Proletari din toate tarile, uniți-va! Organ al Ministerului Invatamî ntului și al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din învățămînt ANUL VII Nr. 310 4 PAGINI, 25 BANI Vineri 18 martie 1955 SĂ RIDICĂM NIVELUL MUNCII PE PARCELELE EXPERIMENTALE ȘCOLARE Prin sarcinile trasate In Proiectul numai că au cîștigat dragoste și interes pentru munca agricolă, dar au devenit ei înșiși adevărati propagandiști ai metodelor agrotehnice înaintate. Elevii clase- lor V—VII de la multe școli, ca cele din sa- tul lonășenl, comuna Trușești, regiunea Su- ceava sau din comuna Podul Iloaiei, regiu- nea Iași, au reușit să-i convingă pe pă- rinții tor de necesitatea selecționării semin- țelor, de necesitatea verificării puterii lor de germinație. Pentru a ține pas cu viața, cu ritmul din ce Ln ce mal rapid pe care il ia dezvoltarea agriculturii tn țara noastră — In acest an, școala trebuie să-și intensifice și mai mult eforturile în munca de înarmare a elevilor, cu cunoștințe șl deprinderi agrotehnice. Mă- surile luate în privința aceasta de unele secții de învățămînt regionale și raionale, de unele cercuri pedagogice și de unele co- lective didactice din școli dovedesc o justă orientare In rezolvarea acestei probleme. Secția de învățămînt a regiunii Pitești, de pildă, organizează la sfîrșitul acestei luni o consfătuire a profesorilor de științe naturale care predau în școlile de 7 ani din mediul sătesc. Obiectivul principal al acestei con- sfătuiri II constituie popularizarea șl extinde- rea exiperienței pozitive a profesorilor de ști- ințe naturale care au știut să facă din ac- tivitatea pe parcela experimentală un mijloc principal de înarmare a elevilor cu cunoș- tințe practice agricole înaintate, In vederea obținerii de producțh sporite la ha De ase- menea, secția de învățămînt a orașului Iași, dorind să ajute cadrele didactice să desfă- șoare lucrări practice cu elevii pe parcela ex-. perimentală la nivelul cerut de programa școlară, a cerut sprijinul colaboratorilor Institutului agronomic din Iași care țin conferințe urmate de lucrări practice cu teme privitoare la agricultură, legumicultura, pomicultură etc. O inițiativă demnă de urmat a luat șl cer- cul pedagogic al profesorilor de științe natu- rale din raionul Sibiu In cadrul ședinței pe care au avut-o acum de curînd. cei flral buni profesori de științe naturale din raion au ex- pus planurile lor de muncă pe parcela exre rimeutală, au dat îndrumări celorlalte cadre didactice cu priviie la felul cum să organi- zeze munca pe parcela experimentală, ținînd seama de condițiile obiective existente. In multe școli din raioanele Tirgu- Jiu și Novaci din regiunea Craiova s-au în- tocmit planurile de cultură, s-au cărat îngră- șăminte pe parcelele experimentale, s-au amenajat platforme pentru răsadnițe calde s-au făcut cuburi nutritive, s-au organizat lucrări de verificare a puterii de germinare a semințelor. In unele regiuni șl raioane mal e- ---- --- . o -------------- 10 ani de la înființarea Universității „Bolyai" Marți, 15 martie, în sala mică a palatu- lui cultural din Tg. Mureș a avut Ioc con ferința intitulată „Lupta partidului nostru pentru egalitatea în drepturi și colaborare! frățească Intre poporul romîn și minorității- naționale" ținută de prof univ. Banyal Lasz lo, rectorul Universității „Bolyai" din Cluj. Aceasta a fost prima conferință din ciclul de conferințe organizate la Tg. Mureș de conducerea Universității „Bolyai" din Cluj xistă însă destule școli care nici pînă a- cum nu au parcele experimentale, deoarece unele organe aîe puterii locale de stat ma- nifestă o atitudine condamnabilă de dezin- teres față de această problemă. Aceste or- gane nu-și dau seama că a neglija proble- mele practicii agricole in școală înseamnă, de fapt, a crea piedici In pregătirea tinerilor pentru viitoarea lor muncă în agricultură. Astfel, multe școli, ca cele din satele Baia de Fier șl Poienari raionul Novaci, nu au reușit nici în acest an să obțină parcele experimentale. Alte organe ale puterii locale de stat se achită în mod formal de această sarcină, dînd șco- lilor terenuri depărtate sau necorespunzătoa- re. Dar sînt și școli, ca cele de 7 ani din co- munele Turcinești și Somănești, raionul Tîr- gu-Jiu, școala de 7 ani din comuna Ciocirlia de Jos, raionul Medgidia, care, deși au tere- nuri, nu au luat nici o măsură în vederea pregătirii acestor terenuri pentru lucrările practice de primăvară. O greșeală frecventă în activitatea școlilor, care trebuie înlăturată neapărat, o consti- tuie faptul că unii învățători și profesori nu întJeg că parcela experimentală trebuie să asigure materialul practic demonstra- tiv necesar lecțiilor de științe naturale. Ei întocmesc planuri de cultură după propria 1or inspirație, fără a ține seama de plantele și lucrările indicate de programă, fără a res- pecta condițiile de climă și de sol ale comu- nei, fără a căuta să ajute elevii, și prin ei țărănimea muncitoare, In cultivarea plante- lor specifice regiunii respective. Trebuie combătută de asemenea atitudinea aepior cadre didactice care muncesc cu inte- res pînă la sfîrșitul anului școlar și care manifestă apoi o totală delăsare în timpul verii, lipsind elevii de posibilitatea de a în- țelege valoarea utilizării metodelor înaintate. Pintru înlăturarea tuturor acestor lipsuri, este necesar ca In fiecare școală să se ia măsuri imediate pentru asigurarea terenuri- lor acolo unde încă nu ș-a făcut acest lucru, Iar colectivele pedagogice să analizeze cu toata seriozitatea planul de muncă întocmit pentru activitatea pe parcela experimentală. Trebuie să fie clar că activitatea pe parcela experimentală nu este numai o problemă a școlilor sătești, ci a tuturor școlilor de cultură generală. De această muncă răspund toate cadrele didactice ale școlii, dar ln primul rînd profesorul de științe naturale și directorul. învățătorii și profesorii trebuie să-i obiș- nuiască pe elevi să-și noteze pe caiete obser- vațiile importante cu privire 1a dezvoltarea plantelor, să tragă concluzii pe baza acestor observatii. In același timp, cadrele didactice trebuie să urmărească îndeaproape înarmarea elevilor ou deprinderi practice agrotehnice care să le dea posibilitatea să participe cu succes la diferite munci agricole în gospo- dăria părintească sau pe terenurile gospo- dăriei agricole colective sau de stat Aplicînd cu elevii cunoștințele predate tn cadrul lecțiilor de științele naturii, de bio- logie, cadrele didactice trebuie să dea intre- gii activități practice desfășurate pe par- cela experimentală un bogat conținut educa- tiv. Antrenîndu-I la aceste lucrări, învățăto- rii și profesorii trebuie să dezvolte la elevi dragoste și interes pentru munca agricolă, să le dezvolte dorința de a ajunge ei înșiși fruntași ai recoltelor bogate în comuna lor, să le trezească bucuria de a contribui la munca de răspindire a metodelor agrotehnice înaintate. In acest scop, în planificarea ac- tivității pe parcelă trebuie să se pună un accent deosebit pe munca de propagandă în mijlocul țărănimii muncitoare, popularizîn- du-se rezultatele obținute prin aplicarea me- todelor agrotehnice înaintate. O atenție deosebită trebuie să acorde con- ținutului acestei munci organele de tnvăță- mînt și sindicale, consiliile și cercurile peda- gogice. Secțiile de învățămînt regionale și raionale, ca și comitetele sindicale regionale și raionale trebuie să urmărească îndeaproa- pe popularizarea și extinderea experienței po- zitive doblndite Ir anii trecuți și în acest a.n școlar de către cadrele fruntașe. Organi- zlnd consfătuiri de producție, lecții deschise, in te •asistențe, demonstrații practice In cadrul cercurilor pedagogice chiar la școlile care obțin rezultate bune In lucrările organizate pe parcela experimentală, organele de învă- țămint și sindicale vor da învățătorilor și profesorilor posibilitatea să desfășoare o muncă mult mal interesantă și mai cores- punzătoare cerințelor ce stau în fa a școlii. In același scop este necesar ca secțiile de învățămînt și organele sindicale să asigure cadrelor didactice o bogată documentație, punîndu-le la dispoziție materialul bibliogra- fic necesar, ajutîndu-le să cunoască experien- ța pedagogilor fruntași, a unităților agri- cole socialiste din raion și regiune, a frun- tașilor recoltelor bogate. Totodată ele tre- buie să realizeze o strînsă legătură între în- vățătorii și profesorii care predau științele naturale șl cadrele de specialiști în agricul- tură din regiune șl raion, să asigure spri- jinul institutelor de cercetări agronomice, precum și al facultăților de biologie unde sint înscriși învățătorii care Urmează cursurile fără frecvență. Presa locală și ga-, zetde de perete din școli pot fi folosite, de asemenea, ca un bun mijloc de popularizare a experiențelor pozitive, de combaterea atitu- dinilor de delăsare, de combatere a muncii formale, lipsite de orizont, care nu duce la o aplicare sistematică a cunoștințelor bm- logice în practică, la înarmarea elevilor cu deprinderi practice utile. P.in Îndeplinirea perseverentă a unor ast- fel de măsuri, învățătorii și profesorii vor putea să răspundă cu cinste sarcinilor ce revin școlii în vederea dezvoltării agricul- turii noastre. și filiala S.RS.C. din Regiunea Autonomă Maghiară, cu prilejul .aniversării a 10 ani Je la înființarea Universității „Bolyai" din Cluj, care se va sărbători în acest an. In cadrul acestui ciclu vor mai avea loc con- ferințe ținute de profesori universitari de la Universitatea „Bolyai", care vor trata atît probleme ale cercetării științifice și ele cul- turii, cit șt rezultate ale activității universi- tății în cei 10 ani de la Înființare. ★ Alături de toți oamenii cinstiți din țara noastră. învățătorii șt profesorii își pun semnăturile pe Apelul de la Viena, întă- rindu-și munca în școală, contribuind la înflorirea invățămîntului nostru. Zilele trecute, în sala festivă, frumos pavoazată a Facultății Muncitorești din Oradea s-au adunat cadrele didactice și studenții facultății. Printre cei care au luat cuvîntul cu acest prilej a fost și prof. Corola Horea care a spus intre altele: „Am urmărit în presă și am ascultat de- clarațiile scrise sau rostite de acei ce au semnat pină acum în țara noastră Apelul de la Viena ln sufletul meu, ele au știr- nit un ecou puternic. Sînt alături de lup- tătorii pentru pace și mă simt fericită că numărul semnăturilor crește și cu semnătura mea. Trebuie să spun răspicat că sintem împotriva provocatorilor la război, că luptăm pentru viață, nu pen- tru moarte". Printre semnăturile depuse de locui- torii raionului Caracal se numără și ace- lea ale cadrelor didactice și ale elevilor de la școala pedagogică de fete din o- rașul Caracal. Cu prilejul semnării Ape- lului, numeroase profesoare și eleve ale acestei școli au luat cuvîntul pentru a în- fiera cu indignare uneltirile cercurilor imperialiste în vederea dezlănțuirii unui război atomic. Cadrele didactice și-au luat angajamentul de a ridica munca din școală la un nivel înalt, pentru a pregăti învățătoare capabile să contribuie cu suc- ces la opera de culturalizare a maselor, la educarea copiilor tn spiritul dragostei pentru patrie, al luptei hoTărlte pentru pace. Cu prilejul semnării Apelului de la Viena in comuna Piscu, regiunea Galați, Propagandiști ai metodelor înaintate Cadrele didactice din comuna Solonț, regiunea Bacău, desfășoară o largă propagandă agricolă în rindurile țăra- nilor muncitori. îndrumați îndeapteape de către organizația de partid, învățătorii și pro- fesorii din această comună contribuie din plin la buna desfășurare a