împart elevilor, pe mese, miezuri de trans-
formator și diferiți transformatori. In timpul
răspunsurilor, elevii folosesc și acest mate-
rial didactic.
Elevilor trebuie să le fie clar scopul fo-
losirii transformatorilor la transmiterea cu-
rentului alternativ la mari distanțe. Pentru
aceasta nu e suficient să se facă numai cal-
culul curentului de o putere dată, așa cum
procedează de obicei mulți profesori Elevi-
lor le vine greu să înțeleagă acest calcul
deoarece legea lui Joule-Lenz nu se studia-
ză în clasa a VILa. Fătă experiențe, ideea
transmiterii energiei electrice nu va fi însu-
șită de elevi.
Rezultate mult mai bune se obțin cînd se
folosește demonstiarea prin experiență a
transmiterii energiei electrice
Trebuie făcute trei experiențe.
1. Un bec de lanternă se fixează direct la
bornele mașinii electromagnetice care dă ten-
siunea alternativă. Cînd mașina funcționează,
mită energia electrică la distanțe
se trans-
depărtate’
Să se vorbească despre experiențele făcute
la lecție și să se explice aceste experiențe.
2. Ce va reprezenta în sine transmiterea
energiei electrice de la hidrocentrala din Kui-
bîșev la Moscova?
fre. Diagrama le va arăta creșterea impetu-
oasă a producției de energie electrică tn
U.R.S.S.
Un exemplu viu al saltului uriaș realizat
în electrificarea U.R.S.S. îl pot reprezenta și
următoarele două cifre: In Rusia dinainte de
Revoluție, la un locuitor reveneau 8 kilowat-
ore de energie electrică pe an. In anul 1955,
la un locuitor vor reveni aproximativ 800 ki-
lowat-ore de energie electrică pe an.
Li se va arăta apoi elevilor la ce se folo-
seș.te energia electrică în producție: la tăie-
rea, ștanțarea, forjarea, topirea, recoacerea,
călirea, sudarea și șlefuirea electrică a me-
talelor, Ia uscarea și încălzirea materialelor
etc. De asemenea, Ii se va arăta la ce ser-
vește energia electrică în agricultură — la
arat, la treierat, Ia pregătirea hranei anima-
lelor, la aprovizionarea cu apă, ia mulsul
vacilor, la tunsul oilor, la punerea în func-
țiune a morilor, a joagărelor, la încălzirea
serelor, uscătoriilor etc.
O mare importanță o are folosirea ener-
giei electrice la transportul feroviar, la
tramvaie și troleibuze, la transportul în in-
teriorul fabricilor și uzinelor, la telegraf, tele-
fon, radio, la iluminatul uzinelor, fabricilor,
străzilor, locuințelor.
Clasa a îV-a	Clasa I-a
Științele naturii	Caligrafie
Temă: „Turba"	Tema: „Scrierea a
Scopul lecției: de a face cunoscute elevi- lor proprietățile turbei, formarea ei, extrage- rea și folosirea ei în U.R.S.S.	trei litere mici"
Material didactic
Bucăți de turbă care
vor fi împărțite ele-
vilor.
Clasa a NJ-a
Claca a H-e
Aritmetică
i:	„împărțirea
Irului cu mal
• cifre 1a un nu-
cu o singură ci-
(fixarea).
Aritmetică
Tema: „Tabla împăr-
țirii la 9" (fixarea).
LECȚIA A III-a: ELECTRIFICAREA
U.R.S.S.
Scopul lecției este de a arăta Importanța
economică a obținerii, transmiterii, reparti-
ției și folosirii energiei electrice. Aceste cu-
noștințe vor lărgi simțitor orizontul politeh-
nic al elevilor.
Pentru atingerea acestui scop trebuie să
cităm și să le explicăm cît mai bine elevi-
lor o serie dintre cele mal importante fapte
privitoare la electrificarea țării. Le vom co-
munica elevilor că în Uniunea Sovietică s-au
construit și se construiesc și In prezent
rpulte hidrocentrale și termocentrale electrice.
Elevii vor fi întrebați care sint centralele
construite pînă în prezent în Uniunea So-
vietică. Apoi profesorul va continua expu-
nerea.
In U.R.S.S. au fost create uriașe sisteme
energetice. Centralele electrice din regiunile
f'g <
Este de dorit să li se arate elevilor diapo-
zitive despre folosirea energiei electrice în
economia națională. Apoi trebuie neapărat să
se facă excursii la întreprinderile din locali-
tate. După aceasta, diferitele aplicări ale
energiei electrice vor deveni mai concrete și
mai clare pentru elevi.
In încheiere, profesorul le va arăta elevi-
lor că partidul co-munist. și guvernul sovie-
tic acordă o mare atenție electrificării țării.
Prin aceasta se îndeplinește una dintre po-
runcile lui V. I. Lenin, care a spus:
„Comunismul este puterea sovietică plus
electrificarea întregii țări”.
V. IUSCOVICI
candidat în științe pedagogice
1.	Munca cu învăță-
torul (5 minute).
Elevii vor pregăti răs-
punsuri orale la în-
trebările din manual
în legătură cu temele
studiate: „Piatra de
var" (pag. 110, între-
bările 1, 2,4,5) ; „Sa-
rea" (pag. 120, între-
bările 1, 2, 3, 4, 5,
și 7).
2.	Munca cu învăță-
torul (20 de minute)
Interogarea elevilor
la temele : „Piatra de
var", „Sarea" (nume-
le elevului). Anunța-
rea temei lecției noi șl
analiza bucăților de
turbă ; determinarea
proprietăților ei după
observațiile elevilor.
Explicarea cunoștințe-
lor noi de către învă-
țător ; formarea, ex-
tragerea și folosirea
turbei ; local'tătile din
U.R.S.S. bogate în
turbă ; extragerea
turbei în raionul și
regiunea noastră.
Cu prilejul explică-
rii, se folosesc dese-
nele 85. 86, 87, 88, 89
și 90 din manual.
1. Munca cu învăță-
torul (5 minute)
Elevul va scrie în ca-
iet aceste litere (pen-
tru fiecare literă se
vor rezerva cîte două
rînduri). Ii voi amin-
ti regulile poziției la
scris.
2. Munca individuală
(40 de minute)
Elevul va scrie aceste
litere pe cîte două
rînduri. Cînd voi tre-
ce la munca cu clasa
a III a, voi face ou
elevul din clasa 1 un
exercițiu de cultură
fizică. Apoi el va
scrie un cuvînt care
să cuprindă literele
scrise la lecția de ca-
ligrafie. La sfîrșitul
lecției voi menționa
laturile pozitive sau
negative în lucrarea
elevului.

Inițiativa
oamenilor muncii
Colhozurile, sovhozurile,
S.M.T. și întreprinderile in-
dustriale din raionul Kosi-
hinsk și-au luat angajamen-
tul de a da ajutor cadrelor
didactice și organelor invă-
țămintului public în pregăti-
rea școlilor pentru anul
1955-1956 Cu sprijinul oa-
menilor muncii a fost achi-
ziționată o mare parte din
combustibilul, necesar. Toate
colhozurile au alocat pentru
școlile pe care le patronează
de la 5—15,000 ruble pen-
tru procurarea utilajului șco-
lar și au achizifionat mate-
rialul necesar pentru ame-
najarea unei tabere de pio-
nieri intercolhoznice.
Pînă la 20 iunie școlile
vor fi aprovizionate cu în-
treaga cantitate de combusti-
bil : se va repara și se va
confecționa mobilierul școli-
lor, al inierna'elor și case-
lor de copii
S.'" T.-urile din Kosihlnsk,
Ovcinniinv'.k, Losihinsk și
Ma'rdiovsk, sovhozul din
Kosihinsk și colhozul „Po-
runcite lui Lenin" dau șco-
lilor mașini-unelle, scule și
inventar pentru atelierele
școlare, precum și specialiști
pentru conducerea activității
cercurilor.
Din inițiativa populației
locale, in raion se constru-
iesc școli și internate. In cu-
rind va fi terminat localul
școlii medii din Nalobihinsk.
Pînă la începutul anului șco-
lar vor fi terminate clădirile
școlilor de 7 ani din Baiu-
novo-Klucevo și din Roma-
novsk, precum și două inter,
nate.
La rindul lor cadrele di-
dactice și organele învăță-
mințului public s-au obligai
să organizeze în școlile de 7
ani și medii lectorate pentru
părinți, să citească lecții șt
referate in colhozuri și sov-
hozuri.
Exemplul
tinerilor naturalifti
din laroslavl
Cadrele didactice șl elevii
școlii de 7 ani din Ananiinsk
și ai școlii de 4 ani din lere-
meievsk, raionul laroslavl, au
hotărît să dea ajutor colho-
zului „Drujba" la cultivarea
porumbului. Ei și-au luai an-
gajamentul de a cultiva pen-
tru colhoz o suprafață de 12
ha. porumb pentru a obține
semințe și nutreț pentru vite.
Pentru cultura porumbulu1 ei
vor confecționa ghivece nu-
tritive, vor crește In ele ră-
saduri pe care le vor răsădi
în cuiburi așezate in patrat.
Inițiativa lăudabilă a co-
lectivelor acestor școli a pri-
mit aprobarea comitetului
raional din laroslavl al
P.C.U.S. Biroul comitetului
raional de partid a propus
șefului secției de învățămint
raionale, organizațiilor de
partid, directorilor de școli
și sovietelor sătești să popu-
larizeze pe larg in mijlocul
tuturor colectivelor pedago.
gice angajamentul școlilor
din Ananiinsk și lereme-
ievsk, să vorbească despre
marea însemnătate a culti-
vării porumbului pentru col-
hozurile din raion și să asi-
gure participarea activă a
fiecărei școli la această mun.
că atît de importantă. Preșe-
dinții de colhozuri trebuie să
sprijine prin toate mijloacele
inițiativa școlilor în munca
de creștere a porumbului și
să le dea ajutor practic.
Exemplul școlilor din A-
naniinsk și leremeievsk
fost urinat de colectivele al-
tor școli din raionul laro-
slavl. Profesorul Pokrovskî
de la școala din Tunoșensk
organizează de multă vreme,
cu elevii săi. experiențe pri-
vitoare la cultivarea porum-
bului. Colhoznicii artelului a.
gricol . Cikalov" au dat ele-
vilor o parcelă de 1 ha. din
pămîntul colhoznic, spre a
cultiva porumb pentru se-
mințe.
Muncă individuală 1. Muncă Individuală
(35 de minute)	(5 minute)
Se va rezolva exerci-
țiul nr. 518, pag. 61
din manual. Se vor
rezolva exercițiile ur-
mătoare: 45.186:3;
32.205 : 5, care vor fi
verificate prin înmul-
țire.
Repetarea tablei în-’
mulțirii cu 2, 8 și 9.
Munca cu învăță-
torul (10 minute)
Verificarea lucrării
executate acasă. Elevii
vor citi răspunsurile la
exercițiile rezolvate.
Cînd vo! controla
exercițiile 2 și 5 (îm-
părțirea numerelor cu
zerouri la mijloc) voi
:ere să se explice
procedeele de rezol-
vare (numele elevu-
lui). Interogarea fron
ială a elevilor: să-și
amintească denumirile
termenilor înmulțirii și
Tema pentru acasă
Să se rezolve exerci-
țiile nr. 590 (coloa-
na a doua) și proble-
ma 529.
