PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA1 & In acest număr înnîimmttU • A. N. Andreev: Pedagogii sovietici educă dragostea de muncă a elevilor (p. 2-a) • Colonel Ilie Ungureanu: Armata Sovietică — strajă puternică a păcii și securi- tății popoarelor > (p. 2-a) • VIAȚA DE PARTID IN INSTITUȚIILE DE INVAȚAMINT — V. Pascu: Organ al Ministerului Invățămîntului șl al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din Invățămînt ANUL VII Nr. 306 4 PAGINI, 25 BANI Vineri 18 februarie 1955 Organizația de partid — factor activ in educarea comunistă a e’evilor • Să ne întărim eforturile în lupta pentru lichidarea neștllnței de carte • Lucrările de laborator, mijtoc de legane a învătămîntului cu practica • Radu Petre: F.S.M. în luptă pentru apărarea păcii • L. Tolkunov: Fărădelegile fasciștilor în Elveția • Calea spre micșorarea încordării în Extremul Orient (p 3-a) (p. 3-a) (p. 3-a) (p. 4-a) (p. 4-a) (p. 4-a) Să întărim colaborarea școlii cu familia Școlile patriei noastre au sarcina no- bila și plina ue răspundere de a educa un tinerei cult, disciplinat, însuflețit de dra: goste pentru patrie, ue dorința de a-și pune toate cunoștințele și torțele în slujua întăririi și înfloririi ei. Aceasta mareața sarcină poate li îndeplinita Cu succes ue școala numai printr-o strinsa și perma- nenta jegatura cu parin'u e.evilor. Școaia împotriva războiului atomic, pentru pace tura superficială pe care o tin unele cadre didactice cu familiile elevilor. De multe ori la ședințele cu părinții care au loc în școli problemele pedagogice sînt discutate ..în general" fără ca părinții să fie înar- mati cu cunoașterea concretă a măsurilor pe care trebuie să le aplice în munca lor educativă. Multe din lipsurile exis- tente în școli în prima jumătate a acestui an școlar — de exemplu numărul mare de elevi rămași în urmă la învățătură sau disciplina cu totul nesatisfăcătoare din unele școli — se datoresc în bună parte legăturii slabe a cadrelor didactice cu pă- rinții elevilor. Inlăturînd lipsurile de pmă acum, peda- gogii trebuie să-i facă pe părinți să-și dea seama de răspunderea pe care o au față de rezultatele obținute în școală de copiii Adunarea de Ia Institutul de petrol și gaze își pc- trece cea mai mare parte din timp, exer care le Prin sălile muzeului LenimStalin revoluționare asupra revoluționare mondiale. Documen noas- ..Prima Un alte lucrări ale Socialiste Octombrie ii este consacrată cea Raportul asupra actlvităt'i științifice a continuatorului su- in sala Marii Revoluții Socialiste din Octombrie V. SAPUNA te, fotografii și blotiri arată de menea răsunetul prof. ualv. Institutului și gaze au apoi Apelul lui Mondial din mai dactice de la școala ou maghiară de 7 ani din dau o atenție deosebită miciliul elevilor. El nu ți.or numai atunci cind din miș- niarelui său l. V. sănătoasă, în care există reiatii membrii familiei se pot forma de caracter ale omului nou. ta- ase- lup- din birea orinduirii țariste... Impresionanta statuie dezvoltării atmosferă juste între trăsăturile iei proletarilor Rusia în (ara tră. Rusia carii semnat Consiliu- al Păcii. Stalin si a tovarășilor lor de litotă pentru libertate și lumină, imagini vii care cheamă spre noi victorii in opera de făurire a unei vieți libere și îmbel- șugate. Tom a Far- tnvățămîn- unlv. Cris- nivelu^ contrR pentru meroși ingineri și tehnicieni din întreprin- derile orașului lași. ai nu- tor si să-i bine sarcinile versitățile și institutele de învătămint armă a clasei muncitoare" — înfățișînd un muncitor cu chipul împietrii de holă- rire, apucînd un bolovan colțuros, ilus- trează viu aceste cuvinte. Documentele Lenin, a Semnează educatoarea Ida Ilyes. de la căminul de copii „Donca Simo"-Tg. Mureș cralică", precum și marelui Lenin. Marii Revolutii Menciu, învățător, Bacău, prof. univ. Traian Popovici, rec- torul Institutului fo- combătută atitudinea care se dezinteresează restier din Orașul Stalin, Aurelia Gilcă, profesoară. Galați etc. Sute de mii de semnături La școala medie mixtă din Corabia, Apelul a fost semnat cu multă însuflețire elevii la domici.iu, stînd înde- vorbă cu părinții lor. Aceasta drept urmare îmbunătățirea muncii în clasa tovarășei Vica. multi dintre elevii ei lipseau de ajute să-și îndeplinească precupeți forțele pentru ridicarea lui la învățătură al elevilor ei, buind la lupta întregului popor preîntâmpinarea unui nou război. limba de predare comuna Tulgheș vizitelor la do- fac vizite părin- lipsurile din cu- în inimă imaginile luptei revin. Trebuie acelor părinți total de muii- APEL ÎMPQTR5VA PREGĂTIRI! RĂZBOIULUI ATOMIC ^4' > . v» pil ^^crior din Iași, București, Timișoara, O- ^Așul Stalin și Craiova, reprezentanți ^Ministerului Invățămîntului, precum și adeseori lung de a avut reală a Înainte, ^ita o influență covîrșitoare asupra for- jftării caracterului lui, asupra ’^Fi intelectuale. Numai într-o in a' să for- pentru educa- și lamiina trebuie sa influențeze celași fel asupra elevilor, trebuie meze un front comun în lupta reauzarea cu succes a sarcinilor tiej patriotice a tineretului. Mediul familiei, în care copilul Numeroase școli din țara noastră țin o legătură strinsa cu părinții elevi.or. Multi pedagogi organizează vizite la do- miciliul elevilor, discută cu părinții situ- ația la învățătură si discip.ină a co- piilor lor, ile dau îndrumări cu privire la organizarea regimului zilnic al copiilor. Ha atitudinea pe care trebuie s o aiibă fată de aceștia. De exemplu, tov. O. Vica, în- vățătoare la școala de 7 ani din Dum- brăveni, raionul Sighișoara, își vizitează la lecții. Datorită activității pe care a des- fășurat-o ea în mijlocul părinților, lămu- nndu-i asupra datoriei pe care o au de a'și trimite copiii reguiat la scoală si ara- tindu-le importanta învățăturii, a izbutit cu ajutorul părinților să realizeze o frec- ventă de 100%. De asemenea, cadrele di- noștințele sau comportarea copilului cer intervenția jor imediată, ci în mod per- manent. Vizitele la domiciliu dau pedago- gului posibilitatea să vadă cum trăiește eievul. în ce condiții învață. în ce măsură se interesează părinții de munca lui și, în același timp, să discute cu aceștia pro- blemele speciale pe care le ridică educa- rea fiecărui copil. In multe școli se organizează periodic adunări cu părinții. Aceste adunări le permit pedagogilor șă discute mai pe larg cu părinții problemele școlii, să analizeze împreună cu ei situația la învățătură a elevilor, progresele și lipsurile din munca și comportarea lor. Pentru înarmarea părinților cu cunoștințe privitoare la me- todel-a educării e.evilor. în cadrul adunărilor din unele școli se prezintă scurte referate cu teme pedagogice, pe marginea cărora se duc discuții. Prin pro- punerile și sugestiile pe care le fac cu acest prilej, părinții aduc o contribuție se- rioasă la îmbunătățirea muncii în școală. De exemplu, la școlile din satele Colonești, Salahoru. Sendrești, Oncești și altele din raionul Zeletin s-au ținut în fața părinți- lor referate despre organizarea timpului liber al elevilor în familie, despre con- trolul îndeplinirii sarcinilor date de școală etc. De asemenea, la școlile din Lupeni s-au citit în fata părinților referate despre o-ganizarea regimului zilnic al elevilor, despre exemplul personal și autoritatea părinti’or etc. Dînd o mare atenție propagandei peda- gogice în mijlocul părinților, unele școli organizează pentru aceștia lectorate, în cadrul cărora părinții își însușesc cunoș- tințe pedagogice și își împărtășesc expe- riența lor în munca de educare a copiilor. Astfel de lectorate funcționează, de pildă, la școala medie de băieți nr. 2 din Brăila, la școala medie nr. 1 din Tulcea etc. In cadrul acestor lectorate se prezintă con- ferințe despre contribuția părinților la formarea disciplinei conștiente a elevilor, despre educarea voinței lor, despre îndru- marea lecturii extrașcolare, despre opera lui Makarenko etc. De asemenea, părinții primesc consultații și fac schimb de expe- riență în legătură cu munca educativă în familie. Colaborarea dintre familie și școală tre- buie să ducă în același timp la întărirea sprijinului părinților în rezolvarea proble- melor materiale ale scolii. In numeroase scoli părinții au dat un serios ajutor la repararea și curățirea localurilor, la trans- portul lemnelor etc. Așa stau lucrurile, de exemplu, la școala de 7 ani din orașul Sulina, la școlile din orașul Cîmpina, la școala de 7 ani din satul Lerești. raionul •tuscel, la școala din comuna Milova ra- giul Lipova etc. ' Din păcate, însă, mai sînt multe școli care subanreciază însemnătatea colaboră- rii cu familia. Această subapreciere se ma- nifestă nu numai în lipsa oricăror forme de legătură cu părinții, cum se întîmplă, de exemplu, Ia școala de 7 ani din comuna Borcea, raionul Tecuci, ci si în caracterul formal al unor ședințe cu părinții, în legă- ca pe care trebuie s-o îndeplinească copiii lor, cît și a acelora care îndeplinesc ei înșiși temele care au fost date acestora. Acest „ajutor" este inadmisibil, deoarece nu numai că împiedică însușirea și con- solidarea cunoștințelor și a deprinderilor dar îi face în același timp pe elevi leneși, lipsiti de inițiativă, neîncrezători în for- țele lor și îi obișnuiește ca în viață să aștepte totul de-a gata, fără muncă, fără eforturi. Pe de altă parte, dezinteresul to- tal fată de munca copiilor îi face să devi- nă dezordonati, nepăsători fată de sarcini Pedagogii trebuie să combată mentalitatea greșită a părinților care declară că „nu au timip“ pentru copii, să le arate că supra- vegherea copiilor, educarea lor reprezintă o datorie patriotică, o sarcină de onoare și de mare răspundere In multe școli este subapreciat ajutorul deosebit de însemnat pe care-1 pot da comitetele de părinți atit în munca ins- tructiv-educativă cît și în rezolvarea pro- blemelor gospodărești. Cît de mare este valoarea acestui ajutor ne-o dovedesc re- zultatele obținute în școlile pe lingă care funcționează asemenea comitete și unde directorii și cadrele didactice se preocupă de buna organizare a muncii acestora. Co- mitetul de părinți de pe lingă școala de 7 ani nr, 148 din București acordă un mare ajutor cadrelor didactice în ridicarea ni- velului învățăturii elevilor. Membrii aces- tui comitet au însoțit conducerea și diri- gintii scolii în vizitele făcute de aceștia la domiciliul elevilor, discutînd pe larg cu părinții acestora situația școlară a copii- lor lor și măsurile ce trebuie luate în ve- derea ridicării nivelului lor la învățătură si a îmbunătățirii disciplinei lor. Ca urma- re, multi dintre elevii rămași în urmă pe primul pătrar, de exemplu Serban Si- mion din clasa a Il-a, Ion Bobia din cla- sa a VI-a B etc., au acum note bune. Au contribuit de asemenea la ridicarea nive- lului învățăturii elevilor si alte acțiuni ale comitetului de părinți, ca de pildă orga- nizarea unor expoziții, a unor concursuri între clase etc. Există insă multe școli care fie că nu se preocupă de loc de organizarea comi- tetului de părinți, fie că nu îndrumează just munca acestuia. Sarcina principală a comitetelor de pă- rinți o constituie grija pentru îmbunătăți- rea educației în familie. In această direc- ție trebuie să