PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ!
gamîa MfimBui
Organ al Ministerului Invățămîntului și al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din învățămînt
ANUL VII Nr. 304
4 PAGINI, 25 BANI
Vineri 4 februarie 1955
In acest număr:
•	N. Tgnatlev — Cum trebuie să se desfășoare analiza uneî lecții de arit-
metică.	(pac. 2-a)
•	B. Grigoriu — Pedagogia lui John Dewey în slujba monopolurilor ameri-
cane.	(pag. 2-a)
•	Consfătuirea cadrelor didactice de conducere din învățământul superior.
(pag. 3-a)
•	C. Nuțu, I. Stoia — Cercul pedagogic al profesorilor de biologie.
(pag. 3-a)
•	C. Voinea — Cabinetul nostru metodic.	(pag. 3-a)
•	Grama Lazăr — Să fie lichidate lipsurile muncii de alfabetizare în ra-
ionul Moldova-Nouă.	(pag. 4-a)
•	FOILETON: I. Avian, S. Rudeanu — Un președinte copleșit de griji.
(pag. 4-a)
•	Să înceteze intervenția S.U.A. în afacerile interne ale Chinei. (pag. 4-a)
Spre noi succese
pe calea socialismului
Comunicatul Direcțiunii Centrale de
Statistică de pe lîngă Consiliul de Mi-
niștri al R.P.R. cu privire la rezultatele
îndeplinirii planului de stat pe anul
1954 oglindește în cifre grăitoare mer-
sul hotărît înainte al patriei noastre pe
calea socialismului. Primit ca întotdeau-
na cu un interes viu, cu satisfacție și
mândrie de către toți oamenii muncii,
Comunicatul confirmă încăodată justețea
deplină a politicii partidului și guvernu-
lui, ilustrează viu succesele luptei dpse
de poporul nostru, fără burghezie și îm-
potriva burgheziei, pentru făurirea unei
vieți libere și luminoase. Cifrele Comu-
nicatului, aparut în zilele cînd în. întrea-
ga tară s-a deschis campania de semnare
a Apelului împotriva pregătirii războiului
atomic, mobilizează cele mai largi pă-
turi ale populației la lupta pentru conti-
nua înflorire și întărire a patriei, la lup-
ta pentru consolidarea păcii în lume.
. Intensificîindu-și eforturile pentru în-
deplinirea sarcinilor trasate de Hotărîrea
p'ena.rei lărgite a C.C. al P.M.R. din
19—20 august 1953, oamenii muncii din
tara noastră au reușit să producă în a-
nut 1954 mai multe mijloace de producție
și bunuri de larg consum. Qu toate greu-
tățile create la începutul anului trecut în
urma viscolului puternic ce a bîmtuit în
tara no-astră, în industria grea planul de
stat anual a fost depășit la construcții
metalice, instalații de forai, motoare Die-
sel. energie electrică, motoare si gene-
ratori electrici etc. In comparație cu anul
1953, producția globală din anul 1954 a
întregii noastre industrii a crescut cu
6,6%, din care producția mijloacelor de
producție a crescut cu 3.9%. iar cea a
bunurilor de larg consum cu 10,5%. Cifrele
Comunicatului arată creșteri simțitoare
în producția de energie electrică, în cea
de gaze lichefiate, în producția de loco-
motive, de mașini și unelte agricole, de
îngrășăminte chimice pentru agricultură.
Succese însemnate s-au obținut în în-
treprinaerile producătoare de bunuri de
larg consum. Prevederile planului anual
ila pîine, paste făinoase, uleiuri comes-
tibile, preparate si conserve de carne și
pește, produse zaharoase.- confecții și în;
călțaminte, plite de gătit pentru gaze și
aparate de radio au fost depășite. Ca
urmare a măsurilor luate de guvernul
nostru, producția bunurilor de consum a
crescut în cel de al 11-lea semestru al a-
nului 1954 — în comparație cu perioada
corespunzătoare a anului precedent —cu
62,1% la carne, cu H>8.7% la slănină, cu
35,4% la lapte de consum etc.
Realizări deosebit de însemnate s-au
obținut in înzestrarea tehnico-materială a
agriculturii. In cursul anului trecut, sta-
țiunile de mașini și tractoare și gospodă-
riile agricole de stat au primit 5600 de
tractoare (socotite în tractoare de 15
C.P.), peste 3100 pluguri de tractor, 460
de combine autopropulsate, 900 de bato-
ze, peste 2000 de semănători și multe
alte mașini și unelte agricole. In compa-
rație cu anul 1953, numărul cadrelor
tehnice din agricultură a sporit cu 460 de
ingineri agronomi. 200 de ingineri zoo-
telmiști și medici veterinari, 2930 de
tractoriști.
Datorită sprijinului primit, precum și
datorită consolidării organizatorice a
unităților agr'cole socialiste și cointere-
sării materiale a țărănimii muncitoare,
în anul 1954 s-au realizat, cu toate con-
dițiile climaterice nefavorabile în unele
regiuni, peste 9.000,000 tone de cereale.
Oamenii muncii au primit cu bucurie ves-
tea despre recoltele bogate obținute. în
gospodăriile agricole de stat din Chirnogi.
regiunea București, și din Odobești, re-
giunea Bîrlad, ca și în gospodăriile agri-
cole colective fruntașe, oa „Victoria" din
raionul SînnicOlaul Mare și „Filimon Sîr-
bu“ din comuna Piscu Vechi, regiunea
Craiova. Rezultatele obținute în anul 1954
dovedesc pe deplin posibilitatea de a ob-
ține în anul 1955 o producție de 10.000.000
tone de grîu și porumb. Rezultate însem-
nate s-au obținut în anul 1954, cu deose-
bire în cursul semestrului II, și în dome-
niul colectării, achizițiilor și contractărilor.
In lupta pentru îndeplinirea planului
de lucrări capitale s-au înregistrat de a-
semenea o serie de succese însemnate.
In industria energetică au fost date în ex-
ploatare două termocentrale în Transil-
vania si Moldova, o hidrocentrală de in-
teres regional și noi grupuri electrogene,
mărindu-se puterea instalată cu 113.800
KW. De asemenea, s-au dat în exploa-
tare o instalație de mare capacitate pen-
tru distilarea primară a petrolului, con-
ducte de gaze și țiței, o turnatorie de
fontă, o fabrică de îngrășăminte azoțoa-
se și altele In anu'l trecut s-a terminat
construcția marelui pod de peste Dunăre,
realizat de oamenii muncii din patria
ipoastră împreună cu cei dm R. P. Bul-
garia, cu ajutorul Uniunii Sovietice și al
celorlalte țări de democrație populară.
In același timp, s-au pus în funcțiune
noi întreprinderi producătoare de bunuri
de consum : 9 fabrici de piine, o fabrică
de conserve, o fabrică de unt, o fabrică
de egrenat bumbac, 6 țesătorii de in și
de cinepă etc.
In comerțul nostru socialist, volumul
circulației mărfurilor cu amănuntul a
crescut în 1954 fată dc 1953 cu circa
2,9 miliarde lei, intens ifioîndu-se schim-
bul între oraș și sat și lărgindu-se re-
țeaua de unități comerciale de stat și coo-
peratiste. A continuat să se lărgească, de
asemenea, comerțul exterior al R.P.R.,
schimbul între tara noastră, U.R.S.S., ță-
rile de democratic populară și alte țări
cu care guvernul nostru a încheiat acor-
duri comerciale.
Succesele obținute în dezvoltarea eco-
nomiei noastre in anul 1954 au permis
desființareia sistemului de aprovizionare
pe bază de cartele și rații si trecerea la
comerțul desfășurat.
Datorită realizărilor din toate sectoa-
rele de activitate din patria noastră, în
anul 1954 a continuat să crească nive-
lul material și cultural al oamenilor
muncii. Fondul de salarii al muncitorilor
și funcționarilor a crescut în această pe-
rioadă cu 10,5%. Impozitul pe salarii a
fost cu 23% mai mic dec.ît în 1953 si, o-
dată cu desființarea sistemului de apro-
vizionare pe bază de cartele și rații, au
fost majorate salariile unor categorii de
muncitori și funcționari. Gîștigul mediu
crescind cu 8.1% și redueîndu-se impozi-
tele pe salarii, prețuirile unor mărfuri de
consum popular și ale produselor agro-ali-
mentare de pe piață, a crescut salariul
real al muncitorilor si funcționarilor.
Succese însemnate s-^au obținut și în ridi-
carea nivelului de trai al țărănimii mun-
citoare, veniturile bănești ale colectiviști-
lor întrecînd cu 27% pe cele din 1953. Prin
îmbunătățirea sistemului de contractări,
țăranii au beneficiat de importante redu-
ceri de cote obligatorii, au primit diferite
produse la preturi de cost.
In anul 1954 au fost date în folosință
noi clădiri de școli în diferite regiuni ale
țării. S-au construit localuri noi pentru
teatre și cinematografe, două studiouri
regionale de radto, centre de radiofi-
care cu peste 135.000 de locuri d« priză,
noi cămine culturale și case de odihnă,
creșe și grădinițe de copii. De asemenea,
a fost dat parțial în folosință Centrul de
producție cinematografică de la Buftea.
Statul a cheltuit în anul trecut, pentru
învățămînt, cultură si sănătate, pentru
cultură fizică și sport, asistentă socială,
ajutor familial! de stat, pensii și asigurări
sociale suma de peste 5,8 miliarde lei—
cu 7,8% mai mulț ca în 1953. Numai în
anul 1954, au fost editate peste 3.000 de
titluri de cărți și broșuri, care au fost ti-
părite într-un număr de peste 42.000.000
exemplare. Un însemnat număr din aces-
te exemplare au fost tipărite în limbile
minorităților naționale.
In cursul anului 1954 au fost înfiin-
țate primele școli serale de cultură ge-
nerală pentru tineretul muncitoresc și să-
tesc, menite să lărgească rețeaua de în-
vățămînt și să permită tinerilor muncitori
din orașe și sate să frecventeze cursurile
cît mai aproape de locul de muncă.
Comunicatul _ Direcțiunii Centrale de
Statistică de pe lîngă Consiliul de Mi-
niștri al R.P.R., subliniind reali zările oa-
menilor muncii în îndeplinirea sarcinilor
planului de stat pe 1954. se ocuipă în ace-
lași timp de lipsurile și fenomenele ne-
gative care mai există încă în economia
noastră și a căror înlăturare se impune
cu toată tăria.
Unele ministere și Întreprinderi nu și^au
îndeplinit sarcina de plan. O serie de în-
treprinderi au livrat produse de calitate
necorespunzătoare. Prețul de cost este încă
prea ridicat, planul de reducere a prețu-
lui de cost în industrie nefiind îndeplinit
în întregime. Partidul cheamă pe toți oa-
menii muncii să desfășoare ou toate for-
țele lupta pentru produse mai ieftine, mai
bune și mai multe, pentru sporirea produc-
ției și ridicarea productivității muncii.
însuflețit de rezultatele obținute pînă
în prezent, poporul nostru muncitor con-
tinuă cu un avânt sporit lupta pentru
lichidarea lipsurilor, pentru continua
dezvoltare a economiei naționale. Cheză-
șia succesului în această luptă este însăși
orînduirea noastră, sistemul nostru eco-
nomic. a cărui zdrobitoare superioritate
față de sistemul capitalist a primit o
nouă confirmare în succesele arătate de
Comunicatul Direcțiunii Centrale de Sta-
tistică. Chezășia succesului stă, în ace-
lași timp, în elanul creator al poporului
nostru în lupta pentru socialism. întregul
nostru popor luptă cu hotărîre pentru a
îndeplini cu succes sarcinile primului
nostru plan cincinal. Să ne sporim efor-
turile pentru a contribui din plin la în-
făptuirea politicii partidului si guvernu-
lui de ridicare continuă a nive'ului de
trai al poporului, de întărire a capacității
de apărare a patriei, de apărare a păcii.
Lucrările primei sesiuni științifice
a Institutului Agronomic «N. Bălcescu» din București
Mărfi dimineața au început lucrările
primei sesiuni științifice a Institutului
Agronomic „N. Bălcescu" din București.
I.a lucrări participă numeroși oameni de
știință din domeniul agriculturii, cadre
didactice din învătămîntul superior agri-
col, cercetători din institutele de cercetări
agricole, precum și un mare număr de
studențl.
Lucrările sesiunii au fost deschise de
prof. M. Levente, rectorul institutului.
Acad. prof. Tratau Săvulesou, președin-
tele Academiei R.P.R., a adus lucrărilor
sesiunii salutul oamenilor de știință din
colectivele Academiei R.P.R.
A hia.t aipoi cuvîntul tov. N. Dinutescu,
hrim locțiitor al ministrului Invățămdntullui,
Tare a scos în evidență realizările obținute
de colectivul institutului în domeniul cer-
cetărilor agricole. Tn continuare a vorbit tov.
C. Popescu, ministrul Agriculturii și Silvicul-
turii, care a adus sesiunii îndemnul de
a-și desfășura lucrările la un înalt nivel
științific, astfel incit aceasta să însemne un
sprijin puternic al oamenilor de știință pen-
tru oamenii muncii de pe ogoare tn lupta
pentru sporirea producției agricole. Tova-
rășul C. Popescu a cerut cadrelor didacti-
ce ca prin activitatea lor să insufle studen-
ților mat multă dragoste dc meserie.
In prima parte a lucrărilor, prof. Gh.
lonescu-Sisești și prof. Amilcar Vasiliu au
vorbit despre trecutul științei agricole ro-
mîneștl, iar prof N. Stamatin desipre
trecutul științei veterinare romînești. Au
fost prezentate în continuare 8 referate.
Lucrările primei sesiuni științifice a
Institutului Agronomic „N. Bălcescu" din
București conlinuă pînă în ziua de 6 fe-
bruarie.	(Agerpres)
împotriva războiului atomic, pentru pace!
Apelul Consiliului Mondial al Păcii a
trecut repede peste toate granițele, a pă-
truns în toate casele, în toate inimile oa-
menilor iubitori de pace. Semnând che-
marea la lupta pentru apărarea păcii,
sute de milioane de oameni se simt soli-
dari, gata isă pună o nouă și puternică
stavilă în calea uneltirilor unui război a-
tomic. „Pacea poate fi salvată! Pacea
trebuie salvată". Sub această lozincă po-
poarele fac un legământ solemn dc a nu
îngădui un măcel atomic.
Intr-o atmosferă sărbătorească, a înce-
put să se desfășoare și în țara noastră
campania de strîngere de semnături pe
Apelul de la Viena. In întreprinderi, pe
ogoare, în instituții, cetățenii semnează
Apelul Păcii, hotărîți să întărească prin
fapte angajamentul lor solemn de a lupta
mioc. Dușmanii păcii și ai omenirii și-au
ales însă altă cale. Cercurile imperial ste
plănuiesc să folosească energia atomică
în scopuri războinice pentru distrugerea
în masă a omenirii.
Apelul Consiliului Mondial al Păcii
cheamă popoarele să zădărnicească aceste
planuri. Milioanele de semnături ce vor
fi depuse pe acest Apel vor arăta adevă-
rata voință a popoarelor, dorința fermă a
omenirii de a apăra pacea".
Uniți de aceeași năzuință de pace, de
prietenie sinceră intre popoarele lumii,
sute de cetățeni din raionul Gh. Gheor-
ghiu-Dej, muncitori, ingineri, funcționari,
învățători, profesori, gospodine, invalizi de
război, au venit miercuri după amiază în
sala de festivități a Clubului I.C.A.S. din
str. Berzei spre .a semna Apelul de la Vic-
na, exprimîndu-și hotărîrea fermă de a
face să eșueze planurile criminale ale
Consfătuire rodnică
împotriva
torilor de
în munca
tre patrii.
Uzinele
pregătirilor criminale ale urzi-
moartc, dc a-și spori eforturile
pentru înflorirea scumpei noas-
„Clement Gottwald". Pe poarta
acestor uzine pleacă în fiecare zi spre
șantierele socialismului motoare electri-
ce, transformatori, generatori — contribu-
ție la întărirea patriei, la ridicarea nive-
lului de trai al celor ce muncesc, la apă-
rarea păcii. Pentru a-și exprima hotărîrea
neclintită de a apăra munca pașnică, de
a nu permite ca energia atomică să fie
folosită ca armă de distrugere, muncitorii,
tehnicienii și inginerii uzinelor „Clement
Gottwald" s-au .adunat miercuri după a-
miiază în sala de festivități a întreprin-
derii și au semnat Apelul de la Viena.
La Fabrica de confecții „Gh. Gheorghiu-
Dej", în cadrul unui miting, a luat cuvîn-
tul acad. prof. Raluca Rlpan — rectorul
Universității „V. Babeș" din Cluj, mem-
bru în Comitetul Permanent pentru Apă-
rarea Păcii din R.P.R.
„Descoperirea energiei atomice — a
spus printre altele acad. prof. Raluca Ri-
pan — este rezultatul străduinței minții
multor
șit să
furii,
uriașă
oameni de știință. Omul a reu-
smulgă încă un mare secret na-
Pusă în slujba omului, această
energie poate duce la o prosperi-
tate nebănuită, la înflorirea vieții și bunei
stări a popoarelor. Uniunea Sovietică a
pornit pe .acest drtim. arătînd calea folo-
sirii în sconturi pașnice a energiei ato-
Pentru pace, pentru liniștea familiilor, pentru viitorul copiilor lor, semnează mun-
citorii uzinelor „Clement Gottwald” Apelul de la Viena.
In localul școlii medii nr 3 din Buzău
a avut loc consfătuirea regională a cadre-
lor didactice din școlile pedagogice ale
regiunii Ploești.
Referatul privitor la activitatea școlilor
pedagogice în prima jumătate a anului
școlar a fost prezentat de tovarășul Ma-
rin Gașpar, șeful cabinetului pedagogic
regional. In referat s-au arătat realizările
obținute în munca de înarmare ia viitori-
lor învățători cu cunoștințe temeinice.
