PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ I
Saieîa ini'ifiiminfulul
Organ al Ministerului Invățămîntului și al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din învățămînt
ANUL VII Nr, 305	4 PAGINI, 25 BANI	Vineri 11 februarie 1955
In acest număr:
•	hotărîrea comitetului central al pm.r. și a consiliului
DE MINIȘTRI AL R.P.R. CU PRIVIRE LA ORGANIZAREA ȘCOLILOR
PROFESIONALE DE UCENICI, A ȘCOLILOR TEHNICE ȘI A ȘCOLI-
LOR TEHNICE DE MAIȘTRI	(pag.	2)
•	Angela Negulescu: Ce experiențe organizez în predarea temei „Inducția
electromagnetică"	(pag-	3)
•	E. Dogaru: Pregătirea profesională	a	viitorilor	învățători	(pag.	3)
•	C. Prichea: Despre folosirea caietelor cu	liniafiură	specială	(pag,	3)
•	RĂSPUNDEM LA ÎNTREBĂRILE CITITORILOR. — Cum trebuie să
controleze directorul munca diriginților	_ (pag. 3)
•	Declarația Sovietului Suiprem al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste
(pag. 4)
•	Forțele păcii sînt invincibile	(pag. 4)
• Să educăm elevii în spiritul
dragostei față de învățătură
împotriva războiului atomic, pentru pace!
Acordând o mare atentie dezvoltării în-
văiămîntului, .partidul și guvernul nostru
au creat condițiile necesare cuprinderii în
școlile de toate gradele a unui număr din
ce în ce mai mare de tineri, fii ai oameni-
lor muncii. Se realizează învătămîntul ge-
neral și obligatoriu, se dezvoltă rețeaua
școlilor de 7 ani și medii, a crescut mult
numărul facultăților în învătămîntul supe-
rior. Școlile sînt înzestrate cu laboratoare
și ateliere, cu muzee și cabinete, cu tere-
nuri experimentale. De asemenea, a fost
lărgită rețeaua de internate, cămine și
cantine, ii s-au acordat elevilor merituoși
un număr mare de burse.
Răspunzînd grijii pe care le-o arată
partidul și guvernul, cei mai muiti dintre
elevi au înțeles că îndatorirea lor princi-
pală este aceea de a învăța cu sîrguintâ,
de a-și însuși cunoștințe temeinice pentru
a deveni folositori patriei. La școala me-
die nr. 10 din București, de exemplu, cei
mai multi dintre elevi își înțeleg just în-
datoririle, obțin note de trecere la toate
materiile, își însușesc cunoștințele și de-
prinderile prevăzute în programele școlare.
Așa stau lucrurile și la școala medie
din Otelul-Roșu, la școala de 7 ani din co-
muna Brebul Nou din raionul Caransebeș,
sau la o serie de școli elementare din a-
celași raion, unde procentul de promovare
a elevilor este de sută la sută.
Analiza situației la învățătură a elevilor
la sfîrșitul celui de al II-lea pătrar (pri-
mul semestru al școlilor pedagogice și me-
dii tehnice), arată însă că în școlile noas-
tre mai sint multi elevi care, negiiiindu-și
îndatoririle, lipsesc de la lecții, intră ne-
pregătiti în clasă, sînt nedisclplinati atit
în școală cît și în afară de școală, nu au
note de trecere la o serie de obiecte. La
școala medie din Corabia, de exemplu, nu-
mărul elevilor rămași în urmă la învăță-
tură era rididat la sfîrșitul pătrarului al
II-lea. Un mare număr dintre ei erau că-
zuți la mai multe materii. In unele școli,
ca de pildă la școala medie nr. 11 din
București, erau la sfîrșitul pătrarului al
II-lea elevi căzuti la cîte 7-8 materii. Exis-
tenta unui mare număr de elevi slabi la
învățătură dăunează bunului mers al în-
tregului proces de învățămînt.
Trebuie să obținem ca în toate școlile
noastre să crească într-o măsură Însem-
nată spiritul de răspundere al elevilor
pentru însușirea cunoștințelor, pentru în-
deplinirea conștiincioasă a tuturor sarci-
nilor pe care le pune în fata lor școala.
Rolul hotărîtor în această privință le re-
vine cadrelor didactice.
Cultivarea răspunderii elevilor fată de
învățătură este unul dintre principalele
aspecte ale muncii educative de care de-
pinde în mare măsură buna pregătire a
tineretului.
Fiecare elev intrat în școală tre-
buie să înțeleagă dă are datoria de a
frecventa cu regularitate cursurile, de a se
pregăti temeinic pentru lecții, de a fi dis-
ciplinat, de a munci cu conștiinciozitate.
De felul în care muncește elevul în
școală depinde în mare măsură și atitu-
dinea pe care acesta o va avea atunci cînd
va fi trimis în producție.
Rolul pedagogului este tocmai de a-1
îndruma pe elev, de a-1 a iuta, de a-1 de-
prinde cu munca sistematică și organiza-
tă. Iar dacă, cu toate eforturile pedagogi-
lor, unii elevi nu înțeleg să se achite con-
știincios de sarcinile lor. pedagogii si di-
rectorii de școli vor trebui să treacă la
luarea unor măsuri, la aplicarea de sanc-
țiuni. Atitudinea conștientă a elevului fată
de munca pe care o desfășoară are o im-
portantă deosebită pentru însușirea temei-
nică a cunoștințelor. Pentru ca să-și înde-
plinească cu* conștiinciozitate sarcinile,
elevul trebuie să înțeleagă importanta lor,
să fie convins că acestea îi sînt necesare
în vederea pregătirii lui pentru viată, pen-
tru activitatea în producție.
învățătorii și profesorii trebuie să arate
eleyilor, încă de la intrarea lor în școală,
ca pentru a obține rezultate bune la învă-
țătură este nevoie ca ei să depună efor-
turi deosebite, să îndeplinească unele sar-
cini chiar dacă acestea nu sînt ușoare sau
plăcute, chiar dacă sînt necesare eforturi
mai mari pentru îndeplinirea lor.
Se constată la unii elevi tendința de a
manifesta un interes deosebit pentru anu-
mite materii și de a neglija alte'e. Stimu-
lîndu-i să se ocupe de materiile pentru
care au înclinații, învățătorii si profesorii
au în același timp datoria de a munci
în asa fel cu elevii îneît aceștia să înțe-
leagă că este necesar să-și însușească cu-
noștințe temeinice la toate materiile, pen-
tru că numai așa vor reuși să se dezvolte
mu'ti lateral, vor putea să se pregătească
mai bine pentru meseria ne care și-o vor
alege Unul dintre profesorii care predă
la școala medie de băieți din Sighișoara,
de exemnlu, a vorbit la consfătuirile ra-
ionale din ianuarie despre felul cum l-a
ajutat ne un elev care obținea rezultate
.foarte bune la matematică si fizică, dar
feare considera că „nu are înclinație" pen-
tru studiul limbilor. El l-a făcut să înțe-
leagă că un viitor tehnician trebuie să fie
totodată un om cult. Indreptîndu-și efortu-
rile și în această direcție, elevul a reușit
să obțină rezultate dintre cele mai bune
la toate materiile.
Pedagogii au nenumărate prilejuri de a
ie arăta elevilor că toate bunurile materia-
le și spirituale care stau astăzi la înde-
mîna noastră sînt rezultatul unei munci
uriașe pe care au desfășurat-o zeci de ge-
neratii. Ei trebuie să le arate, în același
timp, eforturile pe care le fac astăzi oa-
menii muncii din tara noastră pentru a
făuri o viață nouă, pentru a dezvolta ne-
contenit economia și cultura patriei.^ pen-
tru a întări capacitatea ei de apărare.
Asemenea convorbiri cu elevii, ilus-
trate cu exemple concrete, trebuie să
ducă la mobilizarea lor. trebuie să aprin-
dă în ei dorința de a învăța cu stăruință,
pentru că numai așa vor reuși să devină
oameni cu adevărat folositori patriei.
Pentru a trezi la elevi interesul pentru
știință, dorința de a cunoaște cît mai mu't,
profesorii trebuie să se pregătească temei-
nic pentru lecții, să le dea acestora un
conținut bogat, să expună cu claritate
noile cunoștințe. De asemenea, profesorii
trebuie să-i înarmeze pe elevi cu deprin-
deri practice, să le arate cît de necesare
le vor fi aceste deprinderi în activitatea
lor viitoare.
Simțul de răspundere al elevilor crește
mult prin influenta pozitivă a exemplului
personal al pedagogului. Acesta trebuie
să constituie, prin întreaga sa muncă,
prin atitudinea lui, un exemplu demn de
urmat pentru elevi. Punctualitatea peda-
gogului, felul în care se pregătește el
pentru lecții, felul cum controlează lucră-
rile elevilor și cum îi îndrumă în munca
pentru înlăturarea greșelilor, atitudinea
profesorului, activitatea lui obștească, —
toate acestea au o influentă puternică a-
supra elevilor.
Colectivul de elevi are un rol deosebit
în educarea membrilor lui în spiritul răs-
punderii fată dc învățătură. Multe colec-
tive, ca de pildă acela al clasei a IX-a
de la școala medie de fete din Iași, au
luat atitudine hotărîtă fată de elevii care
se purtau nedisciplinat și se pre-
zentau la lecții cu temele neîndeplinite.
Un colectiv închegat, cu o opinie sănă;
toasă. este o garanție în adoptarea unei
atitudini conștiente fată de învățătură,
fată de îndeplinirea tuturor sarcinilor ce
le revin elevilor în cadrul școlii. In a-
ceastă privință au un rol hotărîtor organi-
zațiile de pionieri și de U.T.M. care aduc
o mare contribuție ta educarea elevilor
în spiritul dragostei fată de muncă, al
atitudinii conștiente, fată de învățătură,
fată de rezultatele acesteia.
Deși în multe școli cadrele didactice au
știut să folosească ajutorul pe care-1 pot
primi din partea organizațiilor de U.T.M.
și de pionieri, totuși ele au negliiat de
multe ori tocmai problema esențială, pro-
blema sprijinirii acestor organizații pen-
tru obținerea unor rezultate Cit mai bune
Ia învățătură. Este necesar ca pedagogii
să se folosească mai intens de ajutorul
prețios pe care-1 pot primi din partea or-
ganizațiilor de pionieri și U.T.M. în edm
carea elevilor în spiritul răspunderii fată
de învățătură, să îndrume mai îndeaproape
activitatea acestor organizatii pentru rea-
lizarea principalelor sarcini ce revin ele-
vilor.
Părinții elevilor răspund deopotrivă
de atitudinea și de rezultatele la învăță-
tură ale copiilor lor. In multe școli ca-
drele didactice au organizat conferințe și
lectorate pentru părinți, țin cu regulari-
tate legătura cu ei. Totuși, rezultatele
slabe la învățătură pe care le mai obțin
mulți elevi constituie o dovadă a carac-
terului formal pe care-1 îmbracă adeseori
munca pedagogilor cu părinții. Sînt, de
pildă, părinți care nu se interesează de
loc de activitatea copiilor lor, iar altii care,
uitîndu-și îndatorirea de a întări spiritul
de răspundere fată de învățătură al co-
piilor lor, lucrează ei înșiși temele aces-
tora. Asemenea părinți sînt întotdeauna
surprinși de insuccesele la învățătură ale
copiilor lor și se dumiresc de greșelile, pe
care le-au făcut ei înșiși abia atunci dînd
aceștia rămîn repetenti sau sînt eliminați
din școală.
Este necesar ca învățătorii și profesorii
să înbunătătească mult munca lor în mij-
locul părinților, să-i facă pe deplin con-
știenti de îndatorirea lor de a întări efor-
turile elevilor, de a le crea condiții bune
de învățătură, de a se interesa îndea-
proape de felul cum învață și cum se com-
portă aceștia.
Să folosim toate mijloacele care asi-
gură creșterea spiritului de răspundere al
elevilor fată de învățătură, să-i facem să
înțeleagă că numai însușindu-și adînc și
temeinic cunoștințele predate în școală pot
ajunge oameni de nădejde, constructori
activi și prioepuți ai socialismului.
învățătorul Berecmeri Geza, din co-
muna Mureșeni, Regiunea Autonomă Ma-
ghiară, umblind din casă în casă, pen-
tru a strînge semnături pe Apelul de la
Viena, a ajuns și la gospodina Bakos Eli-
sabeta, care semnează cu drag Apelul,
pentru viitorul copiilor săi.
Pentru fericirea
copiilor
Oamenii cinstiți, iubitori de pace din
lumea întreagă își afirmă cu hotărîre do-
rința lor fierbinte de a apăra pacea, fe-
ricirea și liniștea căminelor lor. Semna-
rea Apelului de la Viena este încă o do-
vadă vie a luptei lor pe frontul păcii, pen-
tru zădărnicirea dezlănțuirii războiului a-
tomic, care constituie o primejdie, o crimă
împotriva omenirii.
Popoarele lumii condamnă cu hotărîre
folosirea în scopuri războinice a energiei
atomice și sprijină valorificarea acestei
realizări uriașe, pentru ca ea să fie pusă
în slujba păcii, a progresului și nu în
scopul distrugerii și exterminării popoare-
lor.
Ca mamă și ca educatoare a noii gene-
rații, mă ridic și eu împotriva agresorilor
atomiști, a planurilor lor monstruoase de
nimicire a lumii. Mie, ca și oricărei alte
mame care își crește cu grijă și dragoste
copiii, ca și pedagogilor care instruiesc și
educă acești copii, îmi este scumpă pacea.
Doresc un viitor fericit copiilor și de a-
ceea mă alătur celor ce apără pacea.
Muncesc zi de zi și fără a precupeți nici
un efort, fiind conștientă că prin munca
mea voi contribui la apărarea păcii, la
întărirea și înflorirea patriei noastre.
Această hotărîre a mea de a lupta pen-
tru pace mi-o manifest prin semnătura pe
care o depun pe Apelul Consiliului Mon-
dial al Păcii, care demonstrează lumii în-
tregi voința neclintită a popoarelor lumii
de a împiedica războiul.
MARIA STAN
învățătoare la școala de 7 ani
din comuna Săveni, regiunea Constanța
Energia nucleara să slujească păcii —
Acad. prof. TRAIAN GHEORGHIU
Problema folosirii energiei nucleare se află astăzi în atenția opiniei publice mon-
diale. In Uniunea Sovietică, folosirea energiei atomice a început să înregistreze de pe
acum succese însemnate. Aici, prima centrală electrică din lume a fost pusă în mișcare
în cursul anului trecut cu ajutorul energiei nucleare. De curînd. Uniunea Sovietică a
oferit și altor state din lagărul socialismului, printre care și țara noastră, ajutor în
vederea creării condițiilor necesare cercetărilor în acest domeniu și folosirii energiei
atomice. Acest fapt deschide perspective uriașe economiei și științei din țara noastră,
ca și economiei și științei celorlalte țări care se bucură de marele ajutor al Uniunii So-
vietice.
Cu totul în alte scopuri înțeleg să folosească energia atomică imperialiștii ame-
ricani care urmăresc să dezlănțuie un nou război, să extermine în masă populația.
Am citit cu mult interes articolul cunoscutului savant sovietic acad. D. ’Skobel-
țîn, intitulat „Șantajul atomic este sortit eșecului", articol care aduce lumină în pro-
blema folosirii energiei atomice în scopuri pașnice.
Analizînd mai multe declarații făcute de savantul fizician englez, prof. Blackett
într-o serie de reviste engleze și americane, acad. Skobelțîn arată că acesta este nevoit
să recunoască deschis politica de șantaj dusă de S.U.A. în domeniul energiei nucleare.
Astăzi un număr din ce în ce mai mic de oameni se lasă amăgiți de propaganda deșăn-
țată a imperialiștilor. A trecut timpul cînd se credea că Statele Unite ale Americii
dețin secretul energiei nucleare, al bombei atomice. In expunerea pe care a făcut-o
V. AL Molotov în legătură cu situația internațională a arătat că, în ceea ce privește
șantajul atomic, el s-a doredit falimentar și lipsit de orice temei. Astăzi, în ce privește
producția armei cu hidrogen, oamenii sovietici au obținut asemenea succese, în cît în
poziția celui rămas în urmă s-a dovedit a fi nu Uniunea Sovietică, cum au sperat ani
de-a rândul cercurile agresive, ci statele Unite a’e Americii.
Alături de toți oamenii cinstiți din lume am semnat Apelul de le Viena, cerînd
distrugerea armelor de exterminare, cerînd ca energia nucleară să servească cauzei
păcii, cauzei viitorului fericit al omenirii.
Vom împiedica dezlănțuirea unui război atomic
Conf. univ. S. VIA IN U
Alături de întreaga intelectualitate progresistă, alături de întregul nostru popor,
îmi ridic glasul de protest împotriva organizatorilor scelerați ai unui război atomic.
Protestul unanim al cetățenilor patriei noastre pornește nu numai din grija
pentru viitorul luminos al Republicii noastre Populare, dar și din grija față de viaja
și civilizația tuturor popoarelor.
Dar nu e suficient să ne neliniștim: trebuie să acționăm, să oprim mina crimi-
nală a războinicilor atomiști. Prin acțiunea unită a popoarelor, pacea poate fi sal-
vată. Iar dacă agresorii vor îndrăzni totuși să-și pună în aplicare planurile lor ne-
bunești, le vom da o ripostă nimicitoare.
Noi, educatorii tineretului, cei care pregătim viitoarele cadre ale culturii și știin-
ței din (ara noastră, alăturăm cu hotărîre eforturile noastre la eforturile tuturor oame-
nilor cinstiți care luptă pentru împiedicarea unui nou război.
Am pus semnătura mea pe Apelul de la Viena, pentru distrugerea stocurilor de
arme atomice și încetarea imediată a producției acestora, pentru ca în întreaga lume
știința să slujească numai cauzei păcii și a propășirii omenirii.
Adunarea de la Universifafea „C. I. Parhon"
Miercuri după amiază a avut loc adunarea cadrelor didactice și a studenților Uni-
versității „C. I. Parhon", consacrată problemei păcii, luptei împotriva ațîțătorilor la
războiul atomic. Cei prezenți au semnat Apelul Consiliului Mondial al Păcii.
In clișeu : semnează acad. prof. Gh. Spacu.
Cadrele didactice din Iași au semnat cu
multă însuflețire Apelul Consiliului Mon-
dial al Păcii, conștienți că în acest fel își
aduc contribuția la întărirea păcii, la ză-
dărnicirea planurilor ațîțătorilor la război.
In clișeu : profesori din Iași semnînd
Apelul
Semnează oamenii muncii
din Corabia
Sute de cetățeni s-au adunat în sala de
festivități a școlii medii mixte din CoraJ
bia pentru a-și manifesta hotărîrea lor
dîrză de a lupta pentru pace, împotriva
războiului atomic. Cuvîntul tovarășului
Aurel Popescu, secretar al comitetului ra-
ional de partid, despre lupta milioanelor
de partizani ai păcii pentru zădărnicirea
unui război atomic a fost ascultat cu un
viu interes de toți cei prezenți.
