PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂI In acest număr: Samii îBnJămlim Organ al Ministerului Invățămîntului și al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din învățămînt ANUL VII Nr. 303 4 PAGINI, 25 BANI Sîmbătă 29 ianuarie 1955 • Pentru un control eficient al muncii școlilor (pag. 2-a) • 50 DE ANI DE LA PRIMA REVOLUȚIE RUSA: Olga Bergholt - Un început măreț (pag. 2-a) • VIATA DE PARTID IN INSTITUȚIILE DE INVAȚAMINT: Ion Hoțescu — Pedagogii își însușesc învățătura marxist-le.ninistă (pag. 3 al • Vom acorda mai multă atenție muncii, educative (pag.3-a) • Învățăm elevii să devină buni agricultori (pag. 3-a) • De la consfătuirile educatoarelor (pag. 4-a) • Pentru apărarea vieții și civilizației (pag. 4-a) • Minunatele succese ale economiei sovietice (pag. 4-a) Să sporim eforturile pentru lichidarea neștiinței de carte Acțiunea de alfabetizare a maselor de oameni ai muncii, ținuți de regimurile trecute în afara școlii, constituie una din marile realizări ale regimului nostru de democrație populară. Aplicînd cu consec- ventă învățătura marxist leninistă că so- cialismul nu se poate construi cu anal- fabeti, partidul și guvernul nostru au considerat munca de alfabetizare drept obiectiv principal al revoluției culturale. Datorită eforturilor îndreptate în această direcție, peste două milioane de analfabeti au și devenit știutori de carte. Progresele continue pe care le înregi- strează știința și tehnica în tara noastră, succesele obținute în do mc n ini industriei și agriculturii necesită cadre cu un nivel cultural din ce în ce mai ridicat. De a- oeea s-a și fixat ca în anii primului no- stru plan cincinal analfabetismul să fie • definitiv lichidat. Poporul nostru munci- tor va trebui să pășească în cel, de al doi- lea plan cincinal fără analfabeti, cu cadre bine pregătite, pentru a putea aplica teh- nica înaintată în industrie și agricultură. In acest scop, acum, cînd ne apropiem de sfîrșitul planului cincinal, trebuie de- puse toate eforturile pentru ca munca de alfabetizare să se desfășoare în condiții cît mai bune, cu un conținut pedagogic cît mai corespunzător. Un rol principal în această acțiune îl au învățătorii și profesorii. Cadrele di- dactice. împreună cu directorii de școli, răspund direct de situația alfabetizării neștiutorilor de carte în comunele în care muncesc. In acest an școlar s-au îmbună- tățit condițiile în care se desfășoară ac- tivitatea cursurilor de alfabetizare. Ma- joritatea cursantilor au toate manualele și rechizitele necesare. S-au acordat 326.000 Iei pentru manuale gratuite. S-au difu- zat 18.000 de exemplare din broșura „în- drumări metodice pentnu predarea limbii romîne și aritmeticii la cursurile de alfa- betizare, anul I”. S-att repartizat la regi- uni 395 de posturi de învățători numai pentru munca de lichidare a neștiintei de carte. Multi directori de școli, învățători si profesori și-au înțeles misiunea pe care o au în această largă acțiune de culturali- zare a maselor. îndrumați de organiza- țiile de partid, primind ajutorul organiza- țiilor de masă din comună și al sfaturi- lor populare, învățătorii și profesorii din multe comune au reușit să cuprindă Ia cursuri pe toți neștiutorii de carte în vîr- stă de 14-55 ani. Numărul acestor comu- ne este mare mai ales în regiunile Pi- tești, Stalin, Suceava și Regiunea Auto- nomă Maghiară. Astfel. în raionti1 Horezu din regiunea Pitești, din 697 neștiutori de carte recenzati au fost cuprinși la cursu- rile de alfabetizare 669. In raionul Pi- tești, din 687 neștiutori de carte recenzati au fost cuprinși 641, iar în raionul Curtea de Argeș numai 9 neștiutori de carte mai rămăseseră necuprinși la cursuri în luna decembrie 1954. Mai sînt. însă, unele cadre didactice care nu înțeleg răspunderea pe care o au în acțiunea de lichidare a neștiintei de carte, care caută să se achite formal de această sarcină, sau chiar să se sustragă cu totul de la îndeplinirea ei. In special procedează așa unii profesori, pretextind că nu știu să predea la cursurile de alfa- betizare. Este de la sine înțeles că astfel de motive nu justifică cu nimic a- titudinea acelor profesori care încearcă să se sustragă de la munca de alfa- betizare. Cum ar putea, de pildă, să meargă bine munca de lichidare a neștiintei de carte în regiunea București, care în cursul lunii noiembrie a anului trecut cuprinsese la cursurile de alfabeti- zare numai 23,5% din neștiutorii de carte, sau în regiunea Constanta care a cuprins la aceste cursuri numai 23,8%, dacă ins- pectorii școlari regionali și raionali, di- rectorii de școli nu au reușit să antreneze în această acțiune nici un profesor? Trebuie combătută atitudinea acelor ca- dre didactice, a acelor directori de școli care caută să scuze inactivitatea si dezin- teresul lor fată de acțiunea de lichidare a neștiintei de carte printr-o serie întreagă de cauze „obiective”. Acolo unde există dragoste și interes pentru realizarea cu succes a sarcinilor de stat se găsesc în- totdeauna și măsurile care să învingă greutățile întîmpwiate Un exemplu con- cludent în această privință îl constituie -desfășurarea muncii de alfabetizare în o- rașul Oltenița din regiunea București. In circumscripția întîia a acestui oraș au fost recenzati 327 analfabeti. în circum- scripția a doua 270. iar în a treia 293. Deși condițiile de muncă sint aproape a- celeași în toate trei circumscripțiile, re- zultatele obținute în cuprinderea neștiu- torilor de carte la cursuri se deosebesc foarte mult. Astfel, în timp ce cadre'e didactice din circumscripția întî’a (12) au cuprins la cursuri numai 8 anal- ^■fabeți și cele din circumscripția a treia (9) numai 4 — cadrele didactice din circumscripția a doua (15) a’fahetizen- ză 113 neștiutori de carte. Deși nici rezultatele circumscripției a doua nu sînt pe deplin satisfăcătoare, ele dovedesc totuși că atunci cînd se depune o mun- că stăruitoare, sarcinile pot fi îndepli- nite. Munca tinerilor naturaliști La școala medie de băieți nr. 1 din Botoșani funciionează două cercuri de științe naturale, în cadrul cărora elevii desfășoară o activitate interesantă. Cei peste 100 de membri ai cercurilor au depus în anul trecut o muncă intensă ne parcela experimentală a școlii, cu o suprafață de circa 500 m.p. Ei au culti- vat aici cereale, legume etc. Rezultate frumoase s-au obținut la re- coltarea griului și a r/antelor industriale. Printr-o cultivare rațională a inului s-au obtinut capsule bogate în semințe. In li- vada școlii, membrii' cercurilor au plantat De asemenea, trebuie combătută atitu- dinea acelor cadre didactice care nu au planificat cuprinderea la cursurile de al- fabetizare din acest an școlar a tuturor neștiutorilor de carte în vîrstă de 14-55 ani, cu scopul de a-i cuprinde în anul vii- tor. Nu trebuie să se piardă din vedere faptul că planul cincinal se termină in învățămînt cu anul școlar 1955—1956 și că, pentru a se asigura îndeplinirea sar- cinilor cu privire la lichidarea analfabe- tismului. trebuie să fie cuprinși la cursuri, în anul I. toți neștiutorii de carte. In fe- lul acesta, în anul școlar viitor vor ră- mîne de alfabetizat numai cei promovati în anul II. Există toate condițiile pentru ca această sarcină să fie îndeplinită. In acest an școlar funcționează două serii de cursuri. Aceasta care se desfășoară a- cum și se va termina la, 31 martie la sate și la 30 aprilie ia orașe — și seria de vară, care va începe la 2 mai și se va în- cheia la 30 octombrie.. Alte două scrii de cursuri se vor organiza în