[Swteca Cep,ă’
Regională j
1 Hunrdoara-Peva
• <	• ■ ►	4 ।	/ H " •/
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ!
^meîa MJiKUM
Organ al Ministerului Invățămîntului șl al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din Invățămînt
ANUL VII Nr. 308
4 PAGINI, 25 BANI
Vineri 4 martie 1955
La consfătuirea fruntașilor din agricultură, prof. univ, G, lonescu-Sisești (stingă),
de vorbă cu lăranii muncitori participanji la consfătuire.
10 ani de la 6 Martie 1946
La 6 Martie anul acesta oamenii muncii din R.p.R. sărbătoresc
cu entuziasm împlinirea a 10 ani de la data cînd poporul nostru,
condus de partid, a zădărnicit manevrele cercurilor imperialiste
impunind izgonirea guvernului reacționar al lui Rădescu și adu-
cerea la conducerea țării a unui guvern democratic, în care clasa
muncitoare avea rolul conducător.
Ziua de 6 Martie 1945 se înscrie ca o dată memorabilă în istoria
luptei, poporului nostru pentru democrație, pace, libertate și inde-
pendență națională.
Eliberarea țării noastre de sub jugul fascismului de către glo-
rioasa Armată Sovietică a dat putință poporului romîn, condus
de partid, să-și ia soarta în propriile sale mîini și să pornească
pe calea construirii unei adevărate democrații.
Partidul Comunist Romîn, care se dovedise singurul apărător
devotat al intereselor poporului, conducătorul și organizatorul
luptei pentru răsturnarea dictaturii fasciste, ieșise din ilegalitate
cu un puternic prestigiu in rindul maselor. In condițiile create
de eliberarea țării noastre de către Armata Sovietică, partidul a
hrinit în jurul său masele cele mai largi ale clasei muncitoare, ale
țărănimii și intelectualității în lupta pentru sprijin rea frontului
antihitlerist, pentru democratizarea țării, pentru refacerea econo-
miei distruse de război și de jaful hitlerist și pentru înfăptuirea re-
formei agrare. In același timp, clasele exploatatoare, care aveau în
mîinile lor puterea economică și dețineau pozițiile cheie în guver-
nele cu majoritate reacționară ale lui Sănătescu și Rădcscu, împie-
dicau aprovizionarea frontului antihitlerist, sabotau refacerea econo.
miei naționale. Burghezia șl moșierimea, partidele burghezo-moșie-
rești și social-democrații de dreapta care se compromiseseră în fața
maselor prin politica loc trădătoare, antinațională, de sprijinire a
dictaturii fasciste și a războiului antisovietic și prin încercările de
a împiedica actul de la 23 August 1944, căutau acum să slăbească
avîntul patriotic al maselor și să pregătească înrobirea țării ncastre
de către imperialiști.
Sub conducerea înțeleaptă a partidului, întregul nostru popor s-a
ridicat ou hotărîre împotriva acestui plan monstruos. Deși in acea
perioadă partidul era în minoritate în guvern, totuși el se spri-
jinea pe forța crescindă a maselor largi populare, care vedeau în
partid singurul luptător consecvent pentru apărarea intereselor
lor vitale.
In această perioadă partidul a desfășurat o largă activitate pen-
tru nimicirea organizațiilor legionaro-fasciste și pentru demas-
carea activității trădătoare a partidelor burghezo-moșierești și a
sccial-democraților de dreapta, căutînd să le izoleze de masele largi
ale țărănimii și micii burghezii Totodată partidul mobiliza masele
muncitoare la lupta pentru răsturnarea guvernelor cu majoritate
reacționară și aducerea la putere a unui guvern democratic.
La chemarea partidului, clasa muncitoare a sprijinit activ re-
vendicările țărănimii cu privire la’ exproprierea pămînturilor mo-
ș'erești, în scopul împroprietăririi țăranilor fără pămînt și cu
pămint puțin. Lupta pentru înfăptuirea revoluționară a reformei
agrare a trezit la viață politică conștientă masele cele mai largi
ale țărănimii noastre muncitoare. Ln focul acestei lupte s-a făurit
și s-a cimentat a'.ianța de nezdruncinat dintre clasa muncitoare și
țărănimea muncitoare — forța socială care a deschis calea răs-
turnării regimului burghezo-moșieresc și a instaurării puterii
populare.
Puternica ofensivă a* maselor, conduse de partid, izolarea cres-
cîndă de mase a partidelor reacționare și întărirea continuă a :n-
fiuenței P.C.R. în mase, ca și cucerirea de către popor a unor
însemnate poziții în aparatul de stat — au creat premizele. pentru
zdrobirea complotului imperialist care a culminat cu lovitura mî-
litaro-fascistă plănuită pentru ziua de 24 februarie 1945.
Dejucînd manevrele teacțiunii și arătînd prin fapte că este ho-
tărît să nu permită întoarcerea ia t-ecutul întunecat, poporul
nostru a adus la 6 Martie 1945 la cîrma statului nostru guvernul
democratic prezidat de dr. Petru Groza, guvern în care clasa
muncitoare deținea rolul conducător.
Partidul a organizat apoi lupta maselor pentru cucerirea Întregii
puteri de stat de către clasa muncitoare în alianță cu țărănimea
muncitoare, luptă care a determinat izgonirea din guvern a ulti-
milor reprezentanți ai burgheziei, răsturnarea monarhiei și procla-
marea Republicii Populare Romîne.
Anul acesta poporul romîn și minoritățile naționale întîmpină
ziua de 6 Martie în condițiile luptei pentru continua întărire a
statului nostru democrat-popular, pentru construirea socialismului
in patria noastră.
In cei zece ani care au trecut de la 6 Martie 1945 regimul de
democrație populară s-a consolidat definitiv, dovedindu-se cea mai
democratică orînduire socială și de stat din istoria poporului
nostru, fapt pentru care se bucură de sprijinul nelimitat al între-
gului popor. Izvorul forței și tăriei statului nostru democrat
popular, temelia lui de nezdruncinat constau în alianța dintre clasa
muncitoare și țărănimea muncitoare, alianță în care clasa mun-
citoare are rolul conducător. Un factor deosebit de important al
coeziunii interne și forței statului nostru îl constituie colaboraiea
și prietenia frățească a poporului romîn cu minoritățile najonae.
Cei zece ani care au trecut de la 6 Martie 1945 au fost ani de
însemnate succese în lupta pentru industrializarea socialistă a țării,
pentru dezvoltarea agriculturii, pentru avîntul invățămîntului, al ar-
tei și literaturii, al științei.
Acum, cînd au trecut 10 ani de ta 6 Martie 1945, oamenii muncii
din țara noastră își înzecesc eforturile în lupta pentru construirea
socialismului, ducînd bătălia pentru îndeplinirea sarcinilor ulti-
mului an al primului nostru plan cincinal. Muncitorii, țăranii
muncitori, intelectualii, toți oamenii muncii din patria noastră
muncesc fără preget și cu elan sporit pentru a da viață sarcinilor
cuprinse în Hotărîrea partidului și guvernului cu privire la des-
f.in-țarea sistemului de aprovizionare pe bază de cartele și rații.
Poporul nostru își încordează forțele pentru a obține noi realizări
în dezvoltarea industriei grele — baza dezvoltării tuturor ramu-
rilor economiei naționale și a capacității de apărare a patriei —
pentru a organiza pe această bază avîntul agriculturii și al pro-
ducției bunurilor de larg consum. întregul popor a îmbrățișat cu
însuflețire lozinca lansată de partid și guvern pentru realizarea
în anul 1955 a unei producții de 10 milioane de tone de cereale,
înfăptuind cu perseverență programul de măsuri economice elabo-
rat de partid și guvern, poporul nostru muncește neobosit pentru
asigurarea ridicării continue a nivelului de trai material și cultu-
ral al oamenilor muncii.
Poporul nostru sărbătorește In acest an ziua de 6 Martie tn
condițiile intensificării luptei pentru întărirea păcii și colaborării
internaționale. Lucrările celei de a 5-a sesiuni e Marii Adunări
Naționale, cuvântarea rostită la această sesiune de către preșe-
dintele Consiliului de -Miniștri el R.P.R , tovarășul Gheorghe
^jheorghiu-Dcj și Declarația Marii Adunări Naționale au reafirmat
pncăodată politica consecventă de pace a statului nostru democrat-
popular.
Poporul-romîn este sincer iubitor de pace. Concentrîndu-și efor-
turile în vederea- dezvoltării economice și culturale a patr'ei sale,
poporul nostru nu amenință pe nimeni și nu se teme de amenințări.
El este ferm hotărît să apere munca sa pașnică, libertatea și inde-
pendența sa națională împotriva, oricărui agresor.
In același timp poporul nostru urmărește cu vigilență acțiunile
cercurilor agresive îndreptate împotriva păcii și securității popoa-
relor stînd ferm la postul său de luptă și fiind hotărît să facă
față cu cinste sarcinilor de răspundere care îi revin Ln lupta pen-
tru apărarea păcii.
Strîngindu-și tot mai mult rîndurile în jurul partidului și gu-
vernului, poporul romîn condamnă politica cercurilor conducătoare
din S U. A. care desfășoară tot felul de acțiuni provocatoare
împotriva țării noastre. Zadarnice e=-înt visurile cercurilor agresive
americane care urzesc tot felul de planuri cu privire la restaurarea
rîndu:eliloc burgheze și a jugului imperialist în țara noastră.
„Cei care nutresc speranța restaurării rînduielilor capitalisto-
moșierești în Rominia, astăzi după 10 ani de statornicire a puterii
oamenilor muncii, pot să fie siguri că aceștia vor ști să-și apere
patria și cuceririle revoluționare ca niște oameni care au trecut
prin focul luptelor revoluționare și au învățat să-i bată pe duș-
mani". Aceste cuvinte rostite de președintele Consiliului de Mi-
niștri al R.P.R. — tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej — la recenta se-
siune a Marii Adunări Naționale, exprimă voința întregului nostru
Jnopor, hotărîrea de a-șl apăra libertățile și drepturile cucerite, în-
crederea în viitorul luminos al patriei.
In rîndurile uriașului lagăr al păcii și socialismului care numără
900 milioane de oameni, poporul nostru pășește ferm înainte pe
calea socialismului.
Consfătuirea fruntașilor în agricultură
Cuvintarea tovarășului Gh. Gheorghiu-Dej
O forță uriașă
în lupta pentru pace
Tovarăși,
Comitetul Central al Partidului Munci-
toresc Romîn și Guvernul Republicii
Populare Romîne, în preajma începerii
muncilor agricole din primăvara și vara
anului 1955, au convocat această consfă-
tuire de lucru la care participă : primii-
secretari și secretari ai comitetelor regio-
nale și raionale de partid care au sarcina
de a conduce întreaga muncă politică și
organizatorică din regiunile și raioanele
res-pective și a desfășura o largă muncă
politică de masă, pentru a mobiliza în-
treaga țărănime muncitoare. în vederea
bunei organizări și desfășurări a munci-
lor agricole din acest an; președinți de
sfaturi populare regionale, raionale și co-
munale, organe locale ale puterii de stat,
care, sprijinindu-se pe masele largi ale
țărănimii muncitoare, vor trebui să orga-
nizeze, ca adevărati gospodari, îndeplini-
rea la timp și în bune condiții a tu-
turor muncilor agricole ; oameni de
știință din agricultură, ingineri și tehni-
cieni agronomi, organizatori ai producției
agricole, îndrumători și sfătuitori ai ță-
rănimii muncitoare în aplicarea meto-
delor agrotehnice înaintate ; cadre • con-
ducătoare. tehnicieni și muncitori fruntași
din gospodării agricole de stat și din sta-
țiuni de mașini și tractoare, care au un
rol de mare însemnătate în ridicarea ni-
velului tehnic a) agriculturii și în trans-
formarea socialistă a satului ; preșe-
dinți de gospodării colective și de înto-
vărășiri agricole, brigadieri, colectiviști
fruntași, elemente înaintate ale țărănimii
noastre muncitoare care, prin buna orga-
nizare a muncii în comun, au obținut re-
colte bogate la hectar, demonstrînd prin
exemplul lor superioritatea agriculturii
socialiste ; țărani muncitori cu gospo-
dării individuale, fruntași ai recoltelor
bogate, oameni vrednici care folosesc me-
tode agrotehnice înaintate și dovedesc mi-
lioanelor de țărani individuali că dacă
muncesc pămîntul cu pricepere obțin re-
colte îmbelșugate, .(Aplauze).
Scopul acestei consfătuiri este ca, folo-
sind experiența pozitivă dobîndită în or-
ganizarea și desfășurarea muncilor agri-
cole în anii 1953 și 1954, să stabilim îm-
preună o serie de măsuri practice pentru
executarea în bune condiții a muncilor
agricole în anul 1955, spre a obține o pro-
ducție sporită la hectar, o creștere
considerabilă a producției agricole glo-
bale și a producției de cereale-marfă.
Această consfătuire dă posibilitate par-
ticipanților veniți din toate colțurile ță-
rii să facă un larg schimb de experiență
cu privire la conducerea, organizarea și
îndrumarea producției agricole și la apli-
carea celor mai bune metode de lucrare
a pămîntuluj și de îngrijire a plantelor
pentru a obține recolte mari la hectar.
Consfătuirea noastră și măsurile prac-
tice pe care le vom stabili in vederea
muncilor agricole din acest an trebuie
să constituie un mijloc puternic de mo-
bilizare a tuturor organelor de partid și
de stat, a întregii țărănimi muncitoare, a
tuturor celor ce muncesc în agricultură
la lupta pentru obținerea unei recolte mai
mari decît în anii de pînă acum. (Aplauze).
Consfătuirea pe țară a fruntașilor în
producția agricolă, care a avut loc anul
trecut, urmată de consfătuiri șl demons-
trații practice pe regiuni, raioane și co-
mune, a dat bune rezultate în mobiliza-
rea oamenilor muncii din agricultură în
vederea sporirii producției agricole. Sin-
tem convinși că și consfătuirea aceasta
va da rezultate pozitive.
Realizarea unor recolte bogate la toate
culturile în 1955 depinde în bună parte de
rezultatele obținute în desfășurarea lucră-
rilor agricole încă din toamna anului 1954
și da măsurile luate în timpul iernii.
Datorită mobilizării activului de partid
și al sfaturilor populare și efortului oa-
menilor muncii din agricultură, campania
agricolă din toamna anului 1954 a avut
ca rezultat efectuarea unui volum de lu-
crări agricole mai mare Ca orieînd.
Au fost arate peste 6 milioane hec-
tare ; o suprafață de 3,4 milioane hectare
a fost însâmînțată cu culturi de toamnă,
din care cu griu și secară 3,2 milioane
hectare, cea mai mare suprafață care s-a
însămînțat pină acum la noi in țară cu
aceste valoroase culturi. Față de anul
1953, suprafața însămînțată cu culturi de
toamnă în anul 1954 este cu aproape 300
mii hectare mai mare.
Insămînțările de toamnă au fost execu-
tate intr-un timp scurt de cca. 4 săptă-
mîni, ele fiind terminate în cea mai mare
parte a țării la data de 10 noiembrie.
în toamna anului 1954 insămînțările
s-au efectuat in condiții agrotehnice su-
perioare anilor trecuți. A fost pusă la dis-
poziția țărănimii muncitoare cantitatea
de aproape 25 mii tone semințe de soi.
S-a însămînțat cu mașina in rinduri o su-
prafață de aproape 1,4 milioane hectare.
Pentru a se asigura o recoltă sporită la
hectar s-au aplicat pe suprafețe mult
mai mari decît în anii trecuți gunoi de
grajd și îngrășăminte chimice.
Cele 3.400.000 hectare semănate cu cul-
turi de toamnă sînt acum bine dezvoltate
și înfrățite.
Faptul că în toamnă am arat pentru
culturile de primăvară o suprafață de
peste 2 milioane și jumătate hectare ne-a
creat condiții favorabile ca lucrările agri-
cole de primăvară să fie executate în ter-
men mai scurt și în bune condiții și
să obținem în anul acesta recolte mari
la hectar.
Aceasta dovedește că țărănimea noastră
muncitoare nu numai că a înțeles impor-
tanța arăturilor de toamnă, dar le șl apli-
că din ce în ce mai larg.
La gospodăriile agricole colective și în-
tovărășirile agricole stațiunile de mașini
și tractoare au efectuat in campania de
toamnă un volum de lucrări mai mare
decît in anii trecuți și de calitate mal
bună. De asemenea, țărănimea munci-
toare cu gospodării individuale. într-aju-
torîndu-se, a folosit mai bine uneltele și
atelajele proprii.
Pentru buna desfășurare a muncilor
agricole în anul acesta, partidul și gu-
vernul au luat în cursul iernii măsuri
menite să asigure repararea din timp a
tuturor tractoarelor și mașinilor agricole
existente în S.M.T.-urj și gospodării de
stat. De asemenea, au fost aprovizionate
cu combustibil și materiale atelierele de
fierărie din comune și sate pentru a pu-
tea repara d*n vreme întregul utilaj agri-
col al țărănimii muncitoare. Ca urmare
S.M.T.-urile și țăranii muncitori sînt pre-
gătiți pentru a începe, cu toate forțele,
lucrările agricole de primăvară.
Mai avem de arat în primăvară peste 3
milioane hectare, iar de însămînțat mai
mult de 6 milioane hectare ; toate aceste
lucrări trebuie însă făcute în termenul
cel mai scurt și în cît mai bune condi-
ții agrotehnice, folosind experiența frun-
tașilor în agricultură și sfaturile ingineri-
lor și tehnicienilor agronomi.
Măsurile pentru sporirea producției
agricole în anul 1955 se bazează pe pre-
vederile proiectului de Directive ale Con-
gresului al II-lea al partidului cu privire
la dezvoltarea agriculturii în următorii
2-3 ani, proiect care va fi supus dezba-
terilor congresului.
Pentru aplicarea în viață a hotărîrij ple-
narei lărgite din august 1953 a Comite-
tului Central, partidul și guvernul au luat
o serie de măsuri economice, tehnice și
organizatorice, menite să ducă la spori-
rea producției agricole în vederea îmbu-
nătățirii continue a aprovizionării popu-
lației cu produse agro-alimentare și a in-
dustriei ușoare șj alimentare cu materii
prime agricole.
încă din toamna anului 1953 au fost
mărite investițiile în agricultură, iar în
anul 1954 volumul acestora a ajuns la
peste 1.8 miliarde lei. în anii 1953-1954
agricultura a primit un număr de 5.820
tractoare, 1.750 batoze pentru treieratul
păioaselor, 615 combine autopropulsate,
2.777 secerători-legători, precum și alte
mașini și unelte agricole.
---------------------------------------------
în anul 1955, investițiile in agricultură
sa vor ridica la cca. 2 miliarde 800 mi-
lioane lei, urmînd ca agricultura să fie
înzestrată în cursul anului acesta cu încă
2.540 tractoare. 4.370 pluguri de tractor.
1.585 semănători pentru cereale, 1.600 se-
cerători-legăton, 1.200 batoze, precum și
alte mașini și unelte agricole.
O atenție deosebită s-a dat producției
de mașini și unelte agricole necesare gos-
podăriilor țărănimii muncitoare. Astfel,
în anul 1934 au fost produse 17.000 plu-
guri cu tracțiune animală, 3.000 prășitoare
cu tracțiune animală, 1.277 semănători,
precum și un număr mare de sape, seceri,
coase, furci etc.
O parte din acestea au fost cumpărate
de țărani, fie în mod individual, fie aso-
ciati, iar o parte din unelte și mașini au
fost puse la dispoziția țărănimii munci-
toare prin cele 3.800 centre de închiriat
mașini care funcționează pe lîngă coope-
rativele sătești.
Pentru anul 1955 se prevede a se pro-
duce 41.000 pluguri cu tracțiune animală,
24.400 prășitori cu tracțiune animală,
30.000 grape cu colți, 5.700 semănători.
