PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA1
In acest număr
St SiMm/ilului
Organ al Ministerului Invățămîntului șl a1 Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din învățămînt
ANUL VII Nr. 302
4 PAGINI, 25 BANI
Sîmbătă 22 ianuarie 1955
• Exercițiile pentru însușirea vocabularului limbii ruse.
• P. Zavitaev: Predarea științelor naturii în clasa a IV-a
• L Skatkin:
• Acad. proL
generatii
• VIAȚA DE
Legătura între teorie $i practică în predarea
(pag. 2-a)
(pag. 2-a)
aritmeticii
(pag. 2-a)
Ilie Murgulescu: Intensificarea muncii de educație a tinerei
— sarcina centrală a școlii noastre
(pag. 3-a)
PARTID IN INSTITUȚIILE DE INVAȚAMINT. - Prof. Leo-
nida Dănilă: In fruntea 'luptei pentru ridicarea
nivelului predării
(pag. 3-a)
• Olimpia lacobescu : înarmarea elevilor cu cunoștințe agrotehnice — în aten-
ția cadrelor didactice	(pag. 3-a)
• Educatoarele s-au pregătit pentru consfătuirile raionale (pag. 4-a)
• Prof. univ. A. Potop: Vom folosi energia nucleară în economia si știința
noastră	(pag. 4-a)
• Energia atomică în slujba omului	(pag. 4-a)
Spre un nivel mai ridicat
al predării fizicii în școală
Cu nemărginită bucurie, cu încredere.
In viitorul fericit al patriei, poporul nos-
tru a luat cunoștință de hotărlrea guver-
nului sovietic de a acorda unor țări de
democrație populară — printre care si
Republica Populară Romînă — ajutor teh-
nico-stiintific si de producție pentru crea-
rea de baze științifice experimentale în
vederea dezvoltării cercetărilor în dome-
niu! fizicii nucleare si a folosirii energiei
atomice în scopuri pașnice.
Folosirea energiei atomice în scopuri
pașnice deschide în fata omenirii uriașe
posibilități de creștere a forțelor de pro-
ducție, de progres tehnic și cultural, de
sporire a bogăției societății. Un kilogram
de uraniu, bunăoară, poate servi la reaii-
Trezirea interesului elevilor pentru
cu-
O întîlnire
emoționantă
Odihna
cadrelor didactice
Un lectorat
pentru părinți
zarea a 20 de milioane de
de energie electrică, adică tot
2500 tone din ce! mai bun
centrală electrică industrială
energie atomică, cu o putere
kilowati-ore
atît cît dau
cărbune. O
pe bază de
de 100 mii
kilowați, va consuma în 24 de ore numai
200-250 gr. de uraniu, pe cînd o centrală
de aceeași putere, funcționind pe bază de
combustibil obișnuit, consumă în fiecare zi
sute de tone de antracit.
Ajutorul sovietic multilateral în ceea ce
prîvește proiectarea, livrarea de utilai,
construirea de generatori electrici cu o
capacitate termică pînă la 5000 kw fiecare
și de acceleratori de particule elementare
va permite tării noastre, ca și celorlalte
țări prietene care primesc acest ajutor, să
desfășoare pe larg lucrări de cercetări
științifice în domeniul fizicii nucleare, să
obțină o cantitate suficientă de izotopi
radioactivi în vederea folosirii lor în multe
domenii ale științei și tehnicii.
Marile posibilități de dezvoltare care se
deschid în fata științei și tehnicii noas-
tre. a economiei și culturii noastre cer
ridicarea continuă a nivelului științific si
pedagogic al predării fizicii în școală.
Pentru a putea să participe activ la cons-
truirea socialismului, tineretul nostru tre-
buie să-și însușească cele mai înaintate
cuceriri ale științei, să se înarmeze cu cu-
noștințe cît mai largi din domeniul știin-
ței și tehnicii, să știe să aplice în practică
aceste cunoștințe.
încă de la Congresul învățătorilor din
aprilie 1952. cind tovarășul Gh. Gheor-
ghiu-Dei accentua ca sarcină esențială a
școlii înarmarea elevilor cu bazele știin-
țelor, cadrele didactice și-au îndreptat
mai mult atenția asupra lărgirii conținu-
tului științific al lecțiilor de fizică. In cei
doi ani școlari ce s-au scurs de atunci, a
crescut considerabil numărul învățători-
lor și profesorilor care au căutat să facă
din lecțiile lor un mijloc puternic de iniți-
ere a elevilor în domeniul fizicii, de edu-
care a lor în spiritul concepției materia-
ilist-dialectice. Școli ca cele de 7 ani de la
Avrig și Rășinari, raionul Sibiu, de la Ur-
ziceni, regiunea Ploești, ca școlile medii de
fete și de băieți din Rîmnicu-Vîlcea au de-
venit îndeaproape cunoscute cadrelor di-
dactice din raioanele respective pentru
succesele pe care le-au obținut în predarea
fizicii. Aparatele lucrate de profesorii a-
cestor școli împreună cu elevii lor, reflectă
o preocupare din ce în ce mai intensă a
profesorilor de a realiza o unitate cît mai
strînsă intre teorie și practică, de a-i înar-
ma pe elevi cu temeinice cunoștințe și de-
prinderi practice.
A crescut mult numărul profesorilor
care nu se mai mulțumesc numai cu stu-
dierea materialului expus în programa
școlară, in manual și în metodici, care
caută să fie la curent cu tot ceea ce apare
în diferite reviste de specialitate, în presă
și diverse publicatii. Planurile de lecții sîn*
întocmite cu mai multă grijă. Profesorii
sint mai exigenti față de felul cum expun
cunoștințele în fața elevilor, cum demons-
trează anumite fenomene și legi din fizică,
legăturile dintre fenomene și dintre di-
ferite laturi ale fenomenului studiat. Un
exemplu demn de urmat în această pri-
vință îl constituie lecțiile tovarășei Sto:a
Aristia de la școala medie de fete nr. I
din Craiova Deosebit de exigentă față de
propria sa muncă și față de munca eleve-
lor. tovarășa Stoia desfășoară lecțn la un
ridicat nivel științific, fără a depăși pre-
vederile programei și posibilitățile de în-
țelegere ale elevelor. Caietul ei de planuri
arată grija pentru fixarea scopului fiecărei
lecții, pentru expunerea sistematică a ma-
terialului, pentru organizarea experiențe-
lor demonstrative, pentru Indicarea celor
mai interesante lucrări practice.
Viata din școli arată. însă, că mai sînt
încă mulți profesori de fizică, care duc o
muncă formală, lipsită de perspectivă, lip-
sită de simțul răspunderii.. încă mai sînt
profesori care reduc pregătirea lecției la o
citire superficială a materialului din ma-
nual. care înlocuiesc experiențele cu dese-
ne, sau care nu fac nici desene, care desfă-
șoară lecții rupte complect de realitate, de
progresele pe care le face știința și tehnica
în-tara noastră. Unii profesori, cu un nivel
scăzut din punct de vedere profesional. îi
^ndrumează chiar greșit pe elevi, trans-
Piițîndu-le cunoștințe greșite din punct de
vedere științific. La școala medie mixtă
din Balș, de exemplu, în rezolvarea pro-
blemelor date în manualul de clasa a Vl-a,
ca aplicatii la diferite teme, se fac serioase
greșeli.
noașterea diferitelor probleme din dome-
niul fizicii depinde în mare măsură nu
numai de conținutul lecțiilor predate,
ci și de metodele folosite în predare, de
felul cum sînt controlate și apreciate cu-
noștințele elevilor, de felul cum este con-
dusă activitatea independentă a elevilor.
Trebuie combătută atitudinea cu totul gre-
șită a acelor profesori care reduc controlul
cunoștințelor elevilor la întrebări cu totul
disparate, pe baza cărora nu se pot trage
nici un fel de concluzii cu privire la posi-
bilitatea elevului de a sintetiza materialul
însușit, de a face legăturile necesare între
diferitele noțiuni, între teorie și practică.
Ce concluzie ar putea să tragă asupra
pregătirii elevilor săi, de pildă, profesorul
Lică, de la școala medie nr. 2 de băieți,
secția serală, din Craiova, care ascultă e-
levii în felul următor: „Vorbește despre
puntea lui Weatstone, — Ce sînt ultra-
scurtele ?“ sau : „La ce servește puntea lui
Weatstone? Care este legea lui Coulomb ?
Ce este un electroscop ?“ A trece de la
o chestiune la alta, fără nici o legătură,
fără a căuta să cunoști măsura In care e
levii și-au însușit anumite probleme, în-
seamnă să desfășor! o muncă cu totul
formală, care nu contribuie cu n:mic la cu-
noașterea temeiniciei cunoștințelor ele-
vilor. a priceperii de a aplica aceste cu-
noștințe.
Trebuie îmbunătățită predarea fizicii ip
toate școlile, atît în cele de la orașe, cît
și în cele de la sate. Este cu totul greșită
părerea acelor pedagogi care cred că pre-
darea fizicii cere o atenție deosebită nu-
mai în școlile de la orașe. Majoritatea e-
levilor din școlile sătești vor lucra în agri-
cultură. Ei vor trebui să folosească în mod
nemijlocit tehnica înaintată ce se intro-
duce în agricultura noastră pe scară d;n
ce în ce mai largă. Ori acest lucru nu este
posibil fără o cunoaștere aprofundată a
fizicii. Pentru a conduce tractorul, com-
bina. polibrăzdarul de tractor, semănătoa-
rea. cositoarea. pentru a lucra la punctul
de radioficare sau la instalația cinemato-
grafică din comună, absolventul clasei a
VII-a trebuie să cunoască bine aplicarea
legilor fizicii în tehnică. Cunoștințele pe
care și le însușesc elevii despre proprietă-
țile lichidelor, funcționarea motoarelor, a
generatoarelor de curent electric, trebuie
să fie atît de temeinice, îneît după_ce. vor
absolvi școala să le poată aplica, să simtă
puternic dorința de a realiza construcții în
care să aplice ce au învățat, să devină
inițiatorii unor astfel de construcții
Elevii tuturor școlilor trebuie să simtă
un viu interes pentru cunoașterea fizicii,
a progreselor ce se înregistrează în do-
meniul acestei științe, pentru cunoașterea
dezvoltării tehnicii. Realizarea acestor o-
biective cere să fie extinsă experiența bună
cîștigată de multe din școlile noastre în
organizarea lucrărilor practice în labora-
tor, a excursiilor, a activității în cadrul
cercurilor de elevi, în antrenarea elevilor
la confecționarea diferitelor aparate, în
antrenarea părinților și a întreprinderilor
tutelare pentru înzestrarea școlilor cu apa-
ratele necesare.
In cadrul cercurilor pedagogice, profe-
sorii care au rezultate frumoase în muncă
trebuie să se apropie cu mai multă dra-
goste și înțelegere de cadrele necalificate
și să le împărtășească din experiența lor.
Trebuie să se acorde și mai multă aten-
ție conținutului științific al lecțiilor, al
experiențelor, metodelor folosite în pre-
dare. Desfăsurînd lecții cu un conținut
științific cît mai bogat, organizînd în așa
fel experiențele, îneît acestea să dezvă-
luie anumite părți ale fenomenului studiat,
să releve cauzele care condiționează exis-
tența fenomenului, cerînd elevilor să re-
zolve probleme de fizică și organizînd cu
grijă vizitele în fabrici și uzine, legînd
continuu teoria de practică, profesorii tre-
buie să dea elevilor posibilitatea de a
cîștiga o bună orientare în domeniul fizi-
cii, de a aplica cu ușurință cunoștințele
însușite In același timp, obișnuindu-i pe
e'.evi să cerceteze legăturile interne și ex-
terne ale fenomenelor, -legile dezvoltării
lor, dîndu-le explicații simple cu privire
la dezvoltarea naturii și științei fizice, —
profesorii de fizică pot contribui în mare
măsură la formarea concepției materiali-
ste a elevelor.
Grija pentru realizarea acestui obiectiv
— formarea concepției materialiste —
trebuie strins împletită cu grija pentru
dezvoltarea în rindurile elevilor a dragos-
tei pentru patrie. Vorbindu-le despre sa-
vantii noștri în domeniul fizicii, despre
contribuția lor în dezvoltarea acestei ști-
ințe, despre progresele uimitoare pe care
le-a făcut tehnica noastră în anii regimu-
lui de democrație populară, profesorii tre-
zesc în rindurile elevilor nu numai in-
teresul de a cunoaște și aplica această ști-
ință. ci și dragostea față de toți oamenii
noștri de știință, față de poporul nostru
muncitor, care construiește socialismul.
Succesele dobîndite pînă acum de șco-
lile noastre sînt dovada cea mai vie că
lipsurile existente pot fi înlăturate. De-
pinde numai de noi, de felul cum știm
să organizăm participarea noastră la
munca vie și creatoare a întregului popor
muncitor.
La casa pionerilor din o-
rașul Pucioasa e avut loc de
curînd o întîlnire între pi-
onierii școlilor din Pucioasa
și Eroul Muncii Socialiste
Constantin Vasilache. strun-
gar la Uzinele metalurgice
din Tîrgoviște.
Constantin Vasilache le-a
povestit pionierilor despre co-
pilărie lui. despre anii grei
pe care i-a trăit în perioada
regimului burghezo-moșie-
resc. El le-a vorbit apoi cu
multă însuflețire despre per-
spectivele minunate pe țâre
le-a deschis în fața lui regi-
mul democrat-popular și le-a
povestit în continuare despre
tineretul din uzină, despre
munca pe care o duce el pen-
tru a ajuta tinerilor să se
califice la locul de muncă.
Răspunzînd întrebărilor puse
de pionieri, tovarășul Con-
stantin Vasilache le-e expli-
cat cum a organizat în anul
1948 prima brigadă de
muncă, brigadă care purta
numele lui Mao Țze-dun. De
asemenea, el le-a dat multe
lămuriri pentru organizarea
mai bună a activității în
cercurile tehnice.
în cursul anului trecut,
prin grija partidului ș! gu-
vernului, 10.500 de oameni
al muncii din instituțiile de
învățămînt și-au petrecut
concediul de odihnă în cele
mai pitorești localități din
țară. Numeroși învățători și
profesori emeriti și decorați
au fost trimiși în case spe-
ciale de odihnă pentru frun-
tașii în producție. De ase-
menea, 5600 de oameni ai
muncii din învățămînt au
plecat să-și îngrijească să-
nătatea în localitățile și sa-
natoriile balneo-climatice ale
C.C.S. și ale Ministerului
Sănătății. Alte 4000 de cadre
didactice și membrii lor de
familie și-au petrecut con-
cediul în taberele și casele
de odihnă organizate de
comitetele sindicale de tnvă-
țămînt regionale, raionale și
de instituții.
Mii de copii al oamenilor
muncii din școli și-au petre-
cut vacanța în colonii, tabe-
re de pionieri și școlari, ta-
bere și case de odihnă pen-
tru studențl.
In anul 1955, peste 20,000
de membri ai Sindicatului
muncitorilor din învățămînt
își vor petrece vacanța in
localitățile ba-lneo-climatice
ale patriei noastre.
(Agerpres).
Experiența anilor trecuți
ne-a arătat cît de mare este
însemnătatea legăturii între
școală și familie pentru bu-
nul mers al muncii instruc-
tiv-educative. De aceea, noi
ne-am preocupat mult In
anul acesta de îmbunătăți-
rea muncii pe care o ducem
în rindurile părinților.
In scopul de a face ca
lectoratele pentru părinți să
fie cît mai interesante și mai
pline de roade, consiliul pe-
dagogic al școlii noastre s-a
îngrijit de îmbunătățirea te-
maticii referatelor și a or-
ganizat o expoziție care să
oglindească aspecte ale mun-
cii din școală. Printre ma-
terialele care pot fi văzute
la această expoziție se nu-
mără caiete ale elevilor,
planșe de geografie, de ști-
ințe naturale, de limba ro-
mînă etc.
Lectoratele cu părinții ne
dau posibilitatea să folos'm
larg sprijinul familiei pen-
tru ridicarea nivelului la în-
vățătură ai elevilor și pentru
întărirea disciplinei ln școa-
lă.
PAULA CHIȚ1M1A
profesoară la școala nr. 152
din București
Deschiderea expoziției „Viata elevilor din școlile
rezervelor de munca din R. P. Ungară“
In cadru! acordului de colaborare cultu-
rală dintre țara noastră și R. P. Ungară,
marți s-a inaugurat in localul școlii profe-
sionale nr. 13 de telecomunicații, din str. V.
Alecsandrt nr. 1 din Capitală, o expoziție
cu tema „Viața elevilor din școlile rezervelor
de muncă din R.P. Ungară.
La Inaugurare au fost de față reprezen-
tanți ai Ministerului Invățămîntului, repre-
zentanți ai Institutului Romin pentru Rela-
țiile Culturale cu Străinătatea, profesori,
elevi etc. Au participat reprezentanți al am-
basadei R P. Ungare la București-
Un colț al expoziției
Expoziția, care a fost trimisă de Direcția
generală a rezervelor de muncă din R. P.
Ungară, oglindește grija regimului demo-
crat-popular din țara vecină și prietenă pen-
tru asigurarea celor mai bune condiții de
viață șl pentru pregătirea profesională temei-
nică a elevilor școlilor rezervelor de muncă.
Expoziția cuprinde numeroase fotografii, fo-
tomontaje, diverse piese și utilaje confecțio-
nate de elevi, material didactic, manuale ele.
Fotografii sugestive ilustrează pregătirea
profesională temeinică pe care viitoarele
cadre ale construirii socialismului în R. P
Ungară o primesc în școlile rezervelor de
muncă. Iată-1, de exemplu, pe eevii scolii
profesionale de energie electrică a uzinei de
locomotive din Gy°r studiind cu atenție pie-
sele locomotivei electrice, sau pe elevii școlii
de mine de Ia Komlo experimentînd funcțio-
narea unei mașini de sfredelit.