anul școlar 1955—1956. Sînt unele raioane,care vor lichida analfabetismul odată cu înche- ierea serîei care funcționează în momen- tul de fată. Altele vor lichida neștiința de carte la 30 octombrie 1955. cînd se va în- cheia seria de vară. Secțiile de învățămînt regionale trebuie să popularizeze metode- le folosite în aceste raioane, să organizeze schimbul de experiență în ceea ce privește acttonea de alfabetizare, să intensifice munca de mobilizare a cadrelor didactice și a directorilor de școli în acțiunea de lichidare a neștiintei de carte. Eforturile secțiilor de învătămîmt regi- onale trebuie dirijate cu deosebire către acele raioane unde cadrele didactice do- vedesc o slabă inițiativă și pricepere în învingerea greutăților. La rîndul lor. sec- țiile de învățămînt raionale trebuie să înțeleagă că răspund direct de situația al- fabetizării în raion. Ele vor putea înde- plini cu cinste sarcinile ce ie stau in fată în această privință, dacă vor ști să mobi- lizeze directorii de școli, învățătorii și pro- fesorii la o participare activă si plină de răspundere în munca de alfabetizare. In lupta dusă pentnu lichidarea defini- tivă a neștiintei de carte trebuie acordată o atenție deosebită îmbunătățirii conținu- tului muncii de transmitere a cunoștințe- lor. Pentru a se realiza un control și o îndrumare efectivă a acestei munci, pen- tru a se populariza metodele bune folosite în predare de către cadrele didactice con- știincioase și cu un ridicat nivel profesio- nal. directorii de scoli și inspectorii tre- buie să-și întocmească un plan al acestei munci de control. Din acest plan nu tre- buie să lipsească, așa cum s-a întîmplat — în unele cazuri — în anii trecuti, con- trolul și îndrumarea cursurilor de alfabe- tizare organizate ne grupuri de case și chiar al cursurilor individuale la domi- ciliu. In multe raioane, majoritatea inspec- torilor școlari au urmărit numai în- tîmplător munca de alfabetizare. Ei s-au mulțumit să constate numărul celor cuprinși la cursuri, fără să cerce- teze cauzele rezultatelor slabe, fără să studieze situația concretă în care se des- fășoară munca, pentru ca, pe baza cunoaș- terii acestei situatii, să poată indica mă- surile concrete ce trebuie luate. Organele de îndrumare și control tre- buie să acorde mai multă atenție muncii de alfabetizare, să contribuie la ridicarea nivelului ei prin inspecții bine organizate, prin îndrumări temeinice și nu prin simple instructaje trimise Pe baza datelor cunos- cute din tabelele statistice. Experiența anilor trecuti arată impor- tanta deosebită pe care o are pentru suc- cesul muncii de alfabetizare contribuția tuturor factorilor chemati să spriiine a- ccastă acțiune — conducerile întreprin- derilor, ale gospodăriilor agricole colective și de stat, reprezentantii organizațiilor de masă. In acest an școlar trebuie mobiliza- te și mai multe forte pentru ca sarcinile de plan să fie la timp și cu cinste înde- plinite. Un rol deosebit de important în acțiu- nea de lichidare a neștiintei de carte le revine organelor sindicale din învățămînt, care trebuie să mobilizeze cît mai multi învățători și profesori în această muncă. Organizînd consfătuui de producție cu teme legate direct de munca de alfabeti- zare, evidențiind și premiind în mod just cadre'.e fruntașe, organele sindicale pot îmbunătăți în mare măsură participarea cadrelor didactice la lupta pentru lichida- rea analfabetismului. Toată acțiunea de lichidare a neștiintei de carte trebuie dusă în mod organizat, cu sarcini de plan stabilite în mod pre- cis, cu date exacte de îndeplinire. In acest scop secțiile de învățămînt regionale tre- buie să stabilească datele exacte pînă la care fiecare comună si fiecare raion vor lichida analfabetismul. In lupta pentru îndeplinirea acestor sarcini trebuie să se simtă chemat fiecare om al muncii din învățămînt. Fiecare în- vățător si fiecare profesor trebuie să se simtă un ostas al acestei lupte împotriva întunericului. Faptele creatoare ce vor izvorî din lumina răspîndită de pedagogi în această acțiune vor constitui o largă contribuție în lupta pentru întărirea pa- triei noastre. puieți de pomi fructiferi, la care vor face altoiri pentru a obține hibrizi. Acum, în lunile de iarnă, tinerii natu- ralist! lucrează la coltul naturii vii și pregătesc materiale didactice pentru lec- țiile de știinte naturale. De asemenea, în cadrul cercurilor se prezintă referate pe care elevii le ascultă cu mult interes Astfel, au fost prezentate referate privi- toare la metoda lui T. S. Maltev, la ori- ginea și evoluția omului etc. Refera- tele sînt urmate de proiectarea unor dia- filme. potriva unui război atomic! Miercuri după amiază a avut loc ședința Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R. consacrată discutării hotă- rîrilor sesiunii lărgite de la Viena a Birou- lui Consiliului Mondial al Păcii. La ședință au luat parte : Acad. MIhail Sadoveanu, președintele Co- mitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R., membru în Consiliul Mondial al Păcii, acad. prof. P. Constantinescu-Iași, vicepreședinte al Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R. P. R., Sorin Toma, membru în Consiliul Mondial al Păcii, Patriarhul Justinian Marina, artiștii poporului Lucia Sturza Bulandra, Costache Antoniu și Constantin Baris- chi, acad. Raluca Ripan, rectorul Uni- versității „V. Babeș“ din Cluj, preot Al. lonescu, vicarul Patriarhiei Bisericii orto- doxe romîne, scriitorul Geo Bogza, Traian lovanelli, vicarul Arhiepiscopiei Romano-Ca- tolice din București, academicienii dr. N. Hortolomei și dr. N. Gh. Lupu, Tihon Caceal- chin, mitropolitul cultului creștin de rit vechi, pictorul Ligi-a Macovei, scriitoarea Ma- ria Banuș. prof. univ. Gh. C. Stere, președin- tele Comitetului orășenesc București de lup- tă pentru pace, lacub Mehmet, șeful cultului musulman, prof. univ. L. Banyai, rectorul Universității „Bolyai" din Cluj, Stela Enes- cu. pj-eședlnta Comitetului Femeilor Demo- crate din R. P. R„ Nicolae Vasu, Erou al muncii socialiste, I. Dobre, membru In Biroul Comitetului Permanent pentru Apăra- rea Păcii din R. P. R., Petre Gheorghe, se- cretar al C. C. al U T.M., Cristea Pantazi, secretar al Comitetului Permanent pentru A- părarea Păcii din R. P. R., numeroși membri ai Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R. P. R-, președinți șl secretari ai comitetelor de luptă pentru pace din Bucu- rești și alte orașe ale țării, reprezentanți ai organizațiilor obștești, ai presei, etc. Ședința a fost prezidată de acad. Mihail Sadoveanu. Acad P. Constantinescu-Jași a vorbit despre lucrările sesiunii lărgite de la Viena a Biroului Consiliului Mondial al Păcii. In „Apelul către popoarele Europei" — a spus vorbitorul printre altele — Consiliul Mondial al Păcii subliniază din nou primej- dia ce decurge din remilitarizarea Germa- nici occidentale ca urmare a ratificării acor- durilor de la Londra și Paris șl cheamă băr- ba.