Țărănimea muncitoare primește din
partea statului democrat-popular credite
acordate în condiții avantajoase. în anul
1955 volumul creditelor acordate țărăni-
mii muncitoare crește cu 300 la sută față
de 1954. Pentru a înlesni gospodăriilor a-
gricole colective, întovărășirilor și țăra-
nilor muncitori cu gospodării individuale
procurarea de credite a luat ființă, la
începutul acestui an, Banca Agricolă, care
și-a început activitatea.
Creșterea investițiilor în agricultură, în-
zestrarea ei cu un număr din ce în ce mai
mare de tractoare, mașini și unelte agri-
cole și ajutorul acordat țărănimii munci-
toare au permis ca în anul 1954 să se
realizeze progrese în dezvoltarea agricul-
turii, obținîndu-se o producție globală de
9 milioane tone cereale.
înzestrarea agriculturii noastre cu trac-
toare și mașini agricole perfecționate a
fost posibilă datorită faptului că regimul
democrat-popular a dat o mare atenție
industriei grele și in primul rînd indus-
triei constructoare de mașini, creată în
anij puterii populare, ceea ce constituie
o mare victorie și mândrie a poporului
romîn. Partidul și guvernul vor duce și
în viitor o politică fermă, neabătută de la
principiile marxist-leniniste de construire
a economiei socialiste, dezvoltind continuu
industria grea, baza dezvoltării întregii
economii naționale și izvorul bunei stări
a poporului muncitor. (/Aplauze puternice).
Tovarăși.
în cadrul consfătuirii noastre s-au dis-
cutat pe larg măsurile tehnico-organizato-
rice care trebuie luate pentru buna or-
ganizare și desfășurare a muncilor agri-
cole în primăvara și vara anului 1955.
Fruntași) în agricultură, inginerii și teh-
nicienii agronomi, oamenii de știință din
agricultură au arătat ce metode agroteh-
nice au folosit pentru a obține recolte bo-
gate la hectar, ce imense posibilități de
sporire a producției are fiecare țăran in-
dividual, fiecare întovărășire agricolă, fie-
care gospodărie colectivă și gospodărie de
stat, dacă lucrează bine pămîntul, alege
bine sămînța și însămînțează la timp, în-
grijește cum trebuie culturile și strînge
recolta în timp scurt și fără pierdere.
Rezultatele obținute in anul 1954 în spo-
rirea producției la hectar la o serie de
culturi și în special recolta bună de po-
rumb, precum și producțiile mar] obținute
de fruntașii în agricultură, așa cum au
arătat tovarășii care au luat cuvîntul în
această consfătuire, dovedesc că este pe
deplin posibi] să realizăm în anul acesta
producții mari la toate culturile și mai
ales la grîu, porumb, cartofi, sfeclă de za-
hăr, floarea-soarelui. Să ne concentrăm
toate eforturile pentru a obține în anul
1955 o recoltă de 10 milioane tone de grîu
și porumb, o producție medie pe țară de
cel puțin 2.000 kg. porumb la hectar.
(Aplauze puternice).
(Continuare în pag. Il-a)
împotriva războiului atomic, pentru PACE!
In acest an, Ziua Internațională a Femeii, 8 Martie, se sărbăto-
rește sub semnul luptei hotărite a popoarelor pentru pace, sub
semnul unității de neînfrânt a tuturor celor ce luptă împotriva dez-
lănțuirii războiului atomic. In zilele acestea, cînd în întreaga lume
se desfășoară campania de stringere a semnăturilor pe Apelul Con-
siliului Mondial al Păcii, femeile de pretutindeni își string rîndurile,
ex'primîndu-șl hotărîrea fermă de a-și mobiliza toată energia lor
creatoare pentru măreața cauză a salvării păcii. îngrijorate de pers-
pectivele sumbre ale războiului atomic pe care II pregătesc cu fe-
brilitate cercurile agresive imperialiste, femeile de pe Întregul glob
pămi-ntesc luptă pentru apărarea vieții co-piilor și căminelor lor.
Femeile din țara noastea sărbătoresc cu îndreptățită mindrie ziua
de 8 Martie. Cît de deosebită este viața nouă pe care o trăiesc
astăzi în patria noastră liberă, față de disprețul și umilința la care
erau supuse în timpul burghe.zo-moșierimii I Cit de uriașe sint trans-
formările petrecute in viața femeilor în anii regimului democrat-
popular 1
Femeile, care formează mai mult de jumătate din populația țării
noastre, sînt astăzi o forță creatoare și activă. Ele au pus cu entu-
ziasm și abnegație această forța în slujba construcției vieții noi
din patria noastră. Pe acest drum, femeile muncitoare și-au do-
vedit din plin puterea lor de muncă, capacitatea creatoare. La mă-
rețele transformări înfăptuite în țara noastră, femeile au dat o
contribuție importantă, in teg rin du-se ta toate domeniile vieții poli-
tice, economice și sociale.
De multa dragoste și grijă se bucură femeia mamă. Peste 25.000
de mame au fost decorate cu „Gloria maternă" și „Medalia Ma-
ternității", uin mare număr de femei poartă înaltul titlu de „Mamă
eroină". Creșterea continuă a rețelei de cămine și creșe în care
sint îngrijiți copiii pînă la vîrsta de 7 ani ușurează munca ta pro-
ducție a femeii-mame.
Educatoarele, învățătoarele și profesoarele din țara noastră —
peste 60 la sută din numărul total al cadrelor didactice — stat în-
conjurate de stima întregului popor. Im activitatea din școală și
extrașcolară, femeile din învățămînt muncesc cu avtat sporit pentru
a-și îndeplini nobila misiune ce le-a fost încredințată, de a crește
tineri devotați patriei și cauzei construirii socialismului, militanți
înflăcărați ta lupta pentrQ apărarea păcii. Ele sădesc in inimile
copiilor noștri dragostea fierbinte pentru marea Uniune Sovietică,
bastionul păcii și libertății popoarelor, pentru toate popoarele lumii.
In munca obștească, învățătoarele și profesoarele luptă neobosit
pentru lichidarea analfabetismului, pentru răspîndirea culturii la
sate, pentru înarmarea țăranilor muncitori cu cunoștințe.agrotehnice
înaintate, pentru transformarea socialistă a agriculturii.
Partidul, guvernul și întregul nostru popor muncitor acordă o
înaltă prețuire femeilor care muncesc în învățămînt. Oamenilor
muncii le stat cunoscute numele tovarășei acad. prof. Ra'.uca Ripan,
rector al Universității „V. Babeș" din Cluj, laureată a Premiului
de Stat, al tovarășei Stela Andreescu, profesoară emerită, șefa sec-
ției de învățămînt a raionului „N. Bălcescu" din Capitală și al
multor alte educatoare, învățătoare și profesoare fruntașe.
In ziua de 8 Martie, 135.000.000 de femei din 65 de țări, gru-
pate ta Federația Democrată Internațională a Femeilor, se ridică
cu o și mai puternică hotărîre, alături de oamenii cinstiți dta lumea
întreagă, în lupta împotriva maniacilor atomici, împotriva provo-
catorilor de războaie, pentru salvarea păcii.
In fața femeilor din lumea întreagă stă minunatul exemplu al
glorioaselor femei sovietice, constructoare ale comunismului. Edu-
cate de partidul comunist, milioanele de femei sovietce își pun
întreaga lor capacitate creatoare în slujba întăririi și înfloririi pa-
triei, a construirii orînduirii comuniste.
Femeile sovietice aduc o contribuție deosebit de valoroasă la
dezvoltarea științei și tehnicii, a artei și literaturii. Mai mult de
2.500.000 de femei sovietice lucrează ta instituțiile științifice, de
învățămînt și cultural-educative.
Femeile sovietice, care în timpul Marelui Război pentru Apă-
rarea Patriei și-au vărsat sîngele, alături de soții, fiii și părinții lor,
pentru ca viața să biruie moartea, se află astăzi în primele rtaduri
ale luptei pentru apărarea păcii.
In marea Chină populară și în celelalte țări democrat-populare
femeile sînt respectate și prețuite ; ele se bucură de toate drepturile
și libertățile democratice, iau parte activă, alături de bărbați, la
viața politică și socială, îndeplinind munci de răspundere ta con-
ducerea statului, participînd activ la construirea vieții noi.
In condiții grele întîmpină și sărbătoresc ziua de 8 Mart’e fe-
meile din țările capitaliste, coloniale și dependente. Ele luptă cu
hotărîre pentru drepturile lor vitale, pentru majorarea salariilor,
pentru introducerea protecției muncii și a asigurărilor sociale de
stat, pentru sporirea alocațiilor destinate învățământului public și
pentru ocrotirea vieții copiilor.
Pentru a întîmpină cu cinste Ziua Internațională a Femeii, sec-
țiile de învățămînt și organele sindicale trebuie să desfășoare o
largă acțiune în toate școlile și facultățile dta țară. Astfel, ta zi-
lele din preajma lui 8 Martie trebuie să se țină adunări festive ta ca-
re învățătoarele sau profesoarele vor vorbi elevilor și studenților des.
pre însemnătatea acestei zile. In cadrul adunărilor vor fi eviden-
țiate eleve'e și studentele fruntașe la învățătură și in activitatea
obștească.
Ln săptămîna de la 7 la 12 martie, ta cadrul orelor educat've,
la școlile de 7 ani, profesionale și medii, prin grija directorilor, diri-
ginților și a organizațiilor U.T.M., trebuie să se discute teme legate
de însemnătatea zilei de 8 Martie.
In tatimpinarea zilei de 8 Martie, organizațiile sindicale, ta cola-
borare cu organizațiile U T.M. și conducerile unităților de tavăță-
mînt au datoria să mobilizeze femeile care lucrează în Invățăm nt să
participe pe o scară cît mai largă la acțiunile obștești, Ia răsp'ndi-
rea cunoștințelor agrotehnice, la lichidarea nești'nței de carte.
In școlile din întreaga (ară se aștern noi semnături
pe Apelul păcii.
Numeroase cadre didactice din Ca-
pitală au participat la „jurnalul vorbit"
închinat luptei pentru pace, care a avut
loc zilele acestea la Clubul sindical
al muncitorilor din învățămînt.
In prima parte a acestui „jurnal44
s-a prezentat, în cadrul acțiunii orga-
nizate de Consiliul Mondial al Păcii
pentru aniversarea sociologului francez
Montesquieu, o conferință a tovarășului
V. Lipatti, lector la Facultatea de ii-
lologie din București. Conferențiarul a
subliniat, în expunerea sa, actualitatea
operelor ginditorului francez, valoarea
„Scrisorilor persane" create de el acum
200 de ani-
ln continuare, prof- univ. Horia
Hulubei a făcut o expunere despre fo-
losirea energiei atomice. Explicînd în
ce constă această nouă energie descă-
tușată de știință, prof. univ. Hulubei a
arătat scopurile mîrșave în slujba căro-
ra se pregătesc s-o pună Imperialiștii a.
țîțători la război, precum și faptul că în
fruntea luptei pentru pace, pentru fo-
losirea în scopuri pașnice a energiei
atomice se află marea Uniune Sovii-
tică. Subliniind perspectivele neb.ănui-
te pe care le poate aduce energia ato-
mică omenirii, vorbitorul a arătat că a-
ceste perspective se vor transforma in
realitate numai prin lupta popoarelor
împotriva războiului, pentru fericire,
pentru viață.
In încheierea „jurnalului vorbit",
tovarășul Anton Teodor, din redacția
ziarului „Munca", a prezentat situa-
ția internațională, arătînd o serie de
fapte care caracterizează uneltirile im-
perialiștilor ațîțători la un nou război.
Vorbitorul a arătat apoi aspecte din
munca pașnică, constructivă a popoare-
lor din lagărul păcii și socialismului.
Participanțil la „Jurnalul vorbit4*
s-au întreținut apoi îndelung cu confe-
rențiarii despre problemele literare,
științifice și politice ridicate.
N. BURCEA
Femeile din toate instituțiile de învățămînt trebuie să participe ac-
tiv la mobilizarea maselor largi de femei de la orașe și sate pentru
semnarea Apelului Consiliului Mondial al Păcii. Ele trebuie să fie în
fruntea echipelor pentru strîngerea de semnături pe Apelul pentru
pace. în așa fel îneît toate femeile să cunoască și să semneze
Apelul.
Ziua de 8 Martie va trebui să constituie un prilej de îmbunătă-
țire a activității desfășurate în rîndurile femeilor, pentru ridicarea
necontenită a nivelului cultural, politic și profesional al acestora,
pentru mobilizarea și mai activă a femeilor în luptă pentru construi-
rea socialismului, pentru apărarea păcii.
întăresc semnătura lor
<■
Era intr-o vineri la amiază
ln sala de festivități se aduna-
seră toate elevele și cadrele di-
dactice. O zi mare in via;a șco-
lii medii nr. 21 de fete din Ca-
pitală. o zi 'închinată semnării
Apelului Consiliului Mondial al
Păcii.
Au vorbit atunci și profesoa-
rele și elevele. Fiecare cuvint
al lor era pornit dm inimă, a-
răta hotărîrea de a lupta
pentru zădărnicirea uneltirilor
cercurilor agresive occidentale,
împotriva dezlănțuirii unui răz-
boi atomic. Rind pe rînd au
luat cuvîntul profesoara Elena
Angelescu, învățătoarea Pau-
lina Teodorescu. elevele lulia
Isael, Rodica Andreescu. Mărie-
ta Landman „Vom întări
semnătura pe care o punem pe
Apelul de la Viena muncind cu
și mai mult elan" — acesta a
fost angajamentul tuturor.
...Au trecut de atunci numai
trei săptămini. Dar dacă te uiți
în cataloage, dacă asiști la lec-
ții. dacă te interesezi de felul
in care se îndeplinește planul de
muncă al școlii, ajungi la con-
cluzia că angajamentele luate
se transformă in fapte.
fată, ide pildă, catalogul cla-
sei a IX-a „A". In ultimele trei
săptămlnti, elevele Arșaluiz Cia-
murian, Ecaterina Draganovici
șt altele au obținut la toate ma-
teriile numai nota 5, Cornelia
lonescu, Ana Avramescu. Stela
Marcu. Antoaneta Tănăsescu, e-
leve în clasa VIU-a „A", au in
catalog de asemenea numai
nota 5.
învățătoarele și profesoarele
școlii muncesc acum cu și mai
mult avint pentru a asigura în-
sușirea temeinică a cunoștințe-
lor de către eleve. Astfel, tova-
rășele Elena Angelescu și Elena
Toader, profesoare de geografie,
acordă o mat mare atenție folo-
sirii materialului intuitiv la lec-
ții și confecționează, împreună
cu elevele lor, material didactit.
Profesoarele de matematică Ma-
neta Dinescu și Flortca Rusu
acordă o mare atenție înlătură-
rii răminerii in urmă la învăță-
tură a elevelor. Elevele pregă-
tite de aceste profesoare au
obținui succese însemnate în e-
prin fapte
tapa raională a Olimpiadei de
matematică.
... Duminică, toate cadrele di-
dactice din raionul N. Bălces-
cu au format echipe care au
mers din casă in casă pentru a
stringe semnături pe Apelul de
la Viena. Și de la școala me-
die nr. 21 de fete au pornit 7
echipe, alcătuite dm cile trei
cadre didactice. Dinlr-una din
aceste echipe făceau parte tova-
rășele Elena Toader, Rodica E-
leflerescu și Tilia Corbu. In-
timplarea le-a purtat și in casa
unde locuiește eleva Mana Ru-
sescu cu părinții ei „Semnez
Apelul de la Viena — a spus
mama elevei — cu hotărîrea de
a contribui, dm toate puterile ln
lupta pentru pace, împotriva
războiului atomic".
La amiază. învățătoarele și
profesoarele s-au reintilnit la
școală. Pe listele lor erau aș-
ternute nenumărute semnă uri —
expresie o voinței oamenilor
muncii de a sulva pacea, de u
lupta fără încetare împotriva u-
neltitorilor la război
F. DAN
3
A
Pag. 2-a
GAZETA ÎNVĂȚĂMÎNTULUI
(Urmare din pag. I-a)
Sporirea producției de cereale este lu-
crul cel mai important în dezvoltarea
agriculturii. Rezolvarea problemei cerea-
lelor este condiția principală pentru dez-
voltarea tuturor celorlalte ramuri ale agri-
culturii șl pentru Îmbunătățirea continuă
a alimentației populației Mai mult griu
și porumb Înseamnă hrană mai multă
pentru populație; mai mult porumb, orz.
ovăz, înseamnă mai mult nutreț pentru
vite, înseamnă mai multe posibilități de a
crețte porci și păsări, înseamnă mal multă
carne, lapte, grăsimi, ouă, piei, lînă și
multe altele.
In agricultura țării noastre, porumbul
ocupă un loc de frunte. Puține plante
răsplătesc atît de bine munca cultivato-
rului, cum o răsplătește porumbul El poate
fi folosit pentru hrana oamenilor, poate
fi folosit ca furaj pentru creșterea și în-
grășarea animalelor, ca materie primă
importantă în industria de amidon, glu-
coza. spirt și altele
Suprafețele cultivate cu «porumb au
ajuns pînă la aproape 40 la sută din
suprafața arabilă totală a țării. Romînia
deține primul loc în Europa și al treilea
ioc în lume în cultura porumbului.
Acest lucru nu este întîmpiător. Condi-
'iile de climă și sol din țara noastră sînt
favorabile culturii porumbului ; avem
păminturl fertile, călduri care ajută creș-
terea, ploi de vară care ajută legatul și
toamne prielnice coacerii și recoltării po-
rumbului.
Care au fost producțiile medii pe țară
la hectar obținute în trecut la cultura po-
rumbului? Ele au variat în funcție de
condițiile de climă și au reprezentat re-
colte medii între 940 și 1.395 kg. anual,
calculate pe perioade de cîte 10 ani. Dar
s-au realizat de multe ori, pe suprafețe
întinse, recolte anuale medii de peste 2.000
kg porumb la hectar, deși pămîntul se
muncea cu mijloace tehnice Înapoiate.
In decursul a peste două secole de cînd
se cultivă porumbul ca plantă principală
de cultură, țăranii noștri au acumulat o
uriașă experiență in cultura porumbului,
experiență transmisă din tată în fiu.
încă la mijlocul veacului trecut, marele
patriot și om de știință. Ion lonescu de ta
Brad, a studiat temeinic această expe-
riență. căci el considera felu) cum mun-
cește țărănimea drept „știință și artă” și
spunea că munca ei „face ca pămîntul să
rodească, ca vitele să se înmulțească șt ca
toată lumea să se hrănească din rodul
ostenelilor sale” Pe baza experienței de
muncă a țăranilor el a stabilit o serie de
reguli agrotehnice, din care unele își păs-
trează întreaga lor valoare și în zilele
' noastre In lecțiile și lucrările sale din
anul 1867. vorbind despre cultura porum-
bului. el a subliniat importanța arături-
lor de toamnă și a arătat că- .porumbul
cere să fie pămîntul gunoit mult și bine,
ei nu se teme de îngrășate... bine este să
se semene in linii cu semănătoare” (adică
așa cum spunem noi astăzi, să se semene
în rinduri)
Comisia trimisă in februarie 1873 de
minister la ferma-model de la Brad, or-
ganizată de Ion lonescu de la Brad pentru
a constata rezultatele obținute de acesta,
arată că „păpușoii semănați In linie și
cuiburi au produs mai mult decît cei se
mănati din aruncătură si că lonescu de
la Brad este foarte dispus a generaliza
semănatul in linii, avînd întreitul avan-
taj de a-i cultiva cu mașinile, de a do-
bindf roade mai multe și de a întrebuința
sămință mai puțină”
Ion lonescu de la Brad a arătat prin ex-
periențele pe care le-a făcut la această
fermă-model sporurile marj de recoltă de
porumb ce se obțin prin folosirea lucră-
rilor raționale în cultura acestei plante
Prin semănatul porumbului cu mașina în
rînduri a obținut 2.120 kg. porumb la hec-
tar față de 1.413 kg. obținute pe terenul
unde porumbul a fost semănat prin îm-
prăstiere. și 3.650 kg. la hectar, cînd po-
rumbul a fost semănat cu mașina în rîn-
duri. într-un pămînt bine îngrășat Ei a
arătat prin aceasta rolul hotărîtor pe
care-1 au metodele agrotehnice avansate
în obținerea recoltelor mari de porumb
Din păcate însă, oamenii de știință din
agricultură, inginerii și tehnicienii agro-
nomi n-au mers cu consecvență pe calea
deschisă de Ion lonescu de la Brad, n-au
studiat îndeajuns experiența bogată și în-
delungată a țărănimii noastre în cultiva-
rea porumbului, nu s-au preocupat să
generalizeze această experiență, să elabo-
reze reguli și metode noi agrotehnice în
raport cu condițiile concrete din diferitele
regiuni ale țării.