activității cercu- rilor agrotehnice. Datorită conținutului bogat și concret al conferințelor șl discuțiilor care se duc tn ca- drul acestor cercuri, numărul țăranilor mun- citori participanti a atins cifra de 275. Mulți țărani muncitori discută activ pe marginea conferințelor, împărtășind experiența lor. In urma conferinței „Despre cultura porumbu- lui", de pildă, țăranul muncitor ten Popa a confirmat justețea celor expuse tn conferință, arătintF rezultatele deosebite pe care le-a ob- ținut el ln cultivarea porumbului prin folosi- rea metodei insămințării tn cuiburi dispuse in patrat și a prășitului de trei ori fără a face mușuroi. Cu prilejul fiecărei conferințe țăranii mun- citori din comuna Solonț învață noi șl noi metode și procedee de muncă pentru dezvol- tarea producției agricole. Ei sînt hotăriți să muncească cu sirg pentru a contribui la ob- ținerea In acest an a unei recolte de 10.000.000 tone grîu și porumb. Ascultînd sfaturile agrotehnice ale cadre- lor didactice și ale celorlalți propagandiști ai metodelor agrotehnice Înaintate, țăranii mun- citori din comuna Solonț au făcut toate pre-- gătirile pentru Începerea insămintărilor de primăvară. GHEORGHE GRECU comuna Solonț, regiunea Bacău Activitatea agrotehnică a elevilor Îndrumați îndeaproape de învățătorii și profesorii lor, elevii școlii de 7 ani din comuna Arhiud, raionul Bistrița, regiu- nea Cluj, au adus la școală cîteva lădite și cite o sută de boabe din toate cerealele pe care părinții lor le vor insămința in primăva- ra aceasta. Ei au făcut la școală mai multe probe de germinație: au pus unele lădite cu I semințe in camere neîncălzite, iar altele în camere încălzite, unele au fost udate cu re gularitate, iar altele udate foarte mult sau deloc; apoi elevii au plantat unele semințe la adincimea necesară și altele la o adîncimc mai mare După iiicolțirea semințelor, elevii au înțeles cum se produce germinația, care este adincimea potrivită pentru insăm'nțare, care este timpul necesar incolțirii și ce can titate de semințe este necesară pentru asi- gurarea unei recolte bogate. Înarmați cu învățămintele obținute din a- ceste experiențe, cit și din celelalte sfaturi primite de la învățătorii și profesorii lor. elevii sprijină munca pe care o duc cadrele didactice pentru lămurirea țărănimii mun citoare cu privire la pregătirea semințelor și a uneltelor și cu privire la îngrijirea ani malelor de muncă, pentru ca lucrările agri cole de primăvară să înceapă la timp și să se desfășoare tn bune conditiuni- MIHAll. ARSENE învățător școala de 7 ani din comuna Arhiud raionul Blstrl(a învățătorul lorgu Sava a spus: „Impe- rialiștii vor să dezlănțuie un nou măcel mondial, să întrebuințeze energia atomică in scopuri de război. Popoarele lumii m- t'egi condamnă cu minie intențiile crimi- nale ale imperialiștilor, semnind Apelul Consiliului Mondial al Păcii". „Eu mă gindesc la războiul atomic pe care vor să-l dezlănțuie imperialiștii — a spus Alexandra Alexandrov, învățătoare la școala elementară „M.la 2.3“ din raionul Tulcea. Din copilărie am cunoscut viața de mizerie din trecut, la fel ca și părin- ții mei care erau exploatați pină la singe, ' muncind din greu pămîntul moșierilor. Astăzi însă sînt fericită. Nu de mult om terminat școala pedagogică cu l'mba de predare rusă și acum sin' învățătoare în satul „Mila 23". Profesiunea mea îmi este dragă. Pentru a apăra munca noastră pașnică, pentru a opri mina ațițătorilor la război, semnez cu toată convingerea Apelul de la Viena", In orașul Piatra Neamț au fost orga- nizate 100 de echipe pentru stringerea de semnături pe Apelul de la Viena. Prin- tre echipele fruntașe este și aceea con- dusă de profesorul Valeriu Stupcanu. In- trind în locuința gospodinei Popa Gafita. membrii echipei au invitat la discuții și pe vecinii gazdei: S Ștefan, Vqsite Pu- rice și Elisabeta Coman. Toți cei p'ezenți eu semnat Apelul, hotăriți să apere cuce- ririle regimului nostru democrat-popular. Recent, a avut loc la școala medie pen- tru tineretul muncitoresc din lași o a- dunare a profesorilor și elevilor, îg scopul semnării Apelului de la Viena. Directorul școlii, prof. I. Sumer, a vorbit desore ra- portul prezentat de V. M. Molotov la re- centa sesiune a Sovietului Suprem al U R.S.S. Au luat cuvîntul apoi numeroși profesori șl elevi care și-au exprimat do- rința lor de pace, hotărîrea de a lupta pentru apărarea ei. S-a adresai apoi o moțiune către Comitetul permanent pen- tru apărarea păcii din R.P.R., după care profesorii și elevii au semnat Apelul. Elevii vor petrece Zilele acestea, elevii școlilor noastre își petrec vacanța de primăvară. Direcțiile școlilor, cadrele didactice, organizațiile U.T.M și de pionieri au luat măsuri pentru a da copiilor posibilitatea să petreacă o va- canță cit mai plăcută și mai folositoare. Elevii școlilor din raionul ,,1 Mai“ al ora- șului București vor participa, în timpul va- canței, la numeroase acțiuni atractive și in- teresante. Astfel, în multe școli din raion vor avea loc pregătiri pentru concursurile școlare de coruri. Majoritatea școlilor din raion vor organiza cu elevii vizite la muzee și expoziții, vizionări de filme și spectacole, excursii cu teme strîns legate de conținutul procesului de învățămînt. De pildă, elevele școlii de 7 ani nr- 33 și ale școlii medii nr. 10 vor vizita Muzeul Romîno-Rus, Muzeul de istorie natu- rală „Grigore Antipa", Muzeul de artă al R.P.R Cadrele didactice de la școala medie nr 10 de fete au organizat vizionarea în colectiv de către eleve a unor filme documen- tare, precum și o excursie la gospodăria agri- colă de stat „RoȘia" de la Băneasa, unde e- levele vor avea prilejul să cunoască crescă- toria de păsări și cea de iepuri. ln mijlocul țărănimii muncitoare Învățătorii ți profesorii școlii de 7 ani practică, pentru a strînge legătura Intre d»; comuna Rătești, raionul Topolo- școală și producția agricolă, un grup de veni, regiunea Pitești, sprijină activ cadre didactice și-au condus elevii la secto- gospodăriile agricole colective și întovără- șirile din comuna lor și din satele vecine. Pentru a lega cunoștințele teoretice, căpă- tate de elevi in clasă, de practica zilnică a muncilor agricole și pentru a dezvolta in- teresul și dragostea copiilor față de munca ln agricultură, cadrele didactice de la acea- stă școală au mobilizat elevii să participe la munca ln grădina de zarzavat a gospodă riej agricole colective din Rătești. De ase- menea, au contribuit la organizarea în a- ceastă gospodărie a unui colț roșu, a cărui activitate continuă so sprijine permanent. In satul Rătești-Furduești, cadrele didac- tice și elevii ,au sprijinit acțiunea de în- ființare a întovărășirii agricole „Cel de al doilea Congres al P.M.R.", pe care o ajută acum activ în pregătirea și desfășurarea muncilor agricole. Pentru a lega cunoștințele teoretice de In laboratorul dt chimia ftzlcală al Universității „Bolyai" din Cluj. Pentru apărarea păcii în lume Rezultate tot mai Intre 11 șl 13 martie a avut loc la Viena ședința Biroului Consiliului Mondial al Păcii. In cadrul acestei ședințe au fost examinate problemele legate de desfășurarea unei campanii mondiale împotriva pregătirii unui război atomic și de ținerea la Helsinki Intre 22 șl 25 mai 1955 a unei Adunări Mondiale a reprezentanților forțelor iubitoare de pace. Hotărîrile adoptate cu prilejul acestei ședințe — „Pentru o Adunare Mondială a repre- zentanților forțelor iubitoare de pace" și „Declarația Biroului Consiliului Mondial al Păcii” — au o mare Însemnătate in vederea intensificării luptei popoarelor pentru prein- tlmpinarea războiului atomic, pentru apărarea păcii ln lume. Biroul Consiliului Mondial al Păcii atrage atenția că în ultimul timp o serie de eve- nimente internaționale au făcut să crească primejdia unui război atomic. Popoarele iubitoare de pace nu pot să nu țină seama de asemenea evenimente cum sint hotărlrile Consiliului uniunii nord-alllantice cu privire la folosirea armei atomice, planurile de re- militarizare a Germaniei occidentale, participarea Angliei la producția de arme atomice, acțiunile agresive ale S.U.A. In Extremul Orient, evenimente care arată în chip limpede uneltirile dușmanilor păcii șl securității popoarelor. Cercurile agresive vor să Împingă omenirea într-un război atomic distrugător. In acest scop cercurile conducătoare din S.U.A. și Anglia fac declarații provocatoare, războinice, împotriva voinței popoarelor lor proprii. Așa cum se subliniază într-unul din documentele adoptate de Biroul Consi- liului Mondial al Păcii, datorită acestei politici primejdioase, 1n Ioc de a se pune energia atomică în slujba păcii, se merge pe linia acumulării de stocuri de arme atomice; In toc de a se proceda la dezarmare, se creează noi blocuri militare; in loc de a duce tratative și a ajunge la o înțelegere, se proferă amenințări șl se ațlță ura. Biroul Consiliului Mondial al Păcii cheamă popoarele să lupte cu toată energia de care sînt capabile pentru punerea în afara legii a tuturor armelor de exterminare In masă, să ceară distrugerea armei nucleare, să ceară dezarmarea generală și asigurarea securi- tății pentru toți, respectarea suveranității șl drepturilor fiecărei națiuni. In acest scop Consiliul Mondial al Păcii invită pe reprezentanții forțelor iubitoare de pace din toate țările să se întrunească la 22 mai la Helsinki intr-o Adunare Mondială pentru a discuta liber problemele urgente ale luptei pentru pace. Cu încredere in viitor, oamenii cinstiți din toate țările semnează Apelul de la Viena convinși că prin forța lor unită pot să pună frîu agresorilor. Faptul că Uniunea Sovietică — apărătoarea consiyzventă a cauzei păcii — deține astăzi superioritatea atît in domeniul folosirii pașnice a energiei atomice cit și 1n acela al armelor atomice, dă popoarelor siguranță în lupta 1or nobilă pentru pace. Campania pentru stringerea semnăturilor pe Apelul de la Viena constituie o puternică bătălie împotriva pregătirii războiului atomic. Ea reprezintă un sever avertisment de care maniacii războiri jî atomic nu vor putea să nu țină seama. „Popoarele — se spune in Declarația Biroului Consiliului Mondial al Păcii — pot să-și manifeste atitudinea for de condamnare cu atita hotărîre, Incit nici un guvern să nu îndrăznească să nu țină seama de ea". Campania pentru stringerea de semnături pe istoricul Apel de la Viena se și desfă- șoară in 41 de țări. In Franța șl Anglia, in italia și Japonia, in India, Siria și alte multe țări crește zi de zi numărul celor care semnind Apelul afirmă hotărîrea lor de a lupta pentru pace, împotriva războiului. Un sprijin unanim găsește Apelul de la Viena în rîndurile popoarelor țărilor lagă- rului socialist. In R P. Chineză numai în 25 de zile au fost strînse aproape 200 milioane de semnături. In U.R.S.S. deschiderea campaniei de strîngere a semnăturilor va avea loc la I aprilie. încă de pe acum poporul sovietic își afirmă In mitinguri și adunări voința sa de a obține interzicerea armei atomice și de a dezvolta folosirea pașnică a energ'ei atomice. Campania de semnături pe Apelul Consiliului Mondial al Păcii se desfășoară în țara noastră într-o atmosferă de mare avînt patriotic. Pînă la 9 martie peste 8.770.000 de cetă- țeni ai patriei noastre își și depuseseră semnăturile lor pe acest important document. Muncitorii, țăranii muncitori, intelectualii din țara noastră ișl întăresc semnăturile depuse pe Apel prin noi succese 1n producție și in munca de întărire a patriei. Sutele de milioane de semnături puse pe Apelul de la Viena de oamenii cinstiți din toate colțurile lumii constituie o puternică chezășie a