Din rindurile participantilor s-au ridiJ
cat tineri și bătrîm, care au înfierat ac-
țiunile criminale ale ațîțătorilor la război
și au declarat că vor contribui la întări-
rea păcii prin munca lor. Utemista Paras-
chiva Bojică și elevul Gabriel Boroghină
și-au luat angajamentul că vor învăța cît
mai bine spre a fi folositori patriei, stînd
hotărîți alături de întreg tineretul lumii
care luptă pentru pace.
Luînd cuvîntul, învățătorul Gheorghiță
Florea a vorbit despre nenorocirile pe
care le-ar aduce un război atomic. „Am
luat parte la cel de al doilea război mon-
dial — a declarat tov. Gheorghiță Florea
— și am văzut femei, copii și bătrîni
uciși, orașe și sate distruse. De aceea mă
alătur milioanelor de partizani ai păcii
și voi lupta cu toate forțele mele împo'
triva războiului, pentru pace”.
Sutele de participanți Ia adunare au
semnat Apelul. Numai în primele două
ore s-au strins peste 400 de semnături.
Prof. ION PATRU
secretarul comitetului de luptă
pentru pace din Corabia

Anul acesta se îm-
plinesc 22 de ani de
la eroicele lupte ale
muncitorilor ceferiști și
22 de ani de la eroicele lupte din februarie 1933
petroliști din februarie 1933, care au înscris
o pagină glorioasă ;n ictcr.'c ziceri mure:
toare și a
Poporul
plinirea a
februarie
istoria clasei munci-
întregului nostru popor.
nostru muncitor aniversează îm-
22 de ani de la marile lupte din
1933 in condițiile luptei pentru
înscrieri în școlile S. F. U.
din sectorul carbonifer și construcții
apărarea păcii, în condițiile intensificării e-
forturitor sale pentru îndeplinirea sarcinilor
trasate de partid §i guvern în vederea conti-
nuei ridicări a nivelului de trai material și
cultural al celor ce muncesc.
Oamenii muncii din țara noastră sînt ho-
tărîți să îndeplinească sarcinile trasate de
plenara din august 1953 a C.C. al P.M.R.
precum și cele cuprinse în proiectul Direc-
tivelor partidului cu privire la dezvoltarea
agriculturii și în Hotărîrea partidului și a
guvernului cu privire la desFințarea sistemu-
lui de aprovizionare pe bază de cartele și
rații. In industrie și agricultură oamenii
muncii își concentrează eforturile, sub con-
ducerea partidului, pentru dezvoltarea indus-
triei și creșterea producției agricole vegetale
și animale, în vederea dezvoltării întregii
economii naționale. Ei știu că astăzi mun
cesc pentru patria noastră, pentru ei înșiși.
Direcția generală a recrutării și reparti-
zării forțelor de muncă anunță că intre
1 februarie—1 martie 1955 se fac inscrierj
pentru școlile S.F.U. — sectorul carbo-
nifer și construcții — din întreaga țară
In școlile S.F.U., ale căror cursuri au
o durată de 10 luni, elevii primesc gra-
tuit hrană, cazare, îmbrăcăminte și încăl.
țăminte pe toată durata școlii. De aseme-
nea e) primesc în mod gratuit cărți șco
lare. material educativ și cultural, pre-
cum și transportul pe C F.R. de la do
miciliu la școală și de la școală la în-
treorinderea unde sînt repartizati.
Elevii școlilor S.F U.-construcții pri-
mesc în primele două luni de școală o
indemnizație lunară de 50 lei, iar în cele
lalte opt luni primesc 70 la sută din con-
Itravaloarea muncii depuse de ei în timpul
practicii. Elevii școlilor S.F.U.-cărbune
primesc 60 lei lunar in primele două luni
de școală, iar în celelalte opt luni — 80
Ia sută din contravaloarea muncii depuse
de ei in timpul practicii.
Se pot înscrie la aceste școli tineri și
tinere intre 16 25 ani pentru S.F.U.-con-
strucții. iar pentru S.F.U-cărbune tineri
între 17'/s-25 ani. Cei ce doresc să se în-
scrie în școlile S.F.U. trebuie să îndepli-
nească următoarele condiții: să fie sănă-
toși ; să fie știutori de carte ; să aibă bu-
letinul de populație (cu ștampila de ie-
șire aplicată pe buletin, în cazul cînd au
mai lucrat în vreo întreprindere), dovadă
de starea materială și livretul militar (cei
care au făcut stagiul militar).
înscrierile pentru școlile S.F.U. se fac
prin secțiile raionale de recrutare și re-
partizare a forțelor de muncă, care func-
ționează în fiecare reședință de raion din
țară.
Cită deosebire între viața liberă și
pe care și-o clădește astăzi poporul
șl viața mizeră pe care o duceau
muncitoare acum 22 de ani și în tot
cît țara noastră a fost guvernată de
exploatatoare I
fericită
nostru
masele
timpul
clasele
In perioada 1929—1933 în întreaga lume
capitalistă a bîntuit o criză economică de o
violență nemaicunoscută pînă atunci. După
cum sublinia I. V. Stalin în Raportul poli-
tic al Comitetului Central la Congresul al
XVl-lea al P.C.U.S., referindu-se la criza e-
conomică mondială din anii 1929—33, „criza
industrială a început mai întîi în Polonia,
în Rom'nia, în Ba'cani". Această criză eco-
nomică, cea mai serioasă și mai adîncă din-
tre toate crizele economice mondiale de pînă
atunci, și-a exercitat din plin acțiunea sa
•pustiitoare asupra României.
Burghezia și moșierimea din țară în câr-
dășie cu imperialiștii de peste hotare au în-
cercat să iasă din criză pe socoteala clasei
muncitoare, recurgînd în acest scop la cele
mal josnice mijloace. Concedierile în masă,
curbele de sacrificiu, reducerile de salarii,
folosirea presiunii masei de șomeri asupra
muncitorilor rămași în producție, mărirea
impozitelor — iată numai cîteva din meto-
dele folosite de clasele exploatatoare pentru
a arunca efectele crizei economice asupra oa-
menilor muncii.
In timp ce împingeau tot mai mult masele
populare în brațele foametei și mizeriei, cla-
sele exploatatoare se îmbogățeau și pășeau
tot mai adînc pe calea complectei înrobiri e-
conomice și politice a țării față de capita-
lul anglo-franco-american. Astfel, burghezia
și moșierimea au vîndut imperialiștilor stră-
ini bogățiile țării, le-au concesionat princi-
palele surse de venit național cum sînt sarea,
tutunul, chibriturile, telefoanele, căile ferate,
hîrtia etc. iar prin faimosul „plan de la Ge-
neva" au acceptat de fapt instituirea unui
control străin direct asupra tuturor bogății-
lor țării și asupra afacerilor interne ale ță-
rii noastre
împotriva acestei politi'ci de trădare a in
tereselor naționale, împotriva pregătirilor
de război contra U.R.S.S., împotriva încer-
cărilor claselor stăpînitoare de a arunca
greutățile crizei economice pe spinarea celor
ce muncesc s a ridicat în mod hotărît clasa
muncitoare organizată și condusă de Parti-
dul Comunist Romîn.
Marile lupte muncitorești din perioada cri-
zei economice din anii 1929—1933 au culmi-
nat cu grevele din ianuarie-februarie 1933 ,ale
ceferiștilor și petroliștilor.
In vederea zdrobirii rezistenței clasei mun
citoare, pentru a netezi drumul spre fasciza
rea țării, spre complecta înfeudare a țării
față de imperialiștii americani, englezi și
francezi, capitaliștii șl moșierii din țara
așa cum arată tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej
„...luptele ceferiștilor și petroliștilor au con-
stituit o manifestare hotărîtă a forței clasei
muncitoare împotriva fascismului, lovind în
politica de fascizare a țării și de înfeudare
a ei față de imperialism, pricinuind căderea
guvernului călăului Valda și avînd ca ur-
mare totodată întărirea influenței și legătu-
rilor partidului cu masele, partidul însuși în-
tărindu-se prin intrarea în rindurile sale a
elementelor celor mai combative, mai revo-
luționare, mai călite în focul acestor mari
lu(Tte“.
Luptele din februarie 1933 au avut, în a-
celași timp, o mare însemnătate internațio-
nală. Poporul nostru se mândrește pe drept
cuvînt, că aceste lupte au fost printre cele
dinții mari lupte muncitorești care s-au des-
fășurat în Europa du.pă instaurarea regimu-
lui lui Hitler în Germania, exprlmînd opo-
ziția îndârjită a clasei noastre muncitoare
față de fascism.
De la evenimentele istorice din februarie
1933 au trecut 22 de ani. Regimul burghezo-
moșieresc a fost dărîmat ți in locui puterii
claselor exploatatoare poporul muncitor, în
frunte cu clasa muncitoare, condusă de
tid, a instaurat propria lui putere,
însuflețiți de dragoste fierbinte față
par-
de
noastră au
16 februarie
reprimat sângeros greva din
1933. Cu
democraților de dreapta.
ajutorul social-
care au tră-
dat interesele clasei muncitoare și folosind
forța armelor, regimul burghezo-moșieresc a
înăbușit luptele muncitorilor ceferiști și pe-
troliști, dezlănțuind o cruntă teroare împo-
triva mișcării muncitorești. Cu toate acestea,
patrie, muncitorii ceferiști și petroliști Îm-
preună cu întregul nostru popor muncitor
luptă cu hotărîre pentru construirea socia-
lismului în Republica Populară Romînă.
Urmașii glorioșilor luptători din februarie
1933 luptă astăzi cu dragoste șl însuflețire
pentru dezvoltarea continuă a căilor ferate
și pentru a da patriei tot mai mult petrol.
Ca urmare a muncii pline de avînt a cefe-
riștilor multe unități C.F.R. au început să
lucreze în contul anului 1955 încă din
luna decembrie a anului 1954. Mobilizați
de Hotărîrile plenarei lărgite a C. C.
a] P.M.R. din august 1953, muncitorii
ceferiști au muncit cu o deosebită dârzenie,
au înfruntat și au învins marile greutăți pro-
vocate de viscolul care a bîntuit în țara
noastră anul trecut și au făcut față cu suc-
ces sarcinilor trasate de partid și guvern,
întregul nostru popor este recunoscător ma-
rii armate a ceferiști'
lor pentru însemnata
ei contribuție adusă la
transportarea recoltei
și la aprovizionarea oamenilor muncii din
țara noastră.
In prezent ceferiștii își sporesc eforturile
pentru îndeplinirea sarcinilor importante care
le revin din hotărîrile partidului și guvernu-
lui cu privire la creșterea producției în toate
ramurile industriale, realizarea la timp a
construcțiilor pentru industrie și agricultură,
transportarea mărfurilor, a mașinilor și unel-
telor necesare agriculturii, dezvoltarea
schimbului de mărfuri între oraș și sat.
La rindul lor muncitorii petroliști dau pa-
triei mii de tone de țiței peste plan, luptînd
cu elan pentru întărirea puterii patriei noa-
stre.
Poporul nostru apreciază importanta mun-
că a ceferiștilor și petroliștilor și îi încon-
joară cu dragoste și respect.
Cadrele didactice au datoria să cultive la
copii și tineri dragostea și stima față
muncitorii ceferiști și petroliști și prin
ceasta față de întreaga clasă muncitoare
de partidul el de avangardă.
Cu prilejul împlinirii a 22 de ani de la
de
a-
și
e-
roicele lupte din februarie 1933 învățătorii
șl .profesorii au .un minunat prilej de a vorbi
tineretului desipre trecutul glorios de Iurtă
revoluționară al poporului nostru, contribuind
în felul acesta la educarea patriotică a ti-
nerei generații de constructori ai socialismu-
lui. In același timp, pedagogii noștri au pri-
lejul să arate elevilor politica antinațională
a regimului burghezo-moșieresc cuitivînd în
ei ura față de dușmanii poporului muncitor.
Vorbind elevilor despre lupta pe care o
duc astăzi muncitorii ceferiști și petroliști
împreună cu întregul nostru popor muncitor
pentru ridicarea nivelului de trai al celor ce
muncesc, organizînd convorbiri cu fruntașii
în producție ceferiști și petroliști, vizite ale
elevilor în unitățile ceferiste și petroliste, ca-
drele didactice au largi posibilități de a cui
tiva dragostea tineretului pentru producție,
dragostea de muncă, dorința de a se pregăti
mai temeinic pentru ca după terminarea stu-
diilor să poată participa cu cinste la lunta
întregului nostru popor pentru construirea
socialismului, pentru înflorirea patriei, pen-
tru întărirea continuă a capacității ei de a-
parare.
Pag. 2 -
GAZETA INVĂȚĂMÎNTULUI
HOTĂRÎREA
Comitetului Centrai al P. M. R. și a Consiliului de Miniștri al R* P. R.
cu privire la organizarea școlilor profesionale de ucenici, a școlilor tehnice și a școlilor tehnice de maiștri
In anii regimului democrat-populaj, învă-
țăniîntul pentru pregătirea muncitorilor ca-
lificați și a cadielor medii tehnice a cunos-
cut un mare avint Astfel, la începutul a-
nului școlar tn curs, învățămîntul pentru pre-
gătirea muncitorilor calificați și a cadrelor
medii tehnice cuprindea 265 școli profesio-
nale, frecventate de 77.000 elevi, și 286
școli medii tehnice cu 80.700 elevi. Mare
parte din aceste unități școlare dispun de o
bază materială corespunzătoare, de canti-
tăți importante de utilaj, aparatură și ma-
terial didactic. Numai în ultimii 2 ani școlile
profesionale și medii tehnice au dat produc-
ției șl' -sectorului social-cultural 99.600 mun-
citori calificați și 37.100 tehnicieni.
Pe lîngă părțile sale pozitive, acest în-
vățămînt are și serioase lipsuri. Astfel,
profilul școlilor profesionale și medii teh-
nice nu asigură pe deplin specializarea ab-
solvenților potrivit cu cerințele economiei
naționale, ocrotirii sănătății și dezvoltării
culturii poporului. Pregătirea practică a ab-
solvenților din aceste școli lasă mult de do-
rit; în sistemul actual de școli profesio-
nale și medii tehnice nu sînt valorificate a-
vantajele pe care Ie oferă instruirea practică
la locul de muncă, în procesul de produc-
ție din întreprinderi, șantiere de construcții,
S.M.T. și gospodării agricole de .stat, pen-
tru legarea elevilor de activitatea produc-
tivă. De aceea, tinerii absolvenți repartizați
în cîmipul muncii se integrează greu în pro-
cesul de producție, după o perioadă lungă
de acomodare, iar uneori — îndeosebi, ab-
solvenții școlilor medii tehnice — se în-
dreaptă spre activități administrative.
Deoarece absolvenții actualelor școli me-
dii tehnice n-au pregătirea .practică ne-
cesară pentru a îndeplini funcții de
maiștri, întreprinderile întimpină greutăți
la încadrarea posturilor de maiștri cu
personal calificat, capabil să cuprindă și să
îndeplinească cu competență sarcinile pe
care producția le pune acestora.
Ministerul Invățămîntului și ministerele
care au în subordine școli profesionale șl
școli medii tehnice nu s-au -preocupat temei-
nic de organizarea, funcționarea șl condu,
cerea acestor școli. Datorită planificării biro-
cratice nu s-au stabilit nevoile de cadre
(muncitori calificați șl maiștri) corespunză.
tor cerințelor diferitelor ramuri ale econo-
miei naționale, ministerele considerînd că
vor primi aceste cadre de-a geta ; miniște-
rele nu au arătat o grijă de zi cu zl pen-
tru buna desfășurare a procesului de învă-
țămînt, negii jind aproape cu totul legarea
învățămîntului cu procesul de producție;
ele nu au asigurat o bună gospodărire a a-
cestor școli șl nu s-au ocupat de educarea
temeinică a tinerilor pe care părinții i-au
încredințat cu scopul de a face din copiii
lor cadre bine calificate.
Ca o urmare a acestor stări de lucruri,
tinerii absolvenți au ieșit din aceste școli
fără o pregătire practică corespunzătoare
funcțiilor pe cane trebuiau să le ocupe în
producție. Unii din acești absolvent! au în-
groșat numărul personalului administrativ
din birouri — iar multi din cei care au fost
repartizați la întreprinderi au dat o produc-
ție slabă și de calitate inferioară, cu rebu-
H o t ă
1.	învățămîntul pentru pregătirea muncito-
rilor calificați și a cadrelor medii tehnice ne-
cesare economiei naționale, ocrotirii sănă-
tății și dezvoltării culturii .poporului va cu-
prinde următorul sistem de școli :
a)	Școli profesionale de ucenici;
b)	Școli tehnice pentru muncitori calificați
și personal tehnic ;
c)	Școli tehnice de maiștri.
Aceste școli vor funcționa .pe lîngă marile
întreprinderi, fabrici, uzine, centre mecani-
ce, S.M.T., G.A.S., ferme experimentale, șan-
tiere de construcție, unități sanitare, precum
și pe lîngă ministere, instituții și organizații
centrale.
In localitățile cu mai multe întreprinderi
mici se vor putea înființa astfel de școli, în
care vor învăța elevii proveniți de la aceste
întreprinderi.
2.	Stabilirea necesităților de muncitori ca-
lificați, de maiștri și de alte cadre tehnice,
după meserii și specialități, se face de fie-
care întreprindere sau instituție în parte, ți-
nînd seama de:
— necesitățile pentru creșterea volumului
de producție în conformitate cu planul de
stat;
— necesitățile pentru dezvoltarea în pers-
pectivă a întreprinderilor ;
— necesitățile curente pentru înlocuirea
celor ce ies normal din oîmip'ul muncii prin
pensionare de v'îrstă.
Asigurarea și pregătirea acestor cadre este
o obligație a conducerii întreprinderilor.
3.	Elevii pregătiți la școlile profesionale de
ucenici și la școlile tehnice de maiștri, des-
tinați acoperirii nevoilor proprii ale între-
prinderilor, nu vor putea fl reoantizați sau
transferați de către ministerele tutelare la
alte întreprinderi, decît în cazuri excepționale
și numai cu aprobarea ministrului.
4.	La școlile profesionale de ucenici de pe
lingă întreprinderi, -pe baza dispozițiunjlor
ministerului tutelar, vor putea urma învăță-
mhit-ul și ucenicii proveniți de la alte între-
prinderi care nu au conditiuni. pentru orga-
nizarea unor asemenea școli.
5.	Ministerele, care pentru anumite meserii
nu au bază tehnică proprie necesară pregăti-
rii muncitorilor calificați, a maiștrilor și a
altor cadre tehnice, vor pregăti aceste cadre
la școlile profesionale de ucenici, școlile teh-
nice și la școlile tehnice de maiștri ale altor
ministere, care au asemenea posibilități.
Acești absolvenți vor fi repartizați în pro-
ducție de către ministerele care i-au trimis la
școală.
6.	Pentru pregătirea de muncitori calificați
și de maiștri necesari întreprinderilor noi,
ministerele vor lua măsuri ca aceștia să fie
instrulț! în școlile ce funcționează pe lîngă
marile întreprinderi oare au o tehnicitate
ridicată.