In ciuda importanței porumbului în eco-
nomia țării noastre. Ministerul Agricul-
turii și organele de planificare, influen-
țate de o serie de teorii greșite ale unor
specialiști, teorii dăunătoare economiei na-
ționale și intereselor țărănimii muncitoare,
au mers pe linia reducerii suprafețelor in-
sămînțate cu porumb.
Nu s-a ținut seama că porumbul, prin
multiplele sale calități nutritive, nu poate
fi comparat aproape cu nici o altă plantă,
fiind o cultură de bază în creșterea ani-
malelor și sporirea productivității lor. Po-
rumbul este unul din cele maj valoroase
furaje concentrate pentru hrănfrea anima-
lelor șl în special pentru îngrășarea por-
cilor: cocenii de porumb. însilozați sepa-
rat de știuleți. asigură o bună hrană sucu-
lentă pentru animale șî în special pentru
vacile de lapte.
Iată cum au evoluat suprafețele semă-
nate cu porumb, între anii 1948-1953:
1948	3.673.000	ha.
1949	3.452 000	ha.
1950	2.853.000	ha.
1951	2.871.000	ha
1952	2.960 000	ha.
1953	2.887.000	ha.
Din analiza cifrelor de mai sus rezultă,
că suprafețele semănate cu porumb au scă-
zut an de an, ajungind ca suprafața se-
mănată in 1953 să fie mai mică decît
aceea din 1948 cu aproape 809 mii hectare
între anii 1948—1953 s-au insămînțat
mai puțin cu aproape 3.500.000 ha po-
rumb. Dacă această suprafață ar fi fost
cultivată cu porumb, realizînd producții
medii de numai 1000 kg. la hectar, s-ar fi
putut îngrășa în acești ani un număr de
7 milioane porci cu o producție de peste
700.000 tone carne și grăsimi. Dacă s-ar fi
realizat însă o producție medie de 2.000
kg. porumb la hectar, — așa cum au rea-
lizat de fapt numeroase gospodării colec-
tive și zeci de mii de țărani muncitori —
cu porumbul recoltat de pe aceste supra
fețe s-ar fi putut îngrășa un număr de
14 milioane de porci, care să dea o produc-
ție de aproape un milion și jumătate tone
carne și grăsimi.
Desigur că suprafețele arătate mai sus
s-au cultivat cu plante tehnice, legume
etc., totuși rezultatul economic a fost mult
mai mic decît dacă ele s-ar fi cultivat
în cea mal mare parte cu porumb.
Restrîngerea suprafețelor cultivate cu
porumb a dăunat și creșterii animalelor ;
din această cauză populația țării a pri-
mit în acești ani nu numai puține ce-
Cuvintarea tovarășului G h. G h e o r g h i u - D e j
reale ci ?i mai puțină carne, lapte, brfn-
zeturi, ouă, păsări si alte produse animale.
Extinzînd suprafețele semănate cu po-
rumb și depunind toate eforturile pentru
sporirea producției la hectar, putem ob-
ține o producție globală de porumb și o
producție-marfă suficientă atît pentru aco.
perirea consumului intern și creșterea ani-
malelor. cît și pentru export.
In primăvara anului 1954, partidul și gu-
vernul au luat măsuri să se mărească
suprafețele însămînțate cu porumb. Ast-
fel, în anul 1954 s-au însămînțat 3,2 mi-
lioane hectare cu porumb, iar în urma
întoarcerii grînelor compromise în timpul
iernii, această suprafață s-a mărit cu
200.000 ha., însămințîndu-se cu peste
500.000 ba., maj mult decît în anul 1953.
Datorită eforturilor depuse de oamenii
muncii din agricultură care au știut să
folosească condițiile naturale favorabile,
precum și ajutorului tehnico-material acor-
dat de stat, am obținut în anul 1954 o
producție globală de peste 6 milioane tone
porumb, ceea ce înseamnă o recoltă me-
die, pe țară, de aproape 2.000 kg. la hec-
tar. Multe regiuni și raioane au realizat
producții medii la hectar cu mult mai
mari.
Este drept că organele Ministerului Agri.
culturii și Silviculturii, care se ocupă cu
evaluarea recoltelor, precum și unii spe-
cialiști cu munci de răspundere din cadrul
ministerului, au prezentat guvernului și
partidului date mai mici privind recolta
de porumb.
Biroul Politic al partidului s-a ocupat
îndeaproape de aceasrtă problemă și a or-
ganizat o verificare a evaluării producției
de porumb Această verificare s-a făcut
într-un număr de peste 1.100 comune de
pe tot cuprinsul țării. Rezultatul acestei
verificări a arătat că în cea mai mare
parte din regiuni și raioane recoltele me-
dii au fost peste 2.000 kg. porumb la hec-
tar, iar în unele regiuni și raioane au de-
pășit și 3.000 kg. la hectar.
Pe deasupra tuturor evaluărilor, cele
arătate de dv. la consfătuire cu privire la
rezultatele ce le-ați obținut in producția
de porumb vorbesc de la sine împotriva
atitudinii de neîncredere în posibilitățile
sporirii producției agricole, atitudine de-
mobilizatoare manifestată de unii specia-
liști.
însuși planul de producție la porumb
pe 1955, desfășurat pe întreaga țară, alcă-
tuit de Ministerul Agriculturii și Silvicul-
turii sub influența unor astfel de specia-
liști, este prea mic față de posibilitățile
existente.
Să ne referim numai la ceea ce au ară-
tat aci cîțiva tovarăși în legătură cu
această problemă.
Tov. Covaci Slgismund, prim-secretar al
comitetului raional de partid Cărei, a ară-
tat că deși an de an obțin recolte mari
de porumb, iar în anul trecut au obținut
m medie 2.700 kg. la hectar, totuși mi-
nisterul a planificat pentru anul 1955 pen-
tru acest raion o producție de numai 1.450
kg. Este de remarcat că consfătuirea frun-
tașilor în producție din raion, la care au
participai țărani muncitori din toate co-
munele, n-a fost de acord cu această pla-
nificare, ci a hotărît să lupte pentru obți-
nerea unei producții de 2 ori mai mare,
^dică de peste 3.000 kg. la hectar. Cu care
plan trebuie să fim noi de acord și să-i
susținem ? Cu planificarea birocratică fă-
cută de minister, sau cu planul pe care
și l-au propus oamenii muncii din agri-
cultură, pe baza cunoașterii propriilor lor
posibilități ? Fără îndoială că trebuie să
fim de acord și să susținem inițiativa crea-
toare a țărănimii muncitoare din raionul
Cărei. (Aplauze prelungite).
Despre astfel de planificări birocratice
au vorbit și tovarășii din Regiunea Auto-
nomă Maghiară, care au arătat că raionul
Tg Mureș, față de planul de 1 450 kg po
rumb la hectar pe 1954, a obținut o pro-
ducție de 2.200 kg.; totuși, ministerul a
găsit de cuviință să-l planifice și în acest
an tot cu 1.450 kg la hectar.
Tovarăși.
tn fața oamenilor muncii din agricul-
tură stă anul acesta sarcina deosebit de
însemnată de a produce o recoltă îmbel-
șugată la toate culturile șî in special de
a produce 10 milioane tone griu și po-
rumb, de a obține o producție medie pe
țară de cel puțin 2.000 kg. porumb la
hectar.
Este oare posibil să obținem încă în
anul acesta o astfel de recoltă? La această
întrebare putem să răspundem cu toată
încrederea că In condiții climaterica
normale este pe deplin posibilă obținerea
unei asemenea recolte
Dovada o avem in minunatele rezultate
obținute in anul 1953 și mai ales în anul
1954 de mii și mii de țărani muncitori,
maiștri ai recoltelor bogate din gospodării
colective, din întovărășiri agricole, din
gospodării individuale, de numeroși mun-
citori agricoli din unele gospodării de stat
ca și de oameni de știință și colaboratori
științifici pe cimpurile experimentale ale
stațiunilor de cercetări științifice
Am ascultat cu toții aci cuvîntul mul-
tor fruntași in producție, care ne-au ară-
tat cum au muncit pentru a obține re
colte bogate Din experiența lor, fiecare
avem ceva de învățat
Aplicînd cu pricepere măsurile agroteh-
nice recomandate de știința agronomică,
precum și metodele de muncă folosite de
fruntașii recoltelor bogate, ocmenii mun
cii din agricultură — cu sprijinul statu-
lui democrat-popular — pornesc în această
primăvară cu toate forțele să
3.3C0.000 hectare de porumb.
o producție medie la hectar pe țară de
cel puțin 2.000 kg.
Aceasta este in interesul propriu al
fiecărui țăran muncitor, este în interesul
dezvoltării economiei naționale și al ridi
cării continue a nivelului de viață al do
porului muncitor de la orașe și sate.
(Aplauze).
Tovarăși.
în lupta pentru dezvoltarea agricultu-
rii, pentru rezolvarea problemei cereale-
lor, o importanță deosebită are sporirea
oroducției de grîu, principala plantă ce
realieră panificabilă
Deși în țara noastră condițiile naturale
de climă și sol pentru cultura griului de
toamnă sînt destul de prielnice, produc-
ția medie obținută la hectar continuă să
rămînă an de an la un nivel scăzut și
recorespunzător posibilităților de care dis
ounem
Rezultatele obținute de numeroase gos
podărij colective și întovărășiri agricole
de foarte mulți țărani muncitori cu gos-
nodării individuale arată că dacă se aplică
regulile agrotehnice în mod diferențiat
e obțin recolte bogate de grîu
Astfel, țăranul muncitor cu gospodărie
ndividuală Manea Ion din comuna Ghi-
ligeni, raionul Bîrlad. a dezmiriștit la
timp, a pregătit pămîntul înainte de în-
■îămînțare, iar primăvara I-a boronit, l-a
plivit de cîte ori a fost nevoie și l-a
secerat în pîrgă Datorită acestor lucrări,
el a obținut 1.800 kg. grîu la hectar, cu
toate că prin partea locului a fost secetă:
ceilalți țărani muncitori din comună, care
n-au executat cum trebuie lucrările ajri-
coie, au obținut numai 600 kg. la hectar.
Recolte și mai mari a realizat în anul
1954 gospodăria colectivă din Urișor raio-
nul Dej, care de pe o suprafață de 32
hectare însămînțată cu grîu de toamnă, a
obținut o recoltă medie de 1.920 kg. la
hectar. O suprafață de 17 hectare a în-
sămințai-o cu mașina în rinduri după
metoda obișnuită și a realizat o recoltă
de 1.740 kg. la hectar, pe' cînd pe o su
prafață de 15 hectare însămînțată în rîn-
duri încrucișate a obținut 2.100 kg. la hec-
tar, deci un spor de recoltă de 360 kg
la fiecare hectar.
O atenție deosebită, tovarăși, trebuie să
dăm recoltatului, știm cu toții cit de mult
grîu se pierde în fiecare an cînd se strin-
ge recolta — și aceasta din cauză că
griul nu se recoltează ia timp.
Datorită faptului că însămînțările de
toamnă s-au tăcut intr-un timp mai scurt
și în condiții favorabile de umiditate
a solului, grinele au intrat în iarnă întă
rite și bine înfrățite. Putem afirma că
avem perspectiva unei recolte bune de
griu în anul acesta, că sînt create toate
condițiile ca să obținem în 1955 o recoltă
medie de peste 1.400 kg. la hectar.
Tovarăși.
Pentru îmbunătățirea aprovizionării
populației de la orașe și sate cu produse
agroalimentare, cit și pentru asigurarea
industriei ușoare și alimentare cu mate-
rii prime agricole necesare, pe lingă lupta
pentru obținerea unei producții mari de
cereale — și-ndeosebi la grîu și porumb
— trebuie să dăm o atenție deosebită mă
ririi producției la cartofi, sfeclă de za-
hăr, floareaso'arelui și altele.
în țara noastră sînt posibilități mari de
a obține recolte bogate la cartofi și de
a introduce cultura lui și în regiunile unde
pînă acum n-a fost cultivat.
Vom arăta numai cîteva exemple de
recolte mari de cartofi obținute în dife-
ritele regiuni ale țării.
Țăranii muncitori Sasu Ion și Grosari
Radu din comuna Bălăceana, raionul Su-
ceava, au obținut fiecare cîte 52.000 kg.
cartofi la hectar. Ei au lucrat bine ’pă
mîntul în toamnă ți primăvară ; au ales
pentru sămință cartofi din soiuri rezis-
tente la rîia neagră ; au semănat cartofii
în cuiburi așezate in pătrat și au între-
ținut bine culturile.
In consfătuirea raională a fruntașilor
în agricultură, care a avut loc în această
iarnă, tovarășul Grosari Radu a chemat
la întrecere pentru obținerea unei recolte
de 55.000 kg cartofi la hectar în anul 1955
pe tovarășul Rodenciuc Toader, decorat
cu Ordinul Muncii pentru recoltele bo-
gate de cartofi pe care le-a obținut.
Cu toate recoltele mari pe care le-au
obținut mulți țărani cu gospodării indi-
viduale, multe întovărășiri agricole și
gospodării colective, totuși producția me-
die la hectar pe care am obținut-o în ul-
timii ani este cu mult sub nivelul posi-
bilităților noastre.
Pentru lichidarea lipsurilor tn cultura
cartofului este nepesar ca Ministerul
Agriculturii și Silviculturii, Institutul de
Cercetări Agronomice al Academiei R.P.R.,
inginerii și tehnicienii agronomi, specia-
liști în cultivarea cartofului, împreună cu
cultivatorii de cartofi, să stabilească locu_
rile unde se pot obține producțiile cele
mai mari. Una din problemele cele mai
importante pentru sporirea producției de
cartofi este aceea a producerii și înmul-
țirii rapide a unor soiuri de mare produc-
tivitate adecvate condițiilor de sol și
climă locale, rezistente la boli. Ministerului
Agriculturii și Silviculturii, în strînsă co-
laborare cu Institutul de Cercetări Agrono.
mice, îi revine sarcina să rezolve această
problemă într-un timp cît mai scurt.
O altă cultură care are o mare impor-
tanță in dezvoltarea economiei noastre
naționale este sfecla de zahăr. în ultimii
ani consumul de zahăr a crescut încon-
tinuu ca urmare a ridicării nivelului de
trai ai poporului muncitor.
Deși an de an suprafața cultivată cu
sfeclă de zahăr a crescut, producția la
hectar a continuat să rămînă la un ni-
vel scăzut.
Aceasta se datorește faptului că atît Mi-
nisterul Agriculturii și Silviculturii cit și
Ministerul Industriei Alimentare n-au luat
măsuri pentru a îndruma și ajuta pe cul-
tivatori să aplice toate lucrările agroteh
nice necesare pentru obținerea unor re-
colte mari, n-au luat măsuri să facă o
justă raionare a culturii sfeclei de zahăr
și pentru a alege terenurile cele mai po
trivite acestei culturi, nu s-au îngrijit de
înmulțirea și introducerea în cultura mare
a soiurilor de sfeclă productive și cu un
conținut mare de zahăr.
în cadrul consfătuirii noastre un număr
de tovarăși, buni cultivatori de sfeclă de
zahăr, ne-au arătat cum prlntr-o pregă-
tire bună a terenului, prin semănarea la
timp a unei semințe de calitate superioară,
prinlr-o bună îngrijire a culturilor, prin
aplicarea unui număr mare de prașile și
recoltarea sfeclei la timpul potrivit au
reușit să obțină recolte mari.
Astfel, tovarășul Covrig Gheorghe, din
comuna Ungheni, raionul Tg. Mureș, ne-a
arătat cum, de pe o suprafață de 29 ari
a obținut o recoltă de 15.780 kg. sfeclă
insamințeze
să realizeze
de zahăr, ceea ce înseamnă 54.400 kg. la
nectar.
Deși dceastă recoltă la hectar a fost ob-
ținută pe o suprafață mică, ea arată totuși
posibilitățile existente în creșterea pro-
ducției la hectar.
Gospodăria colectivă „Petofi Sandor'
din comuna Dîmbău, raionul Tîrnăveni,
eultivind sfeclă de zahăr pe o suprafață
de 8 ha a obținut o producție de 40.000
kg la fiecare hectar Pentru a obține acea
stă recoltă bogată, colectiviștii au arat
pămîntul adine, din toamnă, bâgind sub
brazdă 20 tone gunoi de grajd la hectar,
în timpul vegetației au daț cîte 150 kg
azotat de amoniu la hectar și au făcut 3
prașile.
Asemenea exemple sînt în toate regiu
nile și raioanele cultivatoare de sfeclă de
zahăr.
Anui acesta trebuie să insămințăm o su
prafață de 150.000 ha. cu sfeclă de zahăr,
cu mult mai mult decit în anii trecuți,
și să obținem o producție medie pe țară
de cei puțin 15.000 kg. la hectar. Avem
toate condițiile create și depinde de felul
cum noi vom munci pentru a putea nu
numai realiza această producție, dar chiar
pentru a o depăși cu mult.
Tovarăși,
Am vorbit mai pe larg de cultura po
■umbului, griului, cartofului și sfeclei de
zahăr, deoarece aceste culturi ocupă su-
prafețele cele mai întinse din pămîntul
arabil al țării noastre și joacă rolul cel
mai important în economia agricolă.
Mai sînt însă și alte culturi agricole,
■um este orzul de toamnă, orzoaica, ovă-
zul, orezul, floarea-soarelui, bumbacul,
nul. cînepa și altele, de care trebuie să
ne ocupăm îndeaproape căci au o impor-
tantă mare în aprovizionarea oamenilor
muncii cu produse agro-alimentare și a
industriei ușoare și alimentare cu materii
prime.
Creșterea producției de zarzavaturi și
legume, care să asigure aprovizionarea
din belșug a oamenilor muncii, trebuie să
fie o preocupare de seamă a tuturor or-
ganelor de partid, a sfaturilor populare și
a tuturor organelor agricole.
Trebuie create baze puternice de apro-
vizionare cu legume și zarzavaturi în ju-
rul fiecărui oraș și centru muncitoresc.
Pentru aceasta este necesar să se cultive
în jurul orașelor și centrelor muncitorești
cît mal multe legume și zarzavaturi iri-
gate. Culturile irigate de legume trebuie
extinse de asemenea de-a lungul văilor,
apelor, unde avem terenuri fertile.
Organele sindicale, comisiile și delega-
tele de femei trebuie să ducă o intensă
muncă de lămurire în rîndurile muncitori-
lor, funcționarilor și gospodinelor, pentru
ca în anul acesta să se extindă cît mal
mult cultivarea legumelor și zarzavaturi-
lor pe loturile individuale, pentru a folosi
cît mai bine terenurile din împrejurimile
și vetrele orașelor, centrelor muncitorești
și a satelor, necultivate cu legume și zar-
zavaturi. Ministerul Agriculturii și Silvi-
culturii și sfaturile populare au datoria
de a asigura aprovizionarea cultivatorilor
cu semințele și răsadurile necesare.