orienteze în primul rînd școala activitatea comitetelor de părinți. Acestea trebuie să tină legătura cu toți părinții elevilor, preocupîndu-se în special de acele familii ai căror copii au lipsuri mai mari la învățătură și disciplină. A'ă- turi de cadrele didactice, comitetele de părinți trebuie să viziteze aceste familii, să le ajute în mod tovărășesc în rezol- varea problemelor pe care le ridică edu- cația copiilor lor. Este bine, deasemenca, ca membrii comitetelor de părinți să cu- noască planul de muncă al școlii, să par- ticipe la ședințele consiliului pedagogic, pentru a putea lămuri părinții asupra sarcinilor școlii și a-i antrena în rezolva- rea lor. Ajutînd efectiv școala — fără a încălca însă autoritatea și atribuțiile di- rectorului și ale cadrelor didactice — co- mitetele de părinți pot aduce o mare con- tribuție la îmbunătățirea muncii instruc- tiv-educative. Munca pe care o duce pedagogul cu părinții nu e ușoară. De foarte multe ori pedagogul întîmpină greutăți în această muncă, din cauză că fiecare părinte are părerea lui despre educație. Pedagogul trebuie să pună de acord această părere a părinților cu linia educativă a școlii, să schimbe mentalitatea greșită a unor pă- rinți asupra educării copiilor. Pentru a-și duce cu succes munca cu părinții, pedagogul trebuie să dea dovadă de mult tact, de multă pricepere, el trebuie să se poarte față de părinți ca un prieten, ca un sfătuitor, să nu-și impună punctul său de vedere, ci să lămurească și să convingă cu perseverentă și răbdare. Eforturile școlii trebuie îndreptate spre folosirea din plin a tuturor posibilităților de legătură cu familia, pentru a putea să-și ducă cu succes la îndeplinire sar- cina educării patriotice a elevilor. Printre sutele de mii de cetățeni ai patriei noastre c^re și-au pus semnătura pe Apelul de la Vie- na în ultimele zile sînt și numeroși lu- crători din instituții- le de învățămînt dm întreaga tară: A- glaia Bilat, profesoa- ră, Rădăuți, Gheor- ghe Crăciunescu, profesor, Craiova, Fridolin Klein, di- rectorul școlii peda- gogice cu limba de predare germană din Timișoara, Alexan- dru Obadă, profesor. Suceava, Frida Stras- ser, profesoară. Ga- lați, lancu Gușița, directorul școlii pro- fesionale metalurgi- ce nr. 3 din Craiova, Varvara Olteanu, în- vățătoare, Orașul Stalin, Constantin Cu hoitărîrea fermă de a contribui la triumful păcii, de a lupta împotriva celor care uneltesc războiul atomic, cadrele di- dactice și studenții Institutului de petrol și gaze din Capitală au semnat zilele trecute Apelul Consiliului Mond;al al Păcii. La adunarea dare a avut loc cu acest prilej a luat cuvîntul prof. univ. Alexan- dra Sidorovici, rectorul Institutului de pe- trol și gaze, care a spus printre aitele: „Politica agresivă a S.U.A. în Europa ur- mărește refacerea Wehrmachtului revan- șard sub comanda foștilor generali hitle- riști și înarmarea lui cu arma atomică, pe care imperialiștii americani și-au clă; diț întreaga lor politică de intimidare și șantaj. Această politidă s-a dovedit însă falimentară. Popoarele lumii au posibilitatea să îm- piedice un nou război, care ar aduce imense victime și pagube materiale. For- țele păcii cresc neîncetat și sînt acum mai puternice decît forțele agresive ale războ- iului. Să semnăm cu hotărîre Apelul Consi- liului Mondial al Păcii. Fiecare semnătură a noastră să fie un angajament solemn de a apă na pap^ citații de apărare a patriei, a puterii de luptă a Forțelor noastre Armate. Răspun- zînd grijii ce li se acordă, militarii arma-’ tei noastre luptă pentru ridicarea pregătiriî lor de lu-ptă și politice, pentru însușirea tehnicii de luptă, pentru ascuțirea vigilenței* pentru întărirea ordinei ți disciplinei mili- tare. Militarii Armatei noastre Populare, în frunte cu comuniștii, își perfecționează cuh noștințele lor pe baz-a științei militare so* vietice, a glorioasei experiențe a militarilor, sovietici. Ei iubesc fierbinte poporul munci* tor — din rîndurile căruia au ieșit — Parti- dul Muncitoresc Romîn, guvernul R.P R Mi- litarii armatei noastre nutresc o dragoste nemărginită față de Uniunea Sovietică, față de țările de democrație populară și mili- tarii forțelor lor armate. Totodată, ei urăso din adlncul ființei lor pe ațîțătorii la război și sînt hotărîți, dacă situația va cere, să zdrobească pe agresor, continuîn-d tradițiile de luptă pentru libertate și independență ale poporului nostru Aniversarea zilei rte naș- tere a Armatei Sovietice constituie pentru! militarii Armate; noastre Populare un notR prilej de manifestare a dragostei și recunoș- tinței față de marele popor sovietic și mili* tarii Armatei Sovietice, un nou prilej de îm- bogățire a succeselor pe calea întăririi ne- încetate e puterii de luptă a unităților șt subunităților. I GAZETA INVĂȚĂMÎNTULUI Pag. 3-a Viața de partid în instituțiile de învâțămînt Organizația de partid—factor activ in educarea comunistă a elevilor Partidul și guvernul nostru acordă o gri- ja deosebită educării comuniste a tinerei ge- șef adjunct al secției de propagandă șl nerații. In anii regi- tație a comitetului orășenesc P. M. imului democrat-popu- ilar învățămintul a luat un deosebit avînt, s-au creat condiții mereu mai bune pentru educarea multilaterală a tineretului. Organizațiile de partid din școli au un rol deosebit de însemnat în îndrumarea pe- dagogilor, în asigurarea unui conținut just al muncii acestora. Ele trebuie să desfășoa- re o muncă politică și organizatorică perse- verentă pentru continua ridicare a nivelu- lui procesului instructiv-educativ, trebuie să asigure aplicarea în viată a măsurilor luate de partid pentru îmbunătățirea muncii de Instruire și educare a tineretului. In organizațiile de partid din școlile ora- șului București a crescut preocuparea pentru activitatea instructiv-educativă. In luna ia- nuarie a.c., comitetul orășenesc P.M.R. a a- nalizat munca organizațiilor de partid din școli, a cadrelor didactice și a organizațiilor U.T.M. din școli. La consfătuirea organiza- tă în acest scop a participat și un număr de părinți ai elevilor. De asemenea, comitetul orășenesc P.M.R. a controlat în ultima vre- me munca unui mare număr de organizații de partid școlare, care au fost ajutate să-și concentreze mai mult atenția spre sarcinile lor centrale : mobilizarea și îndrumarea ca- drelor didactice în vederea îmbunătățirii muncii de instruire și educare a elevilor. Secțiile de înivățămînt ale sfatului popular orășenesc șl sfaturilor populare raionale au fost ajutate să îmbunătățească predarea unor importante discipline ca limba romînă, constituție etc. Unele comitete raionale de partid au pus capăt practicii dăunătoare din trecut de a instrui organizațiile de partid din școli în aceleași ședințe în care erau instruite și or- ganizațiile de partid din întreprinderi, deși problemele dezbătute nu priveau propriu zis munca desfășurată în școli. Astfel, comite- tele raionale de partid Tudor Vladimirescu și V. I. Lenin organizează în fiecare lună ședințe cu secretarii organizațiilor de par- tid din școli, în care dezbat problemele muncii politice în rîndurile cadrelor didac- tice și dau îndrumări concrete privitoare la îmbunătățirea muncii școlilor. Aceste măsuri luate de comitetele raionale de partid au dus la îmbunătățirea muncii organizațiilor de partid din școli. Așa, de pildă, organizația de partid de la școala me- die nr. 22 de fete a început să se preocupe mai îndeaproape de problemele activității instructiv-educative. In ultimul timp, mem- brii de partid de Ia această școală au dez- bătut în adunarea generală problema îmbu- nătățirii activității elevelor în timpul liber, problema îndrumării lecturii lor extrașcola- re etc. Organ iz a (te de partid acordă un spri- jin mai puternic organizațiilor de tineret din școală. In adunarea generală în care s-a pre- lucrat Hotărîrea Biroului Politic ol C.C. ol P.M.R. cu privire la activitatea Uniunii Ti- neretului Muncitor, membrii de partid au a- naliza.t lipsirile organizației de partid în pri- vința conducerii și îndrumării organizației U.T.M. din școală, precum și lipsurile cadre- lor didactice în munca de educare comunis- tă a elevelor. Pe baza acestei analize a fost adoptat un plan de măsuri pentru îndeplini- rea căruia luptă întreaga organizație de partid. In școlile unde organizațiile de partid în- drumă concret munca organizațiilor U.T.M. și de pionieri, aceste organizații de tineret au devenit un ajutor valoros al cadrelor didac- tice în munca de educație comunistă, des- fășoară o activitate intensă în rîndurile ele- vilor pentru a-i mobiliza în îndeplinirea prin- cipalelor lor îndatoriri — învățătura și dis- ciplina. Cu ajutorul organizației de partid, organizația U.T.M. de la școala medie de fete nr. 22, de exemplu, își desfășoară acti- vitatea pe baza unui plan de muncă ce cu- prinde obiective variate și metode de muncă atractive. Astfel, această organizație editea- ză lunar un buletin în care sînt dezbătute problemele cele mai însemnat? ale învăță- turii și comportării elevelor, a organizat a- dunări pe clase cu tema „Tăria de caracter a tînărului sovietic", o excursie la Mu- zeul Doftana, un carnaval pe teme lite- rare pentru elevele fruntașe la învățătură, un concurs de patinaj etc. Și unită- țile de pionieri au organ’zat, sub îndrumarea membrilor de partid, adunări tematice intere- sante De exemplu, la școala pedagogică nr. 1 de fete a -avut loc o adunare cu tema „Călă- torie imaginară de la Leningrad la Vladivos- yLucrările de laborator, VZ mijloc de legare a învățâmîntului cu practica Răspundem unei întrebă! t puse de tovarășa Haretia Gheor- ghiu, profesoară de fizică la școala nr. 148 de băieți din București, în legătură cu desfă- șurarea lucrărilor de laborator In școala de 7 ani. Pentru a se asigura însușirea temeinică a cunoștințelor de către elevi este necesar ca fiecare lecție de fizică sau de chimie să se desfășoare pe o bază experimentală, să fie strîns legată de activitatea practică. Pe lingă experiențele pe care le desfășoară pro- fesorul împreună cu elevii în cadrul lecției, pentru a demonstra existența și legile anu- mitor fenomene, ca și aplicațiile acestor iegl, o importanță deosebită au și experiențele e- fectuate de elevi in cadrul lucrărilor de la- borator. Aceste lucrări contribuie la dezvol- tarea spiritului lor de observație, fac să crească Interesul lor pentru studierea feno- menelor fizice și chimice, interesul lor pentru practică, pentru activitatea în producție. Pentru ca lucrările de laborator să se des- fășoare cu succes este necesar ca ele să corespundă anumitor cerințe. In primul rînd, profesorul care îndrumează șl conduce lucrările de laborator de fizică și de chimie trebuie să fie înarmat cu o adincă cunoaște- re a bazelor științifice ale fenomenelor fizi- ce și chimice. Succesul lucrărilor practice de laborator depinde în foarte mare măsură de atenția cu care sînt pregătite de profesor. El trebuie să stabilească cu preciziune scopul lucrări- lor practice pe care le dă elevilor spie exe- cutare, să verifice aparatele și să asigure substanțele. De asemenea, profesorului tre buie să-i fie clară concluzia generală la care va ajunge cu elevii. Aceasta nu