Aceste cadre se vor pregăti peste nevoile
întreprinderilor pe lîngă care funcționează
școala.
Determinarea necesarului de cadre, munci-
tori și maiștri, precum și specificarea mese-
1390/1954.
Șe©5'! prcfesionaîe de uccraisi
13.	Școlile profesionale de ucenici pregătesc
muncitori calificați în meseriile specifice di-
feritelor ramuri de activitate.
Ele se împart în două grupe :
— Școli profesionale de pe lîngă întreprin-
deri și instituții ;
Școli .profesionale (școlile rezervelor de
muncă) ale Ministerului Invățămîntului.
14.	Școlile profesionale de ucenici se or-
ganizează pe lingă întreprinderi, trusturi,
centre mecanice, S.M.T., G.A.S., sau .pe lîngă
alte unltăti economice ori instituții.
15.	Pentru pregătirea muncitorilor calificați
necesari agriculturii (agricultor, legumicul-
tor, pomlcultor, viticultor, pivnicer, crescător
turl, deterior'nd uneori utilajul, făcînd risipă
și crescînd nejuslificat consumul de materii
prime șl materiale, mărind astfel prețul de
cost.
Datorită acelorași cauze, cîștigurile reali-
zate de absolvenții școlilor profesionale și ai
școlilor medii tehnice, care au intrat in pro-
ducție, au fost nesatișfăcatoare, micșorind
totodată productivitatea echipelor din care
făceau parte.
Faptul că elevii din școlile profesionale și
școlile medii tehnice nu au fost pregătiți -11
Întreprindere și producție și că recrutarea
lor nu s-a făcut în .primul rînd din localita-
tea unde se afla întreprinderea, a avut ca
urmare, pe lingă slaba lor pregătire profe-
sională, creșterea fluctuației forțelor de mun-
că și scăderea disciplinei.
Lipsă de preocupare față de pregătirea a-
cestor tineri au avut și organizațiile de par-
tid, 'U.T.M. și sindicale din întreprinderi,
școli, instituții șl ministere.
Organizațiile de partid, U.T.M. și sindi-
cale nu s-au preocupat ca acești tineri să
capete o temeinică pregătire profesională ; au
neglijat educarea lor politică, in spiritul dra-
gostei față de munca productivă și calificata,
al disciplinei conștiente în școală și în pro-
ducție, al dragostei față de întreprinderi.
Ministerul Invățămîntului, cit și celelalte
ministere, nu s-au preocupat în mod sistema-
tic de pregătirea muncitorilor calificați și a
cadrelor medii tehnice, de .profilarea școlilor
și a cadrelor pe specialități potrivit cu ce-
rințele sectoarelor proprii de activitate și nici
de asigurarea unei judicioase folosiri a absol-
venților repartizați în producție .
O altă lipsă a sistemului de învățămînt
pentru pregătirea muncitorilor calificați șț a
cadrelor medii tehnice provine din faptul că
în cadrul actualei organizări nu pot fi cali-
ficați pentru cerințele economiei, sănătății și
culturii absolvenții școlilor de 10 ani care nu
intră în învățămîntul superior. Pentru a de-
veni folositori patriei și societății, acești
tineri trebuie calificați ca muncitori pentru
meserii care cer un nivel mai înalt de cul-
tură generală sau ca personal tehnic, și
orientați spre producție.
îmbunătățirea învățămîntului pentru pre-
gătirea muncitorilor calificați șj a persona-
lului mediu tehnic a devenit o problemă im-
portantă și urgentă.
Pentru rezolvarea ei în lumina experienței
din ultimii ani, acest învățămînt trebuie pro-
filat conform stadiului de dezvoltare a econo-
miei noastre naționale, trebuie strîns legat
de procesul de producție din întreprinderi și
trebuie să cuprindă școli profesionale de uce-
nici, școli tehnice pentru muncitori calificați
și personal tehnic și școli tehnice de maiștri
care să funcționeze pe lingă marile întreprin-
deri industriale, agricole, instituții sanitare
etc.
Sistemul de școli prevăzute trebuie să asi-
gure pregătirea de muncitori calificați și de
maiștri legați de producție, cu temeinice cu-
noștințe profesionale, capabili să îndepli-
nească sarcinile de producție puse de partid
și guvern.
In acest scop. Comitetul Central al Par-
tidului Muncitoresc Romîn și Consiliul de
Miniștri al Republicii Populare Romîne :
r ă s c:
riilor și specialităților necesare încadrării în-
treprinderilor noi, se fac de ministerele tu-
telare respective.
7.	Pe lîngă întreprinderi sau instituții care
au astfel de școli, se pot organiza internate
numai pentru cei din alte localități, cît și
pentru cei fără părinți sau susținători.
8.	De organizarea și funcționarea. în bune
condițiuni a învățămîntului ■ răspunde direct
conducerea întreprirfdețn șau instituției pe
lîngă care funcționează școala.
De buna desfășurare a invățămîntului, de
coordonarea, îndrumarea și controlarea1 acti-
vității acestor școji răspund ministerele, insti-
tuțiile și organizațiile centrale tutelare.
9.	In scdpul. asigurării unei instruiri unitare
șl al aplicării metodelor didactice corespun-
zătoare, Ministerul Invățămlntuliu are obli-
gația de a inspecta aceste' școli, dînd Indica-
țiuni conducerii școlilor și întreprinderilor;
de asemenea; va face recomandări ministere-
lor tutelare în vederea lichidării lipsurilor
constatate
Ministerul Invă'țămîntului în colaborare cu
ministerele tutelare întocmește manualele
didactice necesare elevilor din școlile profe-
sionale de ucenici, școlile tehnice șl școlile
tehnice de maiștri.
10.	In școlile profesionale de ucenici, școli
tehnice și școli tehnice de maiștri, procesul
de învățămînt se desfășoară potrivit planuri,
lor și programelor de învățămînt elaborate de
ministerele, instituțiile și organizațiile cen-
trale, ținînd seama de propunerile făcute de
întreprinderile și unitățile pe lîngă care func-
ționează aceste școli. Aceste programe și
planuri de învățământ vor fi aprobate de
Ministerul Invățămîntului.
11.	In scopul profilării învățămîntului și
precizării meseriilor, ministerele, instituțiile
și organizațiile centrale vor întocmi tabele cu
specificarea meseriilor pentru muncitori și
tabele cu specialitățile pentru maiștri și per-
sonal tehnic, indieîndu-se și durata de pre-
gătire,.
12.	Cursurile se predau de către profesori,
iar instruirea practică la locul de muncă se
face de către muncitori calificați, maiștri și
maiștri instructori, iar în agricultură și de
către profesorii de specialitate.
Cadrele didactice .pentru obiectele de cul-
tură generală și de specialitate se recrutează
dintre absolvenții învățămîntului superior cu
diplomă de stat, precum și dintre inginerii și
tehnicienii de specialitate.
Normele de muncă ale .personalului didactic
și de conducere de la școlile profesionale de
ucenici, școli tehnice și școli tehnice de maiș-
tri vor fi cele în vigoare.
Numirea, transferarea șj eliberarea din
funcții a cadrelor didactice de la obiectele de
cultură generală se fac de către ministerele
și celelalte instituții centrale de care depind
școlile, conform prevederilor Decretului nr.
313'1954 șl regulamentului privind numirea,
transferarea șl eliberarea din funcție a ca-
drelor didactice din învățămîntul elementar și
mediu, regulament aprobat prin H.C.M. nr.
de animale, avicultor, apicultor, veterinar,
mecanic tractorist etc.) școlile profesionale
de pe lîngă S.M.T., G.A.S., centre mecanice,
ferme experimentale vor primi ucenici, în
primul rînd dintre copiii țăranilor muncitori
din regiunea respectivă.
Instruirea practică a ucenicilor de la aceste
școli se va organiza după cerințele produc-
ției, corespunzător cu .perioada muncilor a-
gricole. Cursurile vor fi organizate în pe-
rioada de iarnă, sub îndrumarea personalu-
lui didactic permanent al școlii și a cadrelor
de 'specialitate din unitatea respectivă.
16,	Școljle profesionale de ucenici ale re-
zervelor de muncă din sistemul Ministerului
Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romîne
GH. GHEORGHIU - DEJ
Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn
GH. APOSTOL
Invățămintului vor fi organizate ca unități de
producție pentru satisfacerea unor nevoi lo-
cale, în domeniul lucrărilor de jnstalații, de
reparații și de întreținere, cum sînt: instalații
de apă, de încălzire, de gaz, de lumina, de
forță, instalații sanitare, de ascensoare, ra
diofonle, precum și pentru producția de utilaj
și aparataje necesare tabulatoarelor școlilor.
Unele din aceste, școli profesionale de uce-
nici vor putea fi organizate pentru producția
de piese de schimb și reparații de utilaj ne-
cesare agriculturii, morăritului și altor nevoi
locale.
17.	Pentru a da elevilor cunoștințele ele-
mentare, instruirea practică a ucenicilor în
școlile .profesionale se va face timp de 1—6
luni în ateliere-școală, după care .practica se
va continua obligatoriu în procesul de pro-
ducție al întreprinderilor, la locul de muncă,
sau în activitatea instituțiilor pe lîngă care
funcționează școala.
18.	Rețeaua și profilul școlilor profesionale
de ucenici, durata de școlarizare pe meserii
și specialități se fixează de către ministere,
instituții și organizații centrale, ținînd seama
de propunerile întreprinderilor pe lingă care
sînt organizate școlile, după strictele lor ne-
voi de muncitori calificati =1 In limita pre-
vederilor stabilite prin hotărîrl ale Consiliului
de Miniștri.
Durata de ucenicie și școlarizare în școlile
profesionale de ucenici este de 2—3 ani, după
cerințele meseriei și specialității.
19.	întreprinderile și instituțiile mici, coo-
perativele meșteșugărești și meseriașii parti-
culari pot angaja ucenici din localitate.
Aceștia' vor face pregătirea practică în ate-
lierele acestor unități. Pentru instruirea teo-
retică, ucenicii vor fi trimiși la una din șco-
lile profesionale din localitate, sau la cursuri
speciale organizate de Ministerul Invăițămîn-
tului.
In localitățile îndepărtate de școlile profe-
sionale de ucenici și unde nu se pot organiza
școli, ucenicii voi învăța meseria în aceste
unități la locul de producție. Dentru com.plec-
tarea cunoștin'elo.r de cultură generală și de
specialitate, se vor organiza în aceste unități
cursuri de către ingineri și maiștri, Iar elevii
vor da examenele la școala profesională cea
mai apropiată, conform normativelor stabilite
de Ministerul Invățămîntului.
20.	Numărul orelor de curs pentru pregă-
tirea teoretică a ucenicilor nu va putea de-
păși jumătate .din totalul orelor de activitate,
stabilite prin planul de învățământ
21.	In școlile profesionale de ucenici se
primesc absolvenți ai școlilor de 7 ani în
vîrstă de 14—16 ani, în ordinea rezultatelor
obținute Ia examenul de admitere și in limita
sarcinilor de școlarizare.
Școli tehnice
27.	Școlile tehnice se organizează pe lîngă
întreprinderi, instituții, organizații centrale
și ministere.
Rețeaua și profilul acestor școli, sarcinile
și durata lor de școlarizare se stabilesc prin
hotărîri ale Consiliului de Miniștri.
Durata de școlarizare în școlile tehnice
este de 1—2 ani, după cerințele meseriei sau
specialității.
28.	In școlile tehnice se primesc absolvenți
ai școlilor medii de 10 ani, pentru a deveni
muncitori calificați în meserii care cer un
nivel mai înalt de cultură generală, precum
și personal tehnic ca normator, topograf, de-
senator tehnic etc.
29.	Primirea în "școli tehnice se va face •
fără examen de admitere, în urma unei vizite
medicale și în limita sarcinilor de școlari-
zare
30.	Absolvenții școlilor tehnice sînt obligați
să'lucreze la locul de mun'c,ă unde vor fi re-
partizați, cel puțin 3 ani după absolvirea
școlii, pe bază de angajament semnat la ad-
miterea în școală.
Școli tehnice do maMri
33.	Școlile tehnice de maiștri se organi-
zează pentru pregătirea de maiștri necesari
producției.
Aceste școli se vor organiza, în primul
rînd, în centre industriale și agricole puter-
nice, unde există o bază tehnică dezvoltată,
în vederea obținerii unei- pregătiri temeinice
a maiștrilor, în condiții cît mai economice.
Absolvenții școlilor tehnice de maiștri tre-
buie să obțină o asemenea calificare, încit să
poată deveni principalul ajutor al inginerilor
in organizarea cît mal bună a procesului de
producție.
34.	Recrutarea elevilor se va face, în primul
rînd, din marile întreprinderi cu nivel tehnic
ridicat, dintre muncitorii cei mai calificați,
absolvenți ai școlilor profesionale, sau cu
studii echivalente — conform instrucțunllor
ce se vor da în comun de cătire Ministerul In-
vățămîntului cu ministerele și instituțiile in-
teresate — cu o practică în meserie de 2—3
ani, fără a fi depășit vîrsta de 35 de ani
șl care au dovedit în activitatea loc că po-
sedă calități de buni organizatori, pentru a
deveni cadre de conducere în producție
(maiștri).
Pentru agricultură, recrutarea elevilor se
va face în primul rînd din unitățile agricole
ale regiunii unde se află școala.
Cei admiși în școlile tehnice de maiștri, pe
toată durata învățămîntului, vor fi încadrați
în întreprinderile .pe lîngă care funcționează
școala sau în întreprinderile de unde provin,
în calitate de ajutor de maiștri, particiipînd
în mod nemijlocit alături de maiștri din în-
treprinderi, la organizarea și conducerea
producției.
Admiterea se face pe baza recomandării în-
treprinderii sau instituției de unde provin
elevii, in ordinea rezultatelor obținute la exa-
menul de admitere și în limita locurilor dis-
ponibile.
Dintre absolvenții fiecărei școli profesio-
nale, primii clasificați la învățămîntul teo-
retic și practic, atît la examenul de absol-
vire, cît și în tot timpul școlii, vor fi primiți
Dispoziții tranzitorii și firtaie
39.	Actualele școli profesionale și școli
medii tehnice vor fi reorganizate și reparti-
zate potrivit prevederilor acestei hotărîrl.
40.	Elevii de la școlile profesionale, de-
venite de întreprinderi, precum și elevii
celorlalte școli profesionale își vor continua
pregătirea practică pînă la terminarea școlii,
în procesul de producție, în ateliere-școală,
pe terenuri experimentale, în instituții și
unități de. producție, conform prevederilor
prezentei hotărîri.
41.	Elevii din anul IV al actualelor școli
medii tehnice își vor continua învățătura
pînă la absolvire, după sistemul existent
înainte de intrarea în vigoare a prezentei
hotărîri.
Aceștia, precum și absolvenții școlilor me-
dii tehnice din anii trecuti, care, după o
practică efectivă în producție de cel puțin
2 ani, își însușesc temeinice cunoștințe co-
respunzătoare unui ajutor de maistru, pot
fi numiți ajutori de maistru.
Prin regulamentele de organizare și func
țlonare a acestor școli, limita superioară de
vîrsta poate fi majorată pentru unele meserii
la care se cer condiții fizice deosebite.
Admiterea în școlile profesionale este con-
diționată de rezultatul vizitei medicale a oan
dldaților.
22.	La înscrierea în școală elevii' urmează
să încheie, prin părinții sau susținătorii, lor,
contracte prin care se obligă să respecte în-
datoririle școlare, Iar după absolvire, să lu-
creze minimum 3 ani în întreprinderile sau
instituțiile în care se pregătesc, sau la locui
de muncă unde vor fi repartizați.
23.	După teminarea anilor de ucenicie,
ucenicul va da o probă practică în fața unei
comisii de examinare, primind certificatul de
muncitor calificat. După această probă, dă
examenul de absolvire a școlii profesionale
și primește diploma de absolvire a acestei
școli.
Acei care nu reușește la acest din urmă
examen, după ce a obținut certificatul de
muncitor calificat, are dreptul de a repeta
examenul de absolvire a școlii.
încadrarea în producție a acestora se va
face de către comisia de încadrare tarifară a
întreprinderii sau a instituției la care sint
repartizați absolvenții Acei care nu au obți-
nut și diploma de absolvire a școlii vor fi
încadrați într-o categorie de salarizare
inferioară față de cei care au absolvit și
școala.
24.	Pentru cointeresarea muncitorilor cali-
ficați și a șefilor de echipă în buna pregătire
profesională a ucenicilor, aceștia vor primi
avantaje materiale care se vor stabili prin
regulamente, de către ministere, instituții și
organizații centrale, împreună cu Ministerul
Finanțelor.
25.	In școlile organizate pe lîngă intreprin
deri și instituții, conducătorii acestora răs-
pund de întreaga activitate a școlii, ca de ori-
care din sectoarele de sub conducerea lor. In
această acțiune ei sint ajutați de directorii
școlilor.
In școlile aflate sub directa conducere a
ministerelor, instituțiilor și organizațiilor cen.
trale, ca și in școlile .profesionale ale Minis
terului Invățămîntului, directorul școlii răs
punde de întregul proces instructiv-educațiv
și de toată activitatea admlnistrativ-gospodă1
rească a școlii
26.	întregul colectiv al întreprinderii, mun-
citorii calificați, maiștrii, inginerii, conduce-
rea întreprinderii, organizația de partid,
U.T.M. și sindicală trebuie să poarte o grijă
părintească ucenicilor, să-i înconjoare cu
toată dragostea pentru a face din ei munci-
tori bine calificați în meserie și cetățeni pa-
trloți, devotați cauzei construirii socialismu-
lui.
31.	Muncitorii calificați, absolventi ai șco-
lilor tehnice, care după o practică efectivă
în producție de cel puțin 2 ani își însușesc
temeinice cunoștințe tehnice corespunzătoare
unui ajutor de maistru, pot fi numiți ajutori
de maiștri .
După un stagiu de 1—2 ani ca ajutor de
maistru se pot prezenta la examen, pentru a
obține diploma de maistru, fără a mai urma
cursurile școlii tehnice de maiștri.
32.	Pentru cerințele de cadre de speciali
tate ale unor ramuri de activitate economică
și sociaLculturală, ministerele, instituțiile ș
organizațiile centrale pot organiza școli în
care vor fi primiți absolvenți ai școlilor de
7 ani.
Aceste școli vor purta denumirea profilulu.
cadrelor pe care le formează. Iar durata stu
diilor la cursurile de zi este de 2—4 ani.
Ministerul Culturii va putea organiza școl
speciale de artă în care vor putea fi primiti
elevi începînd de la etatea de 7 ani.
în primele locuri în școlile de maiștri, fără
exampn de admitere.
Pentru a cunoaște procesul de producție
șl a-și însuși deprinderea de conducere, elevii
vor lucra jumătate din timpul de școlari
zare în ateliere sau produc,ie agricola, iar
în restul timpului vor primi pregătirea teo-
retică la școală.
