Bii piefii prind glas. „Atențiune! A- C tentiune t Aici stafia locală de radiofi- / care! începem programul nostru cu cu- I vintul tovarășului Nicolae Răvaru, ță- / ran muncitor, care va arăta cum a cb- ț tinut o recoltă de 15000 kg. cartofi ) săpunuri la hectar!" Larma de pe uli- x fă s-a potolit. Megafoanele transmit f acum cuvintele rostite rar. cu chibzuia- \ lă. de acest fruntaș al recoltelor boga- ( te. Nicolae Răvaru arată cum, după ce \ a recoltat borceagul și trifoiul, a trans- / portat ne cîmp gunoiul de grajd, apoi j a dezmiriștit la o adincime de 5—8 ( cm. iar in toamnă, prin noiembrie, a ) făcut o arătură adincă de 18—20 cm S El vorbește despre osteneala pe care j și-a dat-o. despre metodele pe care le-a J folosit. <.M-am pregătit din vreme și \ pentru insămintările din primăvara a- ( ceasta continuă Nicolae Răvaru. } Am dus pe cîmp 10 care de gunoi de \ grajd, mi-am reparat uneltele și am se- S lectionat semințele. Sper că în anul C acesta voi obține o recoltă de 18.000 / kg. cartofi săpunari la hectar. Așa \ mi-au arătat tovarășii învățători care S predau la cursul agrotehnic" ... ) ...In recoltele bogate obținute de tă- > rănii muncitori din comuna Hărman, l raionul Stalin, în activitatea spornică ț a gospodăriei agricole colective, stă și turi. iar în comuna Manasia 3100. Cu ajutorul învă- țătorilor si profeso- rilor, comitetul raio- nal de luptă pentru pace a organizat Ia căminele culturale din raionul Urziceni peste 36 de adunări unde oamenii muncii au înfierat acțiunile războinice întreprinse de imperialiști, duș- mani ai vieții și fe- ricirii omenirii. ★ Dindu-și adeziunea la cauza păcii și condamnînd pe ațî- tătorii la război, ță- ranii muncitori și cadrele didactice din satul Someșgurușlău, raionul Jibou, sem- nează Apelul de la Viena cu încredere nețărmurită în forța de neînvins a lagă- rului păcii. Cei peste 150 de țărani munci- tori din acest sat, care s-au adunat de curînd într-un mi- ting, și-au exprimat hotărîrea de a întări prin activitatea lor de zi cu zi semnătu- rile depuse pe Apel- admirația față de luptătorii pentru pace din întreaga lume. Cu multă înflăcărare vorbește eleva Ana Maria Marinescu din clasa a VIII-e „C“ despre fruntașii producției din țara noas- tră, care contribuie din plin, prin munca lor, la apărarea păcii, despre oamenii sovietici, dîrzi apărători ai păcii în întreaga lume, despre lupta Raymondei Dien sau despre jert- fa acelei minunate femei care a fost Ethel Rosenberg. Nu e mult de cînd elevele și profesoarele școlii medii de fete nr. 8 au semnat Ape- lul de la Viena. Ele muncesc cu sîrg acum pentru a întări prin noi realizări această semnătură. Clasa VUI-a „C" a fost evidențiată pe școală la disciplină și învățătură. în ziua de 8 martie, elevele Mărgărint și Solomon din această clasă au primit note buhe la limba romînă. Ele și-au îndeplinit astfel angaja- mentul luat în cinstea Zilei Internaționale a Femeii. Ana Maria Marinescu, Lucia Ci- hodaru, Galina Alexe și Dornnica Popescu, din aceeași clasă, sînt fruntașe la învățătură, au numai note de „5“ și „4" la toate obiec- tele. Fiecare din cele 36 de eleve ale clasei a VIILa „C" poartă cu mîndrie, pe braț, o banderolă roșie cu inscripția „S“ (de servi- ciu pe școală). Fetele din clasa a VlII-a „C“ țin ordine pe coridoare și în sălile de curs pină intră profesoarele la lecțji, creînd astfel condiții bune de muncă. Ele își înde- plinesc cu conștiinciozitate sarcinile, stră- duindu-se să întărească prin fapte semnă- tura lor pe Apelul de la Viena. Dar exemplul clasei a VIII a „C“ nu este singurul. Tovarășa directoare a școlii vor- bește cu îndreptățită mîndrie și