este însă deajuns. Elevii trebuie să fie bine pregătiți pentru lucrările practice, să știe să umble V. Pascu București. agi- R. tok“. De asemenea, u- nitatea de pionieri de la școala nr. 148 de băieți a organizat, cu ajutorul membrilor de partid, un concurs cu tema „înflorește patria noastră sub condu- carea partidului." Cu toate aceste realizări, în -activitatea unor organizații de partid din școlile orașu- lui București mai persistă încă lipsuri se- rioase, a căror existență determină, în parte, multe din neajunsurile constatate in munca instructiv-educativă. Unele organizații de partid, cum sînt ace- lea de la școlile de 7 ani nr. 126 de fete, nr. 48 de băieți, nr. 133 și 134 etc. des- fășoară o muncă formală. Aceste organiza- ții de partid n-au pus în centrul preocuoă- rii lor problemele muncii de învățămmt, n-au mobilizat pedagogii în lupta pentru îm- bunătățirea procesului instructiv-educabv și n-au tras la răspundere pe acei membri de partid care nu-și pregătesc conștiincios lec- țiile și nu se străduiesc să-și perfecționeze metodele de predare. De multe ori organiza- țiile de partid nu numai ca au admis lipsa de exigență a unor cadre didactice față de pregătirea elevilor, dar au și încurajat o în- găduință neprincipială, pentru a se realiza „procente ridicate" de promovați și absol- venți. De asemenea, unele organizații de par- tid din școli n-au tras la răspundere pe acei pedagogi care au dat elevilor note mai mici decît meritau, considerînd că în felul acesta îl stimulează la o muncă mai perseverentă. Multe dintre organizațiile de partid din școlile orașului nostru n-au îndrumat cadre- le didactice să se preocupe cu stăruinlă de educarea tineretului, să se intereseze cu dragoste de succesele, de lipsurile și de greutățile Iui, să-l ajute în înlăturarea lip- surilor și în învingerea greutăților, să întă- rească legătura lor cu părinții elevilor. Organizații de partid ca cele de la șco- lile de fete nr. 162 și nr. 126 nu se ocupă de îndrumarea organizațiilor de tineret, nu dezbat problemele acestora în adunările ge- nerale, nu ajută organizațiile de tineret să dezvolte spiritul de răspundere al elevilor față de învățătură, să lupte -pentru a crea în rîndurile -lor o opinie sănătoasă, de -reprobare a celor ca-re lipsesc de la cursuri, sînt codași la învățătură, rămîn corigenți sau repetenți. Una dintre cauzele lipsurilor constatate în munca instructiv-educativă a cadrelor didac- tice o constituie slaba preocupare a unor comitete raionale de partid pentru activita tea organizațiilor de partid din școli. Comi- tetele raionale de partid N. Băicescu și 23 August au ținut de la începutul anului șco- lar numai o singură ședință de Instructaj cu secretarii organizațiilor de partid din școli. Rareori comitetele raionale de partid analizează munca vreunei organizații de ■partid din școli, și aceasta numai cînd sînt sezisate de existenta unor lipsuri serioase. Instructorii comitetelor raionale de partid oare se ocupă de activitatea organizațiilor de partid din școli nu au acordat suficientă a- tenție problemelor legate de realizarea edu- cației comuniste.a elevilor. Unii instructori, neglijînd calitatea muncii organizațiilor de partid din școli, se mulțumesc să le traseze acestora sarcini și să culeagă date statistice cu privire la îndeplinirea lor, fără să ana- lizeze conținutul muncii desfășurate. La lipsurile existente în activitatea școli- lor a contribuit și secția de agitație și propa- gandă a comitetului orășenesc de partid București, care n-a controlat temeinic și sistematic îndeplinirea hotărîrilor partidului de către comitetele raionale de partid și U.T.M., de către organizațiile de partid din școli și nu le-a sprijinit în suficientă măsură în vederea întăririi rolului lor în mijlocul cadrelor didactice, pentru îmbunătățirea acti- vității din școli. In organizațiile de partid din școli au loc acum adunări pentru dări de seamă și ale- geri. In aceste adunări trebuie să fie anali- zată cu seriozitate munca pedagogilor comu- niști pentru instruirea și educarea tineretului, trebuie să fie scoase cu curaj la iveală lip- surile acestei munci și să se stabilească mă- suri concrete pentru înlăturarea lor. In birourile organizațiilor de partid din școli trebuie aleși oameni însuflețiți de de- votament și dragoste față de muncă, înar- mați cu o bogată experiență politică și di- dactică, oameni capabili să mobilizeze toate forțele școlii în lupta pentru făurirea unui ti- neret stăpîn pe știință, educat în spiritul comunismului, în stare să contribuie din plin la construirea socialismului în țara noastră. cu aparatele și cu substanțele, să știe să ob- serve fenomenele, sa cunoască etapele de desfășurare a experiențelor. Elevii nu pot a- junge, însă, la o astfel de pregătire decit pe baza unei bogate demonstrații în cadrul fiecărei lecții. In acest scop, în timpul des- fășurării experiențelor elevii trebuie să fie lăsați să observe singuri fenomenul și să fie conduși prin întrebări la scoaterea con- cluziilor. De exemplu, la studierea fenome- nului de descompunere, trebuie să se facă mai întîi descompunerea oxidului de mercur și apoi să se pună întrebările : în ce corpuri s-a descompus oxidul de mercur? Cum pu- tem dovedi că gazul format este oxigen r Dacă am putut obține două corpuri, ce fel de substanță este oxidul de mercur ? etc. In cazul cînd un fenomen se poate demonstra prin mai multe experiențe, ele se vor face toate numai dacă variațiile experienței arată aspecte noi ale fenomenu'ui. Experiențele pot fl efectuate fie fron- tal. fie individual. Folosind metoda frontală, organizăm executarea aceleiași experiențe, în același timp, cu întreaga clasă. Prin metoda individuală elevii fac experiențe diferite. Me toda frontală diferă de cea individuală și prin faptul că tema aleasă pentru experiență este chiar tema lecției care se predă, pe cînd în cadrul metodei individuale, subiectele sînt alese din diferite capitole care au fost predate anterior Iată cum se desfășoară o experiență efectu- ată prin metoda frontală : La începutul o- rei, se dau întregii clase indicații asupra pro- cedeelor de executare a lucării, asupra fe- lului cum trebuie să se alcătuiască tabelele de rezultate. Elevii trec apoi la executarea experienței cu ajutorul aparatelor, al sub- stanțelor. Profesorul are datoria să-i a- jute să-și dea seama de fenomenul fizic sau chimic pe care-1 cercetează, pentru a nu executa experiențele în mod mecanic. După Cum lucrez pentru îmbunătățirea exprimării elevilor In munca mea de predare a limbii ro- mîne acord o atenție deosebită îmbunătă- țirii exprimării scrise și orale a elevilor. Una dintre metodele pe care Ie folosesc în acest scop o constituie întocmirea caie- tului în care se ține evidența greșelilor de exprimare ale fiecărui elev în parte. In acest caiet înscriu numai greșelile care se repetă în temele scrise ale elevilor, în lu- crările lor de control la limba romînă sau la celelalte materii. Greșelile de exprimare pe care le fac elevii sînt multiple și diferite: de grama- tică, de punctuație, de ortografie, de stil și chiar de caligrafie. De exemplu, am ob- servat că în special elevii din clasa a V-a au un scris deformat — scriu la fel literele u și n, o și a etc. De asemenea, mulți dintre elevi nu leagă literele din- tr-un cuvint, ceea ce face ca temele lor să fie citite cu foarte multă greutate. Una dintre cele mai frecvente lipsuri în ce privește punctuația este folosirea gre- șită a virgulei, pe care elevii o pun ade- sea între subiect și predicat. Studiind greșelile de ortografie, mi-am dat seama că cele mai multe se referă la despărțirea pronumelui — forma neaccen- tuată — de verb („la lovit" în loc de „l-a lovit") la confuzii între conjuncția sau și pronumele reflexive urmate de verb atu tător (,,sau dus" în loc de „s-au dus"). Unii elevi despart terminația de la per- soana a doua plural a verbelor, pP care o confundă cu pronumele („mînca-ți" în loc de „mîncați"). Citind cu atenție lucrările elevilor am mai observat că ei folosesc uneori cu- vinte al căror sens nti-1 cunosc, și au ten- dința de a construi fraze lungi, care de cete mai multe ori sînt incorecte. Stabilind o evidență clară a greșelilor celor mai frecvente de expriimare ale ele- vilor, mi-am organizat în anul trecut munca în așa fel, încît pînă la examene să te pot înlătura. Am căutat să lucrez cu fiecare elev în parte, atît în orele de clasă cît și în afară de clasă. Astfel, înainte de a asculta un elev îi căutam fișa și insistam în mod special asupra greșelilor pe oare le făcea el în exprimarea orală și scrisă, arătîndu-i totodată forma corectă. De asemenea, le-am dat elevilor îndrumări amănunțite în legătură cu pre- gătirea lecțiilor și cu efectuarea temelor, atît la limba romînă cît și la celelalte obiecte. în această muncă am avut și unele lip- suri, am întîmpinat unele greutăți. Acțiunea întreprinsă de mine pentru în- tocmirea fișelor de evidență la toți elevii clasei este greu de realizat pentru pro- fesorii care predau la mai multe clase, deoarece ea necesită foarte mult timp. Ex- periența primului an de muncă m-a de- terminat ca în anul acesta să întocmesc fișe numai pentru elevii cu lipsuri mai mari, care au mai multă nevoie de aju- torul profesorului. Faptul că nu am ținut o legătură mai strînsă cu profesorii care predau celelalte materii a făcut ca me- toda aplicată să nu-și dea toate roadele. De pildă, unii elevi evitau greșelile în temele la limba romînă, dar continuau să te facă la celelalte materii. Organizîndu-mi mai bine munca, ți- nînd o mai strînsă legătură cu ceilalți profesori, învățînd din lipsurile de pînă acum, voi căuta să îmbunătățesc expri- marea orală și scrisă a elevilor — condi- ție de bază pentru însușirea cunoștințelor la toate materiile. C. POPESCU profesor la școala de 7 ani din Zlatna, raionul Alba-Iulia In ajutorul studenților fără frecvență Pentru a ușura munca de pregătire a studenților din regiunea Craiova care ur- mează cursurile fără frecvență ale Facul- tății de matematică și fizică sau ale Insti- tutului politehnic, profesorii de specialitate de la Institutul de mașini și aparate elec- trice din orașul Craiova țin cu regularitate seminarii pentru acești studenți. Semina- riile sînt organizate pe ani de studii și pe specialități. Conducerea Institutului a pus la dispoziția acestor studenți săli de cursuri și laboratoare unde se pot pregăti în bune condițiuni și le-a înlesnit folosi- rea cărților bibliotecii Institutului. V. PUPĂZA corespondent ce s-au terminat experiențele, se discută re zultatele la tablă. La chimie, se verifică ecuațiile reacțiilor lucrate. Lucrarea se ter mină cu întocmirea referatului de către elevi. Prin aceste lucrări se pot face verificări ale unor fenomene explicate în clasă ; de e xemplu, se verifică condițiile de echilibru ale pîrghiei, sau reacțiile caracteristice ale acizilor, ale bazelor, sau se cercetează condi- țiile în care se produce un fenomen. Sînt de preferat lucrările de laborator cu ajutorul cărora elevii trebuie să dea lăspunsuri la a numite probleme. Astfel de lucrări contribuie în mare măsură la dezvoltarea judecății e- levilor, la dezvoltarea priceperii