2. Munca cu învăță-
torul (10 minute)
Voi pune întrebări în
legătură cu tabla în-
mulțirii cu 8 și 9
(numele elevilor). Re-
zolvarea orală a unor
probleme de împărțire
la 8 șf 9.
Tema pentru acasă
Să se rezolve exerci-
țiul nr. 790, coloana e
treia și problema nr,
738.
Explicarea rezolvării
e.xercițiilor de la nr.
790.
O scoală a tinerelor talente
Mariana Sabo este o elevi talentată a școlii de muzică din Ujgorod.
Tema pentru acasă
Să se citească din ma-
nual tema „Turba"
(pag. 122-125) și să
se povestească conți-
nutul celor citite.
3. Munca Individuală
(10 minute)
Citirea în gînd a bu-
cății „Cum se for-
mează „turba".
3. Muncă individuală
(30 de minute)
Rezolvarea exercițiu-
lui nr. 790 (coloana
întîia și a doua) și a
problemei 749 Voi
lua caietele elevilor
acasă pentru verifica-
re.
Incinte de începerea lecțiilor, pregătesc
sala de clasă pentru muncă. Conform pla-
nului, fac aci toate pregătirile — pînă la
mărunțișuri : aranjez manualele pe masă,
în ordinea cerută de planul lecțiilor. Pre-
gătesc materialul didactic necesar pentru
fiecare clasă. Manualele au semne de carte,
care mă ajută să desohid repede la pagina
necesară un manual sau altui, fără a mai
pierde timp cu răsfoitul cărții.
O asemenea pregătire pentru lecție ușu-
rează desfășurarea ei și îmi permite sa -r •
nomi-sesc timpul.
P. MANȚEVICI
învățător la școala elementară din
Kocikarinsk, raionul Uriupinsk, regiunea
Balașov.
200 de ani de la întemeierea Universității de Stat din Moscova
La 7 mai 1955 se împlinesc 200 de
ani de la întemeierea celei mai vechi insti-
tuții de învățămint. superior din U.R.S.S. —
Universitatea de Stat din Moscova. Proiectul
lui Lomonosov asupra înființării Universi-
tății din Moscova a fost aprobat la 23 Ia-
nuarie 1755, iar la 7 mai același an Univer-
sitatea a fost deschisă, ceea ce a constituit
un mare eveniment în viața Rusiei.
Colectivul Universității de Stat din Mos-
cova se pregătește să sărbătorească pe larg
jubileul de 200 de ani al Universității. Cu
acest prilej vor avea loc o sesiune științifică
generală, precum și sesiuni științifice ale
celor 12 facultăți-
In prezent se desfășoară pregătirile în
vederea expoziției jubiliare consacrate Isto-
ricului Universității.
Cu prilejul împlinirii a 200 de ani de exi-
stență a Universității se pregătesc o serie
de publicații jubiliare. A și fost oregătită
pentru presă „Istoria Universității din Mos.
cova" în două volume. Vor apărea în tiraj
de masă lucrarea lui A. Saharov și D Se1:-
stov „Universitatea din Moscova în cel
200 de ani de existență", precum și lucrarea
lui M- Beliavski „M. V. Lomonosov și înte-
meierea Universității din Moscova". In afară
de acestea, se tipăresc o culegere de arti-
cole „Din Istoria Universității din Moscova
în anii puterii sovietice", precum și ediții
jubiliare ale „însemnărilor științifice".
GAZETAÎNVĂȚĂMÎNTULUI
Pag. 3-a
Pregătirea parcelelor experimentale
în școlile din raionul Medgidia
Cadrele didactice din raionul Medgidia a-
cordă o atenție deosebită muncii pe parce-
lele experimentale ale școlilor, unde elevii
capătă priceperea de a aplica cunoștințele
teoretice în practică, se înarmează cu te-
meinice cunoștințe și deprinderi practice
agricole.
Folosind experiența din anul trecut a unor
școli ca cele din satele Dorobantu și Basa-
rabi, care au obținut rezultate frumoase prin
experiențele organizate cu elevii, majoritatea
școlilor din raion au pornit din timp la pre-
gătirea parcelelor experimentale și a lucră-
rilor ce vor fi efectuate cu elevii pe aceste
parcele.
De exemplu, școala de 7 ani din Năvodari
a pregătit încă din luna februarie o răsad-
niță caldă și a împărțit terenul în tarlale,
corespunzător planului de cultură alcătuit.
Tovarășul Ion Dumitrescu, profesor de științe
naturale la această școală, ajutat de tova-
rășa directoare Ecaterina Nicuț și de între-
gul colectiv al școlii, și-a planificat în mod
just munca pe parcela experimentală-
Același interes pentru executarea la timp
a lucrărilor practice de primăvară se oglin-
dește și în activitatea cadrelor didactice de
la școlile de 7 ani din satele Cuza Vodă,
Valea Neagră, Dorobantu, Basarabi, de la
școala de 7 ani cu limba de predare tătară
din Medgidia, de la școala medie din Med-
gidia etc.
Secția de învățămînt a raionului Medgidia
apreciind în mod deosebit activitatea desfă-
șurată în acest s-ens de către cadrele didac-
tice ale școiij de 7 ani din satul Cuza Vodă,
a cerut cercului pedagogic al profesorilor de
știin(e naturale ca ședința din cursul lunii
februarie să se țină la această școală, pentru
a da posibilitate tuturor profesorilor de știin-
țele naturale și instructorilor de pionieri să
cunoască în mod practic, pe teren, felul cum
se pregătește parcela experimentală pentru
lucrările practice de primăvară.
Cabinetul pedagogic raional și conducerea
cercului, dorind ca această ședință să consti-
tuie un ajutor cît rrai însemnat pentru ca-
drele didactice, au luat măsuri ca, înainte de
prezentarea concretă a planului de muncă și
a pregătirilor efectuate pe parcela experi-
mentală, să se susțină referatul cu tema:
„Organizarea lucrărilor ce pot fi efectuate
pe terenul experimental al școlii".
Atît din expunerea acestei teme, cît și din
lămuririle date pe teren de către tovarășa
Georgeta Hăpăianu, profesoară de științe na-
turale la școala de 7 ani din satul Cuza
Vodă, a reieșit clar că în planificarea lu-
crărilor practice pe parcela experimentală a
acestei școli s-a ținut seama îndeaproape de
cerințele programei școlare, de structura so-
lului și de posibilitățile de îmbunătățire a
lui. Astfel, printre alte lucrări s-a progra-
mat semănatul în cuiburi așezate în pătrat,
polenizarea artificială la floarea soarelui și
la porumb, încrucișarea porumbului I.C.A.R.
1954 cu porumb dobrogean. Tovarășul Cor-
Să ridicăm nivelul educației politice a elevilor din școlile profesionale
Un rol important în educarea elevilor
școlflor profesionale în spiritul moralei
comuniste îl au lecțiile de educație poli-
tică. In cadrul acestor lecții elevii își în-
sușesc cunoștințe sistematice despre eroi-
cul trecut de luptă al poporului nostru,
despre succesele obținute de oamenii
muncii din patria noastră în opera de
construire a socialismului, despre marea
Uniune Sovietică și despre ajutorul fră-
țesc pe care poporul sovietic îl acordă
țării noastre, despre succesele țărilor de
democrație populară pe calea construirii
socialismului, despre lupta organizată a
partizanilor păci: împotriva cercurilor im-
perialiste atîțătoare la un nou război etc.
Prin alcătuirea unei noi program» șco-
lare, care răspunde cerințelor învătămîn-
tuluj profes:onal. în acest an școlar s-au
creat posibilități pentru îmbunătățirea
calității lecțiilor de educație politică.
Mulți profesori care conduc orele de edu-
cație politică au obținut succese însem-
nate în munca lor. Tovarășul M. Schwartz
de la școala profesională nr. 3 de con-
strucții din Galați, de pildă, se pregă-
tește tememic pentru fiecare lecție, stabi--
lind o legătură strînsă între problemele
teoretice și problemele construirii socia-
lismului. Astfel, atunci cînd le-a vorbit
elevilor despre opera de transformare so-
cial'stă a agriculturii în tara noastră, el
le-a făcut cunoscute prevederile proiectu-
lui Directivelor celui de al II-lea Con-
gres al P.M.R. cu privire la dezvoltarea
agriculturii în următorii 2—3 ani. La
aceeași școală s-a inițiat un concurs de
lucrări a căror temă privea dezvoltarea
agriculturii în țara noastră. Elevii s-au
interesat în comunele și satele lor de
felul cum se aplică regulile agrotehnice,
cum se lucrează pămîntul în comun cu
mașini și tractoare, cum crește nivelul de
trai al țărănimii muncitoare. Pe baza da-
telor culese și a cunoștințelor pe care și
)e-au însușit la orele de educație politică,
ei au alcătuit lucrări interesante pe care
ie vor prezenta la concurs.
In organizarea lecțiilor de educație po-
litică din școlile profesionale mai persistă
însă o serie de lipsuri serioase. In multe
școli elevii memorează mecanic o serie
de formulări generale, comunicate de pro-
fesori, fără să le înțeleagă suPcient. Asa,
de exemplu, profesorii Badiu de la școala
profesională nr. 16 și El. Cedas de la
școala profesională nr. 1 din București
■u folosit în predarea temei „Regimul
’de democrație populară, formă a dicta-
turii proletariatului" multe formulări și
definiții despre stat, despre dictatura
proletariatului, despre funcțiile statului
democrat-popular etc. fără a le explica la
nivelul înțelegerii elevilor din anul II.
Unii profesori nu dau atenția cuvenită
legării cunoștințelor teoretice de practică,
deviață. Profesorul E. Bauer, de la școala
profesională nr. 18 din București, de
pildă, predînd lecția „Statutul model al
G.A.C.“, nu le-a citit elevilor acest sta-
ln stopul îmbunătățirii procesului in-
structiv-educativ, comitetul sindical din
comuna Tileagd, raionul Aleșd, regiunea
Or idea, a organizat o consfătuire de pro-
ducție Consfătuirea a fost pregătită din
timp, organizîndu-se interasistente și lec-
Jii deschise la istorie, matematici, limba
lumină, limba maghiară etc. Pregătirea
consfătuirii a contribuit la sporirea grijii
cadrelor didactito pentru întocmirea pla-
nurilor de lecție, pentru înlăturarea râmî-
nerii în urmă la învățătură, pentru folosi-
rea și confecționarea materialului didactic
etc.
In cadrul consfătuirii de producție, pe-
dagogii au ascultat un referat expus
nel Hăpăianu, directorul școlii, ajutat de to-
varășul Ion Hapan, tehnician al gospodăriei
agricole colective din sat, au arătat apoi în
mod practic felul ohm se pregătește o ră-
sadniță caldă și o răsadniță cu cuburi nu-
tritive.
Alături de parcela experimentală a fost
pregătit și terenul participantilor la concur-
sul tinerilor grădinari și pomicultori, teren
pe care se vor cultiva 5 specii de plante.
Prin activitatea depusă și interesul cu care
caută să-și îndeplinească sarcinile ce-i revin
în această direcție, colectivul școlii din satul
Cuza Vodă a reușit să atragă în organizarea
muncii pe parcela experimentală atît pe pă-
rinții elevilor, cit și conducerea gospodăriei
agricole colective, care au ajutat la efectua-
rea lucrărilor de arătură și s-au angajat să
sprijine școala pe țoată durata lucrărilor.