Trebuie executate la timp toate lucră-
rile din livezile de pomi și vii, să ne ocu-
păm de plantarea în primăvară a unui
număr mare de pomi fructiferi și de com-
plectarea golurilor din vii.
Să dăm toată atenția refacerii și dez-
voltării patrimoniului nostru viticol și
pomicol.
Tovarăși,
Rezultatele obținute în producția agri-
colă în anii 1953 și 1954, precum și rezul-
tatele campaniei agricole din toamna
anului 1954 ne îndreptățesc să avem de-
plina convingere că în anul acesta putem
să realizăm recolte sporite la hectar la
toate culturile, în special la grîu, porumb,
cartofi, sfeclă de zahăr, floarea-soarelui.
Pentru aceasta, avem în țara noastră
toate condițiile necesare, toate posibilită-
țile. Industria socialistă înzestrează agri-
cultura cu mașinile, materialele și unel-
tele de care are nevoie; avem un număr
mare de ingineri și tehnicieni agronomi,
capabili să ridice nivelul agriculturii;
avem un sector socialist în agricultură,
cu numeroase unități fruntașe — gospo-
dării colective, întovărășiri, gospodării
agricole de stat, stațiuni experimentale —
care sînt o mărturie vie a felului cum
trebuie să se organizeze munca șj să se
lucreze pămîntul pentru a se obține roade
bogate; în fiecare sat și comună sînt ță-
rani muncitori harnici, iscusiți, maiștri ai
recoltelor bogate, care au dovedit că mun-
cind pămîntul după sfaturile agronomilor,
în funcție de condițiile locale, se pot ob-
ține sporuri foarte mari de recoltă la
hectar.
Trebuie numai să folosim așa cum se
cuvine toate- aceste posibilități, să folo-
sim pe deplin tractoarele și mașinile
agricole ale statului, precum și mașinile,
uneltele de lucru ale țărănimii munci-
toare, să aplicăm metodele de muncă ale
fruntașilor în producția agricolă.
Obținerea unei recolte de 10 milioane
tone grîu și porumb, a unei recolte medii
pe țară de cel puțin 2.000 kg. porumb la
hectar depinde, în cea mai mare măsură,
de felul în care organele de partid și de
stat vor ști să conducă în mod concret
agricultura, cu spirit de răspundere, cu
competență și cu cunoașterea condițiilor
locale de producție, înlăturînd metodele
birocratice. Obținerea unei asemenea re-
colte depinde, în primul rînd, de felul cum
organele de partid și de stat vor ști să
desfășoare o largă muncă politică și orga-
nizatorică, de zi cu zi, în mijlocul oame-
nilor muncii de pe ogoare, pentru mobili-
zarea tuturor forțelor din agricultură în
îndeplinirea la timp și în bune condiții
a tuturor muncilor agricole.
De aceea, prima măsură pe care mi-
nisterul trebuie s-o ia de urgență este
de a repartiza pe inginerii și tehnicienii
agronomi pe teren Dat fiind numărul
actual de Ingineri și tehnicieni agronomi,
pentru acoperirea întregii suprafețe agri-
cole a țării îi va reveni fiecăruia dintre
el, după calcule preliminare, o suprafață
de 4—6 mii hectare.
Fiind legați de teren, inginerii și tehni-
cienii agronomj vor putea cunoaște mal
bine particularitățile locale, pe fruntașii
recoltelor bogate și metodele lor de
muncă; odată cu sarcina de a ajuta țără-
nimea muncitoare in desfășurarea munci-
lor agricole, el vor putea studia și întocmi
lucrări de specialitate cu privire la me-
todele înaintate de muncă, contribuind ast-
fel la generalizarea științifică și extin-
derea în producție a acestor metode. Par-
tidul și guvernul se vor îngriji să li se
creeze condiții corespunzătoare de muncă
și de trai.
Deși în ultimul an munca de popu-
larizare a metodelor agrotehnice înaintate
s-a îmbunătățit, totuși Ministerul Agri-
culturii și Silviculturii n-a ajuns încă să
cunoască — și cu atît mai mult să stu-
dieze, să popularizeze pe scară largă —
experiența bogată și multilaterală a frun-
tașilor în producția agricolă.
Sarcina Ministerului Agriculturii și Sil-
viculturii, a organelor agricole este de
a studia sistematic metodele prin care
numeroși țărani muncitori obțin recolte
îmbelșugate pe ogoarele lor. de a face tot
ce trebuie ca experiența și metodele îna-
intate de muncă ale fruntașilor în pro
ducția agricolă să fie cunoscute și apli-
cate de fiecare gospodărie colectivă, în-
tovărășire agricolă, asociații de producție
agricolă, țăran muncitor individual.
Ministerul Agriculturii și Silviculturii
n-a fost încă in stare să organizeze pro-
ducerea in cantități suficiente a semin-
țelor de soi, în vederea satisfacerii ne
voilor anuale ale gospodăriilor de stat,
gospodăriilor colective, întovărășirilor, a-
sociațiilor de producție agricolă și gos-
podăriilor individuale țărănești. Mai mult
chiar, se comite în fiecare primăvară și
toamnă aceeași greșeală de a se trans
porta semințe de soi dintr-o zonă natu-
rală de producție în alta, cînd știut este
că săminta de porumb care dă roade bune
în Bărăgan nu poate da rezultate mulțu
mitoare în nordul Moldovei
Ministerul este obligat să fa măsurile
necesare pentru asigurarea semințelor de
orz. orzoaică, ovăz grîu de primăvară
semințe de sfeclă de zahăr și semințe de
legume și zarzavaturi, potrivit condițiilor
fiecărei regiuni
In fața directorilor inginerilor, tehni-
cienilor și muncitorilor din gospodăriile
de stat stă sarcina de a executa la timp
și în bune condiții toate muncile agri
cole, să mecanizeze într o măsură cît mal
mare lucrările agricole să folosească cît
mai mult agregatele pe care statul și cla-
sa muncitoare le-au pus la dispoziție, să
lupte pentru a da cît mai multă produc
ție-marfă de bună calitate, pentru redu-
cerea prețului de cost, să lupte împotriva
risipei, pentru ca fiecare G.A.S să devină
o gospodărie rentabilă.
Oamenii muncii din agricultură așteaptă
din partea stațiunilor de mașini și trac-
toare și a tractoriștilor, un ajutor deosebit
de puternic, organizatoric și tehnic, tn
lupta pentru obținerea unor recolte bo-
gate în acest an.
Cele mai multe S.M.T.-uri au reușit să
termine la timp lucrările de reparații șl
de pregătire pentru campania de primă-
vară.
Conducerile S.M.T.-urilor să asigure din
timp contractarea unui volum cît mai
mare de lucrări cu gospodăriile colective,
cu întovărășirile agricole, cu asociațiile de
producție agricolă și gospodăriile țără-
nești individuale, astfel îneît în primă-
vară capacitatea de lucru a tractoarelor
și mașinilor agricole să fie folosită la
maximum.
Este o datorie patriotică a fiecărui trac-
torist să aibă grijă de tractorul și mași-
nile agricole ce-i sînt încredințate, să facă
numai lucrări de bună calitate, să respec-
te cu strictețe prevederile contractului în-
cheiat cu producătorii agricoli.
Felul cum este organizată și cum mun-
cește brigada de tractoriști condusă de
Vasile Voichiță, Erou al Muncii Socia-
liste, poate să servească drept pildă demnă
de urmat pentru toate brigăzile de trac-
toriști din stațiunile noastre de mașini și
tractoare. Gospodăriile agricole colective,
pe ogoarele cărora a lucrat această bri-
gadă, au obținut recolte mari și de bună
calitate. Brigada și-a realizat planul în
proporție de 225 la sută; tractoristul Bog-
dan Gheorghe, fruntaș în această brigadă,
și-a îndeplinit planul în proporție de 331
la sută, realizînd un cîștig mediu lunar
în anui 1954 de 1.511 lei. Astfel de cîș-
tiguri pot fi realizate de oricare tracto-
rist, dacă muncește cu conștiinciozitate,
dacă șeful de brigadă se ocupă de buna
organizare și îndrumare a muncii în ca-
drul brigăzii pe care o conduce.
Comitetele executive ale sfaturilor popu-
lare și organele de partid au datoria să
ducă o largă muncă politică de lămurire
în rîndurile țăranilor muncitori indivi-
duali, recomand'ndu-le să se ajute unii
pe alții cu unelte și animale de muncă,
pentru a executa mai bine și la timpul
potrivit lucrările agricole pentru a obține
recolte mai mari.
In fiecare regiune sînt întovărășiri frun-
tașe în care țăranii muncitori au intnat
cu toată suprafața arabilă, lucrează în
comun de la arat pînă la recoltare, or-
ganizează cete permanente și obțin astfel
producții sporite și venituri mari. Sarcina
organelor de partid și de stat este de a
îndruma și sprijini întovărășirile agricole
ca în desfășurarea muncilor agricole din
anul acesta să-și organizeze munca după
pilda întovărășirilor fruntașe.
Gospodăriile agricole colective să-și
pregătească întregul Inventar de lucru,
să-și îngrijească în mod deosebit anima-
lele lor de tracțiune și să-și organizeze
bine brigăzile permanente, stabilindu-le
sarcini concrete.
In țara noastră sînt multe gospodării
colective care, organizindu-și bine munca
și folosind atît posibilitățile tehnice ele
S.M.T.-urilor, cît și propriile lor mijloace
de producție, au realizat recolte bogate
și au repartizat colectiviștilor venituri
mari.
Organele de partid șî sfaturile populare
trebuie să desfășoare o intensă muncă po-
litică și să ajute gospodăriile colective
să-și organizeze în așa fel munca îneît să
se ridice la nivelul gospodăriilor fruntașe,
să le ajute în organizarea brigăzilor,
în întărirea disciplinei în muncă și parti-
ciparea activă a tuturor membrilor gos-
podăriilor la muncile agricole pentru ob-
ținerea unor recolte sporite.
Este necesar ce rezultatele pozitive ob-
ținute de cercetătorii științifici în labora-
toare și pe cîmpurlle de experimentare să
fie aplicate pe scară largă în producția
agricolă. Orice cercetare științifică poate
fi considerată ca dusă cu succes pînă la
capăt numai atunci cînd ea a prins rădă-
cini adînci în practică. In același timp,
cercetătorii științifici să studieze metodele
înaintate folosite de fruntașii în agricul-
tură, ca în felul aceste ele să poată fi ge-
neralizate și aplicate pe suprafețe cît mal
mari. Din contactul strîns între oamenii
de știință și fruntașii în agricultură, ști-
ința agricolă se va îmbogăți. Este de da-
toria cercetătorilor științifici să meargă în
unitățile agricole, pe ogoare, in mijlocul
țărănimii muncitoare, pentru a-f da un
ajutor direct în aplicarea metodelor agro-
tehnice. (Aplauze).
Tovarăși,
Lupta pentru realizarea unei producții
de 10 milioane tone grîu și porumb în
anul acesta pune sarcini toarte Impor-
tante oamenilor muncii din Industrie, în
special din ramurile industriale care pro-
duc mașini, piese de schimb, utilaje,
unelte agricole, îngrășăminte și alte ma-
teriale necesare agriculturii.
întreprinderile din sistemul Ministeru-
lui Industriei Metalurgice și Construcții-
lor de Mașini se preocupă în mai mare
măsură decît în trecut de sarcina con-
struirii de mașini și unelte agricole, în
cantități șt sortimente din ce în ce mei
mari, pentru a pune la dispoziția țărăni-
mii muncitoare mijloace de producție care
să-i ușureze munca și să-i asigure creș-
terea necontenită a producției la hectar
la toate culturile.
Totuși, nu se dă încă Importanța cuve-
nită unor probleme esențiale Mn legătură
cu producția acestor mașini șl unelte agri-
cole.
Astfel, unele piese de schimb sînt li-
vrate cu Intîrziere și în cantități nesatis-
făcătoare. Calitatea multor mașini agri-
cole ca, de pildă, batoze, secerătorl-legă-
tori, semănători, pluguri, trebuie îmbu-
nătățită
Este necesar să se lărgească sortimen-
tul și numărul mașinilor agricole cu trac-
țiune animală și al uneltelor necesare ță-
ranilor cu gospodării Individuale și să se
realizeze tipuri de mușini proprii condi-
țiilor de relief ale țării. îndeosebi tre-
buie asigurate prășitori, pluguri de
coastă, cositori și secerătorl simple pentru
tracțiune animală.
Seceratul cu secerătoarea simplă trasă
de cai este mult mai convenabil țăranu-
lui muncitor decît seceratul cu secera Se-
ceratul cu secera al recoltei de pe un hec-
tar, dacă muncesc doi oameni, durează 5
zile: folosind secerătoarea trasă de cai.
deservită de doi oameni, seceratul durează
numai 3 ore.
Cositul cu coasa al unui hectar de fîn
dacă muncește un singur om, durează
două zile : folosind cositoarea simplă
trasă de cal, deservită de un singur om,
durează numai o jumătate de zi.
Mașinile agricole trase de animale ușu-
rează munca oamenilor, scurtează mult
timpul de recoltat și evită pierderile de
recoltă
Este în Interesul țăranilor muncitori să
folosească asemenea mașini agricole. Ță-
ranii muncitori se pot întovărăși între ei
să-și cumpere și să folosească în comun
astfel de mașini ; el pot face comenzi in-
dustriei, care le fabrică în condiții avan-
tajoase șl le garantează calitatea mași-
nilor.
Ministerul Energiei Electrice trebuie să
la de pe acum măsuri pentru mărirea nu-
mărului de arii electrificate în scopul eli-
berării a cît mai multor tractoare pentru
dezmiriștit și arături in timpul treiera-
tului.
Ministerul Industriei Chimice trebuie să
asigure livrarea conform plenului a tu-
turor cantităților de îngrășăminte mine-
rale și substanțelor chimice, pentru com-
baterea dăunătorilor și bolilor la plante
și animale.
Tovarăși,
Rezultatele pozitive obținute în agricul-
tură după plenara din august 1953 a C.C.
al Partidului Muncitoresc Romîn, și mal
ales în campania agricolă din toamna
anului trecut, se datoresc muncii politice
și organizatorice depuse de organizațiile
de partid, care au știut să dea elan și în-
credere oamenilor muncii din agricultură,
să-i mobilizeze in lupta pentru aplicarea
politicii partidului de dezvoltare a econo-
miei naționale și de ridicare a nivelului
de trai material și cultural al poporului
muncitor.
Aceasta arată că organizațiile de partid
și-au îmbunătățit munca politică în rîn-
durile maselor șl sînt mai strîns legate
de problemele producției agricole, ceea ce
constituie o chezășie » realizării sarcinii
de sporire serioasă a producției agricole
în anul acesta.
Din păcate, nu toate comitetele re-
gionale, comitetele raionale sătești de par-
tid și organizațiile de bază sătești înțeleg
pe deplin că asigurarea succesului în rea-
lizarea sarcinilor stă în mobilizarea largă
a țărănimii muncitoare pentru sporirea
producției în vederea dezvoltării schlmbu-^^
lui de mărfuri intre oraș și sat, a ridicării
nivelului de trai al oamenilor muncii, a
întăririi continue a alianței între clasa
muncitoare și țărănimea muncitoare.
In momentul de față, lucrul cel mai im-
portant în activitatea la sate a organelor
și organizațiilor de partid este pregătirea
și executarea lucrărilor agricole de primă-
vară și vară la timp și în bune condiții.
Organele de partid și activiștii de partid
care au sarcini în legătură cu desfășura-
rea muncilor agricole trebuie să studieze
temeinic problemele concrete ale produc-
ției agricole din raza lor de activitate, să
cunoască în amănunt ce este de făcut și
să ia măsurile organizatorice necesare,
îndreptîndu-și atenția spre munca con-
cretă, operativă, de teren, spre îndruma-
rea vie a oamenilor muncii din agricul-
tură și dezvoltarea activității lor crea-
toare.
Comitetele regionale și raionale de par-
tid și organizațiile de bază sătești să cu-
noască situația pregătirilor și lucrărilor
agricole din fiecare comună, din flecare
sat, să știe ce se cultivă, ce posibilități sînt
de creștere a producției agricole, ce mă-
suri agrotehnice trebuie aplicate în condi-
țiile locale de climă și sol.
Membrii comitetelor regionale și raio-
nale de partid trebuie să cunoască expe-
riența fruntașilor recoltelor bogate din
comuna, raionul și regiunea respectivă, să
cunoască personal pe fruntașii recoltelor
bogate din raza lor de activitate și să
lupte pentru ca metodele de muncă ale
acestora să devină un bun al tuturor ță-
ranilor muncitori.
Odată cu începerea muncilor agricole
de primăvară, principalele forțe ale comi-
tetelor regionale și raionale de partid tre-
buie îndreptate spre comune, spre sate,
să ajute organizațiile de bază sătești și
organele locale de stat în organizarea si
îndeplinirea la timp și in bune condiții
a lucrărilor agricole.
Organizațiile de bază sătești și comite-
tele executive ale sfaturilor populare să
mobilizeze pe deputății circumscripțiilor
electorale, pe toți țăranii muncitori, tine-
retul, femeile, pentru ca în campania
agricolă de primăvară nici un petec de
pămînt să nu rămînă neînsămînțat.
Organizațiile de bază sătești, comite-
tele executive ale sfaturilor populare și
organele sindicale trebuie să dea o deo-
sebită atenție organizării și desfășurării
unei largi întreceri socialiste în gospodă-
riile agricole de stat, stațiunile de mașini
și tractoare, gospodăriile agricole colective
și întovărășirile agricole și a întrecerii pa-
triotice între comune, sate și țăranii mun-
citori individuali pentru îndeplinirea la
timp șl în bune condiții a muncilor
agricole și pentru ridicarea producției
agricole la hectar.
Comuniștii de la sate au datoria de
cinste de a fi exemplu pentru toți oamenii
muncii din agricultură în aplicarea meto-
delor agrotehnice înaintate. în executarea
la timp și în bune condiții a tuturor
lucrărilor agricole. Fiecare comunist tre-
buie să fie un fruntaș al recoltelor bogate,
un factor activ în popularizarea experien-
ței înaintate și în introducerea metodelor
de lucru ale fruntașilor în agricultură în
rîndurile întregii țărănimi.
Experiența campaniei agricole de
toamnă a arătat ce putere de mobilizare
posedă organizațiile noastre de partid
atunci cînd desfășoară o muncă politică
serioasă în rîndurile țăranilor muncitori.
Organizațiile de partid și sfaturile popu-
lare au îndatorirea să organizeze și în
campania agricolă de primăvară în mod
temeinic munca politică la sate, folosind
toate mijloacele care le stau la dispoziție:
convorbiri ale activiștilor cu țăranii mun-
citori, munca agitatorilor și a deputaților
de la om la om și din casă în casă, or-
ganizarea de conferințe ale agronomilor
și zootehnicienilor, care să dea sfaturi
practice țărănimii muncitoare, răspîndfrea
la sate a ziarelor, broșurilor și cărților.
Tovarăși,
Avem de făcut un volum mare de lu-^B
crări agricole în anul acesta. Executînd^B
aceste lucrări la timpul potrivit și în con-
diții bune, folosind experiența minu-
nată a fruntașilor în agricultură, urmînd
îndrumările inginerilor și tehnicienilor
agronomi, aplicînd în mod creator expe-
riența înaintată a agriculturii sovietice,
vom putea să obținem recolte bogate la
toate culturile.