35.	In agricultură, școlile tehnice de maiș-
tri se vor organiza de către minister in
centrele în jurul cărora există o puternică
bază de producție agricolă, zootehnică, le-
gumicolă, viticolă etc.
Elevii vor face cursurile la aceste școli,
iar practica o vor face în perioadele de
munci agricole împreună cu .profesorii lor
la S.M.T.-uri, G.A.S.-uri, G.A.C.-url și alte
unități agricole.
Absolvenții acestor școli vor fl încadrați în
producție în următoarele funcțiuni: maistru
de culturi, maistru mecanizator, maistru zoo-
tehnician, maistru veterinar, maistru pomlcul-
tor, maistru viticultor, maistru legumicultor,
maistru silvicultor, maistru hidroameliorștor,
maistru avicultor, maistru apicultor, maistru
sericicultor, maistru agricultor și altele;
36.	Rețeaua și profilul școlilor tehnice de
maiștri, sarcinile și durata de școlarizare pe
specialități se fixează de ministere, după
strictele lor nevoi de maiștri și în 'imita
prevederilor stabilite prin hotărîri ale Con-
siliului de Miniștri.
Durata de școlarizare în școlile tehnice de
maiștri este de 2—3 ani, după cerințele me-
seriei ș: specialității.
37.	Absolvenții școlilor tehnice de maiștri,
precum și maiștrii proveniți din absolvenții
școlilor tehnice vor putea fi admiși în în-
vățămîntul superior în condițfunile ce se vor
stabili de către Consiliul de Miniștri.
38.	In viitor vor putea purta titlul de
maistru și vor putea fi încadrați in funcția
de maistru, beneficiind de toate drepturile
ce se vor acorda acestora, numai absolvenții
școlilor tehnice de maiștri, precum și cei
asimilați lor în condițiunile prezentei ho-
tărîri.
încadrați fiind în această funcțiune, ei îș!
continuă pregătirea practică de organizare
și conducere a producției, timp de 1—2 ani,
după care se vor putea prezenta la exame-
nul de maistru.
42.	In limita locurilor disponibile și în or-
dinea rezultatelor obținute la învățătură,
elevii anului I ai actualelor școli medii teh-
nice vor fi primiți în școlile profesionale de
ucenici în anul I; cei din anul Ii vor intra
în anul II al școlii profesionale și în anul
I de ucenicie; iar cei din anul IU vor intra
în anul III al școlii profesionale șl în anul
II de ucenicie.
După terminarea școlii protesionale, aceș-
tia vor lua diploma de absolvire, iar după
terminarea stagiului de ucenicie, vor da exa-
menul practic pentru a lua certificatul de
muncitor calificat.
43.	Pentru asigurarea nevoilor de cadre
ale agriculturii, elevii anului IV din actua-
lele școli medii tehnice agricole vor fl re-
partizați pe data de 1 martie 1955 in pro-
ducție, ca lucrători calificați sau ca șefi de
echipă timp de 1 an de zile, după care vor
putea fi încadrați ca ajutor de maiștri.
După un stagiu de un an de zile in aceas-
tă funcție, se vor putea prezenta la exame-
nul de maistru.
Elevii anului IIL, la 1 aprilie 1955, vor fi
de asemenea repartizați in producție, pen-
tru practica, pînă la 1 noiembrie 1955, dată
după care vor putea fi facuti șefi de echi-
pă, în care funcție vor lucra pînă la 1 noiem-
brie 1956.
liicspind cu această dată, cei care au că-
pătat temeinice cunoștințe practice yor pu-
tea fi avansați ca ajutori de maiștri, pu-
țind fi primiți totodată direct în anul II al
școlii de maiștri.
Elevii anului II trec pe data de 1 mai 1955
în producție, pentru practică, pînă la data
de 1 noiembrie 1955, după care își vor con
tinua cursurile teoretice și practice, timp
de 1 an de zile, în anul III al noilor școli
profesionale.
La absolvirea școlii (1 noiembrie 1956)
vor fi repartizați în producție ca muncitori
calificați sau ca șefi de echipă.
După o practică de I an de zile in aceas-
tă funcție, vor putea fl numiți ca ajutori
de maiștri și se vor putea prezenta la școa-
la de maiștri, in anul I, care va dura pînă
la data de 1 marile 1959.
Elevii anului 1 ai actualelor școli medii
tehnice agricole vor continua cursurile pînă
la 1 mai 1955 in cadrul actualelor școli,
după care vor fi trimiși la practică.
La deschiderea cursurilor, în toamna a-
nului 1955, vor fi primiți în anul II al
școlii profesionale agricole.
După absolvirea școlii vor fi repartizați
în producție, unde vor lucra și se vor putea
prezenta la școala de maiștri, în aceleași
condițiuni ca și elevii amilul II.
44.	Actualii maiștri din întreprinderile
productive, care ap. o înaltă pregătire teh-
nică și practică îndelungată de conducere
în producție, cu studii echivalente celor pre-
văzute în prezenta hotărire pentru maiștri,
vor beneficia de prevederile art. 37-38.
45.	Actualii maiștri care nu au studii
echivalente celor prevăzute in prezenta ho-
tărîre pentru maiștri, dar au o practică și
experiență de conducere în producție de
minimum 10 ani, la data prezentei hotărîri
se vor bucuia de asemenea de prevederile
art. 38.
46.	Stabilirea celor care se încadrează în
art. 44 și art. 45 se va face de către o co-
misie formată din delegații ministerelor tu-
telare, directorul și inginerul șei al între-
prinderii, președintele comitetului de între-
prindere și secretarul organizației de partid
al mtreiprinderii respective.
47.	Acei care ocupă in prezent,funcția de
maistru, dar nu au studiile și pregătirea
practică corespunzătoare, vor putea fi men
ținuțj în această funcțiune, cu condiția ca
să-și complecteze pregătirea prin cursurile
serale sau fără frecvență, ur.mind să se
prezinte în termen de maximum 2—3 ani la
examenul de absolvire a școlii de maiștri
care se va ține în condițiile prezentei ho-
tariri.
in acest scop conducerile întreprinderilor
vor organiza cursuri serale și vor da tot
sprijinul pentru însușirea cunoștințelor ne-
cesare.
După trecerea examenului și obținerea di-
plomei de maistru, aceștia vor beneficia de
prevederile articolelor 37 și, 38. ,
48.	Veniturile și cheltuielile școlilor pro-
fesionale, ale școlilor tehnice șl ale școli-
lor tehnice de maiștri, precum și drepturile
elevilor acestor școli se stabilesc prin ho-
tărîri ale Consiliului de Miniștri.
49.	Ministerele și celelalte instituții cen-
trale vor trece tre.piat la luarea măsurilor
organizatorice, astfal ca dispozițiile prezen
tel hotărîri să poată fi in întregime aplicate
pînă la finele anului școlar 1954—1955.
Pînă la această dată, elevii urmează a fi
repartizați la noile școli sau locuri de pro-
ducție, potrivit cu cele prevăzute în dispo-
zițiile acestei hotărîri.
50.	Ministerele și celelalte organizații cen-
trale vor elabora, pînă la 31 martie 1955,
regulamente de organizare și funcționare
pentru școlile din sistemul lor și le vor su-
pune spre aprobare Consiliului de Miniștri.
51.	Școlile profesionale de ucenici, școlile
tehnice și școlile tehnice de maiștri, organi-
zate prin prezenta hotărire, au ștampilă pro
prie cu stema Republicii Populare Romîne.
Ministerele, conducerile întreprinderilor,
instituțiilor și organizațiilor cărora, prin
prezenta hotărire, li se încredințează sarci-
na de a avea școli profesionale de ucenici,
școli tehnice șl școli tehnice de maiștri, în-
vățmd din lipsurile constatate, trebuie să
aibă o grijă deosebită față de pregătirea și
educarea tinerilor din școlile de care răs-
pund.
Prin ridicarea calității învățămîntului, le-
garea lui nemijlocită de producție șf întă-
rirea disciplinei, ministerele, întreprinderile
și instituțiile își vor asigura viitoarele ca-
dre calificate, necesare unităților pe care le
conduc, condiție de bază pentru îndeplinirea
cu succes a sarcinilor ce le revin.
Organizațiile de partid din întreprinderi,
ministere, instituții și organizații sînt da-
toare să acorde o grijă deosebită pentru
întărirea răspunderii profesorilor, mărirea
exigen'ei Rață de. metodele lor de predare și
față de felul în care învață elevii, asigura-
rea stabilității cadreloi didactice și creșterea
autorității lor în r'ndyrile elevilor, pentru
educarea politico-cetățenească a tinerilor,
astfel ca ei să devină muncitori calificati,
maiștri cu un ’nalt nivel de cunoștințe, ce-
tățeni vrednici ai patriei noastre.
Comitetele regionale și raionale de partid
trebuie să îndrume oiganizațiile de partid
și de stat regionale, raionale, de instituții
șl întreprinderi, și să controleze permanent
felul in care ele își îndeplinesc sarcinile ce
decurg din prezenta hotărîre.
Organizațiile de partid, de tineret și sin-
dicatele trebuie să acorde o grijă permanen
tă educării patriotice a tinerilor, dezvoltînd
în rîndurile lor dragostea pentru munca
productivă și pentru întreprinderea lor. inte-
resul pentru o calificare temeinică, atitudi-
npa disciplinată față de regulile stabilite în
Întreprindere respect și dragoste față de
profesorii lor, muncitorii, maiștrii și ingi-
nerii care îi ajută să învețe meseria.
Ele țrebule să aibă grijă de purtarea tine-
rltor în timpul muncii, de protecția muncii
ș; apărarea sănătății lor, dc condițiile de
viața și de o cît mai bună folosire a timpu-
lui lor liber.
Organele și organizațiile de partid, de ti
naret și sindicale au datoria sg se ocupe
permanent de creșterea și educarea viitoa-
relor cadre necesare dezvoltării industriei,
agriculturii și culturii, să ajute pe tineri să
capete bogate cunoștințe, pe care să fie în
stare să le pună în practica de zi cu zi a
construirii socialismului în Republica Popu-
lară Romînă.
Vom da patriei
cadre bine pregătite
Școala noastră, școala medie tehnică de
petrol din Ploești, dădea anual producției
zeci de absolvenți. Adeseori însă absolvenții
noștri nu erau suficient pregătiți pentru
munca pe care urmau s-o îndeplinească.
Cauza principală a lipsurilor se datora ne-
ajunsurilor existente tn pregătirea practică
pe care o primeau în școală Timpul rezer-
vai pentru practica In producție — șase săp-
tămîni pe an — era prea scurt pentru ca
elevii să-și poată însuși cunoștințele și de-
prinderile practice necesare. In aceste șase
săptămîni de practică, elevii trebuiau să ur-
mărească întreg procesul de producție, fiind
repartizați la diferite lucrări numai pe un
anumit număr de zile. In felul acesta, ei nu
dispuneau decît de ctleva zile pentru cunoaș.
terea unei anumite părți din procesul de
producție
Aplicarea prevederilor cuprinse tn Hotărî-
rea C C, al P.M.R. și a Consiliului de Mir
niștrl din 28 ianuarie a. c. va duce la lichi-
darea acestor lipsuri, ne va da posibilitatea
să asigurăm o pregătire mult mai temeinică
a elevilor. Datorită faptului că vor funcționa
pe Ungă întreprinderi, instituții, organizații
centrale șl întreprinderi, școlile tehnice vor
fi mult mai strîns legate de producție, vor
da cadre înarmate cu temeinice cunoștințe
profesionale, capabile să-șl Îndeplinească cu
cinste sarcinile. Noi, profesorii, sîntem hotă-
rlțl să muncim neobosiți pentru pregătirea
unor astfel de cadre
Prof. MiRCEA NEGREA
Ni se deschid
perspective minunate
Sint elev în anul IV la școala medie teh*
nică de mecanizare a agriculturii din Buzău.
Ca și colegii mei, am simțit o mare bucurie
citind Hotărîrea partidului șl guvernului cu
privire la organizarea școlilor profesionale
de ucenici, a școlilor tehnice și a școlilor
tehnice de maiștri, prin aplicarea prevederilor
căreia noi vom avea posibilitatea să ne
ridicăm într-o măsură Însemnată calificarea,
să ajungem tehnicieni bine pregătiți din
toate punctele de vedere.
Voi intra în curînd în producție și voi avea
prilejul să contribui la mecanizarea agricul-
turii noastre, la lupta pentru sporirea pro-
ducției agricole. Această contribuție a mea
va fi din ce în ce mai mare, pe măsură ca
mă voi folosi de toate drepturile pe care mi
le dă Hotărîrea pentru a mă califica, deve-
nind întli ajutor de maistru și prezentln-
du-mă apoi, după un stagiu în producție, la
examenul de maistru
Perspectivele pe care ni le deschide Ho-
tărîrea partidului și guvernului sînt mart șl
frumoase Voi munci cu rîvnă, voi căuta
să-mi îndeplinesc iu cinste sarcinile în pro-
ducție și să învăț și de acum înainte, fără
să-mi precupețesc timpul și eforturile, pen-
tru a ajunge un muncitor de nădejde, un ar
devărat maistru.
DUMITRU GH. GHINIO1U
elev, Buzău
Voi învăța cu sîrg,
ca să devin un muncitor de nădejde
Școala profesională metalurgică nr 2 din
Pitești, ale cărei cursuri le-am urmat pînă
acum, pregătea tineri pentru meseria de
tlmplar, mecanic monlor, ajustor Eu am ur-
mat secția mecanici-montări. M-am hotărît
să mă pregătesc pentru această meserie încă
de cînd eram elev în școala de 1 ani, gin-
dindu-mâ că este deosebit de Interesant șl de
frumos să lucrezi la mașini, să montezi din
piese un motor de automobil, un tractor, un
strung etc.
Tehnica, industria noastră se dezvoltă me-
reu șt noi, muncitorii, vom lucra cu mașini
tot mai perfecționate. Pentru a ne pregăti
temeinic avem nevoie de practică mai multă,
in ateliere cu utilaj modern.
Pînă acum n-am putut face în școală prac-
tică suficientă și nici n-am avut la îndcmlnă
utilaj modern. Du exemplu, eu am făcut mun-
ca practică de ajusta) și n-am putut cunoaște
mecanisme complicate. Hotărîrea C C. al
P M.R și a Consiliului de Miniștri al R P R.
cu privire la organizarea școlilor profesionale
de ucenici, a școlilor tehnice, și a școlilor
tehnice de maiștri ne creează condiții mult
mai bune de învățătură, de desfășurare a
practicii. Vom lucra în întreprinderi, la loial
de muncă, alături de munedort eu experiență,
de la care vom uutea învăța multe.
Toți elevii din școala noastră au citit cu
bucurie Hotărîrea, care ne ’eschide tn lată
un drum atît de. frumos Noi am văzut in
fiecare rînd al ei grija pe cure ne-o pour.ă
partidul și guvernul șl ne-am hotărît să 'răs-
pundem cu cinste acestei griji. Patnu noastră
are nevoie de muncitori de nădejde. Noi
trebuie să fim acești muncitori.
Eu vreau să mă desăvirșesc ca mecanic
montor. Știu că. absolvind școala, voi putea
intra, după un stagiu de 2—3 ani, in pro-
ducție. la o școală tehnică de maiștri. Dru-
mul meu este larg deschis înainte. Pentru
a-l străbate, voi munci cu rîvnă.
MARIN GH. POPA
elev, Pitești
Cop lui meu își va însuși
temeinic meseria
Cînd am luat cunoștință de Hotărîrea
partidului șl a guvernului cu privire la or-
ganizarea școlilor profesionale de ucenici, a
școlilor tehnice și a școlilor tehnice de maiș-
tri, glndurile mi-au zburat pentru cîteva clio^
la anii uceniciei mele. Cită diferență într^
felul în care am învățat eu meseria — umilit
și adesea bătut — și condițiile mereu mai
bune, perspectivele mereu mai frumoase care
se deschid acum în fața tinerilor ce doresc
să devină muncitori calificați/
Una dintre fiicele mele. Viorica, a învățat
pînă acum la școala profesională de con-
strucții din București. Am citit împreună cu
ea Hotărîrea partidului și guvernului și
mi-am dat seama că. datorită acestei Hotă-
riri, pregătirea fiicei mele in școală se va
îmbunătăți mult. Ea ua avea prilejul să facă
mai multă practică, atît in atelierul școlii
cît și pe șantierele de construcții, va a/unge
să stăpine^scă bine meseria și va putea, a-
tunci cînd va termina școala, să devină O
muncitoare destoinică.
Ca părinte, mi se umple inima de bucurie
cînd văd cu cită grijă sînt pregătiți astăzi
copiii noștri în școli. In școlile profesionale
de ucenici, sub îndrumarea plină de dra-
goste a profesorilor și a maiștrilor, copiii
noștri vor învăța temeinic meseria pe tare
și-au ales-o, vor învăța să devină ''omeni
adevărați.	â
NICOLAE POP "
mecanic lăcătuș la cprmerat’va
„Mecano-Electrica’' din București
I
GAZETA INVĂȚĂMÎNTULUI
Pag. 3-a
Pregătirea profesională a viitorilor
învățători
La consfătuirea regională a cadrelor
didactice din școlile pedagogice ale Ca-
pitalei si ale regiunii București s-a acor-
dat o deosebită atentie problemelor pri-
vitoare la pregătirea profesională a viito-
rilor învățători. Atît în referat cît și m
discuțiile purtate s-a insistat mai ales a-
supra rezultatelor obținute în primul se-
mestru de către elevi la practica pedago-
gică.
Profesorii care au participat la consfă-
tuire au arătat că în general, majoritatea
elevilor din școlile pedagogice ale orașului
și regiunii București regesc să aplice cu
(pricepere, la lecțiile pe care le desfășoară,
principiile didactice cunoscute și conținu-
tul metodicilor studiate. Mulți dintre elevi
manifestă un interes deosebit pentru pr>
fesiunea de învățător si se străduiesc să
se înarmeze cu temeinice cunoștințe de
pedagogie, cu cunoașterea celor mai bune
metode si procedee de predare. In cadrai
lecțiilor pe care le predau, elevii se pre-
ocupă să lege cît mai strîns cunoștințele
pe care le transmit copiilor de practică,
de activitatea în producție. Mulți dintre
ei folosesc cu pricepere materialul intui-
tiv. De exemplu, eleva Veronica Bercău,
de la școala pedagogică mixtă nr. 1, pre-
dînd lecția de citire „Au pornit tractoa-
rele” pe baza unei pregătiri temeinice, a
cunoașterii metodicii desfășurării lecțiilor
de citire, ca și a folosirii unui bogat ma-
terial didactic, a reușit să trezească
rindurile coodi'lor dragostea pentru muncă,
i-a ajutat să înțeleagă bucuria muncii
bine îndeplinite. De asemenea, eleva Ev-
dochia Pomazian de la școala pedagogică
cu limba de predare rusă a predat just
lecția de istorie despre răscoala condusă
de Gheorghe Doia, folosind cu pricepere
diferite tablouri sugestive.