Dar dacă in majoritatea școlilor din ra-
ionul Medgidia există preocuparea de a or-
ganiza în așa fel munca cu elevii pe parcela
experimentală, îneît aceasta să corespundă
scopurilor instructlv-educâtlve ale școlii și,
totodată, să Constituie un exemplu demn de
urmat pentru țăranii muncitori din comună,
mai există unii profesori de științe naturale,
precum §i unii directori de școli care nu
acordă importanța cuvenită activității prac-
tice pe parcela experimentală. De exemplu,
tovarășul profesor Vasile Răutu, de la școa-
la de 7ani din satul Ciocîrlia de Jos, deși în
cursul anului școlar trecut a fost ajutat în-
deaproape de către secția de învățămînt a ra-
ionului și de către cabinetul pedagogic ra-
ional, manifestă nepăsare și dezinteres pen-
tru înarmarea elevilor cu cunoștințe agricole
practice. O slabă preocupare dovedesc în
această privință si unii directori, cum sînt,
de exemplu, directorii școlilor din satele Ra-
sova, Midat, Ichmet. Este necesar ca acolo
unde organizarea lucrărilor practice de bio-
logie ale elevilor a fost neglijată pînă acum,
să se treacă neîntîrzîat la pregătirea parce-
lei experimentale a școlii și la organizarea
activității practice, dîndu-li-se elevilor posi-
bilitatea să se pregătească temeinic și intens
pentru munca agricolă, trezindu-li-se dra-
goste și interes pentru agricultură.
Directorii de școli, profesorii de științe na-
turale, învățătorii și instructorii superiori de
pionieri de le școlile din raionul Medgidia
trebuie să învețe din experiența școlilor frun-
tașe și să aplice în mod creator această ex-
periență, răspunzînd cu cinste sarcinilor ce
le revin în ceea ce privește pregătirea elevi-
lor pentru munca în agricultură.
De asemenea, secția de învățămînt trebuie
să îndrumeze mai mult școlile rămase în
urmă în această direcție, să ia măsuri con-
crete și organizate pentru popularizarea șl
extinderea experienței pozitive a școlilor
fruntașe.
MIHAI MARIN
inspector școlar la secția de
învățămînt a raionului
Medgidia
tut, nu a analizat împreună cu ei anu-
mite articole ale statutului. Deși mulți
dintre elevii clasei sînt fii de colectiviști,
profesorul nu ie-a pus nici o întrebare în
legătură cu viața gospodăriilor în care
lucrează părinții lor, cu organizarea și
retribuirea muncii în gospodăria colec-
tivă etc.
In conținutul unor lecții Se mai înltF
nesc serioase greșeli ideologice și politice.
La o lecție de istorie ținută în anul I la
școala profesională nr. 21 de construcții
din București, vorbind elevilor despre
„Anul revoluționar 1848 în Țara Romî-
nească", tov. M. Popa nu le-a explicat în
mod just cauzele revoluției.
Rezultatele slabe obținute la unele școli
în ceea ce privește însușirea de către elevi
a cunoștințelor predate în cadrul lecțiilor
de educație politică se datoresc faptului
că multe cadre didactice nu acordă sufi-
cientă atenție verificării cunoștințelor
elevilor De multe ori profesorii se mulțu-
mesc cu răspunsuri generale, care nu
reflectă nivelul real de cunoștințe al ele-
vilor
Deoarece nu există manual pentru edu-
cație polit:că, profesorii trebuie să-i ajute
pe elevi să-și ia notițe cît mai complecte
la lecție. Profesori ca tov M. Simio-
nescu, de la școala nr. 1.3 din București,
tov. S. Bică, de la școala profesională
nr. 2’ de construcții din București ș| alții
rezolvă cu pricepere și răspundere acea-
stă problemă. împletind explicația cu
alcătuirea pe tablă a unor scheme care
cuprind ideile principale ale lecției, ară-
tîndu-le elevilor în mod practic cum pot
să-si noteze mai b!ne problemele esenți-
ale ale lecției. Mai sînt însă mulți pro-
fesori care. în Ioc să explice materialul
nou și să le arate elevilor cum să-și ia
notițe după explicație, se mulțumesc să
dicteze cuvînt cu cuvînt lecția. De ase-
menea. mai sînt mulți profesori care nu
folosesc materialul intuitiv decît în foarte
mică măsură, neghiînd contribuția pe
care o pot aduce hărțile, tablourile, foto-
montajele, schemele etc. la înțelegerea de
către elevi a problemelor.
Cauzele tuturor acestor lipsuri se da-
toresc în pr’mul cînd pregătirii superfi-
ciale a unora dintre profesori pentru
lecții, cunoașterii insuficient de temeinice
a problemelor multiple cuprinse în pro-
grama de educație politică. De asemenea,
profesorii care conduc lecțiile de educație
politică nu folosesc îndeajuns ajutorul
cabinetelor de partid, nu consultă sufi-
cient material bibliografic Controlul și
îndrumarea acestor profesori de către di-
rectorii de școli sînt slabe. Aceste lipsuri
se datoresc de asemenea și Direcției Ge-
nerale a învățămîntului profesional și
tehnic din Ministerul Învățămîntului, care
a trimis cu mare întîrziere în școli pro-
grama pentru educația politică și nu a
acordat suficientă atenție îndrumării oro-
fesorilor de educație politică
Pentru ca în ultima perioadă a anului
școlar nivelul predării educației politice
Consfâtuiri de producție
tovarășul Negruțiu. cu tema „Cum mă
pregătesc pentru lecție" și un doreferat
expus de tovarășa karolina Bodiș Lu-
crările consfătuirii au scos la iveală pro-
blemele esențiale legate de pregătirea
pentru lecții a cadrelor didactice
DEZIDER1U VASS
A:
De curînd a avut Ioc o donsfătuire de
producție la școala de 7 ani din comuna
Ciomăgești, raionul Vedea, regiunea Pi-
tești. La această consfătuire au luat parte
învățătorii si profesorii din comunala
Șezătoare literară
Cercurile pe obiecte ale elevilor reprezintă
un mijloc important pentru lărgirea cunoș-
tințelor obținute de ei în orele de curs și
pentru dezvoltarea aptitudinilor lor științi-
fice și literare.
Sub îndrumarea cadrelor didactice, mem-
brii cercului literar de Ia școala de 7 ani
din comuna Fieni, raionul Pucioasa, au
organizat de curînd o șezătoare literară în-
chinată operei lui George Coșbuc. Refera-
tul „Viața și opera lui G. Coșbuc", prezen-
tat de elevul Dionisip Petrescu din clasa
aVII-a, ca șl discuțiile purtate pe marginea
lui au arătat celor prezenți condițiile so-
ciale, politice și culturale în care a trăit și
a creat marele nostru poet. Șezătoarea, al
cărei program a mai cuprins și interpre-
tarea dramatizată a poeziilor „Mama", „El-
Zorab" și „Rugămintea din urmă", s-a bucu-
rat de un mare succes.
In prezent, cadrele didactice și elevii
școlii pregătesc o nouă șezătoare deschisă,
ce va avea loc în cursul acestei luni.
Prof. ALEX. GEORGESCU
Fieni, raionul Pucioasa
Oamenii muncii acordă
ajutor școlii
Intre cadrele didactice de la școala din
satul Băcia, raionul Orăștie, regiunea
Hunedoara și cetățenii din sat există o cola-
borare strînsă, care contribuie mult la îm-
bunătățirea muncii instructiv-educative și a
acțiunii de culturalizare a maselor.
Cu sprijinul sfatului popular al comunei
Geoaglu-Băi și al secției raioanele de învă-
țămînt, cadrele didactice au antrenat pe
cetățeni în acțiunea de îmbunătățire a con-
dițiilor de muncă din școală. Astfel, cu
materiale procurate din fonduri strînse prin
autoimpunere și cu ajutorul muncii volun-
tare a cetățenilor, a fost renovat plafonul
școlii, a fost vopsit mobilierul, s-a construit
o magazie pentru combustibil etc.
In curînd, atît școala cît și căminul cultu-
ral din sat vor fi înzestrate cu mobilier nou,
construit tot prin mijloace locale.
O legătură strînsă
cu părinfii elevilor
Cadrele didactice de la școala elementară
nr. I din Lupeni organizează lunar ședințe
cu părinții elevilor. La aceste ședințe învă-
țătorii și profesorii le comunică părinților si-
tuația la învățătură a copiilor Și discută îm-
preună cu ei măsurile de îndreptare a lipsu-
rilor din cunoștințele și comportarea elevilor.
Unul dintre medicii spitalului unificat din
Petroșani a ținut în fața părinților o confe-
rință în legătură cu regulile de igienă pe
oare trebuie să le respecte coniii și care tre-
buie urmărite de către părinți. Expunerea a
fost urmată de un film documentar tn legă-
tură cu igiena.
Legătura strînsă pe care o țin cadrele di-
dactice cu părinții contribuie la îmbunătă-
țirea muncii de instruire și educare a elevi-
lor.
să crească, este necesar să se acorde o
importanță deosebită pregătirii lecțiilor.
In acest scop, este necesar ca profesorii
să studieze materialul bibliografic indicat
în programă, precum și presa, să solicite
mai mult decît pină acum ajutorul cabi-
netelor de partid.
Pentru a lega cunoștințele teoretice de
practica construirii socialismului, este ne-
cesar ca profesorii sa folosească metode
de muncă cît mai variate. Ei pot, de pildă,
să organizeze vizite la sfaturile populare,
unde șei* de secții și deputății să vor-
bească elevilor despre rolui și sarcinile
organelor locale ale puterii de stat. Se
pot organiza, de asemenea, vizite in între-
prinderi. întîlniri între elevi și fruntașii
în producție etc.
Este necesar ca profesorii să acorde o
atenție deosebită explicării juste a poli-
ticii economice a partidului și guvernu-
lui nostru în etapa actuală, mobilizînd
elevii care peste cîteva luni de zile vor
intra în producție la realizarea sarcinilor
economiei noastre naționale. O mare în-
semnătate trebuie să se acorde tratării
temelor reieriioare la dezvoltarea agricul-
turii, la descoperirea și valorificarea re-
zervelor interne ale întreprinderilor, la
lupta pentru continua reducere a prețului
de cost etc. Este bine ca profesorii să țină
în permanență legătura cu întreprinderile
în care lucrează elevii, pentru a putea
folosi la lecții exemple concrete chiar din
aceste întreprinderi.
Este 'recomandabil ca profesorii de
educație politică să-i antreneze pe elevi
în, acțiunea de confecționare a materialu-
lui didactic. De exemplu, elevii pot alcă-
tui în legătură cu tema „Drepturile și
datoriile fundamentale ale cetățenilor
R.P R “ fotomontaje sau albume cu date
și ilustratii în legătură cu atitudinea so-
cialistă față de muncă a cetățenilor pa-
triei noastre, cu dreptul la învățătură,
dreptul la odihnă etc. Elevii anului III
pot întocmi grafice care să oglindească
marea dezvoltare a economiei patriei
noastre și superioritatea ei fată de econo-
mia Romîniei burghezo-moșierești.