de a aplica cunoștințele însușite. In școlile în care aparatura nu este sufi- cientă, se poate folosi cu rezultate bune me- toda lucrărilor individuale. Acestea se orga- nizează pe grupe de elevi, fiecare grupă pri- mind o lucrare deosebită. De exemplu, la clasa a Vil-a, o grupă de elevi află căldu- ra specifică a unul corp, o altă grupă mă- soară rezistența unui circuit, o a treia rea- lizează spectre magnetice etc. Sau, in ca- drul lucrărilor de chimie, o grupă prepară hidrogenul și cercetează proprietățile lui, o alta cercetează oxigenul etc. La orele urmă- toare de lucrări practice se asigură rotația subiectelor pe grupe. Activitatea practică a elevilor la fizică și chimie nu se rezumă însă numai la lucră- rile desfășurate sub supravegherea profeso- rului. Ea cuprinde și lucrările executate de elevi acasă, pentru cunoașterea diferitelor fenomene fizice și chimice, pentru efectuarea anumitor teme. Pentru executarea cu succes a acestor lucrări, profesorii trebuie să le dea elevilor îndrumări cît mai amănunțite, să le indice mersul lucrărilor. Lucrările de laborator care sînt trecute în programa de învățamînt sînt obligatorii. Ele trebuie să devină o parte organică a predării, obligatorie pentru fiecare școală. Să ne Întărim eforturile in lupta pentru lichidarea neștiinței de carte In acest an școlar, în orașele și satele patriei noastre se desfășoară o myncă însuflețită pentru lichidarea definitivă a neștiintei de carte. învățătorii și pro- fesorii participă cu devotament la această muncă, hotăriti să contribuie din toate puterile lor la îndeplinirea prevederilor din planul cincinal cu privire la lichidarea neștiintei de carte. îndrumați de organizațiile de partid, primind ajutorul sfaturilor populare, al organizațiilor de masă și al oameni lor muncii, învățătorii luptă cu perseve- rentă pentru înlăturarea lipsurilor exi stente în acțiunea de alfabetizare, înde- plinindu-și cu cinste sarcina patriotică de a răspindi știința de carte în rîndu- rile poporului muncitor. Pedagogii se străduiesc să îmbunătățească munca de alfabetizare Anul școlar 1954—55 constituind o etapă hotărîtoare în lupta pentru lichidai ea nești- inței de carte, secția de învățămint a regiu- nii Baia Mare, îndrumată de comitetul re- gional P.M.R., s-a străduit să organizeze cît rnai bine în acest an munca de alfabeti- zare. Cu ajutorul comitetului executiv al sfatu- lui popular regional au fost luate încă din toamna trecută o serie de măsuri care să asigure cuprinderea la cursuri a neștiutori- lor de oarte și desfășurarea în bune condi- ții a predării. Astfel, au fost organizate cu grijă comisiile de recensămînt, s-au amena- jat localurile unde urmau să aibă loc cursu rile, s-au procurai manualele și rechizitele necesare, au fost recrutați instructori volun tari. In același timp, a fost intensific ată munca de agitație în rîndurile neștiutoi ilor de carte. In munca sa pentru asigurarea succesului acțiunii de alfabetiz-are, secția regională de învățămint a primit un ajutor important din partea Ministerului Invățămîntului și a C.C. al Sindicatului Muncitorilor din învățămint. Acest ajutor s-a intensificat în special în cursul lunii ianuarie, cînd delegații Ministe- rului și ai C.C. al Sindicatului au participat la activitatea de îndrumare și control cer- cetînd cum se desfășoară munca Ia cursurile de alfabetizare. Cu acest prilej au fost scoase la iveală multe metode bune folosite de unele secții de învățămint precum și de cadrele didacti- ce Astfel, secțiile de învățămint ale raioa- nelor Sighet și Vișeu eu luat măsuri pen- tiu a organiza într-o serie de comune și sate, pe lingă centrele de alfabetizare, subcentre cu 4—5 cursanți pentru ca în felul acesta să poată fi cuprinși la cursuri și neștiutorii de carte care locuiesc mai departe de școală De exemplu, la Leordina, in raionul Vișeu, pe lîngă cele 12 centre de alfabetizare s-au organizat încă 26 subcentre le care lucrea- ză pe lîngă învățători și o serie de instruc- tori voluntari. La Vișeul de Sus activează ca instructori voluntari și deputati ai sfatului popular Secția de învățămint a raionulțji Sighet a organizat, împreună cu ziarul local, un raid anchetă la cursurile de alfabetizare dintr-o serie de întreprinderi din orașul Sighet unde munca mergea mai slab. Raidul anchetă a Trebuie întărită lupta pentru înlăturarea lipsurilor Sub îndrumarea organizațiilor de partid șt cu sprijinul sfatur'lor populare și al or- ganizațiilor de masă, învățătorii și profe- sorii din regiunea Hunedoara depun efor- turi susținute pentru a traduce în viață sarcina de mare răspundere a lichidării ne- științei de carte pînă la sfîișitul planului cincinal. Munca patriotică, plină de elan a învăță- torilor si profesorilor din satele Uibărești, raionul Brad, Ciugud, raionul Alba, Tău, Droșov și Racău, raionul Sebeș, Popești, Almașul Sec și Cerbia, raionul Ilia și din multe alte sate și comune ale regiunii a fă- cut ca în aceste sate neștiința de carte să fie definitiv lichidată. In multe întreprin- derii, ca în întreprinderea „Filatura" și țe- sătoria „Vulcan" din raionul Petroșani, munca de alfabetizare se desfășoară în con- diții bune. La fel stau lucrurile la cursurile de alfabetizare din multe gospodării agricole colective ca cele din comunele Si-bot, Vinerea, Beriu, Cistei. Numeroși învățători și profesori dau do- vadă de multă stăruință și pricepere, reu- șind să obțină rezultate bune în munca de alfabetizare. De exemplu învățătorul Pavel Ghilea de la școala din satul Grohot, raio- nul Brad, deși lucrează în condiții grele — predă simultan Ia patru clase — a reușit să cuprindă la cursuri în anul II pe toți cei 20 neștiutori de carte din sat. Cu multă dragoste, pricepere și perseverență mun- cesc șl învățătorii Marioara Lăzăruț, Pa- vel Hărăguș, Ion Rîbuc, Vasile Blendea, Gheorghe Bogaru etc. care obțin rezultate bune atît la cursuri cît și în acțiunea de alfabetizare la domiciliu. Nu peste tot însă sînt realizări în lichi- darea neștiinței de carte. In multe întreprinderi și comune din re- giune munca de lichidare a analfabetismu- lui se desfășoară nesatisfăcător, datorită faptului că unele cadre didactice, unele Pentru îndeplinirea sarcinilor prevăzute în planul cincinal In regiunea Pitești munca de lichidare a neștiinței de carte se desfășoară cu succes. Pînă acum au fost alfabetizați peste 200.000 de neștiutori de carte, astfel încît s-au creat condițiile pentru lichidarea neștiinței de carte pînă la 1 noiembrie 1955. In acest an școlar, cursurile de alfabeti- zare s-au deschis, conform directivelor Mi- nisterului Invățămîntului, la 1 noiembrie 1954. Condițiile în care se desfășoară cursu- rile s-au îmbunătățit. învățătorii și profesorii au reușit să cuprindă la cursuri pe toți ne- știutorii de carte în virstă de 14—55 ani. In cele mai multe raioane, frecvența la cursuri este de 95 și 98%. Majoritatea cursanților au manualele și rechizitele necesare. Cadrele didactice acordă o atenție deosebită îmbună- tățirii conținutului muncii de transmitere a cunoștințelor. Cei mai mulți cursanți, cum sînt, de pildă, cursanții din comunele Bis- trița, Urșani. Vaideeni etc. au un nivel ridi- cat de cunoștințe. Realizările obținute în munca de lichidare a neștiinței de carte se detoresc în mare măsură sprijinului pe care-l acordă acestei munci sfaturile populare, care se interesează îndeaproape de buna desfășurare a cursu- rilor. Unele sfaturi populare raionale, ca de exemplu, sfatul popular al raionului Curtea de Argeș, au pus în dezbaterea celei de a patra sesiuni problema alfabetizării. Sfatul popular al comunei Sinești, raionul Horezu, a dat un ajutor efectiv la mobilizarea nești- utorilor de carte în vederea participării lor la cursuri, interesîndu-se în același timp de asigurarea condițiilor materiale necesare bunei desfășurări a muncii. Organizațiile de masă și în special orge- contribuit la îmbunătățirea activității In ca- drul acestor cursuri. Secția de învățămint regională a trasat ca sarcină tuturor școlilor pedagogice să ceară elevilor din ultimii doi ani să participe efec- tiv în timpul vacanței de iarnă la munca de alfabetizare. Mulți învățători și profesori își desfășoa- ră cu pricepere și conștiinciozitate munca lor la cursurile de alfabetizare, obțintnd suc- cese în lupta pentru lichidarea neștiinței de carte. Astfel, de exemplu, tovarășa Paras- chiva Roca, învățătoare în comuna Vama, raionul Negrești, a asigurat o frecvență re- gulată la curs a tuturor neștiutorilor de car- te pe care-i alfabetizează. Ea a obținut a- cest rezultat datorită atitudinii tovărășești pe care o are față de cursanți, datorită le- găturii strînse pe care o ține cu ei nu nu- mai la lecții, ci și în curele libere, precum și datorită calității ridicate ia predării. Cursanții anului I, pe care-i pregătește to- varășa Roca, citesc cursiv și pot să poves- tească cele citite. Tovarășa învățătoare se preocupă de lărgirea cunoștințelor cursanți- ior, punîndu-le la îndemînă și îndemnîndu-i să citească diferite broșuri și reviste. Muncește cu multă conștiinciozitate pentru lichidarea neștiinței de carte și tovarășul Aonceoaie Gheorghe, directorul școlii din Vișeul de Sus. De asemenea cadrele di- dactice din comunele Sarasan, Sîrbi etc. se preocupă stăruitor de înarmarea cursantilor cu cunoștințe tehnice. Tov. A. Sucitu, învă- țător în comuna Budești, raionul Sighet, con- fecționează cu grijă materiale didactice me- nite să ușureze însușirea cunoștințelor. In centrele mai mari analfabetii vizionea- ză diferite filme, spectacole teatrale, serbări, spectacolele văzute sînt discutate apoi în ca- drul cursului. De asemenea cursanții frecven- tează colțuri roșii și cluburi muncitorești, unde li se pun la dispoziție ziare, reviste etc. Continuînd să învețe și după terminarea cursurilor, numeroși absolvenți ocupă acum funcții de răspundere sau urmează diferite școli de calificare. Considerînd și mai departe munca de alfabetizare drept un.a dintre sarcinile lor cele mai de seamă, cadrele didac- tice din regiunea Baia Mare vor reuși să lichideze în curind neștiința de carte în re- giunea noastră. Dumitru Dsjeu președintele comitetului executiv al sfatului popular al regiunii Hunedoara secții de învățămint șt sfaturi populare nu privesc cu suficient simț de răspundere această acțiune, renunțind la eforturi de la primul contact cu greutățile ridicate pe teren. Secția regională de învățămint nu s-a preocupat in măsura necesară de încadrarea celor 80 de posturi pentru alfabetizare re- partizate regiunii Hunedoara de către Mi- nisterul Invăță-mintului și de aceea, în a- fara raionului Ilia, unde sint încadrate cele 8 posturi de învățători, nici un alt raion nu are toate posturile încadrate. Directorii unor întreprinderi nu se pre- ocupă suficient de desfășurarea muncii cursurilor de alfabetizare. Așa stau lucru- rile, de exemplu, la unele întreprinderi carbonifere din Valea Jiului, unde conduceri- le au subapreciat munca de alfabetizare. In aceste întreprinderi nu există o evidență cla- ră a neștiutorilor de carte, nu s-au creat con- dițiile materiale necesare bunei funcționări a cursurilor. Unele- sfaturi populare comunale n-au asigurat condițiile