tru
se
preocupe
numai profesorii, ci și diriginții
nu
vizitele
pe
lui. 0 importantă hotărîtoare în această ‘prinderilor însușite la lecții.
nr. 10
pentru
lecțiile
și o
unor
fizică Ia școala medie de fete
din București, a dat elevelor sale,
aplicarea cunoștințelor căpătate la
despre legile curentului electric,
problemă care necesita stăpînirea
cunoștințe ce vor fi predate ulterior, la
efectuarea și controlul temelor pen-
tru acasă trebuie să se r------------------
și directorii școlilor. In
care le fac diriginții la domiciliul elevilor,
PRIN ȘCOLILE PATRIEI
Propagandiști ai metodelor agrotehnice înaintate
ioooo0coooooooeaeooooooooococoaooooocooocoooo<
CONSTANTIN PREDESCU
Buda, na ionul Zeletin
AUREL COSTEA
Chiuciuș, raionul Tîrnăvenl
AL DIACONESCl'
Racovița,
radonul Lugoj
Cu prilejul acestor
multe lucruri interesante cu privire la pro-
Elevele studiază cu drag operele scriitorilor noștri
Cercul literar al elevelor
Profesorul Kapus loan se pregătește din timp pentru
conducerea lucrărilor cercului literar
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VAl
In acest număr
gauti mliimmTului
Organ al Ministerului Invățămîntulul și al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din învățămînt
• Ion Dumitru; Mai multă atenție muncii pentru lichidarea neștiritei de
ANUL VII Nr. 301
(pag. 3-a)
(pag. 4-a)
(pag. 4-a)
(pag. 4->a)
didactice au dezbătut problemele muncii eduoative; Nu putem fi mul-
țumiți cu rezultatele obținute pînă .acum; Pentru buna însușire a limbii
ruse de către elevi; Un schimb de experiență bogat în învățăminte;
Cunoștințe temeinice la ijimba maternă; Legarea cunoștințelor teo-
dragoste! pentru
(pag. 2-a)
(pag. 2-a)
retice ou practic?.
• V. Alecu : Examenele viitorilor profesori
carte
• N. Tainic: împotriva reînvierii militarismului german
Sîmbătă 15 ianuarie 1955
• I. F. Svadkovski: Despre educarea copiilor în spiritul
Patrie
• V. ignatiev: Analiza lecțiilor de aritmetică în clasa l-a
• Ing. B. Ghelman : Metodica lecțiilor practice
___________ ______ (pag. 2-a)
• CONSFĂTUIRILE RAIONALE ALE CADRELOR DIDACTICE — Cadrele

Temele pentru acasă —
mijloc de consolidare a cunoștințelor
Activitatea elevului în școală, în tim-
pul lecțiilor și al lucrărilor practice pre-
văzute în programa școlară, îi dâ acestuia
o serie de cunoștințe și deprinderi care tre.
buie fixate și consolidate prin munca sa
individuală. Unul dintre mijloacele care
contribuie în cea mai mare măsură la fi-
xarea și consolidarea acestor cunoștințe
și deprinderi îi constituie, efectuarea te-
melor pentru acasă.
La consfătuirile raionale care s-au des-
fășurat de curînd în întreaga țară, pe-
dagogii și-au împărtășit experiența lor
cu privire la folosirea temelor pentru a-
casă în vederea consolidării cunoștințelor
și deprinderilor însușite de elevi. Astfel,
de pildă, această problemă a fost dezbă-
tută la consfătuirea din raionul Sighișoa-
ra. Mulți pedagogi din acest raion, printre
care se numără, de exemplu, tovărășii
Ion Popescu, profesor la școala de 7 ani
din comuna Criș, sau Rodica Savu, pro-
fesoară la școala de 7 ani din comuna
Daneș, apreciază just importanța teme-
lor pentru acasă. Ei chibzuiesc cu serio-
zitate asupra volumului și conținutului a-
cestor teme, caută să le lege organic de
principalele probleme predate, le mențio-
nează în planul lecției, le formulează cu
claritate.
O inițiativă bună în ceea ce privește
îndrumarea elevilor pentru efectuarea
justă a temelor date acasă a fost luată
de către conducerea școlii medii mixte nr.
24 din București. Diriginții de la această
școală au discutat cu elevii, în orele edu.-
cative, problemele pregătirii și efectuării
temelor, dîndu-le îndrumări cu privire
la luarea notițelor, la folosirea manualu-
lui etc. Sprijinind această inițiativă a
conducerii școlii, și organizația U.T.M.
a pus în discuția elevilor problemele pre-
gătirii și efectuării lecțiilor. Astfel, au
avut loc adunări deschise de U.T.M. pe
clase, în cadrul cărora elevii fruntași la
învățătură au expus metodele lor de mun-
că individuală.
In școlile noastre mai sînt însă unii
învățători și profesori care subapreciază
importanța temelor date pentru acasă.
Această subapreciere se manifestă sub
diferite forme. Astfel, unii pedagogi nu
dau cu regularitate teme pentru acasă,
mulțumindu-se numai cu activitatea în
clasă a elevilor. Așa procedează, de pil-
dă, tovarășii Ilie Diaconu, profesor la
școala medie mixtă din comuna Balș, ra-
ionul Balș, și Vasile Bălăreanu, profesor
de matematică la școala de 7 ani din co-
muna Ștefănești, raionul Tîrgu Jiu.
Unii pedagogi dau temele pentru aca-
să fără a fi reflectat în prealabil asupra
lor, fără a fi ales exercițiul, problema,
fraza de analizat, etc. așa îneît acestea
să fie organic legate de lecție. De exem-
plu, tov. Stela Manolescu, profesoară de
capitolul „Optica". Uneori li se dau ele-
vilor pentru acasă teme care depășesc
posibilitățile lor. De exemplu, tov. Vulpac,
profesor la școala de 7 ani din comuna
Valea Seacă, raionul Pașcani, le-a cerut
elevilor din clasa Vila cu prilejul studie-
rii nuvelei „Doamna Chiajna", să carac-
terizeze întreaga operă a autorului acestei
nuvele, Alexandru Odobescu, sarcină care
întrecea prevederile programei și era mu't
peste puterile elevilor.
Nu sînt rare cazurile, cînd profesorii,
considerînd fiecare că obiectul pe care-1
predau ei este cel mai important, nu țin
seama de obligațiile pe care le au elevii
la celelalte obiecte și îi supraîncarcă cu
teme. Astfel, tov. Pavel Aspasia, profe-
soară la școala medie de fete nr. 10 din
București, le-a cerut elevelor din clasa a
X-a să rezolve pentru ziua de 15 decem-
brie patru exerciții de trigonometrie și
trei exerciții de algebră, care necesitau și
prezentări grafice. In aceeași zi, elevele
au avut de repetat, în vederea unei lucrări
de control, cunoștințele de gramatică par-
curse pînă atunci, de citit și de tradus un
text și de răspuns la trei întrebări la lim-
k ba rusă, precum și de învățat o lecție de
P, citeva pagini la fizică.
In special în perioada de încheiere a pă-
trarelor se constată o supraîncărcare a
elevilor cu teme pentru acasă, supraîncăr-
care cu atît mai mare cu cît recapitula-
rea pentru lucrările de control n-a fost
pregătită printr-o repetare curentă a cu-
noștințelor.
Succesul muncii individuale a elevilor
pentru efectuarea temelor date acasă de-
pinde nu numai de sîrguința lor, ci în
mare măsură și de activitatea pedagogu-
Vacanță plăcută
Peste cîteva zile, în facultăți vor lua sfîrșit
examenele sesiunii de iarnă. După munca de-
pusă în cursul unui semestru, studenții se vor
bucura de o vacanță plăcută. Ca și în anii
trecuți, cei mai merituoși dintre ei își vor pe-
0 trece vacanța în taberele de iarnă studențești.
La Sinaia, Tușnad, Predeal, Bușteni și Po-
iana Țapului, unde între 25 ianuarie, și 5
februarie vor fi organizate tabere de iarnă,
vor veni 2 000 de studenți de la diferite ins-
tituț'i de mvățămînt superior din țară.
Studenții care nu vor merge în tabere vor
privință o au calitatea predării lecțiilor,
măsura în care pedagogul izbutește să-l
facă pe elev să gîndească în timpul
lecției.
Lecțiile slabe, care lasă neînțelese și deci
neînsușite multe din cunoștințele predate,
îi silesc pe elevi să fac'ă eforturi supli-
mentare pentru a-și lămuri chestiunile
neclare sau, ceea ce este și mai grav și,
din păcate, se întîmplă încă destul de des,
să învețe mecanic. De' asemenea, le creea-
ză multe greutăți elevilor temele date în
grabă, formulate neclar sau fără indica-
rea precisă a paginilor, exeroițiilor etc.
Lipsa îndrumărilor pedagogului cu pri-
vire la modul de efectuare a temelor date
pentru acasă face uneori ca elevii să ca-
pete deprinderi greșite de muncă. Astfel,
cînd au de copiat texte după manual,
mulți elevi din clasele I II, dacă nu sînt
îndrumați de pedagog, nu copiază cuvinte
sau propoziții întregi, ci le transcriu li-
teră cu literă. La fel se întîmplă cu
multe deprinderi referitoare la efectuarea
exercițiilor sau a problemelor de aritme-
tică, cu deprinderile de a desena, de a re-
produce hărți etc. De aceea, învățătorii și
profesorii au datoria să acorde o mare în-
semnătate nu numai alegerii și indicării
clare a temelor, ci și lămuririi elevilor
asupra felului cum trebuie să le îndepli-
nească. Acest ajutor nu trebuie să ducă
însă la înăbușirea inițiativei elevilor, la
scutirea lor de orice eforturi pentru În-
deplinirea temei.
Mulți profesori de fizică, chimie, bio-
logie, geografie nu dau importanță te-
melor practice pentru acasă, deși acestea
au o mare însemnătate. Fără a înlocui lu-
crările practice care trebuie efectuate în
școală, măsurătorile, experiențele simple
și alte lucrări care pot fi îndeplinite acasă
constituie un foarte bun mijloc pentru
consolidarea deprinderilor de muncă prac-
tică, pentru dezvoltarea inițiativei elevi-
lor.
Pentru ca temele efectuate de elevi aca-
să să-și ajungă cu adevărat scopul, este
necesar să acordăm o mare atenție și ve-
rificării lor. Din pădate însă, mai sînt mul-
te cadre didactice care verifică temele la
întîmplare, superficial, ceea ce are drept
rezultat, pe de o parte delăsarea elevilor,
iar pe de alta perpetuarea și lărgirea go-
lurilor în cunoștințele unora din ei.
Temele efectuate acasă trebuie să fie
verificate în mod sistematic, pedagogul
avînd datoria să analizeze cu seriozitate
calitatea lor, să ia măsuri în legătură cu
lipsurile constatate. Verificarea regulată
și temeinică a temelor ajută efectiv elevi-
lor să-și îmbunătățească munca .individu-
ală și, totodată, contribuie la educarea lor
în spiritul unei atitudini juste, conștiin-
cioase față de muncă. Controlul minuțios
al temelor efectuate de elevi îi dă în ace-
lași timp pedagogului posibilitatea să cu-
noască mai bine nivelul de Cunoștințe al
acestora și să-și dea seama de lipsurile
existente în munca lui proprie, lipsuri care
determină, de multe ori, greșelile elevilor.
De problemele privitoare la indicarea,
în discuțiile lor cu părinții ei trebuie să se
preocupe de problemele legate de pregă-
tirea lecțiilor, să cunoască condițiile în
care lucrează elevii acasă, să-i ajute în
stabilirea regimului zilnic. Atunci cînd
constată supraîncărcarea cu teme pentru
acasă a elevilor sau deprinderi nejuste în
munda independentă a acestora, diriginții
trebuie să analizeze cauzele care le de-
termină și să ridice aceste probleme în
consiliul pedagogic.
Controlînd planurile de lecții ale cadre-
lor didactice, directorii școlilor au dato-
ria să urmărească dacă temele pentru
acasă sînt precizate în plan, dacă sînt or-
ganic legate de lecția predată, dacă vo-
lumul și conținutul lor nu depășesc pute-
rea elevilor, dacă nu cer prea mult timp
de pregătire. Atunci cînd asistă la lecții,
directorii trebuie să controleze dacă teme-
le au fost efectuate just, dacă pedagogul
le dă elevilor indicații suficiente și clare,
dacă verifică cu regularitate îndeplinirea
temelor.
Problema temelor pentru acasă trebuie
să' preocupe și pe metodiștii cabinetelor
pedagogice, precum și pe inspectorii sec-
țiilor de învățămînt, care au datoria să
îndrume cadrele didactice în această
privință.
Justa îndeplinire de către elevi a teme-
lor date pentru acasă contribuie într-o
măsură însemnată la înarmarea acesto-
ra cu priceperea de a munci independent,
asigură consolidarea cunoștințelor și de-
pentru studenți
avea de asemenea posibilitatea să-și petrea-
că o vacanță plăcută. Încă din prima zi de
vacanță în toate centrele universitare din țară
vor fi deschise cluburi studențești unde se va
desfășura o bogată activitate culturală.
Cluburile studențești vor avea totodată și
o bogată activitate sportivă. Cu sprijinul a-
sociației sportive „Știința" se vor organiza
cursuri de inițiere in sporturile de iarnă și
concursuri de schi, patinaj, volei, tenis de
masă și altele.
Mulți învățători șl profesori din satele
raionului Zeletin duc în rîndurile țăranilor
muncitori o intensă muncă pentru pregăti-
rea în bune condiții a însămînțărilor de pri-
măvară, pentru respectarea cu strictețe a re-
gulilor agrotehnice înaintate. Numeroase
cadre didactice își desfășoară munca obștea-
scă ca lectori la cercurile agrotehnice care
au luat ființă pe l'ngă căminele culturale
din satele Coloncștl, Salahoru, Putini, Dă-
năila, Buda, Aăuncelu etc.
Pentru ca problemele să fie înțelese de
către cursanți, cadrele didactice se strădu-
iesc să folosească într-o măsură cît mai
largă material didactic, ca planșe, semințe
și alte materiale legate de subiectele lecții-
lor. Lecțiile sînt urmate de seminar li șl de
aplicații practice pe cîmp. Lectorii acordă
o deosebită atenție felului cum își însușesc
cursanții cunoștințele predate. Astfel, nici-
odată nu se trece la o lecție nouă pină cînd
nu se verifică dacă lecția precedentă a fost
însușită în întregime. Datorită acestor me-
tode bune de predare, mulți țărani munci-
Elevii își planifică just
pregătirea lecțiilor
Unul dintre mijloacele pe care le folosesc
în munca mea de diriginte pentru asigura-
rea succesului la învățătură al elevilor,
pentru realizarea disciplinei conștiente este
planificarea activității lor zilnice. Am cerut
fiecărui elev să-și alcătuiască un caiet pentru
planificarea activității zilnice, în care să-și
treacă timpul necesar pentru pregătirea fie-
cărei lecții.
Acord multă grijă controlului îndeplinirii
planului zilnic de către elevii interni —
atît în decursul muncii de pregătire a lecții-
lor cît și după încheierea ei. In această pri-
vință primesc un ajutor însemnat din par-
tea profesorilor de serviciu. In același
timp, mă preocup cu grijă și de controlul
îndeplinirii planului zilnic de către elevii
externi.
Datorită acestui mijloc, elevii din clasa a
VII-a, clasa pe care o conduc, au început
să obțină rezultate mai bune la Învățătură.
Dintr-un număr de
14 elevi, numai unul
singur a luat note de
„2“, ceilalți avînd no-
te mari — majoritatea
numai de „4“ șl „5“.
Activitatea obștească
a pedagogilor
Pedagogii din comu-
na Lunca Cernei, ra-
ionul Hațeg, desfășoa-
ră o largă activitate
obștească. Cu ajutorul
cadrelor didactice, sfa-
tul popular el comunei
a instalat de curînu un
dinam de 110 v. în
vederea electrificării
comunei.
învățătorii din cătu-
nele îndepărtate ale
comunei se preocupă
Brigadâ artistica
8 Țăranii, muncitori din satul Chiuciuș,%
8 comuna Dlmbău, raionul Tirnăveni, au |
| ascultat de curînd, la difuzoarele instala- g
8 te In casele lor*un frumos program ar-^
| tistic local prezentat de brigada artistică §
g a cadrelor didactice din sat.
: La deschiderea emisiunii locale, tova-g
| rășul lnvă(ător Aurel Șeuleanu a prezen-g
8 tat conferința pentru părinți intitulată |
8 „Exemplul personal și autoritatea părin- g
g ților in educația copiilor". In continuarea 8
8 programului a fost prezentată piesa de 8
8 teatru „Cerere In căsătorie", de A. P. g
g Cehov.	8
8 In urma succesului obținut, brigada ar-1
| tistică a învățătorilor din satul Chiuciuș, 8
8 alături de echipa artistică a colțului roșu 8
8 din gospodăria agricolă colectivă, a tre- g
g cut la pregătirea unui nou și bogat pro- 8
8 gram artistic format din piese de teatru, 8
8 cintece și recitări.	g
a
îndeaproape de lichidarea analfabetismului,
se străduiesc să răspîndească știința și cul-
tura in mijlocul maselor de țărani muncitori.
Ei folosesc în acest scop metode variate, cău-
tînd să ridice neîncetat calitatea propriei lor
munci de culturalizare, pentru a asigura ast-
fel rezultate cit mai bune In activitatea pe
care o desfășoară în rîndurile maselor.
Pentru o mai bună aprovizionare a populației
contractare și achiziție de animale, păsări
și produse animale are o mare însemnă-
tate în lupta pentru o tot mai bună apro-
vizionare a celor ce muncesc și pentru a-
sigurarea materiilor prime necesare indus,
triei ușoare și industriei alimentare din
țara noastră.