ții șl femeile din toate țările să folosească posibilitățile existente, manifestîndu-șl ln- Vom sprijini cu hotărîre chemarea Consiliului Mondial al Păcii Am citit cu otenȚc documen- tele adoptjtc fntr-o atmosfera de însuflețită unanimitate de sesiunea lărgită a Biroului Consiliului Mon- dial al Păcii, care a avut loc de curind la Viena: Declarația prin care se condamnă în mod solemn politica de remilitarizare a Germaniei occidentale și hotărîrea Puterilor imperialiste, membre ale Pactului agrpsiv at Atlanticului de Nord, de a legaliza războiul atomic; Ape- lul către popoarele Europei și Apelul către popoarele lumii. Aceste documente sint expresia voinței majorității covîrșitoare a omenirii, dornică de pace și hotărîtă să-și apere viața și viitorul. Nici un om cu mintea întreagă nu acceptă crima pe care o plănu- iesc o mină de potentați ai industriilor de armament și de politicieni vinduțl, climă pare consistă în a pune în mina generalilor hitlwiști armele atomice, chimice și bacteriologice. Nici un om cu mintea întreagă nu poate răm'ne indiferent in fața primejdiei de moarte pe care o reprezintă pentru întreaga omenire și pentru civilizația umană, clădită prin munca generațiilor, catastrofa indescriptibilă pe care ar constitui-o dezlănțuirea războiului atomic. învățate de experiența amară- a celor din urmă cincizeci de ani, popoarele știu că războiul nu este o fatalitate, nu este dezlăn- țuirea nu știu cărei mînîi cerești. Popoarele știu că războiul este opera ticăloasă a negustorilor de moarte, operă urzită in taina birourilor aurite ale diplomatilor năimiți de ei. Popoare'e sînt as- tăzi treze și se opun cu dirzenie și solidaritate crescmdă acestor intrigi și manevre criminale, al căror țel, nebunesc este de a opri mersul omenirii pe drumul ascendent al progresului, chiar cu.prețul unei distrugeri aproape totale. Puterilor întunecate ale trecutului li se opune azi voința conștientă și fermă a sute și sute de ‘milioane de bărbați și femei din lumea întreagă, voință peste care nimeni nu va putea trece dacă ea se va afirma cu tăria necesară. Fapte evidente arată că voința popoarelor de a salva pacea și civilizația se întărește pe zi ce trece, că solidaritatea oamenilor cinstiți de pretutindeni împotriva planurilor sălbatice ale ațițători- Sesiunea de examene s-a terminat. Studentii patriei noastre au încheiat cu succes bilanțul primului semestru al acestui an. Au început zilele minunate ale vacantei de iarnă... Pe Valea Pra- hovei, în frumoasele stațiuni de la poa- lele Carpatilor, la Sinaia și Predeal, ca ..Multe partide de tenis de masă sînt ciș- tigate de studentul Alexandru Stoicescu. și în alte stațiuni pitorești, își petrec vacanta de iarnă mii de studenti de la toate instituțiile de învățămînt superior Taberele de iarnă studențești au fost a- menafate în vile confortabile^ în apro- pierea pîrtiilor de schi și săniuțe- l!l fiecare zi se desfășoară concursuri la Ședinja Comitetuiui Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R. treaga hotărîre șl întregul lor curaj pentru a zădărnici ratificarea și aplicarea tratatelor de la Londra șl Paris. Strălucita inițiativă a guvernului sovietic care s-a declarat gata să transmită expe- riența științifică și tehnică acumulată in U.R.S.S. în domeniul folosirii energiei ato- mice în scopuri pașnice, a umplut de bucu- rie inimile tuturor Iubitorilor de pace de pe glob. La 18 Ianuarie 1955, guvernul sovietic a hotărît să acorde unor state prietene — R. P. Chineză, R. P Polonă, R. Cehoslovacă, R. P. R., R. D. Germană — ajutor tehnico, științific și de producție în vederea desfă- șurării unei largi activități de cercetare tn domeniul folosirii energiei nucleare in sco- puri pașnice, precum și examinarea ’ lărgirii cercului de țări cărora U.R.S.S. le va acorda de asemenea acest ajutor. Țara noastră va fi astfel printre țările din lume care vor putea beneficia de roadele celor mal mari cuceriți ale minții umane. Perspective nebă- nuite — cu adevărat mărețe — se deschid astfel tn fața poporului nostru, pentru dez- voltarea economiei naționale și ridicarea bu- neistări a oamenilor muncii. După ce a subliniat covîrșitoarea însemnă- tate a documentelor Consiliului Mondial al Păcii, vorbitorul a spus: Poporul romîn a salutat cu căldură hotă- rîrlle sesiunii de la Viena a Biroului Consi- liului Mondial al Pecii, care corespund întru totul năzuințelor Iul spre pace. Acad. Raluca Ripan, membru în Comitetul Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R., scoțînd în relief uriașele progrese realizate de știință în zilele noastre și în primul rînd de știința sovietică, a spus : Oamenii de știință din țara noastră resimt o imensă bucurie pentru faptul că Uniunea Sovietică, odată mal mult, ne deschide un nou drum larg, acela al cercetărilor șl realizărilor In domeniul energiei nucleare. ‘ Sîntem convinși că $1 pe acest drum vom obține succese importante în toate domeniile științe!, vom contribui șl mai puternic la opera de construire a socialismului în țara noastră. Dar oamenii de știință văd totodată plini de indignare, apărînd in fața lor cei mai ticăloși dușmani, acela care vor să pună Prof. univ. Alex. Sanieîevki toate sporturile de iarnă. Excursiile în împrejurimi sau pe cuhnile înzăpezite ale munților constituie de asemenea un important punct de atracție. Cu mult interes participă studentii la întilnirile cu muncitorii fruntași din producție aflațt la odihnă în stațiuni. Aceștia le vorbesc despre metodele lor de muncă și despre succesele pe care le-au obtinut în producție. Alteori, stu- denții diferitelor facultăți se intilnesc spre a discuta despre probleme de în- vățătură. despre pregătirea lor profe- sională, despre munca lor viitoare. In cluburile spațioase ale stațiunilor, îi întâlnești pe studenți jucind sah. te- nis de masă, citind literatură. Bibliote- carii stau la dispoziția lor; afutindu-i și tndrumîndu-i la alegerea lecturilor. Mulți dintre studenți au plecat acasă, în localitățile natale, în mijlocul fami- liei. Cei care au plecat la sate vor ține conferințe privitoare la problemele a- griculturii, vor populariza metodele a- grotehnice înaintate, vor ține conferințe cu caracter cultural și științific ele. + Dar și pentru studentii care rămîn tn Capitală s-a organizat o vacanță plă- cută. De curînd s-a inâugurat clubul central studențesc din strada Smîrdan Acum, în fiecare dimineață. în sălile clubului domnește o atmosferă tine- rească și plină de veselie. Se fac noi cunoștințe, se leagă prietenii. Tenisul de masă atrage multi jucă- tori și spectatori. Multe partide sînt cîș- tigate de studentul Alexandru Stoi- cescu, din anul IV al Facultății de elec- tromecanică de la Institutul de mine. Fruntaș la învățătură. Alexandru Stoi- cescu este fruntaș și în sport. Si mesele de șah sînt mult. solicitate. Neaga Bogdan, student în anul / al Facultății de mine, ioacă o partidă in- teresantă cu colega sa Pia Marian. Acești studenti își petrec o vacanță știința în slujba marți:, în slujba distrugerii semenilor lor. Oamenii de știință cinstiți își unesc gla- sul cu acela al tuturor popoarel.x impotr.va acestor tendln'.e criminale, lupilnd pentru ca toate descoperirile științei șl toate secre tele smulse naturii să nu fie întrebuințate decît pentru binele șl fericirea omului. Preotul Alexandru lonescu, membru în Comitetul Permanent pentru Apărarea Păci! din R.P.R., a arătat că slujitorii biserici: ortodoxe romîne ca și ai tuturor cultelor din țara noastră, împreună cu credincioșii lor, au primit cu deosebită Însuflețire documen- tele adoptate de sesiunea lărgită de la Viena a Biroului Consiliului Mondial al Păcii. Tov. Eremie Pîrdău, președintele comitetu- lui de luptă pentru pace al regiunii Su- ceava, luînd cuvîntul, a spus între altele : De curînd m-am aflat în mijlocul maselor de țărani muncitori din regiunea Suceava. Am văzut acolo indignarea, ura fierbinte a acestor oameni împotriva ațîțărilor la război la care se dedau imperialiștii. Țărănimea muncitoare din țara noastră, alături de clasa muncitoare, va semna cu convingere Apelul Consiliului Mondial al Păcii