hotărîrii popoarelor de a zădărnici planurile tâlhărești ale maniacilor atomici, de a apăra pacea ln lume. --------:-----------------g-------------------------- Cadrele didactice de 1a școala medie nr. 1 din Ba- cău duc o muncă susținută pentru înarmarea elevilor cu cunoștințe temeinice. In acest scop, pedagogii folosesc me- tode variate de muncă și se străduiesc să studieze cît mai mult material documentar. Profesorii acordă o aten- ție deosebită confecționă- rii cu elevii a materialului didactic. Sub îndrumarea profesorilor de istorie șl de geografie, elevii au confec- ționat peste 50 de planșe șl hărți, care sint folosite cu succes în cadrul lecțiilor. Laboratorul de fizică șl chimie a fost de curînd rea- menajat și Îmbogățit cu u- nele aparate și planșe con- tecționate de elevi. In scopul ridicării nivelu- lui predării, în școală s-au organizat consfătuiri de pro- ducție, precum și unele lecții deschise. Deosebit de Intere- santă a fost consfătuirea ln bune cadrul căreia s-au discutat problemele predării istoriei. La obținerea unor rezultate bune ln pregătirea elevilor contribuie și legătura atrtn- să pe care o țin pedagogii cu părinții acestora. In ca- drul ședințelor pe clasă sau pe școală, învățătorii și pro- fesorii le arată părinților cum trebuie ^ă-și ajute copiii tn Îndeplinirea sarcinilor școla- re. A. MAIER o vacanță plăcuta Elevii școlilor din raionul ,,1 Mai" vor par ticipa de asemenea, în timpul vacanței,, ia diferite competiții sportive. La școala medie nr- 11 de băieți, de exemplu, se vor desfășu- ra două competiții sportive: una de volei, între clase ș< alta de baschet, între echipa școlii și echipele altor două școli medii din București. Ținînd seama de interesul cu care elevii participă, în timpul lor liber, la diferite acti- vită-ți practice, școala medie nr. 10 de fete a programat pentru timpul vacanței de pri- măvară și anumite lucrări practice pe parcela experimentală, iar la școala medie nr. 11 de băieți, echipe de elevi, împreună cu profesorii lor, vor repara și confecționa material didac- tic. Colectivele pedagogice au căutat să împle- tească In mod just aceste activități pentru a da elevilor posibilitatea să participe la acțiuni cît mai interesante dar care să nu-i obosească, cl dimpotrivă să-i ajute să-și refacă puterile pentru a putea să învețe cu mai multă perse- verență în ultima perioadă a anului școlar. TUDOR RADULESCU ru] mecanic al gospodăriei agricole de stat din comuna Rătești. Elevii au vizitat ate- lierele mecanice, parcul de mașini și trac- toare și depozitele de carburanți și materiale ale stațiunii, au ajutat la demontarea și mon- tarea diferitelor motoare și mașini agricole. Acum, sub îndrumarea cadrelor didactice, elevii fac probe de germinație și răsadnițe în gospodăriile părinților lor. lucrează pe terenul de experiență al școlii și pe terenul experimental al sfatului popular și al că- minului cultural din comună. Roadele acestor acțiuni, organizate și conduse de cadrele didactice, se oglindesc tn cunoștințele și deprinderile tot mai temei- nice ale elevilor șl în creșterea interesului acestora pentru munca In agricultură. Prof. Em. ȚURCAȘIU corn. Rătești, raionul Tojxrloveni Succese in munca da alfabetizare In anul 1950 erau în satul Zorile din raionul Lugoj peste 400 de neștiutori de carte. Pentru a asigura condițiile necesare lichidării analfabetismului pină la l noiembrie 1955, învățătorii din sat au mun- cit cu dragoste, perseverență șl pricepere, astfel incit în acest an școlar n-au rămas de alfabetizat decit 26 neștiutori de carte, toți cuprinși in anul H Munca Învățătorilor din satul Zorile n-s fost ușoară, deoarece analfabeții, mii ales la început, nu veneau regulat la cursuri. Fo- losind forme variate de agitație politică de masă — conferințe și serbări la căminul cul- tural, vizite la domiciliul cursantilor, pa- nouri, gazete de perete etc. — cadrele di- dactice au dus o muncă stăruitoare de lă- murire în rîndurile neștiutorilor de carte, arătindu-le însemnătatea și foloasele învă- țăturii. Cursurile de alfabetizare au fost organi- zate pe centre, fiecare învățător răspunzlnd de un centru. Cadrele didactice au primit un ajutor însemnat din partea organizațiilor locale. Comisia de alfabetizare, formată din reprezentanți ai organizațiilor de masă, a contribuit la asigurarea unei frecvențe regu- late și s-a interesat de buna desfășurare a cursurilor. De asemenea, comisia a analizat cu regularitate munca de alfabetizare, lulnd măsuri pentru înlăturarea lipsurilor și greu- tăților tnttmpinate. In munca de [redare a cunoștințelor, învă- țătorii au fost ajutați de instructorii volun- tari, îndeosebi utemiști, — cărora le dădeau îndrumările metodice necesare. Mulți dintre foștii neștiutori de cart» su continuat să ’nvețe și după terminarea cursurilor de alfabetizare. De exemplu, fosta analfabetă Maria Belie este astăzi elevă ln anul III la școala pedagogică din Sighet Muncind sub îndrumarea organizației de partid, cadrele didactice din comuna Zorile fși vor putea duce Ia îndeplinire cu cinsti sarcinile ce le revin cu privire la lichidarea neștiinței de carte. SILVESTRU EUSTAFIEV1CI directorul școlii elementare din comuna Zorile, raionul Lugoj în colaborare cu familia Cadrele didactice din orașul Piatra Neamț tin o strlnsă legătură cu părinții elevilor lor. Așa. de pildă, pe lîngă școala medie de fete nr 2 din acest oraș s-a constituit un comitet de pă- rinți care ajută cadrele didactice atît tn rezolvarea unor probleme ale procesului instructiv-educativ. cît si în rezolvarea problemelor gospodărești. In urma analizei făcute de către condu- cerea școlii asupra cauzelor rămfnerii în urmă la învățătură pe primul pătrar, co- lectivul de părinți se preocupă îndeaproa- pe de felul în care elevele își pregătesc temele acasă, de felul cum își folosesc timpul lor liber. Comitetul de părinți con- tribuie la întărirea bazei didadico-mate- rtale a școlii. îngriiindu-se de desfășura- rea lucrărilor de construcție, de aprovizio- narea școlii cu lemne și a internatului cu alimente. Cadrele didactice de la școala medie de fete din orașul Piatra Neamț desfășoa:ă o largă propagandă pedagogică tn rîndu- rile părinților. In cadrul lectoratului pen- tru părinți au fost prezentate recenzii a- supra operelor lui A S. Makarenko si a- sunra unor lucrări pedagogice. Prof. LUCIA VELEA t Fag. 2-a GAZETA ÎNVĂȚĂMÎNTULUI Educarea elevilor in spiritul dragostei față de patrie Dragostea Înflăcărată pentru patria sovie- tică, dorinja de a-și pune toate forțele și cunoștințele In slujba poporului, de a lupta statornic și cu fermitate pentru interesele patriei — toate aceste trăsături nobile sînt cultivate la elevii sovietici în procesul de in- vătămint. Pedagogii școiij sovietice au acu- mulai o însemnată experiență in munca de educare a tineretului în spiritul dragostei pentru patria sovietică și al internaționalis- mului proletar. învățătorii școlilor elementare folosesc pe scară largă obiectele de invațămim drept mijloace principale de educare a dragostei copiilor pentru patrie. La lecțiile de citire explicativă, de istorie, geografie și științele naturii li se dau copiilor multe exemple de activitate patriotică a oamenilor sovietici și a oamenilor înaintați din trecutul patriei so- vietice. învățătoarea L. K. Miteaghina, de la școa- la medie nr. 8 din orașul Saratov, dezvoltă dragostea copiilor pentru patria sovietică cu ajutorul povestirilor, al basmelor, al poeziilor, fabulelor, proverbelor și ghicitorilor. Ince pind din clasa întila, L. K. Miteaghina le vorbește copiilor, fntr-o formă accesibilă, despre puterea și măreția padriei . sovietice, despre grandioasele ei construcții, despre eroii care au apărat cu bărbăție cinstea și independența patriei în timpul Marelui Război pentru Apărarea Patriei, iar acum participă cu avlnt la construcția pașnică. Cartea de citire „Limba maternă" pentru clasa a doua cuprinde un material bogat pentru educarea copiilor în spiritul dragostei fată de patrie. învățătoarea L. K. Miteaghina folosește cu pricepere acest material pentru educația patriotică a copiilor. Incepînd din clasa a treia se desfășoară o muncă mai aprofundată de educare a copil lor In spiritul dragostei înflăcărate pentru patrie, deoarece școlarii din această clasă in- tră în organizația de pionieri. învățătoarea O. N. Guzenina, de la școala medie nr. 1 din orașul Gorki, pentru a a- dînci sentimentul de dragoste pentru patrie al elevilor din clasele a IlI-a și a IV-a, a împărțit întregul material din cartea „Limba maternă” într-o serie de grupe determinate din punct de vedele logic: material despre natura țării natale, despre grandioasele con strucții comuniste, despre prietenia popoare- lor sovietice, despre legăturile frățești ale oamenilor sovietici cu oamenii muncii din țările de democrație populară. Elevii deselor V—X, însușindu-și bazele științelor, Iși formează conștiința patriotică^ sentimentele și conduita. Ei se străduiesc sa devină cetățeni culti și instruiti, spre a aduce cit mal mult folos patriei lor Profesoara de limbă și literatură rusă Z. De obicei, activitatea elevilor în atelierul școlii este privită mai ales ca mijloc de formare a priceperilor și deprinderilor de muncă. Or, realizarea învățămîntului poli- tehnic presupune nu numai formarea de- prinderilor de muncă — ei și cunoașterea de către elevi a bazelor producției moder no. Experiența școlilor fruntașe arată că, dacă atelierul este bine utilat, iar activi- tatea dc inițiere a elevilor este organizată în modul cuvenit, munca lor în atelier poate deveni un mijloc de familiarizare concretă și efectivă a elevilor cu procesele de producție. Atelierul școlii medii nr. 6 din orașul Groznîi funcționează de ia începutul ace- stui an școlar. In asigurarea atelierului cu sculele și mașinlle-unelte necesare, școa- la a primit un ajutor însemnat din par- tea Rafinăriei de petrol din Groznîi, care patronează această școală. Atelierul ocupă un local spațios, este utilizat cu trei strun- guri de diferite tipuri, cu două mașini de găurit si un polizor. Pe patru mese sînt instalate 16 menghine de lăcătușerie. Ate- lierul a fost utilat de elevi, sub îndruma- rea unui pedagog-lnginer; ei au executat instalația electrică a mașinilor și localu- lui. au instalat menghinele, au făcut dula- puri, scaune etc. I. Marienko candidat în științe pedagogice M. Polosina, de la școala medie din Ste- galovsk, regiunea. Lipețk, folosește cu pri- cepere materialul lecțiilor de lectură literară in clasele V-rVIJ pentru educarea elevilor ln spiritul dragostei înflăcărate față de patrie Ea alege acest material nu numai dm ope- rele scriitorilor sovietici, ci și din operele scriitorilor ruși dinainte de revoluție. Stu- diind cu elevji operele lui L. N. Tolstoi — de exemplu fragmentul „Petia Rostov” din ro- manul „Război și Pace” — Z. M. Polosjna a dezvăluit io fața copiilor chipul adolescen- tului-patrtot care na rămas indiferent față de nenorocirile patriei atunci cînd asupra Rusiei au năvălit hoardele lui Napoleon, ci a luptat cu abnegație împreună cu întreg poporul pentru independenta ei națională. După citirea de către elevi a fragmentului, a avut loc o convorbire după următorul plan: Cine a fost Petia Rostov ? De ce a căutat el cu atîta fndîrjire să meargă pe front în pri- mul detașament ? Cum s-a simțit el în pri- mul detașament ? Ce exemplu a dat Petia în cel mai greu moment al luptei ? Ce pagube au adus și aduc popoarelor războaiele ? La sfîrșitul convorbirii, profesoara a arătat deosebirea dintre patriotismul poporului rus din Rusia prerevoluționară și