însuflețirea cu care clasa muncitoare,
țărănimea muncitoare și intelectualitatea
îmbrățișează programul de măsuri pent"u
dezvoltarea agriculturii și sporirea consi-
derabilă a producției agricole demon-
strează încă odată sprijinul fără rezerve
pe care poporul îl acordă politicii parti-
dului și guvernului — politică de r:d:care
a bunei stări materiale și culturale a na-
menilor munci! de la orașe si '■at?. de apă-
rare a păcii în rînd cu celelalte țări ale
lagărului păcii, democrației și socialismu-
lui. în frunte cu Uniunea Șovini ,<.5
(Aplauze pnternice).
Comitetul Central al Partidului Munci-
toresc Romîn și guvernul Republicii
Populare Romîne au deplina convingere
că oamenii muncii își vor concentra toate M.
forțele pentru dezvoltarea economiei na-
ționale, pentru întărirea statului nostru
democrat-popular, pentru înflorirea pa-
triei. (Aplauze prelungite. Toți se ridică
în picioare).
(Text prescurtat)
X
GAZETA INVĂȚĂMÎNTULUI
Pag. 3-a
Să îmbunătățim predarea limbii romîne
PoHica externă a U. R. S. S
în școli și facultăți
o politică de pace și colaborare internațională
des-
MIHAI BALINT
ne
teza leninistă
eu privire la coexis-
Se întărește legătura școlii cu familia
MORARU
MARIA
cu vederea
copiilor în familie.
V. COCIAN
Energia atomică în slujba vieții
folosirea
în
ei
de înaltă tensiune și înlesnind rea-
transport
radioactivi
și produse de cea
valoare pentru cercetări științifice,
casnice, sau în fracțiuni de wai!
în util
, cu cea mai înaltă pregătire, cît și
ca
de la școala medie
Buzău desiașoară o
școala de 7
mijloace de
și alte „pro-
sînt izotopi
științei și tehnicii.
Uniunea Sovietică
față
care
nu
cînd
ca
Comitetul de părinți
nr- 1 de fete din orașul
prin
prin-
intre
Să întărim exigența atît față de elevi și
de absolvenți, cît și față de profesorii
se înscriu la secțiile fără frecvență. Să
socotim că ne-am făcut datoria atunci
am trecut cu vederea greșeli grosolane
imense lucrări
tulul, creînd o
cită. Mergînd
27 iunie 1954,
mai mare
, studii,
peste astfel de greșeli și ele se înrădăcinează-
Desigur, pentru ca elevii șă fie bine pregă-
de cei mai simpli cetățeni, în industrie sau
în menaj, în orice loc și cu instalații cores-
punzătoare pentru toate nevoile.
și pedagogi care și-au in tocmit
planurile calendaristice. Astfel,
Gh. Vitean, învățător la școala
din comuna Sieni — Odorhel,
defectuos
tovarășul
de 7 ani
a plan-ifi-
pentru
bombe
Toți
om de
cuptorul caloriferului și s-au procurat rechi-
zitele școlare necesare.
și R. P.
Ținind
în noile
vățătură
voltat și
o serie de
lor.
Deosebit
subfilialei
rie a Sovietului Suprem al U.R.S.S.,
care se proclamă încă odată cu tărie
cipiile consolidării păcii și prieteniei
popoare.
Nu același lucru se poate spune însă
Chineză.
sus steagul leninismului, dezvoltînd
condiții istorice atotbiruitoarea ta-
marxist-leninistă, I. V. Stalin a dez-
scopuri pașnice.
Și în acest domeniu al
ca și in celelalte domenii,
ușor peste greșeli, nu s-a dus o
ținută și permanentă pentru o
scriere corectă în școală-
Uneori și în facultate se trece
învățătorii și profesorii de la
ani din Cugir folosesc diferite
mice rezultă „zgura", „cenușă
duse secundare", dar acestea
Un eveniment de o deosebită importanță
tehnică, economică, socială și politică s-a
de interesantă este activitatea
Societății de științe naturale și
muncă sus-
vorbire și
rezultate rodnice în activitatea
distrugere prin bombe atomice și
cu hidrogen.
oamenii de știință, tehnicienii și orice
bună credință care iubește viata și
și grăbirea executării unor
care vor schimba fața pămîn-
viață mai frumoasă, mai feri-
cu hotărîre pe acest drum, la
colaborare cu părinții elevilor. In școală sa
organizează adunări cu părinții, în cadrul
că.rora se analizează situația la învățătură
și disciplina elevilor. Cu prilejul acestor
Constantin Dincuiescu
membru corespondent al Academiei R.P.R.,
rectorul Institutului politehnic din București
Prof. univ. Al. Graur
membru corespondent al Academiei R.P.R.,
decanul Facultății de filologie
de la Universitatea „C. 1. Parhon"
București
. Uniune-a Sovietică a pus în
funcțiune o centrală electrică — cea dinfîi
produs în viața popoarelor ; punerea energiei
atomice în slujba vieții,	-•
scopuri pașnice a energiei atomice va duce
la dezvoltarea
pe organizatorii războiului; „...Să nu
Activitate științifică
Subfilialele din orașul Brăila ale societă-
ților științifice „Istorie — filologie — fol-
clor", „Științele naturii — geografie", „Ma-
tematică — fizică” au obținut in ultimul timp
Revoluția culturală
care se înfăptuiește
actualmente în țara
noastra a adus pe pri-
mul plan problema fo-
los,rii corecte a limbii
naționale, atît în vorbi-
re cît și în scriere- Lu-
crarile privitoare la lingvistică ale lui I. V-
Stalta, citite și discutate de milioane de oa.
meni, au mărit interesul pentru problemele
limmi și au dat prestigiu studiilor de limba.
1 ioariturile noastre, incomparabil mai îngri-
jite decît in timpul burgheziei, prezintă foarte
rar greșeli, și acelea neînsemnate. Apariția
gramaticii normative publicate de Academia
K P.R și a Micului dicționar ortografic au
cat siguranță editurilor și contribuie la unifi-
carea limbii literare-
Care este rolul învățămintuluî ta această
activitate de perfecționare a celui mai impor.
tan. mijloc de comunicare ? In învățămîntul
meniu și superior, gramatica a căpătat un
loc ae cinste. în învățămîntul elementar po
zițiile ei au lost întărite, in general se poate
spune că aslăzi se cunosc mult mai bine re-
gulile de funcționare ale limbii materne și că
se ,ac mai papne greșeli.
Dar aceasia se poate spune numai în gene-
ral. Nu peste tot s-au eliminat greșelile gro-
solane, nu peste tot exprimarea elevilor s.a
fmounatațit, și, mai ales, nu s-a înwunatățit
exprimarea tuturor elevilor. Fac această ob-
servație după o cercetare a lucrărilor prezen-
tate de candidați! la examenul de admitere
în Facultatea de filologie in toamna trecută.
(Materialul a fost stnns de tovarășii asis-
ten.i Petre Creția și Mioara Grigorescu).
ta lucrările candidatilor noștri putem în-
tîlni scrieri ca • obtimist, consegvent, freg-
vent, splendit, (viața pe care a) trăi-to și
altele de acest fel. Foarte adesea apare vir-
gula intre subiect și predicat, ceea ce consti.
tuie o eroare de punctuație dintre cele mai
bătătoare la ochi : In timpul mesei, sosește,
Andrei...
Tot așa de greșită este virgula și în exem-
plul care urmează: Stat teze de la care, tre-
buie să pornească toți cei, care vor-.
Dar, bine înțeles, găsim și cazuri unde ar
trebui să se pună virgulă și nu s-a pus ;In
cele din urmă sosește și Mihai, totuși trebuie
să vină și fiul lui Mircea (în loc de fiul lui,
Mircea).
Ne-au dat încă și mai mult de gîndit gre-
șelile de lexic și cele de sintaxă. Iată un
exemplu care arată necunoașterea înțelesului
unor cuvinte : Mihai Buznea, care este eroul
principal din această piesă și simbolizează în
mod idilic pe toți comuniștii...
Se găsesc și cuvinte folosite în contexte
nepotrivite: Unul din subiectele mai des
arborate în operele scriitorilor...
In lucrări se înlilnesc uneori și fraze con-
fuze și încîlcite.
Cum se explică nivelul scăzut la care se
prezintă lucrările unora dintre candidați! la
examenul de admitere ta facultate ? Avem
mijlocul să stabilim una dintre cauze. La
Facultatea de filologie dau examen de admi-
tere în secția fără frecventă cadre didactice
care predau limba romînă în învăițămîntul
de șapte ani, ta lucrările aceștor candidați
găsim uneori greșeli mai grosolane chiar de-
cît cele semnalate mai sus- Iată cîteva exem-
ple (cu respectarea întocmai a formei) care
dovedesc necunoașterea înțelesului cuvinte-
lor: Poemele lui Dan Deșliu sunt de un
emoționant tablou, prin aceea că a
știut să pună în procesul de transformare so-
cială, omul constructor al socialismului.
In țară noastră au mai fost și alți poeți
care și-au făcut apariția forțelor noi cum
sunt Dan Deșliu...
Dacă se găsesc profesori care scriu așa, de
ce ne-am mira de greșelile întîtaite ta lucră-
rile absolvenților școlii medii ? Dar se pune
și tată întrebare : cum se face că unii profe-
sori au lipsuri atît de rnari în cunoștințele de
limba romînă ? Răspunsul e ușor de dat : au
fost slab pregătiți de profesorii lor- S-a trecut

este în fruntea tuturor țărilor, ln timp ce
în occident cercurile agresive pregătesc
cu febrilitate un nou război, folosesc ener-
gia otomică pentru construirea bombelor
atomice șl bombelor cu hidrogen — groaz-
nice arme de distrugere în masă — Uniunea
Sovietică, acordînd cea mai mare atenție în-
tăririi capacității sale de apărare și fiind gata
să dea riposta cuvenită agresorilor care ar
îndrăzni să folosească arma atomică, pune
în același timp eforturile oamenilor de știință
și ale tehnicienilor în slujba construcțiilor
pașnice, în slujba ușurării muncii omului, a
ridicării nivelului său de viață. Folosirea în
din lume — folosind drept combustibil ener-
gia atomică. Deși țările care construiesc
bombe atomice și cu hidrogen se consideră
avansate în domeniul folosirii energiei ato-
mice, ele nu vor avea astfel de centrale ato-
ni’c decît peste 2—3 ani.
Pentru țara noastră, data de 17 ianuarie
1955 reprezintă o cotitură în viața științifică
și tehnică. La această dată, guvernul Uniunii
Sovietice a hotărît ca — mergînd consecvent
pe drumul folosirii energiei atomice In
scopuri pașnice — să acorde ajutor tehnico-
științific și de producție statelor de democra-
ție populară, pentru crearea de baze științifice
experimentale în vederea dezvoltării cerce-
tărilor în domeniul fizicii nucleare și al folo-
sirii energiei atomice în scopuri pașnice.
Astfel, Uniunea Sovietică a decis să acorde
și țării noastre ajutor multilateral în ce pri-
vește proiectarea, livrarea de utilaj, con-
struirea de generatori atomici cu o capacitate
tehnică pînă la 5.000 kw fiecare și accelera-
■ tori de particule elementare, punînd la dis
" poziție cantitățile necesare de materiale deza-
gregabile pentru generatorii atomici și pen-
tru lucrările de cercetări științifice.
Prin construirea unor baze științifice expe-
rimentale se vor crea și în țara noastră con-
dițiile pentru desfășurarea lucrărilor de cer-
cetări științifice în domeniul fizicii nucleare,
tKi în școală trebuie
ca profesorul să mun
ceașcă bine, să fie el
în primul rînd înarmat
cu temeinice cunoștin-
țe științifice, didactice.
De ac-eea în facultate
viitorii profesori tre-
buie bine pregătiți.
Trebuie să recunoaștem că în Facultatea de
filologie nu se dă încă atenția meritată tu-
turor problemelor de limba. Anul trecut, de
exemplu, 'în anul întîi al facultății noastre
nu s a făcut nici u-n curs de gramatică pen-
tru studenții de la secția rom.nă. Există nu-
meroase cadre didactice în Facultatea de filo,
logie care trec fără să se oprească pe lîngă
greșelile de exprimare ale studenților. Cate-
dra de istoria literaturii romîne discută lu-
crările studenților din punctul de vedere al
conținutului, dar „nu are timp" să releve
greșelile de limbă. Am asistat la discutarea
unei lucrări prezentate de un student fruntaș.
In care se gaseau formulări ca Simptomele
foametei bateau la geam. Nimeni nu s-a
oprit la asemenea „mărunțișuri".
Astfel circuitul este complect, învățămîntul
mediu ne trimite uneori candidați slab pre-
gătiți, noi îi lăsăm mai departe nepregătit!
și Ii trimitem inapoi, de astă dată ca profe-
sori, pentru ca de acolo, la rîndul lor, să ne
trimită și ei alți candidați fără cunoștințele
necesare-
Desigur, după cum am spus la început, a
ceste cazuri nu constituie regula generală-
Dimpotrivă, în toamna trecută, cei mai mulți
candida-ți au luat note bune la examenul de
admitere- Majoritatea studenților noștri scriu
și vorbesc corect ln învățămîntul mediu și
elementar sînt foarte numeroși profesorii cu
buna pregătire în domeniul
Dar dacă totuși și printre
studenți și chiar și printre
găsesc unii care scriu așa
mai sus, aceasta înseamnă
departe de a fi făcut tot ce
domeniu.
limbii romîne.
elevi, și printre
profesori se mai
cum s-a arătat
că sîntem încă
trebuie în acest
Ușurința cu care trec unii profesori cu
vederea pesta greșelile,elevilor și, desigur,
lipsurile în predare duc la menținerea și a.
dîncirea unor goluri în cunoștințele elevilor
și studenților. Alături de elevul sau studen-
tul serios și bine pregătit, se strecoară la
promovare și cel chiulangiu sau lipsit de o
bază temeinică. Aceasta constituie principalul
izvor care alimentează circuitul pomenit mai
sus, sămînța pentru perpetuarea tipului de
elev și student agramat. Numai notarea se-
rioasa și justă, conformă cu nivelul atins
de elev și student, respingerea celor care,
ajutați fiind, nu izbutesc să facă față redac-
tării corecte a unui text elementar vor duce
la lichidarea greșelilor grosolane de limbă in
învățămîntul nostru-
De unde să începem, de la care treaptă a
învățămintuluî? De la toate în același tim-p-
cele arătate mai sus- Să avem dreptul să
cerem socoteală pentru ele cadrelor didactice,
care au dat în trecut note bune autorilor a-
cestor greșeli.
Dar mai este un aspect al chestiunii. Pro-
blema exprimării clare și corecte nu privește
numai pe profesorii de limba romînă. Nu pre-
tind ca toți profesorii să se transforme în
lingviști și să se ocupe în mod special de
felul cum scriu și vorbesc elevii. Dar întreb:
cum a putut lua notă de trecere la geografie
sau la chimie un elev care, după terminarea
școlii medii de zece ani, nu este în stare să
facă o frază inteligibilă? Exprimarea confuză
dovedește gîndire confuză ; gindirea confuză
nu este compatibilă nici cu rezolvarea justă
a problemelor de matematici. Necunoașterea
gramaticii elementare a limbii materne ex-
clude posibilitatea învățării în bune con-
diții a limbii ruse sau a altor limbi care se
predau în școală. Este deci foarte p-robabil
că absolvenții ale căror greșeli de limbă
le-am citat au trecut și la celelalte materii
printr-o indulgență culpabilă a profesorilor-
Așadar, concluzia la care ajungem este că
e nevoie de o sporire a exigenței față de elevi
și studenți, pe toate treptele și la toate ma-
teriile de învățămint.
pentru obținerea cu ajutorul generatorilor
atomici a unor cantități suficiente de izotopi
radioactivi. Acești izotopi radioactivi vor fi
folosiți în medicină, biologie și alte domenii
ale științei și tehnicii. Ajutați în felul acesta,
vom reuși să pregătim cadre științifice și de
ingineri pentru dezvoltarea continuă a lucră-
rilor legate de folosirea pașnică a energiei
atomice.
Multiple sînt domeniile științei și tehnicii
care vor fi adînc influențate sau chiar răs-
colite prin aplicarea energiei atomice și prin
folosirea corpilor care rezultă din procesul
tehnologic al dezagregării nucleare.
Pentru punerea în valoare în scopuri paș-
nice a acestei noi forme a energiei, este
nevoie ca un complex amplu de instalații să
se îmbine într-un ansamblu, formînd centrala
electrică atomică ce va folosi combustibilul
nuclear.
Poate că mulți oameni ai muncii își pun
întrebarea : care este rostul energiei electrice
in acest ansamblu și ce foloase rezultă pen-
tru energetică din utilizarea energiei atomice?
Viața omului modern are nevoie de canti-
tăți imense de forță și energie. Supunînd for-
țele naturii și punîndu-le în slujba ușurării
vieții omului, a dezvoltării construcțiilor, a
îmbunătățirii condițiilor de trai, a ridicării
nivelului social și cultural, omul are nevoie
de o cantitate mereu crescîndă de bunuri —
de ia produsele de cea mai înaltă tehnicitate
pînă Ia bunurile de larg consum cele mai
simple și comune. Pentru ridicarea nivelului
de viață al maselor largi ale popoarelor este
nevoie să se producă cantități imense de
bunuri, la prețurile cele mai scăzute, este
nevoie ca aceste bunuri să fie puse cît mai
ușor și mai larg la îndemîna oamenilor. In
acest scop, e necesar să se construiască
fabrici și uzine, drumuri și căi de comunicații,
să se înalțe clădiri pentru locuințe și locuri
de muncă, să se construiască mine de tot
felul, scoțîndu-se la lumina zilei bogățiile
ascunse în adîncul pămîntului, să se dezvolte
agricultura și producția bunurilor de larg
consum, să se pună în valoare bogățiile
uriașe de pe suprafața pămîntului. să se dez-
volte producția de alimente.
Toate aceste operații au nevoie de forță șl
energie în cantități masive, puse ușor la
geografie în direcția aplicării învățăturii mi-
ciuriniste. Rezultatele obținute in privința
hibridărilor, conviețuirii cireșului cu salctaiul,
viței de vie în dud și altora, pe baza experi-
mentărilor făcute -pe terenul experimental al
școlii pedagogice, au atras atenția specia-
liștilor prin caracterul lor practic și origi-
nal.
Folosind experiența acumulată pînă acum,
secția de științe naturale a acestei subfiliale
și-a propus să îndrume lucrările practice pe
parcelele experimentale ale tuturor școlilor
din raion.
Mai multă atenție
muncii cercurilor pedagogice
De curîod ia avut loc în comuna Cîrțari,
raionul Ciuc, ședința cercului pedagogic
al învățătorilor. Cu acest prilej tovarășa
învățătoare E. Jov a ținut o lecție deschi-
să, după care s-a prezentat un referat în
legătură cu predarea gramaticii, Atît lec-
ția deschisă cît și referatul au fost inte-
resante și temeinic pregătite. La discuții
n-a luat însă cuvîntul decît un singur
învățător. Aceasta dovedește că membrii
cercului pedagogic nu s-au pregătit pen-
tru această ședință. Nepregătirea lor se
datorește și faptului că secția de învăță-
mînt a raionului Ciuc nu a trimis din
vreme cadrelor didactice programul ședin-
țelor cercului pedagogic.
Pentru oa activitatea cercurilor pedago-
gice să se îmbunătățească, secțiile de în-
vățămînt trebuie să se preocupe mai serios
de organizarea și îndrumarea lor.
Să fie lichidate lipsurile
in planificarea materiei
de învățămînt
Conștiente de faptul că succesul muncii
în școală depinde în mare măsură de o
justă planificare a materiei, multe cadre
didactice din raionul Beclean și-au întoc-
mit just planurile calendaristice, ținînd
seama de indicațiile date în programele
de învățămînt și instrucțiunile Ministeru-
lui Invățămîntului. Așa au procedat, de
exempilu, tovarășii L. Avram din satul
Cozia, V. Moldovan din Beclean, V.