materiale necesare funcționării cursurilor, neaprovizion:ndu-le cu lemne de foc și cu petrol. Așa s-a întîm- iplat, de exemplu, în comunele de pe Valea Borței, de pe Valea Zamului și de pe Va- lea Gurașadei. In comunele AreneșI, Ulm, Hașdeu, Ha- rău etc. numărul de manuale trimis de secția de învățăm-înt este insuficient iar sfa- turile populare n-au găsit posibilitatea de a asigura cursanții cu rechizitele necesare. Mai mult chiar, manualele trimise de secția de învățămint pentru neștiutorii de carte din comunele Poienița Voinii, Alun, Vadul Dobrei etc. au stat depozitate în gara Reti- șoara multă vreme din neglijența învățăto- rilor și, în primul rînd, a învățătoarei Pa- raschiva Simeria. nizațiile de tineret desfășoară și ele o activi- tate intensă, fie ajutînd învățătorii și profe- sorii la mobilizarea cursanților, fie activînd oa instructori voluntari. Majoritatea directorilor de școli au dus pe lîngă munca de alfabetizare, o Iqptă con- tinuă pentru a stîrpi izvorul analfabetismu- lui prin școlarizarea tuturor copiilor de vîrs- tă școlară. Astfel, de exemplu, școlile din raioanele Topoloveni și Costești și din o- rașul Pitești au cuprins la cursuri pe toți copiii de vîrstă școlară. Secțiile de învăță- mint din raioanele Vedea, Loviștea și Curtea de Argeș se preocupă stăruitor de îndepli- nirea legii invățămîntului elementar general obligatoriu, controlînd și îndrumînd perma- nent munca școlilor în această privință. Cu toate succesele obținute în munca de alfabetizare din regiunea Pitești, există în această muncă șt o serie de lipsuri. AsEel unele cadre didactice nu acordă suficientă a- tenție pregătirii lor sistematice în vederea îmbunătățirii conținutului predării. Din a- ceastă cauză mai sînt unii cursanți din anul I și chiar din anul II care au un nivel scă- zut de cunoștințe. Unii dintre cursanții a- nului I «bia cuno-sc 4—5 litere, Iar alții pot scrie numai copiind, mai mult desenînd cu- vintele, în timp ce atunci cînd scriu după dictare fac greșeli serioase. De asemenea, u- nele cadre didactice și unii instructori vo- luntari nu respectă programa, nu realizează o legătură strînsă a- cunoștințelor predate cu practica, cu activitatea în producție. Există, de asemenea, unele lipsuri în ceea ce privește lichidarea definitivă a iz- vorului neștiinței de carte. De exemplu, fa Experiența muncii noastre Satul Vîrciorova este un sat de munte Izolat, cu sălașe depărtate și răzlețe. In sat funcționează o școală cu 2 învățători. In anul 1950 erau în sat aproape 200 de analiabeți. Pentru a asigura îndeplinirea sar- cinilor cu privire la lichidarea analfabetis- mului cuprinse în planul cincinal, noi, în- vățătorii, ne-am străduit să muncim astfel încît pînă la 1 noiembrie 1955 să nu mai fie în sat nici un neștiutor de carte. Ca urmare, în acest an școlar n-au rămas de alfabetizat decît 19 neștiutori de carte, toți cuprinși la cursuri. Alunea noastră n-a fost ușoară, deoarece numeroși neștiutori de carte, mat ales la început, nu voiau să vină regulat la curs. Noi nu ne-am speriat însă de greutăți și am căutat să-i lămurim cu răbdare, arătîndu-le însemnătatea științei de carte și foloasele ei. In munca noastră am primit un ajutor în- semnat din partea organizațiilor locale. Sa- tul a fost împărțit pe sectoare, formîndu-se pentru fiecare sector cîte un comitet de spri- jin, alcătuit din deputați al sfatului popular și reprezentanți ai organizațiilor de masă, fiecare deputat avînd răspunderea unui sec- tor. Responsabilii de sectoare mobilizau cursanții, se interesau de greutățile întîm- pinate, de succesele și de lipsurile muncii. Constatările responsabililor de sectoare se discutau în ședințele de analiză a activității cursului de alfabetizare, care se țineau cu regularitate. Am fost ajutați și în munca de predare a cunoștințelor, la care au partici- pat o serie de instructori voluntari cărora noi le dădeam îndrumările metodice nece- sare. Un rol însemnat în asigurarea succesului activității noastre l-au avut munca politică de masă în rîndurile analfabetilor, agitația vizuală, conferințele, serbările. Numeroși absolvenți ai cursurilor de alfa- betizare au urmat diferite cursuri de califi- care. Astfel, tovarășii Gheorghe Pîrvu șl Simion Gheorghe lucrează acum ca munci- tori calificați la I.S.E.M. în Vîrciorova, tov. Nițu Miron urmează școala de mineri de pe lîngă întreprinderea carboniferă „1 Mai“ din Caransebeș etc. Străduindu-ne să înarmăm cu cunoștințe temeinice pe cei cîțiva analfabeți care au mai rămas în sat, ne bucurăm la gîndul că, în curînd, și aceștia vor deveni știutori de carte, în stare să răspundă cu mai multă pricepere, cu mai multă însuflețire sarcini- lor construirii socialismului în țara noastră. A- PERCEC directorul școlii elementare mixte din Vîrciorova O cauză principală a lipsurilor existente în acțiunea de lichidare a neștiinței de carte constă în mun.'a nesatisfăcătoare a unor cadre didactice care nu privesc cu simț de răspundere această sarcină. O se- rie de învățători încadrați în posturile spe- ciale de alfabetizare, așa cum sînt, ce exemplu, tovarășul Sabin Janos din comu- na Baia lui Crai, Viorica Gheoace din co- muna Cerbăl și alții dovedesc lipsă de conștiinciozitate și dezinteres față de mun- că. Mai sînt și învățători și profesori ca tovarășii Cosma Kovari, Ion Dumitrescu etc. care n-au complectat cataloagele, nu se pregătesc pentru lecții Unele sfaturi populare și organizații de masă nu contribuie in măsura necesară la acțiunea de alfabetizare. Mai persistă încă în satele din regiunea Hunedoara și în întreprinderi părerea greșită că lichidarea neștiinței de carte este o sarcină care re- vine exclusiv cadrelor didactice și nu o problemă de stat, la rezolvarea căreia au datoria să participe activ toți factorii de răspundere din comune sau întreprinderi. Comisia regională nu luptă suficient pen- tru traducerea în viață a obiectivelor pro- puse. Există lipsuri și în ceea ce privește controlul și îndrumarea muncii de alfabe- tizare. Secțiile de învățămint ale regiunii și ale raioanelor nu exercită un control te- meinic, sistematic și continuu asupra aces- tei munci, mărginlndu-se în majoritatea ca- zurilor numai la cercetarea cuprinderii la cursuri a analfabeților și neglijînd proble- mele privitoare la calitatea predării. Pentru îmbunătățirea cît mai grabnică a muncii de alfabetizare secția de învățămint regională, cu ajutorul sfaturilor populare și al organizațiilor de masă, va lua măsuri pentru mobilizarea tuturor directorilor de școli și de întreprinderi, a învățătorilor și profesorilor la o muncă activă în vederea îndeplinirii în condiții bune a sarcinilor cu- prinse in planul cincinal cu privire la lichi- darea neștiinței de carte. raioanele Drăgășani, Găești, Băbeni și S1a* tina, din lipsa unui control și a unor îndru- mări permanente din partea secțiilor de în- vățămînt au rămas în afara școlii un număr de aproape 50 de copii de vîrstă școlară. Secția de învățămint a regiunii Pitești a luat o serie de măsuri menite să ducă la îndepărtarea acestor lipsuri. Astfel, s-a hotă- rît ca secțiile de învățamînt raionale să în- tocmească. în colaborare cu comitetele sin- dicale ale muncitorilor din învățămint, un plan al muncii de control asupra desfășu- rării activității cursurilor de alfabetizare, ai- cordîndu-se o atenție deosebită localităților cu mai mulți analfabeți. A fost revizuită re- partizarea neștiutorilor de carte între cadrele didactice, astfel încît nici un învățător seu profesor să nu rămînă in afara acestei ac- tivități obștești. De asemenea., au fost luate măsuri pentru intensificarea muncii politice de masă în rîndurile neștiutorilor de carte, folosindu-se agitația vizuală, conferințele, stațiile de radioficare etc. Comisiile raionale de alfabetizare vor primi un ajutor mai însemnat din partea sfaturilor populare pen- tru mobilizarea analfabeților la cursuri. A- ceste măsuri, elaborate pe plan regional, vor fi comolecfate și adaptate specificului fiecă- rui raion și fiecărei comune Muncind sub îndrumarea organizațiilor de partid, învățătorii și profesorii din regiunea Pitești vor putea să-și ducă la îndeplinire cu cinste sarcinile, reușind să lichideze neștiința de carte pînă la 1 noiembrie 1955. ' ION ROȘIANU inspector general tri Ministerul Invățămîntului I 4 * Pag. 4-a GAZETA INVATAMTNTULUI F. S. M. în luptă pentru apărarea păcii In preajma ,,Zilei Ceferiștilor Federația Sindicală ------- Mondială - puternica Radu Petre orgam/ape internațio- naiă a celor ce mun- președintele C.C. al S.M.I., cesc din întreaga lu- membru supleant al Consiliului General me — participă activ al F. S. M. la mișcarea mondia- - lă pentru apărarea și menținerii păcii. Ea a inițiat numeroase ac- țiuni pe plan internațional, a antrenai sindi- catele și pe oamenii muncii din toate țările, indiferent de apartenența lor sindicală și concepțiile lor politice, la lupta pentru pace împotriva pregătirilor unui nou război mon- dial. Din inițiativa F.S.M. a avut loc în cursul anului 1954, la Berlin, Conferința Sindicală Europeană la care au luat .parte 513 delegați neral, sindicatele eu- ropene organizează nenumărate mitinguri, adunări și demonstra- ții de protest, trimit delegații la parlamen- te și guverne cerînd respingerea acorduri- din 22 țări europene, oameni de diferite lor de la Paris și crearea unui sistem de securitate colectivă în Europa, garanția pen- tru menținerea și apărarea păcii în lume. Sindicatele din Uniunea Sovietică și din țările de democrație populară au luat o poziție categorică de condamnare a re- nașterii militarismului german și sprijină eforturile făcute de guvernele acestor țări pentru întărirea securității în Europa. Oame- nii muncii din țările lagărului democrat sînt apartenențe sindicale și de toate convinge- rile politice. Această Conferință a avut un rol deosebit de însemnat in mobilizarea tu- turor forțelor clasei muncitoare in lupta pen- tru zădărnicirea planurilor de reînarmare a Germaniei occidentale. F.S.M. a chemat a- tunci toate sindicatele europene și pe tcți oa- menii muncii să împiedice crearea comuni- tății defensive europene. Se știe că, datorită acțiunilor unite ale maselor populare, cercu- rile agresive au suferit o mare înfringere. In urma acestui eșec răsunător, imperialiștii americani, englezi și acoliții lor și-au reînoit eforturile de subminare a păcii, de pregă- tire a războiului. Astfel, au fost încheiate acordurile de la Paris, care au provocat re- volta unanimă a popoarelor. Față de noile măsuri agresive ale puteri- lor imperialiste și fată de creșterea primej- diei de război, un rol deosebit de important au în momentul de față hotărîrile adoptate de Consilul General al F.S.M., întrunit la sfirșitul anului trecut. Consiliul General el F.S.M. a arătat că, în actuala situație inter- națională, lupta pentru pace în întreaga lu- me constituie sarcina fundamentală a oame- nilor muncii. F.S.M. cheamă sindicatele și mai ales pe cele europene să organizeze mari acțiuni de masă împotriva reînvierii mi- litarismului german, .pentru securitatea co- lectivă în Europa, pentru tratative și pace. Răspunzînd chemărilor F.S.M., sindicatele și oamenii muncii din numeroase