către popoarele lumii. Șef-rabinul dr. Mozes Rosen, membru al Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R., a arătat printre altele că slujitorii și credincioșii cultului mozaic, care au avut atît de mult de suferit de pe urma dezlănțuirii în lume a forțelor răului, vor lupta pentru pace, pentru întărirea scumpei noastre patrii, Republica Populară Romînă. Nicolae Vasu, Erou al Muncii Socialiste, a spus între altele : Poporul nostru, care se află tn ultimul an al cincinalului și care In anii construcției socialiste cunoaște cea mai înfloritoare epocă din viața sa, salută cu imensă bucurie hotărîrea Uniunii Sovietice de a acorda țării noastre și altor țări spri- jin pentru - folosirea energiei atomice în sco- puri pașnice. Sînt convins că flecare muncitor cinstit din țara noastră, In momentul actual ma! mult decît orieînd. este pătruns de ro- lul pe care îl are ca luptător în marele lagăr al păcii. S-a dat citire Chemării Comitetului Per- manent uentru Apărarea Păcii din R.P.R. către cetățenii țării noastre. Particinanții la ședință șl-au pus apoi semnăturile pe „Apelul către popoarele lumii". Astfel a început In țara noastră cam- pania de stclngere a semnăturilor pe Apelul de la Viena. (Agerpres) lor la război devine pe zi ce trece mai activă și mai eficace. Mane- vrele și șiretlicurile la care sînt siliți să se dedea „diplomații" pu- terilor imperialiste pentru a încerca să înșele' opinia publică din propriile lor țări este o dovadă convingătoare a creșterii nestăvi- lite a forțelor păcii. Aceste manevre și șiretlicuri înșeală din ce in ce mai puțină lume: în ciuda unor presiuni necunoscute chiar șl în viața parlamentară coruptă a „democrației" burgheze, numărul deputaților francezi și englezi care au votat acordurile de la Paris și Londra nu reprezintă decît o minoritate a parlamentelor respec- tive. Popoarele din apus nu se simt legate de aceste hotăriri ile- gale și nu le vor accepta nici o dată. Cele nouă sute de milioane de oameni din Lagărul păcii și so- cialismului își continuă munca pașnică creatoare, cu încredere de- plină în viitorul lor, dar totodată supraveghează atent manevrele imperialiștilor, care nu-i vor surprinde nepregătiți, orice nebuneas- că încercare ar face aceștia. Parte integrantă a acestui lagăr, poporul nostru își încordează puterile pentru a .face cu o clipă mai degrabă din socialism o rea- litate. Noi, muncitorii pe tărîmul științei și tehnicii, simtem m'ndri de faptul că ne aflăm iin rîndurile constructorilor socialismului. Ho- tărîrea prin oare guvernul sovietic -pune la dispoziția țării noastre mijloacele necesare creării bazei materiale a folosirii energiei ato- mice in scopuri pașnice, deschide în fața noastră perspective ne.mai întî-lnite. Vom dovedi adîncimea sentimentelor de satisfacție și re- cunoștință pe care ni le-a trezit în suflet generoasa propunere so- vietică prin încordarea și organizarea eforturilor noastre în ve.le- rea folosirii cu maxim de rodnicie a’ajutorului sovietic, pentru dez- voltarea științifică, tehnică și economică a patriei. Făc’nd acest lucru, sîntem convinși că ne facem totodată datoria către omeni- rea întreagă, că aducem aportul nostru la cauza păcii între pogoare, dind astfel ascultare chemării Consiliului mondial al păcii și spri- jinind-o în mod efectiv. binemeritată. Ei au trecut cu succes toate examenele din această sesiune. La clubul studențesc vor-avea loc nu- meroase manifestări culturale, artistice și sportive. Studenții se vor întilni cu actori și scriitori de frunte, cu maeștri ai sportului etc. La diferitele manifestări culturale își vor da concursul brigăzile artistice U.T.M. ale Conservatorului de muzică „Ciprian Porumbescu" și Teatrului de Stat de'Operetă, ansamblul M.A.L și cel al Sfatului Popular al Capitalei. In sala de spectacole a clubului vor putea fi vizionate numeroase filme. La clubul central se vor desfășura campionate și simultane de șah, com- petiții de tenis de masă etc. Pentru ac- In sala de șah Activitatea profesorilor * de stone Pe lîngă activitatea pe care o desfășoa- ră in școală, profesorii de istorie din oria; șui Oradeia depun și o intensă muncă cu caracter științific, studiind in special tre- cutul istoric al regiunii Oradea. Ei acti- vează în cadrul finalei locale a Societății de științe istorice, filologie și folclor și au strînse legături cu muzeul din onaș, al cărui director, tovarășul profesor Spoială, sprijină în mod deosebit munca lor. In vara trecută, profesorii de istorie din Oradea au participat, împreună cu elevii, la săpăturile arheologice de la Sent-Ianoș, culegînd material documen- tar ce se păstrează la muzeul local. Cu ajutorul profesorilor de istorie, muzeul pregătește o expoziție care va oglindi dezvoltarea mișcării muncitorești In re- giunea Oradea și un album cu privire la aceeași temă. Pe lîngă participarea lor la săpăturile arheologice și la organizarea expoziției pe care o pregătește muzeul, profesorii de istorie din orașul Oradea strîng și stu- diază documentele istorice referitoare la regiunea lor. Astfel, profesorul Titus Roșu a prezentat la ședințele filialei So- cietății de științe istorice, filologie și fol- clor, lucrarea „Cărți și cărturari bihoreni din veacul al XVI-Iea pînă în veacul al XlX-lea“. Lucrarea, alcătuită pe baza stu- dierii documentelor găsite în 200 de sate bihorene, cuprinde material cu privire la limba veche folosită în cărțile bihorene, la circulația cărții în trecut în regiune (de unde erau aduse cărțile, cine le răs- pîndea) etc. Urmărind proveniența căr- ților găsite în satele bihorene. autorul a- rată numărul mare de cărți aduse de la Moscova, Kiev, Lvov etc. De asemenea, pe baza însemnărilor făcute pe cărți, autorul prezintă viata grea a țăranilor iobagi din regiunea Oradea sub domina- ția feudalilor locali, a cotropitorilor turci și austriaci. Membrii cercului de istorie din orașul Onadea țin legături strtnse cu profesorii de istorie din regiune, atrăgîndu-i în mun- ca științifică. Astfel, tovarășul losif Na- ghiu, profesor din localitatea Vașcău, a prezentat la filiala Societății de științe istorice, filologie și folclor din Oradea o lucrare de mari proporții despre poetul maghiar Adv Endre, care s-a născut la Sălaj și a trăit în Oradaa între anii 1900—1903, activînd ca redactor la „Al- manahul Oradea" și la ziarul „Liberta- tea". Autorul a strîns un bogat material inedit și și-a bazat lucrarea pe o vastă bibliografie. C. DINU —<►— Biblioteca școlii Biblioteca scolii elementare din comuna Ghindărani, raionul Tg. Neamț, are un rol însemnat în întărirea muncii instructiv-e- ducative. învățătorii se preocupă neînce- tat de îmbogățirea bibliotecii si de buna organizare a răspîndirii cărții în rîndurile elevilor. Punîndu-ș'i ca scop dezvoltarea gustului elevilor pentru citit, cadrele didactice au întocmit liste ale cărților potrivite pentru copiii din fiecare clasă. Numai în luna de- cembrie a anului trecut au împrumutat cărți de la bibliotecă aproape 300 de elevi. Pe lingă bibliotecă a fost organizat și un stand de cărți, unde elevii pot cum- păra cărțile care îi interesează mai mult. In vederea unei tot mai largi răspîn- diri a cărții în rîndurile elevilor, colec- tivul pedagogic își propune să organizeze recenzii, expoziții de cărți, afișe, prezen- tări de biografii ale scriitorilor etc. Toate acestea vor contribui la îmbogă- țirea cunoștințelor elevilor, la educarea lor în spiritul-comunismului. tivitatea sportivă, studentilor din Capi- tală li s-au pus la dispoziție