Realizări deosebite în această privință au
obținut, de pildă, tovarășa Maria Manea,
profesoară de limba romînă la școala pe-
dagogică de fete din Buzău. Numeroși
profesori s-au preocupat de înarmarea e-
levilor cu temeinice cunoștințe practice,
organizînd just activitatea pe parcela ex-
perimentală. în laborator etc. Așa au lu-
crat, de pildă, cadrele didactice dc la șco-
lile pedagogice din Buzău, Ploești și Tir-
goviște. i
Practica pedagogică a contribuit mult
la desăvârșirea pregătirii elevilor, la con*
solidarea cunoștințelor lor de psihologie,
pedagogie și metodică.
Pe lângă realizări, referatul a scos
tn evidentă și unele lipsuri existente în
activitatea cadrelor didactice din școlile
pedagogice ale regiunii. Astfel, mai sînt
elevi care au un vocabular sărac, fac gre-
șeli de ortografie, nu sînt suficient de stă-
pîni pe cunoștințele de pedagogie și de
metodică. In școli nu s-a acordat suficientă
atenție cunoașterii și folosirii experienței
înaintate.
TRAIAN POPESCU
corespondent
Printre numeroșii participanti care an
luat cuvîntul Ia miting a fost și tînăra
muncitoare Anetia Stanciu. „Tinerilor de
pretutindeni — a spus vorbitoarea — le
este dragă viața, pe care o vor mereu mai
frumoasă. Tineretul lumii, omenirea în-
treagă va ști să apere pacea, să dea ri-
posta cuvenită celor ce pornesc războaie
atomice de distrugere în masă".
Miile de participanti la miting și-au de-
pus apoi semnăturile pe Apelul Consiliu-
lui Mondial al Păcii.
cercurilor agresive din Occident, care ur-
măresc dezlănțuirea războiului atomic.
Cu acest prilej a luat cuvîntul
Boldan, directorul Institutului
străine din București,
prezenti însemnătatea
prinse de Consiliul
va strînge și mai
lor de oameni
La mitingul
Studenții Institutului de
Mureș au vizitat Uj .
"(fin anul IV «1 Institutului de
^Teatru „Szentgyorgvi I^tvan“ jiin Țirgu
Cu un cald interes a fost citit Apelul de la Viena de cadrele didactice de la școa-
la medie de fete nr, 22 din București.
kosi“ a luat	7 Rădoi,
prorector al	- ^sMnic din
București, care a spus printre altele :
..In [ața primejdiei comune care le a-
menintă însăți existența, popoarele își ri-
dică glasul puternic de protest. Milioane
și milioane de oameni din fiecare țară, din
fiecare oraș și sat vor semna, Apelui de lia
Mureș și-au petrecut ceș mai mare parte
a vacanței de iarnă <în Capitală, ca
oaspeți ai studenților Institutului de artă
teatrală și cinematografică „I. L. Cara-
gțale". Ei au fost primiti cu multă dra-
goste de: colegii lor și de Cadrele didac-
tice ale Institutului din București.
Viena. In felul acesta,
stavilă în	►
■creată o nouă
i atomic".
Au luat apoi cuvîntul numeroși munci-
tori, după care piarticipanții la miting au
semnat, rînd pe rînd, Apelul de la Viena.
Lucrătorii din instituțiile de învățămînt
așteaiptă cu nerăbdare să-și pună semnă-
tura pe Apelul Consiliului Mondial al
Păcii. Iată ce ne-a declarat tov. R. Rozen-
berg, directoarea adjunctă a școlii medii
nr. 22 de fete din Capitală :
„Cele lOOde cadre didactice care lucrea-
ză în școala noastră vor semna Apelul de
la Viena convinse că în acest fel vor con-
tribui la zădărnicirea încercărilor crimi-
nale ale imperialiștilor de a dezlănțui un
nou război. Noi ne continuăm munca paș-
nică, ne străduim să ridicăm Ia un nivel
mereu mai înalt instruirea și educarea ti-
neretului, pe care-1 creștem în spiritul
luptei active pentru înflorirea patriei, pen-
tru apărarea păcii".
Cu acest prilej a avut loc un rodnic
schimb de experiență, ba întrebările unor
studenti din Tg. Mureș asupra felului cum
se muncește la Institutul „LL. Caragiale"
au răspuns tovarășa A. Moratu, decanul
facultății de regie, tov. prof. Ai Pop Mar-
țian și tov. Mărculescu, decanul Facultății
de operatori cinematografici.
Studentii Institutului de teatru din Tg.
Mureș au asistat la spectacolele „Steaua
Sevilei” și „Titanic Vals”, pe care le-au
pregătit colegii lor din Capitală cu ajuto-
rul profesorilor Radu Beligan șiSorana
Coroamă, precum și la repetițiile unor
piese care vor fi jucate la teatrele Națio;
nai, Municipal, Armatei. De asemenea, ei
au văzut multe spectacole din repertoriul
acestora.
Programul excursiei a fost variat. Ast-
fel, studenții au vizitat expoziția anuală
a artelor plastice, muzeele Capitalei, Com-
binatul Poligrafic Casa Scânteii „I. V.
Stalin", Studioul cinematografic Bucu-
rești, studiourile de emisiune radiofonică
etc.
Hotărîrea C.C. al
P.M.R. și a Consi-
liului de Miniștri a'l
R.P.R. cu privire la
organizarea școlilor
profesionale de uce-
nici, a școlilor teh-
Pentru pregătirea temeinică a muncitorilor calificați
nice și a școlilor de
maiștri prezintă o importanță deosebită
pentru îmbunătățirea muncii de pregătire
a viitoarelor cadre de muncitori calificati
ș'i maiștri necesari dezvoltării industriei
și agriculturii din țara noastră.
Datorită eforturilor susținute ale oa-
menilor muncii, în anii puterii, populare
s-au dezvoltat industria producătoare de
mașini și industria bunurilor de larg con-
sum, s-au obținut rezultate însemnate în
ceea ce privește mecanizarea agriculturii,
se duce lupta pentru lichidarea rămânerii
în urmă a agriculturii fată de industrie,
pentru obținerea unei producții mărite la
hectar.
In vederea producerii unor cantităti spo-
rite de bunuri care să asigure ridicarea
continuă a nivelului de trai material și
cultural al oamenilor muncii de la orașe
și sate este necesar să se folosească din
plin tehnica nouă. întreaga capacitate de
producție a întreprinderilor, să se aplice
pe scară largă metodele înaintate de mun-
că atît în industrie cît și în agricultură.
Pentru aceasta avem nevoie de cadre bine
pregătite, de cadre cu o înaltă calificare
care să știe să folosească cu pricepere
tehnica nouă, să lupte pentru creșterea
productivității muncii, pentru reducerea
prețului de cost, pentru obținerea unor
cantități mai mari de produse industriale
și agricole.
Statul democrat-popular s-a preocupat
îndeaproape de pregătirea cadrelor de
muncitori calificati și maiștri pentru eco-
nomia noastră națională. Numai în ultimii
doi ani. au terminat cursurile școlilor pro-
fesionale si ale școlilor medii tehnice a-
proane 100.090 de muncitori caliFcati și
37.000 de tehnicieni. In aceste scoli ei au
primit cunoștințe temeinice atît lla mate-
riile de cultură generală cît și la cele de
specialitate.
Cu toate succesele obținute în învătă-
mîntul tehnic si profesional, au existat
însă în organizarea acestui învățămînt
lipsuri serioase, care au avut o influentă
dăunătoare asupra pregătirii profesionale
a tinerilor, asunra dezvoltării economiei
noastre naționale. Principala linsă constă
în aceea că nu s‘a asigurat în timpul șco-
larizării îmbinarea organică a învătărmn-
tului teoretic cu activitatea practică în
producție, unde tânărul are prilej să folo-
sească din plin cunoștințele sale teoretice,
să capete deprinderi de muncă practică,
și a cadrelor
medii tehnice
un stagiu de încă un
an sau doi ca ajutor
de maistru se pot
prezenta la examen
de maistru, fără a fi
să-și însușească experiența necesară unui
bun muncitor sau tehnician. Scurta pe-
rioadă de practică în producție pe șantie-
re, în întreprinderi, în gospodării agricole
colective și de stat etc,, s-a dovedit a fi
cu totul insuficientă, cu atît mai mult cu
cît ea se desfășura fără a avea legături
directe cu învătămîntul teoretic.
Faptul că în școlile medii tehnice si pro-
fesionale elevii nu erau pregătiti într-o
specialitate precisă a făcut ca mulți dintre
absolvenții acestor școli repartizati în
producție să întîmpine serioase greutăți în
muncă, ceea ce aducea prejudicii atît în-
treprinderilor cît și lor personal. De aceea
multi dintre absolventii școlilor tehnice și
profesionale, în loc să se îndrepte înspre
producție, au intrat în funcții administra-
tive.
Lipsurile care au existat în aceste scoli
se datoresc faptului că Ministerul învăță-
mântului, precum și ministerele care le-au
avut în grijă nu s-au preocupat în su-
ficientă măsură de organizarea lor. de
buna desfășurare a procesului de învăță-
mânt, de asigurarea unei strînse legături
între teorie și practică, de educarea tine-
rilor în spiritul dragostei pentru meserie.
Punând capăt lipsurilor în organizarea
învățământului tehnic-profesional. Hotărî-
rea partidului și guvernului asigură
condițiile necesare dezvoltării acestui în-
vățământ în conformitate cu interesele
dezvoltării economiei naționale și ale ti-
neretului dornic să participe la măreața
operă de construire a socialismului. Hotă-
rârea stabilește că pentru pregătirea mun-
citorilor calificati si a cadrelor medii teh-
nice necesare economiei naționale, ocroti-
rii sănătății și dezvoltării culturii ponoru-
lui, vor funcționa școli profesionale de u-
cenici, școli tehnice pentru muncitori
si
funcționari tehnici și școli tehnice de mai-
ștri. Aceste școli vor funcționa pe lîngă
marile întreprinderi, fabrici, uzine, centre
mecanice, S.M.T., ferme experimentale.
G.A.S., șantiere de construcții, ministere,
instituții, și organizații centrale, care
răspund direct de organizarea si de bunul
mers al școlilor respective. Prin aceasta
se asigură aplicarea principiului care stă
la baza noii organizări a învătămintului
tehnic-profesional, șf anume stabilirea u-
nor strânse legături între scoală si acti-
vitatea în producție.
Particiipînd activ la procesul de produc-
ție. viitorii muncitori calificati și maiștri
vor reuși să acumuleze încă din timpul
perioadei de școlarizare temeinice cunoș-
tințe practice, ceea ce-i va ajuta să devină,
atunci cînd vor fi trimiși la locul de mun-
că, adevănațu conducători și organizatori
ai producției.
După cum prevede Hotărîrea, elevii șco
Iilor tehnice de maiștri vor fi recrutati
în primul rînd dintre muncitorii cei mai
calificați care lucrează la marile întreprin-
deri, dintre absolvenții școlilor profesio-
nale cu o practică în meserie de 2—3 ani,
care au perspective să devină conducători
destoinici în unitățile productive. In pe-
rioada școlarizării, care variază între 2 sf
3 ani, elevii acestor școli vor lucra jumă-
tate din timp în ateliere sau în producția
agricolă, iar în restul timpului își vor
însuși cunoștințele teoretice necesare unui
maistru.
Hotărîrea prevede că maiștrii din pro-
ducție care au studiile corespunzătoare,
o vechime în meserie de circa 10 ani pre-
cum și experiența necesară se bucură de
aceleași drepturi ca și absolventii școlilor
tehnice de maiștri. De asemenea, maiș-
trilor din întreprinderi care nu au pregă-
tirea teoretică corespunzătoare, Hotărîrea
partidului și a guvernului le dă dreptul de
a-și complecta studiile la cursurile serale
ce vor fi organizate în acest scop. După
absolvirea acestor cursuri ei vor putea să
dea examen în vederea obținerii diplo-
mei de maistru.
Prin înființarea școlilor tehnice li se dă
tinerilor absolventi ai școlilor de 10 ani
posibilitatea de a-și alege o meserie pro-
ductivă, de a deveni muncitori calificați
în specialități care cer un nivel mai înalt
de cultură generală, ca de pildă meseria
de normator. fonograf, desenator tehnic
etc. In școlile tehnice Pe care le vor or-
ganiza anumite întreprinderi, instituții si
organizații centrale pentru cerințele de
cadre de specialitate ale unor ramuri de
activitate economică si socialroulturală
vor fi primițî și -absolvenți ai școlilor de
7 ani.
Lucrînd tn producție ca muncitori cali-
ficați, absolventii școlilor tehnice au po-
sibilitatea să devină maiștri. Dacă în timp
de 2 ani ei îș.i însușesc cunoștințe tehnice
corespunzătoare unui aiutor de maistru,
ei pot fi numiți ajutori de maiștri iar dirpă
obligați să urmeze
cursurile școlii medii
tehnice de maiștri.
Atît absolvenții școlilor tehnice de maiș-
tri cît și maiștrii proveniti din școlile teh-
nice sînt admiși în învătămîntul superior
pentru a deveni ingineri.
Hotărîrea arată că în școlile profesio-
nale de ucenici se pregătesc muncitori ca-
lificați pentru diferitele ramuri ale econo-
miei. In aceste scoli sînt primiti absolventi
ai școlilor de 7 ani. iar durata școlariză-
rii variază între 2 și 3 ani, după specificul
meseriei. Desfășurind o bogată activitate
practică în timipu.1 școlarizării, elevii șco-
lilor profesionale de ucenici vor putea face
față cu cinste sarcinilor producției.
Pentru a traduce în viață prevederile
proiectului Directivelor Congresului al
IFlea al P.M.R. cu privire la dezvoltarea
agriculturii în următorii 2—3 ani, în șco-
lile care vor lua ființă pe lîngă gospodă4
riile agricole de stat, centrele mecanice,
S.M.T.-uri etc. vor fi pregătite cadre de
muncitori calificați sf de maiștri capabili
să îndrume țărănimea muncitoare pentru
obținerea de recolte bogate. In aceste școli
vor fi primiti în primul rînd copiii țăra-
nilor muncitori din raionul și regiunea
respectivă.
Printr-o îndrumare șl un control susți'
nut al activității în întregul sistem al în-
vățămîntuilui tehnic-profesional din partea
Ministerului Invățămîntului și a ministe-
relor care au în grija lor școlile din acest
sistem se va putea îmbunătăți simțitor
nivelul pregătirii cadrelor prin asigurarea
unei strînse legături cu practica, cu acti-
vitatea în producție.
Cadrelor didactice care predau în șco-
lile de 7 ani și de 10 ani 'le revine sar-
cina de a educa pe elevi în spiritul draJ
gostei de muncă, trezindu-le dorința de
a se dedica unei meserii productive, care
să le dea posibilitatea să participe activ
la făurirea vieții noi în patria noastră.
Pregătirea cadrelor de muncitori cali-
ficați și de maiștri pentru toate sectoa-
rele economiei și culturii noastre cere
o muncă susținută si o grijă deosebită
din partea întreprinderilor, a organizații-
lor U.T.M. și sindicale, din partea educa-
torilor.
Șă ne unim eforturile pentru a contri-
bui la înfăptuirea, sarcinilor prevăzute
în Hotărîrea partidului si a guvernului, la
creșterea și formarea viitoarelor cadre
necesare dezvoltării industriei, agricul-
turii și culturii noastre.
I
Pag. 2-a
GAZETA INVĂȚĂMÎNTULUI
Cum trebuie să se desfășoare analiza unei lecții
de aritmetică
Pregătirea pentru lecții a învățătorului
care lucrează într-o școală cu un singur post
Lecția este veriga principală a procesu-
lui pedagogic. Pentru a-șl rezolva cu suc-
ces sarcinile, pedagogu'l trebuie să posede
la perfecție metodica lecției.
Im clasa a 111-a a școlii elementare tre-
buie să li se formeze elevilor cunoștințe de
aritmetică sistematice și fundamentate.
In adevăr, studierea numărării pină la un
milion, cu categoriile și clasele sale, a ce-
lor patru operațiuni cu numere - abstracte
și cu multe cifre în limitele milionului, re-
zolvarea problemelor de aritmetică cu 3-5
operațiuni, aplicarea proprietăților arit
metice la calculul oral etc. dau elevului
de clasa a HI-a cunoștințe mult mai
complexe în comparație cu cunoștințele
elevului de clasa a Il-a, unde Studierea
aritmeticii se bazează mai ales pe nume-
rele din cercul 1-100. Iată de ce In clasa
a IlI-a lecțiile de aritmetică prezintă, un
mare interes din punct de vedere meto-
dic și instructiv-educativ.
Crește și se perfecționează numai învă-
țătorul care are o atitudine chibzuită și
critică fată de metodele si procedeele sale
de predare. Fiecare lecție are un scop al
ei. După predarea lecției, analiza învăță-
torului (sau a colegilor oare au asistat la
lecție) trebuie să fie îndreptată în primul
rînd asupra lipsurilor observate la lecție
ți, în ai doilea rînd, asupra meritelor lec-
ției.
Să analizăm planul dezvoltat al unei
lecții de aritmetică în clasa a IlI-a, cu
tema : „ImpărfJ.rea unui număr cu 4 cifre
la un număr cu 3 cifre" șt să arătăm
cum trebuie analizată fiecare etapă a lec
ției și lecția în ansamblu. Cu prilejul al-
cătuirii planului de lecție, toate părțile
(etape’e) ei trebuie să fie subordonate
scopului principal .Cu prilejul recapitulării
materiei studiate și al explicării materia-
lului nou trebuie să ne oprim îndeosebi
asupra următoarelor cunoștințe si deprin-
de rL ate elevilor	1) priceperea de a îm-
pM^hLn număr cu mai multe cifre la sute
(2400 : 600 etc.) ; 2) priceperea
«^■Lu-lțl oral un număr cu trei cifre
cu un Tfflmăr cu o cifră (340X3 etc.);
3) cunoașterea legăturii împărțirii
înmulțirea șl priceperea de a fotosLâcea
stă legătură pen.tTm/vSrifîcartfa' Cîfiei citu-
lui (96:12=8, deparepe 12X8=96).
Iată de ce tem^ pentru acasă la lecția
dată (etapa I-a) $i exercițiile de calcul o-
ral (etena a Il-a) trebuie să aibă aproxi-
mativ următorul conținut:
Tema pentt-u acasă: I. Problemă.