Ajutati de profesorii metodiști și
de învățătorii claselor de aplicație, majo-
ritatea elevilo; din școlile pedagogice reu-
șesc să desfășoare just lecțiile lor. Dra
gostea viitorilor învățători pentru profe-
siunea aleasă, dorința lor de a-și însuși
măiestria pedagogică se oglindesc în mare
măsură în notele cu care a fost apreciată
activitatea lor practică. La școai'a peda-
gogică de educatoare, de exemplu, peste
70 la sută din elevele anilor IV au pri-
mit numai „4” și „5” la practica pedago-
gică.
Succesele obținute de școlile pedagogice
din București în această privință se da-
toresc atît muncii stăruitoare a profesori-
lor de pedagogie pentru organizarea și
conducerea practicii pedagogice, cît si a-
jutoruhii pe care-1 dau elevilor profesorii
metodiști atît în pregătirea lecțiilor cît și
în analiza lor. O contribuție msemnată
la pregătirea profesională a elevilor o
aduce și activitatea desfășurată în cadrul
cabinetelor pedagogice școlare. La școlile
pedagogice nr. 1 mixtă și nr. 3 mixtă, de
exemplu, cabinetele pedagogice sînt în-
zestrate cu un bogat material didactic
bine executat din punct de vedere științi-
fic și expus sistematic, pe teme. Cadrele
care conduc practica pedagogică la aceste
școli se preocupă cu deosebită stăruință
de buna pregătire profesională a elevilor.
Consfătuirea cadrelor didactice din șco-
lile pedagogice ale orașului si regiunii
București a scos însă la iveală și o serie
de lipsuri în ceea ce privește pregătirea
profesională a viitorilor învățători. S-a a-
rătat. de pildă, că mulți elevi dau do-
vadă. cu prilejul lecțiilor, de serioase la-
cune în cunoștințele lor. Numeroși elevi
au un limbai sărac, fac greșeli în
explicarea cuvintelor din text, în fo-
losirea anumitor expresii, fac dhiar
greșeli gramaticale. Foarte frecvente
Răspundem la întrebările cititorilor
Cum trebuie să controleze directorul munca diriginților
(întrebare pusă de tov. Ion. Flu-
ture, profesor la școala mixtă de 7
ani din comuna Pesac, raionul Sin-
nicolau — regiunea Arad)
Ln munca de conducere a școlii, direc-
torul primește un sprijin însemnat din
partea diriginților. Dirigintele are grijă de
toate problemele instructiv-educative tale
clasei, răspunde de realizarea educației
comuniste a elevilor din clasa sa prim toa-
te formele de activitate din scoală și din
aforă de scoală. Ca cel mai apropiat cola
borator al directorului. în calitatea lui de
conducător al clasei, dirigintele duce el
însuși o muncă de coordonare a activității
tuturor profesorilor care lucrează cu colec-
tivul de elevi al clasei sale. Directorul tre-
buie să vegheze ca munca diriginților să
fie bine îndeplinită. îndrumarea și contro
Hui activității diriginților este o sarcină
importantă a directorului.
Pe ce căi pocite să îndrumeze și să con-
troleze directorul munca diriginților ?
încă din momentul cînd îi încredințează
conducerea unei clase, directorul are dato-
ria să-l arate dirigintelui, în linii mari,
ce probleme are de rezolvat la clasa res
pectivă. cum trebuie să desfășoare munca
educativă tn mijlocul elevilor și cum să
colaboreze cu colectivul de profesori, Apoi,
cu prileiul întocmirii planu'ui de muncă,
directorul trebui^ să-i daa dirgintelui în-
drumar* concrete cu privire ’a sarcini'? pe
care trebuie să le aibă în vedere. aiutmdu-l
să treacă în plan toate problemele princi-
pale ale muncii cu clasa respectivă. Proce-
dează greșit acei directori care consideră
— Iar consiliu pe-
dagogic ! Iar am
să fiu criticat 1
— Nu vă pier-
deți cu firea, tov
director, donr ati
mai fost criticat
si v-ati dovedit
rezistent:	n-ati
luat nici < măsură
pentru lichidarea
lipsurilor...
sînt greșelile elevilor mal ales în pre-
darea lecțiilor de aritmetică, de geo-
grafie și științele naturii. Unele din
lecțiile desfășurate de elevi sînt searbede
si plictisitoare datorită sărăciei conținu-
tului lor și folosirii nepricepute a mate-
rialului didactic. Multe dintre elevele șco-
lii pedagogice de educatoare, de exemplu,
nu reușesc să îmbine elementul joc cu
elementul instructiv. Ele folosesc un ton
prea didactic, pun întrebări neclare. între-
buințează cuvinte care depășesc puterea
de înțelegere a copiilor.
Aceste lipsuri se explică atit prin exi-
gența slabă a unor profesori față de cu-
noștințele elevilor, cît și prin anumite de-
ficiente ce mai există încă în desfășura-
rea practicii pedagogice. La consfătuire a
fost criticată cu asprime atitudinea ace-
lor profesori metodiști care dau elevilor
subiecte pentru lecții doar cu o zi înainte
de predare, sau care le permit să se pre-
zinte la consultatii fără a se pregăti an-
terior, precum si atitudinea acelor profe-
sori metodiști care manifestă indulgentă
in aprecierea practicii pedagogice a ele-
vilor.
Atît referatul cît și discuțiile purtate la
consfătuire au arătat de asemenea că
multi profesori metodiști nu țin seama, în
consultațiile pe care le dau, de anul din
care face parie elevul, de etapa de muncă
respectivă. Analiza lecțiilor desfășurate de
elevi se referă de cele mai multe ori nu-
mai la conținutul lecției si la metodele și
procedeele de predare, negliiînd total fun-
damentarea pedagogică și psihologică a
lecției, măsura în care ea contribuie sau
nu la realizarea educației comuniste a co-
piilor.
Luînd cuvîntul la consfătuire, tovarășa
Maria Sîrbu. profesoară de pedagogie la
școala pedagogică de educatoare, a ară
tat greutățile pe care le întîmpină cadre-
le didactice în pregătirea viitoarelor edu-
catoare din cauza lipsei unei linii meto-
dice unice în ndrumarea pedagogică a
elevelor școlii. Adeseori indicațiile pe care
le primesc elevele de la profesoare, de la
colectivul Facultății de pedagogie care
face practică la această școală și de la
educatoarele din instituțiile unde se des-
fășoară practica sînt contradictorii.
Lucrările consfătuirii au arătat că cele
mai multe lipsuri în pregătirea practică
a viitoarelor cadre didactice se datoresc
insuficientei coordonări și cuprinderi de
către conducătorii practicii a multiplelor
aspecte ale acesteia. Este necesar ca pe
viitor să se acorde mai multă atenție în-
drumării profesorilor metodiști, a învăță
torilor si educatoarelor, atît în ce privește
aprecierea practicii pedagogice cît și buna
desfășurare a criticii lecțiilor. Trebuie de
asemenea să fie aplicate în viată propu-
nerile făcute de participantii la consfătuire
pentru îmbunătățirea muncii!: responsa-
bilii cu practica pedagogică din școlile pe-
dagogice să organizeze în cadrul muncii
metodice din scoală discuții cu teme pe-
dagogice, să se introducă în tematica con-
siliilor pedagogice subiecte pedagogice le
gate direct de practica pedagogică etc.
Concentrîndu-și eforturile în lupta Pen-
tru asigurarea însușirii de către elevi a
unor cunoștințe temeinice Ia toate obiec-
tele de învățămînt, înarmîndu-i ew cu-
noașterea principiilor pedagogice și me-
todice, cadrele didadlde au datoria să
realizeze din ce în ce mai bine pregătirea
profesională a viitorilor învățători.
ELENA DOGARU
metodistă la cabinetul pedagogic al
Capitalei
că munca lor de îndrumare a activității
diriginților se rezumă doar la atît. Di-
rectorul trebuie să îndrume direct, zi de
zi, activitatea diriginților.
Diriginții vin să se consulte cu directo-
rul în problemele muncii lor și acesta
este un bun prilej să primească îndrumări
concrete din partea directorului. Directo-
rul are datoria să recomande diriginților
studierea unor materiale în legătură cu
munca de conducere a clasei șl să se inte-
reseze apoi de felul cum au fost studiate
aceste materiale, să organizeze chiar dis-
curtii ou diriginții pe marginea lor.
Dar pentru ca directorul să poată da
îndrumări bune dirigintelui, trebuie să cu-
noască bine el însuși colectivul de elevi
și problemele pe care le ridică buna des-
fășurare a procesului instructiv-educativ
la clasa respectivă. Numai astfel poate a-
precia el munca diriginților. poate să con-
ducă concret activitatea educativă a aces-
tora. Sînt școli în care directorii își no-
tează ca si diriginții. în caiete speciale,
diverse observații cu privire la elevi. Aces-
te însemnări se îmbogățesc cu prileiul a-
sistentel la lecții, al discuțiilor individuale
cu elevii, al observațiilor pe care le comu-
nică profesorii, al consultării catalogului
etc. Desigur, nu e ușor pentru un d:rec-
tor să facă astfel de însemnări cu privire
la toți elevii din școală. Dar sînt elevi care
pun probleme educative deosebite. Pe aceș;
fia e bine să-i cunoască mai îndeaproape și
directorul, pentru ca să-l poată îndruma
pe diriginte în buna lor educare. De ase-
menea directorii not să-și facă însemnări
privitoare la nivelul de pregătire al unei
Coiful metodic al școlii
Activitatea pe care o desfășoară ca-
drele didactice din comuna Dobroteasa,
raionul! Călărași, U colțul metodic ai
școlii contribuie mult la îmbunătățirea
muncii lor instructiv-educatlve.
La Colțul metodic sînt expuse planuri
calendaristice, planuri de lecții, lucrări de
control ale elevitor precum și un bogat
material didactic lucrat de învățători și
profesori împreună cu elevii lor.
In cadrul colțuliuii metodic se expun lu-
nar referate privitoare la problemele
muncii didactice și educative. Astfel, au
constituit un ajutor însemnat pentru ca-
drele didactice referatele despre „Munca
independentă a elevilor", „Folosirea ma-
terialului didactic-intuitiv", „Metode pen-
tru rezolvarea probleme'or de aritmoiică",
..Ajutorarea e'evitor rămași în urmă la în-
vățătură", „Legătura școlii cu familia"
Studenții își consolidează cunoștințele
de limba rusă
Catedra de limba rusă de la Institutul
de artă teatrală și cinematografică din
Budurești, avînd în vedere specificul fa-
cultăților pe care le cuprinde, folosește
în predare și texte de specialltm* —
despre procesul creației actoricești, des-
pre scenarii, despre munca regizorului in
realizarea filmelor etc. In afară de aceas-
ta, sub conducerea catedrei unii stodenți
au pus în scenă, în limba rusă, fragmente
din piesa „Pescărușul" de A P. Cehov.
Acesta este un bun mijloc cu aju-
torul căruia studenții se familiarizează cu
expresiile rusești. își îmbogățesc vocabu-
larul, învață să folosească bine accentul
consotidîndu-și cunoștințele căpătate la
curs
ALECU CROITORI!
Pentru lichidarea
neștimței de carte
Pentru a intensifica îndrumarea și con-
trolul muncii de lichidare a neștiinței de
carte, secția de învătămint a raionu.ui
Sighișoara a organizat brigăzi formate
din cadre didactice care s-au deplasat
în diferite comune din raion, cercetînd
activitatea învățătorilor și profesorilor la
cursurile de alfabetizare.
Brigăzile au constatat că în majorita-
tea comunelor din raion directorii de
școli, învățătorii și profesorii acordă un
intere® deosebit acestei activități obștești.
Astfel lucrează, de exemplu, cadrele di-
dactice din comuna Hoghilag. care apli-
că în munca lor îndrumările orgar'za-
ției de partid și primesc ajutorul sfaiTlui
popular si al organizațiilor de masă
Bune rezultate în munca de alfabetizare
au obținut și cadrele didactice de la șco-
lile din comunele: Apold, Gris, Daneș,
etc-
Lucrurile nu stau însă peste tot 1a fel
In comuna Lasiea sau în orașul Dum-
brăveni. de pildă, directorii, profesorii și
învățătorii nu înțeleg răspunderea pe
care o au în acțiunea de lichidare a ne-
știintei de carte, căutind să se achite for-
mal de această sarcină.
In satul Florești, două învățătoare ti-
nere care lucrează la cursurile de alfa-
betizare sînt lăsate să se descurce cum
pot, fără aiutor și îndrumare din par-
tea profesorilor și învățătorilor cu expe-
riență și a sfatului popular.
Pe baza constatărilor brigăzii, secția
de învățămînt a raionului Sighișoara tre-
buie să ia măsurile necesare pentru îm-
bunătățirea muncii
științei de carte.
de lichidare a ne-
ION CRAC.UJN
corespondent
clase întregi, la toate materiile, sau numai
la anumite materii. Directorii ajung să
cunoască elevii mai îndeaproape și citind
cu regularitate însemnările pe care le fac
profesorii zilnic, în caietele de clasă
La îndemîna directorului stau numeroa-
se căi prin care poate să ia cunoștință de
felul cum muncește dirigintele. De exemplu
constituie un mijloc bun de control dările
de seamă periodice, pe care le prezintă di-
riginții în fata directorului școlii despre
felul cum s-a desfășurat munca în clasa
lor în etapa încheiată. In afară de aceasta
directorul discută cu diriginții la stîrșitul
fiecărui pătrar problemele muncii educati-
ve. Cu acest prilej el verifică munca diri-
ginților, apreciază măsurile luate in anu-
mite situații și dă directive pentru activi-
tatea viitoare. Participarea directorului la
orele educative, la ședințele organizate de
diriginți cu părinții elevilor, precum și la
ședințele diriginților din școală sînt. de a-
semenea, căi hume de control și îndrumare
a muncii diriginților.
Desigur, experiența școlilor poate să
ducă la descoperirea unor mijloace cît mai
variate de legătură a directorului cu diri-
ginții Este necesar însă ca toate acestemii-
toace să fie folosite cu perseverență de
către director, care nu Irebue să uite nici
o clipă că buna desfășurare a procesului
Instructiv-educativ, linia unică, iustă în
munca educativă, deninde țn mare măsură
de crearea în școală a unui colectiv puter-
nic de diriginți bine pregătiți, înarmați cu
temeinice cunoștințe pedagogice, care să
dovedească o grijă neîntreruptă pentru rea.
Uzarea educației comuniste a elevilor.
Cu ajutorul părinților
Comitetele de părinți de pe lîngă șdo
Iile din orașul Cîmpina desfășoară o ac-
tivitate susținută, organizînd acțiuni pen-
tru îmbunătățirea condițiilor materiale în
care se desfășoară munca instructiv-edu-
cativă, pentru îndeplinirea planului de
școlarizare și de alfabetizare etc.
De pildă, comitetul de părinți de pe lîn-
gă școala de 7 ani din cartierul Slobozia
a contribuit la lucrările de introducere
în șdoală a instalației de încălzire eu
gaze, la repararea mobilierului școlar
etc. Comitetul de părinți de pe lîngă
școala nr. 2 de fete a ajutat la desfășu-
rarea lucrărilor de reparații în interiorul
și exteriorul școlii. La școala de 10 ani
nr. 1 s-a amenajat, cu ajutorul părinților,
un laborator de chimie, s-a reparat sera
școlii etc. Realizări însemnate s-au obți-
nut, prin contribuția părinților, și la
școala nr. 1 de băieți, ca și la școlile din
cartierele Cîmpinița și Broaște.
MARIA CONSTANTINESCU
Corespondentă
Ce experiențe organizez în predarea temei
,,Inducția electromagnetică11
Inducția electromagnetică se predă în
clasa a Vil-a. Elevii revin mai adine a-
supra ei în clasa a X-a. Cunoașterea te-
meinică a acestui capitol a-1 fizicii are o
deosebită importanță, deoarece e! se re-
feră la mijlocul principal de producere a
curentului electric- Pe baza inducție; elec-
tromagnetice șe construiesc generatoa-
rele de curent continuu și alternativ,
transformatoarele.
Predarea cunoștințelor despre inducția
electromagnetică trebuie să fie bine înlăn-
țuită în șirul temelor privitoare ’.a feno
menete electromagnetice, să fie axată pe
o serie de experiențe ușor de realizat. De
aceea, înainte de a trece la experiențele
de inducție, trebuie să repetăm cu elevii
cuncșt nțele de bază a'e capito ului ante-
rior, privitor la electromagnetism. Insis-
tăm mai ales asupra următoarelor ches-
tiuni • curentul electric generează în ju-
rul său un cimp magnetic ; la rîndul său,
cîmpul magnetic deviază un curent mo-
bil ; curonUî electrici interacționează în-
tre ei prin cîmpurile tor magnetice. Por-
nind de la aceste cunoștințe, 'putem for-
mula întrebarea : dacă un curent electric
creează în jur un o!mp magnetic, nu s-ar
putea ca reciproc, un emo magnetic să
producă La rmdul său curent electric ?
Predarea capilșiirtu: „Inducția electromag-
netică” dă elevitor* posibilitatea să gă-
sească tocmai răspunsul la această între-
bare pe cale experiment-i’ă si să cunoas-
că ’.egile acestui fenomen.
Vo arăta ce experiențe organizez eu în
predarea acestui capitol pentru a aima
elevii să-și însușească temeinic . cu-
noștințele cerute de programa șco.ară.
Folosesc în a-
cest scop, atit a-
parate trimise șco-
lii noastre de Mi-
nisterul Invăță-
nîntului cît si une-
le aparate și mate
riale procurate cu
mii toace	locale:
bobină pentru in-
ducție, galvano-
metru sau voltanr
permetru. ' trans
formator școlar,
becuri pentru lan-
ternă de buzunar,
sirmă de legă-
tură. Tot pentru
aceste experiențe
voi mai confecțio-
na împreună cu
elevele un cadru de 30—50 spire din ste-
mă de sonerie și un inel de aluminiu, tă-
iiat dintr-o țeava I inelul e prevăzut cu
două găuri prin care șe trede o ață, pen-
tru a-1 putea suspenda de o bară.
Voi împărți experiențele în două gru-
pe, după cum cîmpul magnetic FI este
produs de un magnet sau de un curent
electric. Prima serie de experiențe le va
a-răta eeviior cum se produce inducția
electromagnetică si care este cauza ei.