Educația politică a elevilor nu se rea-
lizează însă numai în cadrul lecțiilor de
educație politică, ci în cadrul întregii
activități școlare și extrașcolare. Informă-
rile politice, conferințele, excursiile. întîl-
nirile cu fruntașii în producție, cu scrii-
torii etc. trebuie să se desfășoare în
strînsă legătură cu munca depusă în orele
de educație politică
Un rol deosebit în educarea politică a
elevilor școlilor profesionale îl au organi-
zațiile U T.M.. cu care profesorii de edu-
cație politică trebuie să tină o strînsă le-
gătură.
Este necesar ca, în perioada ce ne mai
desparte de sfîrșitul anului școlar, profe-
sorii care predau educația politică în șco-
lile profesionale să lupte pentru lichida-
rea lipsurilor existente în munca lor, pen-
tru obținerea unor bune rezultate la sfîr-
șitul acestui an școlar.
SOFIA ANGHEL
Cuca, Lăunele de Sus și Topana. In ca-
drul cons'ătuîrii s-a dezbătut tema: „Lup-
ta contra rămînerii în urmă la învățătură,
pentru ridicarea nivelului de cunoștințe
al elevilor".
Referatul, coreferatul predum și discu
țiile purtate pe marginea lor au scos la
iveală atît metodele bune folosite de ca-
drele didactice cît și lipsurile din munca
tor
Consfătuirea a prilejuit un larg schimb
de experiență între cadrele didactice pre-
zente.
GH. DUMURESCU
învățător, responsabilul organizației
sindical» din comuna Cuca	I
Elevii mei învață să scrie corect și frumos
In tot timpul activității mele am urmărit
să le formez elevilor mi scris frumos și oît
mai corect. Cu cît scrisul elevilor este mai
citeț și mai corect, cu atît contribuie mai
mult Ia succesul lor la învățătură.
Cu toată strădania mea însă, scrisul ele-
vilor nu m-a mulțumit pe deplin. Lucrez în
același timp cu patru clase — și aceasta fă-
cea să am greutăți și m.ai mari în muncă.
In ultimii ani însă, odată cu introducerea
în școală a caietelor cu liniatură specială,
am izbutit să înlătur multe din greutățile
întimpinate anterior.
Cttă vreme pe caietele vechi elevii se lo-
veau la tot pasul de neajunsuri, scriau ne-
regulat, cu litere aplecate cînd la dreapta,
cînd la stînga, caietele cu liniatură specia-
lă îi ajută să-și însușească mult mai ușor
forma corectă a literelor. Scrisul lor are
acum un aspect îngrijit iar înclinarea litere-
lor este uniformă. Caietele cu liniatură spe-
cială mă ajută și pe mine, dîndu-mi posi-
bilitatea să explic și să arăt cu mai multă
ușurință elevilor cum și unde se scrie fie-
care literă.
înainte de a trece la folosirea caietelor cu
liniatură specială, am intuit cu elevii din
fiecare clasă în parte tipul de caiet corespun-
zător clasei, care stabilește exact înălțimea,
lățimea, înclinarea și distanța între litere.
Din primele zile ale anului școlar am
făcut cu elevii din clasa I foarte multe exer-
ciții pregătitoare de m'nuire a creionului,
arătîndu-le cum să-l țină. Am căutat să
combat tendința unor copii de a apăsa prea
tare pe hîrtle sau de a ține creionul aproape
vertical.
Am obișnuit elevii cu poziția ce trebuie
luată în timpul scrisului : să stea drept, fără
a rezema pieptul de bancă sau de masă, dis-
tanța de la ochi la caiet să fie potrivită, lu-
mina să Cadă din stînga pe caiet iar mîinile
să fie rezemate pe bancă pînă lia cot.
In perioada pregătitoare predării abeceda-
rului, pentru a ușura începerea scrierii ele-
mentelor grafice, le-am dat elevilor din clasa
I-a să deseneze obiecte și figuri, în desenul
cărora să se cuprindă elementele componente
ale literelor — de exemplu o scară, o fereas-
tră, un cerc, un scaun, o masă.
Trecînd la scrierea elementelor grafice —
Wnii drepte, undițe, bastonașe, nodulețe ova-
le etc. — direct pe caietele cu liniatură spe-
Mă străduiesc să=mi educ bine elevii
Dirigintele de clasă obține succese în
îndrumarea elevilor săi numai dacă se
înarmează el însuși cu temeimtee cunoș-
tințe pedogogice și caută să aplice măsu-
rile educative pe baza cunoașterii atente
a fiecărui elev. Ințelegînd acest lucru,
caut să aplic in mod creator. în munca
pe care o desfășor ca dirigintă a clasei a
VH-a, învățămintele teoretice pe care ml
le însușesc prin studierea lucrărilor și
articolelor din domeniul pedagogiei.
Clasa pe care o conduc este compusă
din 23 de elevi, fete și băieți, cu trăsături
de caracter diferite. Am căutat să aplic
dintr-o diată o serie de măsuri care să asi-
gure concentrarea tuturor eforturilor în-
spre huna educare a elevilor. Astfel, chiar
din primele zile de școală le-am făcut cu-
noscut elevilor regimul de muncă și de
viață ne care trebuie să-l respecte. Tot de
la început am căutat să iau legătura cu
părinții pentru ca odată cu mine să por-
nească și ei munca educativă pe aceeași
linie Profesorii care desfășoară munca de
instruire și educare a elevilor din clasa
a cărei dirigintă sînt au fost colaboratorii
și sfătuitorii mei din primele zile de
școală.
Știu că în măsura în care crește intere-
sul elevilor pentru învățătură se realizea-
ză și disciplina lor conștientă, pentru că
munca organizată este aceea care îi disci-
plinează pe elevi în primul rînd. De aceea
atenția mea și ia colectivului de profesori
s-a îndreptat înspre antrenarea elevilor la
o muncă perseverentă în școală. în cadrul
lecțiilor, și acasă, pentru pregătirea te-
melor. Profesorii care lucrează cu elevii
mei se străduiesc să țină lecții interesan-
te. bine pregătite, să folosească material
didactic, deoarece știu că astfel de lecții
sînt cel mai puternic mijloc de întărire a
disciplinei elevilor.
Părinții cunosc bine programul mun-
cii elevilor din școală, eforturile pe care
trebuie să Ie facă ei în școală și «casă
pentru însușirea cunoștințelor predate, și
îi sprijină pentru ca să-și poiată îndeplini
bine obligațiile școlare. Ei știu, de ase-
menea. că în fiecare zi munca trebuie să
alterneze cu odihna, că elevul nu trebuie
ocupat încontinuu cu îndeplinirea unor
sarcini, ci are nevoie și de odllhnă, de joc,
de activități distractive. Le-am vorbit pă-
rinților despre conținutul acestor activi-
O cameră mică, luminoasă. Intr-un colț,
pe o masă, o tablă neagră este așezată în
pian înclinat, iar pe tablă sînt fixate că-
suțe de diferite mărimi cu acoperiș roșu,
magazii, clăi de fîn, toate mici ca niște
jucării. In jurul tablei, cîțiva studenț: pun
emoționați la punct ultimele amănunte
In această sală va avea loc ședința cer-
cului științific de pe lîngă catedra de me-
canizarea șl electrificarea zootehniei și con-
strucții zootehnice din anul III ai Facultății
de zootehnie din Arad. Situdentul V. Tca-
ciuc va prezenta la această ședință refera-
tul „Organizarea și amplasarea clădirilor
fermei zootehnice a gospodăriei colective din
Vinga"
Tînărul cu păr bălai mijlociu de statură,
are figura mai gravă ca de obicei : azi va
da examen in fața colectiviștilor din Vinga,
pe care-i cunoaște bine de tot. căci a cres-
cut în mijlocul lor. Va da examen și în
fața profesorilor, în fața colegilor. Le va a-
răta rezultatul frămîntărilor sale din multe
după-amiezi și seri, rezultatul multor cer-
cetări făcute Ia gospodăria colectivă și al
multor discuții cu colectiviștii.
încet, încet, sala începe să se umple. So-
sesc colectiviștii din Vinga nerăbdători să
vadă cum va arăta ferma lor zootehnică ;
vin profesorii, dornici să contribuie la rezol-
varea cît mai justă a problemelor. Mulți stu-
denți gălăgioși ocupă locurile din fund
Președintele cercului deschide solemn șe-
dința. In sală se face liniște. Referentul în-
cepe să-și expună tema Arată la început
cam rigid, apoi — pe măsură ce se antre-
nează — din ce in ce mei cald, cu mal mul-
tă convingere — motivele pentru care a a-
Ies o soluție tn loc de alta
Perspective luminoase se deschid în fața
colectiviștilor. Dacă tai gospodărie colectivă
O	,	-	 
cială, elevii au găsit un însemnat ajutor în
această liniatură. La început, unii elevi
care nu puteau aprecia prea just distanța,
făceau și pe aceste caiete semnele mai mici
sau depășeau intervalele. Am făcut multe
exerciții cu acești elevi, îndemmndu-i să
observe cu atenție modelul făcut de mine pe
tablă și în caietele lor și să se conducă după
liniatură, pînă cînd au reușit să scrie sem-
nele corect, încadrîndu-Ie cît mai exact în
liniatură caietului. Alții făceau cu oarecare
ușurință ovalele, dar numai de jos în sus, de
la stînga la dreapta, și cu mult mai greu de
sus în jos, de la dreapta spre stînga, așa
cum se cere. In cîteva zile, după repetate în-
cercări, elevii și-au căpătat îndemînarea do-
rită. Cînd nu erau supraveghiați, doi elevi,
D. Ion și F. Mircea, luau la prima greșeală
sau pată rîndul de la capăt, întorceau pagina
sau chiar rupeau foaia. Acestora le-am nu-
merotat paginile cu cerneală roșie și le-am
atras atenția că nu au voie să le rupă Tot-
odată le-am vorbit despre truda muncitorilor
din fabrici, care confecționează caietele, și'
‘despre greșeala și risipa acelora care nesoco-
tesc această muncă prin murdărirea și rupe-
rea foilor.
Nu-i las pe elevii din clasa I-a să foloseas-
că guma de șters, cerînd ca orice greșeală să
fie încadrată în paranteze, pentru ca e.a să
servească drept mijloc de comparație și de
îndreptare.
Am combătut obiceiul unor elevi de a fo-
losi degetul umed în loc de gumă. Caietele
în care totuși găseam urme ale acestui mod
de a șterge greșelile erau afișate la tablă,
alături de cele mai curate caiete din clasă.
După cîteva zile de cursuri, aproape para-
lel cu scrierea cu creionul am făcut exerciții
de scriere cu cerneală. La început cerneala
se vărsa, caietele erau pătate, degetele și
mîinile copiilor erau murdare de cerneală.
Ca să evit toate acestea am procurat căli-
mări care se fixează bine în bănci și am pus
în ele abia pe un sfert cerneală.
Am combătui obiceiul copiilor de a prelin-
ge penița pe gîtul călimării, ca apoi de aci
să se murdărească tocul și degetele l-am
obișnuit să curețe impuritățile și scamele de
pe vîrful peniței pe un ghemuleț de pînză,
și nu cu degetele sau pe haină. Alături de
elevi, în bănci, le-am arătat cum să poarte
penița puțin în dungă și ușor la ducerea li-
tăți, pentru ca ei să știe ce este bine și
ce nu este bine să facă un copil în timpul
liber, după pregătirea lecțiilor. Această
problemă nu a fost simplă. Erau părinți
care dovedeau nepricepere și greșeau în
această privință. Acum pot spune că cei
mai mulți părinți sînt bine orientati, nu
cer copii’or eforturi care să-i obosească
peste măsură și-.nu exagerează nici în
sensul contrar, lăsîndu-i să se joace tot
timpul.
