PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚLVĂ! Beai mnfiminîului Organ al Ministerului Invățămîntului șl al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din învățămînt ANUL VII Nn 300 Să întărim 4 PAGINI, 25 BANI Bl Sîmbătă 8 ianuarie 1955 In acest numărt • E PerovscW: Verificarea cunoștințelor, elevilor în școala bovfetfcî. , , (pag. • F. Vigdorova: Școala si familia. (pag. 2-a) • V. Liubimova: După lecții. (pag. 2-a) • VIATA DE PARTID IN INSTITUȚIILE DE INVATAMÎNT. — Gh. Ibănescu: Pentru ridicarea nivelului ia învățătură al elevilor. (pac. 3-a) • E. Mănac, V. Popovici: Crește preocuparea școlilor pentru problemele muncii educative. (Pag. 3-a) • L. Popovici: Lucări practice la colțul naturii vii. (pag. 3-a) • Pentru unitatea de acțiune a cadrelor didactice din întreaga lume. (pac. 4^1) (pag. 4-a) • O importantă contribuție la întărirea păciL educația comunistă a elevilor Caracterul unitar al procesului Instruc- tiv-educativ dere din partea pedagogilor grija permanentă ca prin toate fonneie d? activitate cu elevii, în școală și în afara de scoală, să se realizeze în același timp instruirea și educarea lor. . Consfătuirile raionale ale cadrelor di- dactice care se desfășoară acum in întrea- ga țară arată limpede că nivelul pregăti- ■ ni elevilor este ridicat în școlile în care i‘ munca educativă este bine organizată și că, dimpotrivă, situația la învățătura este slabă acolo unde problemele educative sînt neglijate. In multe școli munca educativă s a întă- U rit și se îmbunătățește continuu. Trebuie însă ca în toate școlile noastre să creasdă b^n așa măsură nivelul de conștiință al |^■^dagogilor, îneît toți pedagogii să înfăp- ^^uiască cu sudees, prin întreaga lor acti- vitate, educația comunistă a elevilor. O contribuție însemnată Ia întărirea ac- tivității educative în școli trebuie să cons- uie aplicarea măsurilor prevăzute în dinul ministrului Invățămîntului cu pri- e >ia Întărirea disciplinei și îmbunătăți- mdneii educative în instituțiile de în- țămint și de educație care depind de turile populare. Ordinu] arată că munca instructiv-edu- cativă trebuie astfel organizată îneît ele- vii să fie educați în spiritul patriotismu- lui socialist și al internaționalismului pro- letar. al dragostei pentru muncă și pen- tru oamenii muncii, al dragostei pentru Partidul Muncitoresc Romîn, al grijii pen- tru bunurile obștești, al conștiinței răs- punderii pentru acțiunile și faptele lor, pentru însușirea cu succes a cunoștințelor și respectarea strictă a normelor moralei comuniste. Ordinul precizează îndatoririle ce revin cadrelor didactice în legătură cu întărirea disciplinei și căile pe care tre- buie să fie îmbunătățită munca educa- tivă în toate instituțiile de învătămînt si de educație care depind de sfaturile popu- lare. Principala cale pe care poate fi întă- rită munca educativă este îmbunătățirea conținutului educativ al lecțiilor. Fiecare lecție predată elevilor trebuie să contri- buie la întărirea educației lor comuniste. O lecție de geografie, bunăoară. în care li se vorbește elevilor despre natura patriei dar nu li se insuflă dragostea activă pen- tru patre, nu are o valoare educativă. nor școli. O serie de pedagogi se mulțu- mesc să tină discursuri moralizatoare, ie vorbesc elevilor despre tovărășie, prietenie etc., dar nu-i invața pe copii și pe tineri să se comporte in viața lor de Lecare zi conform normelor de conduită ale moralei comuniste io.osmd în acest scop focare pri.ei care se ivește în viața zilnică d n școală, luînd poziție hotăma baterea greșelilor, dovedind întregul proces de iormare, a elevilor, nu numai atunci lează munca lor. Trebuie să mai multă erijă da reguii.e pentru com- exigentă in de pregătire cină contro- urmărim cu morale, con- Au început consfătuirile raionale ale cadrelor didactice în raionul Brăila De la trimisul nostru special. — Ajutate îndeaproape de către organele locale de partid și de stat, secț a de învățămînt și comitetul sindical al muncitorilor din învă- țămînt din raionul Brăila au manifestat o deosebită preocupare pentru zare a consfătuirilor raionale. In dimineața de 6 ianuarie, buna organi- tov. Pamaft vingerile să devină deprinderi și opișnu- ințe. Ordinul ministrului Invățămîntului, pu- nînd accent deosebit pe întărirea discipli- nei conștiente a elevilor, stabilește îndato- ririle elevilor, regulile de purtare Pe care ei sînt obligați să le respecte, masurile de evidențiere și pedepsele ce li se pot apli- ca elevilor. El îi iaoe atenti pe pe- dagogi asupra datoriei lor de a ține sea- ma în fiecare caz concret, atunci cind a- plică sancțiuni, de coMiiui.e in oare a fost săvirșită abaterea, de gravitatea ei, de particularitățile individuale ale elevu- lui și de dorința lui de a se îndrepta. Sarcini dintre cele mai însemnate în realizarea educației comuniste a elevilor îi revin dirigintelui, care trebuie să orga- nizeze astfel viața colectivului clasei în- eît acesta să exeicite o imiuența educa- tivă iustă și puternică. Munca diriginte- lui pentru organizarea colectivului trebu- ie să fie întemeiată pe cunoașterea fiecă- rui elev în parte și a întregii clase. Dis- cuțiile pe teme educative ale diriginților cu elevii aduc o mare contribuție la for- marea unor convingeri sănătoase. La Nicolae, șeful secției de învățămînt, a prezentat referatul privitor Ia rezultatele muncii didactice în prima jumătate a anului școlar. A urmat apoi expunerea referatului intitulat: „Lupta pentru Îmbunătățirea mun- cii educative și întărirea disciplinei în școli", ținut de tov. inspector Ion Stoian. Referatele și discuțiile desfășurate în pri- ma zi a consfătuirii au arătat că învățătorii și profesorii din raion au desfășurat o muncă susținută și rodnică. Discuțiile purtate la consfătuire au dat învățătorilor și profesorilor d'n raionul Brăila prilejul să învețe unii din munca al- tora, să-și împărtășească experiența. Luînd cuvîntul la discuții, tov. Nico!