numeroase săli de sport. Se vor organiza vizite în grup la Expoziția anuală de arte plas- tice și la Palatul Pionierilor. Tot în zilele vacanței, in Capitală s-au deschis încă două cluburi studen- țești: la Institutul politehnic și Insti- tutul de știinte economice și planificare „V. I. Lenin". Studenții care au promovat exame- nele se bucură de o vacantă plăcută, de o odihnă bine meritată. Ei vor reintra la cursurile din al II-lea semestru cu puteri sporite de muncă, gata pentru a obține noi succese la învățătură. \. VALERIU Pag 2- GAZETA INVĂȚĂMÎNTULUI Pentru un control eficient al muncii școlilor Secția de învățămînt a regiunii Voronej a luat o serie de măsuri pentru îmbunătă- țirea controlului asupra activității școlilor și cadrelor didactice. Reducerea corespondentei, o planificare mai precisă a activității au permis inspectorilor să plece mai des in raioane. In primul semestru au avut loc 43 de deplasări pe teren, cu o durată totaiă de 543 zile. Aceste cifre sînt mult mai mari decît în anii trecuți. Dar esențialul constă în faptul că depla- sările au devenit mult mai eficace. Inspec- torii secției de învățălmint regionale și ai secțiilor de învățămînt raionale se stră- duiesc acum nu numai să constate pur șl simplu lipsurile existente în munca șco- lilor, ai să le analizeze mai edînc, să sta- bilească cauzele care le-aii dat naștere, să înlăture scăpările din vedere în procesul controlului. Tovarășii Zeienin, Novikov, Cozacenko șl laromlcil, inspectori ai secției regionale, ve- rificînd situația invățămîntului general obli- gatoriu, au asigurat școlarizarea tuturor co- piilor în raioanele pe care le-au inspectat. Cum au procedat ei ? înainte de toate s-au interesat cum se îndeplinește în localitățile respective planul privitor la contingentele de elevi, au cercetat dacă rețeaua diferitelor tipuri de școli este bine repartizată, unde trebuie deschise internate. Inspectorii au îndreptat lipsurile chiar în procesul inspec- tării, lucrînd de comun acord cu conducă- torii organizați,ilor de partid teritoriale șl școlare, cu deputății sovietelor locale, cu comsomoliștii, cu administrațiile colhozurilor și cu părinții. în decembrie, rezultatele inspecțiilor au fost discutate la ședințele consiliului secției de învățămînt regionale. Cu prilejul inspectării școlilor sătești, inspectorii acordă o deosebită atenție pro- blemelor privitoare la baza dldactioo-mate- rială. Controlând școala, inspectorii se inte- resează de finanțarea ei, de felul în care se păstrează și se •folosește utilajul școlar, lă- muresc cum trebuie create condițiile pentru organizarea experiențelor, a lucrărilor prac- tice și de laborator. Cînd școlii îi lipsește ceva, inspeotoruJ se străduiește ca să-i asi- gure toate cele necesare prin organizațiile locale. De pildă, la școaila medie- din De- vițk, raionul Korotoiansk, nu exista insta- lație electrică, ceea ce împiedica desfășura- rea normală a lucrărilor practice. Inspecto- rul Nov.ikov a vorbit despre aceasta la co- mitetul executiv raional, care a alocat școlii mijloacele necesare pentru achiziționarea unei centrate electrice transportabile. Inspectorul Gurovski, șeful sectorului șco- lilor pentru tineretul muncitoresc și sătesc, a constatat că la școala serală din Lasnensk există lipsuri în ceea ce privește iluminatul și aprovizionarea cu combustibil. Tov. Gu- rovski nu s-a limitat la constatarea acestui fapt. El a depus toate eforturile și școala a primit combustibil precum și lumină elec- trică. Tov. Potimkov, inspector al secției re- gionale, a aflat că la școala medie din Novo-Kalitvensk nu se țin lecții de lucru manual din cauza lipsei de spațiu și de sanie. Inspectorul, împreună cu directorul școlii, a găsit un local potrivit; cu ajuto- rul părinților e,i au adunat șl achiziționat sculele necesare.-La rugămintea tovarășului Potimkov, S.M.T. local a dat școlii o parte din utilaj. Inspectorul a ajutat de asemenea la asigurarea cu scule a cercului de timplă- rie de la școala de 7 ani din Pervomaisk. Iată încă un fapt. Verificind școala medie din Ternovsk, raionul Auramovsk, inspec- torul laromici, a reușit sa organizeze aici un cerc pentru studierea automobilului și tractorului și un cerc de electricieni și ra- diol'oniștt. Primul este condus de mecanicul sovhozului, tov. Paskov, iar cel de al doilea de tov. Saturai, electrician. Programul cer- cului de studiere a automobilului și tracto- rului este organizat astfel, incit spre sîirșl- tul anului școlar sa poata fi pregătiți din mijlocul elevilos. ajutoare de tractoriști și șoferi. Secția de învățămînt regională se stră- duiește cu multă perseverență ca inspectorii să iacă un contrai cu ade.ărat eficient al cunoștințelor elevilor și, înainte de toate, al pregătirii lor politehnice. Și în acest domenm s-au obținut succese. Concluziile inspectori- lor cu privire la conțknuîuî lecțiilor au de- venit mai concrete; ele nu menționează numai lipsurile constatate, ci arata șl cum trebuie sa se lucreze. In acest scop unii Inspectori țin cîteodată ei înșiși lecții model. l,n primul semestru, tovarășul inspector Perov a verificat situația predării matema- ticii în școlile raionului Kalaceevsk. El a stabilit ca mulți profesori nu se pregăteau suficient pentru lecțiile de matematică. Unii dintre ei își întocmeau planuri de lecție schematice și formale. In aceste planuri nu se indica scopul lecției, nu se stabilea le- gătura cunoștințelor noi cu cele însușite an- terior, nu se indica ce material didactic va fi folosit. Profesorii nu rezolvau ei înșiși, în prealabil, problemele și exercițiile. De aceea lecțiile se desfășurau la un nivel scăzut. Verificarea temelor date pentru acasă se prelungea pînă le 25—30 de minute. După ce a strîns șl a analizat materialele privitoare la lecțiile de matematică, tov. Perov le-a pus în discuția comisiei metodice raionale la acest obiect. Inspectorul a făcut propuneri concrete în legătură cu fiecare problemă analizată. La sfîrșitul pătrarului al Ill-lea va avea loc controlul îndeplinirii acestor indicații. Și unii dintre inspectorii raionali asigură un control mult mai eficient decît în trecut. Tov. Kopîkin, inspectorul secției de învăță- mînt a raionului Abnamovsk, analizează cu sriozitate lecțiile și sistemul de muncă al pedagogilor, dă lucrări de control elevilor și îi interoghează, lămurind experiența pozd- tivă șl stabilind cauzele Insucceselor în munca instructiv-eduoativă. Studiind cu a- tenție organizarea predării limbii ruse, tov. Kopîkin a ajuns la concluzia că mulți profe- sori stăpînesc slab metodica. In legătură cu aceasta a fast reorganizată activitatea co- misiiilor pe obiecte și a cercurilor pedago- gice. S-au desfășurat sistematic analize gra- maticale, s-au analizat lucrări scrise și s-au dezbătut o serie de probleme privind pre- darea cunoștințelor despre vocalele neaccen- tuate, participiul și expresiile cu participiu etc. Toate acestea au dat rezultate pozitive. In primul patrar al anului școlar curent, nivelul cunoștințelor de limba rusă al elevi- lor din școlile raionului Abramovsk a fost mai ridicat decît în același pătrar al anu- lui trecut. Inspecțiile tov. Kopîkin au o mare efici- ență mai ales prin faptul că ele contribuie la înlăturarea lipsurilor constatate în acti- vitatea cadreior didactice. Devine mult mal concret șl mai eficace controlul Inspectorilor secției regionale a- supra activității școlilor cu puține posturi. Prezintă interes în această- privință experi- ența aoumu.ată de tov. Soboleva, inspector