Expoziția înfățișează piese confecționate
de elevii școlilor rezervelor de muncă : un
întrerupător electric de forță și un distribui-
tor de curent electric, executate la școala
nr. 11 din Budapesta, un aparat de proiecție
pentru diafilme, executat la școala nr- 25 din
Budapesta, un dispozitiv de fixare, executat
la școala nr. 13 din Hatvan etc,
O altă secțiune a expoziției arată grija
Partidului celor ce muncesc din Ungaria și a
guvernului R.P. Ungare pentru odihna și re-
creația elevilor. Peste 10.000 elevi sint tri-
miși în fiecare an la odihnă pe socoteala
statului. Fotografiile arată viața minunată pe
care o duc elevii la casele de odihnă de la
Ujhuta și Visegrâd, la Siofok, pe malul
lacului Balaton etc. De asemenea, nume-
roase fotografii artistice înfățișează viața
culturală și sportivă a elevilor ln școli și
tabere de vară.
Expoziția va fi prezentată șl în alte cîteva
orașe din țară.
Consfătuire de producție
Organizația sindicală din școala noastră a
inițiat de curînd o consfătuire de producție
în legătură cu problemele predării matema-
ticii. Consfătuirea a prilejuit un larg schimb
de experiență intre cadrele didactice.
Referatele oare au fost prezentate la con
sfătuire, ca și discuțiile purtate pe marginea
lor au scos la iveală interesul și dorința ca-
drelor didactice de a-și ridica nivelul profe-
sional șl de a-șl îmbunătăți metodele de pre-
dare.
In sala în care s-au desfășurat lucrările
■wnsfătuiril a fost expus un bogat material
d'dactic: scheme pentru predarea teoremelor
privitoare la geometria în spațiu, corpuri
geometrice confecționate din sticlă, figuri mo-
bile pentru demonstrarea teoremelor din geo-
metria p'ană. Instrumente pentru agrimen-
sură, material necesar predării aritmeticii în
școala elementară etc.
Consfătuirea a contribuit mult la înarmarea
pedagogilor cu indicații valoroase in
rea îmbunătățirii predării lecțiilor de
matică.
vede
mate-
A. STREZA
profesoară le școala pedagogică
din Caret
mixtă
N-a apucat bibliotecara să deschidă
ușile și micuții cititori ai cartierului au
și pătruns cu zecile înăuntru. In secția
de copii a bibliotecii s-au ocupat toate
locurile. Se deschide și sala unde au
loc cursurile de limba rusă. Degeaba,
și aici scaunele sint ocupate la iuțea-
lă. — „Doar n-o să cititi in picioare.
Poftim, intrati in birou!" — și respon-
sabilul bibliotecii așează in jurul biro-
ului său ultimele scaune rămase libere.
Așa-i aici în fiecare dimineață, in
fiecare după amiază. 100 de copii in
fiecare zi.
Secția de copii a bibliotecii nr. 31
din raionul Lenin este una dintre cele
mai active din Capitală. Ea difuzează
in rindurile copiilor din cartierul Fe-
rentari mii și mii de volume scrise pen-
tru cei mici Bibliotecara secției de co-
pii nu mai prididește să răspundă ce-
rerilor: „Știți, tovarășă bibliotecară,
dafi-mi și mie cărticica aceea pe cate
ati dat-o și lui Gigei, unde brotăcelul
se intilnește cu cirdul de giște și cu
șarpele măsliniu". Bibliotecara știe
despre care carte-i vorba: „Oac Bro-
tac", de Alexandru Otli. Această carte,
ca și multe altele, este citită cu
mare plăcere de către copii.
In cadrul secției de copii a bibliote-
cii activează trei cercuri de „prieteni
ai cărții" și două cercuri de basme.
Activitatea cercurilor — care constă
in lecturi, prezentări de cărți etc. —
este coordonată cu programa școlară
Un colectiv de copii contribuie la
munca de popularizare a cărții. Pe a-
ceștia li po[i vedea adesea plecînd la
drum prin cartiere, cu cîteva cărți sub-
țioară. Ei merg acasă la alti copii, să
le schimbe cărțile împrumutate la bi-
bliotecă. Dar micuții colaboratori ai
bibliotecii nu uită nici pe cei care „ne-
glijează" să restituie volumele împru-
mutate. După lista pe care au primit-o
din partea bibliotecii, cărțile sînt luate
și redate cititorilor.
...Intr-un colt al bibliotecii, Ion
Ghenciulescu citește cu atenție. Lectu-
ra îl pasionează. Aici, in tara noastră,
copiii și părinții lor trăiesc o viată
fericită. El, de pildă, locuiește cu fa-
Acolo unde și-a petrecut ultimii ani din viață
Vladimir Ilici Lenin
Lenipskie Gorki 1
Cine nu cunoaște
acest sat din regiu-
nea Moscovei, în a-
propiere de care, într-un parc bătrîn, se
află casa albă, cu coloane, unde și-a petre-
cut ultimii ani ai vieții sale marele condu-
cător al oamenilor muncii, întemeietorul
primului stat din lume al muncitorilor și
țăranilor, Vladimir Ilici Lenin. Aici vin
în excursie locuitori din Moscova și Le-
ningrad, țărani muncitori din Cuban și
cultivatori de bumbac din Uzbekistan,
viticultori din R.S.S. Moldovenească și
tăietori de lemne din Karelia, aici vin
soli aj poporului polonez și delegați ai
constructorilor Ungariei noi, studenti al-
banezi și scriitori romîni, oameni de artă
din Cehoslovacia și țăranj din Bulgaria.
Leninskie Gorki devenit un loc venerat
de milioane de oameni simpli din lumea
întreagă.
Cu una din aceste excursii am plecat
și noi cu autobuzul de la Moscova. La o
răspîntie a drumului, șoseaua coboară
spre satul Gorki. In stînga, drumul duce
spre parcul bătrînesc. Cît de minunată
este iarna această alee de pădure! Prin-
tre copacii acoperiți de promoroacă se
zărește casa într-un etaj și cu coloane,
cu terase 'largi. Cu firească emoție pă-
șești pragul acestei clădiri. Pe aceste
săli, pe aceste scări a pășit Ilici...
In camerele-muzeu totul se păstrează
ou grijă, așa cum era pe cînd trăia Le-
nin. Aici îl vezi viu — in măreția cLarvi-
ziunii lui pătrunzătoare, în excepționala
lui modestie.
Cabinetul de lucru al lui Lenin. Pe
masa de scris vedem o călimară și un
toc, coli de hîrtie albă, formulare cu an-
tetul „Președintele Sovietului Comisari-
lor Poporului". La această masă a scris
Lenin cîteva din ultimele lui lucrări.
Intrăm tn biblioteca lui Lenin. In
dulapuri — literatură beletristică, politi-
că, istorică, agricolă. Multe cărți sînt în
limbi străine In grădina de iarnă de la
etaj cresc și acum palmierii care creș-
teau aici în timpul lui Lenin. In ianua-
rie 1924, în această sală Vladimir Ilici a
împodobit un pom de iarnă pentru copiii
din satul Gorki și dintr-un sovhoz vecin
Deși bolnav. Ulei s-a jucat cu copiii, le-a
împărțit cu mîna Iui daruri de Anul
Nou. In această sală se păstrează într-o
vitrină de sticlă obiectele personale ale
lui Lenin O bluză modestă, cu o croială
de tip militar, ghete simple. Marea mo-
destie a lui Lenin este ilustrată și de
următorul fapt. Lîngă casă se află o co-
libă cu o mică cămăruță. Aici s-a mutat
să lucreze Vladimir Ilici în 1918, fiind în
convalescentă dună rana provocată de
glontele trădător- Lenin s-a mutat să lu-
creze în această cămăruță pentru a nu
consuma multe lemne cu încălzirea unei
case spațioase.
Sus se află sufrageria modestă a lui
Lenin. Aici se strîngea |a masă familia
Ulianov. Pe masa acoperită, ca și în tre-
cut, cu o mușama, se află un samovar,
sint așezate cești, pahare și altă veselă
In camera lui Vladimir Ilici a rămas
deschisă pe masă cartea Iul Maxim
Gorki „Universitățile mele".
In parcul lui Lemn se află un colțișor
pitoresc — grădina de vișini, a cărei isto-

milia într-un apartament curat și spa-
țios, dintr-un bloc ridicat pentru mun-
citori. Dar acolo, în America, în Anglia,
în colonii ? la uite cit de tristă este via-
ta copiilor Angliei, descrisă în cartea
„Cei de o vîrstă cu tine", de Nico-
lai Comarovschi. Teddu Nice, micul va-
gabond al străzilor Londrei, este sin-
gurul ocrotitor al surorii sale mai mici,
Bessie. Teddu Nice caută pentru sora
sa cel mal bun culcuș pe care-l poate
găsi in stradă, în gangurile și pivni-
țele părăsite ale Londrei. El pune deo-
---------	rie este cu totul neo-
A. ROJNOV	bișnuită. In noiem-
_	brie 1923, Lenin a
fost vizitat la Gorki
de o delegație a muncitorilor de la manu-
factura „Gluhov”. Textiliștii au adus în dar
conducătorului puleți de vișin. Munci-
torii au hotărît în unanimitate la o adu-
narc a lor să sădească o grădină de
vișini sub ferestrele camerei lui Ilici,
care era bolnav. Leniji a primit cu mul-
tă căldură delegația muncitorilor, dar
aflînd că aceștia i-au adus un dar ei se
încruntă. Auzind însă că este vorba des-
pre puieți de vișin, se înveseli apoi se
apropie de fereastră și Indică personal
locul unde să fie plantați. De atunci au
trecut 30 de ani, grădina de vișim a cres-
cut mare, iar alături de pomii dăruiti Iul
Lenin de către muncitorii de la „Glu-
hov" cresc vișini tineri, plantați de cu-
rlnd de comsomoliștij din Noghinsk.
Pe costișa care coboară spre lunca
râulețului Pahra, încătușat de ghețuri,
se văd teii svelți și trunchiurile albe ale
mestecenilor. Aici, în rarele minute de
odihnă, venea Ilici în timpul verii să
prindă pește cu undița. Dincolo de co-
paci se zărește o clădire frumoasă. Este
școala „In amintirea lui Lenin", con-
struită după indicațiile Iui Vladimir Ilici
pentru copiii sătenilor din Gorki și ai
lucrătorilor din sovhozul vecin.
De curînd, la școală a avut loc reu-
niunea tradițională a absolvenților. Cu
acest prilej s-au întîlnit aici Valentin Be-
restov, aspirant la Universitatea din
Moscova, Voiodia Ermakov. inginer de
mine, Ella Benderskaia, agronom, Sla-
va Sazonov, directorul unui S.M.T. din
ținutul Altai. Toți aceștia sînt copii ai
țăranilor din sat și ai lucrătorilor din
sovhoz.
Viața părinților lor este acum cu totul
alta.
In satul Gorki se mai găsesc mulți oa-
meni care povestesc bucuroși despre în-
tîlnirile și convorbirile însuflețite avute
cu Vladimir Ilici. La rugămintea țărani-
lor, Lenin a luat cuvîntul la o adunare
sătească din Gorki, care a avut loc la 9
ianuarie 1921. Acest lucru este ammtit
de o placă comemorativă de pe pereții
unei case din sat. După adunare țăranii
l-au rugat pe Ilici să-i ajute să introducă
în sat electricitatea. Lenin ie-a făgăduit
sprijin și în luna mai a aceluiași an la
Gorki s-au aprins lămpile lui Ilici.
In sat nu este nici un neștiutor de
carte. Zeci de copii ai țăranilor din
Gorki lucrează astăzi ca agronomi, învă-
țători, medici, ingineri, tehnicieni. La
Gorki există o bibliotecă cu un fond de
cărți de peste 30.000 volume, aici func-
ționează un cinematograf sătesc. In ca-
sele colhoznicilor au fost instalate 108
aparate de televiziune.
...De pe terasa largă a casei-muzeu „V.
1. Lenin" din Gorki se deschide o prive-
liște minunată Dincolo de copacii troie-
niți ca-n basme se văd iazurile, satul, pă-
șunile acoperite de zăpadă. Iar ceva mai
departe iarăși păduri și șesuri, peisaje
dragi lui Vladimir Ilici.
vărati luptători pentru libertate și feri-
cire.
S-a înserat... Ion Ghenciulescu a în-
chis coperfile cărții. Multă vreme el nu
va putea uita imaginile dureroase ale
povestirii. Cartea „Cei de o vîrstă cu
tine" l-a făcut să se gindească și mai
mult la viata fericită pe care-o trăiesc
copiii patriei noastre dragi...
...Bibliotecile pentru copii se îmbo-
gățesc mereu cu noi și noi cărți. „Cin-
tărețul vrăjitor" — acesta este titlul
uneia din recentele cărți pentru copii
Secția de copil a bibliotecii nr. 31 din ra Ionul-Lenin este vizitată zilnic de micii săi
cititori
parte pentru micuța Bessie ultima bu-
cățică de mincare. Teddu și prietenul
său James, așa mici cum sînt, ajuta
pe muncitorii greviști în lupta lor îm-
potriva patronilor șt a polițiștilor. Via-
ta plămădește din Teddu și James ade-
apărute în vitrinele librăriilor noastre.
Tradusă de poeta Maria Banuș și ilu-
strată de 1. Darie, cartea cuprinde un
vechi basm german despre un cintăreț
și un flaut năzdrăvan.
In luna ianuarie. Editura Tineretului
va scoate de sub tipar aproape 30 de
cârfi în limba romînă, maghiară și ger-
mană. intr-un tiraj de 535.000 de exem-
plare. Vor apare astfel, în ediții frumoa-
se, povestirea „Țapul, vulpea și lupul"
de Al. Rupea și „Iepurașul îngîmfat"
de S. Mihalkov, precum și povestirile
„Bunicul*' și „Bunica" ale scriitorului
nostru clasic B. Delavrancea. Din căr-
țile „Coiful naturii vii" de V. Korcea-
ghina și A. Baranova sau „Construim
macheta unei, clădiri" de Dorian Hart,
care vor apare in colecția ..Știința în-
vinge", pionierii și școlarii vor afla
multe lucruri interesante pentru activi-
tatea lor practică: cum să organizeze
ln școală sau in tabere un coif al ti-
nerilor naturaliști, cum să construiască
macheta-model a unei hidrocentrale,
a unui oraș muncitoresc, a unui S.M.T.
Pentru școlarii mai mari și pentru
tineret vor apare „Pseudokineghe'tikos"
de Al. Odobescu, „Nuvele" de Gala Ga-
laction. „Călătorie cu bucluc" de Pop
Stmion, ..Cei de pe Sedov" de C. Ba-
dighin, „Tătucul Amur" de N. Zador-
nov etc.
Vor fi tipărite multe cărți și în lim-
bile minorităților naționale. In limba
maghiară vor fi tipărite cărțile: „Oraș
la mare" de V. Beliaev, roman distins
:u Premiul Stalin, povestirea „Cămara
soarelui" de l. Prișvm, romanul „Copiii
raiului de muștar" de N. Kalrha. Vor
apare de asemenea in limba germană
romanele „Pune albă" de Dumitru Mir-
cea, ..Marea bătălie de la Iazul mic"
ae O. Pancu-Iași. ,,Pe Volga" de M.
Prilefaeva si volumul în versuri pentru
copii „Micii marinari" de Erik Maj-
tenui.
...Mare este dragostea pentru carte a
copiilor si tineretului nostru. Zeci de
mii de cărți sint solicitate in librăriile
pentru copii, bibliotecile școlilor, în sec-
țiile pentru copii ale bibliotecilor publi-
ce. Copiii și tinerii iubesc cărțile. Ei
doresc să afle din paginile lor cum să
învețe, cum să muncească din ce în ce
mat bine, cum să-și iubească patria,
cum să lupte pentru cucerirea viitoru-
lui lor fericit.
ANDREI VALENTIN
f Pag. 2-a
GAZETA INVĂȚĂMÎNTULUI
Predarea științelor naturii în
Școala sovietică este chemată să educe
constructori activi al comunismului, dez-
voltai» din toate punctele de vedere, devo-
tați cu trup șl suflet măreței for patrii.
In realizarea acestei sarcini de mare, im-
portanță un rol de seama aparține științe-
lor naturii, deoarece ele contribuie la for-
marea bazelor concepției științifice, mate-
rialiste despre natură.
Programa îi cere pedagogului să dea co-
piilor posibilitatea de a observa direct și
nemijlocit obiectele și fenomenele naturii
pe care le studiază pentru ca, pe baza per-
cepțiilor prin simțuri, copiii să-și formeze
reprezentări precise și concrete despre na-
tură, despre legăturile șl legile simple ale
fenomenelor naturii.
In clasa a IV-a, predarea științelor na-
turii are drept scop studiere* de către copii
a apei, a aerului, a zăcămintelor minerale
și a solului (structura șl compoziția, pre-
lucrarea și îngrășiarea solului). Pe lingă a-
ceasta, elevii trebuie să efectueze lucrări
practice pe parcela școlară de experiență,
să-și fixeze și să-și lărgească deprinderile
sanitare și igienice căpătate tn clasele
I-III.
Copiii își însușesc cunoștințele despre na-
tură prin observații (programa cere ca în-
vățătorul să demonstreze la lecții anumite
experiențe cu apa, aerul șl solul), prin ci-
tirea explicativă a bucăților corespunzătoare
la lecțiile și excursiile pe obiecte, în timpul
lucrărilor practice la colțul ruatarii și pe
parcela școlară de experiență. Studiind cu
copiii natura, învățătorul le arată prin exem-
ple vii din realitatea sovietică cum, prin
munca lor, oamenii supun șl transformă
natura în interesul celor ce muncesc.
In excursiile făcute la locurile de extra-
gere a bogățiilor naturale (cariere de nisip,
cariere de piatră, exploatări de turbă), la
fabrica de cărămidă, la atelierul de lăcătu-
șerie sau fierărie, copiii urmăresc drferite
procese de producție, cunosc munca oameni-
lor care folosesc diferite scule și mașini-
unelte și văd rezultatele muncii lor. Elevii
înțeleg că sculele și mașlnile-unelte ușu-
rează munca oamenilor, contribuie la ridi-
carea productivității munci» și a calității
produselor obținute.