>ae Furtună, directorul școl i de 7 ani din satul Sinistraru, comuna Traian Sat, de pildă, a arătat mun- ca depusă de cadrele didactice de la Școala sa pentru îmbunătățirea procesului de în- vățămînt, pentru culturalizarea maselor. Analiz'nd cu seriozitate realizările obți- nute și, în special, lipsurile din munca des- fășurată pe primele două pătrare, cadrele didact'ce din raionul Brăila și-au manFes- tat hotărîrea ca prin activitatea lor de viitor să contribuie Ia ridicarea nivelului învăță- niîntulu'i pe o treaptă mai înaltă. M. ZAHARIA în raionul Buzău Tot astfel o lecție de biologie care nu unele școli din Arad, de exemplu, a jost folosită cu mult succes această formă de educare a elevilor. Discuțiile educative aveau ca temă diferite probleme ridicate de elevi pe marginea cărților citite, a vi- zitelor în producție, a întâmplărilor petre- cute în școală. Astfel, elevii clasei a X-a de la școala medie nr. 3 cu limba de pre- dare maghiară din acest oraș au purtat discuții în legătură cu cărțile „Schițe din Stalingrad“ de Vasili Grossmann. Intr-o discuție cu diriginta lor, elevele școlii me- dii nr. 2 din Arad au vorbit cu admirație despre eroismul Zoiei Kosmodemianskaia. Asemenea discuții au contribuit mult la educarea elevilor în spiritul patriotismului socialist și al internaționalismului proletar. In școlile unde se organizează însă astfel de discuții fără a avea în vedere nivelul trezește interesul elevilor pentru munca practică si care nu contribuie la dezvol- ... __________ tarea dragostei lor pentru agricultură, de înțelegere al clasei, sau discuțiile sînt trebuie considerată slabă. neinteresante, seci, elevii nu pot trage trebuie considerată slabă. Sînt tot mai mulți. proiesorii care dau un adînc conținut educativ lecțiilor. Pro- fesorul Gh. Marinescu de la școala medie „I. L. Caragiale" din București, de exem- plu. predînd la clasa a IX-a B o lecție de geografie despre populația Angliei a scos l în evidență exploatarea la care este supus proletariatul englez. Folosind diagrama care arată că 55% din bogăția țării este însușită — în condițiile imperialismului — de o minoritate infimă de 4% bogătași, profesorul a ajutat pe elevi să înțeleagă exploatarea clasei muncitoare din Anglia, și lupta acesteia pentru eliberare. Pentru ca elevii să-și Însușească nor- mele și principiile moralei comuniste, pe- dagogii trebuie să folosească în instruirea și educarea lor exemple vii, fa.pte concre- te, care au o influentă puternică asupra sentimentelor și a gîndirii copiilor și ti- nerilor. In această privință au o mare în- semnătate excursiile la locul de produc- ție, legăturile nemijlocite cu oamenii mun- cii, cunoașterea la locul de producție a disciplinei lor în muncă și a eforturilor pe care le fac pentru sporirea produc- ției. In multe școli se folosesc cu succes asjfel de mijloace în activitatea educativă. DP exemplu, cadrele didactice din Baia Mare au dat adeseori elevilor prilejul să c moască munca din întreprinderi, să stea ue vorbă cu muncitorii. Aceasta a contri- buit mult la creșterea dragostei elevilor pehtou muncă, a stimei și a dragostei pentfeoamenii muncii. Educai comunistă a elevilor se întă- învățăminte. Multiplele probleme ale muncii educati- ve nu se pot rezolva bine în școală decit în stninsă colaborare cu organizația de ti- neret. Aceasta o arată limpede practica școlilor noastre. Elevii clasei a VILa A de la școala nr. 1 de băieți din Craiova, a căror dirigintă știe să folosească just ajutorul organizației de pionieri și îndru- mează activitatea instructorilor, au un ni- vel ridicat de cunoștințe și sînt discipli- nați. Acolo însă unde conducerea școlii și cadrele didactice subapreciază activitatea organizațiilor U.T.M. și de pionieri, nu le sprijină în alcătuirea planului de muncă, în organizarea adunărilor și a altor ac- țiuni, colectivul pedagogic este lipsit de sprijinul principal în realizarea educației comuniste a elevilor. O mare influentă asupra dezvoltării e- levilor o are familia. De aceea școala tre- buie să întărească neîncetat legăturile ei cu părinții elevilor. Vizitele în familie, dis- cuțiile cu părinții contribuie la realizarea unității de vederi între școală și familie, la consecventă și continuitate în munca e- De la trimisul nostru special. — La con- sfătuirea din raionul Buzău participă peste 700 de învățători și profesori d;n școlile e- lementare, de 7 ani și medii a’.e orașului și raionului. De asemenea, participă și caidre didactice de la școlile speciale, precum și di rectorii și educatorii caselor de copil. Lucrările consfătuirii au fost deschise de către tovarășul Gheorghe Vărraru, șeful sec- ției de învățămînt a raionului Buzău, care a prezentat referatul „Lupta cadrelor didac- tice și a organelor de învățămînt pentru ri- dicarea nivelului învățămîntalui și pentru îm- bunătățirea conținutului acestuia. Rezultatele primelor două pătrare și sarcinile pentru a doua jumătate a anului școlar". In referat au fost analizate realizările și lipsurile din ac- tivitatea cadrelor didactice, sub!iniindu-se străduința acestora de a-și îmbunătăți con- tinuu activitatea prin pregătirea sistematică pentru lecții, prin legarea cunoștințelor de viață, prin folosirea din plin a materialului didactic în predare etc. Tovarășa Clotilda Voinea, directoarea șco- lii medii de fete nr. 2 din orașul Buzău, a prezentat apoi referatul „Lupta pentru îm- bunătățirea muncii educative și întărirea disciplinei ta școli". rește att. ici cînd elevii practică învățăturile trase piele vii pe care le cunosc. aplică ’n din exem- Nu-i sufi- cicnt să le vorbești elevilor despre muncă, să-i aiuți să cunoască roadele elanului constructiv al muncitorilor, ci trebuie ca ^^^i înșiși să muncească, să-și îndep'i- H^Biească cu strictețe obligații!?, învățînd te- H^meinic, pregătind cu grijă lucrările acasă, să luc'reze cu dragoste în labo- rator și pe parcela școlară, să îndeplineas- că sarcini obștești etc. Nu-i destul ca ele- vii să știe în teorie ce este ajutorul tovă- rășesc. Pedagogii au datoria să organizeze astfel colectivul de elevi îneît aceștia să ■ ^^ea dovadă că smt buni tovarăși, că știu S^Mi se ajute reciproc. In această privință este încă slabă activitatea educativă a u- Vacanță Elevii și pionierii se află în vacanță. Aproape ta fiecare seară, in diferite școli elementare și medii din Capitală au loc car- nevaluri ale pionierilor sau ale elevilor. De asemenea, au loc spectacole teatrale cu prețuri reduse pentru copii, pionieri