Unui cioban i.se socotesc pentru îngrijirea
a 100 de oi J2 zile-muncă. Pe lîngă acea-
sta, pentru fiecare 10 kg. lînă tunsă i se
socotesc 3 zile-muncă. Cîte zile-muncă i
s-au socotit ciobanului, dacă el are în tur-
mă 500 de oi, iar cantitatea medie de
lînă tunsă .este 5 kg. de oaie ? (răspuns:
810 zile-niuncă). 2) Exerciții : 3600 :
600; 4900 ■ 700; 5600 : 800; 7200:900;
23.200 : 400 ; 17.600 : 200 ; 23.400 : 300;
37.500:500,
Exerciții de calcul oral: a) Calcul cu-
rent : 900 : 300 ; 1600 : 400 ; 48.000 : 600;
360X2 ; 420X4.
b)	. Cîte sute cuprinde numărul 13.200?
dar numărul 4.000 ?
c)	Fără a se face împănti-rea, să se afle
Institutul de perfecționare a cadrelor
didactice și secția regională de învătă-
mînt din Arhanghelsc au organizat un
seminar de două săptămîni pentru șefii
cabinetelor pedagogice. S-au discutat
problemele educației comuniste a copiilor
cîte cifre trebuie aă aibă cîtul împăr-
țirii 7.624 la 4? Dar cîtul împărțirii
750.000 : 500 ?
■d) Un avion zboară cu o iuțeală de
400 km. pe oră. In cîte ore parcurge el
distanta de 1200 km. ?
După comunicarea scopului lecției, în-
vățătorul trece la explicarea materialului
nou (etapa a 111-a). Explicarea materialu-
lui nou se face prin exemple in următoa
rea succesiune;
1)	1800:300=6 ; 18 sute : 3 sute =6. Ve
rificarea : 300X6—1800.
2)	1248 . 312 = 4. In acest exercițiu,
12 sute din deimpărtil se împart fără
rest la 3 sute din împărtitor.
3)	4368 : 624=7.
In acest exercițiu la fel ca si în cel ore
cedent, 43 de sute ale de;mpărțitului se
împart la 6 sute ale împărtitorului, rămî-
nînd un rest care nu se oglindește în cifra
citului.
După explicarea exercitiilor mai sus a
rătate se deduc concluzii parțiale : 1) In
toate aceste cazuri, deîmpărfitu! este un
număr cu 4 cifre, iar împărtitorul un
număr cu 3 cifre; 2) In toate cazurile, cî-
tul se află prin același procedeu, adică
prin împărțirea sutelor de;mpărtitului la
sutele împărtitorului. Apoi se deduce con-
cluzia generala : ..pentru a împăiti un nu-
măr cu 4 cifre la un număr cu 3 cifre, tre-
buie să împărtim sutele deîmpărțitului la
sutele împărtitorului șl să verificăm nu
mărul obținut". Expunerea cunoștințelor
noi s-a desfășurat succesiv, plecind de la
ușor spre greu.
Fixarea cunoștințelor noi (etapa a IV-a)
se realizează : 1) prin rezolvarea de către
elevi a unor exerciții la tablă (a tipurilor
de exerciții arătate la explicare) ; 2) prin
munca independentă a elevilor timp de 5
minute (menită să arate în ce măsură e-
levii șl-a-u însușit șl au înțeles cunoștin
(ele noi) ; 3) prin rezolvarea unei pro-
blame cu 3-5 operatii. De pildă : ,,O mul
gătoare îngrijește 10 vaci- Ea mulge zii
nic de ia 6 vaci cîte 19 litri de lapte. Iar
^^AMkJajte cîte 14 litri. Cîte zile-muncă
^^^^20 de zile, daca pentru
Bl] zile )
ritetor ramu^l^^^fc^urii și le fac cu-
noscută elevilorm^^^B principală de
măsurat munca în cora^r- zjua-muncă
învățătorul poate alcătui ■ singur aceste
probleme, folosind datele -referitoare ia
realizările muncitorilor fruntași din agri-
cultură.
Lecfia se încheie cu indicarea temei
pentru acasă Țeta.pa a V-a), în care intră
exerciții și .o|rvof-m« în legătură atît cu
cunoștințele	si cu cunoștințele
studiate anterBUP.^j^^"apitulare. In
procesu' explicării temei’&entru acasă
(3-4 minute). învățătorul le vorbește e-
levilpr despre forma și caracterul temei,
care cuprinde exerciții și probleme sau
lucrări de măsurătoare.
In procesul desfășurării lecției date,
s-au putut constata următoarele calități :
1.	Preocuparea învățătorului nu numai
pentru latura instructivă a lecției, ci și
pentru latura educativă: legătura mate-
In ajutorul pedagogilor
în familie și școală, ale ridicării califi-
cării pedagogilor, ale studierii și genera-
lizării experienței școlilor din regiune
Participantii la seminar au asistat la lec-
țiile celor mai buni pedagogi din Arhan-
riei de învățămînt (a problemelor) cu
actualitatea, oglindirea în conținutul pro-
blemelor a practicii socialiste.
2.	Folosirea în calculul oral a unui
materia1! variat în ceea ce privește forma
și conținutul.
3.	Subordonarea tuturor etapelor lecției
scopului ei principal, stabilirea legăturii
între cunoștințele însușite anterior si cu-
noștințele noi.
4.	Sistematizarea și succesiunea strictă
:n explicarea cunoștințelor noi. de la sim-
plu la complex, de la particular la ge-
nera-l.
5.	Procesul fixării cunoștințelor noi a
dat posibilitatea să se poată aprecia în
ce măsură a fost atins scopul lecției, cît
de temeinic șiau însușit elevii cunoștin-
țele noi. precum și în ce fel au fost folo-
site aceste cunoștințe cu prilejul rezolvării
problemelor.
6-	Preocuparea învățătorului! ca tema
pentru acasă să fie accesibilă pentru elevi,
să fie variată și să nu necesite pentru
executare mal mult de 30-40 minute.
Dacă analiza lecției se desfășoară ime-
diat după predare, atunci există posibili-
tatea să se pună o serie de întrebări refe-
ritoare la diferitele etape ale lecției și e-
nume :
1. Toți elevii au executat tema dată pen-
tru acasă ? Dacă nu toti. atunci de ce ?
2. Cum au fost corectate și explicate gre-
șelile făcute de elevi în tema pentru a-
casă ? 3. Cît de minuțioasă a fost veri-
ficarea temei ? 4. In ce măsură au trezit
exercițiile interesul elevilor? 5. Dacă s-a
acordat atentie folosirii celor mai națio-
nale procedee de calcul. 6 Dacă toți e-
levii au lucrat destul de activ și indepen-
dent. 7. Dacă scopul lecției a fost formu-
lat ne înțelesul copiilor. 8. Dacă a fost
bine ales materialul didactic și dacă a
fost folosit așn cum trebuie. 9. Dacă între-
bările au fost puse totdeauna clar, precis
și just. 10. Dacă nu s-au făcut greșeli în
expunerea materiei. 11. Dacă elevii au
fost antrenati la formularea concluziei.
12. Diacă elevii au participat activ la e-
tapa lecției în decursul căreia au fost ex-
plicate cunoștințele noi 13. Car© au
fost meritele și lipsurile legate de rezol
vanea problemelor la lecție? 14. Dacă au
fost respectate la lecție cerințele didactice.
15. In ce măsură a fost atins scopul In-
structiv-eduoativ al lecției ?
Analiza lecțiilor pe baza principiilor a
rătate mai sus ne dă o imagine clară a-
supna calităților si a lipsurilor lecției, în
ceea ce privește laturile instructiveduca
tivă. metodică si organizatorică ale aces-
teia.
Mii de învățători sovietici au obținui
rezultate excelente în munca instructiv-e-
ducafivă. metodică si organizatorică. Ex
perienta lor înaintată este o prețioasă
scoală a măiestriei pedagogice pentru zeci
de mii de învățători tineri.
N. IGNAT1EV >
cola bor a tor științific a! Institutului
metodelor de învătămint al
Academiei de Științe Pedagogice
a R.S.F.S.R.
ghelsc si au studiat munca școlii med'i
nr. 50 din raionul Solombalsk.
De asemenea, șefii secțiilor de învăță-
mint orășenești și raiona-le și-au împăr-
tășit experiența privitoare la organizarea
învătămîntului general obligatoriu și la
crearea internatelor pentru elevi.
Pregătirea pentru lecții a învățătorului
oare lucrează într-o școaiă «ingur post
are particularitățile sale. Pen#u a-și plani-
fica ziua de muncă, învățătorul care lucrea-
ză concomitent ou cîteva clase trebuie să
alcătuiască și să scrie zilnic un număr de
16—17 planuri de lecții, variate atît în ceea
ce privește caracterul lor, cît și în ceea ce
privește metodele de predare.
Numai pentru alegerea materialului pentru
lecții și studierea lui, învățătorul trebuie să
citească 10—15 texte la diferite obiecte, să
alcătuiască zeci de exerciții, să le aleagă
din manual, să alcătuiască și să scrie zeci de
întrebări. Pe lîngă aceasta trebuie pregătite
materialele didactice, experiențele, trebuie
controlate lucrările scrise ale elevilor. In
sfîrșit, toate acestea trebuie înscrise în pla-
nurile de lecții. Incomparabil mai mult timp
trebuie pentru stabilirea volumului cunoștințe-
lor care vor fi predate, pentru găsirea celoi
mai bune procedee metodice, pentru alegerea
formelor de muncă individuală a elevilor,
pentru planificarea lecțiilor: cu ce olasă, cît
timp și cînd se va lucra. Trebuie avut în ve-
dere și faptul că manualele sînt prea puțin
adaptate necesităților școlii cu un singur
post.
In felul acesta, pregătirea pentru lecții îi
cere mult timp pedagogului care lucrează cu
cîteva clase.
După părerea mea raționalizarea muncii
învățătorului pentru pregătirea lecțiilor este
o sarcină serioasă și foarte urgentă. Rezol-
varea ei ar ajuta la îmbunătățirea activității
școlilor cu un singur post. In articolul de
față aș dori șă împărtășesc experiența mea
în această privință.
Cu șase ani tn urmă am început să lucrez
la școala cu un singur post din Dudacovo
regiunea Stali-ngrad. Aveam pe atunci un
stagiu pedagogic de aproape treizeci de ani
La început mă pregăteam pentru lecții cîte
5—6 ore (în afară de verificarea caietelor,
pregătirea și alegerea materialului didactic
etc.) și nu pot să spun că eram mulțumit
de această pregătire, deși ea îmi răpea a
proape tot timpul. Acum eu pierd pentru a
ceasta numai una, două s-au trei ore și nu-
mai foarte rar mai mult. Ce mi-a venit tn
ajutor ?
înainte de toate, mi-arn fixat un regim al
zilei, căruia îl subordonez toate lucrările
mele obișnuite, inclusiv citirea ziarelor, a
Anna Goliftua și Liudmilu
Kuznefova studiază cu inte-
res problemele desenului teh-
nic la școala tehnică din
Magnitogorsk.
LECTORATE PENTRU
PĂRINȚI
Pe lîngă școlile din reg.u
nea Vostocinîi Kazahstan
revistelor, a literaturii metodice și beletris-
tice, activitatea de ridicare a nivelului ideo-
logico-politic, activitatea obștească, muncile
in gospodărie, odihna.
in timpul anului nu poți să recurgi prea
des la metodici, deoarece atunci nu-ți vor
ajunge nu numai trei, ci nici chiar șase ore.
învățătorul trebuie să cunoască bine meto-
dicile. De aceea eu încep să mă pregătesc
pentru lecții încă din timpul verii. Vara re-
zerv zilnic trei ore pentru studierea și rezol-
varea problemelor de metodică și complec-
tarea bagajului meu științific. Planul mun-
cit de vară îl întocmesc iarna.
Știu din experiență că cu cît pregătirea
pedagogului la o disciplină este mai bună,
cu atît îi este mai ușor să-și planifice mun-
ca de predare a acestei discipline, să găsea-
scă metode mai bune, să aleagă just for-
mele de muncă individuală.
Lucrul cel mai dificil în pregătirea pentru
lecții a învățătorului care lucrează într-o
școală ou un singur post este alegerea unei
ocupații independente cît mai efective pen-
tru elevi și cît mai adecuate momentului
Am introdus fișe pentru diferite obiecte de
învățămînt, în care notez formele muncii in-
dependente.
Este necesar ca învățătorul să aibă o listă
de material didactic pe clase și teme. Eu
pregătesc iarna lista materialului didactic,
necesar, iar vara îl confecționez.
Am alcătuit o mică bibliotecă pedagogică
cu adnotări la fiecare carte. Pentru unele o-
biecte de învățămînt am întocmit fișe în
care notez unele teme din carte și dau o
scurtă caracterizare a materialului.
Mă străduiesc ca toți elevii să aibă cărți
din aceeași ediție (edițiile diferă în ceea ce
privește așezarea materiei pe pagini, iar
uneori și în ceea ce privește conținutul).
Scrierea planurilor răpește mult timp. Eu
scriu planurile pe clase în felul următor :
Intîi scriu denumirea obiectelor tn fiecare
■lasă, după orar și tema lecției, după planul
calendaristic Planul lecției îl scriu pe scurt.
Bunăoară:
Clasa I. Gramatica. Tema lecției: „Des-
părțirea cuvintelor în silabe".
1)	Se va repeta ce este s'laba.
2)	Se vor despărți în silabe cuvintele:
Nina, Lena, Sașa, camera, mașina. Lucrarea
se va face pe tablă, iar elevii o vor scrie în
caiete.
3)	Se va analiza exercițiul 18.
funcționează regulat lecto-
rate pentru părinți, organi-
zate de secția regională a
Societății pentru răspîndirea
cunoștințelor politice și ști-
ințifice împreună cu secția
de învățămînt regională.
Zeci de mii de părinți au
ascultat lecții privitoare la
problemele educației comu-
niste a copiilor în familie,
între care „Educarea mora
lei comuniste la copii",
„Munca comună a familiei
și a școlii", „Cum să-I aju-
tăm pe copii să învețe bine".
De la începutul acestui
an școlar s-au deschis pe
lîngă școli 155 de lectorate
Spre a veni în ajutorul co
lectivelor pedagogice. Socie-
tatea pentru răspîndirea cu-
noștințelor politice și știin-
țifice a elaborat materiale
pentru lecții, editate în bro-
șuri La elaborarea lecțiilor
iau parte profesorii Institu-
tului pedagogic din Ust-
Kamenogorsk. cei mai buni
profesori și numeroși părinți.
fn programul lecțiilor o-
cupă un loc însemnat pro
blemele pregătirii elevilor
pentru munca în producție
după absolvirea școlii medii.
URMÎND EXEMPLUL
MEȘTERILOR DIN
TOBOLSK
La Expoziția regională din
Omsk a creației tehnice a
copiilor atenția vizitatorilor
era atrasă de obiectele ex-
puse de cercul „Mîini înde
mînatice" al Casei pionieri-
lor din Tarsk. Membrii aces-
tui cerc au prezentat la ex-
poziție sculpturi în lemn șl
în os.
4)	Elevii vor Îndeplini singuri exerd*
țiul 18.
5)	Se va controla lucrarea.
In plan notez numai etapele lecției, exer^
cițiile alcătuit© de mine, întrebările pentni
pregătirea independentă de către copii a răsj
punsuri-lor (la citire, istorie, geografie, știi»'
țele naturii).
Nu trebuie să ne abatem de la planul ca4
landar stic, căci aceasta creează mari difU
cultăți în calea lichidării rămiinerii tn urmăl
și are repercusiuni dăunătoare asupra pre-
gătirii lecției.
Cu prilejul pregătirii pentru lecție este inw
portant să se determine volumul materialul
. lui care va fi folosit atît pentru explicarea
lecției, cît și pentru munca individuală a
elevilor. Stabilirea neju-stă a volumului lu-
crării dăunează extrem de mult bunei desfăa
șurări a lecției.
Pregătindu-mă pentru lecție, caut să sta-
bilesc cît mai bine timpul pentru explicarea
cunoștințelor noi, acumulez din timp fapte,
observații. Organizând în mod just explicarea,
rezerv mai mult timp fixării, sub directa
mea îndrumare, a materiei s-tudiate. In acest
fel mi-e mai ușor să-i conduc pe copii la
deducerea regulilor, la formularea lor.
Are o mare importanță și locul de muncă
al învățătorului. Eu am două mese. Pe una
se află tot materialul didactic necesar pen-J
tru ziua respectivă, caietele și manualele, a-
șezate în ordinea lecțiilor. Manualele au semJ
ne de carte din carton, care îmi ajută să!
deschid cartea dintr-odată acolo unde tre-
buie. Pe cealaltă masă (masa mea de lucru)]
sint planurile de lecții, catalogul și manual
lele pentru lecția respectivă, deschise pen-
tru fiecare clasă la locul unde trebuie țpenJ
tru a nu pierde timp cu căutarea în timpul
lecției). In recreații strtng manualele fote-
site la lecție și le așez pe prima masă, iaci
locul lor îl Iau cărțile de care vot avea ne-
voie la lecția următoare
Toate aceste mărunțișuri în organizare#
muncii îmi ajută la economisirea timpului.
Ele au și o mare importanță educativă. Vă-
zînd că locul de muncă al pedagogului este
totdeauna în ordine, copiii devin el înșiși
mai ordonați.
O bună pregătire pentru lecție este cheză-
șia succesului ta întreaga activitate a învăa
țătorului.
T. S. SAPOȘNIKOV
(Din revista „Nacialnaia școla").
Este interesantă istoria a-
cestui cerc. Vara, membrii
cercului Casei pionierilor din
Tarsk au vizitat pe vesti-
ți! sculptori in os din To-
bolsk. Meșterii i-au întî opi-
nat cu bucurie pe oaspeți și
i-au invitat în atelierul 'or,
care seamănă cu un fel de
muzeu unde sînt expuse
cele mai fine lucrări execu-
tate în os.
Timp de cinci zile elevii
au studiat munca faimoșilor
sculptori în os.