patriotismul sovietic. Matineele și serile închinate sărbătorilor revoluționare. întîlnirile cu oamenii vestiți al patriei, conferințele cu cititorii, vizionările de filme și piese, excursiile la întreprinderi șl excursiile prin ținutul natal constituie un mijloc foarte însemnat de educare a elevi- lor în spiritul dragostei Înflăcărate pentru patria sovietică. Profesoara A. V. Derevenskova, de la școala medie nr. 15 din orașul Stalingrad, folosește pe scară largă locurile istorice și memorabile din oraș în scopul educării ele- vilor în spiritul patriotismului sovietic. Pro- fesoara a vizitat cu elevii săi muzeul în care sînt expuse materiale despre trecutul și pre- zentul orașului și casa sergentului Pavlov. Elevii au depus o coroană pe mormîntul tî- nărului erou Sașa Filippov, căzut în lupta cu dușmanii în timpul apărării Stalingradu- lui. De asemenea, ei au vizitat clădirile noi din orașul renăscut. La școala nr. 22 din orașul Sverdlovsk se desfășoară o interesantă muncă educativă pe biza cărții „Povestire despre Zoia și Șura”, de L. T, Kosmodemianskaia. Profesorii școlii au studiat bine această carte și au organizat două conferințe eu elevii din clasele V—VII și VIII—X. De asemenea, ei au organizat In atelierul școlii Membrii cercului sînt elevi din clasele VII-IX. Ei sînt Impărțiți în patru grupe, cîte 12—18 elevi în fiecare grupă. Munca principală în cerc este modelarea tehnică. ■ Fiecare grupă are im subiect propriu pen- tru modelare. Grupa Fa, bunăoară, con- struiește modelele unei instalatii de rafi- nare a petrolului, grupa a Il-a — modele de sonde, grupa a IlI-a — un parc de re- zervoare cu instalație de pompat, iar gru- pa a IV-a modelează o mașină ou aburi- Lecțiile au loc de două ori pe săptămînă, cîte două ore pentru fiecare grupă și au forma unor lecții de lucru manual. Peda- gogul organizează întîi o discuție teoreti- că, apoi repartizează temele între elevi șl le dă scurte instrucțiuni privitoare la exe- cutarea lucrărilor. Confecționarea modelelor începe cu ale- gerea materialului și încercarea lui. Cu acest prilej pedagogul, folosind scheme, tabele, desene și sprijinindu-se pe cunoș- tințele teoretice de chimie și de fizică ale elevilor, le comunică date cu privire la obținerea și îmbunătățirea cafttăfil diferi- telor metale, le vorbește despre proprietă- țile fizice, chimice, mecanice și tehnolo- gice ale metalelor, despre procedeele de pentru părinți o conferință cu tema: „Impor- tanța cărții ..Povestire despre Zoia și Șura” pentru educația școlarului sovietic”. Această studiere multilaterală a minunatei cărți a lui L. T. Kosmodemianskaia a ajutat școiij și părinților să întărească munca de educare a copiilor în spiritul devotamentului nețărmurit pentru patria lor. Organizațiile de pionieri și de cornsomol din școala sovietică sînt ajutoare active ale pedagogilor în munca de educație a școlari- lor în spiritul patriotismului sovietic Intra- rea școlarilor în organizația de pionieri și de cornsomol contribuie Ia dezvoltarea sen- timentelor patriotice după care ei incep să se conducă în comporiarea lor, în atitudinea lor față de învățătură și de munca obșteas- că. Adunările de pionieri Închinate eroilor ță- rii sovietice, adunările de cornsomol, munca obștească, corespondența cu școlarii din ță- rile de democrație populară, povestirile despre actele eroice ale pionierilor și comsomoliști- lor etc. sînt minunate mijloace de educare a școlarilor în spiritul patriotismului so- vietic. La școala nr. 615 din Moscova, bunăoară, au avut loc adunări de pionieri și de com- somol pline de conținut, închinate aniversării a 50 de ani de la nașterea înflăcăratului pa- triot — scriitorul N. Ostrovski. Aceste adu- nări au fost precedate de o intensă muncă pregătitoare: pionierii și comsomoliștii au vizitat Joouința-muzeu a scriitorului, au redactat gazete de perete, au alcă- tuit albume, au recitit operele scriitorului și operele pe care le-a iubit el. De aceea adu- nările s-au desfășurat cu multă însuflețire. Fiecare școlar dorea să semene măcar cît de puțin cu Nikolai Ostrovski, îndrăznețul luptător pentru o viață nouă. Cel mai eficace mijloc de educare a elevi- lor în spiritul dragostei pentru patrie este munca. In prezent, elevii școlii sovietice sînt antrenați pe scară largă să participe, după puterile lor, la munca In producție și la munca obștească. De exemplu, pionierii, comsomoliștii și toți elevii de la școala medie din Stegalovsk, re- giunea Lipețk, ajută în timpul verii colhozul local la strînsul recoltei, la distrugerea dău- nătorilor agriculturii, la îngrijirea livezilor colhoznice etc. Lucrtnd pe ogoarele colhoz- nice, elevii învață să iubească munca agri- colă, să nu irosească avutul obștesc, să iu- bească colhozul natal. Mulți dintre elevii acestei școli, terminlnd dasa a X-a, rămîn să muncească în colhoz, mărind prin munca lor gloria lui. Astfel, adîncind și lărgind pas cu pas munca educativă, pedagogii sovietici fac din elevi patrioti înflăcărați ai patriei socialiste. încercare a acestor proprietăți tn condițiile atelierului de producție. Apoi se face tra- sarea materialelor. Cu prilejul trasării elevii cunosc tot felul de instrumente de măsurat și trasat și principiile lor de funcționare (șublerul, transportorul, a- cul de trasat, punctatorul etc), precum și metodele de economisire a maierialelor. Ei învață să citească desenele tehnice, hărțile tehnologice etc. • După trasare, elevii trec la alegerea sculelor și fa ajustarea 'lor. Se aleg sculele și mașinile-unelte necesare pentru execu- tarea diferitelor piese ale modelelor. In sfîrșit, elevii trec la prelucrarea materia- lelor si la asamblarea pieselor confecțio- nate- Cu acest prilej ei își însușesc meto- de juste de muncă, diferite operațiuni și complexe de operațiuni. In felul acesta confecționarea modelelor reprezintă un sistem de lecții tn procesul cărora școlarii capătă deprinderi practice și au prilejul să cunoască tehnologia pre- lucrării metalelor, organizarea muncii, uneltele si obiectele de muncă. M. ACMALOV Repetarea sistemati- că a materiei de învă- țăniînt constituie una din cerințele principa- le ale didacticii sovie- tice. „Repetiția este mama învățăturii" — îi amintește pedagogul cu experiență profesorului începător. Materia studiată la lecțiile de matematică reprezintă un sistem armonios de cunoș- tințe, legate logic intre ete. Cunoașterea a- cestei materii in întregime are o importan- ță deosebită. Cunoștințele noi de matematică nu pot fl însușite cu succes dacă n-au fost însușite cunoștințele studiate anterior. Pen- tru demonstrarea oricărei teoreme, pentru rezolvarea cu succes a oricărei probleme de matematică, trebuie să posezi la perfecție în- treaga materie studiată mai înainte, să mo- bilizezi repede și să folosești, din întregul bagaj de cunoștințe însușite anterior, pe ace- lea de care ai nevoie in momentul respectiv. Elevul care și-a însușit slab materia din trecut seamănă cu un om care Se cațără pe o scară din care lipsesc unele trepte. Dacă numărul treptelor care lipsesc este mai mare, atunci urcușul pe această scară este lung și greu, iar uneori chiar imposibil. Profesorii aere au o experiență bogată în predarea matematicii acordă atenție cuve- nită recapitulării sistematice și fixării ma- teriei de învățămînt studiate. In școala so- vietică, recapitularea are diferite forme și se realizează în decursul întregului proces pedagogic. In practica pedagogică există cîteva meto- de de recapitulare a materiei. Una dintre ele este repetarea materiei de învățămînt cu pri- lejul trecerii la însușirea noilor cunoștințe. De pildă, atunci cînd se studiază asemăna ea triunghiurilor este firesc să amintim crite- riile de egalitate a triunghiurilor. Cînd stu- diem cu elevii numărul irațional, e bine să le amintim clasele numerelor studiate mai Înainte — numerele șirului natural, nume- rele fracționare și negative — și să le atra- gem atenția asupra împrejurărilor care au provocat introducerea unei noi clase a nu- merelor. Recapitularea materiei în procesul predării cunoștințelor noi are loc prin- folosirea teore- melor studiate anterior, a procedeelor și me- todelor legate de demonstrarea teoremelor și de rezolvarea problemelor. Recapitularea are loc șl cu prilejul Inte- rogării individuale a elevilor. După ce au PEDAGOGII FAC SCHIMB DE : EXPERIENȚA !In orașul Kirovabad a avut loc o conferinfă științifico- practică a cadrelor didactice j O mare parte din cuvintări ; au fost consacrate probleme- • lor învăfămintului politehnic ; in școli. Multe lucruri valc- • roase au putpt invăja pedago- i gii din referatele „Organiza- • rea excursiei la o stafiune viti- , colă de experimentare", pre- ; zentat de profesorul Nighian ; de la școala feroviară nr. 68. 1 „Experienfa instrucției poli- i tehnice in predarea fizicii" ; prezentat de profesorul Oga- i nov de la școala nr. 4 și , „Elementele lnvă(ămintului ; politehnic ln școala elemen ; tară", prezentat de profesa- . rul Gabbe de la școala nr, 25. CONSFĂTUIRE • DESPRE ORGANIZAREA * LECȚIEI - Colectivul școlii medii din ț Mehelinsk raionul Gumbe- " tovsk, R.S.S.A. Daghestan, T este format mal ales din pe- | dagogi tineri. Formele muncii î metodice in mijlocul acestor pedagogi sînt variate. Printre ele un loc de seamă îl ocupă consfătuirea despre organi- zarea lec(iei. Colectivul pedagogic s-a pregătit minuțios, încă de la începutul anului școlar, pen- tru această consfătuire, în cadrul căreia au fost demon- strate diferitele etape ale lecției. Profesoara Ulitina a arătat cum organizează ea pregătirea elevilor pentru în- Repetiția in procesul studierii matematicii in clasa a VIH-a N. Nikitin șeful sectarului de metodică a predării matematicii de la Instlitutul metodelor de învățămînt al Academiei de științe peda- gogica răspuns ța întrebările noastre, putem veri, fica ușor dacă șl-au însușit conștient șt te- meinic cunoștințele care, în mod firesc Șt logic, sint legate de materia lecției curente. La sfîritul lecției elevii fac, sub îndru- marea profesorului, bilanțul celor studiate, trag concluzii, fac generalizări. Un mijloc deosebit de eficace pentru fixa- rea cunoștințelor îl constituie rezolvarea problemelor. Cu prilejul rezolvării proble- melot elevul este nevoit să-și reamintească foarte multe cunoștințe studiate anterior, uneori chiar la alte obiecte de învățămînt, și să folosească tocmai ceea ce este nece- sar .pentru rezolvarea problemei respective. Bunăoară, se rezolvă următoarea proble- mă : „intr-un cerc, de aceeașj parte a Cen- trului, sînt duse două coarde paralele care determină arce de 60° șl 120°. Capetele coardelor sint unite prin segmente. Să se calculeze suprafața figurii obținute”. Elevul trebuie să-și reamintească cu ce este egală suprafața trapezului. Folosind teorema lui Pitagora, proprietățile unghiurilor la centru, proprietățile coardelor perpendiculare pe raze etc. el trebuie să calculeze lungi- mea bazelor trapezului, înălțimea lui, și nu- mai după aceea să calculeze suprafața tra. pezululi obținut. Cu acest prilej elevul va tre- bui să-și reamintească operațiile cu radicali și să folosească formula produsului sumei a. două numere prin diferența lor. Pentru consolidarea cunoștințelor studiate anterior și pentru stabilirea unor legătu.