Oamenii muncii din toate colțurile pa-
triei noastre au primit cu bucurie și în-
credere această nouă Hotărîre a partidu-
lui și guvernului, menită să contribuie la
asigurarea ridicării continue a nivelului
de trai al poporului- Aplicarea acestei Ho-
tărîri va face să sporească interesul pro-
ducătorilor agricoli pentru dezvoltarea
creșterii animalelor și va contribui la
creșterea numărului de animale și la ri-
dicarea productivității lor, la dezvoltarea
succeselor realizate pînă acum în acțiunea
de contractare de animale și produse ani-
male.
învățătorii și profesorii sînt chemați să
aducă o însemnată contribuție la lămuri-
rea maselor de producători asupra preve-
derilor acestei Hotăriri, la popularizarea
pe o scară largă a acestor prevederi, la
mobilizarea țăranilor muncitori în. vede-
rea aplicării lor în viață.
Hotărîrea partidului și guvernului mă-
rește cointeresarea materială a producăto-
rilor în creșterea și îngrășarea de anima-
le ,și păsări. Ea aduce b serie de îmbună-
tățiri condițiilor de contractare și achi-
ziție care au existat pînă acum, atît în
privința drepturilor, cît și a obligațiilor
părților contractante. Este deosebit de im-
portant să le arătăm producătorilor agri-
coli avantajele pe care le prevede Ho-
tărîrea pentru cei care încheie cu Minis-
terul Industriei Alimentare, prin oficiile
raionale de achiziții și contractări de ani-
torl, cum sînt, de exemplu, membrii cercu-
lui agrotehnic din satul Salahoru sau înto-
vărășiții din satul Buda, și-au însușit unele
cunoștințe agrotehnice Importante. Ei cu-
nosc, de pildă. Importanța folosirii chibzuite
a bălegarului de grajd la lucrările solului
pentru semănăturile de primăvară, pregăti-
rea și determinarea puterii de germinație a
semințelor, avantajele semănatului unor cul-
turi în cuiburi așezate în patrat etc.
Țărani muncitori ca Ion Isac, Gheorghe
Luoa, loan Coadă șl Neagu Vasile, de pildă,
și-au pregătit semințele și și-au reparat unel-
tele agricole. Țăranii muncitori Neculae Da-
rie, Gheorghe Adam și alții Își con-
struiesc marcatoare pentru marcarea ogoa-
relor ce urmează să fie însămânțate cu po
rumb, cartofi și floarea soarelui.
Cadrele didactice se străduiesc să întă-
rească necontenit contribuția lor la lupta
pentru sporirea producției agricole.
Se întăresc legăturile școlii
cu familia
Intre cadrele didactice de 1a școala de 7
ani din comura Domnești, raionul Curtea de
Argeș, și părinții elevilor lor există o strîn-
să legătură. Părinții ajută activ școala în
organizarea diferitelor acțiuni instructiv-edu-
cative. Astfel, ei au adus un sprijin însemnat
în munca de confecționare a materialului
didactic prin mijloace locale. De exemplu,
tehnicianul Gheorghe VasiHu, tatăl elevei
Maria VasiHu din clasa a VII-a, a ajutat
la confecționarea unui dinam mic, după in-
dicațiile cuprinse în broșura „Cercul nostru
de fizică". Acest dinam este necesar în pre-
darea anumitor lecții de fizică. Tovarășul
Gheorghe VasiHu a reparat de asemenea
motorul cu explozie al laboratorului școlii
și a pus în stare de funcționare o mașină
electrică. Cu ajutorul său s-au luat măsurile
necesare pentru a se introduce cît mai cu-
rînd lumina electrică
tn școală. Acordă un
ajutor însemnat școlii
și tatăl elevului A-
vram Ion, din clasa a
Vl-a, ca și tovarășul
Dumitru Moisescu.
LUCA IONESCU
Domnești, raionul
>3 Curtea de Argeș
Excursiile viitorilor
învățători
De curînd, elevii de
la școala pedagogică
mixtă nr. 2 și elevele
școlii pedagogice de
fete din Cluj au vizi-
tat, sub conducerea ca-
drelor didactice, gos-
podăria agricolă colec-
tivă din satul Apahida,
gospodăria agricolă co-
lectivă și S.M.T.-ul din
comuna Bonțlda, pre-
cum și centrul munci-
toresc Aghireș.
vizite, elevii au aflat
d.uoția agricolă. Echipele artistice ale celor
două școli au prezentat la căminele cultu-
rale sătești frumoase programe artistice în
limba romînă și limba maghiară, care au
fost primite cu multă bucurie de către spec-
tatori.
Hotărîrea Consiliu-
lui de Miniștri al
R.P.R. și a Comitetu-
lui Central al P.M.R.
cu privire la îmbună-
tățirea sistemului de
male, contracte pentru creșterea șl îngră-
șarea de animale șî păsări, pentru livra-
rea de lapte, lînă, ouă etc. Pentru produ-
cătorii individuali, pentru gospodăriile co.
lective, întovărășirile de crescători de a-
nimale, întovărășirile agricole, asociațiile
simple de producție și gospodăriile anexe
ale instituțiilor și organizațiilor economi,
ce de stat și cooperatiste care încheie ase.
menea contracte Hotărîrea prevede: pre-
țuri avantajoase, în raport cq greutatea și
calitatea animalelor contractate, arvună,
reduceri din cotele, obligatorii de cereale,
carne și lapte, posibilitatea de a cumpăra
mărfuri prin comerțul de întîmpinare de la
oficiile raionale de achiziții și contractări
de animale.
Prin această Hotărîre se instituie și un
sistem de premii care se vor acorda m
unelte agricole. Gospodăriile agricole care
vor preda statului animale și păsări prin
contract vor primi, din partea oficiilor ra-
ionale de achiziții și contractări, Tn ca-
drul comerțului de întîmpinare, autoca-
mioane contra plată.
Avantaje deosebite vor primi producăto-
rii care vor încheia contracte pe termen
lung — pe o perioadă de 1-3 ani. Cei care
vor încheia asemenea contracte vor be-
neficia, de o serie de avantaje cum sîntî:
credite cu dobîndă ieftină, prin Banca A-
gricolă, pentru procurarea de animale și
furaje; materiale de construcție la preț
de stat, pentru amenajarea grajdurilor;
prețul de contractare mărit cu 5% pentru
animalele predate în al doilea an de li-
vrare și cu 10% pentru cele predate în
al treilea an ; reducerea cotelor obligatorii
de carne și cereale, proporțional cu can-
titățile de carne livrate pe bază de con-
tract, precum și alte avantaje.
। învățătorii și profesorii au datoria să
încă de pe băncile facultății, tinăru-
lui Kapus loan, care se pregătea să de-
vină profesor de limba romînă, i-a ve-
nit in gind o metodă pe care s-a hotă-
rît s-o pună în practică atunci cînd va
fi la catedră. Acest gind a continuat
să-l preocupe mai ales cînd a terminat
facultatea și a fost numit profesor de
limba romînă la una din școlile medii
cu limba de predare
maghiară din Tg.
Mureș. Operele lui
Eminescu, Coșbuc,
Sadoveanu și ale al-
tor mari scriitori ro-
mini, cu frumusețea
și bogăția lor de idei,
l-au îndemnat să tra-
ducă în viață ideea
încolțită încă în anii
studenției: organiza-
rea unui cerc literar
în limba romînă pen-
tru elevii maghiari.
La început, după
numirea sa la școala
medie nr. 4 de fete
cu limba de predare
maghiară din Tg. Mu-
reș, tovarășul Kapus
s-a lovit de o serie
de greutăți: neîncrederea unor colegi,
faptul că mai multe eleve nu cunoșteau
bine limba romînă etc. Cu stă-
ruința ce-l caracterizează cînd vrea
să ducă la capăt un lucru bun, profe-
sorul de limba romînă a continuat să
muncească pentru înființarea cercului.
In cel de al doilea pătrar al anului
școlar trecut, dorința profesorului a în-
ceput să se realizeze: în școală s-a or-
ganizat cercul literar „M. Sadoveanu".
In fiecare lună, de atunci încoace, cer-
cul literar, care numără 27 de membre
dintre elevele claselor a IX-a și a X-a,
ține ședințe sub îndrumarea atentă a
profesorului Kapus.
Cercul literar a atras în furul Iul nu
numai pe elevele școlii medii nr. 4, ci și
numeroși elevi din alte școli. Printre
membrele cercului se numără eleve ca
Manto Otilia, fata unui zidar din Lu-
duș, Daize Ileana, fiica unui colectivist
din Iernut, care înainte vreme argățea
tru ca în schimbul a-
vantajelor de care se
bucură să livreze ani-
male, păsări și pro-
duse animale în can-
tități cît mai mari șl
arate producătorilor agricoli că plata ani-
malelor pe care aceștia le livrează statu-
lui pe bază de contracte se face în ra-
port cu greutatea șl calitatea animalelor.
Astfel, un producător din grupa l-a de re-
giuni, care livrează o vită grasă de 650
kg, va primi cîte 6 lei per kilogram greu-
tate vie, adică în total 3900 lei. In cazul
că va livra însă animalul în cursul tri-
mestrului II, i se va plăti 7 lei per kilo-
gram. adică în total 4550 lei. Acest pro-
ducător are dreptul, la încheierea contrac-
tului, să primească drept arvună 500 de
lei.
Pe baza prevederilor Hotărîrii, cadrele
didactice trebuie să arate în mod concret
producătorilor reducerile din cotele obli-
gatorii de care pot beneficia în cazul în-
cheierii de contracte cu organizațiile de
stat pentru creșterea și îngrășarea de a-
nimale. De asemenea, este deosebit de im.
portant să li se arate în mod concret pro-
ducătorilor agricoli și celelalte avantaje de
care se pot bucura încheind asemenea
contracte.
Hotărîrea prevede în același timp și o-
bligațiunile pe care și le iau și trebuie
să le respecte producătorii care încheie cu
statul contracte. Ei trebuie bunăoară să
predea în termen și la calitatea prevăzută
animalele contractate. Intrucît orice încăl-
care a prevederilor contractului încheiat
poate aduce pagube atît statului cît și pro-
ducătorului, întîrzierile în predarea și pre-
luarea cantităților contractate vor fi su-
puse penalității. îndeplinirea condițiilor
contractuale este obligatorie pentru am-
bele părți.
Cadrele didactice pot aduce o mare con-
tribuție în vederea aplicării acestei Ho-
tărîri lămurind pe țăranii muncitori și mo.
bilizîndu-i șă muncească tot mai bine, pen-
pe pămînturile bogătanilor din sat, To-
rok ludita, fiica unui învățător comu-
nist din Ilisieni etc.
Intr-una din zile, înaintea vacanței
de iarnă, la școala medie de fete nr. 4
cu limba de predare maghiară din Tg.
Mureș era mare forfotă. Membrele cer-
cului literar, împreună cu responsabi-
lul cercului, se pregăteau să arate roa-
dele muncii lor, să sărbătorească prin-
tr-o serată artistico-literară aniversa-
rea primului an de existență. Elevele
școlii nr. 4, elevii școlilor din jur, pă-
rinții s-au strîns în acea zi în număr
mare pentru a admira bogatul program
de cîntece și dansuri romînești, recitări,
dramatizarea unor poezii ca „Mama" și
„El Zorab” de Gh. Coșbuc și „Lucea-
fărul" de M. Eminescu, prezentate in
limba romînă.
...A trecut mai bine de un an de la
înființarea cercului literar în limba ro-
mînă ,,M. Sadoveanu" al școlii medii
nr. 4 de fete cu limba de predare ma-
ghiară din Tg. Mureș — un an de acti-
vitate rodnică pe frontul frăției între
poporul romîn și oamenii muncii din
rîndul minorităților naționale. Acum,
cercul literar își desfășoară mai depar-
te munca, aducînd o contribuție însem-
nată la realizarea educației comuniste j.
a elevilor.	L SIMA ;
de bună calitate. Sa arătam în mod con-
cret țăranilor muncitori cu gospodărie in-
dividuală, colectiviștilor, țăranilor întovă-<
nășiți sau asociați că, luptînd pentru creș-
terea de animale și valorificînd produsele
animale pe calea contractărilor, își vor
crea un puternic izvor de venituri pentru
familiile lor. In același timp, ei yor con-
tribui la îndestularea nevoilor muncitorilor
de la orașe, care, sporindu-și eforturile,
trimit la rîndul lor, la sate, tot mai multe
unelte agricole și mărfuri industriale de
tot felul. •
Să lămurim cu perseverență pe țăranii
muncitori arătîndu-le că este în avantajul
lor să se unească în întovărășiri și aso-
ciații pentru creșterea în comun a anima-
lelor și păsărilor. Asociațiile simple, înto-
vărășirile și gospodăriile agricole colective
pot și trebuie să devină mari producătoa-
re de carne, lapte, lînă. Astfel, ele vor de-
termina ridicarea continuă a bunăstării
membrilor lor și vor contribui la o apro-
vizionare tot mai bună a popularei mun-
citoare de la orașe.
s Pentru dezvoltarea creșterii animalelor
are o mare însemnătate folosirea meto-
delor înaintate. învățătorii și profesorii pot
să dea un însemnat ajutor țăranilor mun<
citori învățîndu i cum să muncească, ce
metode să folosească pentru a obține rezulj
tate cît mai bune. Sub îndrumarea orga^
irizațiilor de partid, cadrele didactice tre-
buie să devină propagandi/i activi, neo-
bosiți ai importantelor prevederi ale acesj
tei Hotărîri a partidului și guvernului.
Aplicarea în viață a Hotărîrii cu privire
la îmbunătățirea sistemului de contractare
și achiziție de animale, păsări și produse
animale va contribui la sporirea volumuhi
de mărfuri pe piață, la ridicarea nive’
lui de trai.ni poporului nostru m
^ag. 2-a
GAZETA INVAȚAMINTULUI
Știri din U, R. S. S.
Pregătirea politehnică
a cadrelor didactice
Institutul de perfecționare a cadrelor di-
dactice din Blagoveecensk a întocmit un plan
de pregătire politehnică a cadrelor didactice.
Au avut loc seminaril pentru directorii de
școli și directorii de studii de la școlile de
7 ani și medii. La seminariile de fizică, aceș-
tia au studiat metodica și tehnica experimen-
tului școlar, au efectuat lucrările practice și
de laborator prevăzute de programa claselor
B Vl-a și a Vfl-a.
Directorii au vizitat uzina de reparații,
Muzeul regional, au făcut o excursie prin
orașul Bilagovescensk. S-au organizat semi-
narii și pe lingă cabinetele pedagogice raio-
nala și orășenești. Pedagogii studiază aici
metodica predării lecțiilor de lucru manual,
desen și Ciut.
In ajutorul școlii sătești
Școala de 7 ani nr. 14 dan orașul Alma-
Ata este vestită prin materialul didactic,
aparatele și colecțiile confecționate de către
elevi sub îndrumarea directorului de studii,
tov. Kubenski și a profesorilor Petrenko,
Scetnikova, Zaharova șl Cisteakova.
Școlarii eu confecționat pentru cabinetul
de fizică prototipuri de presă hidraulică,
moară de vlnt, turbină cu aburi, mecanisme-
le principale folosite cu prilejul scoaterii la
suprafață a vaselor scufundate.
Pentru studierea intuitivă a chimiei s-au
construit machetele unui furnal, unul ge-
nerator de gaz, unei uzine de acid clor-
hidric, precum și un aparat pentru descom-
punerea apel.
Și colțul biologic este foarte bogat. Aici
sînt multe ierbare, plante vil, anlmxle și
păsări Împăiate. Există o vitrină in care
este prezentat tot ce se poate obține din
brad, incâpind cu rășina și terminând cu vi-
taminele și viscoza.
Colectivul pedagogic a1 școlii nr. 14 a ho-
tărft să împărtășească școlii de 7 ani din
satul Is>sîk, raionul Enbeksi-Cazahsk, expe-
riența sa cu privire la confecționarea materi-
alului didactic. Școala din sat a primit de
la școala orășenească o bibliotecă de 800
de cărți âtrînse de elevi și pedagogi, o gar-
nitură de vase pentru laboratorul de chimie,
O garnitură de reactivi și multe aparate con-
fecționate de elevi.
Examene la institutele
superioare de învățămînt
pedagogic
La Institutele pedagogice a început se-
siunea examenelor de iarnă. Pesite 2C0 000
da studențl se prezintă în aceste zile le
examenele primului semestru.
In prima zi a sesiunii, Ia Facultatea de fi-
zico-matematică a Institutului pedagogic
„V. I .Lenin" din Moscova studenții din anul
I și II au dat examen la algebră superioară
și la fizică generală, iar studenții din ultimul
an — la metodica predării matematicii.
Rezultatele examenelor care s-.au desfășu-
rat tn primă zi a sesiunii au arătat că ma-
joritatea studenților și-au însușit cunoștințe
temeinice. Din cel 18 studențl din anul II
care au dat examen la fizică generală cu
profesorul Malov, 13 au obținut notele
„foarte bine" și „bine". Din cei 16 etudenți
din ultimul an care au dat examen la meto-
dica predării matematicii, 14 au primit no-
te foarte bune și bune. Un înalt nivel al
cunoștințelor eu dovedit șl studenții din
anul I.
Din experiența școlilor de mecanizare a agriculturii 
Metodica lecțiilor practice
Ing. B. GheJman
metodist la Institutul central de perfec-
ționare pentru cadrele școl lot de meca-
nizare a agriculturii din U.R.S.S.
îndeplinind indicații-
le Partidului Comur
ni-s-t al Uniunii Sovie-
tice șl ale Guvernului
Sovietic, colectivele
pedagogice ale școli
ior de mecanizare a
agriculturii își insu-
șese sistemul de instruire adoptat în școli-
le profesionale din Industrie.