Pentru ca elevii să se obișnuiască să a-
flice cu pricepere în practică cunoștințele
dobîndite, însușindu-și ou acest prilej de-
prinderi practice elementare, ei trebuie să
efectueze anumite lucrări. Așa, de pildă,
elevii din clasa a IV-a trebuie să știe să
confecționeze un filtru de hîrtie și să fil-
treze apa tulbure; să măsoare cu ajutorul
termometrului temperatura apei, a aerului,
a corpului propriu și s-o noteze corect; să
lucreze și să îngrașe cu gunoi de grajd te-
renul, să pregătească pentru sădit cartofii,
să-i muțunotască, să afineze terenul, să
plivească buruienile.
Muncile pe parcela șutară ap o impor-
tanță deosebită, deoarece cultivînd plante-
le șl observmd creșterea lor, copiii se con-
ving în practică de faptul că diferitele plan-
te pot trăi și se pot dezvolta bine numai în
condițiuni strict determinate, că recolta de-
pinde de modul cum au fost pregătite pen-
tru însăm’nțare terenul șl semințele, cum
au fost îngrijite plantele.
Pentru o mai bună însușire de către eonii
a materiei de învățămînt, învățătorul folo-
sește diferite metode, procedee și forme de
predare a științelor naturii: povestirea, de-
monstrarea la lecție a experiențelor, mate-
rialul didactic, citirea explicativă a poves-
tiri or despre natură și despre supunerea
și folosirea el de către om, excursiile tn
natură și în producție, fixarea și verifica-
rea cunoștințelor dobîndite de copii.
Organizînd în acest fel predarea științelor
naturii î-n clasa a IV-a, învățătorul asigură
condițiile necesare pentru a sădi în conș-
tiința copiilor o bază temeinică pentru edu-
carea concepției materialiste despre natură
și a Ie arăta, pe această bază, absurditatea
și caracterul dăunător al prejudecăților și
superstițiilor legate de fenomenele naturii.
In același timp, el îi ajută pe copil să-și în-
sușească anumite principii și denrinderi
practice și îi familiarizează cu diferite pro-
cese de producție, contribuind nrln aceasta
la introducerea fo practica școlii a începu-
turilor învățămîintului politehnic.
Să dăm cîteva exemple.
Studiind la lecții apa, ccpiii află, pe baza
observațiilor proprii, că apa este incoloră și
transparentă, că nu are miros și gust, că ia
forma vasului în care este turnată. Pe cale
de experiență ei au prilejul să cunoască tre-
cerea apel dintr-o stare în alta (ghiața și
zăpadă — apă — vanori), să cunoască sub-
stanțele solubile șl insolubile, metodele de
purificare a ar.ei tulburi prin filtrară.
In felul acesta, observațiile și expe-
riențele simnle și accesibile fiecărei școli,
ajută elevilor să capete reprezentări concre-
te și precise despre fenomenele date și să
înțeleagă mai bine conținutul povestirilor
despre ană pe care le citesc din carte. Din
cărți, din povestirile învățătorului și din
conținutul filmelor didactice elevii află des-
pre uriașele hidrocentrale construite în
Uniunea Sovietică, despre folosirea aburu-
lui la mașinile ou aburi, locomotive, va-
poare.
Un material bogat și interesant pentru
copii este acela privitor la zăcămintele ml-
clasa a IV-a
nerale. Copiii studiază granitul, piatra de
var. combustibilul extras din pămînt (tur-
ba, cărbunele de pămînt, petrolul), mlne-
reurile și metalele obținute din ele. învăță-
torii se îngrijesc ca toți copiii să aibă po-
sibilitatea de a cerceta cu atenție mostrele
de roci și metale studiate și de a se obiș-
nui să le deosebească după aspectul for ex-
terior. învățătorul se străduiește ca elevii
să capete o reprezentare clară asupra felu-
lui în care oamenii sovietici extrag șl fo-
losesc bogățiile naturale ale subsolului; în
acest scop se organizează excursii șl se fo-
losesc filmele didactice
Elevii cunosc în mod intuitiv solul dato-
rită excursiilor făcute la locurile de depre-
siune (rîipă, malul abrupt al unul nîu etc).
Apoi ei studiază la lecții, în clasă, compo-
ziția și structura solului ; învățătorul de-
monstrează experiențe care dovedesc că în
sol există humus, nisip și argilă, săruri
minerale, că dacă solul are o structură cu
granule fine, el conține o rezervă suficientă
de apă și aer.
Trecînd la problema prelucrării și îngră-
șării solului, învățătorul le arată elevilor
rolul științei și el tehnicii, subliniază fap-
tul că agricultura colectivă a obținut în
Uniunea Sovietică succese nemaivăzute.
Pentru' confirmarea cuvintelor sale, el ci-
tează date care caracterizează succesele
colhozului local. Elevii din școlile sătești
fac excursii țe ogoarele colhoznice pentru
a urmări și observa lucrările de primă-
vară ele colhoznicilor șl la S.M.T. pentru
studierea une’telor și mașinilor agricole,
Concomitent cu studierea solului, elevii
execută lucrări de primăvară pe parcela
școlară de experiență, aplicând în practică
cunoștințele obținute.
Primăvara, tinerii naturaliști din clasa a
IV-a. organizați în cerc și muncind swM-
mentar pe parcelă în afara lecțiilor, fac
experiențe simple cu plantele, ca de nildă:
rărltul sfeclei si al morcovilor la diferite
distanțe, săditu! cartofilor neîncolțiiți și
încolțiți le soare în tuberculi întregi și în
părți de tuberculi, creșterea verzei fără
hrănire și cu hrănire suplimentară în tim-
pul vegetației etc Aceste lucrări le arată
in mod convingător elevilor că recolta de-
pinde nu de dumnezeu, ci de om, de cu-
noștințele și priceperile sale, că obținerea
unei recolte bogate nu este un lucru ușor,
că pentru aceasta se cer cunoștințe, pri-
ceperi și deprinderi practice temeinice, se
cere o muncă colectivă susținută.
P. ZAVITAEV
candidat in științe pedagogice
In Uniunea Sovietică se dă o deosebită atenție Invățămîntului artistic. Fotomontajnt repreeintă aspeete din viața unor școU meM da
artă plastică și mu^că
Legătura între teorie și practică în predarea aritmeticii
V
ȘTIRI DIN U. R. S. S.
O monografie
interesantă
pinată cu mult interes de o-
pinia publică din oraș și din
regiune.
Un grup de colaboratori
științifici ai Institutului pe-
dagogic „K. D. Ușinschi"
din laroslavl, compus din L.
B. Genkin, doctor in științe
istorice, P. 0. Andreev, do.
cent, P. I. Kozlov, candidat
în științe istorice, și P. N.
Drujin, profesor, au alcătuit
o mare monografie consa-
crată istoriei orașului laro-
slavl.
Cartea a fost editată de
Editura regională din laro-
slavl într-un tiraj de 15.000
exemplare. Apariția monogra-
fiei „laroslavl" a fost întîm-
Sovhozul ajută
școala
Vâslii Sazonovici Orkin, di-
rectorul sovhozului de creș-
tere a oilor din Sarpinsk, re-
giunea StalingraM, vizitează
adeseori școala. El se intere-
sează de activitatea cadrelor
didactice, de succesele elevi-
lor, de chestiunile gospodă-
rești. Cîteodată, directorul
vine la școală însoțit de alți
muncitori ai sovhozului.
Nu de mult, punctul de
radioficare al școlii funcționa
numai seara. Acum, conform
dispoziției directorului sov-
hozului, centrala electrică dă
zilnlc curent Ia ora 10 di-
mineața și la 4 după masă,
special pentru funcționarea
punctului de radioficare.
Directorul sovhozului a a-
cordat o mare atenție utilării
și înzestrării internatului.
Mulți absolvenți ai școlii
medii muncesc în colhoz,
furii Efremov și-a Însușit
profesiunea de strungar și
studiază fără frecvență la In-
stitutul agricol ; Victor Tre-
gubov este contabil, Evdo-
chia Galdina lucrează Ia
S.M.T. Obilinsk.
Pentru ajutorul activ acor-
dai școlii, comitetul executiv
al sovietului regional de de-
putați ai oamen’lor muncii
i-a decernat directorului sov-
hozului, V. S. Orkin, diplo-
ma de onoare.
Propaganda
experienței
înaintate
Institutul regional de per-
fecționare a cadrelor didac-
tice din Tuta și
Editura re-
gională propagă in mijlocul
pedagogilor din oraș și re-
giune experiența
buni învățători, profesori și
celpr mai
diriginți de clasă din școlile
locale.
Zilele acestea, Editura din
Tuia a publicat o nouă cu-
legere „Din experiența mun-
cii educative în școală".
Această culegere cuprinde
unsprezece articole, dedicate
diferitelor probleme de edu-
care a colectivului de copii.
Sarcina predării aritmeticii in clasele ele-
mentare ale școlii sovietice de cultură gene-
rală constă nu numai in transmiterea cunoș-
tințelor, ci șl în înarmarea copiilor cu price-
perile și deprinderile necesare, in dezvolta-
rea gîndirii și a vorbirii, a imaginației și a
memoriei lor.
Munca ipentcu înarmarea copiilor cu price-
perea de a îndeplini calculele orale §i scrise
trebuie să se desfășoare astfel incit ei să-și
însușească :n mod conștient procedeele ș: me-
todele de calcul. Iar însușirea conștientă de
către elevi a procedeelor de calcul se obține
pe baza .legăturii între teorie și practică.
Metodica sovietică a aritmeticii consideră
legătura teoriei cu practica ca unul din prin-
cipiile de înv&țănjîot. Această legătură se
realizează în următoarele direcții: pe baza ob.
servării faptelor, învățătorul îi conduce pe
copii la generalizări, concluzii, reguli ; prin-
cipiile și regulile generale se aplică în prac-
tică la rezolvarea exercițlilor șl a probleme-
lor, la executarea lucrărilor de măsurătoare.
In clasa a IV-a, elevii își însușesc cunoș-
tințe despre proprietatea de permutare a ter-
menilor adunării.
Analizînd exercițiile 120+150=270; 1504-
120=270, elevii găsesc asemănările șl deose-
birile dintre ele.
In ce constă asemănarea acestor cazuri de
calcul ? Și într-un caz și tn celălalt ace loc o
operație de adunare, datele numerice slut
aceleași, rezultatul este același.
Prin ce se deosebește un exercițiu de altul?
Este diferită ordinea termenilor adunării : în-
tr-un exercițiu primul loc îl ocupă numărul
120,—al doilea loc numărul 150; în celălalt
exercițiu, dimpotrivă, la început este scris
numărul 150, iar după aceea numărul 120.
Elevii pot deduce că în aceste două exer-
ciții totalul nu se schimbă prin schimbarea
locului termenilor adunării. Ei analizează
apoi exerciții de adunare cu alte numere și
observă că nici în alte cazuri totalul nu se
schimbă prin schimbarea locului termenilor
adunării. Ei ajung la generalizarea că acea-
stă însușire a adunării este proprie oricăror
numere.
Astfel, pe baza observării unor fapte ma-
tematice învățătorul îl conduce pe elevi spre
generalizare, spre cunoașterea proprietății a-
dunării. InsușIndu-și această proprietate a
adunării, elevii o folosesc cu prilejul rezol-
vării orale și scrise a exercițiilor. De exem-
plu, rezolvind oral exercițiul: 11 +12+13-|—14
+ 15+16+17+18 + 19, școlarii schimbă locul
termenilor adunării: M + 19+12+18+13 +
17+14+16+15 și află ușor răspunsul: 30+
30+30 + 30+15=135.
Aceeași dependență între datele șl rezulta-
tele adunării se constata șl cu prilejul anali-
zării problemelor aritmetice simple. De e-
xemplu, elevii rezolvă următoarele două pro-
bleme :
Problema nr. 1. Um școlar avea 10 cărți
și a mai primit încă 2 cărți. Cîte cărți are
școlarul ?
Problema nr. 2. Un școlar avea mal multe
cărți, Cînd a ipai primit încă două cărți, el
a văzut că are 12 cărți. Cîte cărți avea la
început școlarul ?
Elevii observă că pentru rezolvarea primei
orobleme ei caută să afle suma a două nu-
mere, iar pentru rezolvarea problemei a dou>a
ei află, după suma dată șl după unul din ter-
menii adunării, celălalt termen al adunării.
Dependenta dintre datele și rezultatul adu-
nării poate fi ilustrată printr-un desen. Dese-
nul reprezintă niște cărți pe un raft — la
stînga 10 cărți, la dreapta 2 cărți, Dedesubt
stă scris: în total 12 cărți.
Acoperind cu o foaie de hîrtie cărțile din
stingă desenului învățătorul le propune co-
piilor să calculeze cîte cărți a avut la înce-
put școlarul. Notind termenul necunoscut al
adunării cu x, elevii pot scrie condiția pro-
blemei : x4 2=12. Acest exercițiu se re-
zolvă în felul următor: x=12—2. Se stabi-
lește legătura existentă între rezolvarea pro-
blemei șl a exercițiului corespunzător.
Cînd elevii își dau seamp de dependența în-
tre datele și rezultatul adunării, ei aplică
cunoașterea acestei dependente la rezolvarea
exercițiilor șl a problemelor. Ln fetei acesta
se stabilește legătura întțe principiul teoretic
și aplicarea lui în practică'.
Cu prilejul studierii în clasa a IV-a a ope-
rațiunilor aritmetice cu numere concrete, șco-
larii execută lucrări practice de măsurătoare
a lungimii, de cîntărire a diferitelor obiecte.
Măsurînd lungimea tocului, el au obținut 1
dm 7 cm — număr concret compus. Măsurînd
aceeași lungime în centimetri, ei au obținut
17 cm — număr concret simplu. Deoarece ele-
vii au măsurat una șl aceeași lungime — ei
trag concluzia că 1 dm 7 cm=17 cm.
Executînd măsurătorile, elevii învață tn
mod practic că numerele concrete simple și
compuse se obțin în urma măsurătorii, că
una șl aceeași lungime poate fi exprimată
în măsuri mai mari și mai mici. In felul a-
oesta, învățătorul îi face pe școlari să taț*1
leagă transformarea numerelor concrete.
Insușiindu-țl cunoașterea teoriei transfoo
mării numerelor concrete, elevii apHcă acey
stă teorie la efectuarea exercițiilor practica
de fracționare și transformare a numerelor
concrete. De exemplu, ei măsoară pe teren
o distanță de 10 m. Fiecare elev parcurge a-
ceastă distanță de trei ori cu pasul obișnuit,
fără a grăbi sau a încetini mersul, și calcu-
lează numărul de pași. Un elev a obținut ur-
mătoarele rezultate : 14 pași, 15 pași, 16
pași — în total în cele trei parcursuri el a
făcut 45 de pași, în medie 15 pași. Împărțind
10 m la 15, elevul obține lungimea medie a
pasului său, aproximativ — 66 cm. Cunoscfnd
măsura pasului sau, elevul poate măsura cu
pașii diferite distanțe și le poate exprima în
metri.
Lucrările practice de măsurătoare ajută la
concretizarea reprezentărilor copiilor despre
dimensiunea metrului, despre dimensiunea
pasului. Calculele efectuate contribuie la în-
sușirea noțiunii de medie aritmetică.
învățătoarea M. A. Bobrișceva, care hicrea-
ză la o școală elementară sătească, folosește
pe larg în clasa a IV-a efectuarea lucrărilor
de măsurătoare. Ea scrie: „Fiecare elev din
clasa a IV-a cunoaște greutatea corpului său.
Fiecare s-a ©întărit pe cîntar: a stat pe rin-
tar, a deschis șl a închis pirghla lui, a pus
și a scos diferite greutăți. Elevii și-au notat
toate acestea în caiete. Apoi au aflat greu-
tatea medie a elevilor pe vîrste, cît cîntă-
resc în medie copiii de 10, II, 12 ani. Au
aflat greutatea medie a unui elev de clasa a
IV-a, greutatea pe care o suportă dușumeaua
din clasă. Apoi elevii au alcătuit problema
cu toate aceste date“.
Lucrările practice executate de elevi con-
tribuie la o însușire conștientă șl temeinică
a teoriei. Cunoașterea teoriei ajută elevilor să
îndeplinească bine lucrările practice, să re-
zolve în mod conștient problemele de aritme-
tică.
Realizarea legăturii între teorie șl practică
în predarea aritmeticii are o mare importanță
educativă, ajută elevilor să înțeleagă că cu-
noștințele iau naștere din practică șl pot fi
aplicate în practică.
L. SKATKIN
candidat în științe pedagogice, cola-
borator științific al Institutului meto-
delor de învățăimînt al Academiei de
Științe Pedagogice

insușirea
Exercițiile pentru
vocabularului limbii ruse
Scopul exercițiilor pentru însușirea vocabu.
tarului limbii ruse intr-o școală nerusă este
îmbogățirea vorbirii elevilor cu cunoașterea
cuvintelor limbii ruse literare moderne și cu
priceperea de a le pronunța .corect, de a le
scrie, de a le folosi în vorbire.
Trebuie să-i învățăm pe școlari să-și ex-
pună independent ideile in limba rusă, adică
să învingem, pe de o parte „timiditatea toxi-
că" a elevului, care cunoaște cuvintele dar nu
le folosește de teamă să nu greșească, iar pe
de altă parte, să nu admitem întrebuințarea
necorectă a cuvintelor.
însușirea de către elevi a ouvîntulur nu
este o memorare mecanică. Procesul acestei
Însușiri este complex, cuprinzînd o întrea-
gă serie de momente. înainte de toate, ele-
vul trebuie să înțeleagă bine sensul cuvîn-
tului. Insușindu-și un cuvînt nou, el își
lărgește totodată sfera reprezentărilor sale
despre viață. In aceasta constă latura in-
structivă a' acumulării materialului lexic.