«l interne logice î-ntre diferitele elemente are o mare importantă recapitularea la sfîrșitul fie. cărei teme studiate. La sfîrșitul anului școlar, înainte de exa- mene. are o mare Importanță recapitularea după un sistem determinat a materiei stu- diate în cursul întregului an. In clasa a ceperea lecției. Profesorii Pa- hrutdinov și Habibov au im I părtășit experiența lor in or- ganizarea verificării temelor date pentru acasă. Pedagogii Macalova și Abdulaiev au arătat cum organizează ei interogarea orală a elevilor Profesorii Kovalenko, Ribal- co și Cruglova au vorbit despre diferitele etape ale expunerii și fixării noilor cunoștințe. In grădinița de copii din lasnaia PoDana, regiunea Kemerovo. VUI-a sînt prevăzute 1’6 lecții speciale pen- tru recapitularea dfe la sfîrșitul anului. Cu a- cest prilej se recoman- dă ea le- început, ■ ma- teria de învățămiînt să fie recapitulată în succesiunea ln care a fost studiată, și numai după aceea să li se facă cunoscut elevilor cuprinsul biletelor de examen, *n care mate- ria Studiată este prezentată într-o altă suc- cesiune. Recapitularea desfășurată succesiv în de- cursul întregului aij școlar asigură însușirea conștientă și temeinică a materiei. Pe lingă procedeele arătate mal sus, un rol important în consolidarea cunoștințelor 11 au lucrările practice, atit cele organizate ln clasă, cît și cele executate ln afara ei. Dăm cîteva exemple de probleme care .pot fi rezolvate în clasă și care contribuie la fixarea cunoștințelor studiate. De pildă, d.upă ce s-au studiat .procedeele de caicul al suprafețelor figurilor rectilinii, li se dau elevilor diferite figuri cu patru la- turi, din carton, și Ii se propune să calcu- leze suprafețele acestor figuri. Pentru aceas- ta el vor folosi numai rigla gradată. Pentru a îndeplini lucrarea ei trebuie să aplice for- mula lui Heron, să împartă figurile cu patru laturi triunghiuri, să măsoare laturile și să calculeze. Este bine să dăm aceeași fi- gură la mai mulți elevi, pentru că astfel a- vem posibilitatea să comparăm rezultatele obținute. Dacă vom aplica scara la figurile date, considerindu-le ca planuri ale unor parcele de pămînt, vom putea calcula suprafața unei pa rcele. Le propunem elevilor să arate cum ar pu- tea face o cutie (fără capac) dintr-o foaie de hîrtle dreptunghiulară, astfel Îneît ea să albă volumul cel ,mai mere. Se fac iarăși măsurători, se folosește formula, se fac cal- cule, care se înscriu In tabel, e.poi se con* struiește graficul, după care se stabilesc cu aproximație dimensiunile necesare. In timpuț activităților practice ln afara clasei, elevii execută lucrări legate de cal. cuiul suprafețelor unor parcele de pămînt. Astfel de lucrări se execută de multe ori cu ajutorul aparatelor de măsurat. Lucrările .practice constituie unu] dintre cele mal eficiente mijloace care contribuie la însușirea temeinică a cunoștințelor. WILRSS Despre pregătirea experiențelor pentru predarea opticii în școala de zece ani Pentru buna reușită a experiențelor de op- tică, profesorul de fizică trebuie să asigure un izvor de lumină potrivit și o bună centra- re a aparaturii. Demonstrarea experimenta- lă a principalelor fenomene de optică ce se studiază tn clasele a VH-ia și a X-a nu ne- cesită o aparatură complicată. Această a- paratură le-a fost trimisă școlilor de către Ministerul învățămîntului, sub forma unei colecții dc piese, denumită „Bancul optic șl accesoriile lui“. Ne propunem să prezentăm aci modul de utilizare a acestei colecții și să indicăm cum se poate construi o lam.pă bună pentru experiențele de optică. Colecția amjntită se compune dmtr-o și- nă bicoloră gradată în centimetri, care aju- tă la centrarea dispozitivului experimental, din mat multe suporturi de lentile, o măsu- ță reglabilă ca Înălțime, diverse diafragme, o sferă pentru fotimarea umbrei și penum- brei. Optica propriu zjsă este formată din trei lentile convergente, avîn.d distantele fo- cale respectiv de 5 cm.. 20 cm și 80 cm.( precum și din două lentile divergente, cu distanțele focale respectiv de -20 cm. și -30 cm.; se adaugă o oglindă plană și una sferică. Programa școlară cere ca elevii clasei a VII a să cunoască bine ce este raza de kt- m nă, adică un fascicol îngust de lumină, să cunoască fascicolul paralel, convergent șl di- ve gont, propagarea rectilinie a luminii, cu exp icarea fenomenelor de umbră, penumbră și eclipse. Urmează reflexia, luminii și legile ei cu aplicații la oglinzi plane și sferice, re- fraclia luminii cu aplicațiile el la lentile și in- strumente optice. Elevii clasei a X-a trebuie să cunoască, pe lingă aceasta, legile refrac- ției, reflexia totală, lama cu fețe plane și paralele, asociația lentilelor, instrumente op- tice mai complexe, prisma optică, descom- punerea și sinteza luminii, să posede unele noțiuni de optică fizică. Pentru demonstrarea experimentală a tu- turor acestor fenomene este nevoie, în pri- mul rfnd, să se realizeze un fascicol îngust și intens de lumină ; în al doilea r'nd, acest fascicol trebuie să fie făcut vizibil atlt pentru elevii din bănci, cît și pentru profesor, ca Conf, unlv. Nicolae Stâneicu să-l poată mînul. Fascicolul se obține cu o lampă, iar vizibilitatea fascicolului se reali- zează cu un ecran translucid, din sticlă lăp- toasă ori din hlrtie albă. Și mai ușor se poate obține acest fascicol cu ajutorul unui bec obișnuit, de 75 sau de fig- 1 100 W, dar cu filament linear, cum se găsesc în comerț. Dulia becului se fixează In fun- dul unui cilindru din tablă sau carton C (fig 1). Pe acest cilindru alunecă un ca- pac Ci, la capătul căruia șe poate fixa o len- tilă L, cu distanța focală de 20 cm, așa tn- cît distanța dintre filamentul becului și len- tilă să postă varia. Becul se așează așa ca filamentul său să fie orizontal șl paralel cu fanta lineară F, dintr-o diafragmă așeza- tă lingă lentila L. Ecranul translucid E se face dintr-o sticlă mată sau dintr-o coală albă de hârtie, întinsă bine pe un cadou de lemn, Ecranul se așează vertical, în așa fel îneît sa fie Intlinit pe toată kmgimea lui de către fascicolul A B de lumină, care lese din fanta orizontală F. Prin urma luminoasă lă- sată de fascicol pe ecran, fascicolul de lu- mină devine vizibil atît pentru profesor cît și pentru elevi, prin transparență. Ecranul de hîrtie dă o luminozitate mai puternică de- oît geamul mat. Fascicolul se reglează prin rotirea- ușoară a becului, într-o parte său alta, variind distanța dintre filament șl L ti jurul a 20 em., pînă ce fascicolul devine pa- ralel și are marginile clare. Dacă în locul fantei simple se pune diafragma cu fantă* trl.plă, se obține imaginea unui fascicol de raze. Cu acest dispozitiv se pot executa multe experiențe în .predarea lecțiilor de optică la clasele a VII-a și a X-a. De pildă, se pot arăta ușor fascicolele de lumină și propaga- rea rectilinie a razelor de lumină. Elevii văd direct pe ecranul E mersul razelor de lumină și propagarea lor rectilinie. Prin fanta sim- plă trece raza AB (fig. 1). Puntnd fanta triplă, elevii văd .pe ecran un fascicol de 3 raze. Apropiind sau depărtfnd cîte puțin lentila L de filamentul becului, fascicolul poate deveni paralel, convergent sau diver- gent. Dacă se acoperă fantele extreme cu sticlă roșie, fascicolul apare ca format din- tr-o rază centrală albă, mărginit de două raze roșii, așa âncît în cursul experiențelor poate fi urmărită fiecare rază tn parte. A- ceastă metodă de vizualizare a razelor de lumină prin difuzia produsă de un ecran translucid este mult mal intuitivă și mai simplă dedt metoda de a le face vizibile cu ajutorul fumului sau al prafului de cre- tă. Pentru a demonstra umbra și penumbra . se scoate capacul Q, se ia fanta r șl se primește lumina trimisă 8e bec pe ecranul E, așezat transversal pe fascicolul luminos, în calea căruia,, se așează sfera pentru umbră. Reflexia luminii se demonstrează tot cu a- jutorul dispozitivului montat ca în figura 1. In calea razelor se așează b oglindă plană, perpendiculară pe ecrab, ln locul lui Li ; se observă pe țcran cum se întorc razele de lu- mină. Rotind oglinda, se rotește și raza re- flectată pe ecran. Se repetă experiența, uti- lizînd fanta triplă: oglinda plană reflectă fascicolul, fără a-l modifica natura Reflexie pe oglinda concavă O se ponte face cum arată fig. 2 a, deoarece oglinda este rotundă șt nu se poate aplica perpendicular pe e- cranul E. Se poate proceda șl altfel. Se taie în ecran un dreptiinâftiî cu lățimea de 2 cm și cu lungimea de 55 cm.; Vi golul rămas se introduce pe jumătate oglinda și li se cere elevilor aă observe fenomenul, Modifi- cînd ușor distanta dintre fanta triplă și fi- lamentul lămpii, se obțin fascicole divergen- te eau convergente. Se constată că oglinda concavă schimbă natura fascicolului, ceea ce o face utilizabilă în tehnică la faruri și proiecție. Refracția luminii se demonstrează cu aju- torul unui bloc semicilindric din sticlă B (fig. 2 b). Acest bloc se folosește și în de- monstrarea reflexiei totale la clasa a X-a. El se așează ca în figura 2 c, cu fața pla- nă mult înclinată pe direcția razei de lu- mină. In lipsa unul asemenea bloc se poate folosi o lamă paralelipipedică din sticlă, cu care se poate demonstra și refracția prin lame ou fețe plane și paralele. Prin aceeași metodă li se arată elevilor refracția luminii prin lentile convergente și divergente. Se introduc pe rînd lentilele de 80 cm., 20 cm. și 5 cm. distanță focală, în tăietura D a ecranului (fig. 2 a) și se constată că cele 3 raze ale fascicolului dat de fanta triplă se strîng în focar (fig. 1). Conducem pe elevi să constate că lentila este mai convergentă, adică are focarul mai apropiat de lentilă, cînd f este mal mic, deci convergența lenti- lei este Inversul distanței focale. Se re- petă experiențele cu lentilele divergente — 30 em. și -20 cm. distanță focală — șl se constată că ele Împrăștie razele de lumină. Ca pregătire pentru predarea instrumente- lor optice demonstrăm, după aceeași metodă, asociația lentilelor. Pentru aceasta arătăm convergența lentilei de f=80 cm., apoi a celei de f=20 cm. și după aceea le alăturăm una de alta : sistemul format are convergen- ța Qgală cu suma convergențelor; procedăm la fel ou lentilele f-5 cm șl f=20 cm. A- sociind lentila de f=20 cm. cu cea de f”30 cm rezultă un sistem slab convergent; cea de f-=80 cm. cu cea de f= -20 cm. dau un sistem divergent, iar cea de f=20 cm aso- ciată cu cea de f= -20 cm dau un sistem afocal, ca o lamă cu fețe paralele. Formarea imaginilor în lentile se demon- strează fixînd lentilele în suporturile lor. cu ajutorul inelelor de sârmă, șl așezîndu-le de-a lungul șinei metalice gradate, Se fixează la- ma pe un suport la un capăt al șinei, apoi se așează suportul cu o fantă circulară, chiar lingă lampă. Mai departe, tot alături de șină se așează suportul cu lentile (de exem- plu, aceea ou f-=20 cm), iar mai departe, ecranul. Fanta circulară servește ca obiect, iar distanțele p și p' (de 1a obiect la len- tilă și de la aceasta la imagine] sînt date direct de gradațiile șinei bicolore. Se poate verifica astfel formula lentilelor, ca lucrare de laborator. Pentru distanțe p' mari ima- ginea se prinde pe un perete al clasei. In locul ecranului de lemn al aparatului se poate utiliza ecranul translucid, de hîrtle sau sticlă mată, ca imaginea să fie vizibilă pe ambele fețe. Dacă pe ecran nu se obțin imagini dare, atunci acoperim fața lentilei cu un disc de hlrtie, lăsînd numai o deschidere ou diame- trul de 1 om. Demonstrăm astfel și aberația de sfericitate a lentilelor. Principiul de funcționare a instrumentelor optice se poate demonstra folosind o lumi- nare ca obiect Pentru a arăta funcționarea microscopului ee așează suportul eu lumina- rea la capătul șinei, iar ma| departe, lingă șina gradată, suportul cu lentila f~5 cm., care va servi ca obiectiv. Reglăm distanța dintre luminare șl len- tila obiectiv și centrăm piesele așa ca să se obțină imaginea mărită și răsturnată a flăcării luminării pe ecranul așezat cam la 20 cm. de celălalt capăt al șinei. înlocuim ecranul cu un suport pe care se află lentila de f-20 cm., așezat cu 10 cm. mai departe de obiectiv decît fusese ecranul. Privind spre luminare prin această lentilă, care funcțio- nează ca ocular, vedem feștila luminării răsturnată și mult mărită, ca la un micro- scop. Elevii înțeleg limpede rostul celor două lentile ale unul microscop și modul lor de funcționare. Principiul lunetei se arată în mod asemă- nător, Ce obiectiv se folosește lentila cu f“20 cm-, așeztnd-o la o distanță de apro- ximativ 60 cm. de luminare. Prindem pe e- cran imaginea clară a luminării, reală, mai mică și răsturnată ; apoi îndepărtăm ecra- nul și așezăm în locul tui, cu circa 2 cm mai departe, suportul cu lentila ocular (a- ceea cu f“5 cm). Privind pr:n ocular, ve- dem Imaginea mărită a feștilei luminării. Prisma optică. Mersul razei de lumină fn- tr-o prismă se arată cu același dispozitiv .