și școlari. Astfel, se reprezintă piese ca „Floa- rea purpurie" la Teatrul Național .,1. L. Ca- ragtole", „Davld Coppcrfield" la Teatrul Ti- nerelului. „Mașenka" La Teatru! Armatei, o- pereta „N-a fost nuntă mai frumoasă" la Teatrul de Stat de Operetă etc. Teatrul de Operă și Balet prezintă pentru tineret 'bale- tul „Copelia", iar orchestra simfonică a Filarmonicii de Stat a dat un concert în eeara zilei de 6 Ianuarie. Au loc spectacole pentru tineret și la Circa! de Stat, Teatrul Țăndărică. Teatrul de Estradă etc. Cipematografele prezintă în .această perioo- hă o serie de filme pentru copii și tineret ca "Echipa de pe strad.a noastră", „Centru îna- intaș", „Epoleții purpurii" etc. Cu sprijinul Consiliului Central al Sindl- ci ucativă. Folosind mai departe mod creator experiența riența școlilor noastre torii și profesorii sfnt toată străduința pentru educativă în scoli. cu pricepere, tn sovietică și expe- fruntașe, învăță- datori să depună a întări munca Măsurile concrete care vor fi trecute în planul de muncă al școlii pentru etapa de activitate care începe trebuie să fie per- manent în grija directorului, care răspun- de de felul cum înfăptuiesc cadrele didac- tice educația comunistă a elevilor. Organele Invățămîntului și cabinetele pedagogice au datoria sa cerceteze și să popularizeze continuu experiența înain- tată în această privință. Cabinetele peda- gogice trebuip să analizeze faptele con- crete din practica activității educative pentru a valorifica tot ceea ce este pozitiv și a desrădăcina metodele înapoiate. întărirea muncii educative în școli cere să crească spiritul de răspundere al fie- cărui profesor și învățător, al fiecărui om care muncește în învățămînt. Numai așa școala Jși va îndeplini sarcina ei de cinste și de răspundere — aceea de a crește o^a- meni culți, pătrunși de ideotogia comunis- tă. plăcută calelor s-ia organizat în aceastj perioadă o tabără pentru 400 copii la Sinaia și una Ia Tușnad, pentru elevi din școlile medii. Secția de învățămînt a sfatului popular rc- gional și Comitetul regional U.T.M. Bucu- rești s-au ingridt să creeze din timp elevilor condiții cit mai bune de odihnă. Astfel, peste 600 de pionieri și 100 de elevi din șco ile re- giunii își petrec vacanța in pltorești'e sta- țiunl de munte: Poiana Țapului. Sinaia. Tușnad și >altcb. Alti pion’eri și elevi își pe- trec vacanța în tabere orgomzate in cadrul școlilor, ta casa pionierului, li casele de cul- tură etc. In fiecare tabără s-a organizat Po- mul de iarnă, unde Moș Geri'.ă a împărțit daruri elevilor sîrguincioși. De asemenea, elevii și pionierii iau parte la .man’festări artistice prezentate de echipele artistice lo- cale de amatori, la convorbiri literare și competiții sportive, fac excursii, vizite la fabrici și unități socialiste din agricultură, unde stau de vorbă cu muncitori și colecti- viști fruntași etc. Un aspect de la consfătuirea cadrelor didactice din raionul Tudor Vladimirescu din Capitală In raionul St alin din Capitala Consfătuirea raională a fost așteptată cu viu interes de toate cadrele didactice din raionul Stalin al orașului București. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de tovarășul Șerban Popa Gheorghe, președin- tele Sfatului popular al raionului Sta’.in. To- varășul Gh. Gonda, secretar al Comitetului raional P.M.R., a rostit cuvîntul de salut al Comitetului raional PM.R. După expunerea tovarășului Ervin Glaser cu privire la situația internațională, tova- rășa Marla Tecuceanu, șefa secției de învă- țămînt a raionului, a prezentat referatul „Lupta cadrelor didactice și a organelor‘în- vățămîntului pentru ridicarea nivelului învă- țămtatului și îmbunătățirea acestuia. Rezul- tatele primelor două pătrare și sarcinile pentru a doua jumătate a anului școlar". Referatul a subliniat, printre altele, succe- sele obținute în ridicarea nivelului la învăță- tură al elevilor de către cadrele didactice de la școlile de 7 ani nr. 15 de fete și nr. 15 de băieți, de la școala medie de fete nr. 8, de la școala medie nr. 9 cu limba de pre- dare maghiară. De asemenea, au obținut re- zultate bune în munca de alfabetizare ca- drele didactice de la școlile nr. 9 mixtă, în raionul Cimpina Prin telefon de la corespondentul nostru. —> La școala profesională metaikjngică nr. 1 din orașul Cîmpina, unde au loc consfătuirile raionale ale cadrelor didactice, s-au adunat în ziiua de 6 ianuarie un mare număr de Învățători și profesori. Cu tot timpul nefa- vorabil, datorit zăpezii abundente care a căzut In ultimele zile, cadrele didactice din cele mai îndepărtate comune ale raionului — cum sînt satele Aricești, Săiliștea Dealului etc, — sînt prezente la consfătuire. Referatul exipus la consfătuire de șeful secției de învățămînt, tov. Gheorghe Izbă- șoiu, a arătat că obiectivul principal al muncii cadrelor didactice In prima jumă- tate a anului școlar l-a constituit ridicarea calității Invățămîntului. Datorită eforturilor depuse de Învățători, majoritatea elevilor din școlile elementare citesc curent, expresiv și conștient. Rezultate bune în această privință au obținut învățătorii de la școlile din Fiii- peștii de Pădure, din Mărgineni, din Cîmpi- na etc.. Referatul a subliniat faptul că majoritatea cadrelor didactice din raion șl, în special, profesorii de științe naturale, au luptat cu succes pentru legarea teoriei cu practica, pentru cultivarea dragostei elevilor față de munca în agricultură. Au fost date ca exemplu școala din Poiana, școala medie din Cîmpina și școala medie din Breaza, ai căror elevi au desfășurat o rodnică activitate pe parcelele experimentale. In referatul privitor la munca educativă, prezentat de tov. Ion Uță, inspector raional, s-au dat o serie de exemple concrete care au ilustrat grija pedagogilor pentru educarea comunistă a elevilor, pentru întărirea disci- plinei In școli. Referatul a arătat sarcinile de seamă ale cadrelor didactice în vederea îmbunătățirii muncii educative. nr. 10 de fete, nr 15 de fete, nr. iețl etc. Subliniind lipsurile din munca educativă, referatul a. arătat că 12 de bâ- instructiv- tn școl’le din raion mai sînt cadre didactice care ma- nifestă formalism în pregătirea și predarea lecțiilor, pedagogi care nu luptă suficient