Pentru a determina cercul de cuvinte al că-
ror înțeles trebuie să-l explice elevilor, pro-
fesorul folosește trei metode:
1.	Stabilește el însuși ce cuvinte trebuie să
studieze cu elevii. El notează aceste cuvinte
și, întocmind planul concret de lecție, chibzu-
iește cînd șf cu ajutorul căror procedee le va
dezvălui elevilor înțelesul lor.
2.	— Elevii întreabă singuri pe profesor
ceea ce nu înțeleg. Totuși, practica arată că,
în primul rînd, elevii se jenează să pună ase-
menea întrebări (trebuie să-i obișnuim cu
arseasta) sau, înțelegînd un singur sens alcu-
vîrtului dat, ei nu chibzuiesc asupra întrebu-
ințării lui în textul citit și de aceea nu au de
pus nici o întrebare.
3.	— Prin întrebări puse elevilor profeso-
rul constată ceea ce nu le este clar in text.
Această metodă este deosebit de bună în ea-
zurile cînd un anumit cuvînt sau o întreagă
expresie are în textul respectiv un înțeles spe-
cial
înțelesul cuvintelor necunoscute pentru e-
levi se explică înainte de citirea textului,
în procesul citirii și după citire.
înainte de citire se explică cuvintele a că-
ror necunoaștere ar îngreuia înțelegerea de
către elevi a textului în ansamblu sau în
mare parte, iar dezvăluirea înțelesului acestor
cuvinte în timpul citirii ar sustrage atenția
elevilor de la conținutul celor citite. A-
ceste cuvinte trebuie explicate în prima parte
a predării lecției, prin includerea lor în dis.
cutia cu elevii sau în comunicarea profesoru-
lui. Duipă explicare ele vor fi scrise pe tablă
și elevii le vor oiti cu voce tare.
In procesul citirii vor fi explicate cuvintele
al căror înțeles este sugerat de text sau poate
fi explicat în mersul citirii (adică repede),
prin utilizarea sinonimelor.
După citire se analizează cuvintele al că-
ror sens ar putea fi neclar numai pentru unii
dintre elevi, s.au al căror înțeles poate fi ex-
plicat prin conținutul general al textului
(metafore, expresii ironice etc.).
Alegerea metodelor de explicare a cuvin-
telor necunoscute pentru elevi depinde de ur-
mătoarele împrejurări : a) de cauzele neînțe-
legerii cuvintelor de către elevi ; b) de con.
ținutul noțiunii pe care o lămurește cuvîn-
tul respectiv (dacă el este concret sau ab-
stract, oît este de complex etc ) ; c) de faptul
dacă acest cuvînt va intra sau nu In vocabu-
larul activ al elevilor. In primul caz cuvîntul
se explică mai amănunțit.
Noțiuni'e abstracte trebuie explicate pe ba-
za exemplelor luate din viață. Pentru ca ele-
vii să înțeleagă cuvîntul nobil, profesorul le
va vorbi despre diferite fapte nobile ale oa-
menilor și, general izind cele expuse, va
spune: „Aceste fapte noi le numim fapte
nobile".
Atunci cînd noțiunea care trebuie explicată
le este cunoscută elevilor sub o altă denu-
mire, în limba maternă, sau atunci cînd
le este cunoscut sinonimul acestui cuvînt, pen-
tru explicarea cuvintelor este rațională tra-
ducerea lor în limba maternă. In afară de
aceasta, pentru explicarea cuvintelor pot fi
folosite sinonime și antonime.
Folosirea sinonimelor în scopul lămuririi
înțelesului cuvîntului se practică în mod
frecvent. Treptat, în procesul practicii de vor-
bire a elevilor și de analiză a limbii textelor
cuprinse în prograrpă, profesorul le ajută e-
levilor. sâ-și precizeze înțelesul cuvintelor-
Kinonime.
Se poate ivi ,o dificultate în înțelegerea sen-
sului cuvintelor sau a expresiilor atunci oînd
acestea au un sens special în textul respectiv.
De (Sele mai multe ori, aceasta se întîmplă
atunci cînd este vorba de metafore și de ex-
presii metaforice. In acest caz expresia tre-
buie explicată în întregul ei.
Nuanța stilistică a sețisuliși frazei §1 a ex-
presiei este explicată de obicei în legătură
cu analiza textului. Procedeul explicării ex-
presiilor figurate, obișnuite în limba rusă,
din care multe au devenit idiome, depinde de
caracterul expresiei însăși, de măsura în care
explicarea ei poate fi demonstrativă.
Cuvîntul, dacă el nu reprezintă un termen,
are oîteva înțelesuri; încetul cu încetul elevii
încep să cunoască aceste înțelesuri. Dar în
procesul citirii și al analizei se dezvăluie
înainte de toate înțelesul cuvîntului în tex-
tul respectiv.
Explicarea cuvintelor neînțelese este numai
prima etapă a exercițiilor pentru însușirea vo-
cabularului. Cuvîntul trebuie să se fixeze te-
meinic în conștiința elevilor, să intre în prac-
tica loi* de vorbire. La aceasta contribuie al-
cătuirea dicționarelor, exercițiile în legătură
cu sinonimele, antonimele, epitetele etc.
In școli se folosesc dicționare alfabetice.
Acestea sînt dicționare în care cuvintele ru-
sești sînt traduse în limba maternă a elevi-
lor în ordine alfabetică. Cu prilejul alegerii
cuvintelor pentru dicționarul alfabetic, pro-
fesorul trebuie să aibă în vedere următoarele:
1)	. — In dicționar se înscriu cuvintele vo-
cabularului activ al elevilor.
2)	, — nu are nici un sens să se traducă cu-
vintele care au intrat temeinic în practica de
vorbire a elevilor;
3)	. — dacă elevul nu înțelege însăși no-
țiunea, atunci traducerea trebuie însoțită de
explicații în limba maternă.
In manualele de limba rusă există dicțio-
nare pe bucăți de lectură șl alfabetice, ceea
ce ușurează munca pedagogului și a elevilor
Elevii își notează traducerea cuvintelor în
cazurile cînd aceste cuvinte nu există în dic-
ționarul din manual sau sînt folosite într-un
sens nou. In acest caz este bine să se tra-
ducă propoziții cu întrebuințarea diferită a
cuvîntului respectiv.
Sarcina profesorului de limba rusă în
munca de alcătuire a dicționarelor constă în
următoarele:
1)	. să urmărească ca elevii să scrie corect
și sistematic cuvintele rusești și traducerea
lor și să păstreze cu grijă dicționarul;
2)	. să-i îndrumeze pe elevi în alegerea
cuvintelor pentru dicționar;
3)	. să asigure oa traducerea să fie exactă;
4)	. să-i învețe pe elevi să folosească în
mod just dicționarul.
Pe lingă aceasta, se recomandă alcătuirea
unui dicționar școlar tematic. Temele pentru
dicționar trebuie să aibă o importanță prac-
tică. Dicționarul tematic nu este un depozit
de cuvinte, ci un material menit să ajute la
îmbogățirea vorbirii elevilor. De aici și mobi-
litatea lui — nu numai în sensul acumulării
materialului, ci și al așezării lui. Așa, de
pildă, elevii scriu la început cuvintele din
tema generală „Dicționar militar". Pe mă-
sura acumulării cuvintelor acest material se
grupează pe următoarele capitole: „dicționa-
rul artilerisțului", „dicționarul aviatorului",
„dicționarul marinarului".
In dicționarul tematic se introduc cuvintele
cuprinse într-o temă care se poate înțelege
în sens larg („dicționarul transportului") sau
în sens relativ („dicționarul feroviarului",
„dicționarul transportului pe apă", „dicționa-
rul transportului auto" etc).
Alcătuirea dicționarului școlar este continu-
area exercițiilor pentru explicarea cuvintelor
noi: cuvîntul explicat la lecție se introduce
în dicționar. Ar fi greșit să limităm rolul
elevului la scrierea cuvintelor șl a explica-
țiilor dictate 'de profesor — trebuie să-l învă-
țăm să țină el singur dicționarul, adică să
dea o caracterizare cît mai exactă și mai con-
cisă a noțiunii.
Deoarece în majoritatea cazurilor înțelesul
cuvîntului se determină prin includerea lui
într-o noțiune mai vastă,'este firească nece-
sitatea unor exerciții sistematice pentru alege-
rea acestor noțiuni. De pildă, elevii răspund fo-
rai sau în scris) la întrebarea ce animale cu-
nosc ei. Apoi întrebarea se precizează: anima-
le domestice? sălbatice? răpitoare? ierbivore?
Totodată, li se pune elevilor întrebarea din
ce specie de animale fac parte leul, tigrul,
leopardul, lupul, vaca, bivolul, oala, capra.
Elevii se exercită în formularea definițiilor,
începînd cu cele mpi elementare și lărgin-
du-le în mod treptat.
Dicționarul tematic își are începutul în ci-
tirea textului, în exercițiile pentru însușirea
vocabularului la acest text.
Astfel, după ce au citit fragmentul „Vania
Solnțev" din romanul „Fiul regimentului “ de
V. Kataev, elevii pun hșzele dicționarului ar-
tiieristului; după fragmentele din romanul
„O pînză în depărtare" de V. Kataev încep
să alcătuiască dicționarul marinarului; după
fragmentele din ..Povestea unui om adevărat"
— dicționarul aviatorului. Apoi dicționarul
este complectat in procesul citirii altor texte
prevăzute în programă, al lecturii în afara
clasei, al lecțiilor la alte obiecte.
Citind poezia „Mama șl fiica" de A. Tvar-
dovski, elevii găsesc cuvinte care au intrat
în vorbire în epoca sovietică : colhoz, Sovie-
tul Suprem etc. Se lămurește din care cu-
vinte vechi s-au. format ețe. $$ tșagp conclu-
zia : se schimbă viata oamenilor — se schim-
bă și vocabularul limbii lor; unele cuvinte
dispar, altele se nasc ; dintr-o serie de cuvin-
te se formează cuvinte noi ; înțelesul altor cu-
vinte se schimbă.
In legătură cu complectarea dicționarului
se dau exerciții de folosire practică a ma-
terialului lexic acumulat. De pildă :
1)	. să se aleagă cuvintele pentru descrierea
înfățișării personajelor dintr-un tablou.
2)	. să se aleagă cuvintele pentru caracteri-
zarea exactă a unor personaje literare.
3)	. să se aleagă cuvintele care definesc
calitățile omului sovietic (această temă poa-
te fi concretizată: un savant, un ostaș, un
elev).
Complectarea dicționarului tematic este
strlns legată de munca cu sinonimele șl an-
tonimele.
Să dăm un exemplu de muncă cu sinoni-
mele.
1.	Pe baza unor lecturi literare, elevii au
prilejul să vadă cît de minuțios și iscusit ale-
ge scriitorul cuvintele necesare pentru reda-
rea ideii, ei se conving de necesitatea aces-
tei alegeri.
2.	Coreotînd răspunsurile elevilor, profe-
sorul le arată că o alegere insuficient de chib-
zuită a cuvintelor denaturează sensul celor
spuse; el ajută în același timp elevilor să
simtă sărăcia limbii în cazul cînd se repetă
unele și aceleași cuvinte.
3.	Se fac exerciții stilistice: se extrage un
pasaj dintr-un text literar cu cuvinte-sino-
nime omise; aceste cuvinte se dau separat
drept cuvinte-cheie. Elevul trebuie să
găsească pentru fiecare sinonim locul cores-
punzător. O variantă a acesta» exercițiu poa-
te fi următoarea: fiecărui cuvînt omis din
textul literar îl corespund oîteva cuvinte,
sinonime cheie. Elevii aleg din ele sinoni-
mul necesar după sens. Este important să
se discute apoi cît de reușită a fost alegerea
cuvintelor de către elevi-'Comiparînd cu o-
riginalul, trebuie lămurită măestria scriitoru-
lui în alegerea cuvintelor,
4.	Li se dau elevilor grupe de cuvinte sino-
nime. Ei trebuie să arate ce este comun in
înțelesul cuvintelor din fiecare grupă. Apoi,
după ce au alcătuit propoziții cu fiecare cu-
vînt, să indice deosebirea în înțelesul acestor
cuvinte.
5.	Elevii adaugă la fiecare din aceste' cu-
vinte sinonime șl alcătuiesc cu ele propoziții.
Ca unmare, elevii trebuie să înțeleagă că
sinonimul este necesar nu numai pentru va-
riație lexică, ci, înainte de toate, pentru
Indicarea precisă a noțiunii.
Exemplu de exerciții cu antonimele.
1.	Pe baza unor texte literare profesorul
arată valoarea artistică a întrebuințării anto.
nlmelor; aceasta se poate lămuri deosebit
de limpede cu ajutorul proverbelor și al zi-
cătorilor.
2.	Se dau verbe opuse ca înțeles. Elevii
copiază șl traduc aceste verbe în limba ma-
ternă. Tot așa procedează și cu alte părți de
vorbire.
3.	Li se prezintă elevilor o serie de adjec-
tive, li se propune să spună și să scrie ad-
jective cu înțeles opus și să alcătuiască cu
aceste cuvinte propoziții.
De o mare importanță sînt exercițiile pen-
tru însușirea vocabularului care au loc cu
prilejul lecțiilor de gramatică. Importanța
gramaticii pentru îmbogățirea vocabularului
elevilor constă înainte de toate in faptul că
elevii se conving în practică de marea însem-
nătate a cuvintelor în vorbirea construită co-
rect din punct de vedere gramatical. Lecțiile
de gramatică dezvăluie varietatea nuanțelor
de sens ale cuvântului, în funcție de forma Iul
gramaticală — număr, caz, timp, persoană șl
chiar ordinea cuvintelor. Un material extrem
de bogat îl dau exercițiile de formare a cu-
vintelor : exercițiile privitoare la cuvintele
cu aceeași rădăcină, Ia cuvintele cu aceleași
prefixe, cînd rădăcina lor este diferită, la
diferite prefixe oînd rădăcina, este aceeași,
la întrebuințarea în cuvinte a sufixelor, la
cuvintele compuse.
Un material bogat pentru exercițiile me-
nite să îmbogățească vocabularul elevilor din
școala nerusă 11 dau lecțiile după tablouri.-
Ne vom opri asupra tipurilor principale
ale acestor lecții.
1.	Analizînd tabloul, elevii își însușesc în
procesul discuției cuvinte noi, își precizează
înțelesul fiecărui cuvînt. Explicarea cuvinte-
lor neînțelese pu ajutorul tabloului este deo-
sebit de recomandabilă.
2.	In procesul discuției șl al povestirii după
tablou elevii se exercită în pronunțarea cu-
vintelor deja cunoscute și în întrebuințarea
corectă a acestor cuvinte în vorbire.
3.	Exerpițiile în legătură cu tabloul contri-
buie la studierea părților de vorbire.
4.	Operele de pictară dau un material abun-
dent pentru exercițiile privitoare la sinonime-
antonime, epțtete etc.
Vocabularul elevilor se îmbogățește de a-
semenea în procesul ascultării emisiunilor de
radio, .al vizionării filmelor etc.
In sfîrșit, deprinderile lexice dobîndite se
fixează cu ajutorul practicii vorbirii elevului
— acasă, la lecțiile din școală, în discuțiile
cu persoanele care vorbesc limba rusă.
In felul acesta, exercițiile pentru îmbogăți-
rea vocabularului elevilor se desfășoară In
strînsă legătură cu toate verigile Și etapele
studierii limbii — citire, scriere, gramatică
și vorbire,
(După un articol de N. M. Kvitinski pu-
blicat în revista „Russkii iaztk v școle).
GAZETA INVĂȚĂMÎNTULUI
Pag. 3-a
Viața de partid în Instituțiile de învâțâmînt
In fruntea luptei
nivelului
Considerînd școala drept principalul
izvor de cadre necesare construirii socia-
lismului, partidul nostru pune în fata or-
ganizațiilor- sale din școli sarcini deose-
bit de însemnate. Una dintre aceste sar-
cini este lupta pentru continua ridicare a
nivelului predării lecțiilor.
Organizația de bază P.M.R. de ta
școala medie mixtă dim orașul Bistrița a-
cordă o atentie deosebită mobilizării co-
muniștilor și a tuturor cadrelor didactice
din școală în vederea ridicării necontenite
a nivelului lecțiilor, cane constituie forma
de bază a procesului de învățămînt. Con-
siderînd această problemă ca o problemă
penpanentă a activității sale, organizația
de bază P.M.R. folosește metode variate
pentru a ajuta colectivul didactic din
școală să ridice calitatea muncii sale.
In adunările generale ale organizației
de partid șînt puse în discuție deferite as-
pecte ale muncii instructiv-educative des-
fășurate de pedagogi. Uneori, la aceste
adunări participă și învățătorii și profe-
sorii fără de partid, profesori fruntași în
munca didactică- Analiza conținutului
ideotogico-știintific al procesului de în-
vătămînt, dezbaterea problemelor esen-
țiale ale activității de instruire și educare
a elevilor, constituie un ajutor deosebit
pentru conducerea școlii și pentru fiecare
pedagog în parte.
Luptînd necontenit pentru ridicarea ni-,
valului lor ideologic și profesional, mem-
brii de partid din școală desfășoară o
largă activitate în vederea cunoașterii
celor mai noi date ale științei pedagogice.
Se folosește în acest scop mai ales col-
tul pedagogic el școlii. De un real ajutor
a fost pemtru cadrele didactice din școală
referatul cu tema „Lecția — forma de
bază a organizării procesului de învăță-
mînt“, ținut din inițiativa organizației
de bază, referat care a tratat pro-
bleme importante cu privire la condițiile
principale pe care trebuie să le îndepli-
nească lecția, la scopul acesteia, la prin-
cipalele tipuri de lecție și la pregătirea
profesorului pentru lecție. Tratarea teore-
tică e acestor probleme a fost ilustrată cu
exemple concrete din practica școlii.