și prin aceeași metodă care &-au folosit pentru demonstrarea reflexiei luminii. Fanta simplă se acoperă ou sticlă roșie (sau celofan roșu), iar pe ecranul translucid E se așează pris- ma optică, în calea razei, ca în figura 2 d. Elevii observă direct refracția razei la intra- rea și ieșirea din iprismă, precum și deviația ei spre baza prismei. Rotind prisma în ju- rul muchiei sale, se demonstrează existența minimului de deviație. Dacă se înlătură, sti- cla colorată, se observă că raza de lumină albă, care intră în prismă, iese descompusă din prismă. Dispersia luminii se arată prolectînd spec- trul ,pe ecran sau pe perete. De-a lungul șinei se așează pe rînd : becul cu filament linear, pus așa fel ca filamentul să fie ve.tlcaî; lin- gă el se pune fanta simplă, așezată tot ver- tical, apoi lentila cu f“20 cm și în -fine măsuța reglabilă. Cu a'dtorul lentilei se proiectează pe ecran sau perete imagfnea clară a fantei, la aceeași distanță la care vom proiecte spectrul. Potrivim ca fante și filamentul să fie exact paralele, altfel nu se poate, obține Imaginea clară a fantei. Așe-^» zărn apoi prisma pe măsuța reglabilă și aducem în aipropierea lentilei, așa ca între^^^ fascicolul de lumină să treacă prin prismă. Pe ecran sau pe perete se obține spectrul, fără altă reglare. Intuim cu elevii unghiul de deviație, precum și devtlația minimă, prin rotirea prismei în jurul muchiei sale Dacă în calea fascicolului de Idmină se pun sti- cle colorate sau cuve de sticlă cu lichide co- lorate, în spectrul proiectat apar ț’ se ob- servă bandele de absorbție. In liinii mari, acestea sînt principalele ex- periențe care se pot executa cu banei’ .xptrr și accesoriile Iul, adică tocmai fenomenele' de bază ce se predau la optica geometrică. De- sigur, experiențele descrise de noi nu epui- zează posibilitățile de utilizare a aparatului la alte variante experimentale. In ceea ce privește experiențele de cțptcă. fizica la cla- sa a X-a, ele sînt ceva mai pretențioase; totuși, ele se pot executa cu dispozitive în- tocmite de pro'esor. Ește de la sine înțeles că experiențele de opt’cg trebuie făcute în- tr-o sală întiatecată, ceea ce se poate realiza cu puțin efort din partea profesorului. Este neapărat necesar să se asigure baza experimentală in prelarea fi- -ii. căci fără ajutorul experimentului predarea fizicii este^J abstractă' și nu poate duce decît la memo- rarea mecanică de legi și formule. Numai cu ajutordl’ experiențelor putem' eonii1'’'’” la formarea gindirii științifice a elevilor, GAZETA INVĂȚĂMÎNTULUI Paff. 3’11 y Viitorii învățători se pregătesc pentru a preda bine limba romînă Pentru continua întărire a muncii instructiv-educative Numeroase cadre didactica din școlile pe- dagogice acordă o deosebită atenție pregătirii elevilor pentru a putea șă predea bine limba romină in școlile în cere vor munci ca învă- țători. In acest scop. în multe școli pedago- gice profesorii au format un front comun de muncă pentru asigurarea unei exprimări co- recte, oraleși scrise, a elevilor, întocmind un program de măsuri a cărui îndeplinire este urmărită cu toată seriozitatea. De exemplu, într-o serie de școli pedagogice ca cele din București șl școala pedagogică din Călărași, li s-au dat elevilor. încă din' primele zile de școală, lucrări scrise, pentru e se putea cu- noaște din vreme greșelile caracteristice, go- lurile pe care le au .n cunoștințele lor. Ob- servațiile culese au fost trecute apoi în caie- tul special pentru evidența greșelilor, de care s-a ținut seama atît în pregătirea șj desfă- șurarea lecțiilor, cit și tn programarea lucră- rilor și a temelor pentru acasă Tovarășa profesoara de limba, romină de la școala pedagogică din Călărași, constat’.rid că elevele sale din anul 1 au serioase lipsuri în cunoștințele de ortografie și gramatică-, cu- noștințe ce trebuiau- Însușite tn clasele V— VII, le-a dat numeroase dictări cujxinzind texte prin care urmărea înlăturarea greșelilor constatate. De asemenea, le-a dat o serie de teme gramaticale a căror efectuare a contri- buit la consolidarea cunoștințelor respective. Corectind sistematic caietele elevelor, tova- rășa profesoară le atrăgea atenția asupra greșelilor făcute șî Ie Indica ce trebuie să repete și cum să repete. Unora dintre eleve le-a dat și teme suplimentare. Constatind cu prilejul corectării caietelor că unele eleve, chiar și cele din anul IV, nil scriu corect literele șl avlnd în vedere că «- ceste eleve, ca viitoare învățătoare, vor tre. bui să predea și scrierea literelor, le-a vor- bit despre efectul dăunător pe care fl are In școala de 4 ani un scris defectuos al învă- țătorului. -le-a dat îndrumări asupra exerci țiilor pe care trebuie să le facă pentru a.ș, forma o scriere corectă, a controlat șl tndru mat elevele tn efectuarea acestor exerciții. Profeșoril de limba romînă de la aceste școli pedagogice folosesc procedee variate pentru formarea unei exprimări orale corecte coerente și expresive a elevilor, pentru îm- bogățirea vocabularului lor. De exemplu, la școala pedagogică nr. 1 șl la școala peda- gogică de educatoare din București, ce șl la școala pedagogică din Călărași 11 s-a indicat elevilor,încă de la începutul anului școlar, ce cărți să citească In cadrul lecturii în afară de clasă- Această activitate a fost planificată pe luni și săptăm’nl Totodată, elevii au fost îndrumați' să-șl -întocmească Caiete speciale de recenzii, caiete-vocabular și caiete de compoziții creatoare, In același scop, s-au organizat convorbiri individuale cu elevii șl s-a întocmit un grafic de evidență a lecturi1 minimale ' Pentru dezvoltarea gustuțui elevilor pen tru citit, la aceste școli s-au organizat nu meroase recenzii, simpozioane, seri de basm fotomontaje literare, gazete literare, vltrim literare etc. prija neutru pregătirea temeinică a viito. rilbr învățători io ceea ce privește predarea limbii romină se oglindește șl tn preocupa rea pe care o eu cadrele didactice din aces te școli pedagogice de a îndruma elevii să fo losească în mod just materialul didactic le lecțiile .practice da gramatică șl -de citire Astfel elevii școlii pedagogice mixte nr 3 din București au fost îndrumați să foloseas că 1a citire șl gramatică un bogat ma teria-1 didactic confecțlopst de ei. De exemplu în predarea citlt-scrlsulul la clasa Tnttia e levli au folosit planșe cu desene. însoțite de cartonașe pe care sint scrise cuvintele re- prezentate in desenele de pe planțe, planșe cu. ilustrații sub care sînt scrise cuvinte din care lipsește litera învățată lin ziua curentă precum și cuvinte izolate scrise pe diferite cartonașe, cu ajutorul cărora copiii trebu iau să formeze1 diferite propoziții. Pe baze îndrumărilor primite elevii au obținut bbtțe rezultate mai ales 1n lecțiile In care neutru verificarea cunoștințelor copil- lor. au folosit cartonașe pe care erau scrise Din activitatea metodică a unei școli Dornici de a-ș) îmbunătăți activitatea În- vățătorii de la școala din comuna Borca, ra ionul Ceahlău dau o atenție deosebită muncii netodlce In acest scop s-a constituit in școală un colectiv care se ocupă de fusta >rganizare șl desfășurare a acestei munci Pe baza- unui plan de activitate care a fost alcătuit ■ încă de ta începutul anului școlar -•electivul organizează lunar ședințe In ca druLcăfora se țin lecții deschise și se pre rintă referate in legătură cu cele mal im Kirtante problema ale muncii instructive ducptive. Cu prilejui unei astfel de ședințe s-a pre zentat un referat Cu tema „Metode te pot । folosite In vederea dezvoltării deprinderile de calcul oral și scris'" după care e’urma o lecție deschisă de aritmetică la cțasa a Ii-a cu aceeași temă Deoarece tn' săptămtnflr care au precedat acestei ședințe au fost or ganizate Interasistențe le lecțiile de aritme tică, discuțiile ce au urmat au fost vH șl in teresante Particlpențh au făcut o serie d< 'bservațil juste tn legăturț cu formarea de jrinderilor de calcul ele elevilor, expuntn dnși totodată propria lor experiență In a «astă privință. In cadru! științelor cu Caracter metodi- -au divubit.de asemenea probleme privi toare ța formarea deprinderilor ortografier- ile elevilor Dună prezentarea releralulul cu această temă, ’nvățătoaree Marfa Popescu * inul la •■lesa Jț IV-a o lecție deschisă ,de rismatică Elevii «ceste! clase știu să șcrlr corect ș: să facă analiza gramaticală a u nui text Nivelul de cunoștințe a! elevilor ia limba rom’nă oglindește activitatea rod- nică a tovarășei învățătoare, care face cu Condiții mai bune de învățătură Zilele trecute s-a inaugurat noul inter- nat a! grupului școlar agricol din Turda. Clădirea modernă, cu două etaje, cu prinde opt dormitoare, opt vestiare, spălă- toare. două camere cu dușuri, băi. o in- diferite ordine ce urmau să tip executate de către cei care primeau aceste cartonașe. Tot pentru verificarea cunoștințelor, ca și pen- tru dezvoltarea atenției copiilor, elevii au fost îndrumați să folosească în lecțiile lor dialogurile, care antrenează întreaga clasă : ju-mătate din clasă primește cartonașe cu în- trebări, jumătate cu răspunsuri. Succese importante au obținut unii elev! și în predarea lecțiilor de citire la clasele a Il-a, a IlI-a șl a IV-a. El eu Ilustrat aceste lecții cu. planșe lucrate cu multă atenție șl pricepere. De pildă, au fost interesant ilus- trate de elevi bucățile de citire „Mănușa îm- blănită" și „Fata moșului cea cuminte". Ob- servînd planșele, copii) au reconstituit cu multă ușurință poveștile. Profesorii de limba romînă din aceste școli pedagogice au urmărit nu numai să-i con- vingă pe elevi de necesitatea folosirii mate- rialului didactic, ci au căutat să le formeze și deprinderea de a-1 întrebuința cu regulari- tate. Ca urmare, numeroși elevi se preocupă să folosească material didactic cît mai bogat în desfășurarea lecțiilor. Mulți dintre elevii, anului IV au și -început să-și confecționeze trusa de material didactic cu care vor lucra la școala unde își vor începe activitatea lor didactică. 