Lazsld din comuna Unf, V. Mureșanu din
comuna Spermezeu și alții.
Din păcate însă mai sînt în..acest raion
cat materia la științele naturii în clasa a
VUI-a, numai după manual, fără să con-
suilte programa și instrucțiunii le Minis-
terului. Tovarășul V. Muresan. învățător
la școala de 7 ani din comuna Chirales,
a planificat la educația fizică exerciții care
nu sînt în programă.
Cadrele didactice au datoria să lichide-
ze aceste lipsuri, să muncească cu mai
multă răspundere și grijă pentru a încheia
anul școlar cu succes.
GH. I. ISA
Inspector la secția de tnvățămtat
a raionului Beclean
îndemîna omului, atît la locul Iui de muncă,
cît și pentru folosința personală, în procesele
tehnice cele mai complicate și grele sau în
aplicațiile cele mai simple și comune, în in-
dustrie sau în utilizările casnice.
Dintre formele de energie cunoscute în sta-
diul actual al tehnicii, energia electrică este
cea care corespunde cel mal bine acestor com-
plexe cerințe. Energia electrică poate fi pro-
dusă din orice altă formă de energie; din
energia termică conținută în combustibili,
din energia hidraulică a căderilor de aipă,
din energia eoliană — forța vînturilor, din
energia mareelor, din energia reacțiilor chi-
mice, din energia mecanică produsă pe orice
cale. Ea poate pune în valoare cantitățile
mari de energie cuprinse în deșeuri, produse
secundare, gaze, căldură etc. rezultate în
unele procese tehnologice, care altfel ar fi
pierdute sau foarte greu și neeconomic de
folosit. Energia electrică poate fi produsă
ușor în cantități masive de sute de mii sau
milioane de KW. Astfel, ea corespunde pen-
tru satisfacerea cererilor masive de forță și
energie de care avem nevoie pentru dezvol-
tarea producției. Energia electrică poate fi
transformată în orice altă formă de energie:
mecanică, calorică, chimică, hidraulică etc.,
așa că la locul de utilizare ea poate fi folo-
sită sub forma cea mal corespunzătoare
nevoilor. Ea poate fi transportată cu mare
ușurință la distanțe foarte mari, de sute și
mii de km, în cantități masive de mii și sute
de mii KW, permițînd astfel o producție
extinsă a bunurilor pe suprafețele mari ale
țărilor, o repartizare a bunurilor în rîndurile
celor mai largi pături ale populației.
Energia electrică poate fi distribuită la
orice loc de muncă, pe pămînt, sub pămînt
sau sub apă, fiind cel mai prețios ajutor în
muncă al omului muncitor. Ea poate fi folo-
sită în cantități masive de mii și zeci de mii
de KW ca în marile motoare, în kilowați ca
ca în "ercetările de laborator. Ea poate fi mă
surată simplu, pentru cantități mari sau mici,
putînd stabili relații ușoare de producție.
Energia electrică poate fi folosită pentru
nenumărate aplicații în tehnică, medicină,
menaj, transporturi, telecomunicații, radio,
fiind un mijloc de apropiere a oamenilor, de
ridicare a lor din punct de vedere cultural
In plus, energia electrică poate fi folosită
simplu, ușor, fără complicații, atît de oamenii
Toate popoarele lumii privesc cu nădejde
și încredere spre Uniunea Sovietică — bastio-
nul de neînvins al păcii, democrației și socia.
lismului — și aprobă politica externă de pace
a statului sovietic, politică ce corespunde cel
mai bine intereselor întăririi păcii și cola-
borării internaționale.
Bazele politicii externe de pace a Uniunii
Sovietice au fost puse încă de Lenin, din
primele zile ale Puterii Sovietice. Această po-
litica de pace șl prietenie între popoare, de
colaborare internațională și de dezvoltare a
legăturilor de afaceri între toate statele izr
vorăște din teza leninistă cu privire la posi-
bilitatea coexistenței îndelungate și a între-
cerii pașnice între cele doua sisteme econo-
mice deosebite — capitalismul și socialis-
mul. Partidul Comunist al Uniunii Sovietice
și Guvernul Sovietic, in frunte cu I. V. Stalin
— marele și credinciosul discipol și continua-
tor al operei lui Lenin — au înfăptuit nea-
bătut această politică. Poporul sovietic și
oamenii muncii din toate țările lumii nu vor
uita niciodată eforturile nobile și neobosite
pe care I, V. Stalin le-a consacrat cauzei
apărării șf consolidării păcii mondiale. Isto-
ricele victorii obținute de popoarele sovietice
sub conducerea C.C. al P.C.U.S., in frunte cu
I. V. Stalin, pe calea Industrializării socia-
liste, a colectivizării agriculturii, a creșterii
necontenite a nivelului de trai material și cul-
tural al oamenilor muncii, sint mărturii vii
ale faptului că Statului Sovietic i-au fost
și-i sînt complect străine orice intenții război-
nice, de cotropire și jefuire a altor popoare.
In repetate rînduri I. V. Stalin a afirmat
dorința oamenilor sovietici de a trăi în pace
cu toate popoarele, năzuința Statului Sovie-
tic de <a avea relații pașnice cu țările capi-
taliste. Dar reacțlunea internațională nu s-a
putut împăca niciodată cu existența, alături
de statele imperialiste, a unui stat în care
a dispărut pentru totdeauna exploatarea omu-
lui de către om, în care succesele construc-
ției socialiste constituie un minunat punct
de atracție și un exemplu demn de urmat
pentru oamenii muncii din toate țările capi-
taliste.
Ura sălbatică față de Uniunea Sovietică
a determinat cercurile agresive să pregă-
tească, cu ajutorul militarismului german, cel
de al doilea război mondial, îndreptat in
primul riînd împotriva Țării Socialismului
victorios.
încă de pe atunci, în ajunul războiului, pe
baza politicii externe juste a U.R.S.S., I. V.
Stalin și-a exprimat încrederea de nezdrunci-
nat ta inevitabilitatea victoriei Uniunii So-
vietice împotriva unui eventual atac armat
al imperialiștilor, avertizînd cu perspicacitate
facă nouă imputări domnii burghezi —
spunea I. V. Stalin — dacă a doua zi după
un asemenea război nu vor mai răspunde la
apel citeva din guvernele ce le stau la inimă
și care astăzi domnesc liniștit „din mila dom-
nului".
Și, Intr-adevăr, lucrurile așa s-au tntîm-
plat. Uniunea Sovietică, poporul sovietic și
armata sa, ducînd tot greul eforturilor, au
zdrobit în cel de al doilea război mondial
fascismul german șl militarismul japonez,
ceea ce a avut ca urmare constituirea, ală-
turi de lagărul mondial capitalist, a lagăru-
lui mondial al socialismului și democrației,
ta frunte cu cele două mari puteri : U.R.S.S.
activitate rodnică, contribuind la buna des-
fășurare a procesului de învățămînt- Mem-
brii comitetului de părinți, împreună cu di-
riginții, vizitează periodic la domiciliu pe
părimții elevilor, dîndu-le sfaturi cu privire
la organizarea justă a timpului liber al co-
piilor lor- Comitetul de părinți sprijină de
asemenea și acțiunile gospodărești ale școlii.
Astfel, cu ajutorul comitetului s-a reparat
Aceste calități deosebite au condus la dez-
voltarea extraordinară a electrificării țărilor.
Uniunea Sovietică stă și în acest domeniu în
fruntea tuturor țărilor de pe pămînt prin rit-
mul rapid al creșterii electrificării, depășind
toate realizările celorlalte țări.
Energia electrică în întreaga lume este
astăzi produsă în centrale electrice cu o
putere instalată de peste 150 milioane KW,
producția anuală atingînd pînă la 800
miliarde KW ore.
Dar nevoile sutelor de milioane de oameni,
care au scuturat jugul exploatării, cresc
mereu. Pături tot mai largi sînt ridicate și
chemate a se bucura de binefacerile culturii,
bunului trai, vieții mai ușoare, mai frumoase,
cerînd deci noi cantități de energie electrică.
Producerea acestor masive cantități de
energie electrică se face, în parte, din ener-
gia hidraulică a căderilor de apă, pusă în
valoa'e prin centrale hidroelectrice. Construc-
ția acestora cere insă lucrări foarte grele,
care se realizează în termene lungi. Ritmul
rapid de dezvoltare al cererilor nu poate
aștepta ritmul lent al construcțiilor hidroelec-
trice.
Pentru a se face față cererilor mereu cres-
cînde de energie, trebuie să se construiască
masiv centrale termoelectrice, care aslăzi re-
prezintă 85% din producția mondial^ de e-
nergie electrică, consumînd pe an cîteva sute
de milioane tone de cărbuni, păcură și une-
ori gaze.
Pentru asigurarea acestor termocentrale cu
oombustibilul necesar trebuie construite mine
de cărbuni, care cer un enorm efort tehnic,
financiar și uman.
Dacă adăugăm combustibilul necesar pen-
tru industrii, locomotive, vapoare, automobile
și cel necesar pentru încălzit în menaj, se
ajunge la cantități enorme, care pun pro-
blema existenței pe fața pămîntului a unor
surse de combustibili suficiente pentru a asi-
gura nevoile. S-a socotit astfel că dacă con-
sumația de combustibil crește în ritmul
actual mereu accelerat, sursele de care dis-
pune pămîntul ar ajunge doar pentru două-
trei sute de ani.
Pentru a se micșora consumul de combus-
tibil, știința și tehnica sovietică au dezvolta!
o ramură nouă — termoficarea, prin care cen-
trala electrică produce simultan energie elec-
trică și căldura pentru fabricație în industrii,
sau pentru încălzit în industrii și în menaj,
reducînd consumul total de combustibili cu •
25% și acoperind nevoi complexe ale unor
numeroși consumatori grupați pe raioane sau
regiuni. Și în acest domeniu știința și teh-
nica sovietică stau în fruntea tuturor țărilor
de pe pămînt.
Satisfacerea simultană a nevoilor de căl-
dură și energie electrică cere instalarea cen-
tralelor electrice mai aproape de centrele de
tența pașnică între capitalism și socialism,
arătînd cu deosebită claritate condițiile care
stau le baza coexistenței pașnice a capitalis-
mului și comunismului în zilele noastre. El
a arătat că este pe deplin pasibilă coexis-
tența pașnică între țări cu sisteme diferite
atunci cind există de ambele părți dorința
de a colabora, de a îndeplini obligațiile asu-
mate, de a respecta principiul egalității și
neamestecului in treburile interne ale altor
state.
Cît privește Uniunea Sovietică, întreaga
ei politică externă este un exemplu elocvent
de respectare a acestor condiții. In zilele
noastre, Uniunea Sovietică ține sus și cu
cinste steagul păcii și prieteniei între popoare,
bucurîndu-se de sprijinul unanim al tuturor
oamenilor cinstiți din lume. O expresie fi-
delă a politicii consecvente de pace a Uniunii
Sovietice o constituie Declarația din 9 februa.
pre o serie de țări capitaliste, în frunte cu
S.U.A. In zilele noastre, guvernul S.U.A. își
întemeiază relațiile sale cu Uniunea Sovietică
și țările de democrație populară nu pe bază
de înțelegere reciprocă, ci pe baza politicii
„de pe poziții de forță". Mergînd pe această
cale, cercurile imperialiste războinice pun ne-
numărate piedici In domeniul comerțului in-
ternațional, creează baze militare pe teritoriul
altor state din jurul Uniunii Sovietice și
țărilor de democrație populară, intensifică
cursa înarmărilor și amenință lumea cu dez-
lănțuirea unui război atomic. Un loc impor-
tant în planurile imperialiștilor americani și
ale acoliților lor este rezervat Wehrmachtului
revanșard german, în care scop se desfășoară
o febrilă activitate pentru ratificarea acordu-
rilor de la Paris. Paralel cu aceasta, întregul
sistem de propagandă din țările imperialiste
este folosit pentru calomnierea țărilor lagă-
rului democrației și socialismului.
Dac dacă limbajul folosit de imperialiștii
americani ar putea avea efect față de oame-
nii ou nervii slabi, pentru guverne care le
stat subordonate lor, el se dovedește a fi
complect ireal și Ineficace pentru țărue lagă-
rului democrației și socialismului. Politica
„de pe poziții de forță" adoptată de țările
lagărului imperialist războinic depășește cu
mult forțele reale de care acesta dispune și
ignorează cu desăvîrșire schimbările radicale
care au avut loc pe plan internațional după
cel de al doilea război mondial.
Analizînd situația internațională creată
după cel de al doilea război mondial și creș-
terea impetuoasă a forțelor păcii, 1. V. Stalin
a subliniat rolul măreț al puternicului lagăr
el păcii, democrației și socialismului, cea
mai mare cucerire a popoarelor în apărarea
păcii.
Spre deosebire de lagărul imperialist, sfî-
șiat de contradicții, a cărui politică este res-
pinsă și urîtă de popoare, lagarul democra-
ției și socialismului este un tot unitar, puter.
nic prin justețea cauzei pe care o apără.
Țările lagărului democrației și socialismu-
lui dispun de forțe suficiente care să permită
luarea unor asemenea măsuri menite să ră-
coreiască capetele înfier.bintate ale aventurie-
rilor războinici. Unele din aceste măsuri —
preconizate în Declarația adoptată de statele
participante la conferința de la Moscova —
vor fi încheierea unui tratat de prietenie șl
asistență mutuală între aceste țări, crearea
unui comandament militar unic, în cazul cînd
acordurile de la Paris vor fi ratificate și
puse in aplicare
consum, uneori în mijlocul orașelor, ceea ce
îngreunează condițiile de igienă din cauza
gazelor, fumului și a marilor cantități de
cenușă care iese pe coșuri, ca și a zgurii și
cenușii care trebuie evacuate din cazane și
depozitate în vecinătatea centralei, pe tere-
nuri de zeci și sute de mii metri pătrați. Pe
lîngă aceasta, pentru arderea combustibililor
este nevoie să se consume oxigen din aerul
înconjurător, ceea ce are influență asupra
condițiilor generale din regiune, în anumite
situații.
Pentru realizarea unor bune condiții de
igienă se cere îndepărtarea centralelor elec-
trice cu cărbuni de aglomerațiile orășenești
și realizarea transportului de căldură pe dis-
tanțe de zeci de km, ceea ce reprezintă grele
probleme.
Oamenii de știință sovietici au rezolvat
complect problema surselor de energie ter-
mică prin folosirea energiei atomice, adică
prin punerea în libertate a cantităților enorme
de energie care sînt cuprinse în nucleul ato-
mului. In funcționarea reactorului nuclear se
produce dezagregarea nucleului, spargerea
(fisiunea) lui. iau naștere izotopi, se produc
corpuri noi. Aceste fenomene sînt însoțite de
o mare dezvoltare de căldură, care ridică
temperatura reactorului pînă la distrugerea
Iui, făcînd deci funcționarea imposibilă, dacă
nu s-ar lua anumite măsuri.
In centrala atomică, această cantitate enor-
mă de căldură — care altfel ar fi pierdută —
este pusă în valoare de centrala electrică, în
care energia calorică extrasă din reactoru.
nuclear de un fluid purtător de căldură este
transmisă apei din cazanele de aburi, eu aju-
torul cărora se produce energie electrică.
Combustibilul atomic a înlocuit deci com-
bustibilul obișnuit, iar centrala electrică ato-
mică formează baza tehnico-economică care
asigură funcționarea întregului ansamblu
complex de instalații în care inima este reac-
torul nuclear.
Și din funcționarea centralei electrice ato-
tratamente, operații industriale șl alte variate
întrebuințări.
Enorma energie eliberată din nucleu face
ca consumul de „combustibil atomic" să fie
extrem de mic. In locul milioanelor de tone
de cărbuni se folosesc cîteva kgr. de combus-
tibil atomic, ceea ce face ca rezerva de ener-
gie atomică să depășească orice închipuire
asupra nevoilor din viitor. Drept combustibil
atomic se folosește în prezent în special
uraniu și plutoniu. Știința și tehnica vor face
în viitor pași noi și vor rezolva dezintegrarea
nucleului la multe alte corpuri, energia ato-
mică fiind principala sursă de energie care
va sta la dispoziția omului in cantități neli-
Politica de pace a țărilor lagărului demo-
crației și socialismului se bucură de spriji-
nul de nădejde al numeroși oameni din țările
lagărului capitalist, uniți în uriașa mișcare
mondială a partizanilor păcii.
Mișcarea mondială pentru apărarea păcii,
care a luat naștere după cel de al doilea
război mondial și oare crește neîncetat a
devenit cea mai puternică și mai cuprinzătoa-
re mișcare a zilelor noastre. Este un mare
merit istoric al lui 1. V. Stalin de a fi preci-
zat caracterul și țelurile mișcării contempora-
ne pentru pace. El a subliniat că această
mișcare nu-și propune ca scop doborjrea
capitalismului și instaurarea socialismului
într-o țară sau alta, ci se limitează la țelul
democratic ai luptei pentru menținerea păcii.
Prin aceasta, I. V. Stalin a dat o bază extrem
de largă acestei mișcări menite să cuprindă
pe toți oamenii dornici de pace din lumea în.
treagă, indiferent de credințe politice, reli-
gioase.
In zilele noastre, mal mult ca orictad, apă-
rarea păcii și securității popoarelor depinde
mai ales de popoarele înseși, de nivelul lor
de conștiință, de gradul lor de organizare,
de eforturile lor comune. Astăzi, cînd
războaiele moderne cer armate de zeci de
milioane de soldați, atitudinea popoarelor
față de război capătă o însemnătate și mai
decisiva.
I. V. Stalin a arătat cu o deosebită clari-
tate că „pacea va fi menținută și consolidată
dacă popoarele vor lua ta propriile lor mîini
cauza menținerii păcii și o vor apăra pină
Ia capăt. Războiul' poate deveni inevitabil
dacă ațâțătorii la război vor reuși să prindă
ta mreaja mincignil masele populare, să le
înșele și să Ie atragă într-un război mondial".
— Aceste cuvinte care s-au întipărit adine în
inimile și mințile popoarelor constituie o che-
mare permanentă la luptă activă pentru apă-
rarea păcii.
In ultimii ani popoarele, prin lupta lor ac-
tivă pentru pace, au impus stingerea foca-
relor de război dta Coreea și Indochina, au
împiedicat pe imperialiștii americani să folo.
saască arma atomică împotriva poporului co.
reean. Nu încape îndoială că ele vor ști și pe
viitor să zădărnicească planurile criminale
ale cercurilor agresive. Succesele crescinde
pe care Ie dobîndește mișcarea antirăzboinică
din țările capitaliste, entuziasmul cu care
popoarele lumii au îmbrățișat Apelul Consi-
liului Mondial al Partizanilor Păcii pentru in-
terzicerea armelor termonucleare, sînt fapte
care îndreptățesc încrederea nestrămutată a
tuturor oamenilor cinstiți ta victoria păcii
asupra războiului.
Țara noastră este un factor de seamă în
lupta pentru pace, alături de celelalte țări
ale lagărului democrației și socialismului.
Poporul romta aprobă și susține din toată
inima politica de pace a Uniunii Sovietice.
Exprimind voința unanimă a întregului nostru
popor, Marea Adunare Națională a R.P.R. a
salutat călduros în ultima sa sesiune Decla-
rația Sovietului Suprem al U.R.S.S., dindu-și
adeziunea ei deplină la principiile consoli-
dării păcii și prieteniei între popoare, procla-
mate de Declarația Sovietului Suprem al
U.R.S.S.
Condus de partid pe baza învățăturii lui
Marx-Engels-Lenin-Stalta și a glorioasei ex-
periențe a P.C.U.S., poporul nostru privește
cu încredere viitorul său. Poporul romta știe
că viitorul aparține socialismului și că nu
există forță în lume cere să poată opri mer-
sul victorios al popoarelor pe drumul socia-
lismului și comunismului.