Mai iutii, voi realiza un circuit din bobina
secundară de la aparatul pentru inducție
și dm galvanometru. Ln lips>a acestei bo-
bine șe poate folosi o bobină de la trans-
formator sau un cadru dreptunghiular fă-
cut de noi, din 30—50 spire de sirmă de
sonerie. Vo: introduce si voi scorie un pol
al unui magnet în interiorul bobinei. AcuJ
galvamimetrului vs devia într-un sens ta
introducere și în sens contrar la scoate-
rea magnetului. Deci. în bobină vor apare
forțe electromotoare care vor da naștere
la curenti Dacă magnetul rămîne in bo-
bină, nu se produce curent. Voi repeta
experiența, finind magnetul fix și miș'-înd
bobina; rezultatul va fi același ca la prima
experiență. Voi repeta din nou experien-
ța, finind magnetul fix tn bobină și miș-
cîndu-le odată pe amîndouă Acul nu va
devia, deci nu se va naște curent. Din a-
ceste experiențe elevi* vor trage conclu-
zia : cauza producerii forței electromo.
toare de inducție nu este nici mișcarea
magnetu’ui însuși, nici mișcarea bobinei
față de magnet sau invers. In aceste con-
diții variază fluxul magnetic care trece
prin suprafața închisă de circuitul bobi-
nei. Deci, cauza fenomenului de induc-
ție electromagnetică este variația fluxu-
Despre folosirea caietelor cu liniatură specială
Una din problemele dezbătute cu mult
interes în cadrul consfătuirilor rafonale
din ianuarie ale cadrelor didactice a
fost problema înarmării elevilor din cla-
sele I — IV cu deprinderi de scriere co-
rectă. învățătorii au subliniat importanța
deosebită pe care o are in această pri-
vință folosirea iustă a caietelor cu linia-
tură specială. De exemplu, la consfătui-
rea cadrelor didactice din raionul Tu-
dor Vladimirescu din București au fost
apreciate în mod deosebit rezultatele
frumoase obținute de învățătorii de la
școlile de 7 ani nr- 96 de băieți șl nr.
70 de fete, ca și de învățătoarele de la
școala medie nr. 16 de fete, care folosesc
în mod just caietele cu liniatură specia-
lă. Elevii claselor I—IV de la aceste
școli scriu îngriiit; curat, fără pete sau
ștersături. Fiecare pagină se caracteri-
zează prin ordine și simetrie în fixarea
marginei, în scrierea literelor, în menți-
nerea distanței dintre cuvinte. învățăto-
rii care lucrează la aceste școli au fă-
cut cu copiii numeroase exerciții pentru
mlădiere^ degetelor, pentru a le forma
îndemmarea necesară executării corecte
a literelor, pentru a le dezvolta precizia
în scrierea elementelor grafice din care
se compune fiecare literă. Ei au cerut
cu perseverentă copiilor să respecte toate
regulile care duc la însușirea unei scri-
eri corecte: poziția corpului, caietului și
tocului, respectarea rețelei grafice din
caiet etc.
Grija permanentă a acestor învățători
pentru formarea scrierii corecte a elevi-
lor se reflectă și în observațiile pe care
le fac pe marginea caietelor ; „Scrie co-
rect literele v, p“; „Respectă spațiile";
„Acum scrii corect litera B“ etc.
Deși un număr mare de învățători au
înțeles importanta deosebită pe care o
are folosirea caietelor cu liniatură spe-
cială pentru formarea unei scrieri corec-
te a elevilor, mai sînt însă numeroase
cazuri cînd caietele nu sînt folosite în
mod just sau chiar nu sînt folosite de-
loc.
De multe ori, elevii aceleiași clase fo-
losesc caiete diferite. De exemplu, în
clasa a Ii-a a scolii de 7 ani nr. 100
din București, condusă de tovarășa Chi-
rită. o parte din elevi folosesc caietul
nr. 1. altă parte caietul nr. 2, alta caie-
tul nr. 3 și restul caiete dictando. Deși
scrisul acestor copii este neglijent, cu
multe greșeli, în cuprinsul caietelor nu
se găsește nici o observație a tovarășei
învățătoare.
Si acolo unde se folosesc de către tot!
lui magnetic. Voi întări această concluzie
printr-o experiență în care și bobina Șț
magnetul vor fi fixe. Pentru aceasta, voi
apropia sau voi depărta o bucată de fier
de magnetul așezat în bobină- Acul
galvanometrului va devia. Cauza ? Nu
mișcarea mecanică produce forța electro-
motoare de inducție, ci variația cîmpului
fiS- 2
magnetic îmbrățișat de bobină. Proce-
dând in fe'ul acesta, voi da e.evilor posi-
bilitatea să înțeleagă bine producerea fe-
nomenului.
Im al doilea grup de exiperiențe, cîmpul
magnetic nu va mai fi produs de un, mag-
net, ci de curentul care va trece prin bo-
bina primară a aparatului Voi așeza bo-
bina primară (a aparatului de inducție)
în circuitul unui generator de curent con-
tinuu (redresor, acumulator, baterie) le-
gînd în serie și un reostat R (de ex. re-
ostaful cu manetă) și un întrerupător K-
Bobina secundară va fi legată ta gaiva-
nometru (fig. 1). Voi repeta toate expe:
riențele de mai sus și voi obține aceleași
rezultate Elevii vor putea trage concluzia
că nu prezența magnetului este cauza
producerii inducției, ci variația fluxului
magnetic inductor.
Alte experiențe 'e voi putea face ușor
și cu rezultate mai puternice, utitizlnd
bobinele transformatorului, cum șe vede
în figura 2. Bornele 12 v ale bobinei no-
tată S se leagă direct de 4 v la redresor,
iar bornele 220 v ale bobinei notată P
la galvanometru. Voi așeza bobinele în
miezul de fier a'l transformatorului. Voi
folosi bobina S ca bobină primară si bo-
bina P ca bobină secundară. Voi cere ele;
vifor să scoată și să introducă bobina S
pe miezul de fier. Vor observa că se pro-
duc curenți de inducție. Pentru a pro-
duce un tlux mai puternic, vom repeta
experiența așezînd armătura transforma-
torului în diagonală pe miezul de fier,
pentru că altfel curentul indus e prea pu-
ternic și strică galvanometruil După ce
vom stabili care e cauza care generează
curenții de inducție, voi pune întrebarea:
numai or in apropierea si depărtarea bo-
binei se poate produce variația fluxului
magnet’c îmbrățișat de curent? Gu aju-
torul elevitor voi scoate concluzia că se
noate produce această variație și prin sta-
bilirea sau întreruperea circuitului din bo-
bina primară, precum si prin variația in-
tensității curentului primar.
Voi repeta împreună cu elevii experien-
țele oglindite în
figuriile 1 și 2, sta-
bilind sau între-
rupînd circuitul
cu întrerupătorul
K. Se vor produce
curenti induși.
Vom repeta ace-
leași experiențe,
variind intensita-
tea curentului din
circuitul primar,
mărind sau mic-
șorînd rezistența
reostatului. Se
vor produce cu-
fig- 3	ren fi induși. Voi
ajunge astfel cu
elevii la concluzia finala : forța electro-
motoare indusă este produsă de va-
riația fluxului magnetic, indiferent de
modul cum se produce această variație.
Toate aceste experiențe îi vor ajuta pe
elevi să cunoască cauza fenomenului de
inducție electrostatică Dar, care sînt le-
gile fenomenului ? Care sînt durata, mă-
rimea șl sensul forțe! electromotoare in-
duse ? Pentru a le demonstra durata cu-
rențitor induși, voi arata oe elevi să ob-
serve că fenomenul durează numai atit
cît durează variația fluxului inductor, a-
dlcă mișcarea bobinei sau magnetului, în-
elevii clasei caietele indicate, se întîl-
nesc de multe ori greșeli necorec.tate de
învățători: litere scrise în diverse mă-
rimi, cu o poziție oînd verticală, cînd
înclinată spre stînga. Aceasta dovedește
că unii învățători au acceptat în mod for-
mal folosirea caietelor cu liniatură spe-
cială, nu le-au studiat din punct de ve-
dere a! utilității lor pedagogice, nu și-au
pus problema în ce măsură aiută copiii
dîndu-le în mină astfel de caiete-
O lipsă frecventă în formarea deprin-
derilor de scriere corectă ale elevilor,
este și tendința pe care o au unele ca-
dre didactice de a trece prea repede de
la scrierea mai mare șl mai înceată la
scrierea măruntă și rapidă (de la folo-
sirea caietului nr. 1 la folosirea caietu-
tului nr. 2 și nr 3 în minimum de
t'mp). Este cu totul greșit a grăbi tre-
cerea la scrierea rapidă înainte ca elevii
să-și însușească temeinic deprinderile de
scriere corectă și precisă a literelor. De
aceea s-au si dat indicații ca predarea
scrierii rapide să se facă la clasele mai
mari.
Tuturor învățătorilor trebuie să le fie
clar faptul că introducerea caietelor cu
liniatură specială nu s-a făcut la întîm-
p’are. Folosirea acestor caiete a fost ce-
rută de necesitatea de a se forma la e.-
levi deprinderi de scriere caligrafică-
Liniile și pătrățelele din aceste caiete, a-
iutînd la stabilirea direcției rîndurilor și
a proporțiilor elementelor literelor, ușu-
rează simțitor procesul însușirii scrierii.
Exigenta învățătorilor față, de scrierea
frumoasă și corectă a elevilor are o
mare imnort-antă pedanoaică. Formarea
unei scrieri corecte, caligrafice contribuie
în mare măsură la formarea deprinderii
elevului de a lucra cum trebuie, îl face
să devină exigent față de propria lui
muncă. In acest scop, învățătorul trebuie
să desfășoare o muncă perseverentă, cu
exigentă crescîndă. El trebuie să pretindă
elevului să respecte regulile elementare
în scrierea literelor și a cuvintelor, să tină
mereu seama de Indicațiile ilinlaturii ca-
ietului. Pedagogul nu trebuie să-i permită
elevului să șteargă des ceea ce a scris,
ci să-l obișnuiască să scrie literele si cu-
vintele cu atenție, cu precauție.
O scriere neglijentă și neciteată îngreu-
iază si ortografia elevului. Din cauză că
scriu neglijent, elevii fac de multe ori în
caietele lor greșeli de ortografie, des! în
realitate el știu cum trebuie scrise cu-
vintele respective-
Gri ia pentru formarea trneT serfer! co-
recte și frumoase trebuie să se manifes-
chiderea sau deschiderea circuitului prl*
mar, variația intensității circuituiui pri*
mar etc. Curenții induși sint curenti mo-
mentani.
Voi stabili apoi legea care dă mărimea
forței electromotoare induse Voi repeta
cu elevii cîteva din experiențele precedente,
slimulindu-i să observe că dacă mișcă-
rile sînt mai repezi, deviația acului la .al*
vanometru este mai mare, deci forța e.eo
tromotoare indusă este mai mare. Deci e
(forța electromotoare) este invers pro-
porțională cu timpul in care variază flu-
xul magnetic inductor. Vom repeta expe-
riența reprezentata în fig. 2, utilizind ne
rînd bornele 4 v, 8 v și 12 v ale bobinei
S. Elevi; vor constata că deviația acu’ui
la galvanometru este din ce în ce mal
mare. Deci forța electromotoare crește
cu numărul spirelor.
Din rezultatele acestor două experiențe
vom putea deduce formula matematică:
forța electromotoare indusă este pronor-
t ona'.ă cu viteza de variație a fluxului
magnetic inductor care trece orin supra-
fața limitată de circuit. Nu voi putea să
motivez experimental elevitor valoarea
coeficientului de proporționalitate 10-8, ci
prin transformarea unităților de măsură.
Pentru a le face cunoscută elevilor
legea lui Lenz și a-l aiuta să înțeleagă a-
plica-rea ei în diferite cazuri, voi organiza
următoarea experiență : voi așeza orizon-
tal bobina S a transformatorului, avînd
în interiorul ei o vergea groasă de fer
(fig. 3). Voi vîrî oe aceeași vergea de
fier un inel de aluminiu suspendat prm-
tr-tm fir de un suport. La închiderea cir-
cuitului prin K. inelul va fi respms La
deschiderea circuitului, inelul va fi atras
spre bobmă. Aceasta va dovedi că prin
variația fluxului hgbinei se produce în
ine! un curent indus, de sens contrar la
Închidere (curenții s-au respins) și de a-
celași sens la deschidere (curenții s-au a-i
tras). Vom deduce legea lui Lenz: sensul
curentului indus este în așa fel incit prin
fluxul la care dă naștere se opune varia-
ției fluxului inductor.
După ce vom studia inducția electro-
magnetică. vom trece la studiul fenomenu-
lui de autoinductie. Autonducția este in-
ducția care are loc în însuși curentul bo-
bmei, cînd variază curentul care trece
prin ea. Fenomenul se poate demonstra
ușor. Pe miezul transformatorului voi mine
bobina S și voi închide circuitul magne-
tic cu armătura (astfel cîmpul magnetic
va fi foarte puternic), și voi lega cele două
becuri L, și L, în circuitul arătat în fi-
gura nr. 4. Li și L? sînt două becuri de
baterie de buzunar. La închiderea între-
rupătorului K, elevii vor constata că Lt
se va aprinde mai tîrziu decît Lo. Care
este cauza ? Intensitatea curentului din
Lj ajunge mai tîrziu la vatoarea normală,
din cauza curentului de autoinductie din
bobină, care are sens contrar și îl scade.
In același montai, voi scoate din circuit
pe Lo care scurtcircuitează bobina S. La
deschiderea circuitului, cînd voi ridica în-
trerupătorul K. elevii vor observa că be-
cul L, își întărește luminozitatea din cau-
ză că la deschidere curentul de aiitoinduc-
tie este de același sens cu curentul din
bobină și îl întărește.
Predond caoitolu1 ..inducția eleotromag;
netică" pe baza acestor experiențe, voi
nutea aiuta elevii să înțeleagă bme, atît
fenomenul cît și legile fo virtutea cărora
se desfășoară. O importantă de-'sebită are
nu numai real’znrea expert-ntelor. c’ sf
scoaterea concluziilor esentia^- care să
contureze clar fenomenul to inducție
eleotromagneVcă
ANGELA NEGULESCU
profesoară la scon'a medie de tete
■nr. 15 din București
te în mod permanent. învățător!!
trebuie să dea o deosebită atenție me-
todelor folosite în predarea scrierii, res-
pectării cerințelor igienice în timpul scri-
sului. să caute cu perseverență cauza gre-
șelilor, spre a le înlătura la vreme. In
același timp, este necesar ca elevii șă fie
obișnuiti să aibă o poziție corectă la scris,
să țină caietul și tocul asa ca să vadă
bine, să mînuiască tocul cu ușurință. In-
vătătorui nu trebuie să se mulțumească
numai cu explicațiile date în această pri-
vință la primele lecții. El are datoria să
controleze continuu poziția la scris a co-
piilor, felul cum tin caietul și tocul.
învățătorul nu trebuie să uite că însu-
șirea scrierii de către copii constituie în
mare măsură un act de imitație, că tot
ce scrie el însuși pe tablă sau oe caietele
elevilor, în special în primii ani de scoală,,
constituie modelul pe care elevii îl ur-
mează în scrisul lor- De aceea, este ne-
cesar ca la fiecare lecție de scriere ta-
bla să fie liniată din vreme cu aceeași li-
niatură care se găsește în caietele elevi-
lor, iar scrisul învățătorului să constituie
intr-adevăr un model de scriere corectă,
clară, citeață, cal grafică. Practica școli-
lor elementare arată că dacă învățătorul
nu scrie pînă la sfîrșitul rîndului sau nu
respecta distanta dintre cuvinte, nici co*
piii nu fac acest lucru. Greșelile învăță-
torului la scris se reflectă din plin în
scrisul elewlor săi: litere sorise greșit,
cuvinte înghesuite, directii variate pe
aceeași pagină.
O influentă negativă are asupra elevi-
lor și corectarea neglijentă a caietelor.
Controlul și corectarea caietelor trebuie să
aibă în vedere tot ce poate influenta a-
supra formării unei scrieri corecte, citefe,'
clare, frumoase si anume: uniformitatea
înclinării elementelor, literelor, a formei
literelor și a legăturii dintre ele, distanta
dintre cuvinte etc.
Cerințele pedagogilor cu privire la for-
marea ser ier ii. corecte, caligrafice a ele-
vilor nu trebuie să se rezume numai la
lucrările efectuate în clasă, ci trebuie să
se manifeste fată de toate 'lucrările scrise
de aceștia, fată de notițele lor. Elevul tre-'
bule să fie convins că învățătorul său
nu-1 permi-te să scrie niciodată neglijent,
dezordonat.
Folosirea caietelor cu liniatură specială
constituie un miiloc important pentru for-
marea deprinderii elevitor de a scrie în*
totdeauna corect' si îngriiit.
CORNELIA PRICHEA
Paf. 4-a
GAZETA INVATAMINTULUI
Forțele păcii sînt invincibile
Raportul Iul V. M. Molotov cu privire la
situația internațională șl politica externă a
guvernului U.R.S.S., prezentat la sesiunea
Sovietului Suprem al UR.S.S., a fost primit
cu un deosebit interes nu numai de oamenii
sovietici oi și de toate celelalte popoare ale
lagărului socialismului și democrației, precum
și de oamenii cinstiți din toate țările lumii.
Document de o mare valoare teoretică Și
pratică, raportul tovarășului Molotov face o
amplă și temeinică analiză a situației inter-
naționale, a raportului de forțe existent în
lumea contemporană și a celor două linii
existente în politica internațională.
La începutul raportului, V. M. Molotov s-a
referit la schimbările radicale petrecute în
situație internațională în cei zece ani care
au trecut de la terminarea celui de al doilea
război mondial. Cel mai important rezultat
el celui de al doilea război mondial — a
subliniat V. M. Molotov — a fost consti-
tuirea, alături de lagărul mondial capitalist,
a lagărului mondial al socialismului și
democrației, în frunte cu U.R.S.S., mai
bine zis în frunte cu Uniunea Sovietică
și Republica Populară Chineză. Lagărul
democrației și socialismului unește ur-
mătoarele 12 state: Uniunea Republicilor
Sovietice Socialiste, Republica Populară Chi-
neză, Republica Populară Polonă, Republica
Cehoslovacă, Republica Democrată Germană,
Republica Populară Ungară, Republica
Populară Romînă, Republica Populară Bul-
garia, Republica Populară Albania, Republi-
ca Populară Democrată Coreeană, Republica
Populară Mongolă, Republica Democrată
Vietnam.
Așa cum a precizat tovarășul Molotov, este
cu totul firesc că, datorită schimbărilor pe-
trecute în situația mondială, raportul de
forțe dintre sistemele sociale, îndeosebi in
ultimul deceniu, s-a schimbat hotărît în fa-
voarea socialismului. Pentru oricine judecă
obiectiv și nepărtinitor este limpede că, îm-
preună cu Uniunea Sovietică au părăsit în
mod hotărît calea capitalistă, pornind pe
calea reconstrucției și dezvoltării socialiste,
o serie de alte țări, și că nici una din aceste
țări nu va voi să meargă înapoi, să se în-
toarcă la capitalism.
Pentru raportul de forțe pe arena Interna-
țională este semnificativ că din întreaga
populație a Europei de aproximativ
600.000.000 oameni, circa jumătate s a și a-
lăturat ferm lagărului socialismului și de-
mocrației.
Transformări revoluționare de cea mal
mare importanță istorică s-au produs și în
Asia. Se știe că populația Asiei — de apro-
ximativ 1.400.000.000 oameni — reprezintă
mai mult de jumătate din întreaga populație a
lumii. Astăzi aproape jumătate din populația
Asiei trăiește în țări de democrație populară
care au părăsit lagărul capitalismului și
și-au pus drept țel construirea socialismului.