Pedagogii comuniști din școala noastră
se străduiesc să muncească astfel îneît
să constituie adevărate exemple pentru
celelalte cadre didactice. Așa muncește,
de pildă, comunistul Petre Pop, dirigin-
tele clasei a V-a. Prin însuși specificul ei,
datorită faptului că reunește elevi veniti
de Ia diferite școli, clasa a V-a prezintă
întotdeauna o serie de greutăți. Tovarășul
Pop știe însă să rezolve cu pricepere și
răbdare aceste greutăți, este pe cale să
facă din elevii clasei a V-a un colectiv
înarmarea elevilor cu cunoștințe agrotehnice
în atenția cadrelor didactice
Cadrele didactice din raionul Botoșani
se preocupă îndeaproape de înarmarea
elevilor cu cunoștințe agrotehnice, stră-
duindu-se să îndeplinească în cît mai
bune dondiții sarcinile care revin școlii
din proiectul de Directive ale Congresului
al Il-lea al P.M.R. cu privire la dezvol-
tarea agriculturii.
Consfătuirea cadrelor didactice din a-
cest raion a scos la iveală multe realizări
ale învățătorilor și profesorilor de științe
naturale. Aceștia au căutat să lege con-
tinuu cunoștințele teoretice de practidă,
să-i inițieze pe elevi în executarea diferi-
telor lucrări de îngrijire a plantelor și
animalelor.
Astfel, tovarășa Emilia Puiu, învăță-
toarea clasei l-a de la școala de 7 ani
din Bucecea. voind să-i îndrumeze pe e-
levi în cunoașterea pomilor fructiferi al-
toiti. să le dezvolte interesul pentru cul-
tivarea pomilor, a vizitat cu ei, la înce-
putul anului școlar, pepiniera din comună.
Cu acest prilej, i-a ajutat pe elevi să
observe deosebirile dintre diferitele va-
rietăți de fructe. La plecare, elevii au pri-
mit cîte 2—3 pomișori pe care să-l plan-
teze acasă, în grădinile lor.
Cadrele didactice de la școala de 4 ani
din satul Orășerri-Deal, comuna Cristești,
au acordat o deosebită atentie inițierii e-
levilor în creșterea animalelor. Pentru a-I
ajuta să înțeleagă rezultatele de se pot
obține prin folosirea metodelor înaintate,
învățătorul Dumitru Pascal i-a condus la
expoziția regională de animale, unde le-a
arătat diferite rase de bovine, ovine și
porcine, le-a vorbit despre metodele so-
vietice înaintate folosite pentru dezvolta-
rea si îngrășarea acestor animale.
Tovarășa Maria Donica. profesoară de
științe naturale la școala medie de fete nr.
3 din Botoșani, a organjzat cu elevele
sale experiențe interesante pentru a le
face cunoscute cele 4 condiții necesare
dezvoltării plantelor — aer, apă, lumină
și căldură, precum și lucrări pentru verifi-
carea puterii de germinare a semințelor
diferitelor plante de cultură.
ALEXANDRU ESTE ACUM DISCIPLINAT
Pe Alexandru l-am cunoscut (ie mult,
încă din primele zile ale vieții lui de
elev. Un băia^ vioi, care răspundea fru-
mos la întrebările învățătoarei, iubea
cartea, dar era în același timp cel mat
neastîmpărat din clasă. Cînd a absol-
vit clasa l-a. Alexandru a fost eviden-
țiat ca cel mai bun elev la învățătură.
Clasa a U-a a promovat-o deasemenea
cu mult succes, pentru că el a rămas
același elev bun și silitor la învăță-
tură.
In clasa a Ill-a însă, actele lui de
indisciplină au devenit tot mai nume-
roase. Jocul „de-a rișca” începuse să-l
intereseze mai mult decît învățătura
Dar Alexandru avea o mare dragoste
pentru cărțile de ppvești. Numai pentru
ele era în stane să părăsească tocul
de-a rișca sau hoinăreala pe drum. Din
traista pe care și-o lua cu el cînd mer-
gea la cîmp, s-o atute pe mama lui,
nu lipsea niciodată o carte de povești.
La prinz. cînd se odihnea, își arunca
ochii pe cartea de care nu uita nici-
odată
Alături de dragostea pentru carte se
dezvolta însă tendința lui de a nu se
supune normelor de bună purtare
Doi ani de zile nu l-am, mai văzut. Mă
gîndeam uneori la el, întrebindu-mă
dacă au învins înclinațiile lui pozitive
sau cele negative. Acum cîteva săptă-
pentru ridicarea
predării
unitar, disciplinat și activ. El și-a cîști-
gat autoritate în fata colectivului clasei
datorită în primul rînd nivelului ridicat
al lecțiilor sale și faptului că asigură o
însușire temeinică a cunoștințelor de că-
tre elevi. Exemplul său este urmat în mul-
te privințe de către ceilalți pedagogi din
școală.
Obține rezultate bune în munca ei și
profesoara Ecaterina Bratu, care folo-
sește cu multă pricepere lecțiile de
istorie pentru a-i ajuta pe elevi să-și
formeze o concepție materialistă despre
lume. Bogatul material didactic confec-
ționat de către tovarășul Leon Titieni, cu
ajutorul elevilor, îi dă acestuia posibili-
tatea să aplice principiul intuitiv la lec-
țiile de geografie, asigurînd a«tfe( însuși-
rea conștientă de către elevi a cunoștin-
țelor. Prin lecțiile de educație fizică pro-
fesorii membri de partid Nicplaie Crișan
și Ana Pop se'străduiesc să formeze un
tineret sănătos șj puternic, gata să-și a-
perc patria.
Îndrumați de organizația de bază
P. M. R„ învățătorii și profesorii școlii
noastre dezvoltă în rîndurile elevilor sen-
timente puternice de dragoste pentru pa-
trie, pentru poporul muncitor, ura și
disprețul pentru dușmanii poporului și, în
același timp, hotărîrea de a lupta pentru
a-și aduce contribuția la lupta pentru con-
struirea vieții noi.
Dași există multe realizări frumoase,
mai persistă mc* în școală unele lipsuri
pe care organizația de bază P,M R- tre-
buie să le lichideze. Astfel, trebuie com-
bătut cu mai multă hotărîre obiectivismul
burghez în predarea unor lecții. Legarea
teoriei cu practica construirii socialis-
mului trebuie să preocupe și mai temei-
nic pe toate cadrele didactice ale școlii.
De asemenea, trebuie activizate cercurile
pe materii. Este necesar să se acorde o
atenție mai mare secțiilor cu limbile de
prediare maghiară și germană. Comuniștii
din școala noastră au datoria să se pre-
ocupe mai îndeaproape de activitatea or-
ganizațiilor de tineret din școală.
Organizația de bază P. M. R. a școlii
medii mixte din Bistrița are toate condi-
țiile pentru a lichida lipsurile. Se
cere pentru aceasta mat multă combati-
vitate din partea tuturor membrilor ei,
mai multă hotărîre și o mai strînsă le-
gătură cu cadrele didactice și toți sala-
riații fără de partid din școală.
Prof. LEONIDA DANILA
secretarul organizației de bază P.M.R.
de la Școala medie mixtă din Bistrița
Tovarășul profesor M- Sipoteanu de la
școala de 7 ani nr. 2 din orașul Botoșani
socotește excursiile drept un mijlod im
portant de înarmare a elevilor cu cunoș-
tințe. Astfel, o excursie pe care a orga-
nizat-o cu elevele în pădurea Rediu din
marginea orașului, i-a dat prilejul să le
facă cunoscute numeroase varietăți de ar-
bori ou frunze căzătoare si necăzătoare,
precum și condițiile de viață ale arborilor
și Ierburilor de pădure. In timpul excursi-
ei, elevele au colectat plante cu care au
îmbogățit colțul naturii vii din școală.
Majoritatea profesorilor de științe na-
turale din raionul Botoșani caută să an-
treneze elevii și acum, în timpul iernii,
în executarea anumitor lucrări practice
care să le dea posibilitatea să aplice cu-
noștințele însușite în cadrul lecțiilor.
Astfel, ei organizează cu elevii claselor
V—VII lucrări pentru selecționarea și tra-
tarea semințelor de cereale în vederea în*
sămînțărilor de priip^vară, precum și lu-
crări de iarovizare.
O experiență bogată în organizarea lu-
crărilor agricole practice a acumulat școa-
la de 7 ani din comuna Cucorăni.
Elevii acestei școli au obținut în anul
școlar trecut importante succese în cul-
tura porumbului, pe care l-au semănat în
cuiburi dispuse în pătrat, l-au prășit de
4 ori. l-au copilit și i-au aplicat poleni-
zarea artificială. Lucrînd în felul acestp,
elevii au strîns o recoltă bogată de po-
rumb : 4000 kg știuleți (3200 kg boabe)
la ha. Tovarășul Cristea Dumitru, profe-
sor de știinte naturale la școala din Cu-
corăni, vrea să formeze din rîndurile ele-
vilor cadre pricepute în munca agricolă,
înarmate cu cunoașterea celor mai înain-
tate metode agrotehnice. Mulți dintre e-
levl.i săi manifestă un Interes deosebit
pentru cunoașterea realizărilor agricultu-
rii sovietice. Ei își îmbogățesc cunoștin-
țele căpătate la lecțiile de științe naturale
și în cadrul cercului tinerilor miciuriniști,
citind broșuri cu caracter agrotehnic din
biblioteca școlii și a căminu'ui cultural.
Realizările obținute pe parcela experimen-
tală a școlii de 7 ani din Cucorăni sînt
mîni, în trecere prin satul lui, l-am re-
văzut însfirșit pe Alexandru, elev in
c(asa a V-a. Am șlaț (Ie vorbă mult
cu el despre întîmplarile din viata lut
în apeșli doi ani. Cele mai vii, cele mai
dragi amintiri le păstrează din anul
trecut, cînd era elev în clasa a IV-p șl
avea învățătoare pe tovarășa Cornelia
Popescu. Despre învățătoarea lui din
clasa a IV-a m^a spus multe lucruri
frumoase. In convorbirea aceasta eu
nu l-am mai recunoscut pe Alexandru.
Vesel, vioi, plin de interes pentru ceea
ce se intîmpla în iurul lui, era în ace-
lași timp liniștit Si cuviincios. Atitudi-
nea lui și cele povestite mi-au trezit
dorinfa s-o cunosc pe învățătoarea
care a r°ușit să se apropie atît de
mult de el. să-l schimbe.
„Niciodată nu i-am spus lui Alexan-
dru ■ ești cel mai obraznic elev din
clasă — mi-a povestit ea. Am că-
utat să-l fac să-și dea seama singur de
acest lucru. M-am bazat pe tot ceea ce
avea bun și valoros acest copil; dragos-
tea pentru cărți, hărnicia, spiritul gos-
podăresc, înclinația lui deosebită pen-
tru povestire. M-am legat mult, încă
de la început, de mama lui și, îndru-
mînd-o, am mers în pas amindouă. A-
casă și la școală, Alexandru a întîlnit
aceeași încuraiare pentru purtarea lui
bună, aceeași dezaprobare pentru gre-
șeli. In același timp, mi-a ajutat mult
OO OO OO OO OO OO OO OOOO QQ OOOO OC OQ 00 OQ OO OO CO OO^J OO OO ac OO
J La cercul pedagogic |
al învățătorilor
ă învățătorii și profesorii din raionul 8
■ Petroșani desfășoară o frumoasă și 8
| rodnică activitate în cadrul cercurilor §
8 pedagogice. De curînd, la cercul peda- 8
8gogic ai învățătorilor care predau la o
joasele I—IV, tovarășa învățătoare Ro-8
8zalia Moraru a ținut o lecție deschisă 8
8 de scris-citit la clasa La. In cuprinsul 8
P lecției, tovarășa Moraru a folosit un 8
8bogat material didactic: planșe, tablo-§
Suri, litere mobile etc. Elevii au în-§
g țeles bine lecția, au citit corect, expre-8
8 siv și cu multă ușurință textul din ma-|
S nual.	p
8 După terminarea lecției model, au 8
8 avut loc discuții interesante. Pârtiei-§
| pantH au subliniat că succesele ob-8
8 ținute în predare de . tovarășa Mo-8
8raru se datoresc faptului că ea se pre- □
| gătește conștiincios pentru lecții și foto-3
8.sește just în predare materialul didac- 8
? tic.	I
I	3
* Laboratorul nostru l
o
de chimie Ș
8	“
• Practica ml-a arătat că aranjarea în 8
'.ordine a substanțelor chimice în labora-8
8 torul școlii ajută mult la economisirea 8
8timpului, la desfășurarea sistematică ag
| experiențelor.	8
8 In laboratorul școlii noastre există a- 3
țpum un tabel în care slnt înscrise în or-8
2dine alfabetică toate substanțele chimice8
ț pe care le posedăm. Tabelul cuprinde un|
guumăr de ordine, denumirea substanțe^
8chlmice, formula chimică, cantitatea șl8
ȘobservațiunI.
8 Pentru păstrarea acidului sulfuric, a 8
"acidului azotic și a acidului clorhidric,8
gam procurat de ja Centrofarm flacoane cu8
8dop șlefuit; pentru iod, sodiu și potasiu, 8
8 borcane cu dop șlefuit; pentru hldrat de S
»sodiu sau de potasiu și carbonat de sodiu, 8
8 flacoane cu dop de cauciuc; pentru solu- 8
5 ția de azotat de argint, iodurâ de potasiu |
S Și apă oxigenată, flacoane de sticlă de 8
8 culoare brună.
3 Pe fiecare borcan am pus cîte o etiche- g
8 tă care cuprinde: 1. numărul de ordine; 8
4 2. școala; 3. formula chimică și denumi-g
grea substanței. Este necesar ca flacoancleg
8 sau borcanele să fie puse după folosire 8
g-exact in același loc în dulap și să fie gă-g
8 site ușor, după tabelul ce este afișat ia 8
| fiecare dulap.
8 Ordinea din laborator mă ajută să or. i
jganizez și să desfășor mai bine lecțiile §
8 de chimie.
ELENA MARINESCU
5	profesoară la școala medie de băieți §
8	din Ploești
u	4
.ajooooooaoooooocnottoccooouoooooQoooaicau-OQOo:» oooock:
bine cunoscute de părinții elevilor. In a-
cest an, va crește simțitor numărul țăra-
nilor muncitori din comună care vor cul-
tiva porumbul după exemplul scolii.
Rezultate frumoase au obținut în înar-
marea elevilor cu cunoștințe și deprjnderi
agronomice și cadrele didactice de la
școala de 7 ani din comuna Roma. Elevii
acestei școli cunosc îndeaproape gospodă-
ria agricolă colectivă „Ilie Pintilie", țin
o legătură strînsă cu țăranii colectiviști
și i-au ajutat în munca de strîngere a re-
coltei. Roadele culese le-au dat elevilor
posibilitatea să se convingă în mod con-
cret de superioritatea muncii în colectiv
și după metodele înaintate.
Cu toate rezultatele bune obținute în
înarmarea elevilor cu cunoștințe agroteh-
nice de către majoritatea învățătorilor și
a profesorilor de științe naturale din ra-
ionul BoțQșani, ma,j există totuși o serie
de lipsuri în această privință. Unele ca-
dre didactice subapreciază importanța in-
structiv-educativă a lucrăriloț practice pe
parcela experimentală. De exemplu, tova-
rășii Alexandru Perju, din Roșiori, FelL
cia Rusu, din Corni. Mihai Popovici din
Unțeni și Elena Dumitriu de la Răchiți au
manifestat dezinteres în munca de orga-
nizare a parcelei experimentale. Tovară-
șul loan Negelschi, învățător la școala
din comuna Tudona, consideră că elevii
claselor I—IV nu trebuie să participe la
nici un fel de lucrări agricole practice, pe
țnotiv că sînt prea midi.
Aceste lipsuri arată că secția de învă-
țămînt a raionului are datoria să intensi-
fice munca de control și îndrumare a ac-
tivității învățătorilor și profesorilor de
științe naturale, să acorde un ajutor per-
severent cadrelor insuficient pregătite, să
ia măsuri împotriva celor ce nu-și îndepli-
nesc sarcinile In adelași timp, secția de
învățămînt trebuie să popularizeze larg
experiența înaintată a fruntașilor, astfel
îneît aceasta să devină un bun al tuturor
învățătorilor și profesorilor de științe na-
turale din raion.
olimpia iacobescu
colectivul clasei. M-am înțeles cu elevii
ca după fiecare abatere a lui Alexandru
să nu stea de vorbă cu el, să nu se
joace împreună. Copiii m-au ascultat.
Alexandru s-a văzut de multe ori sin-
gur, fără nici un prieten alături. In re-
creații era trist, se simțea stingherit.
Cînd a întîrziat odată la lecții, colegii
s-au uitțit toți deodată la el și Alexan-
dru, după ce a rămas locului în ușă o
clipă, n-a mai îndrăznit să pășească
spre bancă, ci a ieșit afară.
Cu colectivul împreună, cu mama
lui mereu alături, am reușit să-l schim-
băm pe Alexandru. Am făcut de multe
ori apel la inițiativa lui în organizarea
unor activități extrașcolare. L-am pus
să povestească colegilor săi cele citite
în cărți. Clasa a început să-l iubească
din ce în ce mai mult și dragostea to-
varășilor săi îi dădea imbold în muncă.
In recreații, copiii nu se mai adunau
în jurul lui la jocul de riscă, ci pentru
ca să asculte cum povestește din ulti-
mele cărți citite".
Cazul lui Alexandru m-a făcut să în-
țeleg încă odată un lucru pe care îl ve-
rificasem de mai multe ori: în munca
educativă, perseverența și unitatea de
vederi și de acțiune a școlii șt a fami-
liei, influența pozitivă a colectivului de
copii duc cu siguranță ta succes.
ALECU CROITORII
Intensificarea muncii de educație a tinerei generații —
sarcina centrală a școlii noastre
Grija neobosită și dragostea părintească
pentru tinăra generație, pentru viitorul
tinerelului, pentru educarea acestuia în
spiritul dragostei față de muncă și învă-
țătură constituie o trăsătură caracteris-
tica a regimului democrat-popular.