întorși acasă, el s-au apu-
cat cu mult elan de această
nouă muncă atractivă. De la
sculptura simplă în lemn ei
au trecut |a sculptura mai
complicată în os In acest
fel a apărut pentru nrima
oară în regiunea Omsk cer-
cul tinerilor sculptori în os.

Pedagogia lui John Dewey
în slujba monopolurilor americane
Tendințele de dominație mondială ale
monopolurilor americane, politica internă
de fascizare a S.U.A. impun o formare
spirituală corespunzătoare a tinerei ge-
nerații americane. In această privință
imperialismul american și-a pus mari spe
ranțe în pedagogia pragmatistă, care
est© astăzi într-o măsură însemnată pe-
dagogia oficială în Statele Unite ale
Americii. Căpetenia acestei pedagogii
este filozoful sl pedagogul reacționar
John Dewey.
John Dewey declară tn mod deschis în
numele cui vorbește. Orice poză de „neu-
tralitate" dispare. El își ia în mod con-
știent sarcina să servească, în domeniul
educației tinerei generații, politica cercu-
rilor conducătoare agresive americane
Ideile pedagogice liberalo-democratice
sînt aruncate peste bord acum de bur-
ghezia imperialistă. Ea are nevoie de o
pedagogie care să reacționeze mai bine
la conflictele sociale, care să fie mai
eficace în lupta împotriva proletariatu-
lui din ce în ce mai organizat și mai con-
știent.
Acesta este „secretul" pentru care pe-
dagogia lui John Dewey a avut și are
o influență considerabilă și în multe țări
capitaliste din Europa (proiectul reacțio-
nar de reformă a învățămintului din
Franța al luî Andre Mărie, care a stîrnit
protestele vehemente ale opiniei publice
înaintate franceze, poartă și el ampren-
ta acestei influente) Același motiv a
făcut de asemenea ca această pedagogie
să fie îmbrățișată cn multă simpatie, în
trecut, de reprezentanti ai claselor ex-
ploatatoare de la noj din țară.
John Dewey este nemulțumit de peda-
gogia și școala veche, care nu sînt sufi-
cient de sensibile la contradicțiile ce
zguduie din temelie societatea capitalistă
americană și vestesc un viitor apropiat
alarmant. Cu ajutorul pedagogiei prag-
matiste, el încearcă să facă din școala
americană un instrument mm suplu de
luptă împotriva participării din ce în ce
mai hotărîtoare a maselor populare la
rezolvarea problemelor societății contem-
porane, un instrument mai fin de dezbi-
nare a proletariatului.
In acest fel, școala, legată de soarta
oligarhiei americane, încetează să fie
punct de cultură, mijloc de transmitere
către generațiile tinere a experienței do-
bîndite de omenire, pentru că lucrul
acesta este incompatibil cu menținerea
capitalismului. Școala americană devine
un mijloc de diversiune, de mistificare
a opiniei publice. Ea trebuie să-i demon-
streze tineretului că interesele capitaliș-
tilor sînt, chipurile, interesele generale ale
națiunii, trebuie să contribuie la consoli-
darea exploatării, la adîncirea rupturii
dintre munca fizica și intelectuală. Slujind
interesele dictaturii monopolurilor, școala
americană trebuie să convingă tineretul,
după expresia lui Dewey, de „trecătoarea
și secundara însemnătate a suveranității
naționale în comparație cu asociația mai
complectă și mai liberă a întregii omeniri"
— bineînțeles sub comanda Statelor
Unite ale Americii. Școala devine în felul
acesta un mijloc de pregătire a unor
automați, care se „descurca" de la situa-
ție la situație, fără să-și piardă timpul
cu considerații de ordin general. Ea
este destinată să propage esența filozo-
fiei lui Dewey — anume că „violenta, vio-
lența fizică grosolană, este în cele din
urmă mijlocul ce| mai de nădejde".
Acest program de educație a tinerei
generatii al lui Dewev avea nevoie de o
„fundamentare" teoretică corespunză-
toare El a găsit-o în filozofia pragma-
tistă, o variantă americană a idealismu-
lui subiectiv, a cărui netemeinicie a
fost dezvăluită într-un mod strălucit de
către Lenin în lucrarea sa „Materialism
și empiriocriticism". Faptul că Dewey
s-a adresat tocmai acestei filozofii nu
este deloc întîmplător. Lenin vorbește de-
spre „legătura indisolubilă între gnoseo-
logia reacționară și sforțările reacționare
în domeniul sociologiei"1). El a demas-
cat în lucrarea sa „Materialism și empi-
riocritjcism" esența reacționară a acestui
curent filozofic șl a înfierat pe pragmatisti
ca pe cei mai înrăiti dușmani ai științei
maintate. ca propovăduitori cnnstienți ai
reactiunji. ai obscurantismului.
Dewey înțelege foarte bine că în ofen.
siva împotriva științei, a logicii, cel mai
1) V. I. Lenin, Materialism și Empiriocrl-
ticlsm, pag. 378.
important lucru este să nege existenta
materiei, a realității obiective indepen-
dente de conștiința noastră. De aceea el
susține că realitatea nu este decît o con-
strucție pragmatistă care pune pe indi-
vid într-o situație mai avantajoasă.
Autenticitatea noțiunilor, a teoriei nu
este determinată, chipurile, de măsura în
care acestea reflectă lumea obiectivă —
ci de măsura în care ele asigură suc-
cesul individului în viață. După el legile
nu reflectă o ordine obiectivă a lucru-
rilor, ci o combinație arbitrară avanta-
joasă a faptelor, a experienței noastre.
Este vorba de recidiva unei vechi metode
de discreditare și lichidare a științei. In
felul acesta se șterge orice deosebire în-
tre adevăr și iluzie, între știință și su-
perstiție. Dewev justifică dreptul „teo-
riei" la fals, minciună, diversiune, cînd
acestea sînt folositoare monopolurilor
americane, cu a căror politică logica lu-
crurilor, știința au devenit incompatibile
Același lucru cînd este vorba de ex-
plicarea fenomenelor sociale. Dewey
neagă de la început necesitatea obiectivă
în viața societății omenești. Punînd o eti-
chetă biologică asupra tuturor fenomenelor
sociale Dewev susține că ideile, aspirațiile
omului sînt, chipurile, produse ale unor
instincte înnăscute, care ar constitui forța
motrică principală a întregii sale activi-
tăți. Deci, nu vă atingeți de raporturile
generale existente Nu vă atingeți de oii
garhia monopolurilor. Istoria societății
omenești este istoria activității psihice
a oamenilor. Este vorba deci numai de
anumite transformări în vederile oame-
nilor pentru a se asigura progresul so-
cial. Așa dar nu-i nimic de schimbat în
mod radical, trebuie numai modificată
opinia oamenilor, care să fie conduși de
o singură idee, aceea a monopolurilor,
care să renunțe la anumite .prejudecăți",
adică la conștiința de clasă. Scofala. sus-
ține Dewev. va trebui să aducă Contri-
buția hotărîtoare în această privință. Ea
este garanția garanțiilor în înlăturarea
acelei instabilități sociale de care este
alarmat Dewev. In felul acesta, provo-
cînd de la început o diversiune, Dewev
aruncă răspunderea principală în rezol-
varea problemelor sociale asupra școlii
și pedagogiei.
Conform filozofiei sale pragmatiste,
Dewey consideră ca sursă exclusivă de
cunoaștere experiența limitată a copilu-
lui, căreia-îi dă un caracter absolut și îi
subordonează întreg procesul pedagogic.
In felul acesta copilul devine autorul pro
prillor sate cunoștințe, experiența lui per-
sonală constituind singurul obiect de în
vătămînt. De aceea, după expresia^ lui
Dewev, școala trebuie „să ia această ex-
periență primitivă și trăirile copilului și
să le dea formă de geografie, științele na
turii, aritmetică sau, în general, de, ceva
care constituie obiect de învățămînt."
Aceasta înseamnă fărîmițarea cunoș
tințelor într-o serie de fapte disparate,
înguste, fără legătură, fără legi, fără
perspective, adică o ofensivă deschisă a
obscurantismului.
Toată această tehnică perfidă pe care
o elaborează Dewey ca să „apropie"
copiii de viață urmărește, dimpotrivă, să-i
țină departe de tîlcul ei de azi, de bo
găția sa inepuizabilă
Această tehnică pune lanțuri copilului,
care nu poate ajunge singur la noțiunile
ce corespund nivelului de dezvoltare al
societății omenești. Pentru descoperirea
legilor care stau la baza fenomenelor
naturale și sociale, omenirea a desfășu-
rat o activitate grandioasă care a fost
fixată în știință. Dewey caută însă să
ascundă fiilor oamenilor muncii această
uriașă activitate de cunoaștere și rezul-
tatele ei. Dewev — dușmanul oamenilor
muncii și al democrației — se solidari-
zează și cu un alt fenomen în domeniul
educației tinerei generații caracteristic
imperialismului — și anume pedologia
Biologizînd fenomenele vieții sociale, el
caută să demonstreze că gîndirea, con
știința omului nu au nici o legătură cu
raporturile din societate, cu sarcinile pe
care și te propune aceasta. Gîndirea nu
constituie, chipurile, decît o prelungire
„conștientă" a zestrei naturale a omu-
lui și care organizează, nune ordine în
această zestre naturală. Cheia dezvoltării
individului s-ar găsi deci exclusiv în el
însuși și nici o intervenție din afară
n-ar putea să aducă vreo modificare ra-
dicală în viața psihică a omului, deter-
minată de acest echipament cu care el
se naște. Ideile, idealurile înaintate ale
societății, în jurul cărora ar trebui să
se formeze conștiința tinerei generații,
contrazic, chipurile, mersul natural al dez-
voltării copilului, sînt incompatibile cu
„fericirea copilului". $i așa cum „albi-
nele culeg mierea, construiesc faguri,
hrănesc progenituri și se obține un anu-
mit rezultat deși la ele nu există nici o
idee prestabilită, tot așa instinctele și
aptitudinile personale ale copilului dau
material și arată punctul de plecare pen-
tru educație" — încheie această teorie
Dewey.
Aceste instincte și aptitudini înnăscute
ale copilului hotărăsc, chipurile, totul în
școală. Programa, planul de învățămînt
trebuie acomodate în mod exclusiv „ne-
cesităților naturale" ate copilului; el în-
suși creează programa și planul de în-
vățămînt. Deci în conformitate cu datele
biologice care determină, chipurile, situa-
ția diferită a oamenilor în societate, care
Împart lumea în rase de „elită" și rase
„inferioare", vom avea copii „înzestrați"
și copii „mai puțin înzestrați", vom avea
două tipuri de educație, corespunzătoare
acestei „inegalități naturale". Bazîndu-
se pe aceste susțineri care contrazic da-
tele științei înaintate. Dewev vrea să
„justifice" politica de clasă, de discrimi
nare rasială în domeniul educației tinerei
generații din Statele Unite ate Americii,
vrea să justifice „misiunea culturală"
a monopolurilor americane în țările în-
robite lor.
Această concepție pedagogică a lui
Dewev, însușită în mare parte de cercu-
rile oficiale din Statele Unite, duce într-o
măsură însemnată ia lichidarea scolii In
determinarea planului si programei de în-
vătămînt care fixează conținutul învăță
mîntului ca o expresie a ..necesităților
materiaje și spirituale ate societății" nu
există, după Dewev, nici un criteriu obtec-
liv. De aceea, el este de părere că planul
si programa de învățămînt trebuie să fie
foarte „elastice", trebuie să se desprindă
exclusiv din „interesele", ,,necesităț:le
copiilor. In felul acesta se justifică apari-
ția nenumăratelor planuri și programe de
învățămînt în școala din Statele Unite: o
programă pentru școala copiilor din pătu-
rile avute, din centrul orașelor mari, altă
programă, la un nivel mai scăzut, pentru
școala de la periferie. Aceeași „elastici
tate“ iustifică o programă pentru școlile
din orașe si alta pentru cele de la sate
Decalajul acesta sare și mai mult în ochi
cînd este vorba de școlile negrilor, ma’
ales din cete 17 state al© Americii unde
populația neagră este foarte numeroasă
In aceste școli, durata anului școlar este
mai mică iar din conținutul învătămîntu
lui sînt scoase orice rămășițe de obiecte
de cultură generală. învățămîntul căpă-
tînd un caracter îngust, exclusiv profesio-
nal.
In conformitate cu concepția lui De-
wev și în cadrul școlii elevii sînt re-
partizați pe grupe, după criteriul ace-
lorași „posibilități". Copiii „înzestrați"
desfășoară o activitate diferită în com-
parație cu aceea a copiilor „mai puțin
înzestrați".
In școala pe care o preconizează De-
wey nu se studiază științele. Teoria esta
complect subordonată practicii limitate
a copilului. In felul acesta obscurantis-
tul Dewey, părintele „proiectelor" și aj
centrelor de interes, izgonește din școală
știința, introducînd în locul ei superfi-
cialitatea lipsa de sistem și utilitarismul
îngust, dînd drum liber educației copii-
lor în spiritul șovinismului, ai discrimi-1
nării rasiale și al militarismului, al
„modului de viață american". In mo-
mentul cînd creditele pentru război cresd
uluitor, Dewey pune la dispoziția mag-
naților americani o scoală pentru forma-J
rea unei „mîini de lucru" ieftine și docile^
îndreptată împotriva forțelor progre-
siste crescînde, această teorie, cu toate
lacrimile de crocodil ate lui Dewev cu
privire la „fericirea" copilului, constituie
un instrument de mutilare a personali-
tății acestuia. Pedagogia lui Dewey
urmărește formarea unui agramat fără
orizont. Ea sărăcește sufletul copilului,-
lipsindn-l de perspectivă, de posibilitatea
de a vedea noul în viață, ținîndu-l de-
parte de contradicțiile principate ate so-
cietății americane, de tendințele înain-
tate ale ei, căutînd să înăbușe la copiii
oamenilor muncii. încă din vîrstă frage-
dă. orice voință de luptă pentru un vii-
tor mai bun, insuflîndu-le de timpuriii
ideea despre' „necesitatea naturală" 6© a
ocupa un „anumiț" loc în societate.
Purtătorul influenței cercurilor agre-
sive americane în domeniul educației
tinerei generații, Dewev, a primit în tre-
cut multe osanale din partea pedagogilor,
reacționari de la noi din țară. Astfel,-
unul din acești „teoreticieni" (N Creții)'
îl numea un „profet" și considera că
sistemul lui de educație dă posibilitatea
„salvării Neamului". Aceasta se tntîm*
ola cînd în propria sa țară Dewev în-
cepea să fie demascat de oamenii ei fna-
ntați. printre care publicistul Johanes
Stil, care scria că școala americană,
ivind la bază pedagogia Iul Dewey, „se
transformă într-un instrument de propaj
gandă oficială care urmărește să crească
o generație de americani lipsită de capa-
citatea de a gindi, o generație de barj
bari",
împotriva „teoriei" lui Dewev, chemată
să justifice tendințele agresive, politica
de discriminare rasială a cercurilor con-
ducătoare din S U A., se ridică din ce în
ce mai puternic glasul opiniei publice
înaintate din țările capitaliste, glasul pe-
dagogilor patrioti din aceste țări, care
leagă protestul lor de lupta generală a
popoarelor pentru democrație, pentru
pace în lumea întreagă.
Conf. univ. B. GRIGORIU. _
GAZETA INVĂȚĂMÎNTULUI
Pag. 3-a
*
*
*
TOM PREGĂTI CADRE DE MUNCITORI CALIFICATI
0 HOTĂRÎRE DE MARE IMPORTANTĂ
GHEORGHE NICULESCU
șl
Pentru îmbunătățirea predării istoriei
Economiile elevilor
fă-:
din 1907. Această prezentare a
în
lor producției.
îmbunătățirea
tului depinde în
zarea planurilor
CONSTANTIN MIREA
maistru-instructor
podarii
lective,
gurele.
10 ani
avut posibilitatea
politică ți socială
giunea Bacău a prezentat în fața profesorii
lor de istorie unele documente inedite des-
agricole de stat, la gospodării eoJ
la stupini si la stafia I.C.A.R. Mă-
Profesorii de la școlile medii de
nr. 1. 2, 3. 5, etc., înțelegând im-
de studenți
de anul tre-
se datorește
munca unor
conținutului învățămln-
mare măsură de preci-
de învățămînt si a pro-
timpul Iul Alexan-
școala medie (la
coperite
fostului
scos la
răscoala
cia'litate, reviste etc. Sînt expuse și
crări ale elevelor — de pildă, caiete
limba rusă, de matematică, de fizică.
La cabinetul metodic învățătoarele
clasa a VIII a) s-a analizat un document
al cancelariei domnești prin care i se dă-
telor istorice profesorii de specialitate
primit sprijin din partea filialei locale
Societății de științe istorice, filologice
folclor. Directorul Arhivelor Statului din
lu-
de
au
a
Și
re-
la cabinetul pedagogic regional
Bacău
în arhiva inspectoratului școlar aî
județ Neamț, documente care au
Iveală un material bogat privind
minat scăderea numărului
promovați și mtegraliști față
cut și a arătat că acest fapt
în bună măsură lipsurilor- din
cut să crească Interesul profesorilor de
torie pentru cercetarea documentelor
legătură cu istoria regiunii.
SONIA PATRAȘ
metodistă de istorie
loanițiilor), elevele au
să cunoască organizarea
din acel timp.
La lecția „Moldova în
dru cel Bun" ținută la
Consfătuirea cadrelor didactice de conducere
din învățămîntul superior
In zilele de 27, 2® și 29 ianuarie «-au
desfășurat în București lucrările consfă-
tuirii anuale a cadrelor didactice de con-
ducere din învățământul superior. La con-
sfătuire au participat reprezentanți ai
Ministerului Învățământului, cadre didac-
tice de conducere și șefii catedrelor de
• științe sociale ale instituțiilor de învăță-
mânt superior din întreaga țară.
Cuvîntul de deschidere a fost rostit de
prof. univ. N. Dinulescu. prim-locțiitor al
ministrului Invățămîntului.