întreaga atmosferă din școală influen-
țează asupra disciplinei elevilor. Dacă
lecția începe exact la ora stabilită, dacă
educatorii dau un bun exemplu de muncă
disciplinată, dacă elevii au prilejul să par-
ticipe la activități colective, dacă în școa-
lă se păstrează curățenie și ordine, elevii
sînt antrenati în această atmosferă șl se
conformează ei. De aceea, noi ne străduim
să creăm și să menținem în școală o astfel
de atmosferă care să influențeze în bine
asupra comportării elevilor.
Este bine să nu trecem cu indiferentă
peste faptele sau manifestările pozitive
ori negative ale elevilor, ci să le subli-
niem ,și pe unele și pe altele pentru ca
elevul să știe bine cum este apreciată ati-
tudinea lui și să aibă în aceasta un în-
demn permanent la respectarea regulilor
de purtare. In clasa mea eu caut să evi-
dențiez faptele lăudabile și să dezaprob
orice încălcare a regulilor de bună pur-
tare. Numele elevilor care întîrziau la
prima oră de curs — aceasta se întîmpla
la începutul anului școlar — le-am afișat
la „coltul somnoroșilor". Cazurile de în-
tîrzieri s-au redus îndată. Un elev din
clasă mai avea însă obiceiul să intre cu
întîrziere după recreații. Am cerut unuia
dintre colegii săi să aibă grilă un timp ca
acesta să intre odată cu ceilalți în clasă.
Atrăgîndu-i-se atentia de cîteva ori la
rîmd. elevul s-a debarasat de obiceiul său.
$i exigenta profesorilor a făcut ca ati-
tudinea elevilor la lecții să fie disciplinată.
Lecțiile nu sînt tulburate de abateri dis-
ciplinare. Fiecare greșeală a elevilor este
discutată în ora de dirigenție, cînd elevul
respectiv își analizează fapta î-n fata co-
lectivului și, dacă el nu este conștient de
greșeala făcută, este ajutat de colectiv s-o
vadă. Colectivul de elevi cunoaște și fap-
tele lăudabile, pe care caută să le urmeze.
In orele de dirigenție sînt evidențiați ele-
Din activitatea unui cerc științific
are numai 200 de cai, în următorii 2—3 ani,
tn conformitate cu Legea nr. 6 privitoare la
creșterea animalelor, va trebui să aibă 600
de cai. Astăzi gospodăria are 30 de
boi : în scurt timp numărul lor va crește
pînă la 800; numărul pasărilor va crește
pmă la 3600. Și așa, rînd pe rind, se pe-
rindă prin fața colectiviștilor sarcini mărețe
pc care ei le pot realiza prin muncă susți-
nută. Pentru șeptelul acesta sporit vor tre-
bui construite clădiri, va trebui să fie a-
sîgurată mecanizarea transporturilor, vor tre-
bui înmagazinate furaje.
Și studentul înfățișează viitoarea așezare
a clădirilor.
„Deoarece partea aceasta din teren se a-
coperă cu apă cînd plouă, aici nu vom clădi
nimic, ci vom sădi pomi sau arbuști care
rezistă la exces de apă. Pe aici va trece dru-
mul principal, aici se vor ridica grajdurile
de vite cornute mari, aci grajdurile de cai.
Intr-un loc mai ferit de vînturi și ploi se
va clădi grajdul pentru tineretul cabalin,
Înconjurat de un padoc unde minjii să poa-
tă sburda in soare".
Urmează discuții vii, documentate care ana-
lizează situația din toate punctele de vedere.
Un student propune ca, în afară de pomi,
să se folosească șî alte condiții naturale
prielnice pentru a se crea un iaz artificial
și a se crește rațe Altul atrage atenția a-
supra orientării clădirilor, care trebuie să
primească oît mai mult soare. Inginerul șet
al orașului și arhitectii iau parte la discuții,
cerînd să se Fundamenteze mai bine proiec-
tul din punct de vedere tehnic, să se facă
calcule economice, de rentabilitate, să se a-
rate circuitul funcțional ol fermei cantita-
tea de materiale ce vor fi folosite. Tovarășa
profesoară Băiescu atrage atenția, asupra
faptului că nu s-au respectat unele reguli
de zoohlgienă șl cere să se prevadă șl un
niilor subțiri în sus, iar la cobortre să potrh
vească penița în așa fel, îneît la o ușoară
apăsare vîrfurile să se depărteze și să lașa
astfel o urmă mai groasă.
Elevii din clasa a Il-a s-iau obișnuit foartd
ușor să scrie numai între două linii orizon-
tale. De asemenea, cei din dasa a HI->a, care
scriu pe caiete unde liniile oblice se mei pă-
strează numai pentru control și orientare, la
intervale mai mari, vădesc o stăpînire aproa-
pe deplină a scrisului.
Sugativa se întrebuințează numai de la
clasa a Il-a. Elevii din clasa I lasă caietele
să se usuce singure, ei neavînd îndemînarea
necesară de a folosi sugativa, minjind ca-
ietul chiar în clipe apăsării sugativei pa
textul scris.
Am căutat să le formee elevilor o atitu-
dine conștientă față de ceea ce scriu. Pentru
aceasta, atît în convorbirile cu ei cît și în
timpul citirii obișnuite sau al citirii model,
sau în timpul dictării, caut să pronunț cuvin-
tele cît mai clar. La dictare nu-i las pe elev}
să treacă la scrierea textului pînă nu mă
conving că au înțeles pe deplin sensul fie-
cărui cuvînt.
Insist foarte mult asupra celor mai însem-
nate reguli de gramatică ; unde se scrie tit-
lul, ce se scrie cu literă mare, unde se pune
punct, cum se despart cuvintele la sfîrșitul
rindului, cum începe un aliniat nou etc.
Greșelile, pe cât îmi este posibil, le corec-
tez în clasă, de față cu elevii care le-au fă-
cut. Observațiile făcute în caiete, precum șt
notele, oaut să le scriu cît mai citeț și mai
frumos, pentru a le da și pe această cale
elevilor un exemplu bun Scot în evidență
cele mai îngrijite caiete, afișez pagini frumos
scrise la gazeta de perete sau le prezint în
ședințele cu părinții.
Pe elevii care scriu mai slab îi așez ală-
turi cu cei care și-au format un scris fru-
mos.
Păstrez permanent o legătură strînsă cu
părinții elevilor. Aceasta contribuie la crea-
rea unor condiții bune de pregătire a lecții-
lor de către elevi acasă.
Toate aceste măsuri mă ajută să le formez
elevilor mei un scris frumos și corect.
ELISABETA GAROIU
învățătoare la școala elementară dM
Brănești, raionul Făget
vii care au muncit cu bune rezultate și
chiar acei care nu au obținut încă rezul-
tate prea bune, dar fac eforturi în acest
sens și merg pe un drum bun.
Cea mai frecventă dintre pedepsele care
se folosesc în școala noastră este mustră4
rea în fața clasei Cînd un elev nu se în-
dreaptă, el este mustrat în fata unității.
Aceasta se întîmpla însă din ce în ce mal
rar, pentru că nu au loc abateri mai grave,
mustrarea în clasă dueînd. de cele mai
multe ori, la îndreptare. Pentru unii elevi
este suficientă chiar mustrarea indivi-
duală, dezaprobarea pe care o manifest
eu fată de abateri.
Mă străduiesc să mă apropii oît mai
mult de elevi, să am față de ei o atitu-
dine prietenească. Atunci cînd pe fata
mea nu mai văd zîmbetul obișnuit, ei știu
că m-au supărat și-mi arată hotărîrea de
a se îndrepta prin purtarea lor corectă.
Abaterile disciplinare ale fiecărui elev
le discut și cu părinții, dar numai cu fie-
care în parte.
O deosebită influentă asupra întăririi
disciplinei o are organizarea vieții elevi-
lor în școală. Flecare elev face parte din-
tr-un colectiv de muncă și are răspunderi
precise. Unii elevi răspund de păstrarea
hărților, altii de materialul didactic ne-
cesar predării matematicii, fizicii, știin-
țelor naturale, istoriei; altor elevi 'li s-a
dat în grijă păstrarea mobilierului, orna-
mentarea clasei etc.
In școala noastră există un colt al frun-
tașilor în muncă. Acolo noi așezăm por-
tretele muncitorilor din întreprinderi și de
pe ogoare care muncesc cu avînt pentru a
da produse mai multe si de mai bună ca;
litate. Elevii învață să iubească pe acești
muncitori și să cinstească munca lor.
Portretele fruntașilor, pe care ei le caută
cu grijă în ziare și le aduc la panou, le
sînt dragi. Ei caută să cunoască realiză-
rile acestora, în care găsesc cel ma] bun
îndemn pentru muncă.
Cu ajutorul permanent al profesorilor
și al organizației de pionieri am închegat
în clasa mea un colectiv bine sudat. Elevii
participă înpreună la acțiunile colective,
colaborează și se ajută reciproc.
Prof. IOANA UNGUREANU
școala de 7 ani din comuna
Oancea, raionul Bujor
studențesc
adăpost izolat pentru animalele bolnave,
precum și un drum special pe unde să fie
duse acestea. Cadrele didactice de la cate-
dra de mecanizarea și electrificarea zooteh-
niei și construcții zootehnice propun diferite
soluții noi, care îmbunătățesc, lucrarea stu-
dentului.
Atmosfera s-a încălzit. Capetele stau a-
plecate asupra planșelor, creioanele schi-
țează noi planuri, unii merg la tabla din
colț șl mută căsuțele, argumentînd cu tărie
avantajele noilor soluții propuse.
Iau cuvîntul și colectiviștii. Inginerul a-
gronom arată că gospodăria colectivă din
Vinga trebuie să-și dezvolte sectorul legu-
micol și zootehnic, deoarece este situată in.
tre două centre industriale — Arad și Ti-
mișoara — și trebuie să contribuie cit mal
simțitor la îmbunătățirea aprovizionării mun-
citorilor din aceste orașe.
Președintele gosuodăriei cere ca proiectul
să se definitiveze cît mai repede, căci co-
lectiviștii vor să termine noile clădiri pină
în toamnă, aș,a îneît să aibă unde adăposti
animalele pe care le vor cumpăra dună îm-
părțirea veniturilor.
In concluzie, tov. profesor Bocancea con-
ducătorul didactic al cercului, se angajează
să ajute la îmbunătățirea proiectului ținind
seama de propunerile făcute și să-l dea in
aplicare într-un timp cit mai scurt.
Ședințele viitoare ale cercului vor fi con-
sacrate discutării proiectelor de organizare
ale altor gospodării colective din regiunea
Arad. Legăturii^ studenților cu țăranii mun-
citori pe oare ii vor îndruma mai t’rziu ca
ingineri zootehniști. se strîng mereu
Invățămîntul se apropie din ce în ce mal
mult de viață, activitatea didactică se îm-
bină din ce In ce mai strîns cu problemele
ridicate de construirea socialismului ln țara
noastră.