In anii puterii populare, datorită spri-
jinului permanent al partidului și guver-
nului, învățămîntul din țara noastră a luat
un puternic avint. In țara în care existau
milioane de analfabet este înfăptuit acum
învățămintul elementar general și obli-
gatoriu și se extinde cu pași repezi învă-
tamintul de 7 claise. Numărul școlilor me-
dii de 10 ani este în continuă creștere, cu-
prinzînd în clasele a Vlll-a—X-a aproape
100.000 elevi, dintre care 14.700 sint oa-
meni ai muncii aflați in producție care
urmează cursurile medii serale. In-
vățaniintuil pentru pregătirea muncito-
rilor calificați și a cadrelor medii tehn'ce
împrospateaz.ă și compieotează în fiecare
an toate domeniile de activitate cu ținere
forțe calificate. Numărul facultăților a
sporit, in comparație cu anul 19JS—1939, ue
patru ori ; in cele 51 instituții de învăță-
mint superior cu 139 facilita1,i învață peste
55.000 de studenți, din care cei mai mulți
sînt fii de muncitori și țărani muncitori.
O atenție deosebită a fost acordată învă-
țămîntului minorităților naționale.
Procesul instructiv-educativ, avînd un
conținut nou, bogat și un nivel în con-
tinuă creștere, se desfășoară după pla-
nuri și programe unice de învățămînt, în-
tocmite pe baz.a vastei experiențe a școlii
sovietice și a tradițiilor progresiste ale în-
vățămintui 11 i nostru. Personalul didactic a
ridicat simțitor nivelul predării atît din
punct de vedere științific, cît și din punct
de vedere politic și ideologic, perfecțio-
nînd totodată metodele de predare. In ve-
derea însușirii și aprofundării cunoștin-
țelor predate în școli și facultăți, elevii
și studenții au la îndemînă manuale,
cursuri și o bogată bibliografie ajutătoare.
Odată cu dezvoltarea Invățămîntului a
fost întărită și lărgită baza materială a
acestuia. Au fost construite zeci de școli
și de instituții de învățămînt superior;
«-au organizat laboratoare și ateliere de
instrucție practică înzestrate cu aparatură
și utilaj modern; numeroase unități șco-
lare au primit terenuri și loturi agricole
experimentale.
Creind o largă rețea de internate, că-
mine și cantine și acordînd burse elemen-
telor merituoase, statul democrat-popular
a deschis fiilor oamenilor muncii, care
altădată nu se puteau bucure de binefa-
cerile învățăturii, porțile instituțiilor de
Învățămînt de toate gradele.
importantele înfăptuiri pe tărîmul în-
vățămîntului sint o expresia a grijii și
dragostei cu care partidul și guvernul în-
conjoară tineretul patriei noastre, sînt ro-
dul preocupării permanente a puterii
populare pentru asigurarea celor mai bune
condiții pentru educarea multilaterală a
tineretului.
Statul democrat-popular cheltuiește a-
nual coa. două miliarde și jumătate lei
pentru întreținerea rețelei de învățămînt,
a diferitelor școli, cantine, cămine, internate.
Datoria tineretului studios este de a răs-
punde grijii ce i-o acordă regimul demo-
crat-popular și întregul nostru popor, în-
vățind cu perseverență pentru a-și însuși
cît mai profund cunoștințele de care are
nevoie. Numai învățînd cu îndîrjire, cu
perseverență, vor putea elevii și stu-
denții să-și îndeplinească obligațiile față
de popor în lupta pentru construirea so-
cialismului, pentru întărirea și înflorirea
patriei.
Majoritatea tinerilor elevi și studenți
și-au înțeles îndatoririle și au răs-
puns grijii cu care sînt înconjurați prin-
tr-o mungă entuziastă și perseverentă,
printr-o comportare demnă în școală și în
familie. Munca sîrguincioasă a elevilor
și studenților, care-și învață zi de zi lec-
țiile, este răsplătită cu note bune la inte-
rogații și examene, cu prețuirea și simpa-
tia profesorilor și colegilor. După termi-
narea școlii ei au drumul deschis, fie spre
încadrarea în activitatea productivă, unde
au toate posibilitățile de a se dezvolta
ca adevărați constructori ai socialismu-
lui, fie spre studii mal înalte. Rezultatele
buna obținute la învățătură de majoritatea
elevilor și studenților dovedesc că școlile
și facultățile noastre, cu toate lipsurile
existente în activitatea lor, au capacita-
tea de a asigura tineretului studios un ni-
vel corespunzător de pregătire, cu condi-
ția ca acesta să valorifice prin muncă pro-
prie posibilitățile pe căre i le oferă școala.
Cu toate acestea, se constată încă în
școli fenomene negative peste care nu
se poate trece cu vederea. Un număr
însemnat de elevi lipsesc de la cursuri, se
prezintă regulat nepregătiti la interogații
și examene, rămîn cori;enți la 2-3 materii
sau repetenți. Mai sînt numeroase ca-
zurile cînd astfel de elevi se transformă
în chiulangii, în plimbăreți, iar cînd nime-
resc la examene — comit fraude, au a-
titudme necuviincioasă fată de pro-
fesori. Asemenea elemente îndărătnice
în ce privește studiul și educația sînt
nu numai o rușine a clasei sau a anu-
lui de studii, oi constituie astăzi o frînă
atît a progresului colegilor lor cît și a îm-
bunătățirii muncii în școală, iar mîine,
după absolvire, vor fi o frînă a activității
la locul lor de muncă.
Faptele arată că cei care în cursul
anilor de învățămînt au rămas deseori
corijenți sau repetenți constituie un exem-
plu demobilizator și uneori contagios
pentru ceilalți elevi și studenți. Cu elevii
și studenții care lipsesc de la cursuri sau
vin sistematic nepregătiți la Interogații sau
examene, profesorii pierd incomparabil
mai mult timp decît cu elementele stu-
PEDAGOGII CONTRIBUIE
LA RĂSPINDIREA ȘTIINȚEI Șl CULTURII
Numeroși învățători si profesori din
Lupeni contribuie activ la acțiunea de
răspîndire a științei si culturii în rîndu-
rile populației muncitoare. Ei tim adeseori
conferințe în cadrul lectoratului S.R.S.C.,
pentru oamenii muncii din instituții si
din întreprinderile miniere si -de construc-
ții, Astfel, muncitorii si funcționarii din
Lupeni au ascultat cu mult interes con-
ferințele tinute în legătură cu extragerea
cărbunelui, cu metodele noi pentru mări-
rea producției si a productivității muncii.
De asemenea, cadrele didactice din
Lupeni tim conferințe la postul -de radio-
amplificare
E. TETILEANU
Acad. prof. Ilie Murqulescu
ministrul invățămintului
dioase, care fac repede dovada pregă-
tirii lor. Toate acestea trag întreaga clasă
în jos, coboară nivelul procesului de invață-
mint, micșorează eficiența școlii.
Ce va face un astfel de absolvent, care
a fost de repetate ori corijent sau re-
petent de-a lungul anilor de școală, cind
va intra în cîmpul muncii ? Fără îndoială
ea va aduce ou el în cimpul muncii lipsa
de pregătire, indisciplina și alte năravuri
ca.re-1 caracterizau ca elev sau student.
In loc să constituie o forță de împrospă-
tare pentru colectivul de muncă in care
va fi primit, el îi va cășuna greutăți, pu-
ninclu-1 in fața sarcinii reeducării unui
element nepregătit.
Deși atitudinea negativă față de învăță-
tură a unor elevi ?i studenți are urmări
dintre cele mai serioase, măsurile luate
pina acum pentru lichidarea ei atît de
organele de învățămînt cît și de organi-
zațiile U.T.AL au fost cu totul neîndestu-
lătoare. Din această cauză sînt numeroși
școlari care continuă să neglijeze studiul,
manifestînd o atitudine intolerabilă față
de munca și de îndatoririle de elev Acea-
stă stare de lucruri se oglindește tn sla-
bele rezultate la învățătură obținute pe
primul pătrar al anului școlar :n cur» în
unele școli din regiunile Bîrlad, Craiova,
Ploești.
Pe drept cuvînt se întreabă oamenii
muncii : ce fel de absolvenți vor ieși clin
astfel de elemente ?
Este evident că poporul muncitor mi
poate admite ca mijloacele materiale,
create datorită eforturilor sale, să fie iro-
site pentru întrejinerea unor elnmente ce
consideră ca un drept al lor să trăiască
pe socoteala muncii altora și să obțină
diplome fără merit fără muncă.
Cauzele lipsurilor semnalate în legătură
cu rezultatele proaste la învățătură ale
unor elevi și studenți sint numeroase și
complexe. Printre acestea trebuie subli-
niate in primul rînd lipsurile rectora-
telor, decanatelor, directorilor de școli, ale
cadrelor didactice. Cu toate că majoritatea
profesorilor fac față cu cinste și devo-
tament misiunii înalte încredințate de
popor, există un număr restrîns de pro-
fesori oare nu-și pregătesc conștiincios
lecțiile și nu fac eforturi pentru a-și îm-
bunătăți din punct de vedere pedagogic
metodele de predare.
Mai sînt unele cadre didactice care
arată o slabă preocupare pentru educarea
tineretului; acești tovarăși consideră că
singura lor datorie este numai de a trans-
mite elevilor și studenților cunoștințe.
Deosebit de dăunătoare este lipsa de
exigență față de pregătirea elevilor și
studenților. Deseori, îngăduința exage-
rată, neprincipială, a unor profesori și
învățători face ca notele să-și piardă ca-
racterul lor mobilizator ; în multe jazuri
elevi și studenți care se prezintă nepre-
gătiti la interogații șl examene capătă
note cu totul nemeritate, care au asupra
lor un efect moral dăunător. Asemenea
metode nejuste folosite de unele ca-
dre didactice s-au oglindit cu prilejul
acordării diplomelor de merit la absol-
venții școlilor de zece ani d.in anul șco-
lar trecut; la unele școli — cum este
Școala medie de fete din Iași — s-au
acordat diplome de merit aproape tuturor
absolventelor. Sînt dese caizurile cînd pro-
fesori și învățători „înțelegători1* închid
ochii față de diferite abateri de la dis-
ciplină.
Părinții, elevii sîrguincioși au tot drep-
tul să întrebe pe profesori, pe direc-
torii de școili, pe decani și rectori, să
întrebe organele Ministerului Invățămîn-
tului : prin ce poate fi justificată în-
găduința față de leneși, chiulangii, ele-
mente nedisciplinate? Nu înseamnă oare
aceasta, în fapt, o nedreptățire a ele-
vilor și studenților care muncesc cinstit,
harnic, o încurajare a lenei, a tendin-
ței de strecurare prin viață fără muncă ?
Datoria întregului corp didactic este de
a-și spori exigențele față de munca și
comportarea elevilor și studenților, indi-
ferent j,. orice alte considerații. Trebuie
combătută tendința unor cadre didactice
de a se lăsa infîuiențate de interven-
țiile unor părinți sau cunoscuți; inter-
venționismul este o rămășiță a moravu-
rilor burgheze, care trebuie stârpită ou
desăvîrșire. Tot atît de greșită este și
practica unor organe de partid și de
stat, care, neînțelegîndu-și sarcinile, apre-
ciază în mod fals, denaturat, activitatea
profesorilor, exclusiv după procentul pro-
movaților sau al elevilor care au pri-
mit note bune. Asemenea procedee nu
pot duce decît la coborîrea nivelului
învățămîntulm.
Legătura dintre școală și părinți func-
ționeaiză nesatisfăcător, ceea ce face ca
școala să fie ruptă de familie, în care tî-
năruil își petrece o bună parte din timp.
Din această cauză școala nu are posibi-
litatea să intervină pentru corectarea ati-
tudinii greșite a unor părinți, care pri-
vesc cu indulgență abaterile de la disci-
plină ale copiilor lor, nu-i ajută și nu-i
controlează în pregătirea lecțiilor.
In același timp, unii părinți, dorind să-și
vadă copiii urmînd cursurile Tnvățămtn-
tului superior, nu țin seama de faptul că
locurile din facultăți și institute sînt li-
mitate, că numărul cadrelor cu instrucție
superioară este determinat de stadiul de
dezvoltare a țării noastre, de nevoile eco-
nomiei naționale. De aceea, este firesc ca
în învățămîntul superior să ajungă nu-
mai elementele cu adevărat pregătite și
dotate pentru studii înalte.
r1evi ai Școlii medii tehnice de petrol din Ploești construind macheta unei sonde
In condițiile actuale, cînd partidul șl
guvernul îndreaptă eforturile întregului
popor în vederea dezvoltării economiei
naționale șl a ridicării nivelului de trai
al celor ce muncesc, cînd in industrie, 1n
transporturi, în agricultură se introduce pe
scară largă tehnica nouă, modernă, se
simte o mare nevoie de maiștri și munci-
tori cu o calificare înaltă, cu un nivel cul-
tural mai ridicat. Absolvenții școlilor de 10
ani sau ai școlilor medii care intră in
producție pot aduce o însemnată con-
tribuție la sporirea productivității mun-
cii, îndeosebi tn ramurile economiei în
care este nevoie de cunoștințe mai lairgi.
In condițiile regimului democrat-popular,
activitatea în producție este o chestiune de
cinste și de înaltă răspundere, care se bucură
de prețuirea poporului.
Organizațiile U.TM. — iar în instituțiile
de învățămînt superior, organizație de
partid și cele de tineret — nu pun întot-
deauna în centrul preocupărilor lor acti-
vitatea educativă în rîndurile tineretului.
Educarea elevilor și studenților trebuie
să constituie o preocupare centrală a
organizațiilor U.T.M., care au datoria
să muncească neobosit spre a deștepta in-
teresul și dragostea tinerilor pentru în-
vățătură, să cultive atașamentul și respec-
tul față de profesori.
O bună parte din lipsurile muncii in-
stnuctiv-educatlve din instituțiile de învă-
țămînt se datoresc lipsurilor din activita-
tea Ministerului Invățămîntului. Proble-
mele legate de îmbunătățirea activității
educației în școli n-au stat în centrul
preocupărilor ministerului; unele organe
ale ministerului n-au dus o muncă siste-
matică de îndrumare și control a proce-
sului de învățămînt. In unele cazuri, ele
au tolerat, ba uneori ohiar au încurajat
lipsa de exigență » unor profesori, în-
demnînd la realizarea neprincipială a
unor procente ridicate de promovați și
absolvenți. Abia în ultimul timp cole-
giul Ministerului Invățămîntului a ana-
lizat problemele legate de ridicarea ni-
velului activității educative în $colj.
Hotărîrile colegiului conțin un ansamblu
de măsuri pentru intensificarea muncii
instructiv-educative, pentru întărirea dis-
ciplinei tn școli, pentru întărirea autorită-
ții corpului didactic. Ministerul Invălă-
mîntului trebuie să asigure aplicarea con-
secventă a acestui sistem de măsuri prin
conlucrarea entuziastă a țuturpiț slujitori-
lor școlii.
Una din condițiile principale de care
depinde îmbunătățirea activității educa-
tive în scoli constă tn munca organizații-
lor de partid și de U.T.M., pentru ridi-
carea răspunderii profesorilor, pentru
creșterea autorității acestora în rîndurile
tineretului, pentru întărirea rolului școlii
în educarea cetățenească a elevilor și
studenților, astfel îneît aceștia să devină
cadre cu o temeinică calificare și cunoș-
tințe multilaterale, cetățeni vrednici al
patriei.
Mari sarcini revin în opera de ridicare
a școlii cadrelor didactice. Profesorii și
învățătorii trebuie să îmbunătățească ne-
contenit lecțiile, să primenească conținu,
tul și predarea lecțiilor, îmbogățindu-le
cu cele mai noi cuceriri ale științei și teh-
nicii, să-și perfecționeze zi de zi metodele
pedagogice de predare.
Trebuie sporită exigența față de rezul-
tatele la învățătură ale elevilor și studen-
ților. Fără exigență la examene și intero-
gații slăbește efortul elevilor și scade ni-
velul învățămîntului. Exigența nu tre-
buie însă să se transforme în severitate
de dragul severității. Dimpotrivă, cadrele
didactice au datoria să acorde o atenție
părintească copiilor și tineretului stu-
dios pentru a căror pregătire poartă
o mare răspundere, să se intereseze cu
grijă de lipsurile și greutățile lor, să-i
sfătuiască, să-i îndrume.
Muncind cu abnegație pentru educarea
patriotică a tinerilor, ei trebuie să să-
dească în sufletul acestora dragostea de
muncă, perseverența în învingerea greu-
tăților, conștiința răspunderii față de po-
por, devotamentul față de patrie șl de
marea cauză a socialismului. Ia centrul
muncii de educare a tineretului trebuie să
stea combaterea hotărîtă a rămășițelor
moravurilor burgheze : chiulul, lenea, atitu-
dinea necuviincioasă față de profesori, ac-
tele de indisciplină. O mare însemnătate
are desfășurarea unei munci de lămurire
răbdătoare,- plină de atenție și dragoste
părintească, în vederea îndrumării elevilor
spre acele profesiuni pentru care au apti-
tudini mai mari, și îndeosebi spre diferite
sectoare ale activității productive.
întărirea legăturii dintre școală și fa-
milie constituie o sarcină importantă a
conducătorilor școlilor și a tuturor cadre-
lor didactice. In activitatea lor educativă,
cadrele didactice trebuie să simtă încrede-
rea și sprijinul organelor de partid și de
stat, al tuturor organizațiilor obștești, al
părinților, al studenților și elevilor.
Tineretul este nădejdea și viitorul po-
porului nostru ; educarea Iul este o sarcină
de mare răspundere. Care părinte ar pu-
tea fi indiferent față de soarta copilului
său ? Cu adevărat nici un efort nu este
prea greu cînd este vorba de tineret —
ziua de mîine a patriei noastre
Umăr lîngă umăr — profesori, părinți,
activiști pe tărim social, să muncim așa
cum ne cere partidul, cu dragoste, entu-
zla<sm și pricepere pentru a crește un ti-
neret cu care să ne mîndrim, schimb de
nădejde al generației noastre în marea
operă de construcție socialistă, de dezvol-
tare economică și culturală a patriei noa-
stre, de făurire și ridicare a buneistărl a
poporului.