icgiicnaJ. Inspectând o școală meuie sau o șeo.nia de 7 ani ea cercetează totodată Șl școlile cu puține posturi din vecinătate. In acest an, tov. Soboleva a inspectat 12 școli cu puține posturi din raionul Losevsk, care intra in circumscripția școlii medii și a școlii de 7 ani uin Nijni-Risleiaisk. Ea a pus rezultatele inspecției in discuția consfă- tuirii învățăturilor de ia aceste școli, lată ce a spus unui dintre parlicipanți uespre fo- loasele acestei constatai» : „Noi am învă- țat alei cu mult mai mult decît la orice con- sfătuire raională. Pentru prima diată am putut auzi o expunere despre procedeele și metodele uneia dintre cele mai bune din profesoarele noastre, tov. E. V. Jeleaeva. De asemenea, a fost toarte just faptul că ob- servațiile inspectorului cu privire la lipsuri erau însoțite de sfaturi practice privitoare la metodele prin care putem fala tura aceste lipsuri. Plecăm de la consfătuire eu un bagaj de cunoștințe practice și cu o mare dorință de a munci". Urmind exemplul tovarășei Soboleva, și inspectorii secțiilor raionale inspectează a- cum școlile cu puține posturi. In dpcursul primului semestru, în raionul Losevsk au fost inspectate toate școlile ou puține pos- turi. inspectorii se străduiesc de asemenea să asigure o mai mare eficiență â controlului asupra situației învățămîntului politehnic și asupra pregătirii elevilor pentru activitatea practică. Tovarășii laromici, Soboleva, Co- zacenko și alți inspectori ai secției regio- nale au ajutat școlile să organizeze expozi- ții în legătură cu rezultatele muncii pe par- celele școlare de experieriță. Acestea sînt unele din succesele abținute în îmbunătățirea calității inspectării, în ri- dicarea eficacității ei. Dar, în generai!, încă nu se poate spune că situația controlului a- supna activității școlilor este pe deplin sa- tisfăcătoare. Activitatea inspectorilor raio- nali nu este suficient consolidată. Secția re- gională se preocupă prea puțin de selec- ționarea inspectorilor raionali dintre peda- gogii cei mai buni. Din cei 84 de inspectori raionali, 15 nu au studiile corespunzătoare iar mulți nu au stagiul necesar în munca pedagogică. Printre Inspectori sînt puțin! specialiști de matematică, de fizică și limba rusă. Inspectorii se ocupă încă prea mult de munca administrativă. Secția regională- de învățămînt se preocupă slab de ridicarea calificării inspectorilor, nu răspîndește în- deajuns în mijlocul lor experiența înain- tată, deși acest lucru este absolut necesar. Secția de învățământ a regiunii Voronej va lua șl în viitor măsuri pentru a înlătura lipsurile din munca inspectorilor, pentru a raționaliza activitatea lor, pentru a cores- punde sarcinilor importante pe care le-au pus în fața învățământului partidul și gu- vernul. P. SOLOMAHIN locțiitor al șefului secției de învățămînt a regiunii Voronej Corul învățătorilor [ Colectivul coral al casei regionale ( j a învățătorilor din Penza a împlinit f ] zece ani. In acest timp corul a luat j j parte la nenumărate concerte. Re- I | pertoriul său cuprinde cîntece populare [ j ruse, opere ale compozitorilor sovietici ( j și ale compozitorilor din țările de de- ( ; mocratie populară. ( Corul se complectează mereu cu noi ( j elemente. In prezent, el are 60 de oa- I j meni. Alături de membrii vechi ai co- j । lectivului — N. A. Makarova, A. I. । j Ronopatina, V O. Butorina — care I j activează din ziua nfiintării corului, } j acesta cuprinde și cadre didactice । j tinere. I 1 Corul pleacă adeseori în raioanele f ] regiunii dînd concerte pentru colhoz- f i nici, muncitori din S.M.T., specialiști f 1 din agricultură. In fiecare an corul j | participă la tradiționala sărbătoare a ( } cintecului din regiune. ] Corul învățătorilor este cunoscut și [ j dincolo de hotarele regiunii. El a dat ( 1 concerte la Ulianovsk, la Kitibișev, la j | Stalingracl. Anul trecut a fost la Mos- [ । cava și în Osetia de Nord. La Moscova ( j corul a cîntat in Sala Coloanelor din I j Casa Sindicatelor. { De clfiva ani corul învățătorilor de- ( fine primul loc între colectivele corale I ale regiunii. In prezent, se pregătește } pentru un turneu în Republica Popii-1 Iară Romînă. O școală tehnică minieră in Siberia Studenți ai școlii tehnice miniere din I Prokopievsk îa lucrările practice din ca- ' binelui de mașini electrice. । La zece kilometri de orașul siberian j Prokopievsk se ridică corpurile școlii ] tehnice miniere — una dintre Cele rimai mari instituții de învățămînt care 1 pregătește cadre tehnice medii pentru J industria carboniferă a Siberiei. J In centrul orășelului școlar se află ] corpul principal — o frumoasă clădire j cu cinci etaje, împodobită cu coloane. 1 In jurul ei slnt clădiri de locuit cu I multe etaje. în care trăiesc profesorii J și elevii. Orășelul școlar are un club, > o sală de spectacole cu 500 de locuri, I cantină, grădiniță de copii, creșă etc. i Cursurile școlii tehnice miniere sînt urmate de 2200 de elevi. Cabinetele și ] laboratoarele sint utilate cu cele mai ) noi și mai perfecționate mașini — u- I nelte, aparate și instrumente. j In atelierul mecanic al școlii sînt in- j stalate peste treizeci de mașini-unelte j de tăiat metale. Cum se creează colectivul de copii Putem rezolva cu succes sarcinile educa- ției comuniste a școlarilor numai cînd avem un colectiv de copii putern c și bine înche- gat. Problema căilor și a mijloacelor de crea- re a acestui colectiv a stat la baza refera- tului prezentat la consfătuirea raională de către tov. Guskina, șeful secției de învăță- mînt a ra'onului Zavoljki, diiî orașul laro- slavl. La începutul acestui an școlar în multe școli din oraș au avut loc schimbări serioa- se în componența colectivelor de elevi. Cei mai buni pedagogi din raion, printre care se numără tovarășele Derjavna, Danilova, Po- povskaia, Jirovakina, Vinogradova și alții, au făcut cunoștință cu viitorii lor elevi încă înainte de Începerea cursurilor, au studiat cu atenție ca rac teri zările lor, s-au întîlnlt ai părinții. Aceasta le-a permis să evite greșe- lile în atitudinea față de elevi șl să stabi- lească cine dintre școlari poate deven un sprijin în desfășurarea activității educative. Cei mai buni diriiginți șl-au început ^acti- vitatea cu alegerea activului de elevi. Spri- jinindu-se p'e acest activ, ei au antrenat pe toți elevii la o muncă creatoare. Diriginta Doluhanovâ de la școala medie nr. 67 a educat cu perseverență dragostea elevilor săi pentru învățătură și muncă, i-a obișnuit să se ajute unul pe altul. Sprijinin- du-se pe orgamzaiția de comsomol, pe acti- vul clasei, folosind în mod just sistemul de recompense și nedepse, tov. Doluhanova a știut să închege strîns colectivul de copii. Participanții la onsfătr’re au acordat multă atenție discutării metodelor și proce- deelor concrete care contribuie la crearea co- lectivului, la fonmarea unei opinii juste în mijlocul elevilor, la întărirea disciplinei con- știente. Astfel, diriginta Dubrovia de la școa- la medie nr. 58 a arătat cum a ajutat „jur- nalul de clasă" la crearea colectivului în clasa a X-a. Acest jurnal este ținut pe rînd de. către toți elevii, oare notează în el consita- tă.rile și observațiile lor, scriu despre suc- cese și insuccese, despre bucurii și amără- ciuni. In jurnal se oglindesc viu experiența acumulată de elevi, interesele, înclinațiile lor. Aproximativ odată la 2 săptămîni clasa dis- cută în colectiv paginile jurnalului. Și a- tunci se nasc dispute, se condamnă tot ce este rău, se încurajează tot ce este bun. Directorul școlii medii nr. 