I. T.

GAZETA INVĂȚĂMÎNTULUI
Pag. 4-a
FIZ
Din munca grupelor de studenți
Echipa de baschet a
școlii medii de fete
din Giurgiu — ciști-
gătoarea campiopatu-
lui republican școlar
de baschet din 1954,
☆
★ ☆
ln sala de gimnas-
tica a școlii medii de
băeți din Roșiori, ele-
vii fac exerciții la a-
parate.
☆ *
☆
☆
* ☆
Dreapta : La școala
pedagogică de fete din
Giurgiu. Jos : Slu-
denți și studente de la
Ins itutul Politehnic
din Timișoara, in sala
de sport.
De dimineața și pînă seara tîrziu, prin
cele două intrări ale Institutului de petrol
și gaze se perindă sute de studenti. Unii
se îndreaptă spre sălile de curs și senii-
narii, altii spre laboratoare sau spie bi-
blioteca mare a 1nstitutului.
Studentii anului III de la Facultatea
de mașini și utilai pentru industria pe-
trolului urcă în grabă la etajul lb unde
au curs la una dintre disciplinele de bază
„Organe de mașini". Cu caietele de no-
tițe în fată, studentii așteaptă începerea
prelegerii. Tovarășul profesor îi anunță
că vor trece la a doua parte a cursului,
care tratează despre „Transmisii". Apei
expune prima lecție. Studenții urmăresc
cu atenție formulele și schitele notate sau
desenate de profesorul lor și le trec cu
griul în caietele de notite.
După curs urmează ore de seminar, de
laborator, de lucrare a proiectelor.
Studentii anului III de la Facultatea
de mașini și utilaj pentru industria pe-
trolului sau. așa cum li se spune mai pe
scurt în institut, studentii din anul III
utilai sint împărțiti în 4 grupe. In fie-
care grupă sint cîte 15—16 studenți, în-
tre care s-a legat de mult o adevărată și
trainică prietenie. Grupa 410, de pildă, una
din grupele fruntașe pe an. are 16 stu-
denti, Cu prilejul examenelor din sesiunea
de iarnă grupa 410 a obținut rezultate
dintre cele mai bune. Studentul fruntaș
Teodor Ene a primit la cinci examene
calificativul „foarte bine" și numai la
una dintre discipline a fost notat cu
,-bine”. Rezultate bune au obținut și
alti studenti din această grupă. In tot
timpul primului semestru, cit și în peri-
oada examenelor, ei s-au străduit să-și
însușească cunoștințe temeinice, să se a-
chite cu conștiinciozitate de sarcini.
Studenții din anul III, ca și colegii lor
din întreg institutul, se bucură din plin de
condițiile deosebit de bune de studiu care
li s-au creat după ridicarea unui nou corp
de clădiri. Au fost amenajate noi săli de
lectură, noi săli de cursuri și laboratoare.
In biblioteca mare a institutului, studenții
găsesc cursuri, tratate și reviste de spe-
cialitate pe care pot să le consulte ori
de cîte ori au nevoie.
Studiul individual constituie pentru stu-
denții anului IlI-utilai forma principală
de activitate în vederea însușirii și conso-
lidării cunoștințelor. Totuși, în special în
sesiunea de examene, ei au învățat la
unele discipline în colectiv, discutind ne
larg capitolele mai grele de materie. Ade-
sea. studenții fruntași i-au ajutat pe co-
legii lor care întîmpină greutăți la anu-
mite discipline.
In grupă mai există și alte forme de
muncă co'ectivă. întocmirea proiectului de
an constituie un minunat prilej de înche-
gare a colectivului, de creștere a simțu-
lui de răspundere al fiecărui student în
parte- Fiecare grupă primește o temă
mare, cuprinzătoare, la rezolvarea căreia
lucrează toți membrii grupei. încă de la
începutul anului școlar, odată cu reparti-
zarea temelor, i s-a repartizat fiecărui
student și partea de proiect pe care trebuie
să o rezolve. La lucrarea proiectului stu-
dentii sînt ajutafi și controlați de către
cadrele didactice de la catedra respectivă.
Grupa 410, de pildă, lucrează anul acesta
la proiectarea unui reductor de viteză.
Responsabilul de grupă, organizatorul
U.T.M. și responsabilul cu munca profe-
sională se preocupă îndeaproape de în-
treaga activitate a grupei și pun în discu-
ția colectivului problemele cele mai im-
portante legate de viața studentilor. De
exemplu, nu de mult o serie de studenți
din grupa 410 s-au prezentat la cursul de
limba rusă fără să-și fi efectuat tema.
Conducerea grupei a luat de îndată ati-
tudine și a discutat această problemă în
cadrul grupei și apoi în ședința de an.
Aceasta a dus la schimbarea atitudinii
studentilor anului IU fată de rezolvarea
temelor pentru acasă, fată de îndeplinirea
sarcinilor lor în general.
Organizația U.T.M. se preocupă înde-
aproape de menținerea unei frecvente ri-
dicate, de îmbunătățirea continuă a nive-
lului de cunoștințe al studentilor. Membrii
biroului U.T.M. combat munca în asalt în
preajma examenelor. Pentru a-i stimula
pe toți membrii grupei să se pregătească
din timp pentru examene, să lucreze cu
conștiinciozitate la alcătuirea proiectelor,
organizația U.T.M. popularizează metode-
le de muncă ale studenților care obțin re-
zultate bune la învățătură în cadrul șe-
dințelor de analiză a activității, prin ga-
zeta de perete etc.
După o zi de muncă încordată, stu-
denții Institutului de petrol și gaze se în-
dreaptă spre cantine și apoi spre cămine.
De multe ori. însă, după orele de curs ei
vizionează în cadrul Institutului filme,
participă la audiții muzicale, iar la sfîr-
șitul săptămînii organizează, pe ani, reu-
niuni care contribuie la stringerea relații-
lor tovărășești dintre ei.
Intre studentii institutului s-au legat
prietenii trainice. Multe din ele vor con-
tinua si după ce viitorii ingineri vor de-
veni factori activi în lupta pentru con-
struirea socialismului.
Tinerii care astăzi lucrează împreună
la același proiect, care învață pentru exa-
mene la aceeași masă, se vor tntîlni mîine
pe șantiere pe care se vor înălța noi
sonde de petrol, noi rafinării, noi între-
prinderi producătoare de utilaj pentru in-
dustria petroliferă.
V. ALECU
Tăierea pomilor
Pe urmele scrisorilor nepublicate
Un cititor al gazetei noastre ne-a sezisat
asupra faptului că organele loca'e ale
puterii de stat din satele de pe Valea
Birgăuiui, raionul Bistrița, n,u respectă
unele prevederi din Hotărîrea partidului și
guvernului din 16 august 1951 cu privire la
îmbunătățirea condițiilor de muncă și de trai
ale cadrelor didactice. Cei mai mulți învăță-
tori și profesori din aceste sate nu au pri-
mit, de pildă, lotul individual de 0,25 ha,
prevăzut de Hotărîre.
Farurile cărora redacția gazetei noastre
le-a trimis această scrisoare ne-au răspuns
că sezisarea este justă și că s-au luat mă-
suri pentru ca sfaturile populare respective
să asigure tuturor cadrelor didactice loturi
individuale, conform Hotăr'rii partidului și
guvernului din 16 august 1951.
încep examenele de alfabetizare
Secția de învățămînt a raionului Gă-
ești, regiunea Pitești, îndrumată de comi-
tetul raional P.M.R., se străduiește să
organizeze cît mai bine examenele de
alfabetizare din acest an
De curînd. secția de învățămînt a or-
ganizat o ședință la care au participat
toți directorii școlilor din raion. Cu acest
wilej au fost scoase la iveală metodele
bune folosite în munca de alfabetizare
de unii directori si pedagogi, cum sînt,
de pildă, tovarășii ’on Preda învățător
în comuna Mătăsaru, Constantin Cris-
tea, directorul școlii elementare din co-
muna UPești. Ion Marinescu, directorul
școlii mixte de 7 ani din comuna Mogo-
sani, Maria Anghel. învățătoare la școala
elementară din satul G'.ogovanu. In șe-
dință a" fost c-iticate cu tărie lips'mi'e
care mai există in activitatea desfășu-
Dezbateri hotârîtoare în Consiliul Republicii din Franța
La 23 martie au fnceput în Consiliul Re-
publicii djn Franța dezbaterile asupra proiec.
tului de lege cu nrivire la ratificarea acor-
durilor de la Paris. Atît în Franța cît și tn
toate celelalte lari ale lumii se acordă aces-
tor dezbateri o însemnătate excepțională. A-
ceasta se explică prin aceea că ratificarea
acordurilor de la Paris înseamnă de fapt
legalizarea reînvierii militarismului german,
ceea ce reprezintă o gravă primejdie nu nu-
mai pentru Franța, ci și pentru toate țările
Europei și tn același timp pentru pacea în-
tregii lumi
In fala Consiliului Republicii stau astăzi
două căi fundamental deosebite: una este
calea ratificării acordurilor de la Paris, ca-
lea reînvierii militarismului german—cel mai
odios dușman al Franței și al păcii în Eu-
ropa și în lumea întreagă; cealaltă este
calea respingerii acestor acorduri primej-
dioase, calea salvării Franței. Pe care din
aceste căi vor năși senatorii francezi — a-
ceasta este Întrebarea care frămîntă astăzi
milioanele de oameni care urmăresc cu în-
cordare dezbaterile din Consiliul Repu-
blicii
Privirile tuturor prietenilor Franței se în-
dreaptă astăzi cu simpatie către poporul
francez, a cărui voință de pace a determinat
tnmormîntarea faimoasei comunități defensi-
ve europene și care luntă cu fermitate pen-
tru zădărnicirea planu-ilor cercurilor agre-
sive de reînviere a militarismului german.
Poporul francez condamnă în mod hotăr't
acordurile de la Paris. Și dacă în ciuda e-
forturilcr disnerate ale partizanilor ratificării
și a presiunilor grosolane exercitate asupra
Adunării Naționale Franceze de către cercu-
rile guvernante americane și engleze, în fa-
voarea ratificării s-au pronunțat numai o
minoritate a deputaților Adunării Naționale,
aceasta arată în chip limpede cit de nepopu-
lară este ln Franța ideea re nvierii militaris-
mului german. Aceasta arată în același timp
că tn zilele noastre cercurile guvernante nu
pot să nesocotească voința popoarelor.
Lupta patriotică a poporului francez îm-
potriva ratificării acordurilor de la Paris a
crescut în permanență, pe măsură ce s-au
apropiat dezbaterile în Consiliul Republicii
și a luat o deosebită amploare în zilele dez-
baterilor
In fruntea luptei împotriva ratificării a-
cordurilor de la Paris stă clasa muncitoare
franceză Astfel, cu ocazia zilei internaționale
de luptă împotriva acordurilor de la Paris și
a reînvierii militarismului german, care a
fost organizată la 10 martie pe baza Hotă-
rtril F S.M.. în Întreprinderile Franței au
avut loc numeroase mitinguri și adunări,
greve de scurtă durată, s-au trimis delegații
la Consiliul Republicii
Mișcarea Împotriva acordurilor de la Paris
a cuprins oameni de cele mal diferite con-
vingeri politice și religioase șl din straturi
sociale deosebite. Ea s-a intensificat șl în
cercurile universilare. Astfel, 133 de profe-
sori din Nantes și 56 profesori de la liceul
„Saini-just“ din Lyon și-au pus semnăturile
pe o petijie de protest împotriva acordurilor
de la Paris. Pînă jș 9 martie, de pildă, In-
tr-o serie de departamente, 3.177 primari
au făcut declarații publice împotriva ratifi-
cării acordurilor. Din cei 34 consilieri ge-
nerali din departamentul Corsica, 20 au ce-
rut senatorilor să nu voteze pentru ratificare.