In continuare, prof. univ. C. lonescu-
Bujor, director general al Direcției genera-
le a învățământului superior din Ministerul
Invățămîntului, a prezentat darea de sea-
mă asupra activității instituțiilor de invă-
țămînt superior în anul universitar 1953/54
$i în semestrul I al anului 1954/55-
In prima parte a dării de seamă vor-
bitorul s-a ocupat de problemele privi-
toare Ia profilul, nomenclatorul speciali-
tăților și rețeaua unităților de învăță-
mânt superior, arătînd măsurile luate de
Ministerul învățământului în aceaistă pri-
vință. Au fost analizate apoi problemele
legate de școlarizare, subliniindu-se rea-
lizările obținute precum și lipsurile pe
care le mai au în acest domeniu Minis-
terul învățământului și instituțiile de în-
vățămînt superior.
Darea de seamă a analizat pe larg pro-
blemele privitoare la conținutul învăiță-
• mîntuilui în universități și institute, opriu-
du-se îndeosebi supra nivelului științific
șl a orientării ideologice a lecțiilor si se-
minariilor, asupra desfășurării lucrărilor
de laborator și a proiectelor de an.
Sublimiind deficiențele care există în a-
ceasbă priivință, darea de seamă a arătat
si cauzele care le determină : lipsa de
preocupare a unora dintre conducerile
instituțiilor de învățăm-îint superior față
de îndrumarea și controlul activității ca;
tedrelor, față de organizarea schimbului
de experiență între cadrele didactice ele.
Au fost analizate, de asemenea, proble-
mele activității de cercetare științifică a
catedrelor, precum și problemele activi-
tății cercurilor științifice studențești.
Un capitol însemnat al dării de sea-
mă a fost consacrat organizării șj îndru-
mării procesului de învățământ tn univer-
sități și institute A fost înfățișată acti-
vitatea cadrelor de conducere ăâe insti-
tuțiilor de învățămînt superior în ceea ce
privește planificarea muncii didactico-
științifice, activitatea consiliilor științi-
fice de facultăți și instituții, a colective-
lor de catedră. O atenție deosebită s-a
acordat analizei muncii educative a per-
sonalului didactic, precum și grijii a-
cestuia pentru organizarea și îndruma-
rea activității individuale a studenților.
De asemenea, au fost analizate problemele
legate de practica in producție si de prac:
tica pedagogică a studenților, precum și
desfășurarea procesului de învățământ în
secțiile fără frecventă.
In continuare, darea de seamă a înfă-
țișat situația privitoare la ridicarea cali-
ficării științifice și la perfecționarea per-
sonalului didactic din universități și in-
stitute și a analizat problemele legate de
baza materială a instituțiilor de învăță-
mânt superior.
Im încheierea dării de seamă au fost a-
rătate lipsurile Direcției generale a învă-
țămîntului superior din Ministerul Inva-
țămlntului, lipsuri care au determinat în
mare măsură existenta deficiențelor în
munca universităților și institutelor.
A luat apoi cuvîntul prof. univ. N. Dinu-
lescu, prim-locțiitor al ministrului Invăță-
mîntului, care a prezentat referatul: „Lup-
ta pentru ridicarea continuă a nivelului în-
vățămîntului, sarcină de bază a institu.
țiilor de învățămînt superior".
Subliniind locul important pe care îl
ocupă învățământul superior în cadrul o-
perei de construire a socialismului, refe-
ratul a arătat succesele obținute in orga-
n'zarea învățămîntului superior și în în-
tărirea muncii de pregătire a cadrelor de
specialiști cu o înaltă calificare.
Una dintre problemele de care depinde
în primul rând ridicarea calității procesu-
lui de învățămînt o constituie îmbunătăți-
rea profilului și rețelei instituțiilor de în-
vățămînt superior.
Linia de dezvoltare a învățământului
nostru superior va trebui orientată spre
dezvoltarea unor instituții puternice, care
să formeze cadre cu un orizont larg, cu
o temeinică pregătire teoretică generală,
capabile să răspundă ou succes sarcini-
ceputurile de activitate științifică tn cercu-
rile studențești, emulația în rîndurile stu:
denților, începuturile de formare a unei
opinii colective de reprobare fată de ma-
nifestările retrograde, față de ideologia
străină, față de elementele rămase în ur-
mă la învățătură, creșterea dîrzeniei față
de greutăți, sprijinul acordat studenților
străini care studiază în țara noastră, par,-
ticiparea largă și poziția hotărîtă luată
la adunările de protest împotriva acordu-
rilor de la Londra și Paris, demonstrațiile
de solidaritate cu mișcarea democratică
internațională a tineretului etc.
In referat au fost arătate și o serie de
lipsuri care se mai fac vădite în atitudi-
nea unor studenți. Mulți studenti sînt
încă codași la învățătură, nu frecventează
regulat cursurile și seminariile, manifestă
lipsă de grijă față de bunurile obștești.
O parte din absolventii instituțiilor de în-
vățămînt superior nu s-au prezentat la
posturile la care au fost repartizați, ne-
vrînd să muncească la sate.
Analizînd cîteva probleme importante
ale muncii educative în universități și in-
stitute, referatul a combătut unele atitu-
dini greșite ale cadrelor didactice: ten-
dința unor profesori și a unor cadre de
conducere de a socoti că educația se face
în afara procesului de învățămînt, faptul
că unele cadre didactice, prin însăși ati-
tudinea lor, nu constituie un exemplu
demn de urmat de către studenți, exigența
scăzută, dezinteresul față de condițiile de
viață ale studenților etc. De asemenea, au
fost aratate unele lipsuri ale Ministerului
Invățămîntului, care mi s-a preocupat în
măsură suficientă de rezolvarea proble-
melor privitoare la realizarea educației
comuniste în instituțiile de învățămînt su-
perior.
Referatul a indicat, în același timp, sar-
cinile principale pe care trebuie să le a-
ducă la îndeplinire instituțiile de învăță-
mint superior pentru a ridica nivelul
muncii educative în rîndurile studenților.
A fost subliniat rolul deosebit de însem-
nat care revine în această privință cate-
drelor de științe sociale, care au datoria
sâ pună întreaga lor activitate în slujba
înarmării tinerilor intelectuali cu capaci-
tatea de a-și orienta munca în direcția
deservirii intereselor patriei, de a dezvolta
sentimentul lor de răspundere pentru
marea cauză a construirii socialismului si
a apărării păcii.
gramelor de curs, precum și de acoperirea
disciplinelor cu manuale și cursuri. Ară-
tînd lipsurile pe care le au planurile și
programele actuale, ca și deficiențele u-
nor manuale și cursuri, referatul a indi-
cat sarcinile care revin Ministerului învă-
țământului și instituțiilor de învățămînt
superior în vederea înlăturării lor. Pe lin-
gă justa proporțonare a activităților cu-
prinse în planurile de învățămînt, vor tre-
bui revizuite programele de curs spre a se
asigura unitatea în predare; instituțiile de
învățămînt superior vor trebui să se preo-
cupe de asemenea de elaborarea unor ma»
nuale și cursuri la un înalt nivel științi-
fic.
Factorul hotărâtor în continua îmbună-
tățire a nivelului științific a;l mvățămîn-
bului îl constituie. activitatea personalu-
A lui didactic. Referatul s-a oprit îndeosebi
asupra acestei probleme, analizând succe-
sele și lipsurile activității catedrelor, in-
d’cînd sarcinile care stau în fața persona-
lului didactic: perfecționarea măiestrii
în predarea cursurilor și în metoda des-
fășurării seminariilor si lucrărilor prac-
tice, participarea intensă la activitatea de
cercetare științifică, creșterea cadrelor
tinere, intensifxarea preocupării pentru
îmbunătățirea studiului individual și a ac.
tivității științifice a studenților, utiliza-
rea complectă a orelor de consultații. în-
tărirea muncii educative în mijlocul stu-
• denților etc. Conducerilor instituțiilor de
învățământ superior le revine sarcina de
cinste de a fi factorul mobilizator a] tu-
turor cadrelor didactice pentru traducerea
in viață a tuturor acestor cerințe.
In continuarea lucrărilor consfătuirii
prof. univ. Florica Mezincescu, locțiitor al
ministrului Invățămîntului, a expus refera-
V tul „Educarea patriotică a tineretului în
instituțiile de învățămînt superior — sar-
cină de bază a cadrelor didactice". Refe-
ratul a subliniat o serie de fapte care do-
vedesc succesele obținute în munca de e-
ducare a tineretului studios: numărul
sporit al promovărilor. în ultimii ani, în-
Tov. Alex. Bula, director adjunct la In-
stitutul agronomic din Graiova, 6-a odu-
paț de activitatea de cercetare științifică
a catedrelor, subliniind necesitatea ca a-
ceas.tă cercetare să fie legată strîns de
problemele construirii socialismului în
tara noastră. In continuare a expus unde
aspedte ale muncii științifice la Institutul
agronomic din Graiova, arătând succesele
obținute și lipsurile care mai există în a-
ceastă privință.
Tov. Estera Goro, șeful catedrei de
marxism-leninism de la Institutul poli-
tehnic din Timișoara, a arătat succesele
obținute în institut prin aplicarea indi-
cațiilor cuprinse în , Hotărîrea C.C. al
P.M.R. ou privire la îmbunătățirea acti-
vității catedrelor de științe sociale: s-a ri-
dicat la un nivel maii înalt predarea
marxism-leni-nismului. se aplică principiul
muncii colective, s-a întărit spiritul cri-
tic și autocritic, a crescut preocuparea
membrilor catedrei pentru edudarea comu-
nistă a studenților, au fost strînse legătu-
rile catedrei cu organizația U.T.M. și de
sindicat etc. Cu toate acestea, în activita-
tea catedrei au continuat să existe o serie
de lipsuri, atît în ceea ce privește conți-
nutul lecțiilor și seminarlilor, cît și în
munda educativă- In încheiere, tov. Goro
a arătat sarcinile pe care își propune să
le rezolve catedra în cel de al doilea se-
mestru al anului universitar.
Au mai luat de asemenea cuvîntul și
alti tovarăși din conducerile instituțiilor
de învățămînt superior.
Numeroși particRpanți la consfătuire au
luat cuviintul pe marginea dării de seamă
și a referatelor.
Acad. prof. Raluca Ripan, rectorul Uni-
versității „V. Babeș“ din Cluj, a împăr-
tășit experiența muncii consiliilor știin-
țifice, a decanatelor și a catedrelor din u-
mversitatea pe oare o conduce, arătînd
cum își desfășoară acestea activitatea în
vederea îmbunătățirii conținutului învăță-
mântului. De asemenea, a ridicat unele
probleme în legătură cu organizarea gru-
pelor de studenti, în legătură cu situația
la învățătură a studenților intrati în uni-
versitate pe baza diplomelor de merit, pre-
cum și în legătură cu activitatea de cerce-
tare științifică a catedrelor.
Acari. St. Milcu, rectorul Institutului
medico-farmaceutic din București, s-a re-
ferit la problemele examenelor de admi-
tere în anul I și a criticat lipsurile Minis-
terului Invățămîiitului în Ceea ce privește
reglementarea primirii în învățămîntul
superior a candidaților ou diplome de me-
rit. In continuare a vorbit despre proble-
ma recrutării cadrelor de asistenți și pre-
parabyi, precum și despre problemele ac-
tivității de cercetare științifică.
Tov. L. Banyai, rectorul Universității
„Bolyai“ din Cluj, a vorbit despre succe-
sele obținute în lupta pentru educarea ti-
neretului studențesc în spiritul prieteniei
și al unității frățești între poporul romîn
și minoritățile naționale, despre munda
desfășurată de personalul didactic în ve-
derea combaterii și înlăturării oricăror in-
fluențe naționailiste și șovine.
Tov. Banyai s-a ocupat în continuare de
unele probleme privind activitatea didac-
tico-științifică a universității ou limba de
predare maghiară din Cluj.
Tov. N. Pascu, rectorul Institutului pe-
dagogic „Maxim Gorki" din Capitală, a
analizat în cuvîntul său Cîteva probleme
privitoare la educația studentilor, cri-
țlcînd pe acei conducători ai insti-
tuțiilor de învățiimînt superior care
manifestă o atitudine de autoliniștire în
această privință. In continuare, vorbitorul
a arătat unele măsuri care au fost luate
la Instituitul] „Maxim Gorkl“ în vederea
întăririi muncii educative: Includerea pro-
blemelor eduCative în planurile de activi-
tate ale catedrelor, păstrarea colectivului
grupei studențești în aceeași componență
pe toată durata școlarizării etc. — și a
subliniat necesitatea intensificării muncii
pedagogice a personalului didactic.
Tov. M. Levente, rectorul Institutului
agronomic „N. BălCescu" din București,
s-a oprit asupra problemelor privitoare la
profilarea învățămîntului agronomic și la
stabilirea planurilor de învățămînt, pre-
cum și la practica în producție. De ase-
menea, a analizat unele aspecte ale mun-
cii educative în rîndurile studenților si a
vorbit despre activitatea catedrelor de
științe sociale, arătînd măsurile care tre-
buie luate pentru întărirea rolului lor în
munca de pregătire a viitoarelor Cadre de
specialiști.
Tov. J. Livescu, rectorul Universității
„Al. I. Cuza“ din Iași, a arătat experiența
universității în ceea ce privește ridicarea
nivelului muncii didactice. Vorbitorul a
criticat Ministerul Invățămîntului pentru
unele lipsuri în elaborarea planurilor de
învățământ, în stabilirea numărului exa-
meneloir etc. In încheiere a făCut o serie
de propuneri pentru organizarea mai
justă a învățămîntului fără frecvență.
Tov. D. Praporgescu, rectorul Institu-
tului de Construcții din București, a ana-
lizat unele dintre cauzele oare au deter-
oadre didadtioe. Acestea nu se preocupă
să ajute studenții în însușirea cunoștințe-
lor, astfel încît să poată răspunde cerin-
țelor ce le stau în față. De asemenea, a
luat în discuție o serie de probleme privi-
toare la școlarizarea studentilor, la orga-
nizarea practicii, la repartizarea studenți-
lor în producție etc.
In încheierea lucrărilor consfătuirii a
luat cuvîntul acad. prof. Ilie Murgulescu,
ministrul Invățămîntului. In concluziile
sale, acad. prof. I. Murgulescu a arătat
rezultatele valoroase ale lucrărilor con-
sfătuirii, care au dat cadrelor de conducere
din învățămîntul superior prilejul de a
realiza un larg schimb de experiență și
au ajutat Ministerul Invățămîntu'ui să
cunoască mai îndeaproape realizările uni-
versităților și institutelor, să vadă mai
adine lipsurile din activitatea acestora și
din activitatea lui proprie.
Arătînd că munca instituțiilor de învă-
țămînt superior din țara noastră a făcut
reale progrese, în special în ceea ce pri-
vește rezolvarea problemelor cu caracter
organizatoric, ministrul Invățămîntu'ui
s-a oprit în continuare asupra c.îtorva
probleme mai însemnate privitoare la pre-
gătirea viitoarelor cadre de specialiști.
Una dintre aceste probleme este problema
profilării învățămîntului superior. Arătînd
lipsurile pe care le determină pulveriza-
rea învățămîntului pe profile înguste, vor-
bitorul a subliniat măsurile pe care le va
lua Ministerul Invățămîntului pentru a
înlătura lipsurile existente în această di-
recție. Au fost arătate de asemenea mă-
surile care vor fi puse în aplicare pen-
tru rezolvarea problemelor privitoare la
școlarizarea studenților, printr-o orien-
tare mai justă a absolvenților școlilor
medii către diferite facultăți, prin revizui-
rea normelor privitoare la desfășurarea
examenelor de admitere și la primirea
în învățămîntul superior a candidaților
cu diplome de merit.
Au fost expuse apoi o serie de conc'uzii
în legătură cu unele probleme privitoare
la desfășurarea procesului de învățămînt
discutate în cadrul consfătuirii. Astfel,
au fost indicate sarcinile care revin Di-
recției generale a învățămîntului superior
din Ministerul Invățămîntului și conduce-
rilor instituțiilor de învățământ superior în
privința desfășurării colocviilor și a exa-
menelor de stat, în privința organizării
grupelor de studenti, a desfășurării con-
sultațiilor și a îndrumării muncii indivi-
duale a studentilor, în privința cineficării
instituțiilor de •învățămînt superior și a
înzestrării laboratoarelor.
In cuvîntu1! său, ministrul Invățămîn-
tului a analizat pe larg o serie de pro-
bleme privitoare la conținutul muncii di-
dactico-stiințifice și educative în instituțiile
de învățământ superior, subliniind faptul
că universitățile și institutele sînt chema-
te să formeze cadre înarmate cu un sistem
cît mai complect de cunoștințe eficiente,
vil, cu deprinderea de a rezolva în mod
creator problemele noi pe care le ridică
viața, cu o temeinică pregătire practică,
oameni educați în spiritul moralei comu-
niste, care să-și iubească profesiunea și
să fie pătrunși de dorința de a-și pune
toate cunoștințele în slujba poporului. A-
ceastă operă deosebit de însemnată de
pregătire a cadrelor necesare construcției
socialismului se* realizează prin măsuri
complexe, pe baza planurilor și a progra-
melor de învățămînt, pe baza manualelor
și a cursurilor, prin munca în laborator,
prin practica de producție și practica pe-
dagogică etc. Arătînd lipsurile existente
în această muncă, acad. prof. I. Murgu-
lescu a subliniat necesitatea de a se ieși
din faza -dezideratelor și a rezolvării de-
clarative a problemelor, pentru a se trece
la fapte concrete, care să pună cu adevărat
capăt neajunsurilor. Astfel, trebuie înlă-
turată fragmentarea științei pe prea multe
discipline; trebuie repartizate mai just
examenele pe facultăți și pe ani de învă-
tămint; trebuie revizuite programele,
pentru a se asigura adaptarea lor deplină
la condițiile tării noastre și a se înlătura
repetările inutile; trebuie să se acorde
mai multă atenție elaborării cursurilor și
manualelor ; trebuie să se îmbunătățească
activitatea cercurilor științifice studen-
țești. Vorbitorul s-a oprit îndeosebi asu-
pra problemelor privitoare la organizarea
practicii în producție și a practicii peda-
gogice, arătînd contribuția hotărîtoare a
activității practice la munca de pregătire
a viitorilor specialiști, la educarea lor în
spiritul interesului și a| dragostei față de
activitatea direct productivă.