AUREL LUPAȘTEANU
adunări cadrele didactice au făcut cunoscute
părinților instrucțiunile Ministerului Invăță-
mîntului cu privire Iț îmbunătățirea muncii
educative în școală.
Pentru a strînge și mai mult legătura cu
părinții, școala de 7 ani din Cugir a orga-
nizat pentru părinți lectorate ln cadrul că-
rora se citesc referate cu teme pedagogice
și se dau îndrumări cu privire la educarea
mitate și pentru orice întrebuințări, ușurîn-
du-i viața, făcîndu-i-o mai frumoasă, mai
fericită .
Cantitățile mari de căldură din centrala
electrică atomică vor fi totodată folosite pen-
tru termoficarea industriilor și locuințelor.
Centrala atomică fiind lipsită de fum, nea-
vînd nevoie de depozite de „cenușă" și necon-
sumînd aer pentru funcționarea ei, devine o
instalație igienică, ce poate fi așezată mai
aproape de centrele aglomerate, înlesnind
astfel realizarea termoficării, ieftinind insta-
lațiile și micșorînd prețul de cost al energiei
termice.
Centralele electrice atomice ne mai fiind
legate obligatoriu de anumite zăcăminte de
cărbuni, iar transportul combustibilului ato-
mic — de cîteva grame sau cîteva kilograme
— ne mai prezentlnd probleme dificile pentru
liniile de cale ferată, canale, șosele etc., se
vor putea instala într-un număr mai mare de
localități, ușurtnd construcția liniilor de
lizarea alimentării cu căldură prin termofi-
carea mai multor centre urbane aglomerate.
Construirea unei centrale electrice atomice
în R.P.R., cu ajutorul multilateral al Uniunii
Sovietice, va deschide și în țara noastră calea
cercetărilor în domeniul fizicii nucleare, a
aplicațiilor produșilor radioactivi ln medi-
cină, biologie, industrie și alte domenii, va
dezvolta și întări planul de electrificare a
țării noastre și va ajuta la pregătirea cadre-
lor științifice și de ingineri pentru dezvol-
tarea continuă a lucrărilor legate de folosirea
pașnică a energiei atomice.
Ajutorul pe care îl primim noi, ca și cele-
lalte țări de democrație populară, în această
direcție, constituie dovada vie a marii acțiuni
pe care Uniunea Sovietică o duce pentru
punerea energiei atomice în slujba omului,
pentru folosirea ei în scopuri pașnice, în
opoziție cu cercurile agresive din S.U.A.,
Anglia și alte țări care uneltesc un nou
război, în care să folosească energia nucleară
progresul trebuie să se alăture Apaiutai Con-
siliului Mondial al Păcii și să semneze acest
Apel, pentru ca prin sutele de milioane de
semnături să se exprime dorința fermă de
pace, de dezvoltare în liniște, de împiedicare
a dezlănțuirii unui nou război, de folosire a
energiei atomice pentru viața și fericirea oa»
menilor.
Pag. 4-a
GAZETA INVATAMINTULU1
Femeile au un rol de frunte in școlile noastre de toate gradele. In clișeu : învățătoarea
lulia loniță, de la școala de 7 ani din cartierul muncitoresc Ferentari din Capi-
tală, In mijlocul copiilor pe care-i educă.
Unite în lupta pentru socialism,
pentru pace!
Munca de lichidare a neștiinței de carte
în regiunea Stalin
Se întăresc necontenit legăturile între fe-
meile muncitoare din tara noastră ți femeile
care luptă in întreaga lume pentru progres,
pentru pace, pentru vijtorul fericit al ome-
nirii. Crește și se dezvoltă cu fiecare zi, în-
deosebi, legătura intre femeile muncitoare din
tara noastra și femeile muncitoare din Uniu-
nea Sovietică, din marea Chină, din toate
țările de democrație populară.
De curînd, învățătoarea Teodora Artin de
la școala de 7 ani nr. 153 de fete din Ca-
pitală a primit o scrisoare de la învăță-
toarea Tao Shu-fan, din R. P. Chineză. A-
ceastă scrisoare — un răspuns la salutul a-
dresat de tovarășa Artin femeilor din China
cu prilejul Zilei Internaționale a Femeii —
este încă un semn al prieteniei tot mai
strinse care unește femeile muncitoare din
lagărul socialismului și al păcii
Iată ce spune învățătoarea Tao Shu-fan
în scrisoarea ei :
Mulțumesc pentru salutul trimis femei-
lor din China și mie personal, cu prilejul
Zilei Internationale a Femeii. Vreau să
profit de acest prilej pentru a trimite salu-
tul meu femeilor din R.P.R., care participă
la construirea socialismului in țara lor și
luată pentru o pace trainică in lume.
Muncesc pe ogorul școlii de 33 de ani.
Mi-am început activitatea la școala elemen-
tară nr 2 de pe lingă școala pedagogică din
Pekin, unde lucrez și astăzi. Mă numesc
Tao Shu-fan. Am 56 de ani. Soful meu este
funcționar public. Unul din copii urmează o
școală medie, celălalt e artist.
Școala unde funcționez se află în distric-
tul II sit an-Pekin, nu departe de centrul ata-
șului. fiind frecventată de peste o mie de
corni. In fiecare dimineață aud rîsul lor
zglobiu, cintecele lor vesele, glasurile lor
cristaline Copiii noștri știu prea bine că
agresiunea și războiul au adus lumii numai
nenorociri. Datoria mea. ca și a tuturor în-
vățătorilor din țara noastră, este să-i in-
struiesc si să-i educ pe acești copii, să for-
mez din ei cetățeni devotați patriei.
Nu am avut niciodată schimb de scrisori
eu cineva din străinătate, dar încă cu fe-
meile din Rominia, la o depărtare de mii
de mile I Știu că Rominia este o (ară unde
poporul, asuprit și maltratat în trecut, stă
acum ne picioarele sale proprii, că este o
țară unde poporul muncitor, ca și poporul
nostru, trăiește astăzi o viață liberă. Țările
Lucrări în grad îna de legume
In această perioadă cadrele didactice tre-
buie să răspîndească în rîndurile oamenilor
muncii de la orașe și sate cunoștințele a-
grotehnice înaintate cu .privire la cultivarea
legumelor menite să asigure producții timpu-
rii și bogate.
Acum se construiesc răsadnițele și începe
semănatul legumelor timpurii, care sînt mal
pretențioase ța căldură și cu o perioadă de
vegetație mai lungă : tomatele, ardeii, pă-
tlăgelele vinete etc. Acestea se seamănă pri-
măvara de timpuriu în răsadnițe și numai
după ce vremea se încălzește s.'nt plantate
în c'mp
Locul ales pentru răsadniță trebuie să fie
apărat de vînt, luminat de soare în tot cursul
zilei, neted, situat departe de șira de paie
și magazie, pentru a fi ferit de atacul șoa-
recilor. Răsadnițele se așează în partea de
sud a clădirilor, la adăpostul unui gard viu
sau al unei plantații.
Pentru amenajarea unei răsadnițe avem ne-
voie de tocuri de seîndură, rame cu geamuri,
pămînt, nisip, mraniță și în special băle-
gar proaspăt (nefermentat) sau alte mate-
riale organice (frunziș de copaci, paie, gu-
noaie de gospodărie) care produc căldură
prin fermentare. Bălegarul de cal este cel
mai indicat, deoarece prin fermentarea lui se
produce în răsadniță o temperatură mai ridi-
cată și care durează mai mult timp.
Locul pe care se așează răsadnița trebuie
curățat de zăpadă. El va fi acoperit cu un
strat de paie sau bălegar uscat, gros de 8-10
cm., cu scopul de a izola bălegarul din ră-
sadniță de pămîntul înghețat și a-1 feri de
răcire. Apoi bălegarul va fi așezat în stra-
turi groase de 15-20 cm. și bătut cu furca,
pentru a nu rămîne goluri în masa sa. De
înălțimea patului de bălegar depinde tem-
peratura ce se realizează în răsadniță, pre-
cum și perioada cit durează. Un pat gros de
70-80 cm. produce o temperatură de 25-30°
și care durează 40-45 de zile (răsadnițe cal-
de). La o grosime a patului de bălegar de
50-60 cm. se realizează o temperatură de
16-20° (răsadnițe semica'.de).
Lățimea patului de bălegar este de 2,5 m.
Peste el se așează tocul, de 1,5 m lățime, li-
mitat în părți de paturi de bălegar late de
cîte 0.5 m. Un toc de răsadniță are dimensi-
unile normale de 4 m/ 1,5 m și se confecțio-
nează din seînduă de brad de 4 cm. gro:i-
me ș; 25-30 cm. lățime. înainte de instalare,
tocurile și ramele de geam trebuie dezinfec-
tate fie cu zeamă bordeleză 2%, fie cu for-
mâlină 40% (300 400 gr la 100 litri apă)
sau cil lapte de var.
In cazul cînd se produc răsaduri în canti-
tăți' mai mari, tocurile se așează pe mai mul-
te rînduri, cap la cap, cîte 4-5 pe un rînd,
lăsindu-se între rînduri o potecă de 0,5 m.
După așezarea tocurilor, pe poteci și In
jurul tocurilor de la margine se pune un
noastre sini surori, pe drumul spre același
țel. Deși China este o (ară bogată in re-
surse naturale, în trecut poporul nostul, in
special muncitorii și țăranii, au îndurat țoa-
mete. erau jețuiți, prădați, insultați și omo-
rîți de guvernanții reacționari și imperia-
liști. In timpul agresiunii japoneze in China,
imperialiștii japonezi au aplicat politica
„arde lot, ucide iot, pradă tot". Peste zece
milioane de chinezi au fost uciși. După zece
ani de luptă eroică, poporul chinez, sub con-
ducerea președintelui Mao Tze-dun, i-a izgo-
nit pe imperialiști și a creat o țară liberă,
democrată.
In vechea Chină, profesorii erau umiliți,
aveau o viață plină de lipsuri și erau a-
desea amenințați cu șomajul, fără să mai
vorbim despre faptul că nu aveau nici un
fel de drepturi politice. Dar lucrurile s-au
schimbat cu totul după eliberare. Guvernul
nostru acordă o mare atenție îmbunătățirii
condițiilor de trai ale învățătătorilor, precum
și dezvoltării muncii lor educative.
In școlile elementare din întreaga Chină
învață 55 de milioane de elevi.
Mulți învățători au fost aleși deputați în
congresele populare.
In calitate de reprezentantă a învățători-
lor dm China, am luat parte la multe con-
ferințe, precum și la Conferința Internațio-
nală pentru apărarea copilului, care a avut
loc la Viena. De asemenea, am vizitat
Uniunea Sovietică. De curînd am fost a-
leasă deputată a districtului Tungtan, unde
locuiesc. Aceasta este o onoare pentru mine
și dovedește cinstea și încrederea pe care
poporul chinez o acordă învățătorilor
Fiecare zi apropie mai mult poporul nos-
tru de fericita societate socialistă.
La 1 octombrie 1954 s-au împlinit cinci
ani de la înființarea Republicii noastre. Cu
acest prilej a avut loc o măreață paradă în
Piața Tien An Men. Sute de mii de oamen1
au defilat în fața președintelui nostru Mao
Țze-dun.
Sint sigură că și voi vă bucurați de
realizările obținute de poporul nostru.
Doresc femeilor din R.P.R. tot mai mare
succes în munca lor.
TAO SHU-FAN
învățătoare la școala elementară
nr. 2 de pe lingă școala pedagogică
din Pekin
strat de bălegar proaspăt, de 20-30 cm. gro-
sime, pentru a menține căldura în interiorul
răsadniței. Tocurile trebuie acoperite cu na-
mele de geam, peste oare se pun rogojini
sau obloane de seîndură. După 4-5 zile bă-
legarul se încinge și se așează. Se ridică ra-
me'e și, acolo unde se observă denivelări ale
patului, se pune bălegar proaspăt. Tot acum
se introduce și pămîntul, într-un strat gros
de 10-12 cm. pentru răsadurile ce vor fi re-
picate și 15-18 cm. pentru cele ce nu vor fi
repioate,
Ținînd seama de pretențiile față de sol ale
diferitelor legume cultivate în răsad, pămin-
tuî ce se introduce în răsadniță trebuie alcă-
tuit din amestecuri diferite. Astfel, pentru
tomate, pătlăgele vinete, ardei se va face
un amestec din două părți mraniță, o parte
pămînt de țelină și o parte nisip. Pentru var-
ză, gulii, conopidă, amestecul va fi alcătuit
din trei părți pămînt de țelină, o parte mra-
nlță șl o parte nisip.
Pentru a se obține răsaduri mai viguroase
și apoi plante care să fructifice mai devreme,
adăugăm la amestecul de pămînt și îngră-
șăminte 'chimice — 7 gr superfosfat, 1 gr
azotat de amoniu și 1 gr sare potasică pentru
fiecare kilogram de amestec.
După introducerea .pămintului, tocurile tre-
buie acoperite cu rame de geam și rogojini.
După 5-6 zile, timp necesar pentru încălzi-
rea uniformă a stratu ui de pămînt, semănăm.
Este bine să semănăm în rînduri. Pent-u
aceasta marcăm cu un marcator rîndurile, la
0,5-1 cm. adîncime. Distanța între rîndu i este
de 4-5 cm. cînd se aplică repicatul și 8-10
cm..cînd răsadul nu va fi repicat. Pe rind, se-
mințele se repartizează la 1-3 cm. una de
alta. După semănat, șănțulețele se nivelează,
iar semănătură se așează ușor cu o seîn-
dură, după care se acoperă cu un sl:at sub-
țire de mraniță cernută prin sită, se udă cu
apă. călduță și se acopere cu geamuri, peste
care se pun rogojini sau obloane.
Agrotehnica avansată sovietică a pus la
îndemîna cultivatorilor de legume o nouă
metodă de producere a răsadurilor, în ghi-
vece nutritive. Acestea se confecționează cu
ajutorul unor mașini speciale, din diferite a-
mestecuri de pămînt, după ce-ințale legumelor.
Semănatul se face în mod ob șnuit, iar răsa-
durile sînt replca'e în ghivece, după ge a-
cestea au fost puse în răsadnițe pe un strat
de pămînt mai subțire, de 6-8 cm.
Timpul semănatului în răsadniță este în
funcție de regiune, sțecia cultivată și siste-
mul de cultură aplicat precum și de condi-
țiile climaterice ale anului respectiv.
De felul cum se respectă aceste reguli Ia
amenajarea răsadnițelor și la executarea se-
mănatului depinde în mare măsură obținerea
unor răsaduri de calitate superioară și apoi,
în cimp, obținerea unei recolte bogate.
Ing. IOAN 1. CIOLCA
Sub îndrumarea comitetului regional de
partid, primind ajutorul sfatului popular re-
gional și al organizațiilor de masă, învăță-
torii și profesorii din regiunea Stalin desfă-
șoară o muncă însuflețită pentru lichidarea
neștiinței de carte. Pînă acum au fost alfa-
betizati aproape 100.000 de neștiutori de car-
ie. Numai in anul școlar trecut au învățat
carte peste 9.000 dc analfabeți.
Datorită acestor succese, datorită folosirii
experienței pozitive a cadrelor didacnce din
cele 65 de sate ale regiunii noastre in care
neștiința de carte a fost înlăturată, s-au
creat condițiile jentru lichidarea analfabetis-
mului ;înă la 1 noiembrie 1955 in întreaga
regiune.
in acest an școlar cursurile de alfabeti-
zare se desfășoară în condiții mai bune do-
rit în trecut. Toți neștiutorii de carte între
14—55 ani au fost cuprinși la cursuri; frec-
vența atinge 96%.
Realizările obținute în acțiunea de lichi-
dare a neștiinței de carte se datoresc în
mare măsură ajutorului pe care-1 acordă a-
cestei munci sfaturile populare. Unele sfaturi
populare raionale și orășenești, ca de pildă
sfatul popular al raionului Stalin, sfatul
popular al orașului Sibiu, sfatul popular al
orașului Ccdiea și altele analizează periodic
munca de alfabetizare, luînd măsuri pentru
îmbunătățirea ei. mobilizează în această ac-
țiune deputății, comisiile de femei etc.
Conducerile întreprinderilor „Steagul Roșu”
din Orașul Stalin, „Colorom" și „Măgura"
din raionul Stalin, „V. Vasilescu” din orașul
Mediaș etc. au organizat cursurile de alfa-
betizare la locul de muncă — pe secții.
Consiliul sindical regional a dat un aju-
tor efectiv mobilizării neștiutorilor de carte
la cursurile din întreprinderi, interesindu-se,
în același timp, de asigurarea condițiilor
materiale necesare bunei desfășurări a muncii.
Sa desfășoară de asemenea în condiții bune
cele mai multe cursuri de alfabetizare din
gospodăriile agricole de stat și gospodăriile
agricole colective. Direcția regională agrico-
lă și-a întocmit un plan concret, în curs de
realizare, pentru îndrumarea și controlul ac-
Lipsuri în controlul și aprecierea
cunoștințelor elevilor
In ultimii ani la școlile din raionul Deta
s-au obținut o serie de realizări în munca
instructiv-educativă. Totuși, s-a observat că
în unele școli mai există încă serioase defici-
ențe în munca învățătorilor, ca de pildă ne-
justa folosire a sistemului de notare. Acest
fapt influențează negativ asupra însușirii cu-
noștințelor de către elevi.
Cu prilejul inspecțiilor pe care secția de
învățămint a raionului le-a făcut în acest an
școlar, a constatat că procentul de elevi ră-
mași in urmă la învățătură la clasele I—IV
pare mic in comparație cu procentul celor ră-
mași în urmă |a clasele V—Vil. Asa, de pil-
dă, Ia școala de 7 ani cu limba de predare
romînă din comuna Feciul Nou procentul ce-
lor căzuți pe pătrarul I la clasele I—IV este
de 11%, pe cînd la clasele V—VII este cu
mult mai mare. Această situație nu reflec-
tă însă realitatea, ci se datorește faptului
că unii învățători nu acordă atefhția cuvenită
notării juste a cunoștințelor elevilor.
Această practică este dăunătoare cu atît
mai mult cu cît notarea nu este numai o for-
mă de apreciere a cunoștințelor, ci și o formă
de control al felului în care își însușesc ele-
vii cunoștințele, ca și un mijloc de stimulare
a acestora.
Cu toate că problema' notării a fost ana-
lizată temeinic la consfătuirea raională a
cadrelor didactice din ianuarie 1955, totuși,
la școlile elementare cu limba de predare ro-
mînă din comunele Gad, Ivanda și Partos,
ca și la școala cu limba de predare slovacă
din comuna Butin și la școala cu limba de
predare maghiară din Partos, la sfârșitul pri-
mei jumătăți a lunii ianuarie notele pe pă-
trarul II nu erau stabilite. Mai mult încă :
la unele școli, notele nu erau stabilite pînă
la această dată nici pe pătrarul I, deși direc-
torii trimiseseră, la sfîrșitu] pătrarului situa-
ția statistică la secția de învățămint. Este
limpede că în astfel de condiții situația res-
pectivă nu corespundea adevărului. La fel
stau lucrurile și în ceea ce privește situația
pe pătrarul II. De exemplu, din situația tri-
misă de școala elementară cu limba de pre-
dare romînă din comuna Partos reieșea că pe
pătrarul II toți elevii școlii și-au însușit cu-
noștințele prevăzute de programă. Totuși, la
începutul pătrarului III eleva Doina Neda,
din clasa I, care, de altfel, nu avea în cata-
log nici o notă, nu cunoștea literele, deci
nu-și însușise cunoștințele.