Același lucru a fost cerut de 151 din cei
312 primari din departamentul Allier, de
155 primari, 17 consilieri generali, 750 con-
silieri municipali din departamentul Dordcg-
ne șt de alți mulți primari, consilieri generali
și municipali din celelalte departamente ale
f ranței. In ultimele zile dinaintea dezbateri-
lor, sediul Consiliului Republicii a fost in
permanență înconjurat de delegațiile trimise
de masele largi ale poporului francez pentru
a cere senatorilor, în numele poporului fran-
cez, să voteze împotriva ratificării acorau-
rilor de ia Paris.
De la Începutul dezbaterilor, cu toate cor-
doanele polițienești care au fost postate in
jurul Pa.atului Luxemburg, unde au loc lu-
crările Consiliului Republicii, sosesc aci ne-
numărate delega.il dm țoale colțurile Fran-
ței pentru a transmite senatorilor voința po-
porurui irancez care se opune reînvierii
Weiumacntului și cere rezolvarea problemei
germane pe cale pașnică.
Dezbaterile din Consiliul Republicii au
fost precedate, bine.n.eies, de intensificarea
manevrelor guvernantilor irancez-i, care, îm-
potriva voin;ei poporului irancez, urmăresc
sa obțină raiiiicarea acordurilor oe la paris.
In aceiași timp, „aliații" Fran.ei de la 'Vas-
liington, Londra și bonn și-au intensificat
presiunile in vederea intimidării, coiuperii
și „convingerii ‘ senatorilor Irancezi pentru
ratiiicarea lumsteior acoruuri de la Paris.
Guvernanții Irancezi au recurs, in vederea
Qbținerii ratificării, la două „argumente" pe
cit de false, pe atit de ipocrite.
Astfel, Edgar Faure — primul ministru —
și Antome pinay — ministrul de exteine,
s-au străduit, in primul rînd, să convingă o-
pinia publica și mai ales pe senatori că înar-
marea (uermaniei occidentale este inevitabila
și că dacă Franța ar respinge acordurile de
la Paris, remiiitarlzarea Germaniei se va face
fără Franța, care se va izola pe plan inter-
național. Este bătătoare la ochi asemănarea
dintre această poziție a guvernanților fran-
cezi și amenințarea pe care Churchill a for-
mulat-o Încă în luna ianuarie scriindu-i lui
Mendds-France, pe atunci prim ministru al
Franței: „Dacă fotoliul Franței (in alianța
dintre puterile occidentale șl revanșarzii
vest-germani — N.R ) va rămîne gol prea
multă vreme, alte națiuni (aluzie la Germa-
nia accidentală, bineînțeles — N.R.) se vor
strădui să-l ocupe". Astăzi tot mai multe
ziare burgheze sint nevoite să recunoască
faptul că amenințarea lui Churchill consti-
tuie o încercare nerușinată de a exercita
presiuni asupra Consiliului Republicii în ve-
derea ratificării acordurilor de la Paris. De-
altfel, asemenea presiuni au fost tot mai dese
chiar în ultimele zile. La 22 martie, Edgar
Faure a primit, în prezența lui Pinay, pe
ambasadorul Marii Britanii și apoi pe însăr-
cinatul cu afaceri al S.U.A. Scopul unor
asemenea vizite ale dip'.omaților străini este
bine cunoscut poporului francez. Oamenii
cinstiți din Franța știu că diplomații ameri-
cani și englezi au exercitat o Influență di-
rectă asupra pregătirilor și dezbaterilor din
Consiliul Republicii.
Poporul francez știe bine că înarmarea
Germaniei occidentale nu se poate face fără
consimțămi.ntul Franței și că de izolarea
Franței poate fi Vorba nu în cazul respin-
gerii, ci în acela al ratificării acordurilor de
la Paris. Respingînd acordurile de la Pa-
ris Franța și-ar consolida poziția ei de mare
putere și securitatea frontierelor ei, asigurin-
du-și alian'a U R.S.S., sprijinul întregului la-
găr al păcii ș' socialismului și simpatia tu-
turor popoarelor care luptă pentru pace, îm-
potriva re'nvierii militarismului german.
In al doilea rînd, guvernanții francezi
s-au străduit să prezinte lucrurile ca și cum
ratificarea ar deschide calea unor tratative
rodnice cu U.R.S.S. în scopul unificării paș-
nice a Germaniei. Poporul francez știe bine
însă că ratificarea acordurilor de la Paris
va lipsi de obiect tratativele asupra proble-
mei germane, făcmd imposibilă pe un timp
îndelungat restabilirea unită'ii Germaniei.
In aceste condiții dezbaterile din Consi-
liul Renublicii au început într-o atmosferă
încordată. In pofida manevrelor și subterfu-
giilor la care au recurs, cercurile guvernante
ale Fran'ei n-au reușit să împiedice prezen-
tarea de amendamente. După cum se știe, tn
virtutea constituției franceze, orice amenda-
ment care ar fi adoptat de Consiliul Repu-
blicii ar face ca acordurile de la Paris să
fie repuse în discuția Adunării Nahonale.
Este ușor de înțeles că numai amintindu-și
de infima „majoritate" a deputatilor care au
aprobat ratificarea acordurilor în Adunarea
Națională, guvernanții francezi și cei de la
Washington, Londra și Bonn sînt gata să
recurgă la orice mijloace pentru a obține
ratificarea acestor acorduri în Consiliul Re-
publicii.
Forțele patriotice din Franța acționează
ln aceste zile cu toată hotărîrea. Rezultatul
dezbaterilor, care nu pot să nu țină seama
de presiunea maselor populare, se va cu-
noaște abia în zilele următoare. Ori care ar
fi însă acest rezultat, oamenii cinstiți din
Europa și din întreaga lume sînt convinși
că poporul francez va continua cu șl mai
multă îndîrjire lupta împotriva re’nvierii mi-
litarismului german, pentru pace și securi-
tate Internațională.
rată la cursuri de către învățători și
profesori.
De asemenea, în cadrul ședinței au
fost adoptate unele măsuri privitoare la
pregătirea și desfășurarea examenelor.
Astfel colectivul secției de învățămînt
șt-a întocmit u.n plan de îndrumare și
control al fiecărui centru de examinare. In
aceaslă muncă au fost atrași și unii di-
rectori de școli, fiecare dintre ei răspun-
zind de un anumit centru.
La ce'.e mai multe centre de alfabeti-
zare s-a recapitalut materia predată în
timpul anului școlar. De asemenea, s-a
intensificat agitația politică de masă în
rîndurile neștiutorilor de carte: s-au or-
ganizat pentru ei conferințe la căminele
cu'turale și la stațiile de radioficare, s-au
scris articole la gazetele de perete și de
stradă etc.
Au fost alcătuite cu grijă comisiile de
examinare.
Un ajutor însemnat în vederea pregă-
tirii cursantilor neutru examene îl dau
comitetele de cetățeni, organizate de că-
tre comitetele executive ale sfaturilor
populare. Aceste comitete îi mobilizează
pe cetățeni la o muncă susținută de învă-
țătură si le acordă sprijin în recapitularea
materiei.
Pentru buna desfășurare a examene-
lor de alfabetizare este necesar ca mem-
brii comitetului executiv al sfatului popu-
lar raional și secția de învățămînt să
controleze în permanență cum sînt apli-
cate în viață toate măsurile luate
Ținînd seama de importanta muncii
pe care o desfășoară acum la centrele de
a'fabetizare pentru lichidarea totală a
neștiinței de carte, cadrele didactice din
raionul Găești au datoria să-și intensifi-
ce eforturile pentru obținerea unor cît
mai bune rezultate la examenele de alfa-
betizare.
Perioada de timp de la sfîrșitul Iernii șl
pină la -începerea vegetației pomilor este
foarte favorabilă pentru executarea tăierilor.
Tăierile se aplică tuturor pomilor, indife-
rent de vtrsta lor. La pornii tineri, în pri-
mii 4-5 ani după plantare se fac ața numi-
tele tăieri de formare a coroanei. Scopul
acestora este de a ajuta pomul să-și formeze
un număr potrivit de ramuri groase (ramuri
de schelet), capabile să suporte greutatea
frunzelor, a fructelor, a zăpezii și, eventual,
a poleiului care se formează pe pomi în
unele ierni. Ramurile groase din coroana
pomului se ramifică pe măsură ce înaintează
în v'.rstă. De aceea, cînd se aplică tăierile
de formare a coroanei nu se lasă mai mult
de 3-4 ramuri principale (care pleacă direct
din axul tulpinii) Intr-un etaj. La un pom
se formează două sau trei etaje. In telul
acesta, numărul total de ramuri principale
în coroană va fi de 6-10. Dacă se lasă mai
multe ramuri principale, în urma ramificării
succesive a acestora coroana devine prea
deasă, iar lumina și aerul pătrund cu greu-
tate. In lipsa acestor doi factori, asimilația
clorofiliană este slabă, ln special In frun-
zele situate mai în interiorul coroanei. Drept
urmare, rămurelele de rod dinspre mijlocul
coroanei se debilitează treptat și pier înainte
de vreme. In coroanele prea dese se creează
apoi un mediu mai umed, favorabil dezvoltă
rii bolilor care atacă pomii.
Etajele din coroana pomului nu se formea.
ză toate deodată. In primii doi ani de la
plantare se lasă numai 3-4 ramuri din eta-
ju' I, plus axul care prelungește trunchiul.
In anul III după plantare Începe formarea
etajului al doilea. La pomii vlguroșl se poate
forma, în următorii doi ani, și etajul al trei-
lea. Ca regulă generală, nu se formează un
nou etaj pînă c’nd nu este deplin consolidat
etajul imediat inferior. Ținem seama de acest
lucru, deoarece, dacă nu intervenim 1a timp
prin tăieri, seva circulă cu putere spre ra-
murile din partea de sus a coroanei, care
sint deci favorizate la primirea hranei, șl
tn dauna ramurilor situate mai jos ’n co-
roană.
Sint și specii pomicole 1a care coroana nu
se formează cu etaje, ci ln formă de vas
(caisul și piersicul).
La formarea coroanei pomilor se folosesc
două procedee: rărirea sau scuturarea ra-
murilor. Ramurile anuale care prelungesc
brațele etajelor se scurtează cu 1-2 mm,
deasupra unui mugure ce privește în afară.
In cursul verii, din acest ultim mugure va
ctește un lăstar care va lărgi coroana. Dacă
ramura se taie prea departe de mugure, ră.
mine un ciot care se usucă. Tăietura trebuie
să fie puțin oblică.
Prelungirile ramurilor principale dintr-un
etaj se taie toate la aceeași înălțime. Vîr-
furile ramurilor de prelungire din etajul II
se taie cu 15-20 cm. mai sus față de cele
dm etajul I, iar axul cu 15-25 cm. deasu-
pra tuturor.
Ramurile subțiri, care sînt situate lateral
pe ramurile de schelet ți pe axul tulpinii,
se scurtează la 3-4 muguri, cu scopul de a
le transforma In ramuri de rod.