46, tov. Konev, a spus în cuvîntarea sa că oroarea colecti- velor de elevi este rezolvarea primei părți a sarcinii care prevede crearea unui colectiv școlar bine închegat. Școala a făcut progre- se simț'toare în organizarea acestui colec- tiv. Cu ajutorul activului de comsomoliști și pionieri s-a organizat de la începutul anului școlar, patronarea de către elevii din clasele superioare a elevilor mai mici. Aceasta con- tribui* la întărirea prieteniei dintre elevii din clasele superioare și elevii mici, ajută la formarea unor trăsături nobile la elevii mai O conferință șhintifico-metodică La începutul lunii februa- rie, Institutul pedagogic din Riga convoacă conf^-ințâ ștr-nțifico-metodică a profeso- rilor de 1a școlile și institu fele pedagogice din repu- blică. Conferința este consa- crată îmbunătățirii muncii de pregătire profesională a ca- drelor didactice. Participant»! la conferință vor discuta re- ferate cu temele ; „Metodica pregăt’rii și predării lecții- lor", „Metodica, organizarea și desfășurarea practicii pe- dagogice în școală", „Despre particularitățile ținerii lec- țiilor în anu! I și in primul semestru", „Despre particu- laritățile muncii cu studenții fără frecvență". Pe lingă a- ceâsta, in secții vor fi ana- lizate problemele de metodi- că a desfășurării practicii la diferite discipline. Cu certificatul de maturitate in produefie La Combinatul metalurgic din Magnitogorsk și-au Înce- put munca de controlori 1n mari, îi educă pe elevii mici fn spir .ul res- pectului față de tovarășii lor comsorrtoliști. Multe idei valoroase cu privire la con i- nutul activității educative și la metodeie ei au fost exprimate la consfătu rea cadrelor didactic^ din raionul Kalinin, orașul Lenin-* grad. Directoarea școlii nr 145 din acestp oraș, tov. Asmutait, a povestit cum s-a su- dat în școală pas cu pas colectivul de copii. La începutul anului, în școală alternau zile „liniștite" cu zile zgomotoase, furtunoase, in recreații era dezord ne, fetițele se plîngeau de băieți, mulți elevi nu se supuneau regi- rmnliui școlar. Viața le cerea pedagogilor o muncă aorolundată și chibzuită de creare a colectivulu' de copii. La atingerea acestui scop au ajutat adu- nările de pionieri, organizate în clasele V—VII și „serile prieteniei" organizate fn clasele VIII—X. Acestea se desfășurau cu participarea activă aproape a tuturor elevilor. Și serviciul pe școală a contribuit te suda- rea colectivului. Clasa care a făcut de ser- viciu timp de două zile predă serviciu! unei clase noi, în .prezența reprezentanților comi- tetului de elevi, a dirigintelui, a administra- ției școlii. Practica școlii a arătat că pedagogul poate rezolva cu succes sarcinile educative numai cu sprijinul organizației de comsomol ți âl ceilel de pionieri. ■ Comitetul școlar al comsomoliului este în prezent un bun organizator al colectivului I școlar și al colectivelor claselor. Spre sfîrși- tul primului semestru, el s-a întărit simți- tor, autoritatea lui a crescut. Comitetul a desemnat un grup de elevi comsomoliști care au organizat în toate clasele discuții despre comsomol, referate despre Nlcolai Ostrovski, despre Constituția Sov'etică. Din inițiativa comitetului comsomoltilui s-au organizat ac- țiuni de muncă voluntară ,în sovhoz și pe terenurile școlii. Comitetul comsomolului contribuie la edu- carea elevilor în spiritul răspunderii pentru îndeplinirea însărcinărilor date, influențează asupra oomsomoliștilor și asupra colectivelor întregi de elevi. Un rol însemnat îl joacă fn școală șl co- mitetul de elevi. Membrii acestui comitet supraveghează ordinea, influențează asupra elevilor indolenți și nedisciplinați. In fiecare marți, în cadrul unor seminarii, comitetul de elevi îi învață pe responsabili cum să mun- cească cu colectivul clasei. In spatele tuturor acestor fapte ale școlari- lor se vede mtna diriguitoare a pedagogilor plini de grijă, care in acest an școlar au de- pus multe eforturi fn lupta pentru crearea unor colective de copil bine închegate și ca- pabile de muncă. Activitatea pedagogilor a dus, incontesta- bil, la creșterea nivelului 1a învățătură șl la întărirea disclpl nei conștient^ a elevilor. (Din „Ucitelskaia gazeta"). ȘTIRI DIN U. R. S. S, secțiile de laminat .20 de ti- neri și tinere, veniți aici cu certificatul de maturitate Timp de trei luni acești ti- neri au studiat procesul de topire și laminare a oțcbdui. sub îndrumarea ingln-ruluî Beleaeva și a unor meșteri cu experiență. Cu cîteva zile in urmă, 1a Combinat și-au încheiat ac- tivitatea cursurile de trei luni de pregătire a mecanicilor pentru macaralele electrice. Aceste cursuri au fost 'n- ființate specia! pentru absol- venții școlilor medii. 50 de ani de la prime, revoluție rusă Un început măreț Intr-o periferie îndepărtată a Leningradu- lui, dincolo de bariera Mevski, în cimitirul Preobrajenscoie, există un monument mândru și trist. EI e așezat în centrul cimitirului și posta- ■mentul lui uria$, clădit din blocuri de piatră neșlefuită, reprezintă o tribună la care te poți urca pe treptele zidite chiar în postament și care formează o parte a arhitecturii' sale originale. Sus, deasupra tribunei, deasu- pra ridicătorii dreptunghiulare care pornește impetuos spre înălțimi, stă figura uriașă a unui muncitor; el ține în mina stingă o urnă funerară, mina dreaptă a ridicat-o energic in sus și, cu întreaga Iui atitudine, cu fața lui amenințătoare, dar mai ales cu mina aceea ridicată cu un gest dominant spre cer, cu degetele larg răsfirate, te cheamă la recule- gere și venerație în fața osemintelor celor căzuți, la luptă pentru o cruntă răzbunare a lor. Acesta este monumentul ridicat în memo- ria jertfelor „duminicii sîngeroase", a celor ce au fost împușcați de guvernul țarist in dimineața zilei de 9 (22) ianuarie 1905, în piețele și pe străzile Petersburgului, și îngro- pati de guvern noaptea, pe ascuns și în grabă, chiar aici, în cimitirul Preobrajensco- ie, într-o groa'pă comună. ...Intr-o zi cu zăpadă și vînt am cercetat îndelung și cu adîncă emoție acest basorelief și,probabil pentru că discutasem de foarte cu- nnd cu muncitorii de ia ,E!ec:rosila“, parii- cipanți la prim,a revoluție rusă și la tragicul cortegiu din 9 ianuarie, această sculptură mi-a apărut intr-o lumină deosebit de vie. Basorelieful Înfățișează un grup de muu Citori in care se trage cu armele. In primul plan se află un bătrîn lovit de glonte. Dea- supra lui, cu corpul aplecat înainte, un mun- citor care și-a desfăcut sfidător și plin de curaj paltonul la piept. Mai departe femei cu copii, fugind Îngrozite înapoi, aproape, căzind. Una din ele este ucisă Alături, un meșter încremenit, cu fața plină de nedume- rire, ca și cum nu i-ar veni să creadă că toate sînt reale. Dar alături de el se află un muncitor, care a și strîns pumnii și privește plin de minie. El a Înțeles iotul și este gata de luptă. In spatele lui, un alt mun citor, lăsat pe un genunchi, ate teme, s-a pus accent deosebit pe dezvolta- rea vorbirii studenților etc. M1RCEA GHEORGHIU lector la Institutul pedagogic din București Pentru ca elevii să-și însușească cunoștințe temeinice Una dintre sarcinile cele mai însemnate pe care caut să le îndeplinesc in cadrul predării limbii și literaturii romîne este îmbogățirea vocabularului elevilor, înar- marea tor cu deprinderea de a se exprima clar și corect. In acest scop caut să-i o- bișnuiesc pe elevi să folosească în răs- punsurile pe care le dau. în lucrările exe- cutate acasă si în clasă, cuvinte din textele studiate. Cu prilejui studierii