In încheiere, acad. prof. I. Murgulescu
s-a oprit asupra muncii cadrelor din în-
vățămîntul superior, chemate să realizeze
în viață sarcinile instruirii și educării stu-
denților. subliniind necesitatea intensifi-
cării activității personalului didactic în
vederea ridicării nivelului său de pregă-
tire științifică șf de măiestrie pedagogică.
In legătură cu această problemă a fost
scoasă în evidentă însemnătatea aspirau
turii și a activității de cercetare științifica
a catedrelor.
In laboratorul școlii de 7 ani din
comuna Ozun, raionul Sf. Gheorghe,
Regiunea Autonomă Maghiară, ele-
vii membri al cercului de fizică fac
experiențe sub îndrumarea profeso-
rului.
In cadrul vechiului sistem de organizare a școlilor medii,
tehnice, școala medie tehnică de metalurgie și construcții
C.F.R. din București, pe care am condus-o, pregătea tehnicieni
medii pentru Ministerul Căilor Ferate. In fiecare an absolveau
școala zeci și zeci de elevi.
Ce se întîmplă însă cu acești absolvenți ? O mare parte din
ei, intrînd în producție, dădeau randament slab, mal ales la
început. Absolvenții secțiilor: locomotive, vagoane, construc-
ții, s-au acomodat greu procesului de producție datorită, m-
sufioientei lor pregătiri practice. Programele de învățămînt
prevedeau la unele materii un volum prea vast de cunoștințe
teoretice (de pildă, la matematică în primii doi ani), în timp ce
pentru practică în atelierele școlii se prevedea un timp foarte
scurt. Pentru unele secții, ca de pildă pentru elevii din secția
construcții, practica era nu numai insuficientă, dar și stabilită
într-o perioadă cînd în construcții se fac abia lucrările de mă-
surători și fundații. In felul acesta, în timpul anilor de școală
elevii nu puteau cunoaște complexitatea lucrărilor unei cons-
trucții. De pe urma tuturor acestor lipsuri suferea producția.
Nefiind legați de nroductie, unii absolvenți refuzau să meargă
la locurile de muncă unde erau repartizați.
Necesitățile producției cereau imperios o mai bună organi-
zare a învățămîntului pentru cadrele de tehnicieni.. Recenta
Hotărîre a C.C. al P.M.R. și a Consiliului de Miniștri al R.P.R.
ou privire la organizarea școlilor profesionale de ucenici, a
școlilor tehnice și a școlilor tehnice de maiștri are o impor-
tanță hotărîtoare în această privință. Școlile tehnice organizate
pe baze noi vor da producției muncitori calificati în meserii
care cer un nivel mai înalt de cultură generală și personal
tehnic bine pregătit. Ridicarea calității învățămîntului. legarea
lui nemijlocită de producție și întărirea dsciplinei vor duce la
creșterea unor cadre de nădejde, legate de munca pe care și-au
ales-o. Vom depune toate eforturile pentru ca prevederile noii
Hotărîri să fie aplicate în viață.
Cabinetul nostru
metodic
Colectivul pedagogic al școlii noastre s-a
preocupat de la începutul anului școlar de
organizarea muncii metodice, căutînd să
folosească experiența acumulată în acea-
stă privință do cele mai bune școli.
In planul muncii metodice, ai re a fost
alcătuit în colectiv, s-a prevăzut organi-
zarea unor lecții deschise la diferite clase
și materii, expunerea unor referate cu con-
ținut metodic, organizarea unor consfă-
tuiri ale diriginte’or claselor paralele,
precum și ale învățătoarelor de la clasele
I-IV.
In același timp noi ne-am preocupat
de organizarea unui cabinet metodic al
școlii. Aici se găsește un bogat ma-
terial didactic confecționat în școa-
lă : colecții de semințe ale diferitelor
plante de cultură, planșe de anatomie,
chimie, geografie, albume privind viața și
opera unor scriitori etc. La cabinetul me-
todic se găsesc, de asemenea, numeroase
hărți istorice și geografice, lucrări de spe-
profesoarele primesc îndrumări în legă-
tură cu predarea lecțiilor, găsesc recoman-
dări bibliografice pentru întocmirea recen-
ziilor sau a referatelor etc. Cabinetul or-
ganizează de asemenea lectura în colectiv
a unor materiale de specialitate apărute
în diferite publicații, precum și expunerea
unor referate în legătură cu problemele
metodice. Astfel, a fost prezentat un
referat cu tema „Metodica studiului indi-
vidual al elevilor", asupra căruia s-au
purtat discuții vii, deoarece problema pre-
zenta un deosebit interes pentru întreg
colectivul didactic.
O mare atenție se acordă lecțiilor des-
chise, Organizarea acestora a făcut să
crească gri ia cadrelor didactice pentru
cunoașterea și folosirea oelor mai bune
metode de predare. S-au ținut lecții des-
chise de știinte naturale la clasa a Vl-a,
de lijmba romînă și de limba rusă la clasa
a VII-a, o lecție de citire la clasa l-a. La
fiecare dintre aceste lecții au participat,
în afară de profesoarele de specialitate,
un număr mare de cadre didactice ale
școlii.
Datorită activității tot mai intense care
se desfășoară la cabinetul metodic,
munca instructiv-educativă a școlii se îm-
bunătățește cu fiecare zi și elevele noastre
sînt tot mai bine pregătite.
CLOTILDA VOINEA
directoarea școlii medii
de fete din Buzău
Elevii școlii de 7 ani nr. 11 cu limba
de predare germană din comuna Turtii,-
șor — raionul Sibiu, au plănuit să facă
la sfîrșitul acestui an școlar o mare ex-
cursie prin orașele și satele tării. Ei se
pregătesc de pe acum pentru această ex-
cursie, strîngind la C.E.C. banii de care
au nevoie. Pînă în prezent au depus la
C.E.C. peste 3.000 lei In fiecare clasă e-
xistă cite un elev care tine evidenta de-
punerilor și împarte foile șl timbrele de
economii. Fiecare clasă și-a realizat un
fond colectiv, care e investit cu obligați-
uni C.E.C. 4% cu cîștiguri. Clasa a V-a
de pildă, a reușit să realizeze pină acum
peste 600 de lei.
Unii elevi au și livrete proprii, pe care
aduna bani pentru a-și cumpăra diferite
cărți, ms(.jm?nie mu'ricale, materiale
sportive.
Am citit cu multă bucurie Hotărârea Comitetului Central al
P.M.R. și a guvernului cu privire la organizarea școlilor pro"
fesiomale de ucenici, a școlilor tehnice si a școlilor^tehnice de
maiștri, care prevede organizarea pe baze noi a învățămîntului
tehnic și profesional.
Lucrez de mai mult timp ca maistru instructor Ia școala
profesională textilă metalurgică din București, care pregătea
muncitori de întreținere pentru fabricile de articole casnice,
muncitori pentru întreținerea mașinilor textile, precum și mun-
citori filatori-bast.
Repartizați în diferite întreprinderi însă, absolvenții scolii
noastre n-au făcut întotdeauna față sarcinilor producției. De-
oarece în timpul școlarizării elevii nu au fost temeinic pregă-
tiți din punct de vedere practic, ei au întîmpinat la locul de
muncă greutăți, pentru înlăturarea cărora le-a fost necesar
mult timp. In unele cazuri, tinerii absolvenți au fost repartizați
în producție la specialitățile înrudite aceleia pentru care s-au
pregătit, fapt care le-a îngreunat de asemenea munca, aducînd
serioase prejudicii și planului de producție al întreprinderii.
Reorganizarea școlilor profesionale pe baza Hotărîrii parti-
dului și guvernului va duce la înlăturarea tuturor acestor ne-
ajunsuri. la stabilirea unei strînse legături a școlilor cu pro-
ducția. Prin faptul că cele mai multe școli de ucenici vor func"
tiona pe lîngă întreprinderi, centre mecanice? gospodării agri-
cole de stat etc. elevii vor avea posibilitatea ca încă din timpul
școlarizării să capete cunoștințe și deprinderi de muncă prac-
tică. să cunoască bine specificul meseriei pe care și-au ales-o.
Noi, cei care ne ocupăm de pregătirea cadrelor de munci-
tori calificati, am primit cu deosebită bucurie Hotărîrea par-
tidului si a guvernului. Ne vom strădui să ne îmbunătățim
munca ae instruire, îi vom educa pe viitorii muncitori în spiri-
tul dragostei de muncă, pentru a deveni cadre de nădejde în
opera de construire a socialismului
Cercul pedagogic
al profesorilor de biologie
Proiectul Directivelor Congresului al
I! lea al P.M.R cu privire la dezvoltarea
agriculturii în următorii 2-3 ani, sarcinile
ce decurg pentru oamenii muncii din școli
din acest proiect constituie un puternic
stimulent în activitatea profesorilor de
biologie din Orașul Stalin.
De la începutul anului școlar, cercul pe-
dagogic al profesorilor de biologie și-a
propus ca scop principal realizarea unei
temeinice pregătiri a membrilor săi în
problemele agriculturii. Membrii cercului
și-au dat seama că pentru a înarma elevii
cu cunoștințele si deprinderile agrotehnice
necesare, trebuie mai îmtîi să le posede ei
înșiși la un nivel cît mai ridicat.
Activitatea cercului a fost orientată în
mare măsură spre realizarea acestui o-
hiectiv Astfel, primele trei teme studiate
de profesori în cadrul cercului s-au referit
la metodele de pregătire si de îmbună-
tățire a solului, la semănat, la metodele
folosite în zootehnie. Pentru ca referatele
pregătite în acest scop să fie strîns legate
de activitatea practică, cercul pedagogic a
organizat în ziua de 31 octombrie 1954 o
excursie la Preimor, unde profesorii au
putut face bogate observații, atît pe tere-
nul agricol, cît și la crescătoria de porci,
la crescătoria de păstrăvi si la serele legu-
micole. Cu acest prilej, profesorii au stu-
diat cu deosebit interes felul cum se efec-
tuează lucrările de toamnă în agricul-
tură, cu mijloace tehnice moderne. La
crescătoria de porci ei au cercetat cu a-
tenție construcția grajdurilor, felul cum
este organizată hrănirea porcilor, cum se
selecționează, cum se obțin rase mai bune
de porci, etc.
La crescătoria de păstrăvi, profesorii
de științe naturale au fost aiutați să cu-
noască diferitele soiuri de păstrăvi, apara-
tele cu care se recoltează icrele pentru
clocire, felul cum se obține puietul necesar
pentru repopularea apelor cu păstrăvi,
acolo unde au dispărut. De asemenea, ei
au cercetat sistemul de îndiguire pen-
tru împrospătarea bazinelor cu apă. Deo-
sebit de interesantă a fost vizita la serele
legumicole. Aici, profesorii au cunoscut
sistemul de încălzire a serelor, cuptoarele,
au urmărit cum se face semănatul și repl-
catul plantelor, ca șf transplantarea lor.
Folosind notițele luate cu prilejul aces-
tor vizite s'i studiind diferite broșuri în
legătură cu faptele cunoscute, profesorii
de știinte naturale au reușit să dea lec-
Io dorința de a contribui efectiv la îmbu-
nătățirea calității lecțiilor, cercul pedago-
gic al profesorilor de istorie din orașul
Bacău și-a îmbunătățit mult activitatea. Un
ajutor însemnat în munca profesorilor 1 au
constituit discuțiile purtate în cadrul cercu-
lui cu privire ta problema folosirii documen-
telor la lecțiile de Istorie. Astfel, profesorul
care predă istoria la școala pedagogică de
fete a arătat că, datorită folosirii documen-
telor, lecția ,,Dezvoltarea organizării feu-
dale în Moldova, Țara Românească și
Transilvania" a fost urmărită cu mult inte-
res de către elevele anului I. Analizând li-
nul dintre documentele anului 1247 (diploma
țiiilor lor un conținut mult mai bogat. De
pildă, lecțiile privitoare la pișcicultură ce
s-au predat la clasa a VII-a au fost mal
bogate, mai interesante. De asemenea,
profesorii care predau științele naturale
la clasa a Vl-a au reușit să transmită la
nivelul de înțelegere al elevilor multe date
privitoare la plantele de cultură șl la
compoziția și structura solului, la îm-
bunătățirea lui. Pe baza folosirii acestui
material, lecțiile sînt mai bogate în exem-
ple practice din agricultură, din zootelH
nie. sînt mai strîns legate de practică.
Cercul pedagogic al profesorilor de
științe naturale din Orașul Stalin se preo-
cupă în largă măsură nu numai de lărgi"
rea cunoștințelor agrotehnice ale profeso-
rilor, ci și de îmbunătățirea muncii di-
dactice a acestora. Astfel, colectivul de
conducere al cercului a trasat ca sarcină
profesorilor de știinte naturale să organi-
zeze cît mai multe vizite cu elevii la gos"
portanta deosebită pe care o au aceste
vizite, le-au pregătit cu multă grijă, dînd
elevilor posibilitatea să culeagă cît mai
bogate învățăminte cu prilejul excursiilor.
De exemplu, vizitînd stația I.C.A.R. de la
Măgurele, elevii au urmărit diferite cul-
turi de plante medicinale, felul cum se face
asolamentul legumicol, cum se obțin se-
mințe de la plantele perene, cum se fac
însămîntările de toamnă, au cunoscut me^
todele de îngrijire a păsărilor si a porci-
lor, metode de îmbunătățire a raselor.
Masurile luate de către cercul pedago-
gic al profesorilor de biologie din Orașul.
Stalin au contribuit la îmbunătățirea pre-
dării științelor naturale în lumina sarci-
nilor care revin scolii din proiectul de Di-
rective ale Congresului al 11-lea al P.M.R.
îndeplinirea acestor măsuri a făcut să
crească mult interesul cadrelor didactice
pentru ridicarea nivelului științific al pre-
dării științelor naturale. De asemenea, a
crescut simțitor interesul elevilor pentru
munca agricolă, pentru cunoașterea celor
mai înaintate metode agrotehnice.
CONSTANTIN NUȚU
1OAN STOIA
profesori din Orașul Stalin
ruiau unui boier de pe Valea Cracăului uri
sat populat și un sat pustiu. Studierea a-
cestui document a trezit interesul e'evilor
șl prin aceea că se referea la istoria regiu-
nii natale.
In lămurirea problemei folosirii documen"
Paf. 4-a
GAZETAINVATAMINTULUI
Să fie lichidate lipsurile muncii
de alfabetizare în raionul Moldova Nouă
Sfatul popular al raionului Moldova
Nouă, regiunea Timișoara,^a analizat de
curînd munca desfășurată de sfaturile
populare comunale și de către învățătorii
și profesorii din raion în vederea lichi-
dării neștiinței de carte. La această șe-
dință au participat președinții sfaturilor
populare comunale și directorii școlilor
din raion.
Atît din conținutul referatelor prezen-
tate cît și al discuțiilor purtate a reieșit
faptul că acolo unde cadrele didactice,
sfaturile populare și celelalte organizații
de masă au acordat acestei probleme im-
portanta cuvenită s-au obținut realizări de-
osebit de bune.
Directorul școlii din satul Știnapari co-
muna Cărbunari, de pildă, luînd cuvîn-
tul ta discuții, a arătat că in comuna lui
datorită muncii stăruitoare depuse de ca-
drele didactice, ajutate îndeaproape de
sfatul popular comunal, din cei peste 192
de analfabeti înscriși La cursuri au mai
rămas doar 4 neștiutori de carte care ur-
mează a fi alfabetizati pînă la sfîrșitul
acestui an școlar.
Președintele sfatului popular din comu-
na Belobreșca a arătat că în această co-
mună au existat peste 280 de neștiutori de
carte, dintre care au fost alfabetizați pînă
tn prezent 234. Din rîndurile foștilor ne-
știutori de carte s-au ridicat oameni care
desfășoară acum o muncă _deosebit de
rodnică. Printre ei se numără, de pildă,
președintele gospodăriei agricole colecti-
ve, președintele cooperativei etc.
Rezultate asemănătoare în privința al-
fabetizării s-au obținut și în comunele Pa-
dina Matei, Sf. Elena, Berzasca, Cozla,
Moldova Veche și altele.
Nu tot așa stau lucrurile însă tn comu-
na Sipot, de pildă, unde din cei peste 106
neștiutori de carte nici unul nu frecven-
tează cursurile. Tovarășul Gulie Titus,
directorul școlii din comuna Sipot, moti-
vează această stare de fapte prin aceea
că este venit în comună de numai patra
luni și nu cunoaște situația. Dacă în timp
de patru luni tovarășul Gulie Titus na
reușit să cunoască nici măcar „situația",
ne întrebăm cît timp îi mai trebuie pînă
să se apuce serios de treabă? De . aceste
Fpsuri răspund însă și secția de învăță-
mînt a raionului Moldova Nouă și comi-
tetul sindical raional al muncitorilor din
învățămînt, care n-au luat măsuri pentru
buna desfășurare a muncii de alfabeti-
zare.
Unele sfaturi populare comunale des-
consideră problema lichidării neștiinței de
carte. Președintele sfatului popular din
comuna Socol, de exemplu, n-a participat
nici la ședința de instructaj cu privire la
munca de alfabetizare, nici la analiza a-
cestei munci. Deși în comuna Socol mai
sînt peste 40 de neștiutori de carte și 7
copii neșcolarizați. tovarășul președinte
nu s-a alarmat. De altfel, el desconsi-
deră în general problemele învățămîntu-
lui, așa cum o dovedește atitudinea sa
lipsită de grijă fată de nevoile grădiniței
de copii,și ale școlii din comună.
Si în alte comune ale raionu'ui pot fi
Totblnite situații asemănătoare. De exem-
plu, din cauza -lipsei de grijă a sfaturilor
populare din comunele Stăncilova, Valea
Roșie, Sipot și altele pentru asigurarea
condiții'or materiale necesare cursurilor
de alfabetizare, activitatea acestora nu
se poate desfășura normal.
Prin cuvîntul lor. participantii la dis-
cuții au criticat pe cei vinovati de lipsu-
rile existente în munca de alfabetizare.