(Din „SCINTEIA" nr. 3185)
1
GAZETA ÎNVĂTĂMINTULUI
pentru consfătuirile raionale
Intîmpinînd consfătuirile raionale ale
educatoarelor, care se desfășoară in zilele
de 22-23 ianuarie 1955, cadrele didactice
din instituțiile preșcolare ale Capitalei
s-aii_ pregătit intens în vederea unei par-
ticipări active la dezbaterea Droblemefor
muncii lor.
La consfătuiri se prezintă două
referate privitoare la situația grădinițelor
de copii din raion, la sarcinile educatoa-
relor în lichidarea neștiinței de carte și
în ridicarea nivelului cultural al maselor,
precum și la organizarea regimului de
viață al copiilor în instituțiile preșcolare.
Cabinetul pedagogic de De lîngă secția
de învățămînt a Capitalei s-a Dreocupat
îndeaproape de oregătirea consfătuirilor
raionale ale educatoarelor. O importanță
deosebită a fost acordată de către meto-
diștii cabinetului Dregătirii educatoarelor
în vederea discutării celui de al doilea
punct de pe ordinea de zi a consfătuirilor:
organizarea regimului de viată al copiilor
în instituțiile preșcolare.
In acest scod, cabinetul a organizat se-
minarii în cadrul cărora educatoarele din
fiecare raion au dezbătut o serie de pro-
bleme în legătură cu baza fiziologică a
regimului de viață al copiilor în institu-
țiile preșcolare. Astfel au fost luate în
Discuție problemele privitoare la reflexul
condiționat, la rolul reflexelor condițio-
nate în formarea stereotipului dinamic
prin acțiunea repetată și în aceleași con-
diții a excitantilor din mediul exterior a-
supra sistemului nervos al copilului.
Educatoarele au vorbit pe larg la ace-
ste seminarii despre experiența lor în ceea
ce privește importanta regimului de viată
a copiilor. Astfel educatoarea D. lan-
covici din raionul Tudor Vladimirescu
a vorbit despre faptul că o activitale
interesantă formează pe scoarța cerebrală
a copilului un focar optim de excitație.
In momentul cînd conținutul activității
obligatorii nu este interesant, focarul op-
tim de excitație se deplasează și, ca re-
zultat, atenția copilului se îndreaptă că-
tre o altă activitate, datorită formării u-
nui nou focar provocat de un nou exci-
tant mai puternic. Cunoașterea acestui
fapt a îndemnat-o pe tovarășa lancovici
să pregătească mereu activități interesan-
te și atrăgătoare pentru copii.
Tovarășa Eliza Leonescu, educatoare Ia
grădinița de pe lîngă întreprinderea „In-
dustria Bumbacului” din raionul 23 Au-
gust, a vorbit la seminar despre impor-
tanța respectării orelor de plimbare zil-
nică, care fortifică organismul copilului
și-i dau posibilitatea să recepționeze im-
presiile din mediul înconjurător. Neres-
pectarea timpului pentru plimbări aduce
tulburări in sistemul nervos. Copiii devin
nedisciplinati, iar organele receptoare nu
mai diferențiază suficient impresiile din
afară.
Tovarășa Alexandrina Caranica, din ra-
ionul Tudor Vladimirescu, a arătat influen-
ța unui regim just al vieții copiilor asupra
dezvoltării lor intelectuale. Respectarea
orelor de activități obligatorii, desfășu-
rarea unor activități interesante dezvoltă
gîndirea, memoria și imaginația copiilor.
Educatoarea Matilda Boiin, din raionul
Grivița Roșie, a vorbit despre cauzele
nervozității unor copii, arătînd că de
multe ori aceste cauze sînt provocate de
faptul că în familie și uneori și în insti-
tuțiile preșcolare nu se respectă orele de
somn necesare copiilor. In aceste cazuri,
procesul de inhibiție (somnul) nu acțio-
nează suficient asupra sistemului nervos,
astfel că lipsa de odihnă duce uneori la
un dezechilibru fiziologic.
Tovarășa Langa Aurelia, directoarea
grădiniței de ne lîngă întreprinderea „Po-
stăvăria Romînă” din raionul 23 August,
a arătat importanta ordinei și curățeniei
ca factori absolut necesari pentru reali-
zarea unui regim just al vieții copiilor.
Seminariile organizate pentru educa-
toare de către cabinetul pedagogic al
pitalei au ajutat cadrelor didactice din
stituții'.e preșcolare să se pregătească
meinic pentru lucrările consfătuirilor
ionale.
Că-
in-
țe -
ra-
CORNELIA PETRESCU
metodistă la cabinetul pedagogic
de pe lîngă secția de învățămînt
a Capitalei
Elevii și studenții în examene
Cu prilejul examenelor semestriale, Ca-
drele didactice de la Școala medie tehnică
de construcții civile și industriale din
București se străduiesc să aprecieze cît
mai just cunoștințele pe care și le-au în-
sușit elevii în prima jumătate a anului
școlar.
Elevii anului III A dau examen la „Con-
strucții", disciplina de bază în pregătirea
lor ca viitori tehnicieni.'
Eleva Adriana Cucu trebuie să vorbeas-
că despre criteriile după care se deter-
mină forma de mărime a fundațiilor și
despre felul cum se trasează clădirile pe
teren. In legătură cu primul subiect, ea
arată ce fel de forme pot avea fundațiile:
fundațiile în trepte, în formă de stîlp. tu-
bulare etc., precum și despre materialele
din care se fad acestea — lemn sau că-
rămidă la clădirile de mică importantă,
piatră, beton și beton armat la restul
clădirilor. In tratarea subiectelor sale, e
leva Adriana Cucu folosește cu pricepere
cunoștințele de topografie. Ținînd seama
de răspunsul dat la examen, ca și de ac-
tivitatea ei tn cursul semestrului, condu-
cătorul examenului i-a dat calificativul
„bine".
Temeinic pregătiți la examene s-au pre-
zentat și elevii Dan Cristofor, Lucreiția
Matei, Ăfrodita Craiu și altii.
Eleva Ăfrodita Craîu a primit la exa-
men calificativul „foarte bine". Ea a ex-
plicat cu pricepere ce sînt pilotii, la ce
folosesc ei și cum se execută înfigerea
lor. Trecînd la al doilea subiect, a vorbit
despre executarea săpăturilor și, pentru o
mal ușoară înțelegere a problemelor, a de-
senat pe tablă schite care au aiutat-o în
expunere.
Dacă cei mai multi dintre elevii anului
III „A“ au dat la examen răspunsuri bune
si foarte bune, mai sînt totuși unii, ce-i
drepț putini la număr, care au răs-
puns superficial!. Adeștia s-au mulțumii cu
o parcurgere netememică a materiei, atit
în timpul semestrului, cît și în perioada
de pregătire a examenului. Așa. de pildă,
eleva Maria Ciortan a tratat cu superfi-
cialitate cele două subiecte „Cercetarea
amplasamentelor în vederea studiilor
geotehnice pe teren" și „Cum se calcu-
lează o fundație solicitată de forte
zontale și verticale*1. Deși tovarășul
ori-
pro-
fesor i-a dus unele întrebări ajutătoare,
ea nu a reușit aă dea răspunsuri înche-
gate. In del de ai 11-lea semestru cadrele
didactice vor trebui să-i ajute mai mult
pe acești elevi pentru a-și însuși cunoștin-
țele de bază, necesare unui bun tehnician.
Le Universitatea „V. Babeș** din Cluj,
sesiunea de examene a constituit un bun
prilej de verificare a cunoștințelor acu-
mulate de către studenti în primul semes-
tru, iar calificativele obținute de aceștia
oglindesc aprecierea îustă a nivelului pre-
gătirii lor de către profesori. Studentii
din grupa 607 anul IV s-au prezentat
bine pregătiți la examenu1 de economie
politică. Din 12 studenti examinati. 8 au
obținut dalificatîvul „foarte bine**, 3 au
obținut calificativul „bine** și unul singur
„suficient “.
Studentii anului III, grupa 126 de la
Institutul agronomic din Cluj au obținui
rezultate bune la examenul de darwinism
și genetidă. Rînd pe rînd. ei au vorbit
despre principiile agrobiologiei sovietice,
despre metodele cu ajutorul cărora omul
poate dirija creșterea și dezvoltarea plan-
telor în scopul obținerii unor recolte bo-
gate, despre hibridarea îndepărtată, des-
pre metoda mentorului, despre tehnica ia-
rovizării plantelor, despre metodele de
mărire a rezistentei la ger a griului etc.
Studenții I. Aftenie, M. Cătcăuan și C.
Crețu au obținut calificativele „bine“ și
„foarte bine**. Nu aceleași rezultate au
obținut însă studentii din grupa 122, care
nu au acordat suficientă atenție acestei
discipline. Șase dintre membrii acestei
grupe au obținut calificativul „insuficient”.
O bună pregătire au dovedit si stu-
dentii anului III de la Facultatea de agri-
cultură cu limba de predare maghiară.
Cei mai multi dintre ei au dat răspunsuri
bune la examenul de agricultură gene-
rală. Ei au vorbit despre importanta men-
ținerii structurii soitului, despre Importan-
ta întrebuințării îngrășămintelor pentru
ridicarea fertilității solului, pentru spori-
rea producției agricole, despre lucrările a-
gnotehnidle cu ajutorul cărora poate fi ri-
dicată fertilitatea solului.
Rezultatele controlului obștesc
de 7 zile, a tncereat să beneficieze pe ne.
drept de ajutorul de boală, prezentînid un cer.
Au trecut 14 ani de
cînd omul a reușit să
aprindă ' un rvou foc,
de data, aceasta de
3.000.000 de ori mai
puternic.
1a aceeași
Vom folosi energia nucleară
în economia și știința noastră
ții le nucleare, dînd
astfel un sprijin uriaș
cauzei păcii. Dar oame-
nii de știință sovietici
nu s-au mulțumit nu-
mai a se pregăti pen-
Cercurile științifice ale studenților
greutate de combustibil, dectt focul pe care
l-au aprins străbunii omului.
Dacă primul foc rezultă din combinarea
straturilor de electroni care Învelesc sîmbu-
rii atomilor, al doilea foc reiese din însuși
stmburele atomilor unor elemente grele, ca
uraniul și toriumul. Acolo tn sîmbure, în nu-
cleu cum se spune, substanța este așa de con-
centrată, Incit dacă am reuși să umplem un
cm3 numai cu nuclee atomice, el ar cîntări cî-
teva zeci de mii de tone. Cauzele acestei mari
concentrări de materie se datoresc energiei
mari din nucleu. Cînd această clădire a nu-
cleului de uraniu este greu lovită, tot cu o
particulă nucleară, așa cum o clădire ar fi
lovită de un obuz de artilerie care pătrunde
ln ea, atunci nucleul de uraniu se sfărîmă.
Sar din el particole cu viteze foarte mari,
iar mișcarea rapidă a acestor particole, sfă-
rtmături de atomi de uraniu, care au de-
venit izotopi radioactivi ai elementelor mai
ușoare decît uraniul, se transformă în căl-
dură. Astfel, se creează
peste un milion
reacțiile nucleare
de grade.
temperaturi de
ln acest fel.
din
Prof. univ. Aure! Potop
director al secției Căldură
Institutul de Fizică al Academiei R.P.R.
pe care el o poate
îi dau omului căldură,
utiliza ca atare sau
pe care o poate transforma în electrici-
tate, așa cum transformă orice căldură in
uzinele termoelectrice. Aceste reacții dau în
plus izotopi radioactivi, care s-au dovedit a
fi mijloace foarte însemnate, de studiu în
foarte multe ramuri ale științelor naturii cit
și elemente de tratament in unele boli grave
cum este cancerul.
S-au împlinit 14 ani de cînd omul sțăpî-
nește această mare cucerire a minții lui,
care-î poate aduce mult mai mult decit i-au
adus izvoarele de energie folosite pînă
acum. Și totuși, multă vreme, gîndul la
energia nucleară ne-a adus numai griji și
visuri urîte. Aceasta, pentru că o clică de
ațîțători 1a război încercase să facă din
marea energie atomică, din cea mai mare
cucerire a omului din secolul nostru, un mo-
nopol, pe care să-1 folosească pentru a crea
mijloace de ucidere în masă.
Știința sovietică a dărîmat însă acest mo-
nopol pentru că și ea, cu toate secretele care
acopereau acest mare izvor de energie, a
reușit să descopere și să stăpînească reac-
tru a da o ripostă zdrobitoare ațîțătorflor la
război. Ei au trecut 1a aplicarea în folosul
omului, a acestui nou și mare izvor de ener-
gie. De șase luni de zile, în Uniunea Sovie-
tică funcționează prima uzină electrică din
lume, în care turbinele sînt purtate cu căl-
dură provenită din sfărîmarea atomilor de
uraniu.
Hotărîrea Consiliului de Miniștri al
U.R.S.S. din 17 ianuarie, pune această mare
și modernă descoperire a științei la în-
demîna altor țări, printre care și țării
noastre.
Pentru dezvoltarea economiei noastre se
deschide o nouă eră, iar pentru oamenii de
știință și tehnicienii din țara noastră un nou
cîmp de cercetare și de realizări. Intrăm în
pas cu știința și tehnica cea mai înaintată.
Ajutorul tehnico-științific și de producție
pe care ni-1 acordă Uniunea Sovietică in
domeniul dezvoltării cercetărilor eu privire
la folosirea energiei atomice In scopuri paș-
nice ne umple inimile de bucurie. El des-
chide mărețe perspective de dezvoltare eco-
nomiei, științei și culturii noastre, de întă-
rire continuă a scumpei noastre patrii.
Energia atomică în slujba omului
ln cursul anului trecut în Uniunea So-
vietică a fost pusă în funcțiune cea din-
ții centrală electrică industrială din lume
pe bază de energie atomică. U.R.S.S. este
țara în care visul îndrăzneț de a face din
energia atomică o puternică forță motr.ce
a dezvoltării societății pe culmi înalte s-a
transformat ln realitate. S-a dovedit astfel
în chipul cel mai limpede că Uniunea So-
vietică duce o politică înțeleaptă ln vede-
rea slujirii nobilelor scopuri ale păcii, ale
progresului omenirii, ale civilizației.
De curînd guvernul sovietic, a declarat
că, pornind de la marea importanță a fo-
losirii energiei atomice în scopuri pașnice
si căutind să contribuie la dezvoltarea
colaborării internaționale în acest dome-
niu, este gata să transmită experiența
științifică și tehnică corespunzătoare acu-
mulată în Uniunea Sovietică-
N-au trecut decit cîteva zile de cînd gu-
vernul sovietic a făcut această declarație
de uriașă însemnătate si opinia publică
mondială s-a putut convinge încă odată
că întotdeauna declarațiile guvernului so-
vietic sînt însoțite de fapte.
Guvernul sovietic a hotăr't să acorde
unor state prietene, printre care si tara
noastră, aiutor tehnico-stiintific și de pro
ductie pentru crearea de baze științifice
exxierlmentale în vederea dezvoltării cer-
cetărilor în domeniul fizicii nucleare și al
folosirii energiei atomice pentru scopuri
pașnice.
In acest scop guvernul sovietic a pro-
pus R. P. Chineze, R. P Polone, R. Ce-
hoslovace, R. P Romîne si R- D. Germane
să le acorde ajutor multilaterali în ceea
ce privește proiectarea, livrarea de utilaj,
construirea de generatori atomici cu o
capacitate termică pînă la 5000 kw fie-
care și de acceleratori de particule elemen'
tare. Se prevede de asemenea să se pună
la dispoziția acestor țări cantitățile ne-
cesare de materiale dezagregabile pentru
generatorii atomici si pentru lucrările de
cercetări științifice. In aceasta se ține sea-
ma de faptul că țările respective furni-
zează Uniunii Sovietice materii prime co-
respunzătoare. Oamenilor de știință și In-
ginerilor din aceste țări li se va acorda
posibilitatea de a lua cunoștință de lu-
crările în domeniu! cercetărilor științifice
desfigurate în U.R.S.S. în domeniul folo-
siri' energiei atomice în scopuri pașnice
și de funcționarea generatorilor atomici
experimentali. Pe baza acestui ajutor mul-
tilateral. în țările sus menționate — prin-
tre care și R.P.R. — se vor putea desfă-
șura pe larg lucrări de cercetări științi-
fice în domeniul fizicii nucleare, se va
putea obține cu ajutorul generatorilor a-
tomici o cantitate suficientă de izotopi ra-
dioactivi în vederea utilizării lor în medi-
cină, biologie și în alte domenii ale știin-
ței și tehnicii, se vor putea pregăti cadre
științifice și de ingineri pentru dezvolta-
rea continuă a lucrărilor legate de folo-
sirea pașnică a energici atonrce
Poporul romîn a luat cunoștință cu o
deosebită bucurie de această hotărîre a
guvernului sovietic care deschide tării
noastre mari perspective de dezvoltare e-
conomică și culturală, de întărire si în-
florire neîncetată. In această nouă hotă-
rire a guvernului sovietic oamenii muncii
din țara noastră văd o puternică expresie
a ajutorului frățesc, sincer pe care Uni-
unea Sovietică ni-1 acordă atît nouă
cit și altor țări din lagărul socialismului.
Hotărirea de a acorda unor țări prietene
ajutor în domeniul folosirii pașnice a e-
—-j atomice este o expresie a relații-
nergiei
tor de
niunea
tari, a
tă mai
prietenie și colaborare pe care U-
Sovietică le întreține cu aceste
dorinței ei de a ridica De o treao-
înaltă această colaborare. Uniunea
Sovietică vrea să aibă prieteni puternici.