pentru ridicarea nivelului pregătirii lor po- litloo-ideo'.ogice și profesionale. După expunerea și discutarea referatului privitor la problemele muncii educative, lu- crările consfătuirii cont’tiuă in secții. TRAIAN POPESCU în raionul Sighișoara De la trimisul nostru special. — In drul ședinței plenare care a avut loc ca- în pro- prima zi a consfătuirii, învățătorii șl fesorii din raionul Sighișoara au discutat In orașul Constanta Prin telefon de la trimisul nostru. — La Casa de Cultură a Sindicatelor din orașul Constanța s-au întrunit înva^torii și profe- sorii din școlile elementare și medii. Sin’ aici cadre didactice din toate școlile. Prin- tre ei se numără pedagogi cu experiență, care lucrează de mulți ani pe ogorul școlii, ca tovarășul Petre Caragea, profesor de limba romînă la școala medie de băic.i nr 1. El muncește de peste 20 de ani în învăță- mînt și a obținut succese deosebite în pre- darea limbii romîne, desfășurînd în același timp și o bogata activitate metodică. Se află de asemenea la consfătuire tovarășa Matifila Vutnăreanu, învățătoare cu peste 20 de ani de muncă în școală, care sprijină cercul pe- dagogic, tovarășa Gabriela Pîsiaru, profe- soara de matematici, care acordă un ajutor însemnat cadrelor frecvență, precum didactice ce studiază fără și mulți alti învățători și profesori. Ei au prilejul să-și expună în ca- drul consfătuirii bogata lor experiență. Ală- turi de ei se află pedagogi tineri, ca tova- rășul Puiu Enache, tovarășa Eugenia Cucui etc. Ascultînd referatele prezentate în ședin- țele plenare, cadrele didactice din Constanța au putut aprecia rezultatele muncii instruc- tiv-educative desfășurate în școlile din ora- șul lor. Discuțiile care au loc pe marginea acestor referate, ca și stituie prilejul unui riență, care va ajuta nivelul muncii lor in tate a anului școlar. lucrările In secții, con- larg schimb de exoe- pedagogilor să ridice, cea de a doua jumă- V. SAPUNA despre rezultatele pe care le-au obținut în prima jumătate a anului școlar. In referatul secției de învățămînt s-a ară- tat că, în general, 1n acest an școlile au funcționat în condiții bune. Elevii și-au în- sușit cunoștințe temeinice la limba romînă și limba maternă, s-au făcut progrese -in ceea 'ce privește* înarmarea lor cu deprinderi de Scriere și exprimare corectă. De asemenea, In școlile raionului s-au creat condiții bune tn vederea înarmării elevilor cu cunoștințe agricole practice. Referatul a subl niat șl lipsurile existente în activitatea didactică. Astfel, în raion au rămas neșcolarizați un număr de copii de vîrstă școlară. De asemenea, mai există elevi rămași In urmă ta învățătură. Lucrările consfătuirii raionale vor, contri- bui într-o măsură însemnată la lichidarea acestor lipsuri, ele constituind un prilej în- semnat pentru înarmarea cadrelor didactice cu metodele înaintate de muncă folosite ds pedagogii fruntași. V. ALECU M. MARIN La Institutul de mine din București. Studenții anului 1 dau examen Ia Geometrie Folosind experiența anilor trecuți, cadrele didactice de li Centrul școlar mediu de energie electrică și electrotehnică „losif Rangheț" din București au început încă din cursul lunii noiembrie pregătirile pentru examenele semestriale. In ultimele săptămlni dinaintea examene- lor, in școală s-a făcut simțit un ritm acce- lerat al activității, datorită faptului că in această perioadă s-a împletit munca de pre- gătire a examenelor cu desfășurarea coloc- viilor. In cadrul unei ședințe a consiliului peda- descriptivă „ sirea materialului didactic cu prilejul pregă- tirii și al desfășurării examenelor, în special la materiile de specialitate. Pregătindu-se din vreme pentru examen», majoritatea elevilor au reușii să-și aprofun- deze și să-și consolideze cunoștințele, Exa- menele care se desfășoară acum înseamnă un adevărat bilanț și o încununare a muncii pe care elevii și profesorii au desfășurat-o in primul semestru al anului școlar. ■iW'lT'i 'ii « l.'-v................. l porte opium din Anglia. Studentul Căză- nișteanu arată că China a fost silită să im- porte opium din Anglia. Același tratat care prevedea importul de opium a prevăzut și import de țesături din Anglia — fapt care a dus la ruinarea economiei țărănești din China. —i Ș-a mal ,pitrecut un caz similar tn vreo , țară din lume? întreabă examinato- rul.' — Da — răspunde studentul — importul de țesături din Anglia de către India a avut același rezultat: ruinarea economiei casnice, sute de mii și chiar milioane de oameni rămași fără lucru. $i studentul arată mai departe că Anglia n-ar fi reușit nici în China și nici în India să distrugă economia națională dacă nu ar fi avut ajutorul lati- fundiarilor și al tuturor elementelor exploa- tatoare din interior. ...Orele trec. Serie după serie, studenții se prezintă în fața examinatorului. Cei mal mulți dintre ei dau răspunsuri juste, care ■ dovedesc că și-au însușit cunoștințe temei- nice, că s-au pregătit serios în vederea > examenului. gogic s-a zultaielor semestru. tate. s-au făcut o analiză minuțioasă a re- obținute la învățătură pe primul Ținindu-se seama de aceste rezul- luat unele hofăriri in legătură cu pregătirea examenelor,, insistindu-se în spe- cial asupra materiilor la cere există un nu- măr de elevi rămași in urmă la învățătură Cadrele didactice au organizat lecții de re- petare a materiei, dind o deosebită atenție legării cunoștințelor teoretice de practică. In această perioadă s-au organizat, de ase- menea, ore de consultații, fără. însă a se stin- jeni pregătirea elevilor la celelalte materii. In etapa premergătoare examenelor, ca- drele didactice au ajutat elevilor să-și orga- nizeze mai bine timpul, i-au îndrumat in ceea ce privește studiul individual, le-au dat indicații amănunțite cu privire la foto- Studenții din anul IV al Facultății de istorie de la Universitatea „C. I. Par hon" dau examen la disciplina. „Istoria Chinei’ Rind pe rind, ci vorbesc despre trecutul de robie al marelui popor chinez, despre lupta sa necurmată împotriva exploatatori- lor din țară și de peste hotare, despre isto rica sa luptă de eliberare, desfășurată sub conducerea Partidului Comunist Chinez, despre viața nouă pe ca"e și-o făurește as- tăzi poporul chinez de 609.000.000 de oa- meni, liber și slăpin in patria sa Este examinat studentul Const -ntin Căză- nișteanu. Munca sistematică pe care a de- pus-o el pentru pregătirea examenului se Tn amfiteatrul Facultății de pediatrie a Institutului' medico-farmoceutic d;n Bucu- rești examenul este In toi. Grupa a 2-a o anului IV are astăzi primul examen din se- siune, examenul de economie politică. Stu- denții știu că nu pot deveni buni specialiști in domeniul pentru care se pregătesc dacă nu-și vor însuși, pe lingă cunoștințele de specialitate, și cunoștințe men'ul științelor sociale, ci s-ău pregătit cu multă acest examen. In d'ecursul temeinice din do- Tocmai de a~cea sirguință pentru celor de prcda'e a economici politice, dict conștiincios, au conspectat bibliografic indicat, așa incit azi cu încredere la examen. 