Studiul tractoarelor, al combinelor, al
mașinilor agricole și al mașinilor pentru
mecanizarea proceselor care necesită un
mare volum de muncă în uomeniul creșterii
animalelor se compune, în fond, din urmă-
toarele etape:
1.	Munca profesorului cu elevii în clase
și la mașini. Această muncă urmărește În-
sușirea de către elevi a cunoștințelor despre
construcția și modul dte fu-ncț.onare a ma-
șinilor, a mecanismelor și a pieselor mași-
nilor, precum și a cunoștințelor despre
întreținerea tehnică a acestora. Aceste
lecții se desfășoară frontal, cu toată grupa
de învățămînt odată.
2.	Munca elevilor, sub conducerea profe-
sorului, în cabinetele utilate cu mașini. Aci
elevii execută demonstrarea mașinilor șl a
mecanismelor, examinează construcția pie-
selor, montează și reglează mecanismele. Pe
calea aceasta își însușesc mai bine partea
practică, își fixează cunoștințele despre
funcționarea și întreținerea mecanismelor.
Aceste lucrări se execută pe grupe de cite
5—6 elevi.
3.	Lecțiile practice la mașini sau la an-
samble de mașini și mecanisme pentru În-
sușirea metodelor de efectuare a reglajelor
și a altor lucrări. Elevii sînt conduși de
maistru (sau de profesor). Lucrăr.ie se
efectuează de asemenea pe echipe, dar fie-
care elev lucrează individual.
4.	Executarea de către flecare elev în
mod individual (sub conducerea maistrului)
a exercițiilor de pornire a motoarelor, de
reglare a unei serii de mecanisme și aparate
ale mașinilor. Aceste exerciții se fac pentru
ca elevii să-și fixeze cunoștințele dohindite
prin muncă individuală in cadrul echipei șl
să-și însușească deprinderile de executare a
operațiilor mai des întilnlte în activitatea
practică de specialitate. Aceste exerciții se
fac în timpul orelor de curs, fiind incluse
în graficul de lucrări practice pe matern,
5.	Ultime etapă în pregătirea profesională
a mecanizatorilor o constituie practica în
producție, in brigăzile de tractoare și la ate-
lierele de reparații. Aici, la locurile de mun-
că, elevii își fixează șl mai bine cunoștin-
țele și deprinderile practice dobîndite, se
obișnuiesc să lucreze în producție. In tim-
pul practicii elevii lucrează ca ajutori de
tractoriști. Conducerea practicii în produc-
ție este realizată de maistru.
După cum se știe, locul central în activi-
tatea instructiv-educativă din școlile rezerve-
lor de muncă îl ocupă învățămintul prac-
tic. Prin urmare, el trebuie să ocupe locul ce
i se cuvine șl în pregătirea mecanizatorilor.
Lucrările practice, care au o mare însemnă-
tate, constituie o parte componentă a învă-
țămîntului profesional în școlile de mecani-
zare. Vom analiza în articolul de față unele
probleme ale organizării și melodicii efec-
tuării acestor lucrări, cu aplicare la cursul
„Tractoare".
Programa pentru cursul „Tractoare" des-
tinată pregătirii mecanicilor tractoriști pre-
vede lucrări practice pentru 240 de ore. In
conformitate cu programa cursului „Trac-
toare", fiecare elev trebuie să-și însușească
cel puțin 120—130 de lucrări de diferite
grade de complexitate și de diferite durate,
de ta operațiile cele mal simple și pînă la
reglările relativ complexe.
După părerea noastră, munca individuală
a elevilor, atunci când școala ore un număr
mic de mașini, trebuie organizată în felul
următor:
Echipa, ca unitate organizată, se menține
în timpul lucrărilor practice. Fiecărui elev
trebuie să I se dea o sarcină individuală, dar
pentru o singură oră. Atunci nu va mai fi
nevoie de numeroase locuri de învățământ
amenaj-ate complect cu un mare număr de
mașini și mecanisme Identice. Locul de în-
vațămînt pentru o sar-
cină care durează o
oră e simplu. Elevii
luerdază patru ore. Ei
v<# îndeplini din oră
în oră sarcini diferite.
In felul acesta ei vor
lucra fiecare individual
însușirtdu-și cUrtoștl.hțSlă cerute'.
In același scop, adică pen-ru evitarea ne-
cesității unui mare număr de locuri de în
vățămint, nu trebuie să se dea sarcini in-
dividuale tuturor echipelor din grupă, ci nu-
mai la 2—3 echipe. Intre timp, celelalte echi-
pe urmăresc să îndeplinească sarcini în do-
meniul stud.erii mecanismelor (la temele ur-
mătoare din programă). Alternarea echipe-
lor urmează să se facă după un gnafic.
Activitatea individuală a elevilor In echi-
pă contribuie la însușirea deprinderilor prac-
tice, sporește interesul lor față de muncă ș'
simțul lor de răspundere, ușurează auto-
controlul și controlul reciproc asupra mun-
cii fiecăruia. Pred:ndu-și unul altuia locurile
do învățămînt, elevii observă mai bine starea
utilajului, constată îndată defectele pieselor,
pierderile etc. Cînd munca este organizată
în felul acesta, ei se obișnu.esc să se ajute
unii pe alții, să înlăture lipsurile în muncă
Toate acestea ușurează activitatea profesoru-
lui în ceea ce privește instruirea și educarea
elevilor, Iar Instructajul introductiv, care se
face cu întreaga echipă, devine mai concret
și mal ușor de înțeles.
înainte de începerea învătămintului prac-
tic li se comunică tuturor elevilor din gru-
pă că fiecare va trebui nu numai să studie-
ze în cadrul lucrărilor construcția mașinii,
ci și să învețe să execute lucrări variate.
Fiecărui membru al echipei trebuie să I se
explice ce are de învățat In procesul muncii
individuale. Asemenea explicații au o mare
însemnătate instructiv-educativă. Pe urmă,
este important să se verifice în mod siste-
matic ce anume și-a însușit fiecare elev în
ciclul de sarcini efectuat.
Pentru organizarea cu stlcces a studiului
individual în echipă trebuie să se planifice
în mod rațional toate lucrările și să se
amenajeze locurile de învățămînt respecti-
ve. Planificarea începe cu întocmirea listei
de lucrări; pe urmă, lucrările se grupează
în sarcini de cite o oră, iar acestea din ur-
mă se îmbină în sarcinile pentru patru ore-
In afară de sarcinile de cite patru ore la
flecare temă, elevii trebuie să mai execute
sarcini în domeniul studierii mecanismelor
mașinilor. Flecare din aceste sarcini durează
4 ore. Insfîrșit, la Unele teme se prevăd sar-
cini pe cîte 4 ore pentru a fi executate la un
motor în funcțiune (pentru reglarea mecanis-
mului de distribuire a gazelor și pentru al-
te lucrări).
Totilizînd toate sarcinile de oîte patru ore
în cadrul unei teme date, se determină
timpul, care trebuie să corespundă cu timpul
prevăzut în programă pentru tema respec-
tivă.
In mod analog se determină lista de sar-
cini la toate celelalte teme din programă-
La întocmirea graficului de succesiune a
sarcinilor este necesar ca sarcina cu lucrări
individuale de montare și reglare să fie in-
clusă ln cleiul următor, după îndeplinirea
sarcinilor în ceea ce privește studiul con-
strucției mecantemeilor a căror reglare elevii
trebuie să și-o însușească.
Atunci cînd se efectuează sarcinile indi-
viduale de cîte o oră, în echipă trebuie să
se amenajeze un loc de învățămînt pentru
fiecare elev (sau pentru 2 elevi). De regulă,
aceste locuri de învățămînt nu sînt complexe,
pentru că lucrările sînt de scurtă durată.
Metodica studiului individual în echipă,
expusă mai sus, a fost aplicată la pregăti-
rea tractoriștilor și a mecanicilor combineri.
Fiecare elev dintr-o grupă de mecflnici com-
bineri executa^ de pildă, peste 100 lucrări
diferite. Aceasta penmitea elevilor să-și însu-
șească deprinderi suficiente pentru a munci
cu succes în producție. Viitorii combinări
erau educați în spiritul atitudinii conștiente
față de învățătură, al simțului răspunderii
pentru îndeplinirea- fiecărei sarcini, al ati-
tudinii pline de grijă față de mașini.
I Analiza lecțiilor de aritmetică în clasa l-a
Lecția este forma principală de organizare
ă activității didactice în școala sovietică.
La lecțiile de aritmetica se realizează nu
numai scopuri instructive, ci și scopuri edu-
cative. Lecțiile predate la clasa l-a pot trans-
mite elevilor cunoștințe elementare, dezvă-
luind pe bază materialului de socotit și a
problemelor înțelesul unor termeni ca : „să
adăugăm", „să scădem", „să mărim", „să
luăm" etc.
După aceste lecții se predau lecții la Care
aceleași probleme se aprofundează mai
mult. Acestea sînt lecții de formare a noțiu-
nilor, de însușire a regulilor și a legilor ope-
rațiilor aritmetice. Astfel, națiunile privitoare
la mărirea numărului cu cîteva unități și-au
căpătat dezvoltarea și fixarea ulterioară în
termenii : mai mare, mai lung, mai înalt etc.
In practica predării aritmeticii au o mare
importanță lecțiile de recapitulare, fixare și
generalizare.
întocmirea unei evidențe a măsurii în care
și-au însușit elevii cunoștințele privitoare la
un capitol sau altul din aritmetică provoacă
necesitatea unei lecții speciale de evidență a
cunoștințelor (lucrare de control).
Cu prilejul analizării lecțiilor trebuie să
se țină seama nu numai de tipul lecțiilor, ci
și de structura lor.
Lecția nu este ceve permanent șl neschim-
bător, deși fa baza ei stau elemente perma-
nente — verificarea lucrărilor executate a-
casă, interogarea elevilor, calculul oral,
transmiterea materialului nou, fixarea lui,
munca individuală a elevilor șl tema pentru
acasă. Alegerea unor elemente sau a altora
sl alternarea lor sint determinate de scopul
'lecției, iar locul șl greutatea specifică a
fiecărui element tn parte se subordonează
sarcinilor generale ale lecției. Astfel, intero-
garea poate fi legată de verificarea lucrării
executate acasă, de rezolvarea exercițiilor și
problemelor sau de fixarea materiei studiate
ia lecția respectivă. Acest caracter dinamic
al fiecărui element îi dă învățătorului posi-
bilitatea ca, disptrnind de un număr relativ
redus de elemente ale lecției, să asigure o
varietate de forme în predarea ei. Analiza
lecției trebuie să reflecte munca creatoare
și multilaterală a învățătorului și elevilor.
Lecția de aritmetică supusă analizei tre-
buie cercetată ln primul rtad din punctul de
vedere a-1 -locului ei -în sistemul lecțiilor la
tema respectivă. Iar apoi din -punctul de ve-
Crește an de an numărul instituțiilor
de învățămînt din Așhabad — capitala
Turkmeniei sovietice. In clișee (sus) clă-
direa modernă a școlii de pe prospectul
l. V. Stalin', (dreapta) într-un laborator
al facultății de fizico-matematici a univer-
sității din Așhabad.
dere al stfUctUrli ei. Trebuie cercetat dacă
desfășurarea lecției corespunde planului de
lecție, dacă a fost repartizat just timpul in-
tre diferitele părți ale lecției, dacă între
ele există -legătura necesară, dacă -diferitele
părți ale lecției formează un tot întreg. De
pildă, la lecțiile de aritmetică din clasa în-
tîla calculele orale pot fi o continuare și o
fixare a- lucrării executate acasă ; tot ele pot
constitui o stabilire a legăturii între materia
studiată și materia nou predată etc. Ana-
lizând diferitele elemente ale lecțiilor, tre-
buie să avem în vedere că o mare parte din
ele sînt condiționate de vîrsta elevilor.
Cu prilejul verificării temelor executate a-
casă trebuie să se coristate gradul de inde-
pendență al elevilor, deoarece ei sînt
ajutați adeseori de adulți. Verificarea
frontală a temei executate deasă tre-
buie să fie un control real, să cuprindă
U.n număr pe dît posibil mai mare de elevi și
să se extindă nu numai asupra rezultatului
exercițiului sau al problemei, ci și asupra fe-
lului în care au calculat elev-ii.
Cu prilejul analizei lecțiilor la care se
transmit cunoștințe noi, trebuie să se sta-
bilească dacă elevii au la dispoziție mate-
rial didactic, care este calitatea șl utilitatea
operativă a acestuia.
In clasa întîia, operațiile de adunare șl
scădere sînt înlocuite adeseori prin nume-
rație, ceea ce împiedică multă vreme dez-
voltarea deprinderilor de socotit. Ana-lizînd
lecția trebuie să stabilim cum socotesc ele-
vii, dacă ei folosesc degetele de la mîini sau
alt material de socotit, dacă el rețin în
minte partea de număr oînd adună în grupe
și o'nd folosesc formația zece în cercul 1—20.
Atunci cînd apreciem lecția trebuie să dăm
o mare importanță alegerii exemplelor și
exercițiilor, succesiunii lor și explicațiilor
orale ale învățătorului și elevi-lot.
Trebuie acordată de asemenea o atenție
deosebită rezolvării și întocmirii probleme-
lor de către copii. Nu trebuie să existe lec-
ții de aritmetică la care elevii să nu rezolve
probleme. E-ste necesar ca elevii să cu-
noască părțile componente ale problemei
(condițiile, expunerea șl întrebarea), să știe
să determine cîte date trebuie să aibă.proble-
ma, ce este cunoscut șl ce nu este cunoscut
Trebuie să verificăm dacă elevii știu să gă-
sească întrebarea la problemă și să alcătu-
iască o problemă cu o temă dată sau dupî
formula numerică dată (7+3, 8+2—5 etc.).
Trebuie să constatăm, în același timp, dacă
elevii rezolvă -problemele singuri, după un
plan elaborat de învățător, sau numai sub
îndrumarea învățătorului.
Analiza felului cum se realizează fixarea
materiei «tu-diate la lecție presupune exis-
tența unor -lucrări independente seu eemi«
independente ale elevilor. La lecțiile de re-
capitulare și de formare a deprinderilor greu-
tatea șpeci-fică a muncii independente a ele-
vilor sporește, de aceea trebuie cercetat vo-
lumul -lucrării, conținutul și scopul el, apre-
clindu-se eficiența procedeelor de verificare
a lucrării.
Aici, la fel ca și la verificarea temei exe-
cutate acasă, se stabilește în ce măsură îșî
corectează elevii greșelile făcute, metodela
de corectare și dacă se dau lucrări supliment
tare pentru elevii care au făcut greșeli.
Pentru succesul ta învățătură al lntregi'1
clas-e are o mare importanță priceperea în-
vățătorului de a. alege și a da laMimp tema
pentru acasă. Tema dată „cînd sună clopo-
țelul", fără explicații și fără e verifica dacă
fiecare elev în parte știe ce trebuie să facă
pentru lecția următoare, nu asigură nici o
încheiere bună a lecției curente șl nici un
început bun al celei viitoare.
Calitatea lecției depinde în mare măsură
de comportarea învățătorului și a elevilor,
de condițiile generale în care se desfășoară
munca. Aceste particularități ale lecției și
influența lor asupra desfășurării muncii se
a-precjază după principiile pedagogice gene-
rale.
In încheierea analizei unei lecții se trage
de obicei concluzia dacă lecția și-a atins
pe deplin sau numai -parțial «conul și se
arată cauzele care au provocat slăbirea efica-
cități-! șl a productivității muncii profesoru-
lui.
O analiză minuțioasă și fundamentată din
pu-nct de vedere științific a lecției ajută
învățătorului să înlăture greșelile făcute și
să îmbunătățească succesele obținute. Dar
pentru că nu toate lecțiile învățătorului sînt
supuse ana-lizei, aceasta, dacă este bine fă-
cută, poate servi ca model pentru autoanali-
za lecțiilor în munca de fiecare zî a învă-
ță tor ului respectiv.
V. IGNATIEV

Despre educarea copiilor
în spiritul dragostei pentru Patrie
Dragostea pentru Patrie este unul dintre
cele mai adinei și mai nobile sentimente
omenești. Ea se naște din viața colectivă a
oamenilor. Totuși, în societățile împărțite în
clase exploatatoare și exploatate, sentimen-
tul nobil de dragoste pentru Patrie a fost
șl este denaturat de interesele înguste, egoiste
ale minorității exploatatoare. Burghezia a
transformat dragostea -pentru Patrie în na-
ționalism și șovinism, pline de ură împotriva
oamenilor. In aceleași scopuri egoiste, ideo-
logii imperialismului încearcă să înșele po-
porul afirmind că ideea independenței na-
ționale și a vieții de sine stătătoare a po-
poarelor și-a trăit traiul, că lot-ul patriotis-
mului trebuie să fie luat de cosmopolitism.
Patriotismul omului sovietic, dragostea lui
față de Patria sa, -reunește devotamentul pro-
fund și credința față de popor, tradițiile na-
ționale și cultura națională ou idealurile
mărețe și nobile ale omenirii.
Forța patriotismului sovietic — ne învață
I. V. Stalin — constă în aceea, că nu are
la bază prejudecăți rasiste sau naționaliste,
ci adîncul devotament și credința- poporului
față de Patria Sovietică, prietenia frățească
a oamenilor muncii aparținând tuturor
națiunilor țării noastre. Patriotismul sovietic
îmbină armonios tradițiile naționale ale po-
poarelor cu interesele vitale comune ale tutu,
ror oamenilor muncii din Uniunea Sovietică.
Patriotismul sovietic nu dezbină, ci, dimpotri-
vă, încheagă toate națiunile și ponoarele țării
noastre într-o familie unică, frățească.
Educația patriotică trebuie să determine
conținutul întregii vieți a copiilor sovietici.