despre clasa a X-a „A“ unde sint cinci fruntașe Ia în- vățătură care au la toate materiile numai media „5“. „Nici o corijentă, nici o repetentă pe pă- trarele III și IV“. Aceasta este lozinca pe care o poți întîlni la toate clasele școlii me- dii de fete nr. 8. Părăsind clădirea școlii, ai parcă un sen- timent de siguranță că acest angajament va fi îndeplinit, pentru că în această școală se muncește bine, pentru că într-adevăr aici, la locul lor de muncă, profesoarele șl elevele școlii știu să întărească prin fapte, prin rea- lizări semnătura pe Apelul de la Viena, sem- nătura care Înseamnă un angajament solemn de participare activă la lupta pentru pace, pentru viață. E. DAN Învățătorii satului o părticică a muncii rodnice pe care învățătorii și profesorii o depun pentru înflorirea comunei lor. In munca din școală. în acțiunea pentru lichidarea neștiintei de carte, în înarmarea țărani- lor muncitori cu cunoștințe agrotehnice înaintate, la căminul cultural, la cursu- rile populare de limba rusă — învă- țătorii și profesorii școlilor din Hăr- man înscriu mereu pe răbojul activită- ții lor noi realizări în lupta pentru ri- dicarea nivelului material și cultural al țăranilor muncitori. Dar să lăsăm să vorbească faptele: • Numai ultimii zece ani din ret optsprezece de cînd tov. Dumitru l.atiș, directorul școlii de 7 ani cu limba de predare romînă, muncește pentru lumi- narea copiilor din comuna Hărman, sint ani înoitori. ani aducători de sa- tisfacții și bucurii. Numărul copiilor care vin la școală a crescut, s-a du- blat. Niciunui învățător sau profesor din comună nu i-a fost indiferent dacă fii. chiar și un singur copil nu venea la școală. Astăzi, cadrele’ didactice din Hărman pot raporta cu tnindrie: in comuna lor nici un copil de virstă șco- lară nu a rămas neșcolarizat. iar frecventa este de sută la sulă. La a- ceastă realizare contribuie și faptul că din inițiativa cadrelor didactice a luat ființă internatul scolii. a Dincolo de marginile comunei se întind ogoarele gospodăriilor agricole colective si de stat, pămîntul țăranilor muncitori individuali. îndeletnicirea principală a locuitorilor comunei este agricultura. Oare școala poate rămîne in afara vieții, izolată de toi ceea ce se petrece în jurul ei ? Nu — răspund acestei întrebări cadrele didactice din comuna Hărman. învățătorii și profe- sorii acordă o deosebită atenție înar- mării temeinice a elevilor cu cunoștin- țe agrotehnice. Pe parcelele experimen- tale ale școlilor cu limba de predare romînă și germană elevii învață me- todele agrotehnice pentru cultivarea Peste 8.770.000 cetățeni din patria noastră au semnat pînă acum Apelul de la Viena Miercuri după-amiază a avut loc sub președinția acad. prof. P. Constantinescu-Iași, vicepreședinte al Comitetului Permanent pen- tru Apărarea Păcii din R.P.R., ședința Biroului Comitetului Perma- nent pentru Apărarea Păcii din R.P.R. In cadrul acestei ședințe, membrii biroului au analizat felul cum se desfășoară în țara noastră acțiunea de strîngere de semnături pe Apelul împotriva pregătirii războiului atomic. Pînă la 9 martie, în țara noastră, Apelul de Ia Viena a fost semnat de 8.770.803 cetățeni. Acțiunea de strîngere a semnăturilor continuă. Cetățenii patriei noastre își pun cu însuflețire semnăturile pe Apelul Consiliului Mondial al Păcii. (Agerpres) PENTRU VIITORUL LUMINOS grilă, au semnat educatoarele gră- diniței de copii „23 August" din Capi- tală Apelul Păcii. Prin munca lor de zi cu zi, ele luptă ca semnătura pe Apel să fie întări- tă prin fapte, edu- clnd cu dragoste copiii ce le-au fost încredințați. Alături de In seara zilei de 7 mar- tie, ln sala clubului „I- L. Caragiale" din orașul Medi- aș, peste 6000 de cetățeni de naționalitate germană s-au a- dunat pentru a protesta Îm- potriva manevrelor guvernu- lui de 1a Bonn, care urmă- rește remilitarizarea Germa- niei occidentale și permanen- tizarea scindării Germaniei. Vorbind despre sarcinile ce stau ln fața populației germane din orașul Mediaș, prof. dr. Arnold Komfeld a subliniat aportul pe care trebuie sâ-1 aducă în lupta pentru apărarea păcii șl în- tărirea patriei alături de în- tregul popor, toți germanii cinstiți care trăiesc azi ln R.P R. Preotul dr- Gustav Goc- kler, exprimindu-și indigna- rea față de manevrele ațltă- torilor la un nou război, a arătat că sarcina fiecărui german cinstit este de a apăra pacea, luptînd activ în acest scop împotriva pla- nurilor celor care vor să provoace un război atomic. Profesorul Gerhardt Won- principalelor culturi specifice raio- nului : porumbul, cartoful, sfecla de za- hăr. Aici copiii au însămintat cartofi în cuiburi așezate în patrat, au exe- cutat polenizarea artificială a porum- bului etc. Profesorii Maria Glăjaru, Laurenfiu Udreich și altii folosesc adeseori, tn lecțiile lor, exemple din munca ce se desfășoară la colectivă, la gospodăria agricolă de stat și la S.M.T. Cînd a predat lecția despre oxigen, de pildă, profesorul Laurentiu Udreich a orga- nizat cu elevii clasei a VII-a o vizită la S.M.T. Muncitorii S M.T-ului le-au arătat elevilor cum lucrează aparatele de sudat, cum se produce arderea oxi- genului. Cu acest prilej, fruntașii S.M.T.-ului, Gh Imrich si I. Stășescu, le-au povestit copiilor cum se desfă- șoară campania de reparare a unelte- lor agricole si cum s-au pus la punct tractoarele și semănătoarele, le-au a- rătat cum funcționează macaralele. E- levii ajută adese" gospodăriei agrico- le de stat la întreținerea grădinii de zarzavat, la îngrijirea răsadnițelor. După fiecare excursie de acest fel crește dragostea elevilor fată de mun- ca în agricultură. • Profesoara Maria Glăiaru. profe- sorul Alexandru Necrase si educatoa- rea Marliese Zakel au alfabetizat pină acum o sută de neștiutori de carte. O- dată cu alfabetizarea celor 20 de nești- utori de carte care urmează cursurile ln acest an. toii locuitorii comunei vor ști să scrie si să citească. • 42 de familii făceau parte la înce- put din gospodăria agricolă colectivă Astăzi, gospodăria numără 3i'O de fa- milii. La acest succes au contribuit și învățătorii si profesorii comunei. Pro- fesoarele Aurelia Latis și Victoria Chi- coș au organizat șezători in care ci- teau broșuri, vorbeau despre statutul model al colhozurilor din Uniunea So- vietică, despre succesele obținute de colectiviștii din tara noastră, convin- glnd țăranii muncitori despre avanta- întregul nostru popor ner, muncitorul Cr. Botsch de Ia întreprinderea „Parti- zanul păcii** ți a1ți partici- panti care au luat cuvlntul s-au declarat hotărit împo- triva reînvierii militarismu- lui german, pentru apărarea păcii, împotriva celor care vor să dezlănțuie un război atomic. A urmat apoi un program artistic dat de elevii școlii elementare cu limba de pre- dare germană din oraș și de corul cadrelor didactice care predau în limba germa- nă Ia școlile din Mediaș- jele gospodăriei agricole colective. Ca- drele didactice l.e vorbeau țăranilor muncitori și la statia de radioficare a comunei, convinglndu-i să apuce pe drumul nou al gospodăriei, agricole co- lective Si astăzi, cînd munca de lămurire a dat roade bogate, 'învățătorii și profe- sorii continuă să sprijine activitatea gospodăriei agricole colective. Alături ae inginerii agronomi. învățătorii șt profesorii, ca unii ce cunosc de ani de zile