In încheierea ședinței, delegatul sfatu-
lui popular raional a arătat necesitatea
intensificării muncii de alfabetizare, pen-
tru ca în anul acesta să fie cuprinși la
cursuri toți neștiutorii de carte din raionul
Moldova Nouă.
GRAMA LAZAR
președintele comitetului sindical
muncitorilor din învățămînt
din regiunea Timișoara
al
Strînsă colaborare în
activitatea educativă
Obțin rezultate bune
diriginții care își cunosc elevii
Cei mai mulți dintre diriginți sînt pă-
trunși de însemnătatea răspunderii pe care
o au pentru nivelul de pregătire al clasei
lor. Ei se străduiesc sa folosească toate
căile și mijloacele prin care să conducă pe
elevi la succese cit mai depline în însu-
șirea unor temeinice cunoștințe si a unei
comportări juste in scoală si ta afară de
școală. Căutînd să cunoască metodele
bune folosite în munca de conducere a
clasei și
numeroși
cele mai
educative
a lor.
sa le aplice în activitatea lor,
diriginți reușesc să cuprindă
importante probleme ale muncii
si să asigure o bună rezolvare
Marea majoritate a diriginților știu că
succesele în instruirea si educarea ele-
vilor sînt condiționate de buna cunoaș-
tere a acestora. Intr-adevăr, dacă nu-ți
cunoști clasa și nu ții seama de nivelul
de pregătire ai elevilor, dacă nu cunoști
pe fiecare elev în parte și nu tii seama
de înclinațiile și posibilitățile lui nu poți
lua măsuri diferențiate, care să asigure
buna desfășurare a muncii educative. De
aceea diriginții caută să-și cunoască în-
deaproape elevii, să cunoască tot ceea
ce se întîmplă in viata lor din scoală
și din afara scolii-
Tovarășul Ion Tărăscu, diriginte
școala mixtă de 7 ani din Costești.
tuieste mult însemnările pe care le
zilnic pe caietul său de observatii
pra elevilor. La începutul acestui
1a
pre-
face
asu-
caiet
dus la ridicarea nivelului de pregătire
al elevilor. Asemenea măsuri au fost
cele cu privire la mobilizarea elevilor
pentru citirea presei si a revistelor pen-
tru copii, la îndrumarea muncii indivi-
duale a elevilor, la organizarea ajuto-
rului reciproc intre ei etc. Grija deosebi-
tă a tov. Tărăscu pentru îmbunătățirea
situației la învățătură a elevilor a. făcut
ca numărul celor rămași în urmă la
Un președinte copleșit de griji
învățătură să scadă simțitor.
în pătrarul întîi erau elevi căzuti
De unde
la
Vizitînd Casa de copii „Elena Pavel”
din București, mi-am dat seama că aici
problemele de educație și instrucție sînt
pine rezolvate de către educatoare. Din
discuțiile cu tovarășa Maria Dragnea, di-
rectoarea Casei de copii, și cu educatoarele
am văzut că succesele în munca educativă
se datoresc strînsei colaborări între Casa
de copii și școala pedagogică nr. 3, unde
învață elevele casei. In școală și în Casa
de copii se folosesc aceleași căi. ace-
leași metode. Colaborarea strînsă în-
tre educatoare și pedagogii din școală a
dus la unitatea de vederi și de acțiune, la
consecvență si continuitate în munca edu-
cativă.
Această strînsă colaborare se realizea-
ză zi de zi pe diferite căi. Educatoarele
Casei de copii merg adeseori în școală și
stau de vorbă cu profesorii. Ele parti-
cipă La ședințele consiliului pedagogic, 'la
ședințele diriginților cu părinții, țin legă-
tura cu cadrele didactice prin caietul de
corespondență tn care se fac comunicări
asupra învățăturii și disciplinei copiilor,
primesc vizitele diriginților în Casa de
copii etc.
Casa de copii sprijină școala în înfăp-
tuirea educației comuniste a elevelor. Edu-
catoarele creează condiții cît mai bune
elevelor din Casa de copii pentru îndepli-
nirea principalei lor sarcini — pregătirea
lecțiilor. Regimul zilnic din Casa de copii
este stabilit în colaborare cu pedagogii
din școală și în depHnă concordanță cu
programul scolii.
Elevele d:n Casa de copii întîlnesc a-
ceeași exigență la educatoare și la ca-
drele didactice din școală ; ele trebuie să
răspundă unor cerințe unice în
privește comportarea. atitudinea
muncă, fată de bunurile obștești,
tovarăși etc.
Realizarea unității de vederi și
ceea ce
fată de
fată de
a liniei
unice în educație ane la bază bun» cu-
noaștere a copiilor atît de către cadrele
didactice cît și de către educatoarele din
Casa de copii. Pe fiecare dintre cele 40
de eleve cîte sînt în Casa de copii „Elena
Pavel" educatoarele le cunosc acum b:ne
și știu ce anume și cît să ceară de la ele.
La aceasta a contribuit muU faptul că
educatoarele țin o legătură permanentă
cu școala. De (a cadrele didactice, de la
diriginți au aflat cum se comportă elevele
în școală, cum muncesc, cum răspund la
lecții. La rîndu11 lor, învățătoarele au a-
flat de la educatoare cum se comportă
elevele în viata lor în afară de scoală, ce
preocupări, ce năzuințe au, în ce măsură
iubesc munca, dacă au inițiativă si spi-
rit gospodăresc. Împreună au putut să ia
măsuri care să ducă la buna Îndrumare
a elevelor, care să ducă la dezvoltarea
înclinațiilor lor pozitive.
Roadele grijii permanente pentru buna
educare a elevelor se văd acum lim-
pede. Elevele din Casa de copii, fiecare
cu înclinații și posibilități diferite, for-
mează un colectiv închegat. întregul co-
lectiv simte răspunderea pe care o are
pentru comportarea unuia dintre membrii
săi, simte datoria de aJ ajuta să se în-
drepte.
„Era duminică — ne povestește una
din educatoare. Trebuia să merg cu fete'e
la un festival. Cînd aproape să pornim
am aflat că una dintre ele nu merge Am
întrebat de ce. Mi s-a răspuns că a fost
pedepsită de conducere, la propunerea co-
lectivului. pentru purtare necuviincioasă
fată de un tovarăș din personalul de în-
grijire".
Mi s-au povestit atunci multe întîm-
plări de felul acesta, care dovedesc ati-
tudinea fermă a colectivului Casei de
copii în combaterea indisciplinei.
Și în școală cadrele didact'ce se stră-
duiesc să lege pe toate elevele clasei in-
tr-un colectiv strîns unit. Pedagogii din
școală privesc cu grijă prob'ema dezvol-
tării spiritului tovărășesc al elevelor, a
dragoste' și respectului reciproc. Intre
elevele din Casa de copii și colegele tor
s-au legat strînse prietenii. Ele se vizitea-
ză. fac p'imhări împreună. La șezătorile
organizate de eleVele Casei de copii sînt
invitate colegele lor de clasă.
Educatoarele din Casa de copii „Elena
Pavel”. în frunte cu directoarea lor, știu
că împreună cu școala, în strînsă colabo-
rare cu profesoarele și dirigintele vor ob-
ține succese mereu mal mari în munca
educativă. De aceea, ele caută să întă-
rească pe toate căile această legătură
care se dovedește a fi tot mal plină de
roade.
A. CROITORII
tovarășul diriginte a făcut o caracteri-
zare a clasei pe care o cunoaște din a-
nul școlar trecut In această caracteri-
zare e| a vorbit despre caracteristicile
colectivului, despre comitetul de clasă,
despre nivelul la învățătură si disciplină
al elevilor, despre activitatea extrascola-
ră etc. El și-a notat apoi, zi cu zi, în-
semnări cu privire la fiecare elev în par-
te. Dirigintele consemnează în caietul
său, în urma unor observatii sau a con-
vorbirilor cu elevii și cu diriginții. cum
învață elevul, care este starea sănătății
iui, cum îș, petrece timpul liber. cum
se comportă cu colegii, ce înclinații are,
nentru ce anume manifestă un interes
deosebit etc. Aceste observații sînt îmbo-
gățite zilnic în urma asistentei fa lecții
și la activitatea extrașcolară, a vizitelor
făcute în familie etc.
însemnările îl ajută pe tov. Tărăscu
să desfășoare o rodnică muncă educa-
tivă cu colectivul de elevi. Pe baza lor
el poate să-i îndrumeze în pregătirea
lecțiilor, șă lupte pentru dezvoltarea tră-
săturilor pozitive și pentru înlăturarea
celor negative, să se orienteze bine în
organizarea orei de dirigenție, în alege-
rea problemelor ce vor fi discutate cu
părinții. în îndrumarea activității extra-
școlare. în organizarea și închegarea co-
lectivului de elevi. Pe baza acestor însem-
nări el își întocmește planurile de acti-
vitate lunară si săntămînală.
După încheierea fiecărui pătrar, tov-
Țărăsou notează în caietul său însemnări
cu privire la întregul colectiv al clasei
— face din nou, cu alte cuvinte, o scur-
tă caracterizare a clasei, subliniind în ce
privință a crescut colectivul și în ce pri-
vință e| nu realizează progrese. In legă-
tură cu acestea el prevede în planul său
3—4 materii. în pătrarul al doilea nici
un elev nu a fost căzut la mai mult de
două materii. S-a ridicat nivelul la în-
vățătură si disciplină, a crescut numărul
notelor de „4“ și „5“.
Și tovarășul Gheorghe Neagu, dirigin-
te la școala de 7 ani din comuna Gene-
ral Scărisoreanu, raionul Negru Vodă,
acordă o mare atenție cunoașterii ele-
vilor. II ajută mult în această privință
notările făcute de profesori în caietul de
clasă- Observațiile profesorilor asupra
comportării elevilor în timpul lecțiilor,
asupra felului cum își pregătesc temele
și își îndeplinesc celelalte obligații șco-
lare îi dau dirigintelui posibilitatea să
fie Ia curent cu tot ceea ce se întimplă
în viața de fiecare zi a clasei. De acee-a
tov- Neagu citește cu regularitate aceste
însemnări si ține seama de fiecare din
ele. Faptul că dirigintele cunoaște de în-
dată în ce privință și în ce fel s-a ma-
nifestat delăsarea în muncă a elevilor și
ia măsuri pentru înlăturarea ei, precum
și faptul că întreg colectivul clasei com-
bate cu fermitate abaterile și munca su-
perficială au făcut să se îmbunătățească
simțitor disc'plina și nivelul la învățătu-
ră al elevilor.
Bazîndu-se pe o bună cunoaștere a e-
levilor, tovarășul Luca I. lonescu. diri-
gintele clasei a V-a „B“ de la școala
de 7 ani din comuna Domnești, raionul
Curtea de Argeș, le dă însărcinări po-
trivite în cadrul colectivului clasei. In
îndeplinirea acestor sarcini alese cu gri-
iă se dezvoltă înclinațiile si interesele
elevilor- Cunoașterea elevilor si a com-
portării lor în școală și în afară
școală aiută pe tovarășul Petroman
vel, dirigintele clasei a Vil-a de
școala de 7 ani din comuna Sebiș.
ionul Gurahont. să dea un conținut
de
Pa-
la
ra-
bun
Președintele sfatului
popular din comuna
Brustur, raionul Beiuș,
este un om copleșit de
griji. Una dintre cele
mai importante griji
ale tovarășului preșe-
dinte este menținerea
necontenită a legăturii
cu terenul. Pentru că
numai astfel, si-a spus
el, ift poți duce la bun
sfirșit sarcinile.
In această direcție to-
varășul președinte a
avut parte de două mari
noroace: că există tele-
fon și că există școală
in sat. Dar să lămurim
mai pe îndelete, ca să
înțelegeți despre ce este
vorba.
In primul rind este
vorba despre telefonul
sfatului, datorită căruia,
cit e ziua de mare, pre-
ședintele primește vești
de prin împrejurimi și
de la raion. Dar, vedefi
dumneavoastră, o fi ea,
ziua, mare, dar acum,
in timpul iernii, noaptea
e și mai mare. Or. pofi
dumneata ca tn timpul
nopții să runi legătura
cu terenul? Nu pofi!...
Si atunci ce s-a gjndit
tovarășul președinte?
S-a gîndit că e absolut
necesar să stea cineva
la telefon și în timpul
nontii.
Ei. si atunci t-a ieșit
în cale cel de a! doilea
noroc: școala. Adiră nu
atît școala, cît mai cu
seamă învățătorii. Si,
în cîteva minute, se si
afla în cancelaria scolii:
— Tovarăși învăță-
tori, începu președintele,
dumneavoastră, cadrele
I. AVIAN
și S. RUDEANU
didactice, cunoașteți de-
sigur importanta men-
ținerii legăturii cu tere-
nul...
— Sigur că da, au
răspuns învățătorii.
— Stiti de asemenea
că această legătură cu
terenul trebuie menți-
nută zi și noapte...
— Firește, au replicat
învățătorii.
— Ei bine, ziua am
eu grijă ca această le-
gătură să fie menținută.
Sînt eu, este secretarul,
sînt funcționarii sfatu-
lui... Mă rog, telefonul
nu rămine singur ni-
ciodată!... Noaptea însă..
Si noaptea trebuie să
stea cineva lingă tele-
fon...
— Foarte just! au
răspuns din nou învă-
țătorii.
— Ei bravo! a rostit
înaintat președintele. Mă
bucur că ideea mea vi-
se pare justă. Așa că,
incepînd de astă noapte,
vefi face pe rind de
gardă la telefon... în-
cepeți cu cine dorifi
dumnevoastră. Eu nu
mă amestec.
— Bine, tovarășe, dar
asta nu e sarcina noas-
tră! Asta e mutica sfa-
tului... Să facă de gar-
dă funcționarii sfatului,
secretarul, d-voasiră...
— Eu nu pot! Noap-
tea sint ocupat!
— Dar ce faceți noap-
tea?
— Dorm !..
In fata acestui argu-
ment de nezdruncinat,
învățătorii n-au mai
avut ce replica. Si au
început să facă de gar-
dă la telefon... In fie-
care noapte cile unul...
Dună cîtva timp însă,
învățătorii au constatat
că munca de noapte are
urmări nefavorabile asu-
pra muncii de zi, în
școală.
— Tovarășe președin-
te, a spus un învățător.
Dimineața la școală pic
de somn. Stau la tablă
și văd negru in fata o-
chilor.
— Păi cred șl eu,
spuse președintele!...
Dacă tabla e neagră, ce
culoare ai vrea dum-
neata să vezi?...
După multe stăruințe,
președintele a venit cu
o altă solufie: învățăto-
rul care nu vrea să facă
de gardă la telefon să
plătească cinci lei..
Noi sperăm că, la a-
flarea celor de mai sus,
forurile în drept nu vor
dormi și vor plăti res-
pectivului președinte cu
moneda care i se cu-
vine...
de
în
ia
muncă măsurile pe care le va lua
pătrarul următor, în vederea întări-
muncii
măsuri
Sîmbătă
ferentia la
educative. Astfel a reușit să
care, îndeplinite cu grijă, au
I n f o r
5 februarie, la ora 18, va con-
Casa Prieteniei Romîno-Sovie-
tice Â.R.L.U.S. prof. univ. Traian Gheor-
ghiu, membru corespondent al Academiei
R.P.R., despre:
trială pe bază
U.R.S.S.".
Joi s-a deschis
„Centrala electrică indus-
de energie atomică din
prima sesiune științifică a
Institutului Medico-Farmaceutic din Cluj,
care va dura 3 zile. La sesiune participă dr.
M. Saragea, locțiitor al ministrului Sănătății,
numeroși oameni de știință din domeniul
medicinei, cadre didactice de la diferite insti-
tute medico-farmaceutice din țară, studenți.
Cuvîntul de deschidere a fost rostit de prof.
dr. A. Moga, rectorul Institutului Medico-
Farmaceutic din Cluj.
Ședința din dimineața prime! zile a se-
orelor educative, să organizeze discuții
pe teme educative pentru a lămuri unele
probleme elevilor. Tov. Sarlota Kristpff,
dirigintă la școala medie nr. 4 din Arad
pregătește cu atentie aceste discuții, ale
căror teme sînt alese în urma observa-
țiilor pe care le fac cadrele didactice
asupra colectivului clasei sale. Ea le ci-
tește elevilor pagini de proză sau versuri
ale marilor scriitori și poeți legate de
tema discuțiilor. Acestea au o mare in-
fluentă educativă, o deosebită putere
de convingere asupra elevilor. Atunci
etnd diriginta a discutat cu clasa
despre respectul datorat de către
părinților, profesorilor și tuturor
mai în vîrstă, ea le-a citit un
ment din „Mama" de Maxim Gorki,
fe din poezia „AAama" de Mihail
nescu și din alti poeți.
ei
elevi
celor
frag-
stro-
Eml-
Pe această cale a cunoașterii cît mai
admci a elevilor sf a condițiilor în care
ei trăiesc și muncesc, diriginții pot lua
în scoală măsuri orin care să realizeze
buna dezvoltare a elevilor.
mâții
siunii a fost condusă de prof. dr. luliu Ha-
țieganu, medic emerit al R.P.R.
Prof. dr. Grigore Benetatto, membru cores-
pondent al Academiei R.P.R., a prezentat re-
feratul: „Orientarea nevristă în activitatea
științifică a i.M.F. din Cluj", iar prof.
dr. Leon Daniello, medic emerit al R.P.R, a
prezentat referatul: „Cercetările in domeniul
silicozei".
Din cauza condițiilor atmosferice, regu-
lamentul campionatului republican școlar
de schi se modifică după cum urmează :
Etapa de regiune se poate desfășura
pînă la 20 februarie a. e.
Etapa finală pentru
va avea loc la Predeal
februarie a. c.
probele de coborîre
tn zilele de 26—27
Etapa finală pentru fond șl ștafetă se
va desfășura tot la Predeal, în zilele de
5—6 martie a. c.
Ni se semnalează
In unma hotărîrîl sfatului popular din co-
muna Sărmășag, raionul Șlmleu, regiunea
Oradea, internatul școlii de 7 ani din a-
ceastă comună a fost desființat. Ca urmare
a acestei măsuri, numeroși elevi sînt ne-
voițl să vină în fiecare zi pe jos la școală
de la o distanță de 5—6 km.