0 atenție deosebită acordă unii profesori de limba romină din aceste școli pedagogice ți orientării viitorilor absolvenți asupra folosi- rii literaturii pentru cel mici. De exemplu, atît profesorii de limba romînă de la școlile pedagogice din București cît și cei de la școala pedagogică din Călărași eu căuta-t să-i convingă- pe elevi că de felul cum el (tor ști.să inițieze și-iă antreneze la lectură pe micii cititori va depinde în mare măsură -ezultatul muncii lor instructiv-educative. In acest scop, profesorii s-au preocupat să le facă cunoscute elevilor lor minunatele scri- eri pentru copii ale clasicilor noștri M. Eml- nescu, I. Creangă, I. Slavici, G. Coșbuc, B, Delavrancea, Al. Vlâhuță. cărțile pentru co- pil ale scriitorilor noștri contemporani, ale scriitorilor Clasici ruși și ele scriitorilor so. vietici, ca șl cele mal bune cărți pentru co- pii din literatura universală. Convinse că numai cunoscînd bine conținu- tul cărților și revistelor pentru copii, viitoa- rele absolvente vor reuși să le-folosească cu pricepere In activități le pe care le vor des- fășwa, cadrele didactice care predau limba romtnă la școala pedagogică de educatoare din București au luat măsuri pentru popu- larizarea tuturor publicațiilor literare noi pentru copii- Ele au amenajat în școală o vi- trină a cărților șl revistelor peptru copil, dind astfel elevelor posibilitatea să fie la curent cu tot ce apare In această direcție. Ele- vele nu numai că citesc cu plăcere cărțile recomandate, dar, ajutate de tovarășele profe- soare, ele discută și analizează în ce măsu- ră aceste cărți și publicații corespund Intere- selor copiilor, dacă țin seama de particulari- tățile lor de vîrstă, In ce măsură reușesc să-1 nsuflețeiscă pe copil, să Ie trezească dra- goste- pentru personajele prezentate Unele eleve scriif chiar lucrări originale pentru copii. Aceste lucrări sint discutate In cercul le creație literară. Iar cele reușite sînt pu- blicate tn gazeta literară a școlii. Pentru a le deprinde pe eleve cu meșteșugul scrisului centru cel mici șl pentru a le ajuta iă pătrundă mai bine conținutul unor scrieri oentru copii, s-a organizat în școală o lar- gă discuție asupra cărții „La cules de floare"; -le Vlrginla Anițescu. La această discuție a participat și autoarea. In curînd se vor dis- cuta. de asemenea în prezența autorilor, o serie de cărți pentru copii de Călin Gruia Șl t^ioara Cremene. Preocuparea perseverentă a colectivelor de nvățători și profesori de le aceste școli pe- lagogice de a ajuta elevii să-și însușească cunoștințele, - metodele șl procedeele de pre- dare a limbii romîne se reflectă în mare mă- sură atît In nivelul activității elevilor, cît șl tn dragostea și interesul pe care aceștia le manifestă față de Viitoarea lor profesiune. C. PR1CHEA șl G MUSCA elevii’ dictări, corectează cu regularitate ca- ietele lor, folosește fișele de evidență a gre- șelilor ortografice, se ocupă de fiecare elev n parte Cu prilejul unei alte ședințe, învățători! ie la școala din comuna Borca și-au concen. trat atenția asupra problemelor predării is- teriei Astfel, s-a organizat o lecție deschi- să de istorie cu tema „Războiul pentru cu- ■erlrea Independențe! de stat a Romîniei" Bine pregătită, această lecție a contribuit a Înarmarea elevilor cu cunoștințe noi, la •ducarea lor In spiritul patriotismului socia- list și el internaționalismului proletar. In iredarea lecției s-a folosit just materialul Fdactic. De asemenea pentru a ilustra mal bine Unele momente ale lecțlți învățătorul i citat unele fragmente din poeziile lui Alee- andri și Coșbuc despre războiul din 1877 fn cadrul aceleiași ședințe s-a prezentat eferatu! „Cum contribuie lecțiile de istorie la educarea elevilor în spiritul patriotismu- lui socialist". In discuțiile curtate pe margi- nea referatului șl a lecției, cadrele didactice au vorbit despre proprie lor experiență șl au prezentat diferite planșe scheme șl gra- ‘•ce pe care le folosesc la lecțiile de Istorie In ședințele ce vor urma, cadrele didac. iee de la școala din comuna Borca vor or- >aniza recenzia cărții .Lecția In-școala so- vietică", vo. discuta problema recapitulării riaterfei etc Discutarea In colectiv a unor jrdbleme importante din munca școli! a con. triboit la ridicarea nivelului predării, la Im bunătățțrea muncii de Instruire și educare a elevilor. EM1LIAN DlMIȚRIU firmerie cu 20 de paturi, un cabinet medi- ca!, camere pentru pedagogi, precum și o sufragerie cu o capacitate de 300 de locuri și o bucătărie model. In zilele de ,11, 12 și 13 martie a.c. e a- vut loc la Ministerul Invățămîntului o con- sfătuire în cadrul căreia au fost analizate re- zultatele muncii școlilor elementare și medii și a organelor în vă țăniîntului în prima ju- mătate a anului școlar și s-au trasat sar- cini cu privire la pregătirea examenelor șl a deschiderii noului an școlar. Faptul că la această consfătuire au participat pentru, pri- ma dată, pe lîngă .șefii ^ecțlilor regionale de învățămint, și șefii secțiilor raionale — care au o legătură nemijlocită, cu școlile, cu masa cadrelor didactice — precum și președinții . comitetelor sindicale regionale ale munci- torilor din învățămint, a fă'dut ca In consfă- tuire să fie ridicate problemele cele mat ar- zătoare ale muncii instructiv-educative, a dus Ia cunoașterea mai admcita a aspectelor e- sențiaie ale acestei manei. Atmosfera de seriozitate în care s-au des- fășurat lucrările, poziția justă a participan- tilor la discuții, care au privit problemele Invățămîntului drept probleme’ importante de «tat, discernămîntul și competența pe care le-au dovedit fn alegerea măsurilor și solu- țiilor, grija și devotamentul lor pentru ca- uza școlii pentru educația tineretului, dra- gostea pentru acest tineret au dovedit înal- tul simț de răspundere al cadrelor care con- duc și îndrumă munca școlilor. Cuvintele rostite la consfătuire de șefi' secțiilor de învățămint și de președinții co mitetelor sindicale s-au caracterizat printr-un ascuțit spirit critic șl autocritic. Prin semna larea curajoasă a neajunsurilor din Propria lor muncă și din munca ministerului, ce', care au luat cuvîntul au adus o contribuție im- portantă la cunoașterea concretă a princi palelor lipsuri ale invățămîntului. De o deosebită însemnătate este experiența împărtășită fn cadrul consfătuirii, sînt su- gestiile și propunerile participanților la dis- cuții care, arătînd concret cum au rezolvat ei problemele numeroase și complexe ridicate de activitatea vie a școlilor, au dat posibi- litatea generalizării multor metode bune de muncă. A Cu un interes deosebit au ascultat partl- cipanții la consfătuire referatul direcției ge- nerale a învățămîntului elementar și mediu și a educației preșcolare din Ministerul In- vățămîntului, în care a fost analizată activi- tatea școlilor de cultură generală șl a orga neloc de învățămint în prima jumătate a fi- nului școlar 1954—1955. Referatul a subliniat unele succese obținute în munca școlilor în această perioada': într-o serie de raioane (de exemplu tn raioanele lila, Topo- lovenl, Costeștf, Toplița, Cehul Silva- niei etc.) s-au făcut progrese în îndeplinirea obligativității învățămîntului elementar ge- neral ; prin raționalizarea rețelei școlilor de 7 ani s-au realizat unități școlare mai nuter- nice, făcindu-se posibilă o folosire mai justă a cadrelor didactice ; numărul celor, cuprinși în învățămîntul seral a crescut, ca urmare a înființării școlilor serale pentru tineretul muncitoresc șj sătesc; s-a îmbunătățit apro- vizionarea școlilor cu combustibil etc. In urma aplicării prevederilor Hotărîrii, partidu- lui și guvernului cu privire la ocrotirea co- piilor rămași fără părinți s-a îmbu- nătățit situația caselor de copii crescuți ' prin grija statului. In numeroase școli elementare s-a îmbună tățit scrierea elevilor, datorită introducerii caietelor cu liniatură specială. In clasele V X s-a pus un accent mai mare pe legătura dintre cunoștințele de gramatică și literatură S-a acordat o atenție mai mare decît In tre cuț înarmării elevilor cu priceperea de a a- plică în practică cunoștințele de matematică de fizică, de chimie, precum și înarmării lot cu cunoștințe agricole practice. Mulțf învă tători și profesori s-au- străduit, în .lecțiile lor, să formeze la elevi bazele concepției materialist-dialectice despre lume, să-i edu- ce în spiritul patriotismului socialist și a' internaționalismului proletar. Referatul a arătat însă că,, pe lîngă aces te succese, în munca școlilor , și a organelor învățămîntului mai există o serie de lipsuri deosebit de însemnate. In unele regiuni (Ba ia Mare, București, Cluj, Craiova) exist; încă un mare număr de .copii neșcolarizați datorită în mare parte faptului ca nu a-i ținut o evidență nominală a copiilor de vîr stă școlară. De asemenea, n-a .fost îndeplh nit planul de școlarizare la clasele V—Vil Elevii multor școli au cunoștințe nesatisfă cătoare un vocabular sărac, fac greșeli nu meroase de gramatică ȘÎ ortografie. Aceste lipsuri sînt determinate de faptul că nu s< acordă suficientă atenție explicări) cuvinte lor necunoscute elevilor, folosirii caietelor vocabular aplicării cunoștințelor de grame tlcă, corectării cu regularitate a temelor. 0 lipsă caracteristică multor școli este sche matismul cunoștințelor de matematică, fizi că. chimie ale elevilor, deoarece nu se acor dă suficientă atenție asigurării unei însușiri conștiente a acestor cunoștințe, legării lor de viață, de activitatea în producție. Se negii jează adeseori folosirea materialului didac tic, munca tn laborator, organizarea lucrări lor practice O cauză însemnată a acesta1 lipsuri este faptul că un număr mare de tn vățători tineri,1 fără 'experiență, care lucrează în învățămîntul elementar șl un număr de profesori fără pregătire de specialitate care predau la clasele V—VII nu luptă suficient pentru ridicarea continuă a nivelului loi profesional, pentru calificarea lor. Nu s-a încetățenit încă, în practica pedagogilor pre gătlrea temeinică pentru fiecare lecție tr parte. Una din greutățile pe care le înttmpină școlile tn înarmarea elevilor l!cu cunoștințe trainice este supraîncărcarea > programelor ș manualelor cu material de studiu. In acelaș timp, secțiile de învățămint nu asigură pesk tot îndeplinirea Instrucțiunilor mînisterulu cu privire la reducerea programelor șl ma nualelor Așa stau lucrurile, de exemplu, în tr-o serie de școli din regiunea Timișoara din raionul Piatra Neamț etc. In referat s-a arătat că lecțiile au adeseori un conținut educativ sărac, dovedind că pe- dagogii nu se preocupă de a Influența asu- pra sentimentelor șl conduitei elevilor. Uni' dlrigințl nesocotesc cu totul îndatorirea de a educa elevii tn spiritul dragostei și stime' pentru munca fizică, nu le formează deprin deri de conduită șl viață civilizată Mal sini tn școli mulți elevi care nu respectă regu Iile de purtare, suflă, copiază,'manifestă lip să de grijă față-de bunul obștesc Toate aceste lipsuri se datoresc. tn burtă măsură, și fap tului că munca educativă nu se bucură de atenția necesară din partea secțiilor de tn vățămînt. Problemele ridicate tn referat șl-au găsit un larg ecou în rfndurlle participanților la consfătuire Numărul mare al celor care s-au înscris la discuții precum și convorbirile însuflețite ce au avut loc tn fiecare pauză înainte de deschiderea ședințelor, au arătat dorința unanimă a celor prezenți de a face Consfătuirea de la Ministerul Invătăfntntului cunoscute problemele muncii lor, de a face propuneri concrete cit mal juste pentru îm- bunătățirea munci! tn viitor Majoritatea celor care -au luat cuvîntul au dovedit un adine simț de răspundere față de munca ce li s-a încredințat, precum și o justă orientare in rezolvarea problemelor, Datorită faptului că au venit pregătiți la această consfătuire, selectindu-și proble- mele după specificul raioanelor și. regiuni- lor în care muncesc, datorită .spiritului cri- tic și autocritic in. care .