țări capi- taliste din Europa occidentală duc o luptă unită și susținută împotriva pericolului re- nașterii armatei fasciste germane. Astfel, sin- dicatele franceze și cele din R.D. Germană au hotărît să acționeze în comun împotriva refacerii marinii de război germane. De a- semenea, muncitorii mineri din Franța și muncitorii mineri din Belgia au hotărît să Întărească alianța frățească în lupta co- mună împotriva primejdiei militarismului german. Acțiuni hotărîte și susținute duc oamenii muncii italieni și olandezi. In Ita- lia, organizațiile sindicale desfășoară o lar- gă campanie împotriva reînvierii Wehr- machtului. In momentul de față, cînd imperialismul american și cercurile conducătoare ale Fran- ței caută să reînvie Wehrmachtul revanșard condus de criminali de război hitleriști și să-i pună la dispoziție arme de distrugere în masă, cum ar fi arma atomică, organi- zațiile sindicale de toate orientările și oa- menii muncii din Franța și-au intensificat lupta. Ei sînt deciși să lupte cu hotărîre hotăriți să cercare de nimicitoare. F.S.M. a și față de intîmplne str’ns uniți orice în- agresiune șl să-i dea o ripostă luat o poziție fermă șl hotărîtă uneltirile tot mal vizibile ale imperlaliști'lor americani împotriva Republicii Populare Chineze, acțiuni care constituie o gravă primejdie pentru pace în Asia și în întreaga lume. In declarația sa, F.S.M. arată că, „acaparînd un vast spațiu In jurul Formozei cu scopul de a rupe acest teritoriu de China, conducătorii americani dezvăluie adevăratele lor Intenții față de popoarele Chinei". In declarație se spune: „F.S.M. este profund convinsă că popoarele Asiei au dreptul deplin de a-șl construi viața fără nici un amestec străin". Salutînd lupta curajoasă pentru pace dusă de oamenii mun- cii din țările Asiei, Federația Sindicală Mondială cere organizațiilor sindicale și tu- turor celor ce muncesc să-și întărească uni- tatea în lupta pentru promovarea politicii de coexistență pașnică, pentru o politică de pace. F.S.M. a susținut activ șl permanent toate acțiunile întreprinse de mișcarea mondială a partizanilor păcii. Ea a chemat fără înce- tare organizațiile sindicale șl pe oamenii muncii din toate țările, indiferent de apar- tenența lor sindicală, de concepțiile lor po- litice, să-și dea contribuția activă la lupta pentru apărarea parii în întreaga lume. F.S.M. și organizațiile sindicale afiliate ‘.a ea au participat activ la campania pentru strîngerea de semnături pe Apelul de ta Stockholm, care cerea interzicerea folosirii armelor atomice. De asemenea, F.S.M spri- jină cu căldură hotărîrile adoptate de recenta sesiune a Biroului Consiliului Mondial al Păcii care a avut loc la Viena. Tn declara- ția dată publicității cu acest prilej, F.SM arată că se alătură întrutotul Apelului Birou- lui Consiliului Mondial al Păcii împotriva pregătirilor războiului atomic. „Federația Sindicală Mondială — se spune în declara- ție — este convinsă că oamenii muncii din întreaga lume, indiferent dacă aparțin sau nu organizațiilor afiliate la F.S.M., vor lua cea mal activă parte la lupta împotriva pre- gătirii războiului atomic și vor semna cp toți) fără excepție, acest Apel". Prim declara.ua sa F.S.M. cheamă pe oameni! muncii din în- treaga lume .să organizeze în întreprinderi, în instituții și în toate locurile de muncă strîngerea de semnături șl să întreprindă cele mai felurite acțiuni pentru sprijinirea Apelu- lui de la Viena. In fața primejdiei serioase care amenință La grupul școlar Drapele roșii și lozinci de luptă pentru pace dau în aceste zile aspect sărbătoresc grupului școlar C.F.R. „Grivița Roșie" Bucu- rești. In sălile de curs, elevj de toate vîrs- tele se pregătesc temeinic spre a~și cuceri o mai inailtă calificare, spre a se specializa în diferite ramuri ale complexului feroviar, spre a păși tot mai pregătiți în lupta pentru creș- terea capacității de transport pe calea fe- rată, în lupta pentru securitatea circulației. Elevi ceferiști, îmbrăcaiți în uniforma al- bastră cu semnele distinctive pe epoleții roșii sau albaștri, trec grăbiți de-a lungul cori- doarelor. lat-o pe tovarășa Zăinescu Teo- dora, fostă pînă mai ieri fochistă — înconju- rată de un grup de colegi. Toți o felicită. Și a îndreptat nota la „Frina automată". Se vede bine că toți sînt mulțumiți. Unul din angajamentele luate de elevi în cinstea „Zi- lei Ceferiștilor” e scurt și concret: „Vom a- juta pe tovarășii rămași în urmă să-și în- drepte notele”. In școală sint numeroși elevi care obțin rezultate bune fa lecții și la practică. Prin- tre ei se numără de exemplu, Grigore Ion, Marghidan Valeriu, Mihăllescu Gabriel, Ion St. Chiriță etc. Pe toți i-a mînat eci dragos- tea de învățătură, dragostea față de profesia de ceferist. lată-i intrind cu toții în cabinetul tehnic al școlii. O linie ferată în miniatură arată „Grivița Roșie“ nale, astfel încît, în drumul pe străbați pînă în fundul sălii, ai văzut toate care-l cîte există de-a lungul drumului de pentru ca trenurile să poată circula cu cizie de ceasornic. Pentru ziua de 16 februarie, elevii fier, pre- s-au pregătit din vreme, iar dirigintele a fost tot timpul între ei. Aproape toți au vizitat mu- zeul și expoziția permanentă „Eroicele lupte ale muncitorilor ceferiști" din sălile Casei Tehnicii a Căilor Ferate. Ei au studiat filele îngălbenite de vreme ele ziarelor și mani- festelor care au unit muncitorimea ceferistă și tablourile eroilor ceferiști căzuți în lup- tele din februarie 1933. Documentîndu-se astfel, elevii au întocmit o lucrare cu același subiect pe care au ditu- zat-o la stație lor de radioamplificare. Și apoi, sub îndrumarea organizației de partid a școlii au hotărît să-și complecteze pla- nul de muncă privind sărbătorirea „Zilei Ce- feriștilor". Au schimbat gazeta de perete, au trecut în plan noi vizite la expoziții, au organizat o convobrire cu un muncitor care a participat la luptele din 1933, au hotărît să joace o scenetă în sala Teatrului Aceste zile le-au prilejuit o mai pătrundere a unor pagini de istorie din lupta poporului nostru. Spre a eroicii lor înaintași, vor învăța cu trecerea peste viaducte, prin tunele, drumuri în pantă sau rampă, iar de-a lungul ei stații, bogate. halte, bariere, cantoane, tot felul de sem- pacea lumii, în fața politicii Imperialiștilor pentru ca acordunle de la Paris să nu fie ,care duce popoar^le |/mi7.er|e Ș1 la .războiul ratificate de către Consiliul republicii, deoa- - - -- - - rece ratificarea lor ar însemna o nouă ca- tastrofă pentru Franța. In lupta sindicatelor europene împotriva refacerii militarismului german s-au înca- drat și numeroase organizatii sindicale din Anglia. Acest lucru a fost demonstrat de votul organizațiilor sindicale la Congresul sindicatelor, vot care a arătat în mod clar și hotărît că oamenii muncii din Marea Bri- tanie au o atitudine ostilă față de reînarma- rea Germaniei occidentale. F.S.M. sprijină activ și multilateral lupta oamenilor muncii din Germania occiden- tală. Sindicatele vest-germane, care înglo- bează peste 6 milioane de membri, s-au pro- nunțat aproape in unanimitate împotriva oricărei contribuții a Republicii Federale la planurile agresive ale puterilor occidentale. Sindicatele bavareze, care numără 900.099 de membri, au cerut să se organizeze în Bavaria și în celelalte laendere din Germa- nia occidentală un pbsbiscit împotriva re- Inarmării. Traducind în viață unul din cele mal Im- portante documente ale F.S.M., Apelul adre- sat oamenilor muncii din Europa, adoptat de cea de a 7-a sesiune a Consiliului Ge- atomic, F.S.M. își intensifică activitatea. Ea depune eforturi susținute pentru mobilizarea tuturor oamenilor muncii, chemîndu-i să în- tărească necontenit contribuția lor la luipta popoarelor pentru apărarea șt menținerea păcii. F.I.S.E. (Federația Internațională a Sindi- catelor de învățămint). departament profesio- nal al F.S.M., luptă hotărît și consecvent pentru educarea tineretului în spiritul păcii și al prieteniei între popoare. F.I.S.E. și oa- menii muncii din învătămînt consideră că pacea, care dă copiilor șl tineretului bucuria de a trăi, este bunul lor cel mai scump. Comitetul administrativ al F.I.S.E., întru- nit recent la Vlena, a adresat un Apel prin care cheamă pe toți educatorii din lume la luptă hotărîtă pentru pace, pentru viață. Dornici de a-și continua munca de edu- care a tineretului, învățătorii șl profesorii din țara noastră se ridică cu hotărîre îm- potriva planurilor criminale ale Imperialiș- tilor care vor să dezlănțuie un nou război. Cadrele credere hotărîre gurarea noastre didactice semnează cu în- Apeful de la Viena, participă cu la acțiunile care au drept scop asi- păcii în lumea întreagă. Fărădelegile fasciștilor în Elveția G iu leș ti. puternică glorioasă cinsti pe toții mai bine, pentru ca roadele muncii lor, atunci cind vor pleca in producție, să fie tot mai PETRE STANESCU „Metodele mele personale* Tovarășul Dumitru Dragomir este învățător de carieră și-i foarte fnoîntat de felul cum își desfășoară munca în școală. Dacă vreun inspector îndrăznește să-i arate că nu prea își face datoria, că nu cunoaște programele școlare, că nu respectă planificarea și nu se pregătește serios pentru lecții, sare în sus, ca picat cu ceară și i-o retează scurt: „Sînt învățător de carieră și am metodele mele personale. N-am nevoie să învăț de la alții". Dar organele de Îndrumare și control nu s-au lăsat intimidate de supă- rările tovarășului Dragomir. Pentru lipsuri grave repetate, pentru rezultate foarte slabe .