ogoarele comunei Hărman, pre- dau la cursurile agrotehnice de ia gos- podăria agricolă colectivă. !n mod spe- cial se ocupă cadrele didactice de foș- tii absolventi ai școlilor din comună, astăzi membri ai gospodăriei agricole colective. Astfel au ajuns fruntași în muncă foștii elevi ai școlii : l••an To- nii, Vasi/e Nan, Viorel Găetan. Hans Hedrig, Petru Meurer. Gheorgne Nan. decorat cu Medalia Muncii. La căminul cultural, al cărui direc- tor este profesorul Nicolae Ap-ndu, se desfeșoară o.bogntă activitate cultura- lă. Aici țăranii din comună admiră a- desea măiestria celor două echipe de dansuri de sub conducerea învățătoa- rei Ewa Ziegler și a profesoarei Aure- lia Micu. ascultă concertele date de fanfara țăranilor muncitori sau de cer ru' de 50 de persoane Cele peste 2000 dc volume ale biblio- tecii au devenit insuficiente nentru nu- mărul mare de cititori din comună. La căminul cultural, 40 de țărani munci- tori au invă'.at limba rusă la cursul condus de profesorul Alexandru Ne- crase. ★ învățătorii șl profesorii din. Comuna Hărman nu-și cruță puterile pentru a contribui la îndeplinirea nobilei lor mi- siuni. Ei îsi aduc contribuția la mersul înainte al patriei noastre pe calea cons- truirii socialismului, a făuririi unet vieți îmbelșugate- V. ANDREESCU < Pag. 2-a GAZETA INVĂȚĂMÎNTULUI Cum să-i învățăm pe elevi să rezolve problemele Această întrebare mi-a adresat-o nu de mult o tînără profesoară de matematică de la una din școlile orașului Kuibișev. Ea era a- niărîtă de faptul că la o lecție de geometrie în clasa a X-a, bunăoară, nu reușește să re- zolve decît o singură problemă grea sau două probleme de greutate mijlocie, iar dacă tre- buie să demonstreze o teoremă, atunci nu-i mai rămîne deloc timp pentru probleme. In mod obișnuit, ea le dă elevilor sa rezolve acasă o problemă sau două. Uneori, elevii nu reușesc să-și facă tema acasă și atunci aceste probleme trebuie rezolvate în clasă. Verificarea rezolvărilor în clasă ia mult timp. Ca urmare, elevii rezolvă în cursul rinei luni numai 15-16 probleme. In clasă există elevi buni, mijlocii și slabi. După care din el trebuie să ne orientăm ? Cum să asi- gurăm activitatea tuturor elevilor — și a celor buni și a celor slabi ? După părerea m;a, primul lucru de care trebuie să țină seama profesorul la rezolva- rea problemelor este trecerea succesivă de la ușor le greu, de la concret la abstract. S-ar pi rea că acesta este un adevăr cunoscut de toată lumea. Faptele arată însă că nu toți pedagogii țin seama di acest adevăr. Unii profesori rezolvă cu elevii problemele în or- dinea în care acestea sint așezate în manual, una după alta, fără să țină seama de greu- tatea diferită a rezolvării lor. Să luăm, de pildă, tema „Aflarea volumu- lui paralelipipedului oblic". In manualul de R;bkin sedau la această temă probleme de la nr. 44 la nr 55. Mai îmtîi se vor rezolva problemele nc. 49. 50 șl 51, care stat mai ușoare. Aici elevii învață să afle înăl- țimea paralelipipedului cînd se dă mu- chia și unghiul pe care-1 formează ea cu planul bazei. Apoi profesorul poate să varieze problemele, să dea nu numai un- ghiuri de 60° și de 45°, dar <1 de alte mă- rimi, să rezolve probleme ln care se aplică trigonometria. După aceea, el va ailcătul sin- gur o problemă simplă de aflare a volumului paralelipipedului și o va rezolva cu elevii pe caile geometrică și cu aplicarea trigonome- trie!. Numai după aceea se poate trece la rezolvarea problemelor mai grele, tacepind cu problema nr. 44. Bineînțeles că elevii mai buni la matematică vor lucra mai re- pede, dar în clasă nu vor exista elevi care să nu lucreze deloc. Cu totul altfel vor sta