Tot ca o urmare a măsurilor sfatului
popular comunal, celor peste 40 de copii de
la căminul de zi li s-a lăsat o singură ca-
meră de 4/5 m pe care o folosesc ca sală
de învățămînt, sufragerie și dormitor.
Este necesar ca sfatul popular să ia mă-
suri pentru a repara aceste greșeli ale sale,
asigurînd astfel copiilor țăranilor munci-
Activitatea obștească a elevilor
Elevii claselor V—VII de la școala de
7 ani din comuna Boroaia. raionul Făl-
ticeni, manifestă un viu interes pentru
lucrările de pregătire a campaniei de
însămînțări. Atît în orele de științe na-
turale cît și in timpul tor liber, elevii
execută sub îndrumarea cadrelor didac-
tice probe de germinație a semințelor.
Pină în prezent ei au executat peste 685
de asemenea probe.
ALEXANDRU ȚARAN1ȚA
Pionierii șl școlarii din comuna Inde-
pendenta, regiunea Galați, au primit de
curînd în mijlocul lor pe elevii școlii pe-
dagogice mixte din orașul Galați. Oaspeții
au prezentat în fata elevilor din sat o șe-
zătoare literară. De asemenea, ei au pre-
zentat o șezătoare în sala de festivități
a căminului cultural. Peste 700 de țărani
muncitori au venit să asiste la programul
echipei de teatru, al corului și al orchestrei
viitorilor învățători. In cadrul șezătorii a
fost expusă de asemenea conferința ,,For-
ma și alcătuirea materială a pămîntului".
Cu prilejul acestei vizite s-a închegat o
prietenie strînsă între elevii din Galați și
pionierii șl școlarii din comun Indepen-
denta.

Opinia publică mondială urmărește cu o
deosebită atenție situația primejdioasă care
8-a creat ta Extremul Orient datorită unelti-
rilor agresive ale cercurilor conducătoare «-
mericane împotriva R.P. Chineze.
Amestecul grosolan al S.U.A. în afacerile
Interne ale Chinei populare, acțiunile agre-
sive ale S.U.A. tn Extremul Orient sînt de-
mascate cu o deosebită forță în interviul
acordat de V. M. Molotov ziariștilor ameri-
cani W. R. Hearst șl Kingsbury Smith. O
mare contribuție ta demascarea politicii
S.U.A. tn această parte a lumii o constituie
propunerea guvernului sovietic de a se dis-
cuta tn Consiliul de Securitate „Problema
acțiunilor agresive ale Statelor Unite ale
Americii împotriva Republicii Populare Chi-
neze în regiunea Taivanului și a altor in-
sule ale Chinei", precum și cuvîntările rostite
Să Înceteze intervenția S. U. A. In afacerile interne ale Chinei!
tori șl muncitorilor mineri din comună con-
diții bune de școlarizare.
Cercurile pedagogice ale învățătorilor din
comunele Bascan și Zărnești, raionul Pi-
tești, funcționează defectuos. In ședințele
cercurilor problemele predării nu sînt discu-
tate pe baza muncii concrete a învățătorilor,
ci numai teoretic, iar lecțiile deschise stat
predate Ia un nivel scăzut.
Secția de învățăjnînt a raionului Pitești
trebuie să cerceteze mai îndeaproape felul
cum se desfășoară activitatea cercurilor pe-
dagogice și să o îndrume cu mal multă
grijă.
।
i
Analele Romîno-Sovietîce
SERIA ISTORIE nr. 4
Numărul 4 din 1954 al
Istorie cuprinde un material
riat.
— 1954
Analelor de (
bogat și va-[
Un deosebit interes ii prezintă pentru ।
istoricii noștri publicarea cap. V — „Or- ’
ganizarea Internă a orașelor grecești de
pe țărmul de apus al Mării Negre între
secolul VII și secolul I î.e.n." din lucrarea '
i lui T. V. Glavațkaia „Orașele de pe
țărmul de apus al Mării Negre în sec.
VII i.e.n.". In acest capitol autoarea trece
ta revistă diferitele instituții ale orașelor
grecești. Ea se ocupă și de structura in-
ternă a polisurilor Tomls și Callatis, a-
I ducînd astfel o prețioasă contribuție la
S studierea istoriei antice a țării noastre.
In articolul „Mișcările țărănești în pe-
) rioada revoluției din Țările de Jos", A.
K. Cistozvonov face o analiză foarte do-
cumentată a situației țărănimii ta Țările
de Jos, situație care a determinat larga
participare a țărănimii la revoluție. In
articol se arată că țărănimea s-a alăturat
în ședințele Consiliului
A. Sobolev, locțiitor al
manent al U.R.S.S. în
tate.
In interviul acordat
de Securitate de A.
reprezentantului per-
Consiliul de Securi-
la 29 Ianuarie celor
doi ziariști americani, V. M. Molotov a sub-
liniat că situația la care s-a ajuns în ultimul
timp tn regiunea insulei Taivan creează o
încordare In Extremul Orient și are repercu-
siuni negative asupra întregii situații inter-
naționale, constituind o primejdie de încăl-
care a păcii, o primejdie de război. Răspun-
derea pentru această situație revine Statelor
Unite ale Americii care se amestecă tn tre-
burile interne ale Chinei.
După cum se știe, Taivanul este un stră-
vechi teritoriu chinez. Imperialiștii japonezi
au răpit tn trecut și au jefuit în mod barbar
acest teritoriu. Infrîngerea Japoniei în cel de
al doilea război mondial a creat condițiile ca
Taivanul să fie transferat Chinei. O serie de
documente oficiale internaționale confirmă
că această insulă este o parte integrantă a
Chinei și trebuie să fie realipită Chinei con-
tinentale. Astfel, declarația de la Cairo din
anul 1943. declarația de la Potsdam din anul
1945 — ambele purtînd semnătura S.U.A. șl
Angliei — prevedeau că după capitularea
Japoniei, Taivanul și insulele Penhuledao să
fie redate Chinei. Acordul cu privire 1a ca-
pitularea Japoniei semnat de S U.A., Anglia
și U.R.S.S. confirmă de asemenea că Tai-
vanul este teritoriu chinez șl trebuie să fie
transferat Chinei continentale.
Ca urmara a luptei sale eroica de peste
100 de ani, poporul chinez, sub conducerea
înțeleaptă a Partidului Comunist, a cucerit
în 1949 victoria tn revoluția populară împo-
triva Imperialismului, feudalismului și capi-
talului birocratic și a constituit Republica
Populară Chineză, stat de democrație popu-
lară condus de clasa muncitoare și bazat pe
alianța dintre muncitori și țărani. Prin lupta
sa eroică poporul chinez a unit întregul te-
ritoriu chinez sub conducerea guvernului
central al Chinei, iar clica lui Cian Kai-și a
fost respinsă și alungată.
Toate aceste fapte nu sînt pe placul impe-
rialiștilor americani, care urmăreau să in-
staureze în China dominația lor. Incălcînd
obligațiile pe care și le-a asumat prin docu-
mentele internaționale cu privire la transfe-
rarea către China a unor străvechi teritorii
chineze, guvernul S.U.A. a organizat o serie
de acțiuni agresive împotriva poporului chi-
nez, acțiuni care constituie o încălcare fla-
grantă a suveranității și Integrității terito-
riale a R.P. Chineze șl care reprezintă tot-
odată o încălcare a Cartei ON.U.
Luînd sub ocrotire bandele ciankaișiste
care au fost izgonite de poporul chinez și
care s-au cuibărit In Taivan și în unele in-
sule chineze de litoral, guvernul S.U.A. a o-
cupat de fapt Taivanul și l-a transformat
într-o bază militară a S.U.A. Așa cum sub-
liniază V. M. Molotov, dacă In trecut a-
ceastă insulă chineză a fost răpită de Japo-
nia. în prezent ea este acaparată de S.U.A.
La 27 iunie 1950 președintele S.U.A. a or-
donat flotei a 7-a navale si forțelor armate
ale S.U.A. să ocupe Taivanul. De atunci a-
supra acestei insule și a întregii regiuni a
Taivanului a fost instituit controlul militar
al flotei maritime militare americane. S.U.A.
urmăresc să păstreze Taivanul ca o trambu-
lină de unde să poată organiza acțiuni agre-
sive împotriva Republicii Populare Chineze
cu scopul cotropirii Chinei continentale și în
vederea provocării unui război de mari pro-
porții. Acest lucru se poate ușor constata
dacă ținem seama de întregul șir de acțiuni
provocatoare la care S.U.A. s-au dedat îm-
potriva R.P. Chineze. Atacuri armate, nepro-
vocate, Împotriva orașelor și regiunilor de
coastă ale Chinei din partea forțelor armate
controlate de S.U.A., concentrarea de forțe
militare americane maritime și aeriene ta a-
ceastă regiune, declarații oficiale ale politi-
cienilor din S U.A. prin care se amenință cu
folosirea forței împotriva R.P. Chineze —
iată doar cîteva dintre dovezile care scot la
iveală adevărul în legătură cu politica gu-
vernului S.U.A. în regiunea Taivanului.
In vederea abaterii atenției opiniei pu-
blice de la adevăratele lor scopuri în această
regiune a lumii, guvernanții americani pălă-
vrăgesc în modul cel mal nerușinat despre
așa numita „apărare" a Taivanului și a in-
sulelor Penhuledao și chiar despre „apărarea
S.U.A ". Pe drept cuvînt se Întreabă oamenii
cinstiți: Dar cine a amenințat și cine ame-
nință S.U.A.? Se vede cît colo că declarațiile
cu privire la „apărare" ticluite de cercurile
guvernante americane prea sînt cusute cu
ață albă. Caracterul agresiv al politicii
S.U.A. în Extremul Orient apare deosebit de
limpede în urma recentelor evenimente din
această parte a lumii și în urma unor mă-
suri luate de guvernul S.U.A.
Se știe că multă vreme S.U.A. au folosit
războiul din Coreea ca un pretext pentru
continuarea ocupării Taivanului. Intrucit
prin încetarea războiului au pierdut vechile
„motive" ale ocupării Taivanului, guver-
nanții de la Washington au căutat noi posi-
bilități pentru a consolida ocuparea acestui
teritoriu. In acest scop la 2 decembrie 1954
S.U.A. s încheiat cu Cian Kai-și tratatul ru
privire la așa numita „apărare mutuală".
Din textul acestui tratat reiese olar că prin
semnarea lui S.U.A. au urmărit să pună
„odată pentru totdeauna capăt tuturor zvo-
nurilor că S.U.A. ar consimți sub o formă
oarecare la predarea Formozei (Taivanului
n.n.) și a insulelor Pescadores (Penhuledao
n.n.) sub controlul comuniștilor". Numai
orbii tn politică ar putea să nu vadă că prin
încheierea acestui tratat se urmărește conti-
nuarea ocupației americane asupra unor
străvechi teritorii ale Chinei.
La 24 ianuarie 1955, într-un mesaj adresat
Congresului S.U.A., președintele Statelor
Unite a amenințat direct R.P. Chineză cu
război șl a cerut să I se acorde împuterniciri
pentru a folosi forța armată ta scopul așa
zisei apărări a Taivanului și a insulelor Pen.
huledao. Congresul S.U.A. z răspuns mesar
jului lui Eisenhower printr-o rezoluție care
îl autorizează de fapt pe acesta să folosească
forțele armate ale S.U.A. în vederea ameste-
cului fățiș In afacerile interne ale R.P. Chi-
neze. împuternicirile acordate președintelui
S.U.A. nu se limitează însă numai la regiu-
nea Taivanului. După cum se arată în rezo-
luția Congresului, ele includ „paza și apăra-
rea acestor poziții și teritorii legate Intre ele
ale acestei regiuni" și „adoptarea unor alte
asemenea măsuri care, după părerea preșe-
dintelui S.U.A., se vor impune sau vor fi ne-
cesare pentru apărarea Formozei și insulelor
Pescadores".
Declarațiile mal multor membri marcanți
al Camerei reprezentanților și Senatului
S.U.A. confirmă caracterul agresiv atît al
mesajului lui Eisenhower cît și al rezoluției
adoptate de Congresul S.U.A. De fapt me-
sajul și rezoluția aprobă în mod direct răz-
boiul împotriva R.P. Chineze. Senatorul Bri-
cker, bunăoară, a caracterizat rezoluția Con-
gresului drept un „ultimatum care include
riscul calculat al războiului", iar Flanders,
un alt senator american, a spus că „această
rezoluție înseamnă război preventiv". O se-
rie de politicieni nord-americani, ale căror
capete sînt mai înfierbîntate, amenință fățiș
cu bombardarea principalelor centre, a por-
turilor și căilor de comunicație ale R. P. Chi-
neze.
In timp ce se adoptă asemenea rezoluții șl
se fac declamații de felul celor amintite, ta
zona mărilor Chinei sînt concentrate forțe
militare aeriene și maritime militare
S.U.A. și se organizează demonstrații
forță, provocatoare, de felul celei de la
ianuarie.
Este limpede că intervenția brutală
ae
de
26
tn
treburile interne ale Chinei a devenit linia
oficială a politicii guvernului S.U.A.
Acțiunile agresive ale S.U.A. împotriva
RP. Chineze măresc primejdia de război în
Extremul Orient și intensifică încordarea în
situația internațională, primejduind pacea șl
securitatea popoarelor.
Toate popoarele hunii condamnă cu ener-
gie politica agresivă a S.U.A. și susțin drep-
turile legitime ale R.P. Chineze. Toți oamenii
cinstiți din lume sprijină în mod activ ini-
țiativa guvernului sovietic care a cerut Con-
siliului de Securitate să discute problema
acțiunilor agresive ale S.U.A. împotriva R.P.
Chineze și să hotărască oa guvernul S.U.A.
să înceteze aceste acțiuni și să-și retragă
forțele armate din Taivan și din celelalte te-
ritorii aparținînd Chinei.
După cum a subliniat A. A. Sobolev ta cu-
vtatarea rostită In ședința din 31 Ianuarie a
Consiliului de Securitate, încordarea primej-
dioasă a situației internaționale din Extre-
mul Orient nu va fi înlăturată decît atunci
cînd S.U.A. vor înceta amestecul lor în ches-
tiunile interne ale Chinei șî-și vor retrage
forțele armate din Taivan și din alte Insule
ale Chinei.
Desfășurarea lucrărilor Consiliului de
Securitate arată că reprezentanții S U.A.,
Angliei, Noii Zeelande și al altor state occi-
dentale ocolesc principala problemă a înlătu-
rării cauzelor care au creat încordarea tn Ex-
tremul Orient, urmărind să abată discuțiile
in direcția analizării așa zisei probleme a
„încetării focului" între părțile beligerante.
Este clar că în felul acesta reprezentanții
anumitor state urmăresc să se amestece în
chestiunile interne ale R.P. Chineze, să îm-
piedice poporul chinez în curățirea proprii-
lor teritorii de banda ciankaișistă și să con-
sfințească acapararea acestor teritorii de că-
tre S.U.A.
In interviul acordat de curînd ziariștilor
americani, V. M. Molotov a arătat în mod
clar că „Guvernul R.P. Chineze are tot te-
meiul să ceară restabilirea drepturilor sale
legitime în privința Taivanului. Iar „guver-
nul" lui Cian Kai-și, respins de poporul chi-
nez, trebuie să se care în altă parte șl să
nu strice relațiile între state, așa cum o face
în prezent, rămînînd cu ajutorul S.U.A. acolo
unde n-ar trebui să fie".
Poporul chinez urmărește cu vigilență ac-
țiunile agresive ale S.U.A. și se pronunță cu
hotărîre împotriva politicii criminale a gu-
vernului american. După cum subliniază zia-
rul „Jenminjibao", poporul chinez „va elibera
cu orice preț Taivanul și, dacă forțele armate
americane vor Îndrăzni să atace China, po-
porul chinez va da o ripostă nimicitoare".
N. TAINIC
de asemenea acțiunilor
Ia orașe.
In domeniul Istoriei
vista publică articolul
maselor plebee de
contemporane, re-
lul V. M. Turok,
„Criza regimului reacționar habsburglc".
Autorul analizează In special situația din
Ungaria șl demască în același timp poli-
tica de duplicitate a imperialiștilor an-
g1o-amerlcani ta problema destrămării
Austro-Ungariei.
La rubrica „Din experiența școlii so-
vietice" se publică articolul Iul A. V. E-
timov, „Metodica predării Istoriei". In
acest articol autorul face un scurt Istoric
al predării istoriei ta școala medie din
Uniunea Sovietică, de la Marea Revoluție
Socialistă din Octombrie pînă ta zilele
noastre.
Revista cuprinde o rubrică nouă, „Dis-
cuții", care publică dezbaterile ce au loc
ta paginile revistei „Voprosi istorii" cu
privire la cea mai justă formulare a legii
economice fundamentale a feudalismului.
Rubrica „Viața științifică ta U.R.S.S."
cuprinde mai multe dări de seamă care
reflectă tendințele șl rezultatele activității
științifice din U.R.S.S. in domeniul Isto-
riei. Astfel, articolul „Despre studierea
istoriei modeme și contemporane a țări-
lor capitaliste" arată că istoricii sovietici
au sarcina de a studia cit mai temeinic
istoria modernă șl contemporană a țărilor
capitaliste, pentru a elabora în acest do-
I meniu studii și manuale serioase. Alte
J aspecte din viața științifică din U.RS.S.
1 sînt prezentate în dările de seamă : „Des-
(
pre pregătirea unei „Istorii universale" f
în mai multe volume" și „De Ia Institu- [
tul de istorie al Academiei de Științe al f
R.S.S. Bielonise".
La rubrica „Recenzii" se publică recen-
zia lucrării lui V. T. Fomin „Agresiunea
imperialistă împotriva Poloniei in anul
f
î
1939". recenzie semnată de Kuzovkov și f
Popov.
Redacțla șl administrația: București str. A, S. Popov 28—30. Telefon 45231, 4.39.00. Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Sctntell „1. V. Stalîn" București, Plata Sdnlell