în muncă, el fost mutat disciplinar de mai multe ori. Din păcate, pe unde a mers a luat după el toate lipsurile. Atunci cînd a fost criticat la consfătuirile raionale sza ridicat încruntat și arțăgos și a răspuns tăios și răspicat, ca întotdeauna : „Sînt învățător de carieră și n-am ce învăța de la alții. Am metodele mele personale de oare sînt mulțumit". Acum, tovarășul Dragomir este învățător la clasa l-a în satul Ungheni, din regiunea Pitești. Faimoasele sale „metode personale" își arată rezultatele: copiii abia știu să ci- tească și să scrie, la socotit nu prea fac pro- grese, disciplina clasei este slabă. Vestea „metodelor personale" ale șului Dragomir a trecut de mult raionului. Intr-o bună zi a venit de un musafir dornic să cunoască pe tovară- hotarele departe renumi- tul „învățător de carieră", să-i aprecieze roadele muncii. In clasa învățătorului Dragomir, un grup de vreo cinsprezece copii mărunti, cu obrajii înroșiți de frig, stăteau ciorchine lîngă soba din colțul clasei. își desmorțeau micuțele înghețate, la dogoarea focului, în așteptarea învățătorului ce nu mai sosea, deși trecuse Un ceas de cînd sunase clopoțelul pentru în- ceperea cursurilor. Pînă la sosirea învățătorului, musafirul nerăbdător intră în vorbă cu copiii și așa începură a i se contura unele din „metodele personale" ale acestuia. A aflat astfel că una dintre aceste misterioase metode este aceea de a intra tîrziu în clasă. Tot printre „metodele personale" ale iscusitului „învă- țător de carieră" s-a dovedit a mai fi și aceea de a nu-și pregăti lecțiile și a arăta copiilor, cu degetul, de unde și pînă unde să Învețe. Timpul se scurgea pe nesimțite șl însera- rea își furișa umbrele în o'.asă. Tîrziu de tot, împingînd ușa ou sfială, ca să nu tul- bure ocupația copiilor, întră tiptil mult aștep- tatul dascăl. Cu ochii umflați de somn și cu căciula cît banița, îndesată peste urechi, își freca nemulțumit palmele și. frămîntînd nervos un muc de țigară în colțul gurii, își explica mormăind supărarea : „M-am trîn- tit nițel în pat, ca să-mi întind oasele, așa ca după masă și m-a furat pîrdalnicul de somn. Cum n-a avut cine să mă scoale șl fiindcă-mi stătuse și ceasul, întîrziai un pic". Explicația era însă inutilă, de îndată ce se știa că întârzierile fac parte din ca- tegoria „metodelor personale" -ale tov. Dra- gom:r. S-a trecut imediat la cercetarea cu- noștințelor copiilor, rezultat al muncii dască- lului și al metodelor sale. Dintru început s-a putut constata o Insufi- cientă pregătire a elevilor. Lucru ciudat: boala originalității tovarășului învățător a molipsit, se vede, și pe elevi, care au înce- put să aibă și ei „metodele lor personale" Fiecare citește, scrie, sau socotește în le- gea lui, așa cum îl taie capul,-'după me- tode originale și personale: unii abia des- lușesc literele, împung:ndu-1e dușmănos eu degetele alții chinuiesc silabele, stîlcindu-le și schimonosindu-le, izbutind cu greu să le lege în cuvinte; cei mai avansați citesc pe dinafară, sau pe ghicite, iar cîțiva se uită speriati și nevinovați, cind la slove, cind la pozele din carie, cînd Ia sprînceniie stufoa- se și întunecate ele învățătorului. La scris, roadele nu sînt cu nimic mai bune. Copiii mîzgălesc cele cîteva cuvinte dictate, cu litere colțuroase și strimbe, care se ridică și se lasă peste linii, în zigzaguri capricioase și originale, sub apăsarea neln- demînatică a unor resturi de creioane to- cite și scurte cît un vîrf de deget. Acestea sînt roadele folosirii „metodelor personale", pentru desrădăcinarea cărora organele de îndrumare și control din raion trebuie să folosească metode bine cunoscute După cum s-a mai anunțat, în curau l nop- ții de 14 spre 15 febru- arie, în clădirea lega- ției R.P.R. la Berna a pătruns cu forța o bandă de fasciști romini șl .alte elemente cri- minale, înarmate cu arme automate, cu to- poare și cuțite. Hu.iganii fasciști au acționat coniorm tuturor regulilor gangsterilor; au tras cu revolverele și armele automate, bă- giind groaza in intregui cartier, au pătruns cu torța in Clădirea legației, au atacat cu bestialitate pe șoferul legației, Aurel Șețu, și l-au rănit mortal, apoi s-au instalat în clă- direa ocupată de ei și au inceput sa iacă aici pe stăp.nii. In aecurs de două zile bandiții și-au făcut de cap in sediul legației fără a fi pedepsiți, ca și cuim aceasta nu s-ar fi petrecut in ca. oita.a unui stat civilizat din zilele noastre, ci intr-un orășel din Middle West-ul ameri- can de pe vremuri, din acelea pe care cu atî- ta plăcere le arată in filmele lor regizorii din Holywood care preamăresc banditismul Și ®- sasinatele. Se pune întrebarea : unde se afla însă po- liția elvețiană? Unde erau autoritățile elve- țiene, care sint datoare să apere integritatea reprezentanțelor diplomatice străine? Ele erau prezente. Da, autoritățile elvețiene au știut ce se în- tîmiplă. Da, poliția și-a trimis detașamentele la locul faptei. Ba, mal mult, au fost trimi- se acolo și unități militare cu tancuri, ca șl cum ar 11 fost vorba nu de prinderea unul grup de asasini criminali, ci de pregătirea pentru o mare Lătălie. Poliția și armata au preferat însă să rămână „In imediata apro- piere" a sediului legației și să dea bandiți- lor deplina posibilitate să facă în decurs de două zile la sediul legației romilne tot ce le va trăsni prin cap. Autoritățile au vrut să creeze impresia că eliberarea sediului legației de mâna de ban. diți ar fi, chipurile, o sarcină extrem de grea, dacă nu chiar imposibil de făptuit. Intre timip, bandiții, după ce au săv.rșit faptele lor murdare, s-au stecurat unul cîte unul prin cercul compact format de trupe și poli- ție... Presa străină relatează că în aceste două zile guvernul elvețian a ținut de trei ori șe- dințe speciale, la care s-a discutat problema „situației create". Aceste telegrame te pun pe gînduri fără să vrei: oare guvernul unei țări suverane, care dispune de armată și poliție, nu e In stare să pună la punct un pumn de bandiți fasciști care au ocupat clă- direa unei misiuni diplomatice? Nu există oare alte motive datorită cărora autoritățile, în mod conștient, nu au întreprins măsuri energice împotriva bandiților fasciști ? Toată chestiunea, după cum se vede, constă în faptul că acest atac criminal împotriva legației Republicii Populare Romilne a fost conceput și organizat de spionajul american, care desfășoară în Elveția, încă din timpul celui de al doilea război mondial, o activitate deosebit de intensă. Nu întîmplător Allan Dulles, actualul conducător al serviciului centra’ al spionajului din S.U.A., și-a insta- lat cartierul său general In anii celui de al doilea război mondial tocmai In această țară. Faptul că a*acui asupra misiunii diploma- tice romîne de la Berna a fost organizat sub conducerea lui Allan Dulles este dovedit L. Toikunov șl de strânsele relații îndeobște cunoscute, care există între ră- mășițele lepădăturilor fasciste șl spionajul american. Or, nimeni altul decit același Allan Dulles întreține un mare număr de tot felul de criminali fas- ciști, fugiți de judecata popoarelor din ta- rile de democrație populară. Pe aceștia, după o pregătire specială, serviciul de spionaj a- merican îi expediază pe ascuns în țările de democrație populară pentru activitate diver- sionistă și de spionaj. De ce a avut nevoie serviciul ame. jcan de spionaj de atacul banditesc împotriva le- gației Republicii Populare Române ? Pentru a agrava și mai mult situația în Europa cu ajutorul unor provocări grosolane de tip gangsteresc. Pentru a încuraja într-o serie de țări pe emigranții reacționari, care și-au găsit adăpost sub aripa ocrotitoare a spio- najului american, in comiterea unor aseme- nea incursiuni banditești și provocări fascis- te, (Nu întîmplător, au remarcat ieri ziarele daneze, că elementele fasciste pregătesc a- tacuri împotriva legațiilor R.P.R. din Stock- holm și Copenhaga I) In sfîrșit, pentru a pregăti, cu ajutorul unor falsuri ticluite gro- solan, o nouă campanie propagandistică îm- potriva țărilor lagărului democratic. O deosebită răspundere pentru situația creată în legătură cu atacu[ banditesc împo- triva legației romiîne de la Berna revine gu- vernului elvețian. In primul rînd, el n-a făcut nimic pentru a preîntîmpina acest atac și pentru a asigura imunitatea personală a unor diplomați străini. In al doilea rlnd, el n-a luat măsurile necesare pentru restabilirea neîntirziată a imunității diplomatice a leigaa ției romine, pentru arestarea elementelor fas- ciste criminale. Acțiunea fascistă grosolană de la Berna stîrnește indignarea legitimă a tuturor oa- menilor cinstiți. încercarea departamentului politic al Elveției de a justifica inactivitatea autorităților, invocînd că „numai poliția el- vețiană are dreptul să determine caracterul măsurilor necesare pentru arestarea vinova- ților", nu poate să convingă pe nimeni. Fap- tele sînt evidente și aceste fapte sint strigă- toare : in centrul capitalei elvețiene niște bandiți au pătruns în clădirea unei misiuni diplomatice străine, au ucis oameni și au ti- nut, timp de două zile, clădirea ocupată, bucurîndu-se de deplină libertate de acțju-< ne 1 Potrivit ultimelor știri, ieri seara trei din- tre bandiții care au comis atacul împotriva legației romîne au fost transportați din le- gație cu o mașină a poliției. Ei aveau fețele acoperite. Unul dintre bandiți a fost arestat în dimineața zilei de 15 februarie. Despre soarta celorlalți bandiți nu se știe deocam- dată nimic. însărcinatul cu Afaceri al Romî- niei în Elveția, E. Stoffel, și funcționarii le- gației au luat din nou în primire clădirea misiunii Republicii Populare Romîne la Ber- na. Opinia publică așteaptă ca autoritățile el- vețiene să tragă, fie și cu întîrziere, conclu- ziile necesare din evenimentele rușinoase care s-au petrecut pe teritoriul capitalei Elveției și să ia neintîrzlat măsurile cuvenite care să asigure imunitatea legației Republicii Populare Romîne și pedepsirea cuvenită a bandiților care au întrecut orice măsură. (Din ziarul „Pravda", nr. 48 (13 346) Școala — factor activ în lupta pentru sporirea producției agricole Lucrări în livada de pomi de control și îndrumare, care le stau îndemână — și asta fără întârziere. H. MALUREANU la Cu sprijinul părinților Părinții copiilor de la grădinița de co- pii nr. 1 din orașul Cîmpulung-Moldove- nesc se preocupă îndeaproape de crearea unor condiții cît mai bune de educare a copiilor lor. Cu ajutorul părinților educa- toarele de la această grădiniță au procu- rat de curînd o pianină necesară educației muzicale a copiilor. Propagandiști ai metodelor agrotehnice înaintate Calea spre micșorarea încordării în Extremul Orient Propunerea Uniunii Sovietice cu privire la convocarea unei conferințe în legătură cu situația din regiunea Taivanului a fost primită cu un deosebit interes de toți cei care doresc in mod sincer micșorarea în- zoluție care prevede măsuri tru lichidarea primejdiei care cea în Extremul Orient. concrete pen- amenință pa- Acestei inițiative a guvernului sovietic, aprobată de toate popoarele lumii, politi- bilitatea reglementării problemei situației din regiunea Taivanului. După părerea gu- vernului U.R.S.S. o asemenea cale ar putea fi examinarea acestei probleme la o confe- cordării Internationale și întărirea păcii în, elenii din occident i au opus propunerea rință internațională la care ar putea Extremul Orient și în lumea întreagă. Oa- menii cinstiți de pretutindeni văd în aceas- tă propunere o nouă dovadă concretă a politicii de menținere și întărire a păcii pe care o duce în mod consecvent guvernul U.R.S.S., politică ce corespunde intereselor vitale ale popoarelor și are prieteni nume- roși și de nădejde în toate țările lumii. După cum se știe, în regiunea Taivanului se desfășoară evenimente care dovedesc noile încercări ale cercurilor agresive a- mericane de a și intensifica activitatea, de a împiedica micșorarea încordării în rela- țiile internaționale, de a pune în pericol pacea După cum a subliniat V.M. Molotov in raportul cu privire la situația interna- țională și politica externă a guvernului U.R.S.S. rostit la sesiunea Sovietului Su- prem al U R.S.S., cu greu ar putea fi citate fapte mai rușinoase din istoria agresiunii imperialiste, decît cele ce se petrec în ul- timii ani în această regiune. Recentele acțiuni agresive S.U.A. în regiunea Taivanului mai mult situația încordată Orient. Militariștii americani întreprinse de au agravat și în Extremul intenționează să transforme insula Taivan îmr un cap de pod în vederea unui atac împotriva R. P. Chineze Lucrurile au mers pînă acolo, în- cît președintele Eisenhower și Congresul S U.A. au început în mod fățiș să ame- nințe cu război poporul chinez. Situația care s-a creat în această regiune datorită politicii S.U.A. amenință menținerea păci< și agravează pericolul unui nou război, Pentru a lichida