Puterea de voință -pe care o manifestă. în
urmărirea și -realizarea scopurilor ideologico-
patriotice a-dulții din apropierea copiilor, în
special părinții și pedagogii, exemplele fap-
telor lor patriotice, conținutul muncii șco-
lare din clasă și din afara clasei, partici-
parea copiilor la munca colectivă și obșteas-
că constituie factorii -principali de educație
patriotică a copiilor sovietici.
■^becedaru.1 este cea mai importantă carte
Bru copilul de 7 ani, care a pășit pragul
Aproape flecare pagină din abecedar
I.	F. Svadkovski
membru activ al Academiei de științe
pedagogice a R.S.F.S.R.
cuprinde material pentru educarea drago’s-
tei copiilor față de Patria Socialistă. Încă
înainte de a trece la -abecedar copilul afla
că nu numai el, ci toți copiii din Uniunea
Sovietică învață la școală, că pentru aceasta
s-au construit multe localuri de școli, s-au
pregătit multe abecedare și cărți, hîrtie, ca-
iete, creioane — și că toate acestea le face
pentru copii Patria Sovietică. Copilul află că
de viața și fericirea tuturor copiilor sovietici
și a întregului popor sovietic se -preocupă Par-
tidul Comunist și Guvernul Sovietic, că mun-
citorii din fabrici și uzine, colhoznicii de pa
ogoare muncesc pentru ca toți oamenii so-
vietici să fie sătui, îmbrăcați, ca toți să aibă
locuințe bune. Așa se sădește în conștiința
copilului reprezentarea, deocamdată elemen-
tară, dar justă, despre Patria Sovietică.
Mai departe, pagină după pagină, odată cu
însușirea cunoștințelor de citire, această re-
prezentare se lărgește și se aprofundează
In fața învățătorului stă sarcina de a nu
trece peste -nici o temă care cuprinde cunoș-
tințe despre Patria Sovietică, despre natura
și oamenii țării, despre Partidul Comunist
și Guvernul Sovietic, fără a-i face pe șco-
lari să trăiască emoțional această temă.
Unul dintre mijloacele verificate pentru a-
ceasta este antrenarea micii experiențe a co-
piilor și o anumită includere a lor în eve-
nimentele despre care citesc în carte.
Du-pă abecedar, fiecare lecție de citire ex-
plicativă poate și trebuie să devină un mij-
loc de lărgire a cunoștințelor copiilor despre
oamenii sovietici, despre munca și lupta lor,
despre natura- țării natale, despre prezentul,
trecutul și viitorul marii Patrii Socialiste,
un mijloc de dezvoltare a sentimentelor și
năzuințelor patriotice ale copiilor.
Un mijloc puternic de formare a concep-
ției copilului despre lume, ai sentimentelor șl
năzuințelor sale patriotice este lectura fă-
cută acasă și, în special, citirea operelor ar-
tistice accesibile înțelegerii sale. De aceea,
învățătorul trebuie să se străduiască să-i an-
treneze cît mai repede posibil pe elevii săi
la lectura independentă în afara clasei. In
mîinile unui pedagog cu experiență, lecțiile
de citire explicativă servesc drept pregăt're
pentru citirea independentă de către copii a
textelor, povestirilor și cărților care -lărgesc
și adîncesc cunoștințele dobîndite la lecții.
Învățătorul care cunoaște bine literatura
pentru copii va găsi prilejul potrivit de a re-
comanda elevului o carte interesantă și
timpul necesar pentru a discuta cu el despre
cartea citită. Eroii din cărți, care manifestă
putere, îndrăzneală, vitejie, minte pătrunză-
toare, ingeniozitate și abnegație în slujirea
poporului și în apărarea Patriei lor Socia-
liste, arată tinerilor cititori calea proprieijor
vieți, exemplul pentru propria lor conduită.
Sentimentul patriotismului sovietic educat
la copii de către școala sovietică trebuie să
fie activ; trebuie să-l obișnuim pe copil să
fie patriot în fa-pte. Oricît de mic ar fi co-
pilul din clasele interioare ale școlii, el este
o ființă activă. Activitatea lui trebuie să fie
îndreptată spre albia comuna a marii munci
constructive a oamenilor sovietici, spre bi-
nele Patriei Socialiste. Activitatea princi-
pală a școlarului este învățătura. învățătura
școlarului sovietic este obligația lui, datoria
lui față de Patrie. Una dintre cele ma-i im-
portante sarcini -ale învățătorului este ca pe
baza unui material accesibil copiilor să le
arate acestora legătura muncii lor școlare cu
munca tuturor oamenilor sovietici, să dez-
volte și să întărească tendința lor de a fi
membri demni ai marii familii a 'oamenilor
muncii din Patria lor, lucru care nu este po-
sibil fără o muncă îndlrjită de însușire a cu-
noștințelor și priceperilor necesare.
O școală practică de slujire a societății
este pentru copil'participarea lui 1a munca
colectivă de folos social. De la o zi la alta,
îndeplinind mici însărcinări pe clasă și pe
școală — împărțirea materialului didactic,
serviciul pe clasa, munca pe parcela școlară
de experiență, ajutorul dat familiei, -alegerea
desenelor pentru gazeta de perete etc. — co-
pilul învață nu numai să înțeleagă, dar și
să îndeplinească un rol în colectiv, ceea ce
ajută la formarea sentimentului de răspun-
dere în fața colectivului. Pe măsura creș-
terii și a dezvoltării copilului sfera activi-
tății sale obștești se lărgește, această achi-
tate însăși se complică și se adîncește. In-
trarea în rindurile pionierilor marchează
mari progrese în conștiința copilului: el află
despre mărețele țeluri ale organizației comu-
niste pentru copii care poartă numele lui
V. 1. Lenin, este pătruns de aceste țeluri și
dorește să le slujească. Pionierul este un ac-
tivist social; el răspunde nu numai pentru
sine, ci și pentru colegii săi, pentru dome-
niul de muncă obștească care i-a fost încre-
dințat. Activitatea membrilor colectivului de
conducere a detașamentului, a instructorului
de echipă, a redactorului gazetei de clasă
sau al gazetei școlare, ca Șt activitatea ori-
cărui -pionier care are o însărcinare socială
urmărește scopul ca întregul colectiv de co-
pii să meargă pe calea justă a pregătirii
unor patrioți conștienți și pricepuți ai Patriei
lor Socialiste. Orice neglijență cu -prilejul
îndeplinirii obligației obștești va fi în
dauna întregului colectiv. Aici răspunderea
obștească este palpabilă, nemijlocită și, de
aceea, foarte efectivă.
Sarcina învățătorului este de a-i ajuta- pe
instructorii de pionieri să dea fiecărui pionier
o însărcinare care să fie pe măsura forțelor
lui, prin oare el să se lege -din ce in ce
mai strîn-s de viața întregului colectiv de co-
pii și să învețe să-și -privească munca și
viața în lumina sarcinilor mărețe care stau
în fața Patriei sale Socialiste.
Jocurile copiilor, activitatea lor artistică și
sportivă, care reprezintă un fel de școala de
educare a emoțiilor sociale și de formare a
deprinderilor de viață colectivă, trebuie de
asemenea îndreptate spre albia unei legături
din ce în ce mai mari cu interesele și viața
întregului popor sovietic, ele trebuie să fie
un mijloc de educație patriotică.
In sistemul măsurilor extrașcolare un
loc deosebit îl ocupă metlneeie și serile
școlare închinate zilelor memorabile ale Pa-
triei Sovietice: aniversarea Marii Revoluții
Socialiste din Octombrie. 1 Mai. ziua soli-
darității internaționale a oamenilor muncii,
Ziua Constituției Uniunii Sovietice, Ziua Ar-
matei Sovietice și altele. Ca și pentru între-
gul popor sovietic, zilele memorabile ale Pa-
triei sînt mari sărbători pentru copiii sovie-
tici, sînt zile cînd gândurile și sentimentele
lor se îndreaptă cu o putere deosebită spre
Patrie, spre faptele glorioase ate credincio-
șilor săi fii. Aceste zile dau școlii .posi-
bilități extrem de .favorabile pentru edu-
cația patriotică. Școlile încep să se pregă-
tească pentru sărbătorirea marilor date ale
Patriei cu mult înainte. Aceste date consti-
tuie un fel de puncte de sprijin pentru edu-
cația patriotică oe se realizează zi de zi în
toate verigile muncii școlare. In conformi-
tate cu programa fiecărei clase, pregătirea
pentru aceste zile se desfășoară la lecții
prin citire, povestiri și discuții despre eveni-
mentele pe care le cinstește și le sărbăto-
rește poporul, despre importanța acestor e-
venimente pentru oamenii sovietici și pentru
viitorul lor, despre eroii care prin fa-pta lor
au proslăvit Patria și -pe care -poporul îi va
pomeni în veci. Se învață poezii și cîntece
închinate -acestor evenimente. Organizația de
pionieri, cercurile de artiști amatori, gazeta
de perete, biblioteca școlară cu activul său
de cititori — toți se pregătesc -pentru săr-
bătoare. Sarcina învățătorului constă în a-i
atrage la această muncă de pregătire, iar
apoi și la -participa-rea la serbare pe toți co-
piii. E-l trebuie să găsească pentru flecare
copil un rol în care acesta să-și poată a-
răta la maximum aptitudinile sale, să poată
contribui cu tot entuziasmul, cu tot sufletul
său la munca întregii școli.
Cel mai sigur mijloc -pentru dezvoltarea
unor adî-nci sentimente -patriotice ale copilu-
lui este mijlocul prin care i se dă acestuia
posibilitatea de a-și arăta concret devota-
mentul pentru patrie, dorința sa de a o
sluji cu abnegație.
Sentimentul patriotic al oamenilor sovie-
tici are o -particularitate remarcabilă: el nu-i
divizează niciodată pe oameni, ci -întotdea-
una îi unește. De aceea este firesc ca ac-
țiunile consacrate zilelor memorabile ale Pa.
triei să fie organizate ca acțiuni de masă,
în care sînt antrenați toți copiii: cîntece
cîntate în cor, numere de gimnastică de
masă, recitări, înscenări etc.
Tema Patriei este o temă mare: natura
natală, limba și viața poporului, Istoria Iul,
prezentul și viitorul lui cuprind atîtea pro-
bleme, încât acestea nu pot fi pe deplin epui-
zate. Tema Patriei oamenilor sovietici in-
clude problemele luptei poporului pentru
construirea comunismului, ale prieteniei po-
poarelor într-un Stat Socialist unic, qle soli-
darității poporului sovietic cu oamenii mun-
cii din întreaga lume în lupta pentru so-
cialism, pentru pace și democrație. In legă-
tură cu aceasta, în f-ația învățătorului se pune
o problemă pedagogică: ce reprezentări și
noțiuni trebuie date elevilor, începând din
clasa întîia, pentru a nu supraîncărca pu-
terile lor intelectuale.
In cea mai mare parte, această problemă
este soluționată de programele școlare. To-
tuși, soluționarea practică a acestei problema
pune în fața învățătorului o serie de dificul-
tăți: micilor școlari -le vine greu să-și însu-
șească asemenea noțiuni vaste și abstracte
ca „țară", „-popor", „revoluție", „constituție",
„socialism" etc. învățătorii care și-au stu-
diat bine elevii și se sprijină pe experiența
lor personală nu se grăbesc să dea copiilor
anumite noțiuni complecte, mulțumindu-se
cu o singură trăsătură, deosebit de caracte-
ristică, ia noțiunii -s-au a fenomenului dat. Cu
acest prilej ei îi provoacă pe copii să poves-
tească singuri, corectând și complectând re-
prezentările copiilor nu prin enumerarea
garticularităților obiectului studiat sau prin
expunerea rigidă a mersului evenimentelor,
ci prin ilustrarea vie, prin povestirea vie
despre momentele memorabile și importante
ale acestor evenimente. O impresie puternică
produc asupra oepiilor povestirile -pariici-
pa-nților înșiși la evenimentele ce se sărbă-
toresc: ale eroilor M-arelui Război pentru
Apărarea Patriei, ale bătrânilor comuniști,
ale veteranilor războiului civil, ale inovato-
rilor în producție, ale muncitorilor și munci-
toarelor, ale colhoznicilor și colhoznicelor.
Firește că învățătorul trebuie să se înțe-
leagă dinainte cu persoanele chemate să
participe 1a serbarea școlii asupra conținu-
tului expunerilor lor.
Cu cît copiii vor cunoaște mai multe de-
spre oamenii care au săvîrșit acte de eroism
în numele Patriei și al fericirii -poporului,
cu cît ei vor fi mai emoționați de sentimen-
tul viu de dragoste și -respect pentru eroii
Revoluției Socialiste, a-i Marelui Război pen-
tru Apărarea Patriei, ai construcțiilor socia-
lismului, cu atît ei vor fi mai bine pregăt ți
in vederea însușirii noțiunilor științifice
despre revoluție, socialism și comunism.
învățătorul sovietic trebuie să educe neo-
bosit și zi de zi pe școlarii sovietici în spi-
ritul sentimentelor înalte ale patriotismului,
să-i pregătească pentru fapte mari spre glo-
ria minunatei Patrii Socialiste.
t (Din revista „Nacialnaia școla")
GAZETA INVĂȚĂMÎNTULUI
Pag. 3-1
CONSFĂTUIRILE RAIONALE ALE CADRELOR DIDACTICE
Cadrele didactice au dezbătut problemele muncii educative
Analizînd felul în care cadrele didactice
luptă pentru realizarea educației, Comuniste
a elevilor, referatul ou tema „Llîpta pentru
îmbunătățirea muncii educative și întărirea
disciplinei în școli", prezentat la consfătuirea
pedagogilor din orașul Constanța, s-a oprit
în primul rîtid asupra calității predării, sub-
liniind faptul că nivelul ridicat al lecțiilor
este unul dintre factorii hotărîtori in lupta
pentru întărirea muncii educative. Numeroși
pedagogi din orașul Constanța, printre care
se numără tovarășii Ion Ciocan, Ion Vodă,
Vasile Sasu, Gh. Dadami, Ion Burtoi, Ni-
culae Dragu, Neagu Boțea, dau lecțiilor lor
un bogat conținut educativ
Referatul a arătat însă că în oraș sînt
încă multe cadre didactice care nu privesc
cu seriozitate problema pregătirii lor pentru
lecții. Astfel, manifestind dezinteres față de
studiul individual, neștiind să folosească
cele mai bune metode de predare și neîntoc-
mindu-și conștiincios planurile de lecții, pe
care le socotesc o obligație formală, profe-
sori ca Tatiana Calicica, Lucia Grebanos, Ion
Dovlete, Maria Mlulescu etc. țin lecții im-
provizate, neinteresante, fără valoare in-
structiv-educativă. Nu este deci deloc sur-
prinzător faptul că, in aceste condiții, e-
levii își găsesc alte ocupa,ii și devin nedis-
ciplinați, stingherind desfășurarea lecțiilor.
Problema realizării disciplinei conștiente a
elevilor a ocupat un loc deosebit în cadrul
referatului, S-a arătat în legătură cu aceasta
că o preocupare importantă a educatorului
trebuie să fie formarea unei opinii juste în
rîndul elevilor ou privire la ordine și disci-
plină. Munca pedagogilor în prima jumătaie
a anului școlar a dovedit că în urma creării
unor colective închegate de elevi, unitare în
exigența față de fiecare membru al lor, tn
măsură să prevină și să combată cu vigoare
orice manifestare nesănătoasă, s-au obținut
o serie de succese. Așa, spre exemplu, colea-
tivele de elevi ale claselor a V-a și a VII-a
„A“ de la școala nr. 5 de băieți au combătut
cu hotărîre atitudinea necorespunzătoare pe
care o au pe stradă elevii Gh. Petrescu și
V. Gelorian, ca și atitudinea nejustă față de
profesori a elevului R Hîjdu.
Referatul a vorbit însă despre multe pro-
bleme ale muncii educative lă;ă a le exem-
plifica, fără a le analiza în mod concret.
Astfel, s-a trecut cu superficialitate asupra
unei probleme atît de însemnate cum este e-
ducarea elevilor in spiritul patriotismului
socialist și al internaționalismului proletar,
în spiritul dragostei de muncă.
Discuțiile purtate în jurul problemelor
muncii educative s-au referit în ma.re parte
la contribuția pe care o aduc organizațiile
U.T.M. și de pionieri la întărirea acestei
munci. Tovarășii care au luat cuvîntul în le-
găiură cu această problemă au vorbit despre
colaborarea dintre cadie’.e didactice și orga-
nizațiile U.T.M. și de pionieri, despre greșe-
lile săvîrșlte în Unele scoli datorită lipsei de
Îndrumare a acestora din partea cadrelor di-
dactice.
învățătorii și profesorii au apreciat cu spi-
rit critic felul cum a îndrumat secția de în-
vățămint munca educativă din școli. Tova-
rășul Vasile Neacșu, profesor la școala me-
die de băieți nr. 1, a criticat secția de în-
vățămînt pentru modul nejust în care re-
zolvă unele probleme ale asigurării disci-
plinei în școli. El a dat ca exemplu anula-
rea nejustă a hotărîrii luată în consiliul pe-
dagogic al școlii medii de băieți nr. 1 cu pri-
vire la îndepărtarea din școală a unui elev
cu repetate și grave abateri de la disciplină.
Luînd cuvîntul în cadrul discuțiilor, tova-
rășul Ion Zaharia, directorul școlii medii
nr. 1 de băieți, a vorbit despre rezultatele
bune pe care le-a obținut prin ședințele co-
mune cu părinții și elevii în formarea unei
juste atitudini față de învățătură a acestora
din urmă. Dar el a arătat că eforturile co-
mune ale școlii și familiei trebuie îndreptate
acum și spre formarea unei atitudini disci-
plinate a elevilor în afara școlii.