unei opere mă opresc asupra unor cuvinte și te cer elevilor să caute sinonime ale a- cestor cuvinte, care să fie cît mai potri- vite ideilor și sentimentelor exprimate în textul respectiv. Pentru a-mi îmbunătăți continuu mun- ca, țin un jurnal de observații, în care îmi notez greșelile întâlnite în temele e- levilor sau in lucrările de contrai. Pe baza acestei evidențe, iau măsuri în vederea înlăturării lipsurilor din cunoștințele ele- vilor. ANGELA BUHAESCU școala de 7 ani din Tălmaci, raionul Sibiu ----•----- Un cerc geografic A treout mai bine de un an de cînd la școala medie mixtă dm Alexandria s-au pus bazele cercului geografic al elevilor. La început, numărul elevitor oare acti- vau în cadrul acestui cerc era destul de mic. Dar datorită muncii stăruitoare a conducătorilor cercului’ oare, sub îndru- marea profesoarei de geografie, au obți- nut realizări însemnate în munca tor, nu- mărul membrilor a început treptat să crească. Astăzi. în cadrul cercului activea- ză 95 de elevi. Pînă în prezent, în cadrul cercului s-âu desenat 32 de hărți fizice, economice, ad- ministrative etc. Pentru buna desfășurare a muncii prac- tice ra membrilor săi, cercul și-a procurat diferite materiale : nisip, argi.â, plastilină etc, — cu ajutorul cărora se execută unele experiențe. Așa, de pildă, folosind nisip și argilă, membrii cercului au făcut expe- riențe prin care au demonstrat permeabi- litatea și impermeabilitatea rocilor. Un,a dintre primele realizări ale tineri- lor geografi a fost înjghebarea în cadrul cercului a unui mic atelier de reparat hărți. Multe harți uzate au fost date astfel din nou în folosință. In cadrul cercului s-a mai confecționat, de asemenea, o hartă politică a lumii, care este folosită în întreaga școală, a- tît la lecțile de geografie, cît și cu prile- jul orelor de informare politică. Elevii din clasele a Vl-a și'a Vil-a au executat din plastilină și argilă harta în relief a țării noastre, precum și harta U- R. S. S. Aceste hărți, ca și celelalte materiale confecționate de membrii cer- cului, pot fi văzute la expoziția organizată de cercul de geografie. In primul pătrar, cercul a organizat excursii la gospodăriile agricole din raion. Cu prilejul acestor excursii, membrii cer- cului au studiat diferite feluri de sol, au văzut lucrând pe cîmp mașini agricole importate din Uniunea Sovietică. Excursio- niștii au vizitat de asemenea crescătoria de porci a unei gospodării agricole de stat. ' Directorul gospodăriei le-a povestit despre realizările obținute și despre meto- dele folosite în muncă de către crescători. Cercul a organizat și o excursie la București, unde membrii cercului a-u vizi- tat Palatul pionierilor, parcul „I. V. Stalin” și Muzeul de istorie naturală „Grigore Antipa”. Cu prilejul acestor excursii s-au făcut o serie întreagă de fotografii, alcătuindu- se un frumos album geografic. Activitatea în cerc contribuie mult la îmbogățirea cunoștințelor de geografie ale elevitor. la închegarea colectivului de elevi, precum și la întărirea disciplinei. SANDU DUMITRU corespondent Pag. 4-a GAZETA INVATAMINTULUI Pentru apărarea vieții și civilizației De curînd s-au desfășurat ta Viena lu- crările sesiunii' lărgite a Biroului Consi- liului Mondial al Păcii. Documentele adoptate de sesiune, în oare se face o analiză profundă a actua- lei situații internaționale și se erată mij- loacele de lupta pentru îmbinarea agre- sorilor și izolarea lor, pentru intensiiica- Ne ridicăm împotriva acelora gătesc războiul atomic. Cerem distrugerea în toate stocurilor de arme atomice și imediată a producției acestora". Să ia bine aminte amatorii de Aceasta este vocea popoarelor. care pre- țările a încetarea aventuri. Aceasta Consfătuirea cadrelor didactice de conducere din învățămîntul superior Școala factor activ în lupta rea luptei popoarelor pentru pace, au primite cu o deosebită satisfacție de menii cinstiți din toate țările lumii. O însemnătate excepțională pentru torul omenirii o are Apelul către fost oa- po- poarele lumii. , In cuvinte simple și clare, acest Apel demască cu o deosebită forță politica gu- vernelor occidentale care se pregătesc să dezlănțuie un război atomic. După cum se știe, sesiunea ordinară a consiliului blo- cului agresiv al Atlanticului (NATO) ale cărei lucrări ay avut loc in ultima luni a anutai trecut, la Paris, s a ocupat toc- mai de pregătirea planurilor pentru un război atomic în Europia. Sesiunea de ta Paris a consiliului NATO, în ale cărei șej dințe tonul a fost dat de reprezentanții S.U.A. în frunte cu Dulles, a dat de fapt atomișților americani drum liber pentru folosireia, în noul război pe care îl pre- gătesc, a armei atomice. Paul Henri Spaak, ministrul afacerilor externe al Belgiei, a confirmat în public acest lucru. El a de- clarat ta o conferință de presă că hotărî- rile consiliului NATO dau „militarilor (ci- tește — clicii militariste americane n. n.) tocmai ceea ce le trebuie. Militarii au ce- este voința sutelor de milioane de oameni oare iubesc viața și urăsc războiul, care vor ști să pedepsească așa cum se cuvine pe cei care ar încerca să dezlănțuie răz- boiul atomic. Popoare,e sînt vital interesate ca ener- gia atomică să fie utilizată nu pentru dis- trugerea civilizației, ci pentru dezvoltarea ei. Hotărîrea lor de a pune frîu agresori- lor este cu atît mai fermă cu cit astăzi s-a ivit posibilitatea ca bogata experiență acumulată de Uniunoa Sov.etica în do- meniul folosirii pașnice a energiei atomice să fie transmisa unui număr de state iu- bitoare de pace, care, cu ajutorul multi- lateral al U.R.S.S. vor crea baze științi- fice experimentale, vor construi genera- tori atomici in vederea desfășurării unei vaste activități pentru folosirea în scopuri pașnice a energiei nucleare. Popoarele nu vor admite folosirea ar- mei atomice. încă cu ani în urmă, prin cele peste 600 milioane de semnături puse pe Apelul de la Stockhohji, opinia publică mondială a avertizat ca va considera drept criminal dc război guvernul care vâ dezlănțui un război atomic. In perioada care a trecut de atunci, a crescut peste tot mișcarea mondială pentru interzicerea armelor de exterminare în masă. Numai »Joi dimineața au început la Facultatea de științe juridice din Capitală lucrările consfătuirii anuale a cadrelor didactice de conducere din învățămîntul superior. La consfătuire participă reprezentanți ai Ministerului Invățămîntului, cadre didactice rea de seaimă asupra activității institutelor de învățămînt superior în anul școlar 1954- 1955. A luat apoi cuvîntul tov. N. Dinulescu, prim-locțiitor aii ministrului Invățămîntului, care a prezentat referatul „Lupta pentru ri- de conducere și șefii catedrelor de științe, dicarea continuă a nivelului învățămîntului, pentru sporirea producției agricole In vederea asigurării unor Îngrășăminte valoroasa Luni'.e de iarnă sini lunile muncii în ROS- podărie Acum se repară uneltele, se , gătește tot ce e necesar pentru muncile pre- agrlcole ce vor urma. In activitatea lor obștească, învățătorii șl profesorii de ta sate trebuie sâ folosească din plin această perioadă pentru a răspindi in mijlocul țăranilor muncitori cunoștințele agrotehnice menite să contribuie la sporirea recoltelor. De pildă, este bine să li se arate țăranilor muncitori importanța folosirii gu- noiului de grajd ca îngrâșămînt. Experiența fruntașilor în producție, datele cercetărilor științifice au arătat că producții mari de porumb, sfeclă, cartofi, bumbpc numai pămîntul bine gunoit. Folosirea a de tone (20—25 de căruțe) d