3 semestre ei au stu- materialul se prezintă oglindește in siguranța și priceperea își dezvoltă subiectul. El vorbește cele trei războaie purtate în trecut glia, ajutată de Franța, împotriva pentru a-i impune acesteia din urmă cu care despre de /Vr- Chinei, să im- ... Răspunde studentul Silviu Poenaru. Pri- ma problemă din biletul său o constituie „Particularitățile acțiunii legilor economice în socialism. Deosebirea dintre legile economice ale socialismului și legile economice ale capi- talismului". Studentul face tntîi o scurtă ex- punere teoretică, bine argumentată. El insistă apoi mai ales asupra necesității cunoașterii de către statul socialist a acțiunii acestor legi pentru elaborarea unei politici econo- mice juste, care să permită realizarea sarci- nilor mari ce-i stau in față și, în primul rind, pentru a asigura continua îmbunătățire a nivelului de trai al celor ce muncesc, sar- cină exprimată in înseși cerințele legii eco- nomice fundamentale a socialismului Stu- dentul cunoaște bine hotăririle partidului și ule guvernului nostru care reflectă politii a economică a statului nostru in etapa actuală. Pentru felul in Care a munc t in timpul anului și pentru răspunsurile pe care le-a dat la examen, studentul Silviu Poenaru a primit calificativul „foarte bine". De altfel, el este unul dintre studenții fruntași ui fa- cultății, indeplinindu-și cu multă conștiin- ciozitate atît sarcinile profesionale cit și cele obștești. Rind pe rind răspund apoi studenții Elena Popa. Judith Ardc’.canu, Teodor Sben- ghe. Pentru cunoașterea temeinică a proble- melor studiate și pentru felul In care leagă cunoștințele lor teoretice de situația actuală de la noi din țară, ei primesc de asemenea calificativul „foarte bine". Răspunsuri d^oscb t de hune dă la exa- men studenta Paula Săvesmi premiantă a anului IV, studentă fruntașă pe facultate Ea face o cuprinzătoare exnunere la un nivel teoretic înalt a principiilor fundamentale și a cerințelor legii dezvoltării p'anice propor- ționale a economiei naționale. Un loc impor- tant ocupă în răspunsul său legătura dintre legea dezvoltării planice proporționale a eco- nomiei naționale și planificarea socialistă. Fiecare principiu, fiecare teză teoretică este legată f resc de practica construirii socialis- mului în țara noastră. Pentru activitatea el din timpul anului, pentru cunoașterea apro- fundată a materialului, studenta Paula Să- vescu a fost evidențiată de tovarășul confe- rențiar. Examenul de economie politică a dovedit cu prisosință faptul că grupa a 2 a de la Fa- cultatea de pediatrie este o grupă fruntașă pe facultate. Dintre cei 9 studenți prezenți la examen, 8 au obținut calificativul „foarte bine’ și un singur student calificativul ..su- ficient’. Verificarea cunoștințelor elevilor in școala sovietică In școala sovietică se acordă o mare a- tenție veri^cărli cunoștințelor, priceperilor șl denriQckrilor elevilor- Această verificare e- xercitj o mare influență asupra îmbunătăți- rii munctl InStructfv-educative. Verificarea ajută la o mai bună înțelege- re, fixare șl sistematizare de. către elevi a cunoștințelor pe care și le însușesc. Se știe că orice .verificare este în același timp și o recapitulare, lac recapitularea contribuie întotdeauna la înțelegerea, fixarea și siste- matizarea cunoștințelor. Verificarea ajută în același timp la for- marea multor deprinderi și priceperi necesa- re, dat fiind că eia cere de la elevi în.ie- pllnicea unor anumite acțiuni (răspuns oral, lucrare scrisă etc.), iar aceste acțiuni îl exercită pe elev în aplicarea priceperilor Și deprinderilor corespunzătoare. Obligînd me- moria elevuluj să lucreze în mod intens, ve- rificarea contribuie prin aceasta la dezvolta- rea memoriei. Verificarea este de asemenea un bun mijloc de dezvoltare a gîndirii logi- ce a elevilor. Ea contribuie la dezvoltarea voinței șl a perseverenței elevilor, exercită o mare influență asupra formării atitudinii lor Fadă de învățător sau profesor, Iar acestu- ia îi dă prilejul să studieze mai bine parti- cularitățile individuale ale elevilor. După re- zultatele verificării, exprimate prin note, părinții elevilor pot să cunoască cel mai bine rezultatele muncii școlare a copiilor și eă ta, atunci cînd este nevoie, măsuri mai raționale pentru îmbunătățirea acestei munci. Verificarea cunoștințelor elevilor își justi- fică ne deplin menirea numai dacă exercită o influență activă asupra calității întregului proces de învățămtat, dacă se desfășoară o- biectlv, sistematic și într-o atmosferă liniș- tită. care îi îmbărbătează pe elevi. Este foar- te importantă de asemenea varietatea meto- delor de verificare, deoarece cu cît aceste metode sînt mai variate, cu atît succesele la învățătură ale elevilor pot fi verificite mai multilateral. La fiecare obiect de învă|ămînt trebuie folosite toate metodele care corespund conținutului obiectului și scopului verificării. Verificarea cunoștințelor elevi'or se împar- te în verificare curentă și finală. Din veri- ficarea curentă fac parte: 1) verificarea cu- noștințelor elevilor asupra celor mai impor- tante probleme din cursul anului preceient la obiectul respectiv, care se realizează chiar la începutul noului an școlar; 2) Jerirlcarea zilnică a însușirii de către elev! a diferitelor elemente din cursul studiat la obiectul res- pectiv; 3) verificarea însușirii de către elevi a cunoștințelor din întreaga temă