China, fosta semicolonie a imperialiștilor, a
devenit, sub conducerea partidului comunist,
o mare putere mondială. Transformări a-
dinei au început și în Coreea și în Vietnam.
O mare însemnătate Istorică o are faptul
că India a scuturat jugul colonia!. Alături
de India și-au scuturat regimul colonial In-
donezia și Birmania. Tovarășu] Molotov și-a
exprimat speranța că Pakistanul, Ceylonul
și alte popoare ale Asiei își vor găsi calea
spre o adevărată libertate națională și spre
renaștere economică.
Caracterizind apoi schimbările care s-au
produs în Orientul Apropiat și Mijlociu, în
Africa și în America, V. M. Molotov a spus
că în comparație cu perioada dinainte de. cel
de al doilea război mondial sa produs o
slăbire serioasă a pozițiilor capitalismului, a
claselor capitaliste și că aceste schimbări
s-au produs în favoarea socialismului, în
favoarea forțelor democratice și socialiste.
S-a adîncit în mod serios criza generată a
capitalismului, care a intrat intr-o nouă e-
tapă încă din timpul și ca rezultat al celui
de al doilea război mondial. Aceasta și-a gă-
sit expresia în faptul că alături de lagărul
capitalist mondial s-a format un nou lagăr
mondial — lagărul democrat. Cele două la-
găre politice eu și baza lor economică co-
respunzătoare. Astăzi nu mai există piața
mondială unică atotcuprinzătoare, ci două
p’ețe mondiale paralele, opuse una alteia.
Toate acestea dau o idee clară despre adîm
cirea serioasă a crizei generale a capitalis-
mului.
Clasele dominante din țările imperialismu-
lui nu vor să se împace cu situația creată.
Nesocotind voința popoarelor, milionarii și
miliardarii din S.U.A. ca și din Anglia și
alte țări imperialiste urzesc planuri deșarte,
aventuriste, de a aduce înapoi sub stăpîni-
rea capitalului toate țările care s-au smuls
din lanțurile Imperialismului. Acest lucru își
găsește confirmarea în politica externă pe
care o duc astăzi statele imperialiste și în
special S.U.A., Anglia și altele, politică de
pregătire a unui nou război pentru restabili-
rea dominației mondiale a imiperia'ismului.
In capitolul intitulat „Două Unii în politica
internațională", tovarășul Molotov a arătat
că în zilele noastre se dă o luptă între două
linii diametral opuse ale politicii externe.
Apărînd interesele păcii și socialismului
Uniunea Sovietică urmărește în politica ei
externă micșorarea încordării în relațiile in-
ternaționale. Această linie politică externă
o apără și toate celelalte țări ale lagărului
democratic.
Liniei politice externe pașnice a Uniunii
Sovietice j se opune linia politică externă a
S.U.A,, care își găsește expresia în politica
,,de pe poziții de forță" al cărei caracter
agresiv este cu desăvîrșire evident.
V. M. Molotov a subliniat că în evenimen-
tele vieții internaționale, Uniunii Sovietice
îi revine un loc deosebit, un loc de cinste
în lupta activă pentru pace, împotriva ețîțl-
torilor la un nou război. Uniunea Sovietică
— principalul reazim al întăririi păcii și
prieteniei între popoare — consideră că sar-
cina sa principală este să întărească forțele
păcii și să contribuie la micșorarea încordă-
rii în relațiile internaționale.
Această linie a politicii externe sovietice
corespunde ce! mai bine intereselor menține-
rii și întăririi păcii și servește totodată la
demascarea planurilor agresive și uneltirilor
ațîțătorilor la război. Politica externă a
Uniunii. Sovietice se bucură de un sprijin
tot mai puternic în lagărul democratic și
în păturile democratice ale populației din
toate țările.
Cu totul altfel stau lucrurile în ceea ce
privește politica externă a S.U.A. Așa nu-
mita politică „de pe poziții de forță" își gă-
sește expresia In acțiunile provocatoare ale
S.U.A. în regiunea Taivanului și a altor
insule chineze, în încercările disperata de re-
militarizare a Germaniei occidentale, pe
baza acordurilor de la Paris, fn crearea de
diferite blocuri militaro-politice și grupări a-
gresive, în cursa înarmărilor, în pregătirea
războiului atomic.
Pe baza unor exemple grăitoare atît din
evenimentele anului trecut cît și din cele cu
totul recente, V. M. Molotov a arătat în chip
limpede că politica externă a S.U.A. duce nu
la micșorarea încordării internaționale ci,
dimpotrivă, la crearea unei primejdii pentru
menținerea păcii și la agravarea încordării în
relațiile internaționale. Arătînd poziția adop-
tată de reprezentanții S.U.A. le conferințele
de la Berlin și Geneve precum și imediat
după terminarea conferinței de la Geneva —
cînd Dulles, în scopul de a împiedica înde-
plinirea hotărîrilor conferinței de la Geneva,
a convocat propria sa conferință la Manilla
unde e fost semnat tratatul cu privire la
așazisa „apărare colectivă a Asiei de sud-
est“ (S.E.A.T.O.), tratat al cărui tăiș este
vădit îndreptat împotriva R. P. Chineze, to-
varășul Molotov a subliniat că în actualele
condiții, orice pas făcut în favoarea micșo-
rării încordării în relațiile internaționale în-
tîrnpină tot felul de obstacole din 'partea celor
mai agresive cercuri, interesate nu in mic-
șorarea încordării, ci în agravarea el. Mic-
șorarea încordării, a precizat tovarășul
Molotov, nu poate fi realizată altfel decît
printr-o luptă perseverentă împotriva forțe-
lor celor mai agresive, împotriva uneltirilor
lor și, prin urmare, această luptă nu numai
că nu trebuie slăbită, dar este chiar necesar
să fie continuată cu o și mai mare perseve-
rență, pricepere și consecvență.
V. M. Molotov a arătat că evenimentele
din regiunea Taivanului dovedesc noile în-
cercări ale forțelor agresive de a-și inten-
sifica activitatea și de a împiedica micșo-
rarea încordării în relațiile internaționale.
Noi considerăm problema Taivanului — a
spus tovarășul Molotov — drept o chestiune
internă a Chinei, iar acțiunile de cotropire
ale S.U.A. șj amenințările lor cu război le
considerăm drept o agresiune care trebuie
să fie condamnată în mod necondiționat de
Organizația Națiunilor Unite, dacă aceasta
pune preț pe prestigiul ei. Nu se mai poate
tolera situația ca pînă în prezent să nu fie
restabilite drepturile legitime ale R. P. Chi-
neze în O.N.U., din cauza împotrivirii S.U.A.
Statele Unite trebuie să-și retragă din Taivan
și strâmtoarea Taivanului toate forțele ar-
mate, inclusiv cele aeriene și maritime.
Atunci vor înceta operațiunile militare în
Extremul Orient și se va restabili pacea.
Referindu-se la situația din Europa tova-
rășul Molotov e arătat că ea nu poate fi
trecută pe planul al doilea. Este suficient să
cunoaștem acordurile de la Paris, ca să ne
dăm seama de gravitatea situației create în
Europa.
Deși de ta terminarea celui de al doilea
război mondial au trecut zece ani — timp
suficient pentru a se fi găsit căi și mijloace
concrete pentru rezolvarea problemei germane
— totuși problema Germaniei este și astăzi
nesoluționată. Incălcnd obligațiile interna-
ționale pe care și le-au asumat în vederea
asigurării dezvoltării Germaniei ca stat unit,
iubitor de pace și democrat, puterile occi-
dentale au apucat pe calea reînvierii mili-
tarismului german în Germania occidentală
și a includerii Germaniei occidentale în gru-
pările militare agresive ale statelor occiden-
tale. Atît proiectul „comunității defensive
europene" care a fost respins, cît și acordu-
rile de la Paris au fost menite să împingă
evenimentele pe această cale.
Cu toate că acordurile de 1a Paris se stre-
coară cu multă greutate prin parlamentele
europene și înfmpină o îndlrjită opoziție din
partea popoarelor, nu trebuie subapreciate
consecințele negative și de-a dreptul primej-
dioase ale acestor acorduri In cazul ratifică-
rii și aplicării lor.
Renunțarea la acordurile de le Paris șl rea-
lizarea unui acord coresnunzător între
Franța, Anglia, S.U.A. și U.R.S S. ar face
posibilă tinerea chiar în anul 1955 a unor
alegeri libere pe ’ntreaga Germanie, avînd
drept scop restabilirea unității Germaniei pe
baze pașnice și democratice.
In capitolul „Lupte Uniunii Sovietice pen-
tru pace, pentru asigurarea securității colec-
tive", V. M. Molotov a arătat că Uniunea
Sovietică duce o luptă consecventă pen'ru
pace, pentru asigurarea securității colective
în Europa. Proiectul sovietic al unui tratat cu
privire, la securitatea colectivă în Europa s-a
bucurat de sprijinul unui șir întreg de state
europene șl a st’rnit cel mai viu ecou în
toate țările, inclusiv în cele în care cercurile
guvernante <se străduiesc să treacă sub tă-
cere propuneri'e Uniunii Sovietice cu pri-
vire ta securitatea colectivă, iar adeseori de-
naturează chiar de-a dreptul sensul acestor
propuneri.
Guvernul sovietic s-a declarat gata să dis-
cute și alte propuneri cu privire la securitatea
colectivă în Europa și a propus în acest scop
convocarea unei conferințe pe întreaga Eu-
ropă și examinarea în cadrul acestei confe-
rințe atît a proiectului sovietic cît și a altor
eventuale propuneri în vederea asigurării
păcii și securității europene.
Guvernele statelor membre ale blocului At-
lanticului de nord au refuzat însă să parti-
cipe la o asemenea conferință declarînd că
le interesează numai tratatele la care aderă
doar statele „ce gîndesc 1a fel" cu membrii
blocului nord-atlantic. In felul acesta guver-
nele respective au dovedit că ele nici nu se
gîndesc la asigurarea păcii și-securității reale
în Europa șl că grupări'e lor militare au fost
create în .scopuri ostile Uniunii Sovietice șl
țărilor de democrație populară.
V. M. Molotov a relevat că întrucît potrivit
acordurilor de la Paris Germania occidentală
remilitarizată va intra atît în blocul nord-
attantic cît șl în Uniunea militară a Euro-
pei occidentale împreună cu Franța, Anglia,
Italia și alte cîteva state, în Europa se va
crea o situație nouă deoarece primejdia de
război va deveni mult mai mare. De acest
lucru nu pot să nu țină seama U.R.S.S. și
țările de democrație populară împotriva că-
rora sînt îndreptate acordurile de la Paris.
Poporul sovietic șl armata sa — a spus
tovarășul Molotov — iubesc sincer pacea
fiind totodată pătrunse de o profundă con-
știință și de hotărîrea de a-șl apăra cuceri-
rile socialiste. Dacă și înainte agresorul și-a
primit ceea ce I s-a cuvenit, el nu trebuie
să uite că forța Uniunii Sovietice a crescut
nemăsurat de mult șl că în armata sovietică,
din fiecare 100 de oameni 77 sînt comuniști și
comsomoliști. Iar comuniștii și comsomoliștii
știu cît se poate de bine cum trebuie apărate
cuceririle comunismului împotriva agreso-
rului.
In raportul tovarășului Molotov se arată
în chip limpede că dată fiind situație nouă
care se creează tn Europa, LIniunea Sovietică
și celelalte state iubitoare de pace nu vor
sta cu brațele încrucișate. Așa cum a arătat
conferința de la Moscova, țările iubitoare de
pace vor trebui să ja măsurile corespunzătoa-
re pentru întărirea continuă a securității lor
și pentru asigurarea păcii în Europa. Din
aceste măsuri fac parte în primul rînd pre-
gătirile pentru încheierea unui tratat de prie-
tenie, colaborare și asistență mutuală între
cele 8 țări participante la conferința de ta
Moscova. După cum a arătat tovarășul Mo-
lotov, pentru a nu pierde timp, în prezent
au loc consultările corespunzătoare. La noile
blocuri și grupări militare care se creează
împreună cu militarismul german, popoare!^
țărilor lagărului democratic vor răspunde prin
strîngerea continuă a rîndurilor lor, prin con-
tinua întărire a prieteniei lor, prin îmbunătă-
țirea colaborării dintre aceste țări, ș‘, acolo
unde ecest lucru este necesar, prin lărgirea
continuă a asistenței mutuale.
Tovarășul Molotov a arătat, de asemenea,
că printre măsurile pe care cele 8 țări parti-
cipante la conferința de la Moscova vor fi
nevoite să 1e ia în cazul instituirii unor gru-
pări militare vest-europene cu participarea
Germaniei occidentale remilitarizate, trebuie
menționată crearea unui comandament mili-
tar unic al celor 8 țări prietene. Această mă-
sură decurge din necesitatea de a se întări
capacitatea de apărare a Uniunii Sovietice șl
a celorlalte state europene iubitoare de pace,
în vederea oricăror eventualități și surprize.
Cînd vom crea comandamentul militar unic
al statelor europene iubitoare de pace — a
precizat V. M. Molotov -- este de presupus
că cercurile agresive se vor abține de la unel-
tiri aventuriste, vor fi mai potolite.
V. M. Molotov a arătat că potrivit politi-
cii ei externe, de menținere și întărire a
păcii, Uniunea Sovietică tinde spre înfăptui-
rea acelor măsuri, acelor hotărîri ș’ acorduri
cu alte țări, care corespund intereselor mic-
șorării încordării în relațiile internaționale.
Relațiile U.R.S.S. cu alte țâri suit determi-
nate în primul rînd, de gradul în care dez-
voltarea acestor relații poate servi intereselor
întăririi păcii, intereselor menținerii păcii,
respectîndu-se cu consecvență principiul nea-
mestecului în treburile interne ale altor state.
Vorbind despre relațiile dintre Uniunea So-
vietică și Statele Unite ale Americii, V. M.
Molotov a spus : Ar fi de dorit ca aceste re-
lații să fie mai bune. Este oare posibilă o
asemenea îmbunătățire a relațiilor dintre
U.R.S.S. și S.U.A. ? Ea este pe deplin posi-
bilă. Pentru aceasta este însă necesar ca nu
numai guvernul Uniunii Sovietice ci și gu-
vernul S.U.A. să tindă spre aceasta. V. M.
Molotov s-a referit apoi la dezvoltarea rela-
țiilor U.R.S.S. cu o serie întreagă de alte
țări, subliniind că atît cu țările mențio-
nate în acest raport cît și cu toate celelalte
state Uniunea Sovietică tinde să întrețină re-
lații care să contribuie la întărirea păcii ge-
nerale și a securității internaționale.
V. M. Molotov a arătat că Uniunea
Sovietică acordă o mare însemnătate regle-
mentării problemei austriace, problemei res-
tabilirii depline a independenței unei Austrii
democrate, în conformitate cu interesele
menținerii șl întăririi păcii în Europa.
In ceea ce privește relațiile dintre Uniunea
Sovietică și țările de democrație populară
V. M. Molotov a arătat că între aceste țări
s-a statornicit și se întărește din ce în ce
mai mult colaborarea prietenească in toate
domeniile — politic, ecopomic și cultural. A-
ceastă colaborare se întemeiază pe respec-
tarea consecventă a principiilor suveranității
și independenței naționale. Bineînțeles că, în
caz de nevoie, ea se extinde și asupra dome-
niului întăririi capacității de apărare a tutu-
ror acestor țări.
întrucît Uniunea Sovieti"ă apără cauza
păcii generale și inviolabilitatea principiilor
suveranității și independenței naționale a
popoarelor, indiferent de structura lor so-
cială, politica externă a statului sovietic se
bucură șl de sprijinul altor popoare și al altor
state mari și mici.
In ceea ce privește politica externă a S.U.A.
aceasta nu se bucură nici pe departe, nici
măcar în propria țară de un sprijin susținut.
Această politică, prin care se încearcă inti-
midarea popoarelor, costă scump poporul a-
merican și popoarele ale căror guverne ur-
mează docil S.U.A. și nu poate să aducă nimic
Statelor Unite pentru întărirea pozițiilor lor
în politica externă.
Tovarășul Molotov a arătat că în privința
șantajului atomic cercurile agresive ale
S.U.A. și-au greșit încăodată socotelile. Nu
de mult, e'e încă credeau că dispun de mo-
nopolul absolut al armei atomice. Oamenii
de știință, inginerii și tehnicienii sovietici
au obținut în termene scurte rezultate care
dovedesc posibilitățile extraordinare ale Sta-
tului Sovietic. Lucrurile au ajuns pînă acolo
îneît în producția armei cu hidrogen oamenii
sovietici au obținut un asemenea succes îneît
nu Uniunea Sovietică s-a dovedit a fl în
situația celui rămas în urmă, ci Statele
Unite a'e Americii.
Uniunea Sovietică propune Statelor Unite
să se ia la întrecere nu în producția de arme
atomice ci în folosirea energiei atomice în
scopuri pașnice. Tovarășul Molotov a arătat
că adversarii Uniunii Sovietice recurg ta a-
menințări și șantaj care nu pot intimida decît
pe cei cu nervii slabi și șovăelnici.
Guvernul sovietic — a spus tovarășul Mo-
lotov — consideră că cei care recurg la mij-
loace atît de ineficace față de poporul sovie-
tic vor da, fără îndoială, greș. Ei trebuie să
știe — a subliniat tovarășul Molotov — că,
dacă va fi cazul vom ști să ne apărăm.
Atrăgînd atenția că în ceea ce privește ra-
portul de forțe dintre U.R.S.S. și S.U A. si-
tuația a și fost pe deplin clarificată, superio-
ritatea Uniunii Sovietice fiind incontestabilă,
tovarășul Molotov a arătat că Uniunea Sovie-
tică consideră că acea parte care este în-
tr-adevăr sigură de forțele saile nu va fi
pentru război. Cei care sînt siguri de for-
țele lor, cei care sînt siguri de viitorul lor
n-au nevoie de război.
Orice aventură legată de dezlănțuirea unui
război mondial va sfîrșl inevitabil rău pen-
tru agresori. Nu „civilizația mondială" va
pieri, oricît ar suferi ea' de pe urma unei noi
agresiuni, ci acel sistem social de pe acum
putred, cu baza sa imperialistă îmbibată de
sînge, acel sistem al cărui sfîrșit se apropie
și care esle condamnat datorită caracterului
său agresiv și este repudiat pentru că exploa-
tează oamenii muncii și asuprește popoarele.
Politica externă a Uniunii Sovietice — ba-
zată pe principiile leniniste cu privire la
coexistența sistemelor sociale diferite — se
bucură de simpatia și sprijinul tuturor popoa-
relor 1 urli ii.
Poporul nostru aprobă din toată inima de-
clarațiile ministrului de Externe al U.R.S.S.,
apreciind raportul cu privire la situația in-
ternațională șl politica externă a guvernului
U.R.S S. ca o nouă și însemnată contribuție
la lupta pentru cauza păcii.