Pomii tineri nu trebuie tăiați prea scurt,
pentru că se întlrzie intrarea lor pe rod. Nu
trebuie tăiați nici prea lung, deoarece în
acest caz baza ramurilor groase rămîne go-
lașă, fără ramuri de rod.
Prin tăiere se Îndepărtează ramurile da
prisos, cele uscate și ramurile lacome. Aces-
tea se taie, cu foarîer.a sau cu fierăstrăul,
imediat deasupra inelului de la baza lor,
fără a se lăsa cepi, din care dau noi lăstari
sau se formează uscături șl apoi scorburi.
O atenție deosebită trebuie dată remuriloj
de rod. Acestea se recunosc ușor, fiind sub-
țiri și mai scurte și purtînd, de cele mai
multe ori, muguri de rod. Ramurile de rod
care depășesc 20 cm. lungime se scurtează;
la 3-4 muguri, cu scopul de a apropia rodul
de axul ramurii. Intre două ramuri de rod
vecine se Iasă o distanță de cel puțin 10-15
cm. Ramurile de rod prea dese se răresc.
Ramurile anuale care prelungesc ramurile
de schelet se scurtează cu aproximativ 1/3
din lungime.
Ramurile care cresc spre interiorul co<
roanei se suprimă. Din două ramuri care
se întretaie, una se lasă, iar alta se înde-*
partează total seu se scurtează.
In timpul tăierii pomilor nu trebuie să sa
sumrime ramurile scurte, care poartă rodul.
O grijă deosebită trebuie dată pomilor pe
rod care au fost neglijați ln anii prece*
denți. Se va proceda la rărirea coroanei lot*
ținindu-se seama de faptul că ramurile prea'
groase (peste 8 cm) care prisosesc, nu se
taie chiar de 1a bază, deoarece se produce
o rană prea mare, greu de vindecat. Ele se
teie m.ai sus, deasupra unei ramificații, RăJ
nile mari se netezesc cu cosoru! șl se ung
fie cu ceară de altoit, fie cu vopsea. In lipsă
acestora se acoperă cu un amestec de pă-
mlnt galben și balegă de vită.
Mușchii de pe trunchiul și ramurile pomi-*
1or se curăță cu o perie de sîrmă. Apoi se
văruiesc porțiunile curățate.
Lăstarii care cresc din rădăcini se taie
astfel: se desface cu o sapă pămîntul din
jurul Ioc pînă se ajunge la locul de un le
pleacă aceștia din rădăcină. Lăstarul se
taie cu foarfecă sau cu fierăstrăul, fără a
se lăsa un ciot din care ar putea porni noi
lăstari. Lăstarii care cresc pe trunchiul po-
mului se taie de la bază.
Scorburile care Încep să apară sau au aJ •
părut pe pomi, In special pe cei bătrîni, se
curăță cu cosorul sau cu un cuțit, pînă se
ajunge la țesăturile sănătoase, se ung cu
puțină păcură sau cu smoală și se astupă cu
ciment sau cu un amestec de var cu nisip.
Scorburile mari trebuie dezinfectate cu so,
luție de calaican 1% sau piatră vlnătă 1%,
Odată cu tăierea, se adună din pomi frunzele
uscate, cuiburile de omizi și fructele putre-
zite, care apoi se ard.
Prin tăieri raționale, an de an se asigu-
ră o viață mai lungă a pomilor și o rodire
susținută. Cadrele didactice din școlile să-*
tețti trebuie să răspindească ln rîndurile țăj
rănimii muncitoare cunoștințele privitoare la
aceste lucrări, de importanță deosebită pen«
tru dezvoltarea pomiculturii noastre.
Ing. GRIGORE M MIHAESCU
Un nou dicționar ruso-romîn
De curînd a apărut în Editura d; Stat
pentru dicționare străine și naționale din
U R.S.S. un dicționar ruso-romîn, alcă-
tuit de N. G. Corlățeanu și E. M. Russev.
Noul dicționar, care numără 1070 de
pagini și cuprinde 46000 de cuvinte, con-
stituie un prețios îndreptar lexic pentru
cadrele didactice, elevi și studenți, ca șl
pentru toți oamenii muncii din țara noas-
tră. El cuprinde nu numai cuvintele din
fondul principal de cuvinte, dar și ter-
meni din diferite ramuri ale științei, ale
tehnicii etc.
Dicționarul începe cu o scurtă prefață
în care sînt arătate criteriile și normele
după care s-au orientat autorii tn alcă-
tuirea lui, precum și principalele sarcini
ce și le-au pus.
La redactarea dicționarului s-a ținut
seama ca să se dea cuvintelor sau ex-
presiilor rusești echivalentul romînesc cît
mai precis In dicționar sint prezentate
un nurnăr însemnat de expresii idiomati-
ce, proverbe, zicale etc. care sînt date cu
sensul lor cît mai apropiat. Cuvintele ro-
mînești sint scrise după noile norme or-
tografice ale limbii romîne. Atît cuvin-
tele rusești cît și cele romînești sint ac-
centuate.
De un real folos pentru cei ce studia-
ză limba sînt tabelele gramaticale ale
limbi, ruse, alcătuite de docentul I M.
Pulkina. In 70 de pagini cuprinzlnd 59 de
tabele sînt expuse și sistematizate cele
mai importante chestiuni din morfologia
rusă.
Pentru profesorii de limba rusă, no-ul
d cționar va constitui un ajutor însem-
nat, contribuind la ridicarea calității pre-
dării, la îmbogățirea vocabularului ele-
vilor.
Existența noului dicționar va permite să
se îmbunătățească munca elevilor și stu-
denților de traducere cu dicționaru’. atît
In cadrul lecțiilor cît și al lecturii extra-
școlare.
„Nici în
C.A.R.-ul este o asocia-
ție benevolă a membrilor
de sindicat pentru acor-
darea tovărășească de a-
jutor reciproc. O astfel de
asociație a luat ființă șl
pe Ungă sindicatul mun-
citorilor din învățămînt
din raionul Muscel. Spre
deosebire de alte case de
ajutor reciproc din (ară,
C.A.R.-ul despre care este
vorba aici, spre ghinionul
lui, avea un specific im-
primat atit de propriul
său președinte, Nicolae
lonescu, cit și de fostul
președinte al sindicatului,
Nicolae Tudorache.
Clnd a fost uns ln anul
1950 președinte al sus-
amintitului sindicat, s-a
glndit tovarășul Nicolae
Tudorache că cel mai im-
portant lucru este o legă-
tură cit mal strînsă între
el și tovarășul Nicolae
lonescu, președintele ca-
sei de ajutor reciproc.
Numai așa putea
să
D	meargă treaba bine. Și
<<	Intr-adevăr, tovarășul pre-
W	ședințe a gindil just, căci
17	odată colaborarea pornită
>	treaba a mers bine, l-a
>	mers bine și tovarășului
j	Nico'ae numărul 1, de la
J	sindicat, i-a mers bine și
$>	tovarășului Nicola" numă-
77	rul 2, de la C.A R. Pen-
G	tru a pune in practică
;>	scopul casei de uiutor re-
«	ciproc, s-au glndit oame-
IC	nii că cel mai normal lu-
>	cru este să se ajute reci-
r	proc. Șl au început să se
C	ajute. Nicolae numărul 1
/	închidea ochii să nu va-
G	dă mina lungă a Iul Ni-
colae numărul 2. iar Nlco-
lae nr. 2 închidea
să nu vadă aceeași
formație la Nicolae
ochii
di-
nu-
mărul 1. Cum s-ar spune,
amlndoi închideau ochii și
deschideau casa de bani.
In schimb, cînd venea cîte
un învățător să solicite
un împrumut de cîteva
sute de lei, amlndoi ti în-
chideau gura. II priveau
pe solicitant cu duioșie,
ridicau din umeri, desfă-
. C.A.R., nici
I. Avlan
S. Rudeanu
ceau larg brațele șl sus-
pinau amarnic :
— N-avem fonduri, to-
vărășele I... Mai bine ți-ai
plăti cotizațiile I...
Trebuie să amintim că
ln specificul muncii aces-
tor doi președinți mal e-
xista o metodă foarte ori-
ginală : pentru a mări
fondul casei de ajutor re-
ciproc, ei nu se sfiau să
încaseze de citevn ori la
rînd cotizațiile de la mem-
brii C.A.R.-ului. Aceștia
plăteau cotizația de cite
trei șl patru cri pentru
ca cel doi Nicolae să poa-
tă lua odată șt bine...
Trebuie adăugat amă-
nuntul că această casă de
ajutor reciproc din Mus-
cel subvenționa cu fonduri
încă două case: rasa lui
Nicolae nr. 1 șl casa lui
Nicolae nr. 2	,
Și pentru că acești doi
președinți, pe lingă alte
însușiri (cum este, de pil-
dă, însușirea de fonduri),
au dovedit și bun simț,
și-au dat seama că totul
are o limită și că nu pot
ridica fiecare mai mult de
3—4 000 de lei odată (mai
ales că, așa cum am ară-
tat mai sus, atunci clnd
venea un învățător să so-
licite un împrumut de
două-trei sute, nu existau
fonduri). Au intervenit a-
ia căruță"
tuncl pe lîngă înțelegă-
toarele lor soții, care au
acceptat să primească și
ele cîte un împrumut de
clte trei-patru mii de lei
pe numele lor. Ba soțiile
au făcut și eforturi să-și
convingă rudele mal apro-
piate să ajute și ele pe cei
doi președinți ln rodnica
lor muncă de coiaborare.
Cum Insă fondul acesta
nu putea fl lichidat nu-
mai pe bază de împrumu-
turi, s-au glndit oamenii
să se ajute reciproc și
prin alte metode. Astfel
Nicolae numărul. 1 acorda
prime de mii de lei lui Ni-
colae numărul 2, precum
și soției acestuia, lor Ni-
colae numărul 2 proceda
ln același fel cu Nico-
lae nr I și cu respectiva
lui consoartă I...
Această colaborare fruc-
tuoasă a mers multă vre-
me atit datorită or cepeni
celor doi Nicolae, cit și
datorită existentei la sec-
ția financiară a C C at
Sindicatului Muncitorilor
din învățămînt a ctlorvo
gură-cască, care, prin ati-
tudinea lor de pcsivttnte,
au permis celor doi pre-
ședinți această activitate,
rodnică pentru pronride
lor case, dar pustiitoare
pentru casieria C.A.R.-
ului din Muscel.
lată însă că unii tova-
răși s-au dumirit, ce e
drept cam tîrziu, asupra
felului cum merge colabo-
rarea celor doi președinți...
Și n-au fost de acord cu
acest soi de co'nhor"r-‘
din fondurile C A.R. ulm.
Și cu toate că acești to
varăși aveau funcții mai
mici decît cei doi N’colae.
cu izbutit totuși, așa cum
grăiește și zicala din hă-
trlni, ca „buturuga mică
să răstoarne C A R -ul
mare” ...
Ceea ce a dat prilej a
pliefrii unei alte zii ale
bătrlncșt’. așa 'ă. In mo
meniul de față, cei doi
N<colae nu sint nici la
CAR, nici ln căruță.
Vor fl, desigur, tn altă
parte.
Redacția ți administrația; București, pir. Spini Haret nr. 12, Telefon 4.24.00. Tiparul: .Co mbinatul Poligrafic Casa Scînteii „L V, Sta Hn*s București, plata ScIntelL