curentă a E. Perovschî candidat în științe pedagogice, colaborator științific superior ai institutului metodeor de învățămînt al Academiei de științe pedagogice te asigura o greutate identică pentru toți elevii clasei, ceea ce important pentru obiectivitatea a temelor este foarte verificării. programei (are loc mei). Verificarea finală are loc la sfirșitul la sfîrșitul studierii te- riflcă șl elevul verificat, fapt în urma căruia pedagogul poate înlătura la timp toate în- doielile sale tn ceea ce privește cunoștințele elevului respectiv. Pe lingă aceasta verifi- carea orală poate fi aplicată la fel de bine la toate obiectele și la toate treptele de învățămînt. Verificarea orală se împarte în verificare individuală, cînd pedagogul verifică mai mult sau mai puțin aprofundat cunoștințele c'torva elevi din ctasa, luîndu-i pe rî.:ri, unui după altul, și verificarea frontală, cînd pe- dagogul verifică cunoștințele întregii clase sau a unei mari părți din ea. In școala sovie- tică Importanța principală se dă verificării mdividuale Cu prilejul oricărei verificări orale este important, înainte,de toate, ca 'ntrebările pe care le vom pune elevilor să fie bine chib- zuite. In practica pedagogilor sovietici frun- tași aceste întrebări sînt îndreptate înspre scoaterea la iveală mi numai a cunoștințe- lor noi, transmise la lecția precedentă, ci șf a materiei studiate mai înainte, dar pe cît posibil mai legată de noile cunoștințe. Aceste întrebări prevăd apoi (dacă caracte- rul materialului verificat permite aceasta) constatarea priceperii elevilor de a folosi cu- noștințele, deprinderile și priceperile respec- tive în viață. Totodată, pedagogii se străduiesc ca între- bările lor să trezească gîndirea activă a elevului (pentru aceasta sînt deosebit de bu- ne întrebările de comparație, de motivare, de stabilire a legăturilor între cauză și efect etc.). întrebarea trebuie, să fie formulată clar, precis șl pe cît posibil mai scurt. Răs- punsul elevului, de regulă, trebuie ascultat fără observații șl replici, care ar putea în- trerupe gîndirea celui ce răspunde. |Cu pri- lejul verificării orale individ jale, spre a a- sigura participarea activă la muncă a în- tregii clase, fiecare întrebare de bază (pri- ma întrebare pusă fiecărui elev) se pune ln- tîi întregii clase și numai după aceea se cheamă pentru răspuns um elev oarecare. După terminarea răspunsului, pedagogul propune clasei să facă observații critice a- supra lui (în ceea ce privește justețea con- țlnutului răspunsului, logica expunerii și a cunoștințelor elevilor anului școlar, la lecțiile de recapitulare a materiei principale din în- tregul curs, sau după încheierea anului șco- lar, sub formă de examene (de promovare șl absolvire). In școala sovietică se aplică ‘următoarele metode de verificare: verificarea orală, scri- să și practică. Pentru verificarea deprinderi- lor de citit (în clasele inferioare și cu prile- jul studierii unei limbi străine) se folosește citirea și expunerea ulterioară sau traduce- rea celor citite. Metodele principale de verificare curentă Sînt: verificarea orală, scrisă și practică. Su- perioritatea verificării orale constă în fap- tul că prin ea se realizează un contact di- rect și neîntrerupt între pedagogul care ve- litatea exprimării) șl face observațiile sale ele). Verificarea orală se multe ori în clasele numai după aceea (dacă este nevoie ca- își de folosește de cele mai _____ ... ____________ elementare, mai ales pentru scoaterea 1a'IVeală a deprinderilor de calcul (oral. In clasele mijlocii- și-superioare ea are o importanță mai mare pentru veri- ficarea cunoștințelor elevilor la o întreagă 'temă din programă. Verificarea scrisă se folosește în școala sovietică la toate obiectele principale, dar își găsește o aplicare deosebit de largă în studiul limbilor și al matematicii. Prin ve- rificarea scrisă se economisește foarte mult timp (într-o singură lecție pot fi verificate destul de adînc priceperile și deprmderile e- levilor unei clase întregi). Pe lîngă aceasta, cu ajutorul acestui fel de verificare se poa- In sfîrșlt. numai cu ajutorul acestei verifi- cări se pot constata priceperile și deprinde- rile de scriere ale elevilor. O lipsă a verifi- cării scrise este faptul că profesorul nu are un contact viu și direct ou elevul verificat, nu poate urmări fără întrerupere procesul gîndirii sale (în afară de cazurile cînd ele- vul îndeplinește lucrarea pe tab.ă) ș. de a ceea aici se poate greși mai ușor decît la verificarea orală în aprecierea unoștințelor elevi'or In clasele mijlocii și superioare, formele principale de verificare scrisă sînt următoa- rele : la limba rusa — dictări, expuneri și compoziții scrise cu o temă liberă sau lite- rară ; la matematică — exerciții și prob.e- me sau problem’ și o întrebare din teorie. Combinarea problemei șl a întrebării teore- tice se folosește de asemenea la fizică și chimie. La istorie, geografie, biologie se pun întrebări care cer scurte răspunsuri, scri- se. Aceste întrebări se întocmesc astfel in- cit să scoată la iveală cunoștințele de dile- rite t.puri (cunoașterea legăturilor între cau ză și efect, cunoașterea definițiilor și formu- lelor, cunoașterea nomenclaturii, a datelor etc.). Dăm mai jos, ca exemplu, o astfel fie temă de verificare (geografia, clasa a V-a, ultimul pătrar): 1) De ce în deșert popu.ația este rară? 2) Prin ce se deosebește clima deșertărilor de clima savane.or ? 