lucrurile dacă pro- blemele vor fi rezolvate tacepind cu nr. 44. Unui elev bun nu-i va fi greu să rezolve a- ceastă problemă, dar elevul mijlociu și cu atît mai mult elevul slab nu vor putea începe rezolvarea, ci vor aștepta ajutor. Problema nr. 45 este destul de grea și pentru elevii buni. Este clar că prin această metodă noi nu-i vom putea învăța pe toți elevii să rezolve problemele. In acest caz, elevii slabi încep să piardă încrederea în forțele lor, ajung ta situația de a depinde cu totul de elevii mai buni și, ta sfîrșit, se împacă cu gindul că nu știu să rezolva probleme. Noi ne plîn- gem de pasivitatea lor, fără a observa că aceasta este rodul metodei noastre. Pentru ©a toți elevii să rezolve mai multe probleme, eu personal practic următorul pro- cedeu : unele lecții le rezerv în întregime al- cătuirii planului amănunțit de dezvoltare a problemelor, exiplicind etapele rezolvării. Dau, bunăoară, următoarea problemă de ge- ometrie cu aplicarea trigonometrie! : „Baza piramidei «te un triunghi dreptunghic cu un unghi ascuțit egal cu alfa. Fiecare muchie laterală b este înclinată pe planul bazei, cu un unghi p. Să se afle volumul piramidei". N>u le cer însă elevilor să rezolve această ptoblema, ci le propun să facă numai dese- nul și să alcătuiască planul rezolvării ei. Nu toți elevii reușesc să execute desenul. De- termin prin întrebări ajutătoare specificul de. senului : fața laterală care trece prin ipote- nuză este perpendiculară pe planul bazei, înălțimea acesteia este înălțimea piramidei .de. După ce am stabilit metoda de rezolvare a acestei probleme șl am întocmit planul, trecem la a’cătuirea planului de rezolvare a unei probleme analoage, dar nu mai lucirăm cu fața laterală, ci cu ipotenuza. In proble- ma următoare, introducem raza cercului În- scris sau circumscris. In prealabil, folosind figura geometrică, arătăm particularitatea principală a acsstei piramide. In felul acesta reușim să analizăm la unele lecții nu una sau două, ci mai multe pro- bleme. La fel procedăm uneori și la lecțiile de algebră. De pildă, folosim unele lecții nu- mai pentru alcătuirea ecuațiilor după condi- țiile problemelor, fără a rezolv» aceste e- cuații, și reușim să cuprindem o mare va- rietate de ecuații și de probleme. Este important să facem ca elevul să vadă elementele principale de la care va porni rezolvarea problemei. Bunăoară, cu prilejul rezolvării problemelor arătate mai sus, e- levul trebuie să înțeleagă că, ta condițiile date, vtaful piramide! se proiectează pe pla- nul bazei In centrul cercului circumscris t deci trebuie căutat centrul cercului circum- scris triunghiului dreptunghic. Dar pentru a folosi o asemenea analiză « problemelor, ele trebuie alese ta mod spe- cial. Nu trebuie aă rszolvăm probleme ta tim- pi ătoare, oare nu au nici o legătură una cu alta. Pentru ca elevul să poată rezolva proble- ma, profesorul trebuie să se gîndească bine oe dificultăți se pot întîmpină în rezolvarea ei. Eu rezolv în prealabil toate problemele, chiar șl cele mal ușoar;, Înainte de a le da elevilor. Uneori se întîmplă ca șl Intr-o pro- blemă simplă să existe un element foarte important, asupra căruia trebuie neapărat să atragem atenția elevilor, deoarece altfel munca ]or va fi pierdută în zadar. Trebuie condamnată cu hotărtaz nepăsarea profeso- rului față de tema pe care o dă elevului și față de munca acestuia pentru rezolvarea el. Trebuie să avem în vedere tacă o regulă foarte importantă : dacă am comunicat ele- vilor vreo proprietate a figurii, nu ne putem limita numai la un singur caz unde se ține seama de această proprietate. După un timp oarecare, trebuie să apelăm