Unii învățători nu țin seama, atunci cînd
apreciază cunoștințele elevilor, de nivelul real
al pregătirii acestora, ci de nivelul întregii
clase. Astfel, el dau note mari unor elevi pe
care-i socotesc printre cei mai buni din
clasă, făcă să țină însă seama de faptul că
nici aceștia nu posedă cunoștințele care le-ar
da dreptul să primească nota maximă. Cadre-
le care folosesc acest sistem de notare dau
dovadă de suf erficialitate in muncă, de lipsă
de exigență față de nivelul de cunoștințe al
INFORMAȚII
Ministerul Invățămîntului comunică :
Se aduce la cunoștința cadrelor didac-
tice că cererile de transferare în interes
personal se primesc la secțiile de învătă-
mînt raionale pînă la data de 31 martie
1955.
In cerere vor indica localitatea și școala
în care doresc să se transfere, precum și
alte localități în ordinea preferinței.
Se vor anexa acte oficiale pentru justi-
ficarea motivelor de transferare.
Se precizează că aprobarea pentru loca-
litățile solicitate de cei care doresc să se
transfere în interes personal se poate da
numai la posturile și catedrele pentru care
solicitantii au studii corespunzătoare, in-
diferent de posturile si catedrele pe care
le ocupă în prezent.
Pentru orașul București nu se vor primi
cereri, din lipsă de locuri.
In conformitate cu dispozițiile cuprinse în
H.C.M. nr. 2910 1953, rectoratul Universității
,,C. I. Parhon" publică concurs pentru ocu-
parea postului de conferențiar la Facultatea
de fizico-matematici, catedra de analiză ge-
nerală, specialitatea topologie.
Pentru înscrierea la concurs, candjdații
țiunii de alfabetizare în aceste unități.
Cu multă dragoste, pricepere și stăruință
muncesc la cursurile de alfabetizare tovarășii
învățători și profesori Gh. Șincan, Constan-
tin Timoftei, A. Peterfi, A. Kloss și alții, care
obțin rezultate bune în acțiunea de lichidare
a neștiinței de carte.
Un ajutor însemnat în munca de alfabe-
tizare din regiunea noastră l-a constituit ac-
tivitatea delegatilor Ministerului Invățămîn-
tului și ai C.C. al Sindicatului Muncitorilor
din învățamînt, care au îndrumat și contro-
lat în cursul lunii ianuarie munca de lichi-
dare a neștiinței de carte. Ca urmare frec-
vența la cursurile de alfabetizare s-a îmbu-
nătățit. De exemplu, în raionul Codlea, în
comuna Budila din raionul Stalin precum și
într-o serie de alte comune frecvența la
cursuri a ajuns de sută la sută
Cu toate succesele obținute, în munca de
alfabetizare din regiunea Stalin mai persistă
o serie de lipsuri. Astfel, mai sînt unele cadre
didactice care nu privesc cu suficient simț de
răspundere sarcinile ce le-au fost încredințate
în acțiunea de lichidare a neștiinței de carte.
De asemenea, unii președinți ai sfaturilor
populare comunale, așa cum sînt, de pildă,
tov. I. Coca, președintele sfatului popular
din comuna Saschiz, raionul Sighișoara, sau
tov. I. Cruciat, președintele sfatului popular
al orașului Cisnădie, nu se preocupă în mă-
sura necesară de condițiile în care se des-
fășoară munca de alfabetizare. In mentali-
tatea acestor tovarăși mai persistă încă pă-
rerea greșită că alfabetizarea este o sarcină
care revine exclusiv cadrelor didactice și nu
o problemă de stat, la rezolvarea căreia au
datoria să participe toți factorii de răspun-
dere.
Comisia regională de alfabetizare trebuie
să ia măsuri imediate în vederea lichidării
acestor lipsuri, mobilizind toate forțele în
lupta pentru îndeplinirea sarcinilor cu pri-
vire la lichidarea neștiinței de carte prevă-
zute in planul cincinal.
PETRU PETRAȘ
șeful secției de învățămint
a regiunii Stalin
elevilor. Acești învățători influențează nega-
tiv asupra creșterii generale a nivelului c.a-
sei.
De multe ori nu se face cu suficient simț
de răspundere nici verificarea temelor lucrate
de elevi. De exemplu, în caietul elevului 01-
teanu din clasa a IlI-a a școlii de 7 ani cu
limba de predare romînă din Peciul Nou,
toate temele erau notate cu „cinci", deși erau
pline de greșeli de ortografie, necorectate de
învățător. Primind nota maximă pentru o
temă care conține numeroase greșeli, elevul
ajunge la concluzia că scrie corect și că nu
mai este nevoie să facă eforturi în această
privință. Deși acest caz a fost analizat în
cadrul colectivului didactic, totuși învățătorul
care predă la această clasă a trimis pentru
expoziția organizată cu prilejul consfătuirii
raionale un caiet, în care de asemenea ma-
joritatea temelor erau notate cu „cinci" deși
conțineau greșeli. O situație asemănătoare în
ceea ce privește controlul și aprecierea teme-
lor lucrate de elevi există la școlile de 7
eni cu limba de predare romînă din comunele
Tolvădia și Banloc, sau la școala de 7 ani
cu limba de predare sîrbă din Deta.
Mulți Învățători neglijează notarea sistema-
tică a elevilor. La școlile de 7 ani cu limba
de predare romînă din comunele Banloc,
Ghilad șt altele, în pătrarul I s-au pus mai
multe note la științele naturii șl geografic —
obiecte ce se predau de două ori pe săptă-
mînă — decît la limba romină, limba rusă și
matematică, ce se predau zilnic.
Intr-o serie de școb din raion elevii nu
sînt notați decît la sfîrșitul pătrarului. La
data de 18 decembrie, de pilda, la școala de
7 ani cu limba de predare germană din Deta
un mare număr de elevi din clasa a Vil-a
nu aveau nici o notă la unele materii. Ast-
fel, 19 elevi nu aveau mici o notă la al-
gebră, 10 e'.evi nu aveau nici o notă, la științe
naturale și 15 elevi nu aveau nici o notă la
limba rusă. Exemple similare pot fi găsite
1a școala de 7 ani cu limba de predare ger.
mană din Ciacova sau la școala de 7 ani
cu limba de predare romină din Gătaia.
Unele cadre didactice neglijează sistema-
tic notarea elevilor rămași în urmă la învă-
țătură. La școala de 7 ani cu limba de pre-
dare germană din Deta, de exemplu, existau
la 18 decembrie elevi care deși aveau la unele
materii nota 2 pe pătrarul I, pînă la această
dată nu căpătaseră încă nici o notă pe pă-
trarul II.
Toate aceste abateri de la normele de no-
tare duc la neînsușirea temeinică de către
elevi a cunoștințelor predate, la scăderea ni-
velului învățămîntului. Directorii de școli au
datoria de a se ocupa Îndeaproape de justa
notare a cunoștințelor elevilor, factor impor-
tant în însușirea unor cunoștințe temeinice
de către elevi.
Prof. TEOFANA BOTEZ
inspector la secția de învățămint
a raionului Deta
vor prezenta următoarele acte, ptnă la data
de 25 martie 1955:
a)	Autobiografie :
b)	Copie de pe diploma de stat sau actul
echivalent de studii superioare ;
c)	Copie de pe diploma de doctor sau can-
didat în științe ;
d)	Copie de pe atestatul de conferențiar;
e)	Certificat de caracterizare a activității
profesionale și sociale a candidatului, elibe-
rat de instituția în care acesta își are locul
de bază al activității sale.
f)	Memoriu de activitate semnat de can-
didat ;
g)	Un număr de 3 exemplare din lucrările
sale științifice.
Pot participa la concurs pentru funcția de
conferențiar persoanele care posedă titlul
științific de candidat in științe sau gradul di-
dactic de conferențiar.
De asemenea, pot participa la concurs per-
soanele fără titluri științifice sau grade di-
dactice superioare, specialiști de înaltă ca-
lificare din producție și din aparatul de stat,
cu stagiu și realizări în specialitatea disci-
plinei vacante.
Actele se vor depune la rectoratul Univer-
sității „C. I. Parhon", secretariatul științi-
fic.
Să fie extrădați
făptuitorii atacului mișelesc de Ia Berna
Deși au trecut trei săptămînî de cînd o
bandă de legionari, trădători de țară, au ata-
cat Legația Republicii Populare Romîne la
Berna, guvernul elvețian nu a satisfăcut nici
pînă astăzi cererea legitimă a guvernului ță-
rii noastre de a-i extrăda pe autorii mirșavu-
lui asasinat.
Sub pretext că între Republica Populară
Romină și Elveția nu există un tratat de ex-
trădare, guvernul elvețian arată in nota sa
de răspuns că nu va putea da curs cererii
guvernului romin de a lua împotriva celor
vinovați toate măsurile pe care normele de
drept internațional, unanim recunoscute, le
impun. Este limpede de înțeles că o aseme-
nea atitudine de complicitate a autorităților
elvețiene față de banda de asasini legionari
a stirnit indignarea poporului romin și a opi-
niei publice mondiale. Un mare număr de
ziare occidentale și chiar unele ziare elveție-
ne au subliniat faptul că autoritățile elveție-
ne sînt direct răspunzătoare de securitatea
legațiilor altor țări pe teritoriul Elveției. A-
poi, referindu-se concret Ia faptele recent pe-
trecute la Berna — atacarea Legației R.P.R.
— ziarele arată că atitudinea Elveției față
de acest atac organizat este scandaloasă.
Ziarele se întreabă pe bună dreptate cum a
reușit banda de asasini legionari să treacă
înarmată granițele Elveției, sau dacă nu
cumva ea a fost găzduită chiar pe teritoriul
acestei țări. Și într-un caz și în altul, autori,
tățile elvețiene se dovedesc a fi deopotrivă
de vinovate, deoarece asasinilor legionari li
s-a creat posibilitatea de a pregăti șl a dez-
lănțui atacul împotriva Legației Republicii
Populare Romîne și de a asasina pe unul
dintre membrii ei.
întreaga desfășurare a evenimentelor petre-
cute la Berna dovedește că autoritățile elve-
țiene au asigurat securitate și ospitalitate nu
membrilor Legației Republicii Populare Ro-
mîne la Berna, ci bandei de asasini care, la
adăpostul autorităților din Berna, a atacat
și apoi a ocupat localul legației timp de
aproape două zile.
Acest atac stîrnește indignare în rîndurile
oamenilor cinstiți de pretutindeni cu atît mai
mult cu cit el nu este un fapt izolat și întim-
plător, ci face parte dintr-un șir întreg de ac-
țiuni provocatoare organizate de serviciile de
Un mijloc însemnat de educare
a copiilor de vîrstă preșcolară
In viața copiilor, și în special a celor de
vîrstă preșcolară, jocul ocupă un loc deosebit
de important. Prin joc se educă, așa cum
arată marele pedagog sovietic Makarenko,
„calitățile viitorului lucrător și cetățean".
Dar jocul nu-și poate atinge scopul decît în
măsura în care capătă un conținut bogat, a-,
trăgător și viu ilustrat cu ajutorul jucăriilor.
Jucăriile trebuie să-i ajute pe copii să-și 'ti.
tărească cunoștințele căpătate în contactul
cu viața zilincă, cu realitatea. De aceea edu-
catoarele trebuie să le prezinte treptat co-
piilor jucării care corespund nivelului lor de
cunoștințe, capacității lor de înțelegere. A-
ceste jucării trebuie să fie cît mai asemănă-
toare cu realitatea, pentru a nu denatura în
nici un fel reprezentările căpătate de copii.
Iii această privință se mai fac însă unele gre-
șeli, mai ales în acele grădinițe unde educa-
toarele nu controlează achiziționarea jucă-
riilor.
Capiii n-au nevoie numai de jucării variate
și multe. Ei au nevoie de jucării M care rea-
lizarea artistică și tehnică să se contopească
armonios, dînd deplină valoare educativă fie-
cărei jucării în parte. Jucăriile trebuie să a-
tragă pe copil și să-l facă în același timp
activ, capabil de efort, perseverent. In func-
ție de posibilitățile de acțiune ale copilului, A.
S. Makarenko împarte jucăriile în trei ti-
puri : jucării gata — mecanice sau simple
(tractor, păpuși etc.); jucării demontabile
(piese de construcții, jocuri cu ilustrații etc.,
într-un cuvînt, jucăriile și jocurile în care ma-
terialul confecționat așteaptă acțiunea copi-
lului, care comb'iiă diferitele elemente pentru
a forma un anumit obiect); materialele sim-
ple. care stau la îndemîna imaginației crea-
toare a copilului (cartonul, cuiele, nisipul,
lemnul, precum și bogăția nesfîrșită a mate-
rialului cules din natură chiar de copii, îm-
prernă cu educatoarea). Acoastă clasificare
a jucăriilor trebue să ajute educatoarelor să
aleagă și să folosească. în educarea copiilor
în mod permanent jucării din toate cele trei
tipuri și chiar combinate în același joc. Jocu-
rile cu mici unelte de tot felul, scule sau mo-
dele de mașini pe care le folosesc în muncă
cei mari dezvoltă mult dragostea de muncă
a copiilor.
Acolo unde educatoarele se preocupă de
îmbogățirea continuă a colțului jucăriilor cu
noi și noi posibilități de a reda realitatea,
jocul copiilor este mereu împrospătat cu noi
idei creatoare, sugerate tocmai de jucării.
Această îmbogățire nu trebuie însă greșit
înțeleasă. Nu este vorba să cumperi mereu
ialte jucării. Acest fapt ar putea dăuna co-
piilor, făcîndu-i niște simpli spectatori pa-
sivi și mofturoși, chiar plictisindu-i pînă în
cele din urmă.
O educatoare pricepută știe cum să îmbo-
gățească colțul jucăriilor. Confecționarea unui
mic halat sau a unui șorț alb care să trans-
forme vechea păpușă în infirmieră sau bucă-
tăreasă le va da copiilor noi prilejuri de
In „Culegerea de
probleme și exerci-
ții de aritmetică
pentru clasa I-a", în
problema nr. 495 se
vorbește de ulei
măsurat în... kilo-
grame. De a't’e’,
chiar in pagina ur-
mătoare, la proble-
ma nr 504, uleiul
este măsurat co-
rect, in litri.
— Așa s-o fi
măsurind uleiul ?
Parcă mama îl
socotește in litri
și-l ia în sticle...
spionaj americane împotriva lagărului păcii
și socialismului.
Noua notă a guvernului Republicii Populare
Romîne adresată guvernului elvețian în legă-
tură cu atacul banditesc împotriva legației
noastre atrage încă odată atenția guvernului
elvețian asupra obligațiilor sale internaționale
de a fi asigurat inviolabilitatea localului șl
arhivelor, persoana și viața membrilor misiu-
nii diplomatice romîne aflate pe teritoriul El.
veției, precum șl obligația de a lua măsuri
împotriva acelora care au săvîrșit pe terito-
riul Elveției acte teroriste împotriva legației
noastre.
Faptul că autoritățile elvețiene nu au luat
îndată după săvîrșirea atacului măsuri In ve-
derea restabilirii imunității diplomatice a Le.
gației Republicii Populare Romîne la Berna,
că au permis bandei de asasini să ocupe loca-
lul legației timp de încă 33 de ore după ce
membrii legației romîne au fost evacuați,
constituie încă o dovadă că ele au preferat
să „închidă ochii", dînd libertate de acțiune
trădătorilor de patrie legionari puși în sluj-
ba spionajului american.
Deși în nota de răspuns adresată guvernu-
lui R.P.R. de către guvernul elvețian se ara-
tă că autoritățile elvețiene au intervenit de
îndată cu plutoane întregi de polițiști înar-
mați, este de neînțeles cum o parte dintre cei
care au atacat legația noastră au reușit să
pătrundă prin cordoanele compacte de poli-
țiști și să evadeze.
Cu toate intervențiile repetate ale guvernu-
lui Republicii Populare Romîne, guvernul el-
vețian nu a comunicat nici pînă astăzi numă.
rul celor arestați și identitatea acestora și
nici numărul celor „evadați".
Dat fiind caracterul deosebit de grav al
atacului banditesc săvîrșit pe teritoriul Elve-
ției împotriva Legației R.P.R., cînd unul din-
tre funcționarii legației a fost asasinat mișe-
lește, guvernul Republicii Populare Romîne
cere guvernului elvețian să răspundă neîn-
tîrziat îndatoririlor care-i revin de a-i preda
pe vinovați autorităților romîne pentru a-și
primi pedeapsa pe care o merită.
Pojorul romin se declară întrutotul de
acord cu notele guvernului Republicii Popu-
lare Romi ne adresate guvernului elvețian și
cere extrădarea vinovaților.
jocuri interesante. Confecționarea unei șepci
cu margine roșie și a unor stegulețe asemă-
nătoare celor pe care copiii le-au văzut în vi-
zita făcută la gară, le vor sugera îndată un
joc „de-a gara" sau „de-a trenul" cu vechile
vagoane sau numai cu cuburile care se vor
transforma cu acest prilej în vagoane „ade-
vărate". Așa procedează, de exemplu, tova-
rășa Lucreția Cardaș, educatoare la grădi-
nița nr. 39 din București. .
Uneori jucăriile uneia dintre grupele de
copii pot fi folosite și la alte grupe. De exem-
plu, cuburile cu ilustrații, piesele jocului de
domino etc. — folosite la grupa mijlocie și
mare — pot deveni un material potrivit pentru
construirea de poduri și drumuri de către co.
pili din grupa mică. Din astfel de materiale
copiii din grupa mică de la grădirița de pe
lîngă Direcția difuzării filmului din Ministe-
rul Culturii și-au construit un magazin plin
de „mărfuri". Bineînțeles, materialul trebuie
redat „proprietarilor" în condiții perfecte,
copiii fiind obișnuiți de mici să păstreze ju-
căriile.
Posibilitățile aproape nelimitate de confec-
ționare a jucăriilor pe care le oferă materia-
lul din natură sînt folosite de multe din edu-
catoarele noastre. De exemplu, tovarășe'e
Apostol și Covalîu, educatoare la grădinița
de pe lîngă întreprinderea „Pavel Tcacenco"
organizează cu pricepere strîngerea materia-
lului d!n natură. Copiii de la această grădi-
niță ajută ’a confecționarea jucăriilor. Iar
jucăriile odată terminate sint cu atît mai pre-
țuite și mai bine păstrate de la o grupă la
alta, de la un an la altul.
Multe din educatoarele noastre, Mțelegînd
importanța variației în jocurile copiilor, con-
fecționează cu ajutorul părinților, cu posibi-
lități locale, îmbrăcăminte pentru păpuși, mo-
bilier și jocuri de tot felul, menite să Împros-
păteze ccfitimm colțul jucăriilor. Asemenea
inițiative apar mereu în toată tara și ele tre.
buie stimulate și popularizate în cît mai
multe instituții preșcolare.
Educatoarele trebuie să acorde multă aten-
ție nu numai confecționării jucăriilor noi, ci
și educării copiilor ii spiritul grijii pentru
păstrarea și repararea jucăriilor. Așa cum a-
rotă A. S. Makarenko, copilul trebuie să se
joace cu adevărat, să inventeze noi jocuri și
să ducă un joc la bun sfirșit. iar după ce a
terminat jocul să vadă în jucărie „o valoare
precisă, necesară pentru viitor, pe care tre-
buie să o păstreze și să o păzească". Educa-
toarele trebuie să cultive deprinderea copiilor
de a păstra și îngriji jucăriile, să se preocu-
pe îndeosebi de acei cocii care manifestă ne-
păsare față de starea jucăriei pentru ca acea-
stă atitudine a lor să nu influențeze nega-
tiv și asupra celorlalți. Folosind In felul a-
cesta jucăriile, educatoarele vor reuși ca ju-
căria să-și atingă pe deplin importantul ei
rol educativ.
ÎNA BERCEA
Redacție șl administrația: București str. Spiru Haret nr. 12. Telefon 4.24.00. Tiparul; Combinatul Poligrafic Casa Sctnteiț „l. V. Stalin" București, Piața Sclnteli j.
A