3) Ce se ■cheamă șes? 4) Care sînt șesurile principale ale Asiei? O asemenea verificare ocupă de obicei nu- mai o parte din lecție. Verificarea practică este verificarea cunoș- tințelor, priceperilor și deprinderilor elevi- lor prin efectuarea diferitelor reacții chimi- ce, experiențe fizice, lucrări de măsurătoa- re, ticrăn practice pe parcela școlară și alte acțiuni practice cu substanțe, materiale, ins- trumente etc. Această verificare reprezintă singura cate prin care se poate stabil■ cum știu elevii să aplice în practică cunoștințe- le însușite, ce deprinderi și priceperi au ei în acest domeniu. Verificarea practică se folosește cu prilejul studierii fizicii, chimiei, biologiei, matematicii, parțial a geografiei fizice, și In cea mal mare măsură cu pri- lejul însușirii denrlnde-ilor de muncă. In unele cazuri, verificarea practică se folo- sește individual, în altele — frontal. In pri- mul caz unul dintre elevi, după indicația pedagogului, execută în fața întregii clase o anumită lucrare cu un aparat sau un Ins- trument oarecare, efectuez# o rejclie chi- mică, o lucrare pe parcela școlară de expe- riență etc. îndeplinind lucrarea, elevul dă explicațiile necesare. In cazul al doilea (a- dică cu prilejul verificării practice frontale) tema este îndeplinită concomitent de către toți elevii clasei, conform instrucțiunilor preliminare (verbale sau scrise) ale peda- gogului. Lucrarea se dă în 2—3—4 variante la fel de grele. Fiecare elev, primind tema, o îndeplinește fie individual, fie împreună cu 2—3 colegi. După ce a îndeplinit lucra- rea, elevul scrie o scurtă dare de seamă, în- De Anin i\ou, ni «ie paiat al Kremlinului In prima zl a Anului Nou, in fața e.evilor s-au deschis ușile marelui pa.at al Kremli- nului. La ora 14, in sala „Ghiorghi" s-au adunai aproximativ 3.(kkJ eievi ai șco.iior uin Moscova. Răsună lamareie. începe ser- narea de Anul Nou, .a care iși dau con- cursul artiști ei teatrului ae estradă și ar- L.ști ai teatrelor uin Moscova. In razele multicolore ale reiiecmarelor se rotesc „lulgi ae zapadă”. Lingă bradul ;n„li de 12 metri apar eroii povestirile»- pupu.are ruse șl eroii cărților preferate ale copiilor sovietici. Copta iiuimpina ca pe uiș.e cuuioș- Lnțe vechi pe Aioa ca z-apauu (iN. Umeaie- va, artista a featru.ui Mare; șl pe Moș Ge- rila (G. Spasski, artist ai teatrului Central al transporturilor), oecur.le multicolore ale pomului .umineaza fețele fericire a.e copii- lor. Copiii aplauda cu entuziasm c.nu pe lingă e> trec ort ști .mbrăcați m cos.un.ele naponaie ale psouacelor patriei sovieLce, Ei poarta steagurile ue mutase ale repuo.leilor unionale și eșar.e cu inscript.a „Pace". ...In timp ce ta sala „umorghi" ace loc concertul pentru ekvil clase.or in.eroare, :n alte săli ale paiatiii ui Kremlinului ie re- vărsă bucuria e.evilor claselor superi.are. Cmtecele alternează cu dansuri, se organi- zează jocuri. Serbarea pomului de iarnă la Kremlin du- rează cîteva ore. Copiii au vizitat Muzeul armelor, turnurile vec.nl. Fericiți și plini de bucur,e au plecat apoi spie casă, duo.nd cu ei darurile primite La Kremlin. 0 exper.enfa foios oare Cabinetul pedagogic ai școlii pedago- gice din Cercassh a introdus un catalog- cartotecă pentru a ajuta cadrelor di- dactice să folosească mai ușor materia- lele de specialitate. Cele mai actuale ar- ticole din fiecare revistă primită se înre- gistrează în fișe, aproximativ în felul ur- mător: A. K. Baturin — „Munca dirigin- telui cu pionierii". Revista „Sovietskaia Pedagoghika" nr. 5, 1954, pag. 3—13 A- ceste fișe se întocmesc pe capitole pri- vitoare la organizarea și metodica muncii instructiv-educative în școală și se păs- trează intr-o cutie specială Articolele din ziare se decupează și se capsează, sau se introduc în dosare sau albume tematice. Astfel, au fost alcătuite albume despre Expoziția Agricolă Uniona- lă, despre Canalul navigabil Volga — Don „V. 1. Lenin", despre valorificarea pă- mlnturilor virgine și înțelenite etc. La cabinetul pedagogic al raionului Smeleansk se folosește un caiet în care se înregistrează articolele, indieîndu-se tema, autorul, numărul și anul revistei. Această catalogare a articolelor dă pe- dagogilor posibilitatea să găsească repede materialul necesar, ușurind în același timp activitatea cabinetului în ceea ce privește consultațiile acordate cadrelor didactice Școala și familia Chiar din primele zile ale existenței sale, școala sovietică și-a pus in față scopul de a lucra mină în mină-'reu familia. Eminentul scriitor și pedagog sovietic A. S. Maxa- renko repeta neobosit :n cărțile sa'e că edu- cația copiilor in familie trebuie dirijată de „mari cunoștințe peaagcgice". După con- cepția lui Malvarenko, purtătoarea acestor cunoștințe este școala- care trebuie să dea părinții?- nu rețete educative abstracte, ci indicații privitoare la felul cum să org nj- zeze în familie un sistem de educație ueter- ininat, îmbinat în mod organic cu sistemul eduoajie. școlare. In fiecare școală orășenească s-au sătească din Uniunea Sovietică exista un comitet de părin.i. .ntr-una din stanițele ținu.u.ui Krasr.odar au încetat să frecventeze școala trei elevi din familia Glazcov. Corn.ieșiri de părinți a hotărît să lămurească de c* au în- cetat ei de a veni .a școală. S-a consta at că membrii acestei famLi: începuseră în Impui verii să-și reconis.ruiască casa. Dar ei n-au reușit să termine lucrările, oe- oarece nu le-au ajuns materialele, iar drumu- rile se desfundaseră din cauza timpului ploios. Capiii nu vroiau s-o lase pe mama ior .ntr-o casă r.etcrminată și au încetat să frec- venteze lecțiile. Atunci, membrii comitetului au hotărît sa-i ajute nu cu vorbe,„ci cu fap- te. Ei au ob.inut peni.ru fam lia Glazcov un ajutor in bani. Prin secția gospodăriei co- munale au căpătat materialul prm.ru acope- riș și mijloacele de transport spre a aduce argilă șl cărămidă. Casa a fost terminată și coipiii din familia Glazcov au putut să meargă iarăși la școală. Corn tetele de părinți u. măresc cu atenție felul cum se îndeplinește legea cu privire la învățămîntul grn.ral obllgatorta — o lege de mr.re importanță, oare îi duce pe toți copiii sovietici, făda nici o excepție, ne dru- mul larg spre cultură. In satul Nicolsc de lingă Riazan apare ga- zeta „Glasul scolii". Din colectivul de re- dacție fac parte pedagogi și părinți. Aceas- tă gaz;tă aipare de două ori pe lună, în pa- tru exemmtere: unul se afișează in școală, altul la sovietul sătesc, iar celelalte în două colhozuri pe care le deservește școala din Nicolsc. In gazetă se poate citi cît de bine și chibzuit își educă copiii cutare familie, o știre despre faptul că fiul altei familii vine ta școală cu îmbrăcămintea io dezordine. Asemenea știri nu trec fără urmări, căci ele îi ating pe părinți In punctele dureroase. Comitetele de păr'nți atrag în munca lor activul larg al tuturor părinților, care vor- besc în fața elevilor despre profesiunile și activitatea lor. Aceasta le ajută coniilor să-și aleagă o cale în viată, să-ș! aleagă