la un nou caz analog. Profesorul trebuie să asigure legătura din- tre diferitele probleme, sa găsească în ele tot ce este comun și esențial. Pentru a-i învăța pe elevi să rezolve pro- bleme trebuie să rezolvăm cu ei probleme multe și variate. Dar această muncă nu va aduce roadele dorite dacă nu se va baza pe gîndirea matematică. A-i învăța pe elevi să rezolve probleme Înseamnă a-i învăța să gîndească, Iar a-i învăța să gîndească este posibil numai atunci cînd fiecare idee nouă este concretizată printr-un fapt real. De pildă, în clasa IX-a le vorbim elevilor despre criteriul de paralelism a două plan;. Elevii trebuie să ne arate concretizarea a- cestui criteriu, luînd ca exemplu sala de cla- să, prizma pe care o au in față. După a- ceea ei trebuie să se convingă, pe baza materialului didactic pregătit dinaint;, că dacă o dreaptă paralelă dintr-un plan este paralelă cu o dreaptă din alt plan, aceasta încă nu înseamnă că planele stat paralele. Ei trebuie să se convingă ta practică că dacă două drepte care se inter- sectează pe un plan sînt respectiv paralele cu două drepte care se intersectează pe al- tul, aceasta iarăși nu este o dovadă că cele dou-ă plane sînt paralele. După aceste ob- servații șl comparații, teorjma privitoare la criteriul de paralelism al dreptelor paralele va căpăta pentru elevii din clasa a IX-a o mare putere de convingere. In clasa a VUI-a le vorbim elevilor des- pre rădăcini străine Pentru mulți elevi a- ceastă noțiune de rădăcină străină cămine ceva tainic, prea puțin înțeîe’s, dacă ea nu le este prezentată în întreaga ei realitate materială. Elevul trebuie să știe cu precizie ce este rădăcina unei ecuații și de ce ecuația 3 x - 15 se transformă In identitate, ori care ar fi valoarea lui x prin înmulțirea am- belor părți ale ecuației cu 0, adică atunci cînd 3 x. 0 - 15, ecuația capătă un numSr infinit de rădăcini. Cu alte cuvinte, orice valoar: numerica a lui x este rădăcina ecu- ației a doua, dar toate aceste rădăcini, cu excepția unei singure valori, stat străine pentru prima ecuație. Profesorul propune cla- sei aă înmulțească ambele părți ele ecuației 3 x - 15 ou x și să apună dacă In cazul cînd introducem aici rădăcina străină, noua ecu- ație va căpăta rădăcini care nu satisfac prl- ma ecuație și dacă ec»tea stat străine pen- tru ea. Apoi înmulțim ambele părți ale ecua- ției cu x—3 sau cu x+3 șl propunem elevi- lor ca, fără a rezolva ecuațiile, să determine rădăcina străină. După aceea le cerem ele- vilor să înmulțească ambeta părți cu o ex- presie, cînd se va obține rădăcina 2,3, 1/3 etc Prin aceste exerciții îi facem pe elevi să înțeleagă noțiunea de rădăcină străină, apa- riția și pierderea ei. Trebuie să insist asu- pra necesității de a vorbi cu elevii !ntr-o limbă accesibilă. Putem răspunde deci, pe scurt, la Întreba- rea cum să-I învățăm pe elevi să rezolve probleme, în modul următor : pedagogul În- suși trebuie să rezolve problemele, să le gru- peze, să le clasifice după gradul de greu- tate, să le sintetizeze, să găsească tot ce este comun în ele, să extragă esențialul. Tre- buie să evităm șablonul și însușirea meca- nică de către etavi a rezolvării problemelor. O condiție importantă este oa pedagogul să-șl cunoască elevii și dificultățile pe oare le întîmpină aceștia. Principalul este ca pe- dagogul însuși să muncească neîntrerupt pen- tru perfecționarea măiestriei sale. In aceasta constă chezășia succesului în muncă. I. ȚLAF profesor emerit Schimb de experiență în predarea limbilor străine La Tornsc funcționează șase mari in- stituții de învățămînt superior. Aici stu- diază tineri și tinere din toate colturile Uniunii Sovietice, mai