Din desfășurarea consfătuirii s-a putut
constata că multe lipsuri în mutica educa-
tivă se datoresc faptului că învățătorii, pro-
fesorii și directorii n-au fost suficient de just
orientați în această muncă, n-au știut să gă-
sească și să aplice metodele cele mai po-
trivite. Educarea la elevi a trăsăturilor omu-
lui nou, realizarea disciplinei conștiente în
toate școlile n-au constituit pentru cadrele
didactice din Constanța, o preocupare per-
manentă, n-au fost privite ca o sarcină de
însemnătate hotărîtoare.
Însăși desfășurarea consfătuirilor a arătat
că problema îmbunătățirii muncii educative
este subapreciată, maoifestlndu-se chiar, în-
tr-o anumită măsură, o atitudine de autoli-
niștire în această privință. Caracterul ab-
stract al referatului, afirmațiile repetate în
referat și discuții cu privire la „îmbunătăți-
rea situației", faptul că rezoluția nu cuprinde
decît fraze generale despre munca educativă
și, însfîrșit, felul în care s-a referit la munca
educativă, în cuvîntul rostit la sfîrșitul con-
sfătuirii, secretarul sfatului popular orășe-
nesc, care a vorbit despre unele „mici defi-
ciențe disciplinare", sînt cu totul contrarii
situației reale din școli, unde există repetate
abateri de la disciplină despre care nu s-a
discutat cu destulă seriozitate în consfă-
tuire.
In orașul Constanța mai sînt încă multe
de făcut pentru a asigura succesul muncii
educative. Secția de învățămînt și cadrele di-
dactice au datoria să depună eforturi se-
rioase pentru a găsi no: și eficiente metode
de rezolvare a importantei sarcini a educării
comuniste a tinerel generații.
VALENTIN SAPUNA
CORNELIA MUȘAT
Nu putem fi mulțumiți cu rezultatele obținute pînă acum
Problema dezvoltării exprimării orale șl
scrise a elevilor este, în genere, problema-
cheie a predării limbii în școală. Or e un
lucru constatat că între ridicarea nivelului
de cultură generală și dezvoltarea exprimării
orale și scrise există — ca să ne exprimăm
in limbaj matematic — un raport direct
proporțional. De aici necesitatea ca profe-
sorii de limba romînă să se străduiască ne-
încetat nu numai să îmbunătățească calitatea
predării lecțiilor, ci și să folosească toate
măsurile menite să d-ucă la ridicarea nive-
lului de cultură -generală al elevilor : lectura
înafara clasei, cercul literar, seratele lite-
rare, vizitarea muzeelor și expozițiilor, vi-
zionarea spectacolelor teatrale și cinemato-
grafice etc.
Recenta consfătuire raională a cadrelor
didactice din orașul Iași a dovedit că mulți
profesori de limba romînă din școlile ora-
șului au înțeles în mod just acest lucru.
Țintndd-se seama de faptul că îmbogățirea
șl precizarea continuă a fondului lexical al
de pildă, cei de la școala de 10 ani nr, 2
de
băieți, cei de la școala de 10 ani nc 1
Un schimb de experiență bogat
în învățăminte
Lucrările secției de științe naturale de Ia
consfătuirile raionale ale cadrelor didactice
din Cărei au fost axate ipe sarcinile oare Ie
revin cadrelor didactice din proiectul Direc-
tivelor Congresului al Il-lea al partidului
cu orivire la dezvoltarea agriculturii în ur-
mătorii 2—3 ani.
După expunerea referatului, care a anali-
zat munca profesorilor de științe naturale din
întregul raion, au fost prezentate o serie de
lucrări practice executate de elevele școlii pe.
dagoiglce. Astfel în secție au fost prezentate
diferite altoiri, s-au arătat ghivece nutritive,
s-a demonstrat polenizarea artificială, s-au
prezentat produse de porumb hibrid, rezultat
din încrucișarea porumbului dinte de cal cu
porumb portocaliu de Tîrgu Frumos.
In continuare, profesorii de științe naturale
au vizitat expoziția școlii pedagogice unde
sînt expuse plante medicinale și recolte obți-
nute din diferite încrucișări. La expoziție se
pot observa diferențele de dezvoltare între
griul de toamnă iarovizat și cel neiarovi-
zat, diferentele de recoltă între porumbul la
care nu s-a aplicat polenizarea artificială și
cel la care s-a aplicat etc.
Profesorii de științele naturale au avut pri-
lejul să viziteze și sera care s-a amenajat în
curtea școlii pedagogice. Aici li s-a vorbit
despre organizarea muncii elevelor pentru
săpatul gropii, pentru scoaterea lutului, ame-
najarea polițelor, pregătirea celor necesare
pentru efectuarea ghlvecelor nutritive etc.
Cu mult interes au cercetat profesorii de
științe naturale caietele în care elevele școlii
pedagogice și-au notat observațiile asupra
dezvoltării plantelor, asupra influenței nega-
tive exercitate de diferiți! dușmani ai plante-
lor asupra dezvoltării diferiților pești, ba-
traclen-l, lilieci etc. crescuți
vil
Discuțiile care au urmat
largă măsură preocuparea
ta colțul naturii
au oglindit în
profesorilor de
elevilor le dă acestora posibilitatea
expună cit mai corect și mai exipresiv
La multe școli din orașul Ieși au fost
duse ca ielele de cuvinte (de pildă, la
de 7 ani nr. 19 șl nr. 18, la școala
ani nr. 2 de băieți etc.), iar graficul
să-și
Ideile,
intro-
școlile
de 10
. .	.	................ greșe-
lilor mai frecvente și folosirea diferitelor pro-
cedee pentru Înlăturarea lor au devenit o pre-
ocupare permanentă a multor profesori de
limba romînă (de pildă, a profesorilor de la
școala de 7 ani nr. 5 de băieți, de la școala
medie clasică etc.).
Folosind un material didactic bogat și
variat — planșe, scheme, portrete, albume
literare, hărți literare, fotomontaje etc. —
multe cadre didactice au izbutit să asigure
însușirea temeinică a cunoștințelor de către
elevi, aplicarea justă în practică a celor în-
vățate, continua dezvoltare a gîndirii șl
vorbirii elevilor (de pildă, la școala de 10
ani nr. 2 de băieți, la școala de 10 ani
nr. 1 de fete, la școala de 7 ani nr. 13 etc.).
Lectura înafara clasei este organizată șl
îndrumată cu grijă. Spre a da un singur
exemplu, amintim, de pildă, că la școala
pedagogică mixtă, în primele 3 să.ptămîni
ale lunii noiembrie, cei 33 de elevi
a VII-a au-citit 182 de cărți.
Unii profesori de limba romînă,
al clasei
cum sînt
de fete, cei de la școala medie clasică etc.,
au lărgit cu succes recomandările pentru
lectura în.afara clasei, incluzînd unele opere
de mare valoare din literatura antică (Illada,
Eneida), din literatura renașterii și a rea-
lismului critic.
Vizionarea in comun a spectacolelor de
către elevi, vizitarea expozițiilor șl a mu-
zeelor, activitatea Interesantă și variată a
cercurilor literare, organizarea seratelor
literare etc. constituie, de asemenea, aspecte
pozitive în munca profesorilor de limba ro-
mînă din orașul Lași. Astfel, s-a bucurat de
mare succes în rîndurile elevelor de la
școala de 10 ani nr. 2 de fete serata lite-
rară consacrată lui V. Alecsandrl.
Pe linia frontului unic al cadrelor didac-
tice î.n vederea asigurării unei exprimări
corecte a elevilor, unii profesori de alte
specialități, ca de pildă tovarășele Coter, pro-
fesoară de matematică la școala de 7 ani
nr. 8, Elena Teodorescu, profesoară de istorie
la școala de 7 anj nr. 17 etc., au căutat eă
precizeze șl să îmbunătățească in mod sis-
tamatic vocabularul elevilor în cadrul pre-
dării obiectelor respective.
Toate acestea au contribuit, neîndoelnic, la
dobindirea unor Importante succese în pre-
darea limbii romîne în orașul lași.
Scoaterea lor la iveală in referatul prezen-
tat în ședința plenară și In referatul secției
de limba romînă, precum și în discuțiile ce-au
urrnat, a fost, desigur, îndreptățită. Cu toate
acestea, situația predării limbii romlne în
școlile din orașul Iași nu poate fl conside-
rată pe deplin mulțumitoare.
Procentul destul de mare de elevi rămași
în urmă, înregistrat ta sfîrșitul pătrarului
al doilea, rezultatele sondajului efectuat de
secția de învățămînt în luna noiembrie, care
a scos ta iveală lipsuri mari in pregătirea
elevilor din clasele a V-a șl a VUI-a, în-
dreptățesc întrebarea: cum se explică a-
ceastă situație ?
Din păcate, consfătuirea cadrelor didactice
din orașul Iași n-a răspuns în mod clar la
această întrebare și, de aceea, n-a putut da
nici toate soluțiile adecvate.
mulțumit să constate doar rezultatele îngri-
jorătoare înregistrate cu ocazia sondajului,
ocolind orice încercare de analiză critică a
situației.
In referatul susținut la secția de limba
romînă s-au dat numeroase indicații meto-
dice juste, au fost analizate în spirit critic
manualele și programele, au fost scoase în
evidență unele aspecte pozitive din munca
cadrelor didactice. Totuși, analiza edîncă a
nivelului predării, examinarea în spirit critic
și autocritic a muncii cadrelor didactice,
semnalarea curajoasă a deficiențelor, expli-
carea cauzelor care le-au determinat, au
lipsit aproape cu totul. „Unii profesori", „Sînt
profesori" etc. — Iată formulările vagi în
dosul cărora referente (tov. Virginia Ghibu)
și-a ascuns, la tot pasul, teama de a critica
deschis munca .nesatisfăcătoare a unor cadre
didactice. Și cu toate că atît în discuții, cit
și în concluziile ședinței s-a subliniat lipsa
de spirit critic a referatului, vorbitorii n-au
contribuit totuși la remedierea răului,
S-ar părea, cu toate acestea, că nu tre-
buie să mergem prea departe pentru a găsi
cauzele lipsurilor. Una dintre aceste cauze
este formalismul în munca unor cadre didac-
tice. Sînt profesori care, în mod aparent, își
îndeplinesc conștiincios sarcinile deși, în
științe naturale de a înarma elevii cu de-
prinderi de muncă agricolă atît în cadrul lec-
țiilor predate, cit mai ales în cadrul lucrări-
lor practice pe loturile experimentale. Profe-
sorii care predau științele natuna'e în școlile
din satele Andrid, Sîncrai, Vezendin etc. i-au
învățat pe elevi să pună în aplicare meto-
dele înaintate agrotehnice. Munca elevilor,
rezultatele obținute de el pe parcelele ex-
perimentele au constituit exemple vii pen-
tru țăranii muncitori, care șl-au însușit pe
această cale diferite metode ce aâigurâ ob-
ținerea unor recolte bogate.
Demonstrînd importanța pe care o prezin-
tă îngrășarea solului, profesoara de științe
naturale de la școala de 7 ani din comuna
Andrid a arătat cum pe o pante a parcelei
experimentale de la școala sa s-au aplicat
îngrășăminte chimice și organice, iar cea-
laltă parte a fost lăsată fără îngrășăminte,
pentru ca e'.evii să observe dezvoltarea inega-
lă a plantelor.
Unele cadre didactice au vorbit pe larg la
consfătuire despre metodele pe care le folo
sesc pentru a dezvolta dragostea elevilor față
de muncile agricole. Astfel, tovarășul profe-
sor Petruș a arătat ca a introdus ora infor-
mativă în probleme agricole. E'.evii se pregă-
tesc pentru această oră în cursul săptămînii,
consultînd ziare și reviste.
Par tlci pan ți i la discuții au arătat că unele
sfaturi populare, cum sînt cele din Cehal, Ce-
hăluț, Aciș, Tășnad etc. nu au sprijinit șco-
lile în ceea ce privește asigurarea lor cu par-
cele experimentale. In comuna Cehal, de pil-
dă, profesorul de științe naturale nu a avut
unde însămînța grîu Iarovizat, deoarece școa-
la a primit tîrziu tetenul de experiență.
Consfătuirea a arătat că unii profesori de
științe naturale, cum sînt cel din satele Tăș-
nad sau Ac:ș nu depun destulă stăruință pen-
tru bpma organizare a muncii practice pe
parcelele experimentale, pentru asigurarea
semințelor, a îngrășămintelor etc. De ase-
menea, sînt unii profesori care subaprecîa-
ză însemnătatea muncii practice a e evilor.
De exemplu, datorită dezinteresului pe care-l
manifestă față de lucrările practice profeso-
rul de științe naturale de la școala din co-
muna Supurai de Jos, munca pe parcelă
trebuie să fie condusă aici de directorul
șco'ii.
In genera!, discuțiile purtate pe marginea
referatului prezentat, ca și demonstrațiile
practice au dovedit că profesorii de științe
Din discuțiile
de la consfătuirea cadrelor h
didactice din raionul
Tg. Mureș
„...Aveam de predat lecția „Lacurile?*
la clasa a IV-a elementară. Pentru a in^
semna pe hartă lacurile pe care copiii
urmau să le învețe din manual, am con-
fecționat mici stegulefe de diferite culori,
potrivit felurilor lacurilor. Le priveam și
mă bucuram la gîndul că lecția va fi
foarte interesantă.
Dar s-a tntîmplat cu totul altfel. Cînd,
am venit la școală și am consultat harta.^^
surpriză: pe hartă nu erau indicate lactee .
rile. despre care se vorbea In manual.
N-ar fi bine ca tovarășii de la Editura
de stat didactică și pedagogică și cei de
la întreprinderea de material didactic
să tină o legătură mai strinsd ?“.
realitate, munca
lor poartă pecetea forma-
lismului. Astfel, tovarășa profesoară Ristea,
de la școala de 7 ani nr. 17, ecrie mereu pe
caietele elevilor săi din clasa a V-a :
„Văzut", deși lasă necoreota-te numeroase
greșeli de conținut șl de formă (ortografie,
punctuație, stil). Mai mult încă. Asemenea
caiete au fost expuse drept caiete „model"
în sala unde a avut loc ședința profesorilor
de limba romînă,
nalat lipsurile...
Consfătuirea a
munci din ce în
șl totuși
arătat
ce mal
preocupare serioasă pentru
fesorilor de limba romînă
nimeni n-a sem-
că dorința de a
bine constituie o
majoritatea pro-
din orașul Iași.
Sîntem încredințați că, printr-un efort co-
mun, această dorință va deveni in scurt
timp o realitate pentru toate cadrele didac-
tice, ceea ce va avea drept rezultat ridicarea
nivelului de pregătire la limba romînă
elevilor din școlile orașului Iași.
a
Referatul prezentat în
ședința plenară s-a
I. CREMER
Pentru buna însușire a limbii ruse
de către elevi
Referatul prezentat în secția profesorilor
de limba rusă de la consfătuirea cadrelor di-
dactice din orașul și raionul Piatra Neamț
s-a ocupat de cîteva probleme importante ale
predării limbii ruse, cum a.r fi: problema pre-
gătirii profesorului pentru lecție, predarea
scris-cititului, îmbogățirea vocabularului e-
levilor, predarea gramaticii, folosirea caiete-
lor cu liniatură oblică, folosirea materialului
didactic. De asemenea, s-au arătat în referat
■unele lipsuri ale manualelor și ale programe-
lor. Dar felul cum au fost tratate aceste pro-
bleme a dovedit că la baza întocmirii refera-
tului n-a stat o bună cunoaștere a situației
din școli. S-au făcut mai mult afirmații ge-
nerale și recomandări teoretice. Constatările
cu privire la rezultatele obținute în muncă de
cadrele didactice au fost arătate vag, fără
exemple concrete.
Nu au fost descrise concret nici metodele
și procedeele folosite de cadrele didactice.
Unele metode au fost doar înșirate, fără a se
arăta cine îe-a folosit și ce rezultate s-au ob-
•inut.
.Referatul a pierdut din vedere unele pro-
leme. El nu s-a preocupat de analiza pre-
dării limbii ruse pe clase. Deși a arătat că
majoritatea elevilor vin slab pregătiți în
clasa a V-a, el nu a analizat felul cum sînt
pregătiți elevii în clasa a IV-a. De aseme-
nea, nu s-a arătat cum s-a desfășurat munca
metodică în raion, cum au fost ajutați profe-
sorii de limba rusă de către organele de în-
drumare și control ale raionului și ale re-
giunii și de către cabinetul pedagogic
Discuțiile au contribuit în mai ma.rc mă-
sură la cunoaișterea și popularizarea meto-
delor înaintate de muncă. Numeroși profe-
sori care au luat cuvîntul au arătat în mod
concret căile pe care le-au folosit pentru a
rezolva diferite probleme ale predării limbii
ruse.
Astfel, tovarășa Zinaida Berescu, profe-
soară la școala nr. 5 din orașul Piatra
Neamț și tovarășa Alexandrina Manolache,
care predă la una din școlile raionului, au
vorbit despre felul cum lucrează ele cu elevii
din clasele a IV-a și a V-a pentru îmbogă-
țirea vocabularului, pentru realizarea unei
pronunțări corecte. Ele âu arătat că au fo-
^^it în largă măsură jocurile și memorarea
^■țzlilor. De asemenea, au dat o mare în-
semnătate folosirii materialului intuitiv în
explicarea cuvintelor.
Discuțiile s-au oprit cu deosebire asupra
problemelor predării scris-cititului în clasele
V-VII. Tovarășa Glavcev, profesoară la
școala pedagogică din Piatra Neamț, a vot'
bit despre însemnătatea
citirii explicative,
O contribuție însemnată
la îmbunătățirea muncii
Prin conținutul bogat al problemelor
ri-
despre importanța și despre locul pe care
trebuie să-l ocupe citirea model a profesoru-
lui la lecțiile de citire explicativă.