situația primejdioasă care sa creat in regiunea Taivanului, ca urmare a amestecului S.UA. în treburile interne ale Chinei, guvernul sovietic a cerut Consiliului de Securitate, căruia îi revine răspunderea pentru menținerea pă- cii generale, să discute prohiema „acțiunilor agresive ale Statelor Unite ale Americil fată de Republica Populară Chineză în regiunea Taivanului și altor insule chine- ze". Totodată guvernul sovietic a prezentat Consiliului de Securitate un proiect de re- Noii Zeelande de a se discuta în Consiliul de Securitate problema „operațiunilor mili- tare în regiunea unor insule din apropierea litoralului chinez". Această manevră re- prezintă o încercare nerușinată de a fo- losi O.N.U. ca instrument pentru amestecul S.U.A. în afacerile interne ale Republicii Populare Chineze. Oamenii iubitori de pace nu pot fi de a- cord cu aceasta politică menită să ocolească discutarea in Consiliul de Securitate a a- devăratelor cauze ale încordării in Extre- mul Orient și să împiedice luarea de mă- suri pentru apărarea păcii în această parte a lumii. Problema Taivanului este o chestiu- ne internă a Chinei iar acțiunile de cotropi- re ale S.U.A. și amenințările lor cu război reprezintă o agresiune care trebuie să iie condamnate în mod necondiționat de Orga- nizația Națiunilor Unite dacă aceasta pune preț pe prestigiul ei. In același timp trebuie să fie restabilite drepturile legitime ale R. P. Chineze în O.N.U. Guvernul R. P. Chineze a arătat în mod limpede că acceptă să participe la examinarea problemei prezentată de Uniu- nea Sovietică în Consiliul de Securitate, cu condiția ca reprezentantul gomindanului să fie înlăturat din Consiliul de Securitate, iar reprezentantul R.P. Chineze să participe in Consiliul de Securitate ca reprezentant lega[ al Chinei. Guvernul S U.A. precum și cel al Angliei refuză însă să tină seama de această cere- re justă și legitimă a R. P. Chineze. A- ceastă poziție face imposibilă o examinare legală și nepărtinitoare în Consiliul de Securitate a problemei situației din regiunea Taivanului. După cum se arată în declarația pe care V. M. Molotov a făcut-o la 4 februarie a.c. ambasadorului britanic în Uniunea Sovietică, guvernul sovietic consideră că în scopul întăririi păcii și micșorării încordării in- ternaționale în Extremul Orient, în condici- le care s-au creat este indicat să se încerce găsirea altor căi care să înlesnească posi- participe împreună cu R. P. Chineză S.U.A., de asemenea Anglia, să Și U.R.S.S., Franța, India, Birmania, Indonezia, Pakis- tanul și Ceylonul. V. M. Molotov a arătat că inițiativa în această direcție ar putea fi luată de Anglia, Uniunea Sovietică și India dacă guvernul Angliei și guvernul Indiei ar fi de acord cu aceasta In ceea ce privește data și locul convocării confe- rinței, guvernul sovietic și-a exprimat pă- rerea că ea ar putea fi convocată în februa- rie a.c. la Șanhai sau New-Deihi. Această nouă inițiativa a guvernului so- vietic îndreptată spre asigurarea păcii în Extremul Orient este salutată cu bucurie de opinia publică mondială. Referindu se la propunerea U.R.S S. privind organizarea unei conferințe internaționale hi problema Taivanului, primul ministru al Indiei, Ne- hru a spus: „Această propunere este bună. Trebuie să i se dea urmare — este necesar să se organizeze cît mai curînd o astfel de conferință". Diapari, membru al parlamentului indonezian, a subliniat, de a- semenea, că propunerea Uniunii Sovietice a fost primită cu satisfacție în cercurile po- litice din Djakarta deoarece ea „dă posibi- litate de a se rezolva woblema Taivanului pe cale pașnică și contribuie la micșorarea încordării internaționale". Politica agresivă a S.U.A., amestecul lor brutal în afacerile interne ale Chinei îm- piedică reglementarea problemei Taivanulu'. E timpul ca agresorii americani să-și dea seama că poporul chinez de 600 de milioane de oameni nu poate fi intimidat. Nu există În lume forță care să ooată sili poporul chinez să renunțe la dreptul său incontestabil de a elibera întregul terito- riu chinez. Poporul chinez luptă pentru o cauză dreaptă. El se bucură de simpatia și sprijinul tuturor popoarelor iubitoare de li- bertate, care cer cu tot mai multă hotărî- re ca Statele Unite să-și retragă din Tai- van și din slrîmtoarea Taivanului toate for țele armate și să înceteze de a se mai a- mesteca tn afacerile Interne ale Republicii Populare Chineze. învățătorii din satul Preoțești, raionul Tg. Neamț desfășoară o susținută muncă de propagandă agricolă în rîndurile țăra- nilor muncitori. Pentru înarmarea lor proprie cu cunoș- tințe agrotehnice, cadrele didactice ascultă lecții ținute de agronomi. Ei difuzează larg, în rîndurile țăranilor muncitori, cu- noștințele pe care și le însușesc pe această cale. Sub îndrumarea cadrelor didactice și a celorlalți propagandiști ai metodelor agro- tehnice înaintate, țăranii muncitori din satul Preoțești execută probe de germi- nație a semințelor, își repară uneltele, cară gunoiul la cîmp etc., pregătindu-se intens în vederea începerii muncilor agri- cole de primăvară. CONSTANTIN COASA învățător din satul Preoțești, raionul Tg. Neamț Pe urmele materialelor nepublicate Intr-o scrisoare trimisă redacției noastre, cadrele didactice din comuna Vlădeni, satul Brehulești, raionul Botoșani arătau că lem- nele de foc ce le-au îost repartizate pentru această iarnă trebuiau să fie aduse de la o distanță de 35 km de casă, cu toate că exis- tau lemne de foc la o distanță de numai 5 km de satul lor, în comunele Agafton și Că- tămărești. Comitetul regional al sindicatului muncito- rilor din învățămint Suceava, căruia redac- ția i-a trimis această scrisoare spre cerce- tare, ne răspunde că. cercetîndu-se faptele, s-a constatat justețea celor semnalate. Pentru înlăturarea deficientelor s-a luat legă- tură cu organele locale șl cu Direcția silvică regională, care a trimis adrese tuturor Ocoa- lelor silvice din regiune, obligindu-le să re- partizeze combustibilul necesar cadrelor didactice de la 'exploatările forestiere cele mai apropiate. Sancțiuni pentru nerezolvarea la timp a cererilor oamenilor muncii Pentru încălcarea Hotărîrii Consiliului de Miniștri privind rezolvarea scrisorilor oamenilor muncii, pentru atitudine biro- cratică, lipsă de interes pentru rezolvarea cererilor oamenilor muncii, Ministerul Invățămîntului a hotărît să aplice sanc- țiunea „mustrare" tovarășilor I. Birghilă, șeful secției de învățămint a regiunii București, P. Marimaș, șeful _secției învătămînt a regiunii Craiova si V. de Nistor, șeful secției de învățămint regiunii Baia Mare. a In activitatea lor obștească învățătorii și profesorii din școlile sătești au datoria să se preocupe îndeaproape de1 ridicarea produ-- ției de fructe, indcmnînd pe țăranii colecti- viști, întovărășiți și pe cei cu gospodării in- dividuale să fo.osească din plin această pe- rioadă pentru executarea lucrărilor de în- grijire a pomilor fructiferi. Astfel, cadrele didactice trebuie să le a- rate țăranilor muncitori că este necesar să verifice periodic învelișul ce a fost așezat pentru ocrotirea pomilor tineri de rozăturile iepurilor. Pomii roși de iepuri trebuie banda- jați, după ce au fost unși peste locul rănit cu ceară de altoire sau măcar cu lut amester cat cu balegă. In zilele călduroase trebuie executate tăie- rile de formare a coroanelor la pomii tineri și tăierile de rărire, (scoaterea ramurilor ce cresc pe interiorul coroanei, a celor rupte etc.) precum și lucrările de scoatere a us- căturilor din coroanele pomilor maturi Tă- ierile trebuie făcute cu grijă, cu fierăstrăul sau foarfecă, astfel încît coroanele să nu rămînă cioate eau să se sfîșie coaja pomilor. Rănile rămase în pom trebuie ne- tezite cu ajutorul unui cosor bine ascuțit, și apoi unse cu ceară de altoit, vopsea de ulei sau lut amestecat cu balegă proaspătă. Ra- murile uscate trebuie îndepărtate imediat de pomi și arse, deoarece, de obicei, în coaja acestora sînt cuibărite pentru iernare o serie de insecte dăunătoare. Tot în zilele însorite, cînd coaja pomilor este puțin jilavă, trunchiul și ramurile pomi- lor bătrîni trebuie să fie răzuite cu peria de sîrmă sau cu razul. Cu acest prilej se înde- părtează mușchii și lichenii, ca și porțiunile moarte de coajă, în crăpăturile cărora se găsesc nenumărate insecte și ouă de insecte. Răzuirea trebuie făcută cu grijă pentru a nu se ajunge la țesuturile vii ale pomului, șt nu- mai după ce împrejurul trunchiului s a a- șezat o prelată cu ajutorul căreia să se poată aduna și arunca în foc tot ceea ce rezultă în urma acestei operații. După ră- zuire trunchiul și ramurile pomului trebuie văruite. Pentru combaterea bolilor șl a insectelor trebuie strinse briiele capcanei ce au fost puse în jurul triinchhirilor în toamnă, iar în livezile tinere trebuie înlocuite șomoioa- gele de paie ce au fost așezate între pomi și tutore. Atît în briiele capcanei cît și în șo- moioage s-au cuibărit sau au depus ouă mul- te insecte în vederea iernatului, de aceea este necesar ca ele sa fie arse pe loc, înain- te de sosirea primăverii. O altă măsură care trebuie luată pentru a asigura o producție bogată de fructe sănă- toase o constituie strîngerea tuturor frunze- lor și fructelor care au rămas prinse de ramuri încă din anul trecut. Acestea nu sînt altceva decît cuiburi de omizi și de Loii crip- togamice, care odată cu venirea primăverii vor distruge frunzele pomilor sau vor pro- voca putrezirea fructelor. Lucrarea cea mal importantă de combatere a dăunătorilor pomilor, cu ajutorul căreia se poate scăpa chiar și de cei mai periculoși dușmani — cum ar fi. de exemplu, pădu- chele de San Jose — este executarea stro- pirilor dc iarnă. Dacă pmă în prezent a- ceastă lucrare nu a fost făcută, ea trebuie să nu mai întîrzie în nici un caz. Se vor pro- cura uleiuri minerale, ulei horticol sau zeamă sulfocalcică de la secția agricolă a sfatului popular și se vor stropi pomii. Tot în luna februarie este bine să se exe- cute unele lucrări prin care se împiedică po- mii să înmugurească prea repede. Intre aces- te lucrări are un rol de frunte văruitul trun- chiului și al ramurilor pomilor. Tot în scopul întirzierii inmuguritului tre- buie adunată zăpada în grămezi mari în ju- rul trunchiului pomului. In regiunile cu multă zăpadă, unde aceasta a rămas prinsă în coroana pomilor, printre ramuri, sau acolo unde pomii sînt acoperiți cu un strat gios de chiciură, ei trebuie să fie liberați prîntr-o scuturare ușoară de po- vara care amenință uneori să rupă ramurile. Alte lucrări curente în această perioadă sînt căratul bălegarului în livadă tn cazul că operația nu s-a făcut în toamnă, înainte de arătură, și săpatul gropilor în vederea plantării de primăvară a pomilor. Executînd în condiții bune lucrările de În- grijire a pomilor în timpul iernii, asigurăm recolte bogate de fructe de calitate superioa. râ. Ing. ION MILIȚIU Tov. Florea Vlădoi, directorul școlii de 7 ani dm eoni. Pleșcoi. raionul Uuzău, arată unui (tiran muncitor cum trebue îngrijiți pomii Redacția șl administrația: București str, Â. S. Popov 28—30. Telefon 45231, 4.39.00. Tiparul: Combinatul Poligrafic Caia Scânteii „1. V. Stalin" București. Piața Sclntell » I ► I