Declarația Sovietului Suprem
al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste
MOSCOVA 9 (Agerpres). — TASS transmite Declarația
Sovietului Suprem al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste:
Sovietul Suprem al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste
consideră de datoria lui să atragă atenția popoarelor și parla-
mentelor tuturor statelor asupra situației care se creează în
Europa, în Asia, precum și in alte regiuni ale lumii și care a-
gravează cu mult încordarea în relațiile internaționale și pri-
mejdia pentru securitatea popoarelor.
In Europa se creează grupări militare ale unor state în-
dreptate împotriva altor state europene. Se duce politica pri-
mejdioasă de refacere a militarismului german, care nu cu
multă vreme in urmă a dezlănțuit cel de al doilea război mon-
dial ce a adus popoarelor urgii fără seamăn.
Se creează primejdia ca Europa să devină arena unul nou
război. Un asemenea război se va transforma în mod inevitabil
într-un nou război mondial.
De asemenea, situația din Asia și din Extremul Orient nu
poate să nu trezească îngrijorare pentru destinele lumii. A nu
admite nici aici războiul, a apăra drepturile naționale ale po-
poarelor din Asia, independența și suveranitatea lor. este dato-
ria tuturor popoarelor.
Cursa înarmărilor și organizarea de baze militare pe teri-
torii străine, care însoțesc politica de creare de blocuri mili-
tare, continuă, agravind încordarea în relațiile dîntre state.
In taină față de popoare se pregătește un război atomic.
Procedîndu-se astfel, nu se ține seama de faptul că un război
atomic de exterminare ar aduce distrugeri imense și nenumă-
rate victime omenești, în deosebi in statele unde populația și
industria sînt extrem de concentrate pe teritorii mici.
Deși Organizația Națiunilor Unite a recunoscut ca Inadmi-
sibilă propaganda de război și a condamnat-o. în unele țări
răsună fără să întîmpine vreo ripostă, chemări fățișe si deșăn-
țate la un nou război, la folosirea armei atomice.
Toate acestea cer ca statele care năzuiesc spre menținerea
și consolidarea păcii, să-și sporească eforturile pentru atinge-
rea unor țeluri atît de înalte cum sînt crearea unui sistem de
securitate colectivă în Europa și înlăturarea amestecului străin
în treburile interne ale altor ponoare, ceea ce acum are o în-
semnătate deosebită pentru menținerea păcii in Extremul
Orient.
Uniunea Sovietică consideră că este necesar să se pună ca-
păt cursei înarmărilor. Este necesar să se rezolve fără întîrziere
problema reducerii generale a armamentelor și. în primul rind.
-----------------------------------------------
SPRIJINIM ȚĂRĂNIMEA MUNCITOARE IN OBȚINEREA A 10 000.000 TONE GRIU Șl PORUMB
Ne intensificăm munca obștească
Lupta pe care o desfășoară țărănimea mun-
citoare pentru a obține in acest an o recoltă
de 10.0U0.000 de tone de griu și porumb ne-a
însuflețit și pe noi, cadrele didactice. Noi
am hotărît să întărim munca de propagandă
a cunoștințelor agrotehnice in rîndurile ță-
ranilor muncitori și sa-i dăm un conținut
mai bogat.
De curînd, am ținut la cercul agrotehnic
lecții în legătură cu asolamentele și rotația
culturii, fo.osirea îngrășămintelor chimice și
pregătirea terenului pentru iusămințările de
primăvară. Ne-am propus să convingem c.t
mai mulți țărani muncitori să mărească su-
prafețele terenurilor pentru însămînțat, prin
lucrarea tuturor parcelelor nefolosite pină a-
curn.
Pentru a se obține o producție de 2.000 kg
boabe porumb la ha. este necesar să se a-
plice toate metodele de cultură prevăzute de
agrominim. Noi ne străduim să le arătăm
țăranilor muncitori care sint aceste metode
și cum trebuie aplicate. De exemplu, le-am
vorbit despre necesitatea îngrâșării ogoare-
lor. Ca urmare, țăranii muncitori Purice
Nicolaz, Dumitru Manole, Dumitrache Moi-
se și alții au cărat o sută de căruțe de gunoi
pe care l-au împrăștiat pe ogor. Mulți dintre
locuitorii comunei au executat arătura a-
dîncă cu tractorul închiriat de 1a S.M.T.
Ei s-au convins anul trecut că mușucoirea
porumbului aduce un mare prejudiciu recoltei,
deoarece dă apei posibilitatea să se scurgă
fără a pătrunde în pămînt și să crească ră-
dăcini adventive pe tulpina porumbului. In
anul acesta, țăranii muncitori își vor cul-
tiva tot porumbul în cuiburi așezate în pă-
trat și-l vor prăși de 3—4 ori, fără să 1 mu-
șuroiască.
In cutii frumos așezate pe pervazul feres-
trelor de la școală se pot vedea semințele
puse la germinație de către elevi. Rezulta-
tele obținute sînt de 96, 97 și 98%. Cu acest
prilej elevii au posibilitatea să facă și apli-
cații practice la științele naturii.
Intens'ificînd munca; noastră obștească,
vom lupta pentru întărirea contribuției pe
care o aducem 1a lupta pentru crearea unui
belșug de produse agricole.
FLOREA VLADOI
director al școlii de 7 ani din
comuna Plcșcoi, raionul Buzău
Să contribuim la
a însămînțărilor
Una din cele mai importante măsuri care
asigură obținerea unor recolte bogate este
însămînțarea ta timp a culturilor agricole.
Semănatul la timp, efectuat în condiții bune,
asigură în medie un spor de recoltă de 200-
300 kg. la hectar.
Pentru ca însămînț^rile de primăvară să
poată fi făcute la timpul cel mai potrivit,
pregătirile trebuie începute de pe acum. Pe
lîngă repararea mașinilor și uneltelor agri-
cole necesare pentru pregătirea solului și
semănatului, în luna aceasta trebuie să se
înceapă pregătirea semințelor care vor fi în-
sămînțate îndată ce vor sosi primele zile de
primăvară.
învățătorii și profesorii școlilor sătești,
care au datoria să ajute țărănimea munci-
toare în lupta ei pentru obținerea în anul a-
cesta a zece milioane tone grîu și porumb,
trebuie să intensifice munca 1or de răspîndire
a metodelor agrotehnice înaintate privitoare
la selecționarea șl tratarea semințelor, la
pregătirea solului etc.
Pentru semănat trebuie alese semințe de
cea mai bună calitate. Calitatea semințelor
în vederea însămințării lor se determină prin
indicii calitativi și anume: proveniența și
soiul, puritatea, facultatea germinativă, greu-
tatea absolută și volumetrică, umiditatea, sta-
rea sănătății, culoarea, luciul și mirosul.
Pentru semănat trebuie să alegem semințe,
sănătoase, care eu fost bine păstrate. Ele ur-
mează să fie curățate de impurități și tratate
împotriva dăunătorilor de natură vegetală.
Curățirea semințelor în vederea semănatului
are o foarte mare importanță deoarece ea
duce la creșterea unor indici calitativi im-
portanți, cum sînt: puritatea, greutatea ab-
solută și volumetrică, mărimea și omogeni-
tatea.
Puritatea se exprimă prin totalitatea boa-
belor întregi, sănătoase și capabile de a ger-
mina din sămînța respectivă. De exemplu,
95% puritate înseamnă că dintr-o 100 kg.
grîu numai 95 kg. sînt boabe curate, întregi,
sănătoase și capabile de a răsări. Pentru de-
terminarea purității se folosesc cantități mici
de semințe și anume: 5—10 g pentru semin
țele mici (mac, trifoi, lucerna etc.) : 100 g
pentru semințele mijlocii (grîu, orz, ovăz,
problema reducerii substanțiale a armamentelor statelor mari
Arma atomică și toate celelalte arme de exterminare în masă
trebuie interzise. înfăptuirea măsurilor corespunzătoare trebuie
asigurată printr-un control internațional eficient.
Sovietul Suprem al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste
acordă o însemnătate deosebită faptului ca relațiile dintre sta-
tele mari și mici să fie bazate pe principii Internaționale care
să corespundă intereselor dezvoltării unei colaborări prietenești
între popoare în condițiile unei vieți pașnice, liniștite. Este
necesar ca relațiile dintre state să se bazeze pe principiile ega-
lității, neamestecului în afacerile interne, neagresiunii și renun-
țării la încercările de încălcare a integrității teritoriale a altor
state, pe principiul respectării suveranității și independenței
naționale.
Respectarea acestor principii, care au șl fost puse la teme-
lia relațiilor cu alte țări de state ca Uniunea Sovietică. Repu-
blica Populară Chineză, India și o scrie de alte state, asigură
coexistenta pașnică a statelor, indiferent de orînduirea lor so-
cială și de stat.
Popoarele sînt vital interesate în întărirea păcii generale.
E1e au toată posibilitatea de a nu admite un nou război, deoa-
rece forțele păcii cresc neîncetat și sînt de pe acum mai puter-
nice decît forțele agresiunii și războiului.
Uniunea Sovietică, bizuindu-se pe unitatea de nezdruncinat
a popoarelor sale, pe resursele sale nesecate, este ferm hotărîtă
să. asigure munca pașnică a cetățenilor săi și să-i ferească de
orice atentat din afară. Ca si pină acum, celelalte popoare vor
găsi în statul sovietic un reazim trainic, de nezdruncinat în
lupta pentru pace și progres.
Sovietul Suprem al Uniunii Republicilor Sovietice Socia-
liste consideră că parlamentelor le revine o mare răspundere
pentru menținerea și întărirea păcii. Ele sînt acelea care adoptă
acte legislative în problemele războiului și păcii.
Sovietul Suprem al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste
consideră că stabilirea de legături directe între parlamente,
schimbul de delegații parlamentare, cuvîntări rostite de dele-
gații parlamentare ale unei țări în parlamentul altei țări cores-
pund năzuințelor popoarelor de a vedea dezvoltîndu-se relații
prietenești și de colaborare.
Sovietul Suprem al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste
va saluta sincer orice acțiune întreprinsă de parlamentele altor
state în vederea consolidării păcii între popoare.
Moscova, Kremlin, 9 februarie 1955.
Răspîndim metodele înaintate
învățătorii și profesorii din comuna noas-
tră ajută țărănimea muncitoare în lupta
pentru sporirea recoltei, răspîndind cunoș-
tințele agrotehnice înaintate. In acest scop
cadrele didactice au organizat numeroase
conferințe cu teme agricole. Astfel, țăranii
muncitori au ascultat cu mult interes confe-
rințele despre îngrijirea semănăturilor în tim-
pul iernii, despre îngrijirea' vitelor, despre
folosirea îngrășămintelor naturale, despre
selecționarea și tratarea semințelor etc. De
asemenea învățătorii și profesorii folosesc
pentru răspindirea metodelor agrotehnice
înaintate stația de radioficare, ședințele cu
părinții, articolele la gazeta de stradă.
Cu ajutorul cadrelor didactice a'u fost or-
ganizate centre de încercare a puterii de. ger-
minație 1a toate școlile din comună. Astfel,
tov. Gh. Vătan, profeso’r de științe naturale,
Propaganda noastră agrotehnică
Țăranii muncitori din satul nostru parti-
cipă cu entuziasm la lupta pentru obținerea
în acest an a unei recolte de TO.000.000 tone
grîu și porumb. Pentru a-i ajuta, noi, învă-
țătorii, căutăm să desfășurăm cît mai larg
propaganda agrotehnică.
Pînă în anul 1952, majoritatea țăranilor
muncitori din satul nostru nu erau preocu-
pați să cunoască și să aplice metodele agro-
tehnice înaintate. In urma unei susținute
munci de lămurire pe care am desfășurat-o
sub conducerea organizației de partid, un nu-
măr de 32 de țărani muncitori au în-
ceput să-și lucreze pământurile în întovără-
șire și cu unelte agricole perfecționate, folo-
sind totodată regulile agrotehnice cele mai
înaintate.
Ascultînd sfaturile agronomilor și ale noa-
stre cu privire la lucrările de cultivare a
griului, țăranii muncitori din întovărășire au
obținut o recoltă de peste 2.000 kg. grîu la
hectar. Aceasta a făcut să crească încrederea
lor în eficacitatea regulilor agrominimului.
Numărul familiilor înscrise în întovărășire a
sporit pînă Ia 50.
A început să sporească de asemenea nu-
mărul țăranilor muncitori care frecventează
pregătirea din timp
de primăvară
etc.) ; 200 g pentru semințele mari (fasole,
bob, porumb etc.). Se cintărește cantitatea
respectivă și apoi se aleg semințele. întregi
și sănătoase, inlăturîndu-se impuritățile (spăr-
turi din boabele semințelor culturii analizate,
semințe din alte culturi agricole, semințe
de buruieni, boabe stricate sau atacate de
boli sau insecte, pietriș, pămînt, resturi de
tulpini, gunoaie, resturi de Insecte etc.). Se
cîntăresc din nou semințele curate. întregi și
sănătoase, și apoi se cîntăresc separat impu-
ritățile ; se rapottează la 100 șl se află astfel
puritatea. In cazul cînd puritatea este mică
(sub 95%) înseamnă că sămînța pe care do-
rim să o însămînțăm urmează să fie din nou
curățată cu ajutorul mașinilor de curățat ce
le avem la dispoziție. Operația de curățire se
repetă pînă cînd puritatea atinge cel puțin
95%.
Curățirea semințelor asigură nu numai o
puritate ridicată, dar și o greutate absolută
și volumetrică mare. Prin greutatea absolu-
tă se înțelege greutatea în grame a 1000 de
semințe din solul respectiv iar prin greutatea
volumetrică greutatea unui hectolitru din
sămînța respectivă. Greutatea absolută și vo
lumetrică mare ne indică semințe mari, să-
nătoase, compacte, cu o putere de germinație
mare.
Semințele care sînt șistave. neuniforme ca
mărime și atacate de diverși dăunători, au
o greutate volumetrică și absolută mică și nu
sînt indicate pentru semănat. Prin alegerea și
curățirea semințelor cu ajutorul mașinilor se
obțin semințele cele mai mari și omogene din
punct de vedere al mărimii. Dmtr-o sămință
mare răsare întotdeauna o plantă viguroasă
și rezistentă, care va da o producție ridicată.
Acest lucru se explică prin faptul că, în tim-
pul răsăririi, pînă 1a apariția frunzelor, plan-
tele se hrănesc din substanțele hrănitoare de
rezervă acumulate în sămînță și nu cu sub-
stanțele minerale din pămînt. Cu cît bobul
va fl mai mare, cu atît va conține o cantitate
mai rnare de substanțe hrănitoare necesare
tinerei plante, care vor asigura o creștere și
o dezvoltare viguroasă.
Semințele necesare însămînțărilor tre-
buie să fie alese șl după starea sănătății lor,
a confecționat cu elevii lăzi de 150/80 cm.
despărțite cu ajutorul unor bețișoare în pă-
trate egale, In care s-au semănat diferite se-
mințe. Colective de elevi se îngrijesc de asi-
gurarea condițiilor necesare înco'țiril semin-
țelor diferitelor plante de cultură. Elevii ur-
măresc influența aerului, a apei, a luminii,
a căldurii asupra dezvoltării plantelor.
Noi sîntem hotărîți să întărim munca
de răspîndire a cunoștințelor agrotehnice,
pentru a da un ajutor cit mai larg țărănimii
muncitoare în luptai pentru obținerea în acest
an a unei producții de 10.000.000 tone de
griu șl porumb.
EMANOIL CINTEZA
învățător în comuna Săcele,
raionul Novaci
lecțiile cercului agrotehnic, condus de tova-
rășa Elena Spătaru, profesoară de științe
naturale. Dacă pînă acum cîțiva ani majori-
tatea țăranilor muncitori din sat cărau băle-
garul la malul Bîrladuluî, în ultimul timp au
început să-și dea seama de avantajele pe
care le pot aduce terenurile bine Îngrășate și
au luat hotărîrea ca tot gunoiul să fie cărat
la marginea tarlalelor.
La început țăranii muncitori din întovără-
șire s-au lăsat cu multă greutate convinși să
însămînțeze 2 ha de porumb în cuiburi dis-
puse în patrat. Ei au văzut însă în practică
ce avantaje aduce această metodă ți acum
majoritatea țăranilor muncitori din satul
nostru sînt hotărîți să-și însămînțeze porum-
bul în cuiburi dispuse în patrat și să res-
pecte regulile agrotehnice indicate.
Noi, cadrele didactice, ne vom strădui să
desfășurăm cît mai bine munca noastră obș-
tească în mijlocul țăranilor muncitori, să-i
ajutăm efectiv in lupta lor pentru o recoltă
îmbelșugată.
CEZAR MOTAȘ
director al școlii elementare din satul
Podoleni, raionul Tecuci
după culoare, luciu și miros, Decolorarea și
pierderea luciului semințelor ne indică o ca-
litate inferioară a acestora fie din cauza ve-
chimii, fie din cauza ploilor căzute în timpul
recoltării, fie din cauză că semințele au fost
recoltate înainte de a ajunge la maturitate.
Indiferent care este cauza decolorărji și a
pierderii luciului, asemenea semințe nu tre-
buie însămînțate deoarece nu germinează de-
cît într-o proporție redusă și dau naștere la
plante firave.
Mirosul este de asemenea o însușire care
ne indică valoarea seminței. Mirosul de mu-
cegai arată o proastă păstrare a semințelor.
Semințele care au miros de mucegai nu tre-
buie însămințate.
Condiționarea semințelor care urmează să
fie însămîntate în primăvară este absolut obli-
gatorie in vederea obținerii unei recolte bo-
gate și de calitate superioară. Alegerea și
curățirea semințelor de impurități se efectu-
ează la centrele de curățire, care funcționează
pe lîngă S. M. T. s>au pe lingă staturile popu-
lare. De asemenea, în scopul scurtării pe-
rioadei de vegetație și pentru a se mări pro-
ducția la hectar, este necesar ca unele se-
mințe să fie iarovizate. In această lună se
tarovizează semințele de orz, ovăz, sțeclă de
zahăr, se iarovizează cartofii.
Cadrele didactice care lucrează în școlile
sătești trebuie să folosească din plin ultima
lună din iarnă pentru a răspîndl în mijlocul
țăranilor muncitori cunoștințele agrotehnice
înaintate, menite să contribuie la sporirea
recoltelor. Este necesar să li se erate țăra-
nilor muncitori avantajele folosirii unor se-
mințe curate, sănătoase și de bună calitate. De
asemenea, învățătorii și profesorii trebuie să-i
sfătuiască pe țăranii muncitori cu gospodării
individuale care n-au semințe din soiurile va-
loroase să și le procure prin schimb la bazele
de recepție, 1a gospodăriile de stat, sau să
facă schimb de semințe între ei.
ION EFT1M1E
conferențiar universitar 1a
Institutul agronomic „N. Băl-
cescu" din București
Redacția șl administrația: București str. A. S. Popov 28—30. Telefon 45231, 4.39.00. Tiparul; Combinatul Poligrafic Casa Scînteij „I. V. Stalin București, Piața Scintell
t