Majoritatea cadrelor didactice au
introducerea și folosirea caietelor
tură specială în clasele a IV-a și
contribuit la îmbunătățirea scrierii
arătat că
cu linia-
a V-a au
corecte și
caligrafice a elevilor. Tovarășa Nazarie, pro-
fesoară la școala medie de fete din Piatra
Neamț, a arătat că, folosind două rînduri de
caiete, realizează mai ușor controlul lucrări-
lor zilnice ale elevilor. O serie de profesori
au subliniat faptul că elevii scriu încă și
acum cu greșeli — aceasta datorită, în par-
te, și faptului că nu toți profesorii de limba
rusă au organizat just controlul temelor lu-
crate de elevi.
Din discuții a reieșit că unii profesori le
dicate în referate și mai ales prin discuțiile
pe care le-a prilejuit, consfătuirea cadrelor
didactice din orașul Sibiu a constituit un
larg și rodnic schimb de experiență. Cu pri-
lejul consfătuirii, cadrele didactice au ridi-
cat probleme deosebit de importante în le-
gătură cu îmbunătățirea activității metodice.
Au fost scoase în evidență metodele de mun-
că ale celor mai bune cadre didactice din
orașul Sibiu și au fost criticați totodată acei
învățători și profesori oare nu. se preocupă
în suficientă măsură de îmbunătățirea con-
tinuă a metodelor lom de muncă.
naturale din raionul
nile care le revin în
și obștească pentru
temeinice cunoștințe
întreaga consfătuire
Garei au înțeles sarcl-
activitatea lor didactică
înarmarea elevilor cu
și deprinderi agricole,
a constituit un schimb
de experiență bogiat tn învățăminte.
ELENA PERNEI
Cunoștințe temeinice Ia limba materna
La consfătuirea cadrelor didactice din
raionul Sighișoara s-au discutat unele pro-
bleme importante ele predării limbii ma
terne în școlile minorităților naționale. Refe-
ratul a arătat că în acest an școlar, datorită
eforturilor susținute ale cadrelor didactice,
nivelul predării limbii materne a crescut
simțitor. Discuțiile purtate în secție au
contribuit le o mai bună cunoaștere a expe-
rienței înaintate. învățătorii și profesorii care
predau limba maternă in aceste școli au
acordat o mare atenție însușirii de către
elevi a cunoștințelor le limba maternă, for-
mării și. consolidării deprinderilor de vorbire
și scriere corectă.
Luînd cuvîntul tovarășa Irlna Kiss, care
predă limba maternă la școala de 7 ani cu
limba de predare maghiară din Sighișoara,
a arătat grija pe care o acordă predării cu-
noștințelor de gramatică. Văzînd că elevii
din clasa a V-a intîmpină unele greutăți în
ceea ce privește însușirea cunoștințelor de
gr-amatică și, in special, la capitolul privi-
tor la verb, ea s-a străduit să-i deprindă
pe elevi cu scrierea și ou folosirea corectă
a formelor verbale. In acest scop,
la începutul anului școlar ea a dictat elevi-
lor un fragment care conține un mare nu-
măr de verbe. La prima dictare, nici un
elev nu a făcut mai puțih de 17 greșeli. Pro-
fesoara a analizat greșelile făcute de e'evi
pentru a trage concluzii asupra lipsurilor
din cunoștințele acestora. In orele următoare
ea s-a preocupat de consolidarea cunoștin-
țelor slab asimilate. Apoi a dictat din nou
elevilor un text pe care l-a ales ținînd seama
de greșelile ce le fac elevii. Repetînd a-
ceastă operație de cîteva ori, discutînd de
flecare dată greșelile cu întreaga clasă, în
scurt timp elevii și-au îmbunătățit simțitor
scrierea.
Tovarășa Klss s-a preocupat în aceeași
măsură și de predarea cunoștințelor de lite-
ratură, dezvoltând dragostea elevilor pentru
citit. Ea îi îndrumă pe elevi tn alegerea
cărților pe care să le citească, îi învață să
rezume în caiete speciale cărțile citite. Iar
în cadrul orelor de limba maghiară discută
eu ei conținutul acestora.
Profesorii care predau limba maternă în
școlile ou limba de predare germană au
arătat în cadrul consfătuirii că, în acest an
școlar, datorită faptului că există manuale
și că a fost editată pentru școlile cu limba
de predare germană o culegere de texte pen-
tru analiza gramaticală, ei au putut să-și
desfășoare activitatea în condiții bune. Dar
ei au vorbit și despre ceea ce le-a îngreunat
munca. Au arătat, de pildă, că manualul de
gramatică este prea greu pentru elevii din
-■lașele a V-a și a Vl-a.
Profesorii de limba maternă din școlile
cu limba de predare germană pun un accent
deosebit pe înarmarea elevilor cu deprinderea
de a pronunța corect cuvintele. De exemplu,
tovarășul [uliu Hollitzer, profesor de limba
maternă le școala medie cu limba de predare
germană din Sighișoara, în orele prevăzute
in programă pentru dezvoltarea vorbirii la
clasa a X-a și la anul III al școlii pedagogice,
a căutat să dea elevilor cunoștințe temeinice
de fonetică și a' făcut cu ei numeroase apli-
cări practice, folosind ■ culegerea de texte
centru analiza . gramaticală șl. textele lite-
rare care se studiază în orele de literatură
Pentru a-i deprinde pe elevi cu o expri-
mare corectă, profesorii care predau limba
maternă le cer să memoreze poezii sau
scurte pasagii de proză din operele scriito-
rilor clasici. El acordă o. atît de mare în-
semnătate acestei probleme deoarece mulți
dintre elevii școlilor cu limba de predare
germană vorbesc în familie dialectul să-
sesc, care se deosebește de limba literară
germană în privința fonetismului, a morfo-
logiei și chiar a vocabularului.
Cadrele didactice care predau limba ma
ternă :n școlile minorităților naționale din
orașul și din raionul Sighișoara se preocupă
îndeaproape de munca' individuală a elevi-
lor. Ei le explică acestora temele pe care
trebuie să le îndeplinească acasă și corec-
tează cu regularitate caietele.
Deoarece mulți elevi au încă un vocabular
sărac, cadrele didactice îl îndrumă să-și alcă-
tuiască calete-vocabular în care sînt trecute
cuvintele mai puțin cunoscute și îi obișnuiesc
■ să le folosească în vorbire și în compuneri
libere. De asemenea, profesorii de limba
maternă folosesc pe larg culegerea de texte
pentru analizele gramaticele atît în vederea
consolidării cunoștințelor de gramatică ale ele-
vilor cit și în scopul îmbogățirii vocabula-
rului și a cunoștințelor de stilistică ale a-
cestora
Temeinica însușire a cunoștințelor de
limba maternă îi ajută pe elevii din școlile
cu limba de predare a minorităților națio-
nale
tarii
bine
să cunoască bogatul tezaur al Utera-
poporu'lul lor și să-și însușească mai
cunoștințele la toate materiile.
V. POPOVIC1
Legarea cunoștințelor teoretice cu practica
„...In manuale întilnim uneori lucruri
surprinzătoare. De pildă, in manualele
de literatură găsim uneori fascicole din
manualele de aritmetică; alteori găsim
tot fascicole din manuale de literatură,
dar pentru alte clase. Cine răspunde de
harababura ce se face în capul copiilor,
cînd deschid asemenea manuale?..."
,„..Intii ne-am necăilt că nu aveam ca-
taloage. Apoi ne-am necăjit, că în cata-
loage nu puteflm înscrie totivopiii din cla-
să, deoarece nu erau suficiente, foi. Cînd
ne-am apucat a scrie numele copiilor, alt.
■■t.ocaz: foile sug mai rău ca sugativa.
Cu chiu cu vai, am liniat fol și ne-am
complectat catalogul.
Acum, iată că primim și foile suplimen-
tar» l Dar de astădată necazul e ai celor
care ne-au trimis foile prea tîrziu, pentru
că noi nu mai avem ce face cu ele l... ■
„...Noi ne aprovizionăm cu cretă fa-
bricată»la Mediaș. Această cretă, dacă
„te scuipești" pe ea, cum zic copiii _ pe
la noi, scrie. Dacă nu — „geaba”. Zgîrie
dau elevilor lucrări
că alții nu explică
să se îndeplinească
date acasă.
O altă problemă
caietelor-vocabular.
prea grele șl prea lungi,
întotdeauna cum trebuie
lucrările scrise și temele
discutată a fost aceea a
Au luat cuvîntul în a-
ceasta privință tovarășii profesori Glavcev
și Rusnac, care au subliniat faptul că în cla-
sele IV-VII au obținut succese mai mari
folosind vocabularele tematice sau pe lecții,
în timp ce la clasele VIII-X dau rezultate
mai bune caietele-vocabular alfabetice.
Tovarășii Luca, de la școala nr. 4,
Și
Orindeanu, de la școala nr. 3 de fete din
Piatra Neamț, au vorbit ipe larg despre faptul
că predarea in 'imba maternă ușurează mult
însușirea de către elevi a cunoștințelor.
Profesorii de limba rusă au discutat și de-
spre lipsurile manualelor și programelor și
au făcut propuneri concrete pentru îmbună-
tățirea lor. De asemenea, ei au criticat Mi-
nisterul Invățămîntului pentru faptul că tri-
mite cu întîrziere pe teren unele instrucțiuni,
materiale didactice etc., ceea ce provoacă
mari greutăți în predare. Ei au cerut în ace-
lași timp cu insistență ca ministerul să ela-
boreze materiale de îndrumare metodică
pentru predarea limbii ruse.
Datorită participării active la discuții a
cadrelor didactice, lucrările secției profeso-
rilor de limba rusă de la consfătuirea peda-
gogilor din orașul și raionul Piatra Neamț
au prilejuit un rodnic schimb de experiență,
ceea ce va contribui la îmbunătățirea meto-
delor de predare și la mai buna organizare
a muncii în a doua jumătate a anului șco-
Jar.
TAMARA FRUNZA
La consfătuirea raională a cadrelor didac-
tice din raionul Rimnicu-Vilcea s-a acordat
o deosebită atenție felului cum se realizează
in școală legarea cunoștințelor teoretice de
practică.
La secția de matemafeă, de
deși referatul a oglindit foarte
cum se aplică principiul unității
practica în predarea matematicii
exemplu,
slab felul
teoriei cu
la școlile
din raion, învățătorii și profesorii, stimulați
de responsabilul secției, au arătat pe larg
procedeele pe care le folosesc pentru a
ajuta pe elevii lor să aplice în practică cu-
noștințele Însușite. Experiența înfățișată în
această privință de către tovarășul Petre
Buliga, profesor la școala de 7 ani din co-
muna Stoenești, a constituit un adevărat
prilej de învățăminte mai ales pentru pro-
fesorii de matematică din școlile sătești. Tov.
Buliga a construit cu elevii numeroase
aparate necesare d’feritelor lucrări practice
pe teren. însoțind explicațiile cu desene pe
tablă, tovarășul Buliga a arătat profesori-
lor cum a construit cu’ elevii grafometrul,
echerul, jaloane, ruleta, țăruși, cum va con-
strui în cursul pătrarului III aceleași instru-
mente în miniatură pentru a putea executa
cu elevii lucrări practice de teren în clasă,
atunci cînd condițiile climatice sînt nefavo-
rabile Profesorii au ascultat cu mult inte-
res expunerea diferitelor lucrări
gan zate ca aplicații ue teren
practice or-
ia lecțiile
,,Linia dreaptă, proprietățile și reprezentarea
ei", „Măsurarea unghiurilor", „Criteriile de
egalitate a triunghiurilor".
Problema legării teoriei de practică a fost
dezbătută și mai larg în cadrul secției de
fizică și chimie a consfătuirii cadrelor didac-
tice din raionul Rîmnicu-Vîlcea. In referatul
privitor la predarea chimiei s-a arătat eă
elevele școlii medii de
cea știu să folosească
fete din Rimnicu-Vil-
substanțele și că, pe
baza practic i efectuate in cadrul lucrărilor
de laborator și in cadrul celor două cercuri
de chimie, „Mendeleev" și „Lomonosov",
cele maj multe eleve dau dovadă de multă
pricepere în executarea experiențelor.
Referatul privitor la predarea fizicii a in-
s'stat mai ales asupra diferitelor aplicații
în practică ale legilor fizice cunoscute de
eleve. Elevele claselor a VUI-a de la școala
medie ue fete, de pildă, cunosc bine aplica-
țiile în tehnică ale legii a Hl-a a mecanicii.
O atenție deosebită acordă profesorii de fizi-
că de la școala medie de fete și de la școala
medie de băieți din Rîmnicu-Vîlcea antrenării
elevilor în confecționarea șl mînuirea diferite-
lor aparate.
Luînd cuvîntul în cadrul discuțiilor, to-
varășul Jena Gheorghe, directorul școlii de 7
ani din comuna Stoenești, și tovarășul Con-
stantinescu Marin, d'rectorul școlii de 7 ani
nr. 1 din Rîmnicu-Vîlcea, au vorbit despre
mijloacele pe care Ie folosesc pentru a
înarma elevii cu cunoștințe legate de prac-
tică. Tovarășul Jena Gheorghe, de exemplu,
a arătat că pentru a ajuta elevii să înțelea-
gă ma| bine lecția „Lucrul mecan'c produș
de vapori" din capitolul „Căldura", a or-
ganizat cu ei o vizită la o distilerie care
funcționează cu ajutorul vaporilor. De ase-
menea, pentru a ușura înțelegerea de către
elevi a lecției „Motorul cu combustie inter-
nă", tovarășul Jena a vizitat cu ei moara din
comună, le-a arătat concret cum funcționea-
ză motorul tractorului, cum este alcătuit
motorul automobilului etc.
Lucrările secției de fizică și chimie a con-
sfătuirii ar fi prilejuit un schimb și mai bo-
get de experiență dacă la ședințele acestei
secț'i ap fi participat toți profesorii Vare
predau fizica și chimia în școlile sătpști.
Avind însă mai multe ore de matematică,
toți acești profesori au participat la lucrările
secție' de matematică. Ei nu au avut astfel
posibilitatea să cunoască și să învețe din
experiența cadrelor calificate care lucrează
la cele două școli med i din Rîmnicu-Vîlcea,
nu au cunoscut experiența directorilor de
școli din raion care predau fizica și chimia.
Era necesar ca Ministerul Invățămîntului,
în instrucț unile date cu privire la consfă-
tuiri. să fi îndrumat secțiile de învățămînt
raionale să găsească posibilitatea ca acești
profesori să poată participa atît la lucrările
secț ei de matematici, cit și la lucrările sec-
ției de fizică ș' chimie. In același timp, co-
lectivele care au fetocmit referatele cu pri-
vire la predarea fizicii și ch miei trebuiau
rn drum a te să cerceteze și să analizeze mun
ca tuturor școlilor din raion, precum și a
școlilor de 7 ani din oraș
Din cauza acestor deficiențe, la consfătui
rea raională nu s-a putut analiza felul cum
predau fizica și' chimia tocmai cadrele care
au nevoie de mai mult ajutor.
In raionul Rîmnicu-Vilcea s-au construit
în anii regimului nostru de democrat e popu-
lară multe fabrici cu care pe bună dreptate
se mîndresc locuitorii acestui raion. Toate
aceste fabrici, ca și celelalte de pe întreg
cuprinsul patriei, cer cadre pregătite din ce
în ce mai bine Colectivul secției de invățâ-
mînt trebuie să îndrumeze Îndeaproape pro-
fesorii de matematică, de fizică și chimie, să
ia măsuri organizate in vederea ajutorării
lor, pentru ca ei să poată da elevilor .pregăti-
rea de care au nevoie oa viitori constructori
ai socialismului.
~ MARIA POPESCB
numai tabla. Credem că va trebui ca ori
fabrica respectivă să-și îmbunătățească
produsele, ori, pe lingă fiecare cutie de
cretă, să se anexeze un aparat de stropit.*
„...Președintele sfatului popular al co-
munei Merișor nu înțelege că e o datorie
a lui să sprijine școala. Nu am avut fi fi-
ți nă în etatea școlii — am făcut o fintjnă
numai cu ajutorul comitetului de părinți.
Școala nu are gard ; îl vom face tot cu
ajutorul părinților.
Dar iată că într-o zi sfatul ia din
școală o sobă... A crezut oare tov. preșe-
dinte că dacă la sfat nu se poate lucra
în timpul iernii fără căldură. în școaiă
se poate ? Ori asemenea problemă îl
lasă- rece?..."
Pag. 4-a
GAZETA INVATAMINTULUI
Examenele viitorilor profesori
Studenții anului II din secția științe
naturale-geografie a Institutului pedago-
gic din București dau examen la discipli-
na „Metodica geografiei". După o jumă-
tate de an de muncă, studenții sînt gata
să prezinte examinatorilor rezultatele
muncii lor. Ei intră pe rind în sala de
examinare, trag biletele cu cele trei subiec-
te, își notează pe o foaie de hîrtie punc-
tele esențiale ale răspunsului, apoi, la in-
vitația examinatorului, încep să expună
pe rînd subiectele. Primele două subiecte
conțin probleme mai largi, teoretice, iar
ultimul are un caracter mult mai practic,
aplicativ.
Studenta Alexandrina Tatu, de pildă,
dezvoltă subiectul „Metoda lucrului cu
tru care și-a ales drept exemplu lecția
despre Podișul Moldovei, precum și su-
biectul „Importanța folosirii filmului în
predarea geografiei". Studentul Ion Sto-
ian, dîn aceeași grupă, a vorbit la exa-
men despre profesor ca figură centrală
în munca de instruire și educare, despre
folosirea metodei comparative la lecțiile
recapitulative și despre folosirea nisipului
umed în predarea geografiei. Toți acești
trei studenți au primit calificativul ,,bine“.