Ea nu are secrete fată de țările lagărului
socialismului, care și-au dovedit atașamen-
tul fată de cauza păcii ci, dimpotrivă, ajută
aceste țări în vederea dezvoltării lor mul-
tilaterale- In acest scop Uniunea Sovietică
pune la dispoziția Chinei, Poloniei, Ceho-
slovaciei, Rominiei și R. D. Germane tot
ce este necesar pentru a putea produce
energie atomică. In comunicatul Consiliu-
lui de Miniștri al U.R.S.S. se subliniază
că este în curs de examinare problema
lărgirii cercului tarilor cărora Uniunea
Sovietică le va putea, de asemenea, acor-
da sprijin și ajutor în dezvoltarea lucră-
rilor știintifico-experimentale în domeniul
folosirii energiei atomice în scopuri paș-
nice.
In istorie nu se cunoaște un alt caz
cînd o mare putere să fi pus la dispo-
ziția altor tari un mijloc atît de eficace
pentru dezvoltarea și întărirea lor.
Cită deosebire este între această situa-
ție și cea din lagărul capitalist, unde dom-
nește concurenta sălbatică, unde statele
mari și in special S.U.A. caută să-și în-
tărească pozițiile pe seama țărilor mai
slab dezvoltate. '
Vestea despre hotărîrea guvernului so-
vietic de a acorda ajutor tehnico-științific
și de producție altor state în domeniul e-
nergiei atomice a făcut repede înconjurul
pămîntului și a avut un răsunător ecou
nu numai în țările lagărului socialist ci
și în țările capitaliste. Astfel în Franța
aproape toate ziarele pariziene din 17 ia-
nuarie au publicat informatii despre a-
ceastă hotărîre. subliniind că ea a fost a-
dontată numai cu trei zile după ce Uniu-
nea Sovietică declarase că este gata să
prezinte la O.N.U. un raport cu privire la
prima centrală electrică din lume care
funcționează pe bază de energie atomică.
In Anglia, de asemenea, ziarele au pu-
blicat știrea transmisă de agențiile Reuter
și British United în legătură cu hotărîrea
guvernului sovietic de a acorda unor țări
de democrație populară aiutor multilate-
ral în domeniul dezvoltării cercetărilor cu
privire la folosirea energiei atomice în sco-
puri pașnice.
In S.U.A. această hotărîre a guvernu-
lui sovietic a provocat neliniște. Expertii
guvernamentali americani îsf exprimă te-
merea că hotărirea guvernului sovietic va
produce o Impresie puternică .asupra mul-
tor țări care pot să se adreseze U.R.S.S.
pentru a-i cere ajutor material și teh-
nic în domeniul folosirii energiei atomice
în scopuri pașnice.
Hotărîrea guvernului sovietic constituie
o puternică dovadă a politicii consecvente
a Uniunii Sovietice în legătură cu folosi-
rea energiei atomice numai în scopuri paș-
nice. Deși posedă diferite tipuri de arme
atomice și cu hidrogen, Uniunea Sovietică
militează necontenit pentru punerea în
afara legii a oricăror arme de extermina-
re în masă. Această poziție fermă izvo-
răște din tăria de neegalat a statului so-
vietic, din forța uriașă a Uniunii Sovietice.
Cu totul alta este situația în țările ca-
pitaliste. Posibilitățile pe care le deschide
folosirea în scopuri pașnice a energiei a-
tomice îi înspăimîntă pe maniacii atomici
din S.U.A. și din țările înhămate la carul
politicii lor agresive. Inspăimîntați de
pierderea profiturilor, aceștia plănuiesc
cu cinism aruncarea lumii într-un măcel
atomic distrugător. Astfel, generali de
teapa lui Gruenther, Montgomerv etc. dis-
cută fățiș si cu nerușinare despre planu-
rile monstruoase ale cercurilor agresive
din occident de folosire a armei atomice
pentru exterminarea în masă a populației.
N-ar strica însă dacă feldmaresalul
Montgomerv s-ar gîndi, de pildă, ce ar
deveni Insulele Britanice, dacă asupra lor
ar cădea chiar numai cîteva bombe ato-
mice. Iată însăși părerea unui englez —
deputatul laburist Crossman — în această
privință: „Dacă războiul atomic va iz-
bucni, există în lume numai o singură
țară care va fi distrusă în cursul prime-
lor 24 de ore. Este țara situată pe aceste
insule (Insulele Britanice, n.r.) cu o popu-
lație densă, care numără 50.000.000 de
locuitori**. îngrijorarea d-lui Crossman în
legătură cu soarta Angliei în cazul unui
război atomic este pe deplin justificată.
La soarta țărilor lor ar trebui să se gîn-
dească mai serios politicienii din occi-
dent care urzesc planul monstruos de a
întemeia strategia militară a blocului A-
tlanticului de Nord pe utilizarea armei nu-
cleare.
Se știe însă că popoarele din țările a-
pusene nu sînt de acord cu politica cercu-
rilor agresive- Oamenii muncii din toate
țările sînt interesați în interzicerea armei
atomice si în înlăturarea primejdiei răz-
boiului atomic.
Lucrările sesiunii lărgite a Biroului
Consiliului Mondial al Păcii arată cu o
deosebită forță că popoarele sînt hotărîte
să zădărnicească planurile ațâțătorilor la
război atomic. Toți oamenii cinstiți sînt
vital interesati ca energia atomică să fie
folosită în scopuri pașnice.
Poporul nostru privește plin de încre-
dere în viitor, deoarece, cu ajutorul de ne-
prețuit rf Uniunii Sovietice, țara noastră
este printre primele care se vor bucura de
marile binefaceri ale folosirii energiei ato-
mice în scopuri pașnice în interesul păcii
și progresului.
Pentru a da studenților posibilitatea de
a-si ridica necontenit pregătirea ideolo-
gică și profesională, la Institutul fores-
tier din Orașul Stalin au luat ființă cîteva
cercuri științifice. Așa. de exemplu, func-
ționează cercuri de marxism-leninism, sil-
vidiiltură, botanică și pedologie.
In cadrul cercului de botanică a fost
antrenat un mare număr de studenti. La
ședințele cercului se discută teme ca: „A-
portul savantilor romîni la tezaurul știin-
ței universale", „Observații fenologice în
dezvoltarea vegetației". „Aspecte din flora
mondială, sisteme de clasificare de la
cele mai rudimentare pînă la cele mai
evoluate" etc. Studentii din grupa de fi-
ziologie au fădut cercetări în legătură cu
transpirația plantelor lemnoase și cu cul-
turi de pliante autotrofe în solutiuni mine-
rale, pentru a cunoaște simptomele boli-
lor cauzate de insuficienta elementelor
minerale necesare plantelor. Observațiile
făcute asupra speciilor de Taxus baccata,
Pinus silvestrls, Pinus nigra si Pinus
strobus au caracter preliminar. Pe baza
lor se va trece la studiu] transpirației
plantelor lemnoase de diferitele etaje ale
vegetației în condițiile teritoriului din ju-
rul Orașului Stalin.
Experiențele efectuate în dadrul cercu-
rllor științifice contribuie mult la apro-
fundarea cunoștințelor studentilor,
LAURA NIȚU
Acțiunea de control obștesc asupra execu-
tării bugetului de asigurări sociale și asupra
executării bugetului sindical, desfășurată In
instituțiile de învățămînt Intre 10—30 de-
cembrie 1954, a dus la o puternică mobiliza-
re a organelor sindicale in vederea îmbună-
tățirii asistenței medicale și folosirii juste a
sumelor acordate de stat pentru nevoile oa-
menilor muncii, la atragerea membrilor da
sindicat In cunoașterea șl rezolvarea proble-
melor legate de munca de asigurări sociale
și administrativ-financiară.
In perioada de pregătire a activității co-
misiilor de asigurări sociale șl adminls-
trativ-financiare, unele comitete sindicale
ale instituțiilor de învățămînt din București
cum sînt, de exemplu, acelea de la Institutul
politehnic. Institutul de Industrii alimentare,
Institutul de petrol și gaze etc., precum șl
comitetul de instituție de la Academia R.P.R.
au făcut cunoscută această acțiune in rîndu-
rile membrilor da sindicat prin adunări ge-
nerale, prin articole la gazetele de perete,
prin stațiunile de radio-amplificare, mobili,
zîndu-i să seziseze comisiile asupra lipsuri-
lor existente șl să facă propuneri menite să
ducă la îmbunătățirea muncii tn acest dome-
niu.
Rezultatele controlului obștesc au arătat
că multe din comitetele sindicale din instlto.
țiile de învățămînt din Capitală — de pildă
cele de la Universitatea ,,C. I. Parhon", de
la I.S.E.P, „V. I. Lenin" etc, ca și comitetul
de instituție de la Academia R.P.R., au folo.
sit just și planificat fondurile de asigurări
sociale și s-au Interesat îndeaproape de să-
nătatea șl condițiile de muncă ale membrilor
de sindicat. Astfel, comitetul de Instituție de
la Academia R.P.R., datorită unei bune ac-
tivități a comisiei de asigurări sociale șl cu.
noașterii Instrucțiunilor Consiliului Central
al Sindicatelor, a folosit din plin fondurile
pentru prevenirea îmbolnăvirilor. Comisia de
asigurări sociale de la Academia R.P.R, a dat
dovadă de vigilență tn muncă, resplngînd
certificatele nejustificate prezentate de unii
salarlațl. Astfel, comisia de control obștesc a
tras la răspundere pe tovarășa D. Cojocaru
care, lipsind nemotivat de la serviciu timp
tificat medical vechi, cu dată modificată.
Propunerile făcute comisiei de control
țtesc de către membrii de sindicat de
Universitatea „C. I. Parhon** au adus o
rie de îmbunătățiri privind normativele
legătură cu problema protecției muncii
ob.
1a
se-
in
în
laboratoare, la atelierele de litografie, că-
mine șl cantine.
Activitatea susținută a comisiilor de con-
trol obștesc din Instituțiile de învățămînt a
dus la îmbunătățirea muncii financiare tn-
tr-o serie de unități cum sînt Institutul pe-
dagogic de 2 ani, Academia R.P.R. etc. De
asemenea, s-a Îmbunătățit munca de gospo-
dărire a materialelor necesare manifestărilor
culturale șl sportive etc.
Controlul obștesc asupra executării buge-
tului de asigurări sociale a dus la descope-
rirea unor lipsuri în activitatea organizațiilor
sindicale. Aceste lipsuri se datoresc fie ne-
cunoașterii sau nereșpcctării instrucțiunilor
șl deciziilor Consiliului Central al Sindicate-
lor de către organele sindicale, fie negHjen.
ței unor organe administrative. La aceasta
se adaogă și llps,ș unul control regulat și
amănunțit din partea organelor sindicale și
administrative asupra execuției bugetului de
asigurări soc:ale și administrativ-financiar.
La Institutul de construcții, fostul responsa-
bil el comisiei de asigurări sociale, Silvinskl,
complect lipsit de răspundere față de munca
încredințată, manifestînd totodată insuficien-
tă grijă față de cererile membrilor de sindi-
cat, a folosit cu părtinire biletele de cură
și odihnă repartizate de Comitetul Central
a! Sindicatului Muncitorilor din învățămînt.
Din fondurile administrate de acesta lipse-
ște suma de 1990 lei.
Controlul obștesc asupra executării buge-
tului de asigurări sociale, care a fost pater,
nic sprijinit de masa membrilor de sindicat,
a constituit un prilej de înlăturare a iipsu.
rlloc muncii, de întărire a activității organe,
lor sindicale din tnvățămint.
MARIA ENACHE

M. Gorki
9 IANUARIE"
Informații
Societatea de științe matematice și fi-
zice din R.P.R. anunță tinerea unui ciclu
de prelegeri cu tema „Bazele geometriei
și geometria lui Lobacevski".
Conferințele vor fi țintite de conf. univ.
E. Toth și conf. univ. A. Saichin, începînd
din 23 ianuarie 1955, în filare duminică
la ora 11.30 în amfiteatrul de la etajul III,
la rectoratul Universității „C. I. Parhon**.
Ciclul începe cu conferința „Concepția
axiomatică asupra geometriei**, care va fi
ținută de tov. A. Saichin.
luminarea diplomelor pentru premiatii
din Capitală și regiunea București la O-
limpiada pe anul 1954 a tinerilor mate-
maticieni va avea loc duminică 23 ianua-
rie, orele 11, la Palatul pionierilor, în
sala de lectură. Sînt invitați premiatii 'a
Olimpiadă, predam si toti elevii care do-
resc să participe la festivitate.
La Clubul Sindicatului Muncitorilor din
învățămînt din București, Bulevardul
6 Martie nr. 32, s-a organizat în cadrul ac-
tivității corului un program săptămînal de
consultații în legătură cu cîntecelece se pre-
dau în clasele I-IV. Aceste consultații au
Ioc în zilele de luni și joi, orele 18,30
sub conducerea tov. prof. N. Oancea.
învățătorii și învățătoarele din Capitală
sînt invitați să participe la aceste consul-
tații tn număr olt mai mare.
Un aspect dln interiorul frumoasei clădiri
a Politehnicii din Varșovia.
In Editura Cartea Rusă a apărut, cu prilejul împlinirii a 50 de ani de la revo-
luția burghezo-democratică rusă din 190 5, schița lui Maxim Gorki intitulată „9
IANUARIE".
Marele scriitor înfățișează, cu o for ță de evocare impresionantă, tragicele eve-
nimente din „Duminica sângeroasă" din iarna anului 1905.
O parte din muncitorii din Petersburg, la propunerea agentului provocator popa
Gapon, organizează pentru ziua de 9 ianuarie o mare manifestație pașnică, în piața
Palatului de lamă. In naivitatea lor, ei cred că vor reuși să-l vadă pe țar, să-i vor-
bească .despre suferințele pe care 1e indură și pe care nu le mai pot suporta. Ei
speră atit de mult de Ia această Încerca re, îneît nu vor să țină seama de nici un fel
de argumente contrare intențiilor lor. Degeaba se străduiesc bolșevicii să le deschidă
ochii. Ei stot prea încredințați că țarul, stînd de vorbă nemijlocit ou ei, ti va ajuta.
Și astfel, în dimineața zilei de 9 ianuarie, o mare de oameni se îndrepta sure
Piața palatului, ln liniște, purtînd prapuri bisericești și portrete a'.e țarului Nicolae
al Il-lea.
Mulțimea este Insă primită cu gloanțe șl lovituri de sabie. Odioasa Înscenare a
țarismului reușește din plin. Străzile sint inundate In sîngele muncitorilor, mii și mii
de oameni sint uciși sau răniți.
Dar urmările acestui masacru stnt altele decit cele așteptate de călăii ce l-au
organizat.
In 1oc să se sperie, să-și plece și mai adiiinc capul, muncitorii pornesc alături de
bolșevici Ia lupta revoluționară, singura care poate să Ie schim.be soarta.
Așa a început revoluția burghezo-democratică din 1905, !n Rusia. Așa a fost
distrusă pentru totdeauna încrederea poporului în țar, așa s-a spulberat mitul despre
bunătatea lui.
Plină de o mare forță sugestivă, străbătută de un intens dramatism, schița ,,9
IANUARIE" a lui Maxim Gorki cutremură pe cititori prin adevărul faptelor descrise.
Maxim Gorki a dat. în schița „9 IANUARIE", un adevărat document literar al
acelei cumplite zile din istoria poporului său.
Analele Romîno-Sovietice
Seria Pedagogie-Psihologie, nr. 4, 1954
Revista cuprinde un material variat,
deosebit de interesant pentru cadrele de
specialitate.
Rubrica Teoria și practica educației so-
vietice tn ajutorul învătămintului din
țara noastră cuprinde articolele „Invăfă-
mîniul politehnic în școala medie" de A. I.
Rișkin și „Despre activitatea cercurilor
științifice studenfeșli de pedagogie" de
Z. A. Keilina.
Articolul Iul P. S. Kupalov, „învățătura
despre tipurile de activitate nervoasă su-
perioară la animale", aduce o serie de
precizări cu privire la tipurile de activita-
te nervoasă superioară la animale.
Al doilea articol de psihologie este cel
al lui P. 1. Zincenko. „Despre for-
marea memorării involuntare și a celei
voluntare".
La rubrica Succesele învătămintului în
țările de democrație populară se publică
articolul lui K. N. Gonciarov „Invăfă-
mîntul public în Republica Cehoslovacă",
în care se arată sltua(ia învătămintului în
trecut și lupta poporului cehoslovac pen-
tru realizarea unui învățămînt public pe
baze noi.
Revista cuprinde două articole care dez-
văluie caracterul reacționar al psiholo-
giel burgheze și al pedagogiei burgheze.
In articolul „Trăsăturile fundamentale ale
psihologiei reacționare
contemporane".
N. S. Manusurov trece în revistă
cele
mai cunoscute teorii psihologice burgheze,
scoțlnd tn evidentă trăsăturile lor carac-
teristice, legătura lor. istoricește formată,
cu teologia și religia, faptul că ele con-
stituie arme ale imperialiștilor împotriva
intereselor omenirii muncitoare, subiec-
tivismul, tnfelegerea individualistă a per-
sonalității, conceperea psihicului tn afara
influenfelar sociale, in afara producției
sociale.
In articolul intitulat „Ofensiva reac-
țlunii împotriva școlii franceze și rezis-
tenta forfelor democratice", E. S. Livșif
arată cauzele care determină situația pre-
cară a învătămintului din Franța.
Rubrica Critică și bibliografie cuprinde
articolele: „Trecerea in revistă a litera-
turii apărute in Editura Academiei de
Științe pedagogice a R.S.F.S.R. in anul
1953", de V. M. Trostnikov și „Analele
știinfifice ale Institutelor pedagogice, a-
părute in 1952-1953", de M. V, Starikov,
articole care ne dau o privire de ansam-
blu asupra literaturii pedagogice apărute
în ultimii doi ani.
1
Redacția și administrația: București str. A. S. Pppov 28-30. Te leton 45231. 4.39.00. Tiparul. Combinatul Poligrafic Casa Sclnteli „1. V. Stalin" București, Piața Scînteli