ales din orașele și regiunile Extremului Orient și ale Siberiei. Observațiile culese la examenele de admitere la limbile străine au arătat că in aceste instituții cerințele impuse candidatilor sint diferite. In legătură cu aceasta. în oraș s-a organizat o conferință științifico-practică asupra problemelor legăturii in muncă intre profesorii de limbi străine din școala medie și cei din școlile superioare. Conferința a fost deschisă prin refe- ratul prof. A. Dulzon, intitulat „Cu privire la bazele lingvistice ale predării limbilor străine". Metodistul institutu- lui de perfecționare a cadrelor didacti- ce, tov. I. Nagel, a zugrăvit in refera- tul său situația predării limbilor străine în școlile din orașul și regiunea Tomsc. Referatele tovarășilor G. Tivaniuc — „Scopurile și sarcinile studierii limbi- lor străine in instituțiile de învățămînt superior" — și N. Miahcova — „For- mele și metodele de muncă în predarea limbilor străine la instituțiile de învă- țămînt superior" — au arătat cadrelor didactice cum lucrează foștii lor elevi in instituțiile superioare. Un seminar la uzină S&cțla de învățămînt a raionului Dzerjlnski din orașul Novoșibirsk a organizat la uzina de mașini un se- minar practic, cu durata de o zi, pen- tru directorii școlilor de 7 ani ți ai școlilor medii. Scopul seminarului a fost studierea de către conducătorii institufulor de învățămînt a organizării producției la o mare întreprindere in- dustrială modernă . Participantă la seminar au ascultat beefii despre organizarea muncii, des- pre tehnica securității și despre protec- ția muncii în uzină. Apoi directorii de școli au vizitat atelierele întreprinderii și au cercetat utilajul lor. au urmărit funcționarea diferitelor mecanisme și agregate complexe, precum și întregul proces de producție — de la turnarea pieselor pînă la asamblarea mașinilor gata fabricate- Elevii școlii medii nr. 1 dta Kamensc, reg. Moscova, și-au construit singuri O ambarcație pe care o vor lansa ta zilele vacantei- Excursiile școlare Din cauza unor anumite Împrejurări, am fost nevoit să preiau la mijlocul anului șco- lar o clasă unde urma să predau biologia. Elevii acestei clase îmi erau cu totul necu- noscuți. Și iată-mă, după ce a sunat clopo- țelul, intrtad la prima lecție... Patruzeci de perechi de ochi mă fixează, curioși. Prima lecție într-o clasă nouă are o importanță deosebită. Fiind o lecție in- troductivă. eu fac un scurt rezumat al ma- teriei dj.n programă, mă opresc asupra con- ținutului lecțiilor pe care le vom studia îm- preună Curind observ însă că încercările mele de a expune cunoștințele într-o fonmă vie șl plastică, de a trezi prin aceasta intere- sul elevilor, nu dau rezultatele dorite. Elevii stat foarte puțin activi și trebuie să depun eforturi pentru a menține disciplina nece- sară. Dar și această disciplină este, într-o anumită 'măsură, o disciplină de suprafață. „Care să fie cauza acestei atitudini a ele- vilor față de expunerea mea ? De ce sînt pasivi ?“ După expunere, îi interoghez pe elevi. In aparență, răspunsurile unor elevi dovedesc că ei posedă cunoștințe desdiul de adinei. Dar se simte că aceste cunoștințe stat în- vățate pe de post. Răspunsurile elevilor, nu cuprind observații proprii asupra vieții din jur. Nu pot găsi nifci o asemănare între clasa nouă șl clasa ta cere pred^p de trei ani'. In această clasă elevii sînt foarte activi. ta rîndurile lor domnește acea autodisciplină adiincă și conștientă care, cu toată aparenta vioiciune excesivă a elevilor, le aduce o sa- ti&Iacție deplină atît lor, Cît și profesoralul. In clasa aceasta cunoștințele elevilor sfat legate de viața practică șl n-