Deoarece biletele de examen au fost
bine întocmite, iar studenții au știut să
folosească în timpul examenului planșele,
hărțile și atlasele geografice, examenul
a constituit într-adevăr o trecere în revis-
tă a întregii materii, un prilej de conso-
Trecînd la al doilea subiect, „Schimbă-
rile fonetice condiționate", ea a arătat
cum sunetele dintr-un cuvînt influențează
fie sunetul apropiat, fie un alt sunet de
la distanță. In legătură cu aceasta ea a
vorbit pe larg, dînd și exemple concrete,
despre fenomenele de asimilare, disimi-
lare, metateză, sincopă etc.
Pentru conștiinciozitatea cu care
pregătit, pentru tratarea competentă
problemelor, studenta Maria Negrea
s-a
a
a
harta la lecțiile de geografie". Vorbind lidare a cunoștințelor căpătate în timpul
despre importanța folosirii hărții în preda-
rea geografiei, ea arată că profesorul tre-
buie să-i deprindă pe elevi să citească
harta, să cunoască semnele convenționale
și, în general, să le creeze deprinderea de
a folosi harta în vederea complectării cu-
noștințelor lor. Cu ajutorul hărții — a a-
rătat studenta — profesorii au posibilita-
tea să facă cu elevii călătorii imaginare
pe tot globul. Amintind despre hărțile din
manualul de geografie, ea arată că acestea
trebuie să fie clare și să corespundă con-
ținutului lecției din manual.
După ce a expus primul subiect, studen-
ta Alexandrina Tatu a vorbit și despre
celelalte probleme din bilet, și anume
„Tema pentru acasă la lecția Calculul
timpului în 24 ore“ și „Folosirea manua-
lului de geografie de către elevi".
Cu aceeași pricepere a vorbit studenta
Alexandrina Buzic despre unele experiențe
care se pot face la geografie, fie în clasă,
fie în curtea școlii, pe terenul geografic
sau în excursii. A arătat, de exemplu, cum
se face experiența cu sol permeabil și im-
permeabil. De asemenea, a vorbit despre
experiența cu ajutorul căreia elevii se lă-
muresc asupra formării norilor (transfor-
marea apei în vapori, condensarea acesto-
ra, transformarea picăturilor de apă în
zăpadă etc.) precum și despre unele ex-
periențe care se pot face în cadrul excursii-
ilor. A expus apoi subiectul „Metoda
comparativă la lecția de geografie", pen-
semestrului.
Studenții grupei a IH-a din anul II al
Facultății de pedagogie-romînă dau exa-
men la disciplina „Introducerea în ling-
vistică" — una dintre materiile de baza.
Trecînd la expunerea primului subiect
din biletul său, „Elementele esențiale ale
unei limbi", studenta Constanța Grigoriu
arată că aceste elemente sint structura
gramaticală și fondul principal de cuvinte
care imprimă caracterul unei limbi. Refe-
rindu-se la limba romînă, ea arată că fon-
dul principal de cuvinte al limbii noastre
este în majoritate de origine latină, dar
cuprinde în același timp un mare număr
de cuvinte slave, ceea ce dovedește o
puternică influență slavă asupra limbii.
După ce a vorbit și despre cea de a
doua problemă, „Fazele principale ale is-
toriei lingvisticii", studenta Constanța
Grigoriu a explicat fenomenul fonetic care
s-a petrecut la transformarea lui n în r în
cuvîntul latinesc fenestra, care în limba
romînă a devenit fereastră.
Deosebit de bine pregătită s-a prezentat
la examen studenta Maria Negrea. Prima
temă pe care a tratat-o a fost „Limba și
suprastructura". Referindu-se la lucrarea
lui I. V. Stalin „Cu privire la marxism
în lingvistică", ea a vorbit despre deose-
birea dintre limbă și suprastructură, des-
pre legătura dintre limbă și gîndire, des-
pre elementele esențiale ale limbii etc.
primit calificativul „foarte bine". Același
calificativ l-a primit și Alexandrina If-
timie, ca și alți studenți dim anul II.
Studenții anului I, grupa a 3-a din sec-
ția romînă-istorie, s-au prezentat bine pre-
gătiți Ia examenul de Constituție. Stu-
diind cu atenție materia predată la curs,
precum și materialul bibliografic indicat,
ei au dat cu prilejul examenului răspun-
suri corecte.
Vorbind despre obiectivele și sarcinile
planului cincinal, studenta Emilia Păuna
a arătat că toate eforturile oamenilor
muncii din țara noastră sînt îndreptate
spre crearea bazei economice a socialis-
mului. Ea a dezvoltat de asemenea tema
„Democrația populară, o nouă formă a
dictaturii proletariatului. Superioritatea
ei față de statul burghez", precum și.te-
ma „Funcțiile statului bazat pe exploata-
re".
Studentul Mihai Popescu, din aceeași
grupă, a vorbit despre „Superioritatea
statului socialist sovietic față de statul
burghez", despre „Asemănările și deose-
birile dintre cele două forme ale proprietă-
ții socialiste din economia noastră națio-
nală" și despre „Deputatul de tip nou,
slujitor al intereselor poporului muncitor
din R.P.R."
In legătură cu subiectul „Respectarea
și apărarea bunului obștesc, datorie im-
portantă a cetățenilor țării noastre", s-a
arătat în ce măsură studenții Institutului
pedagogic din București respectă această
îndatorire.
In general, studenții au reușit să lege
just în răspunsurile lor problemele teore-
tice de practica construirii socialismului
în patria noastră.
V. ALECU
Instituțiile și întreprinderile patronează
casele de copii
Se îmbogățește
materialul didactic
Aplicarea tn viață a prevederilor Hotă-
rîrli Consiliului de Miniștri și a C.C. al
P.M.R. cu privire la ocrotirea copiilor ră-
mași fără părinți sau lipsiți de posibilitatea
dft a fi crescuți în familie asigură condiții
din ce in ce mai bune pentru dezvoltarea
fizică și intelectuală a acestora. Numeroase
Întreprinderi, gospodării agricole colective,
gospodării agricole de stat și stațiuni de
mașini și tractoare patronează instituțiile de
copii crescuți prin grija statului asigurtnd
astfel sprijinul șt controlul obștesc sistema-
tic al acestor instituții.
In Capitală de exemplu, s-au format
sprijinul C.C.S. pe lingă fiecare casă de
pii comitete de patronare, compuse din
prezentanții mai multor întreprinderi și
stituții. Astfel, casa de copii nr. 1 este
cu
co-
re-
in-
pa-
tronată de Direcția Generală a Radiodifu-
ziunii, Ministerul de Finanțe, Ministerul In-
dustriei Metalurgice șl Construcției de Mașini
și întreprinderea „Grivița Roșie". Casa de
copii nr. 5 este patronată de Uzinele „Vasile
Roaită", Uzinele „23 August" șl „Mătasea
Populară", iar casa de copii nr. 4 este pa-
tronată de Fabrica de Confecții „Gh. Gheor-
ghiu-Dej", de întreprinderea „Quadrat" etc.
Inițiativele comitetelor de patronare sînt
multiple și variate, iar realizările obținute
sînt deosebit de importante. Fabrica de con-
fecții „Gh. Gheorghiu-Dej" a confecționat
pentru fetițele de la casa de copii nr. 4, 70
de șorțulețe, 52 de paltoane, 100 de gule-
ra.șe etc. De asemenea le-a dăruit 50 de
băsmăluțe de mătase. Pe lingă aceasta casa
de copii nr. 4 a primit din partea fabricii
„Donca Slmo" 30 m. pînză pentru lenjerie și
10 m. de pînză roșie pentru „colțul pionieri-
lor", iar din partea întreiprinderii „Quadrat"
23 de perechi de cismulițe.
Ministerul de Finanțe, Uzinele „23 Au-
gust", fabricile „Mistrețul", „Adesgo", „Steaua
Roșie" sprijină de asemenea casele de copil
pe care ie patronează la transportul com-
bustibilului și al alimentelor necesare apro-
vizionării pentru iarnă precum șl la alte
acțiuni gospodărești. Astfel, întreprinderea
„Steaua Roșie" a ajutat casa de copii nr. 6
la transportul cazarmamentului șl al ali-
mentelor, la transportul șl tăierea unui va-
gon de lemne și la revizuirea și repararea
băii și a caloriferului, la amenajarea unui
boiler de 2000 1. etc. Casa de copii nr. 5
a primit un ajutor însemnat din partea U-
zlnelor „23 August" în ceea ce privește pu-
nerea la punct a Instalației electrice și a
instalației san tare, amenajarea grădinii etc.
Și întreprinderile și Instituțiile din orașul
Cluj dau un sprijin însemnat caselor de co-
pii. Astfel casa de copii nr. 2 este sprijinită
de Cooperativa „Flacăra" și de Opera de
stat In limba maghiară. Prin sprijinul pri-
mit din partea Cooperativei „Lemn și Mo-
bilă" s-a confecționat pentru casa de copii
nr. 4 din acest oraș mobilier de grădină.
Numeroase comitete de patronare nu se
mulțumesc numai cu ajutorul material acor-
dat caselor de copil. De pildă, Casele Ar-
matei din Constanța și din Iași invită re-
gulat la spectacolele pe care le dau pe ele-
vii din casele de copii. De asemenea Teatrul
Armatei din București
care patronează casa
de copii nr. 2 invită în mod regulat copiii
la spectacolele teatrului de păpuși.
In unele regiuni însă întreprinderile șl
Instituțiile nu acordă nici un ajutor caselor
de copii. Astfel, nici una din cele 7 case de
copii din regiunea Suceava nu este patro-
nată, deși există posibilități pentru aceasta.
La fel stau lucrurile in regiunile Oradea,
Craiova, Pitești, etc. De asemenea unele în-
treprinderi care și-au luat obligația să spri-
jine instituțiile de copil crescuți prin grija
statului nu-și îndeplinesc angajamentele lua-
numără de exemplu.
te. Printre acestea se
fabricile:
„Filimon
„Butoiul",
Sîrbu" și
„Talpa" din București.
Secțiile de învăță-
m:nt ale sfaturilor
populare au datoria să
popularizeze realizările
comitetelor de patrona-
re și să ceară spriji-
nul organelor de partid
și sindicale, pentru ca,
în scurt timp, fiecare
instituție care se ocupă
de educarea copiilor
crescuți prin grija sta-
tului să fie patronată
și sprijinită de oamenii
muncii.
S. VEISMAN
șeful serviciului
caselor de copii
din Ministerul
Invățămîntului
Muzeul de științe naturale al școlii noastre
numără acum peste 600 de materiale con-
fecționate prin mijloace proprii, printre care
animale și organe interne conservate și ani-
male și păsări împăiate. Acest material con-
tribuie într-o măsură însemnată la adîncirea
cunoștințelor elevilor, la înarmarea lor cu
temeinice deprinderi de muncă practică.
Pentru a obține animale bine împăiate, e-
levii le-au observat vii, astfel Incit să cu-
noască felul de viață, mediul și culoarea lor
naturală.
Jupuirea animalului a început cu o tăie-
tură a pielii pe pintece și pe piept. A fost ju-
puită mai intli partea abdominală, de la anus
și pină la baza gitului, apoi membrele in-
ferioare și cele anterioare, care au fost des-
părțite de corp. Apoi a continuat jupuirea gi-
tului și a capului pină la gură, fără a se
desprinde pielea de pe cap. Cînd s-a ajuns
cu jupuirea la baza pavilionului urech i sau
la ochi, le-am arătat elevilor că trebuie să
aibă grijă să nu taie pielea sau pleoapele,
pentru a nu deforma animalul.
După jupuirea capului a fost despărțită cu-
tia craniană de git pe lingă osul occipital.
După această operațiune a fost curățită
carnea de pe oasele membrelor șl de pe cutia
craniană, scoțtndu-se și ochii din orbite. Cree-
rul a fost scos din cutia craniană prin orifi-
ciul occipital, cu ajutorul unei sîrme îndoite
puțin la capăt.
A început apoi Impăierea propriu zisă a
animalului, care s-a făcut în felul următor:
s-a fixat o sîrmă galvanizată, de grosime po-
trivită, în cutia craniană, treeînd-o prin ori-
ficul -occipital. Sîrma a fost lățită la cap,
spre a se fixa mai bine în bot sau în cioc,
și apoi a fost înfiptă spre extremitatea bolu-
lui sau a ciocului. Sîrma (ine astfel loc de
șira spinării, pe care au fost fixate membre-
le. Apoi cutia craniană a fost unsă in inte-
rior și exterior, ca și pielea capului, cu so-
luții conservante. In cutia craniană și în or-
bite s-a introdus vată. După aceea s-a tras
încet pielea peste cutia craniană. Apoi a fost
uns și gîtul și s-a introdus cu un băț, în
jurul sîrmei, vată, astfel incit să se obțină
grosimea naturală a gitului. După Impăierea
gîtului, au fost montate sîrmele membrelor
anterioare, introdueîndu-se sîrmă de două ori
mai lungă de cît lungimea oaselor, între pie-
le și oasele radius—cubitus. Această sîrmă a
fost scoasă afară prin talpă.
Am împăiat cu elevii și păsări șl animale
mai mici ca vrăbii, pițigoi, clrtițe, în mod
mult mai simplu. După ce au fost scoase toa-
te măruntaiele, printr-o tăietură mică făcută
în abdomen. Ungă anus, s-a scurs și s-a ab-
sorbit singele cu vată, hîrtie sau cîlți. Apoi
cavitatea abdominală și toracică a fost unsă
cu acid fenic și în locul organelor scoase s-a
introdus vată pînă ce i s-a dat animalului vo-
lumul său natural. A fost introdus apoi pe
gură un dop de vată îmbibat in acid fenic
pentru dezinfectarea acestor pă'ți.
prof. ION ENAȘESCU
Sudriaș, raionul Făget,
regiunea Timișoara
l La clubul sindical al muncitorilor din
j învățămînt din orașul Sibiu, cadrele di-
I dactice au la dispoziție o bibliotecă boga-
ț tă, cu cărți și reviste, sală de lectură, ;
mese de șah, putlndu-și petrece In mod
plăcut timpul liber.
l
I
I
I
i
i
t

împotriva reînvierii militarismului german
Stăpînite de dorința
de a cuceri dominația
mondială și înspăimîn-
tate de posibilitățile
de micșorare continuă a încordării în relațiile
internaționale, care se conturaseră în anul
1954 datorită eforturilor statelor lagărului
democratic, cercurile conducătoare ale unei
serii de state, participante la acordurile de la
Londra și Paris, au adoptat politica primej-
dioasă de remilitarizare a Germaniei occiden-
tale, fără a ține seama de consecințele acestei
politici.
Ultimele săptămîni ale anului 1954, ca șl
primele zile ale anului 1955, s-au caracteri-
zat în occident prin folosirea de către
cercurile diriguitoare americane a celor mai
grosolane mijloace de presiune pentru a tre-
ce prin parlamentele statelor vest-europene
acordurile care consfințesc refacerea Wehr-
machtului și Includerea Germaniei occiden-
tale remilitarizate in blocul atlantic și în alte
grupări militare.
Rezultatele obținute pînă acum tn discuțiile
parlamentare care au avut loc în legătură cu
acordurile de la Paris nu pot fi în nici un
caz îmbucurătoare pentru autorii acestor acor-
duri.
După cum se știe, in Franța, In ciuda pre-
siunilor nerușinate exercitate de cercurile a-
gresive americane și engleze asupra Adună-
rii Naționale, în ciuda tuturor manevrelor
la care a recurs Mendes-France, acordurile
de la Paris n-au obținut decît asentimentul
unei minorități a deputaților. In Germania
occidentală mulți deputați au votat împotriva
acestor acorduri, deși ele au fost aprobate,
în prima citire, de cele două camere ale par-
lamentului. Este semnificativ însă că cea
de a doua cameră, Bundesratul, a lăsat în sus-
pensie acordurile cu privire la Saar, pînă ce
Bundestagul — prima oameră. va termina șl în
cea de a doua și a treia lectură discutarea
acordurilor de la Paris. In Italia o serie de
deputați s-au pronunțat, de asemenea, Îm-
potriva acordurilor de la Paris. Camera de-
putaților a aprobat însă aceste acorduri, ur-
mînd ca ele să fie luate în discuție de senat.
Anglia nu prezintă o situație deosebită. Ca-
mera Comunelor s-a pronunțat pentru ratifi-
care cu o „majoritate" asemănătoare celei din
Adunarea Națională franceză. Camera lorzi-
lor a aprobat, fără să treacă la vot, aceste
acorduri.
Ceea ce se remarcă In mod deosebit în toate
țările semnatare ale acestor acorduri este po-
ziția tot mai hotărîtă a popoarelor care nu
pot admite remilitarizarea Germaniei occiden-
tale. Tot mal multe ziare burgheze șl per-
sonalități politice din occident sînt nevoite
să recunoască, nu fără părere de rău, că
împotrivirea unui mare număr de deputați
față de refacerea Wehrmachtului este rezul-
tatul puternicei presiuni a popoarelor. De-
vine din ce in ce mai limpede că indiferent
de rezultatul trucurilor și combinațiilor par-
lamentare ale politicienilor burghezi, popoa-
rele condamnă politica de refacere a locaru-
rului de război in Europa. Nici un fel de
ratificare nu va putea să ascundă cît de ne-
populară este politica agresivă în toate țările
Europei occidentale.
Nu I — reînvierii militarismului german.
Aceasta este poziția popoarelor din Europa
occidentală față de politica cercurilor con-
ducătoare care, sub presiunea americană, cred
că pot nesocoti voința popoarelor.
Marile demonstrații și mitinguri care se
desfășoară în țările semnatare ale acorduri-
lor de la Londra și Paris, grevele și celelalte
forme pe care le la lupta împotriva ratifică-
rii acestor acorduri arată limpede că frontul
forțelor patriotice care se ridică împotriva
remilltarizării Germaniei occidentale sporeș-
te nemeetat.