și-au: analizat activ vitatea, conducerea Ministerului Iți,vățămin- tului a putut cunoaște îndeaproape atlt rea- lizările obținute, cit și lipsurile și greutățile pe care le întîmpină învățătorii și profesori! din cele mai depărtate comune ;și cătune ale tării. Legali p'uternic de cadrele pe care le conduc și le fndrumează, inspectorii școlari regionali și raionali, ca și președinții comi- tetelor sindicale regionale au dat glas aici,, tn această mare adunare, tuturor discuțiilor învățătorilor și profesorilor, răspîndiți prin toate orașele și satele patriei. Un interes deosebit a ^ticnit. în masa par- ticipanților cuvîntul șefilor de secții ’ ale raioanelor cu condiții mal grefe. Ascultmdu-I cum îndeplinesc planul de școlarizare. Cum au alfabetizat zecj.de mii de neștiutori de carțe în comune formate din cătune răspîn- dite pe văile munților, la distanțe de 3—4 km., 'ți dădeai seama Intr-adevăr cum a crescut conștiința cadrelor noastre didactice în anii regimului de democrație populară. Tovarășii Aspect de hi consfătuire. Precup, șeful secției de tnvățămînt a raio- nului Sighet și Hurmuz, șeful secției de învă- tămînt a raionului Gurahonț, de pildă, au arătat metodele p^ care 1e-au folosit pentru a reduce cît mai mult numărul copiilor ne școlarizați. La sflrșitui pătrarului I al acestui an școlar. în raionul Sighet mai erau 1750 de eleVt neșcolarîzâțl’.' Condițiile grele din punct de vedere geografic ale acestui raion explicau în mare măsură numărul mare de copii rămași în afara școlii. Pe lîngă faptul că satele sînt răzlețite, există unele așezări , îmenești Ia distanță de 7—8 km departe de sat. Considerînd că îndeplinirea planului de jcolarizare este o sarcină de stat ce nu toate suferi amînare, secția de învățamînt a luat următoarele măsuri;. 4 ;întocmit o ev! lență precisă a elevilor neșcolarizați și a tri- mis-o și la regiune care știa acum cîți copi' neșcolarizatl sint In fiecare comună a raio- lului respectiv și care învățător răspunde de icolarizarea lor; pe baza acestei evidențt irganele de îndrumare șl control ale secție' aionale au putut urmări îndeaproape înde dinirea . planului de școlarizare, cu prilejul iecărei ieșiri pe teren. împletind această măsură cu repartizarea ustă a burselor și cu popularizarea metode 'or bune ale unor învățători și directori -de >coli, în ceea ce privește1 cupri-ntțerea tutu- ror copiilor de vîrstă școlară și menținerea unei frecvențe regulate, secția de . învăță- mînt a raionului Sighet reușit să reducă mult numărul -copiilor ce' rămăseseră "tn afara școlii. Acum mai există în raion nu- mai 113 copii neșcolarizați. De asemenea, cu toate condițiile grele, secția de învățămint a raionului Gurahonț a reușit să reducă nu mărul copiilor neșcolarizați la clașels I—IV la 63. Rezultate bune s-au obținut tn aceste ra Ioane și In munca de alfabetizare. In ra onul Sighet, de exemplu, deși la primul ie- rensămînt au fost înregistrați peste 20.000 le analfabeți, pînă acum au și fost alfabe- izați 91 % dintre el. O atenție deoșebltă au acordat vorbitorii -robiemelor legate de conținutul procesului le învățămint. De exemplu, tovarășul Co- nănescu. șeful Secției de învățămint a re- riunli Oradea, pornind de la cauzele care •xplică în mare măsură procentul destul' de idicat al elevilor rămași în urmă la învă țătură la limba romînă șl 1a matematică, a arătat formalismul care încă mar există fn predarea acestor’ discipline Cabinetul peda gogic al regiunii Oradea, ponstatînd că ma loritatea elevilor au un vocabulor redus, a îndrumat școlile din regiune să Introducă la fiecare clasă caiete de vocabular. Deș aceste caiete s-au introdus, deși multe dintre :le sînt controlate șl semnate de profesorii de limba romînă,, ele cuprind greșeli foarte țrosolane, necorectate, care arată atitudi nea cu totul formală a profesorilor de limba romtnă care au controlat aceste caiete, Chiar și în caietele de vocabular ale elevilor din 3nul III al școlilor pedagogice s-au găsit n dreptul cuvintelor explicații cu totul gre- șite, ceea ce îl face pe șeful secției de învă țămînt să se întrebe pe bună dreptate : cum vor preda acești elevi peste un an, cum vor 'mbogăți ei vocabularul copiilor de la cla- rele I-IV unde vor lucra ca învățător! ? Mulți vorbitori au analizat îndeaproape conținutul manualelor șl al programelor, sco- tînd Ia iveală serioase lipsuri atît în ceea cel privește conținutul lor, cît șt concordanța ce trebuie să existe între manuale și pro- grame. 8-au făcut propuneri deosebit de pre țioase, tn legătură cu îmbunătățirea planu Iul de învătămînt, cu îmbunătățirea muncii de elaborare a manualelor și programelor precum și cu restructurarea materiei după sistemul concentric De exemplu, tovarășul Vischl Arpad, șeful secției de învătămînt a raionului Hunedoara, a arătat că programa rea materiei după sistemul linear este foarte bună tn condițiile școlii de 10 ani generali or- tanță analizei gramaticale ca mijloc de dezvoltare a exprimării orale șl scrise a elevilor, insistindu-se în același timp a- supra stabilirii legăturilor necesare în predarea morfologiei și sintaxei. De ase- menea, ln metodică se subliniază rolul predării gramaticii în îmbogățirea voca- bularului elevilor, .precum și tn dezvol- tarea gîndirii lor logice. Indicațiile cu privire ta predarea no- țiunilor de gramatică și la analiza gra- maticală țin seama de materialul prevă- zut pentru lecțiile de citire in clasa res- pectivă. Se folosesc ca exemple strofe, versuri sau expresii din poeziile clasici- lor literaturii maghiare (Petdfi, Arany etc.) fragmente din proza literară ma- ghiară (Gârdonyi, Petelei, Tomorkeny etc.) subliniindu-se posibilitatea și nece sitatea de a se arăta, pe baza acestor exemple, frumusețea și bogăția limbii maghiare. în lucrare sînt prezentate o serie de tabele clar și sistematic întocmite, care vor contribui ța Îmbunătățirea planifi- cării lecțiilor, 1a predarea sistematică a gramaticii limbii maghiare. Astfel, este prezentat sub formă de tabel planul pre- dării gramaticii limbii maghiare în șco- lile elementare, precizîndu-se principalele noțiuni ce se învață în fiecare clasă la Ni se semnalează... La 10 ianuarie a.c- unul din învățătorii școlii de 7 ani din satul „Mila 23“, comuna Crișan, raionul Tulcea, a înmînat personal șe- fului secției de învățămînt a raionului rapor. tul de activitate al școlii pe pătrarul II- Dună două săptămîni, conducerea aceleiași școli primește de la secția de învățămînt e raio- nului Tulcea următoarea notă telefonică: „înaintați de urgență situația școlii pe pătra- rul îl. Contrariu severe sancțiuni". Secția raională de învățămînt are datoria să înlăture cu hotărîre din munca sa aseme- nea manifestări de birocratism- •ir încă de la începutul anului școlar — ne scrie tovarășul Ion Tîrnăveanu din comuna Țoga, raionul Gherla — studenții cursurilor fără frecvență de la Facultatea de filologie din București au primit din partea conducerii acestei facultăți instrucțiunile cu privire la organizarea cursurilor fără frecventă si teme, le de control Tot 1a începutul anului școlar am fost anunțați de facultate să trimitem cît mai urgent suma de 50 de lei pe numele to- varășei secretare Smaranda Popescu — su- mă ce reprezintă costul cursurilor necesare După principiul vaselor comunicante... Decanul: — De ce n or fi venind 1u crărilc dc control a's sludznț-Ior fără frec- vență ? învățătorul: — Dacă nu vin programele și cursurile... tră, prin frumoasa prezentare a muzici! populare, a dansurilor naționale și a coruri- lor. Sintem entuziasmați de nivelul înalt al celor două orchestre simfonice p-e care am avut prilejul să le auzim: Orchestra Ra- dio și Filarmonica de Stat. Putem .Invidia Bucureștiul pentru dirijori excelenți ca maestrul George Georgesou și tînărul di- rijor Edgar Gosma. In repetatele întîlniri pe care le-au avut în cadrul Uniunii compozitorilor, muzici- enii austrieci au avut prilejul Să se refere la dezvoltarea muzicii austriece și să cu- noască, în același timp, problemele muzi- cii din Republica Populară Romînă. Ne-am convins — declară oaspeții — de bogăția culturii romînești și de înflo- rirea ei și sperăm că vom menține și adin- ei prietenia pe oare am legat-o aici cu prilejul vizitei noastre. Muzica este un mijloc deosebit de însemnat pentru apro- pierea între popoare, căci ea e o limbă in- ternațională oare unește toate popoarele. In muzică sînt multe opere care spri- jină cauza prieteniei și a păcii. Și eu per- sonal — a spus prof. Otto Siegl — am convingerea că a te ocupa de muzică ser- vește mai bine cauza păcii decît a te ocupa de arme. fonetică, morfologie șl sintaxă. Tabelul demonstrează, în același timp, necesita tea predării concentrice a gramaticii In școala elementară șl arată posibilitatea lărgirii și adlncirii cunoștințelor de gra- matică ale elevilor în fiecare clasă, con- form dezvoltării posibilității lor de înțe- legere. Alte tabele prezintă sistematizarea cu- noștințelor cu privire la verb, predate ta clasa a III-a, cu privire'la analiza gra- maticală ln clasa a IV-a, cu privire la despărțirea cuvintelor ln silabe, la pre- zentarea unor reguli de ortografie etc. De asemenea, în metodică sint cuprin- se îndrumări concrete în privința desfă- șurării lecțiilor de gramatică, cu indica- rea diferitelor faze ale acestora. în pri- vința folosirii manualelor In predarea gra- maticii și in privința stabilirii și pregă- tirii temelor pentru însușirea și fixarea cunoștințelor predate, în privința recapi- tulării materiei, precum șl ta privința controlului sistematic și organizat a! cu- noștințelor elevilor. Un ajutor însemnat pentru învățătorii școlilor cu limba de predare maghiară 11 constituie îndrumările metodice concrete în legătură cu predarea diferitelor no- țiuni de gramatică prevăzute în progra- ma de învățămînt pentru clasele I—IV, înceipînd cu sunetele și silabele șl conți- nuînd cu diferite noțiuni morfologice și sintactice specifice limbii maghiare De asemenea, se prezintă planuri de lecții 1a baza întocmirii cărora a stet experiența unor cadre didactice fruntașe. O lipsă esențială a lucrării o consti- tuie prezentarea uneori prea teoretică a problemelor. De pildă. In tratarea sub- capitolului privitor la metodele de stu. diere a gramaticii nu se dau decît Indi- cații generale, lipsite de un caracter con- cret. In același timp, metodica nu oglin- dește ln suficientă măsură experiența po- zitivă a învățătorilor din școlile cu lim- ba de predare maghiară In ceea ce pri- vește înarmarea elevilor cu cunoștințe de gramatică. Colectivul de autori s-a bazat, în majoritatea cazurilor, pe experiența școlilor dintr-o singură regiune. Cu toate aceste lipsuri, metodica va contribui, fără îndoială, la îmbunătățirea predării gramaticii limbii maghiare In clasele I—IV. pregătirii noastre- Toate acestea m-au făcut să cred că tovarășii din conducerea Facultății de filologie din București au tras învățămin- tele necesare din lipsurile care au existat enul trecut tn organizarea cursurilor fără frecvență. Pînă la această dată nu am primit to- tuși nici un curs — deși am trimis suma respectivă pe adresa indicată. Din cele șase lucrări de control pe care le-am trimis facultății nu am primit Înapoi nici una. deșt ln instrucțiuni se opune, printre altele, că ele vor fi înapoiate studentului cu observațiile, îndrumările și cu notarea profesorului care le-a corectat Deșt am trimis nenumăra- te scrisori secretariatului facultății, nu am primit nici un răspuns. Toate acestea mă îndreptățesc să cred că Intre vorbele și faptele conducerii acestei facultăți există un foarte mare contrast. Pentru că nu sînt singurul student In a- ceastă situație, aș propune conducerii Facul- tății de filologie și tuturor acelora care se fac vino-vați de această stare de fapt, să privească ou mal multă răspundere problema calificării cadrelor didactice, a pregătirii stu- dentilor cursurilor fără frecventă-