O amploare deosebită a luat lupta poporu-
lui francez care nu recunoaște și condamnă
votul din 30 decembrie 1954 al Adunării Na-
ționale
Poziția poporului francez față de acorduri-
le de la Paris este în chip limpede exprima-
tă într-o declarație pe care feroviarii din
Perigueux au adresat-o unor deputați din A-
dunarea Națională care au votat pentru rati-
ficarea acordurilor. Iată ce se spune în a-
cea stă declarație :
„Domnilor deputați Lacoste, Pradeau, De1-
bos, Laforet 1 Voi ați trădat mandatele pe
care le-ați primit, voi ați trădat Franța. Nu-
mele vostru este înscris pentru totdeauna în-
tre numele celor 287 de deputați care au ho-
tărît să redea armele călăilor naziști.
Noi feroviarii din Perigueux, credincioși
memoriei martirilor noștri, proclamăm cu
hotărire atașamentul nostru față de cauza
păcii șl a independenței Franței șl vom face
să eșueze hotărîrea voastră de a reînvia
Wehrmachtul.
Hotărîrea finală va fi a noastră. Poporul
va fi cel care va spune ultimul cuvînt".
La începutul lunii februarie acordurile de
1a Paris vor fi luate în discuție de cea de
a doua Cameră a parlamentului francez, Con-
siliul Republicii. Poporul francez luptă In
prezent pentru a determina Consiliul Repu-
blicii să respingă acordurile de Ia Paris. In
toată țara se desfășoară adunări șl mitinguri
1a care se adoptă apeluri către membrii Consi-
liului Republicii cerîndu-li-se să respecte vo-
ința poporului și să respingă acordurile de la
Paris. Ziarul „L’Humanite" relatează că pri-
marii tuturor localităților cantonului Sainte-
Livrade (departamentul Lot-et-Garonne)
au trimis membrilor Consiliului Republicii
din departamentul lor o scrisoare prin care
le cer să respingă acordurile de la Paris.
Se intensifică, de asemenea, lupta patrio-
țiloc din Germania occidentală împotriva re-
facerii Wehrmachtului. Ca răspuns la graba
înfrigurată a mllitariștllor și revanșarzilor
de Ia Bonn de a ratifica acordurile de la
Paris, forțele Iubitoare de pace din această
parte a Germaniei găsesc noi forme de lup-
tă. La 10 ianuarie a început tn Germania occi-
dentală săptămîna luptei Împotriva acorduri-
lor de la Paris In cursul acestei săptămîni
va fi desfășurată In rîndurile populației o
intensă muncă de lămurire cu privire la pri-
mejdia ce o reprezintă acordurile de la Paris.
Poporul german este vital interesat în rea-
lizarea unificării Germaniei. Ori, rat'ficarea
acordurilor de la Paris constituie principalul
obstacol 1n calea unificării naționale a Ger-
maniei. Așa cum se subliniază în Declarația
Conferinței de la Moscova a țărilor europene
pentru asigurarea păcii și securității în Euro-
pa, acordurile de la Paris nu pot fi conside-
rate altfel decît ca un refuz a'l puterilor occi-
dentale de a reglementa problema Germa-
niei, ca o respingere pe mult timp a resta-
bilirii unității Germaniei pe baze pașnice și
democratice.
Forțele patriotice din Germania occidenta-
lă explică poporului german pe toate căile
posibile că planurile de remilitarizare a aces-
tei părți a Germaniei și de atragere a ei în
grupări militare constituie în prezent piedica
principală în calea unificării naționale. Și
poporul german Înțelege acest lucru. Populația
Germaniei occidentale se împotrivește reface-
rii Wehrmachtului.
Cercur" r guvernante de 1a Bonn nu spun
însă adevărul populației din Germania oc-
cidentală. Aceste cercuri, ca și politicienii re-
acționari din celelalte țări apusene, caută să
convingă poporul german și popoarele din
țările semnatare ale acordurilor de la Paris
că ratificarea acestor acorduri va însemna
calea spre unificarea Germaniei, „va ușura"
tratative cu Uniunea Sovietică în problemele
securității europene.
Guvernul Sovietic a avertizat în repetate
rînduri că remilitarizarea Germaniei occiden-
tale este incompatibilă cu unificarea Germa-
niei pe haze pașnice și democratice. Cum
pot atunci să-ș! permită reprezentanții gu-
vernului de la Bonn și alțl politicieni vest-
europeni să vorbească despre tratative în a-
ceastă privință cu Uni-
unea Sovietică, după
ratificarea acordurilor
de la Paris, după re-
militarizarea Germaniei occidentale ? Este
limpede că pentru acești politicieni perfizi
declarațiile cu privire la posibilitatea unor
asemenea tratative constituie o conștientă
inducere în eroare a opiniei publice, o metodă
dubioasă cu ajutorul căreia vor să obțină
ratificarea cu orice preț a acordurilor de la
Paris care s-au dovedit atit de nepopulare.
Adevărul este că ratificarea acestor acor-
duri nu numai că nu asigură condițiile nece-
sare pentru reglementarea pașnică a pro-
blemei germane, dar, dimpotrivă, subminea-
ză și posibilitățile care există astăzi. Nu
strică să li se amintească capetelor înfierbln-
tate din occident avertismentul cuprins in
nota din 9 decembrie 1954, adresată de gu-
vernul Uniunii Sovietice guvernelor Franței,
Angliei și Statelor Unite. In această notă
se arată că „...ratificarea acordurilor de la
Paris, cere prevăd transformarea Germaniei
occidentale intr-un stat militarist și atragerea
ei în grupări militare îndreptate împotriva
altor state europene, va face lipsită de orice
obiect ducerea unor tratative între cele patru
puteri în vederea unificării Germaniei șl va
exclude posibilitatea realizării unui acord în
această problemă". Astăzi este îndeobște cu-
noscut că nu numai Uniunea Sovietică, ci șl
toate țările sincer interesate în menținerea
păcii în Europa, consideră că, în cazul ra-
tificării acordurilor de la Paris, tratative cu
privire la unificarea Germaniei ar fi lipsite
de sens. Asemenea tratative pot avea sens
numai cu condiția ca puterile occidentale
să renunțe ta politica lor de reînarmare a
Germaniei occidentale și de atragere a ei în
grupări militare și ca ele să se întoarcă
pe calea care asigură dezvoltarea pașnică
a Germaniei, prevăzută de acordurile interna-
ționale în vigoare
Poporul german știe că rezolvarea pro-
blemei unificării patriei sale poate fi concepu-
tă numai în cadrul asigurării securității colec-
tive a Europei. De aceea, alături de toate
celelalte popoare, el se ridică tot mai hotărît
împotriva politicii „de pe poziții de forță"
pe care o adoptă cercurile guvernante din
occident.
Experiența Istoriei ne arată că o politică
agresivă care contrazice interesele popoarelor
și nu se bucură de sprijinul popoarelor nu are
nici o șamșă de succes. Pînă ta urmă adeptii
politicii „de pe poziții de forță" vor constata
cu amărăciune că, de tapt, el se află pe o
„poziție de slăbiciune",
N. TAINIC
Mai multă atenție muncii
pentru lichidarea
Muncitorii din învățămînt, sub îndruma-
rea organizațiilor de partid, cu sprijinul sfa-
turilor populare și al organizațiilor de masă,
depun eforturi tot mai mari pentru cuprin-
derea ta cursurile de alfabetizare a tuturor
neștiutorilor de carte in vîrstă de 14—55 enl,
pentru realizarea cu succes a lichidării ne-
științei de carte pînă la sfîrșitul planului cin-
cinal. De exemplu,' organele de învățămînt
și cadrele didactice din regiunea Pitești, din
Autonomă Maghiară și din re-
Regiunea
giunea Stalin se străduiesc să asigure alfa-
betizarea tuturor neștiutorilor de carte care
mai există în cuprinsul regiunilor lor pînă
la sfîrșitul cursurilor de vară din acest an.
Din păcate, însă, în unele regiuni, ca Bucu-
rești, Craiova, Constanța șl Birlad nu
se acordă suficientă atenție muncii pentru li-
chidarea neștiinței de carte. Intr-o serie de
raioane din aceste regiuni planul de alfabe-
tizare nu este bine îndeplinit. Așa stau
crurile, de exemplu, în raionul Oltenița.
Secția de învățămînt a acestui raion a
ganlzat încă din luna septembrie 1954
censămîntul neștiutorilor de carte și a
lu-
or-
re-
dat
școlilor îndrumări privitoare la organizarea
muncii de alfabetizare. Cu prilejul recensă-
mîntului s-a constatat că în raion au mal
rămas de alfabetizat numai 7000 de adulți în
vîrstă de 14—55 ani.
Directorii de școli și cadrele didactice din
unele comune ale raionului au luat din timp
o serie de măsuri pentru a asigura deschi-
derea și funcționarea în condiții bune a cursu-
rilor de alfabetizare. Astfel, directorul școlii
de 7 ani din comuna Mînăstirea a repartizat
nominal neștiutorii de carte fiecărui învăță-
tor sau profesor șl a organizat colective care
neștiinței de carte
șitul lunii noiembrie, nu a organizat nici 6
acțiune care să ducă ta îmbunătățirea mun-
cii, nu a cerut sprijinul organelor de stat
și al organizațiilor de masă.
Lipsa unul control eficace el muncii de ata
fabetizaredin partea secției de învățămînt ra-
ionale a făcut ca în unele locuri să nu se
prevadă cuprinderea la cursuri In acest an
școlar a tuturor neștiutorilor de certe între 14
și 55 de ani. Așa stau lucrurile într-o serie
de comune ca Aprozi, Chirnogi, Spanțov —
unde s-a planificat cuprinderea ta cursuri
numai a unei părți din numărul neștiutorilor
de carte ce trebuie alfabetizați, deși Instruc-
țiunile Ministerului Invățămîntului prevăd că
în acest an școlar trebuie să fie cuprinși la
cursuri toți analfabeții în vîrstă de 14—55
ani, astfel ca în anul școlar viitor să rămî-
nă de alfabetizat numai adulții promovați
In anul II.
Cu prilejul celei de a șasea sesiuni a sfa-
tului popular raional, tovarășul lancu Popes-
cu, șeful secției de învățămînt, a prezentat
o dare de seamă cu privire ta sarcinile în-
vățămîntului și condițiile în care ele se rea-
lizează. Nici de data aceasta însă el nu a
arătat adevărata situație a muncii de alfabe-
tizare într-o serie de comune, n-a dezvăluit
lipsurile în această privință ale secției de
învățămînt, ale unor cadre didactice, ale unor
sfaturi populare și organizații de masă, șl
nici nu a arătat răspunderea mare pe care
o au sfaturile populare pentru realizarea a-
oestei sarcini importante din planul cincinal.
Trebuie să arătăm că în munca de alfabe-
tizare dinte-o serie de comune ale raionului
Oltenița există lipsuri nu numai în privința
.	...	.	..	cuprinderii 1a cursuri a neștiutorilor de car-
au vizitat la domiciliu pe neștiutorii de car- . te, ci și în Înarmarea acestora cu cunoștințe,
te, pentru a-i lămuri să vină regulat la - ..................................
cursuri. De asemenea, a controlat permanent
cum își fac datoria la cursuri cadrele didac-
tice, luînd măsuri pentru îmbunătățirea mun-
cii acolo unde se iveau greutăți. La fel au
muncit directorii școlilor și cadrele didactice
din comunele Kiselet, Radovanu, Căscioarele,
Surlairi și din circumscripția a doua a ora-
șului Oltenița.
Acțiunea de lichidare a neștiinței de carte
se desfășoară în condiții bune și ta gospo-
dăria agricolă colectivă din comuna Spanțov,
unde lucrează tovarășa învățătoare Marieta
Chitanuc, precum șl la gospodăria agricolă
de stat din comuna Mînăstirea, unde cursul
de alfabetizare este condus de tovarășa pro-
fesoară Zamfira Motoc.
Secția raională de învățămînt n-a mobilizat
însă pe toți directorii școlilor și toate cadrele
didactice în vederea intensificării muncii
lor pentru lichidarea neștiinței de carte. Da-
torită acestui fapt, în unele locuri s-a mani-
festat o condamnabilă atitudine de nepăsare
față de munca de alfabetizare. După deschi-
derea cursurilor de alfabetizare secția de în-
vățămînt (șef al secției tovarășul' lancu Po-
pescu) nu a făcut nimic pentru a populariza
rezultatele bune obținute în munca de lichi-
dare a neștiinței de carte, nici pentru atrage
Ia răspundere pe directorii de școli și ca-
drele didactice care au manifestat o atitu-
dine de nepăsare față de Îndeplinirea preve-
derilor .planului de stat. Secția de învăță-
mînt nu a controlat șl nu a ajutat în mun-
că pe directorii de școli și cadrele didactice,
lăsînd ca toată acțiunea de alfabetizare să
se desfășoare de la sine. De asemenea, nu
toți directorii de școli au făcut dovada că
sînt pătrunși de răspunderea ce le revine cu
privire ta lichidarea neștiinței de carte pînă
la sfîrșitul planului cincinal. Așa se explică
de ce în luna noiembrie, în comuna Budești,
unde sînt 12 cadre didactice, din 556 de
neștiutori de carte numai 9 au fost cuprinși
la cursurile de alfabetizare. La fel stau lu-
crurile și în comuna Șoldanul — unde s’nt
11 cadre didactice șl din 341 analfabeti numai
11 au fost școlarizați, în comuna Curcani,
unde sînt 22 cadre didactice și unde din 600
de analfabeți au fost cuprinși ta cursuri nu-
mai 28, sau în circumscripția l-a școlară din
orașul Oltenița, unde există 12 cadre didac-
tice și unde din 327 analfabeti numai 8 au
fost cuprinși la cursuri.
Cu toate că secția de învățămînt a cunos-
cut această stare de lucruri încă de la sfîr-
Secția de învățămînt n-a asigurat prelucra-
rea cu toate cadrele didactice a îndrumăto-
rului metodic pentru cursurile de alfabeti-
zare, în vederea îmbunătățirii muncii de pre-
dare a lecțiilor. De asemenea, secția de învă-
țămînt nu s-a preocupat la timp de difuzarea
în rîndurile neștiutorilor de carte a celor
1800 de manuale pentru cursurile de alfabe-
tizare trimise de Ministerul Invățămîntului
înainte de deschiderea cursurilor. La începu-
tul lunii ianuarie, parte din aceste manuale
se m.ai găseau la raion.
Multe din neajunsurile existente în munca
de alfabetizare din raionul Oltenița ar fi pu-
tut fi preintîmpinate și înlăturate dacă secția
de învățămînt a regiunii București (șef de
secție tov. I. Birghilă) s-iar fi interesat mai
îndeaproape de felul cum se desfășoară lupta
pentru lichidarea neștiinței de carte în raion,
dacă ar fi controlat și îndrumat activitatea
secției raionale de învățămînt în această
privință, dacă ar fl luat măsuri pentru lichi-
darea lipsurilor.
Este necesar ca secția de învățămînt a re-
giunii București să se ocupe mal atent de,
condițiile în care se desfășoară munca de
alfabetizare în raioane șl, în special, în raio-
nul Oltenița. Secția regională are datoria să
analizeze împreună cu activul secției raionale
de învățămînt lipsurile care există în mun-
ca de alfabetizare și, pe baza unui plan co-
mun de acțiune, să stabilească măsurile ce
trebuie luate pentru îmbunătățirea activității.
Trebuie folosite cît mai larg propunerile fă-
cute în această privință 1a recenta consfătuire
raională a cadrelor didactice.
Secția de învățămînt a raionului Oltenița
are datoria să asigure îndrumarea șl contro-
Iul susținut al muncii de alfabetizare pe care
o desfășoară directorii de școli șl cadrele di-
dactice, să popularizeze experiențele bune, să
evidențieze și să premieze pe acei învățători
șl profesori care obțin rezultate pozitive
în muncă. In același timp, trebuie criticate
cu toată tăria cadrele didactice care nu-și
îndeplinesc datoria, 1uîndu-se măsuri pentru
îmbunătățirea muncii lor.
Indreptîndu-și eforturile înspre ridicarea
nivelului muncii de alfabetizare, organele în.
vățămintului și cadrele didactice din raionul
Oltenița au datoria să asigure îndeplinirea
în bune condiții a prevederilor cuprinse în
planul cincinal în legătură cu lichidarea ne-
științei de carte.
ION DUMITRU
în Editura de stat pentru literatură politică
au apărut
Jurgen Kuczyn.sk! — Situația clasei
muncitoare din S.U.A.
276 pag.	8,50 lei
★ * — Vigilența, pavăză
rilor revoluționare ale
nostru
32 pag.
a cuceri-
poporului
40 bani
•k
R.
A.
E.
A aparul
„Gazeta matematica și fizică
Nr. 12, seria A, Voi.
★ * A 7-a aniversare a Republicii
Populare Romîne.
Cristescu : Introducerea în teoria spa-
țiilor semiordonate.
Myller : Evolute și evolutoide secun-
dare.
Dumltrescu : Asupra rezolvării unor e-
cuații integrale Vblterra prin dezvol-
tări în serie.
VI, decembrie 1954
G. I, Jerehov: Demonstrarea principiului
C.
de funcționare a unor instalații teh-
nice.
lonescu-Tulcea: Gh. Mihoc, Elemente
de calculul probabilităților.
V. Udrescu : Asiupna ecuației iul Riccati.
V. lonescu : Protecția contra trepidațiilor.
Sumarul revistei „Matematica v școle", nr.
5/1954.
Sumarul revistei „Fizica v școle", nr.
4 și 5/1954.
Ședințele de comunicări ale Societății de
științe matematice și fizice din
R.P.R.
Premii instituite de „Gazeta matematică
și fizică" seria A.
Redacția șl administrația: București str. A. S. Popov 28-30. Telefon 45231, 4.39.00. Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Setatei! „I. V. Stalin" București, Piața Setatei! j
*