profesiunea preferată. In multe școli din țară există lectorate unde cel puțin odată pe Lună se țin în fața părinților lecții cu cele mal variate teme. La școala nr. 35 din orașul Moscova a fost or- ganizat „Colțul părinților". Aici slut stnnse cele mai bune caiete ale elevilor, lucrării* lor de control, cărți asupra problemelor de educație, liste de recomandare a literaturii. Expoziția are și o cutie poștală. Potl punt în ea o întrebare și vei primi neapărat râs^ punsul — în gazeta de pecete, în cadrul uq£H lecții, .ntr-o discuție personală cu pedagogu^^ Flecare clasă are un diriginte. Maiori a- tea dirigln(Hor ii vizitează acasă pe toți elevii lor, cercetează condițiile de trai ale acestora. Și dacă la început dir.gintele cla- sei dă numai sfaturi, indîcînd cum și unde e mai bine să fie aranjată masa de scris pentru ca elevul să-și poată pregăti lecțiile in liniște, treptat participarea lui devine sim- țită în chestuni mult mal serioase, care «- gită familia. Uneori pedagogul chiamă un părinte sau altul la școală spre a sta de vorbă cu eL Și cel puțin odată la două luni se organi- zează adunări ale părinților unde dirigintele se întilnește cu părinții tuturor elevilor săi. A vorbi despre legătura dintre școală și familie nu e un lucru simplu, deoarece a- ceastă temă este foarte vastă și practica dă naștere la forme mereu noi. Ne-ar veni greu să vorbim despre toate acestea fără a nu omite ceva. Dar orice povestire ar ti cu to- tul incomplzctă dacă n-am aminti despre re- ț vista sovietică Semia i șco'.a („Familia și școala ') care se bucură de o mare populari-^ taie. Paginile ei constituie o concentrare a e»^n perlențel. Prin intermediul revistei fac schim^M de experiență oameni care trăiesc depar.e unul de altul, care lucrează în domenii dhe. ite, care au cunoștințe și gusturi diferite, ide- și năzuințe diferi.e, dar toți slnt la fel de ta teresați și pasionați de problemele e„uca Revela a deschis -anul trecut o foar.e tereriantă discuție prin articolul tovar. N, Vențevicl-Sadcicova, Intitulat „Ce cj totuși o copilărie fericită ?“ In articol arată că nu există părinți care n-ar dori rlcirea copailor lor. Dar cum trebuie taț leasa fericirea ? Oare e chibzuit să-f răs- fețl pe copii, să-i scutești de orice îndato- riri ? Această singură întrebare a provocat sute de răspunsuri din toate colțurile țării; scriu pedagogi, părinți, conducători de școli, scriitori. Astfel, scriitorul pentru copii Lev Kassit a răspuns la discuție cu articolul in- titulat sugestiv: „Vreau — nu se poate — trebuie". Copilăria fericită, epune el, nu este o copilări» ferită de griji. Dragoste-' de mamă îi înnobilează pe copii, dar numai a- tunci oînd ea, această dragoste, este lumi- nată de rațiune, cînd ea nu este oarbă, nu este egoistă. Din cea mai fragedă virstă co- pilul trebuie să știe nu numai cuvintul „vreau", ci să aibă și noțiuni ca „nu se poa- te" și „trebuie". Numai atunci el va crește un adevărat om, un om pentru oameni. F, VIGDOROVA soțind-o, cînd e nevoie, zătoare. Verificarea practică nă de cele mai multe de schitele corespun- individuală se îmbl- orf cu verificarea o- rală. Verificarea frontală are loc separat, o- cupînd întreaga lecție, iar în unele cazuri, în clasele superioare, chiar și două lecții. Colectivul școlii medii nr. 1 din Veșcaimșe a stabilit legături de strînsă prietenie cu mecanizatorii de la S.M.T Veșcaimsc. Făcînd excursii la atelierele S.M.T., elevii cercetează tractoare, combine și alte mașini agricole, studiază funcționarea strungurilor și freze lor, ascultă povestirile pre munca pe ogoarele meoanizatorilor des- colhoznice. In școală s-a organizat un cerc de stu- diere a tractorului. El numără 35 de tineri din clasele IX—X și funcționează sub con- ducerea tovarășului Pogodin, mecanic la S M. T. Pînă în prezent au avut loc 3 lecții. Direcția S.M.T. a pus la dispoziția cercului un motor de tractor, diferite piese și scule. Invățămîntul teoretic al școlarilor se îmbină cu lucrările practice executate în atelierele de reparații mecanice ale S.M.T „Ziua ușilor deschise" in școală Una din formele juste ale schimbului de experiență pedagogică între cadrele didactice și intre școli este „Ziua ușilor deschise” în școală. O asemenea zi a uși- lor deschise a fost organizată de curînd din inițiativa secției de învățămînt raio- nale, a cabinetului pedagogic raional și a comitetului sindical local, la școala me- die din Verhni-VUiisk. Au participat pe- dagogii de la șase școli din apropiere. Au fost analizate șapte lecții deschise și două discuții organizate de diriginți cu elevii. După discutarea lecțiilor, peda- gogii au ascultat un referat despre munca metodică în școală și o lecție ținută de medicul școlar Steagova. In pauză, ca- drele didactice au vizitat expoziția caie- telor elevilor și a literaturii metodice noi, aranjată în cabinetul pedagogic școlar. Cum ajută cadrele didactice cu experiență pe pedagogii începători Datorită creșterii necontenite a rețelei de școli în legătură cu realizarea învățămân- tului general de șapte ani, iar în prezent și a învățământului mediu (de 10 ani), arma- ta pedagogilor din Uniunea Sovietică își completează în fiecare am rlndurile cu noi cadre. In unele școli, pedagogii tineri for- menză o treime, iar uneori chiar o jumătate din colectivul pedagogic. Tinerii învățători și profesori care termină institutele de învă. țămînt pedagogic sînt înarmați cu cunoștin- țe de pedagogie, psihologie și metodică. Ei nu posedă însă tiv-ed'ucative și sară. experiența muncii icstruc- măiestria pedagogică nece- Sistemul sovietic de educație a copiilor prevede, alături de activitatea școlară, ala- iuri de participarea copiilor și tineretului la munca organizațiilor de pionieri și de comsomol, încă o serie Întreagă de măsuri de masă în ceea ce privește munca în afara clasei cu copiii Scopul acestor măsuri este (dn carnetul unei scriitoare) lionar „Voroșilov" de lingă Moscova. Acesta este un colhoz de creștere a animalelor. Co- piii au văzut cit de minunat este amenajat colhozul, cit de bine sînt îngrijite vitele, cum cresc purceii, vițeii, ce bogăție uriașă pentru de a contribui la dezvoltarea intelectuală șf fizică casele tică a pentru multilaterală a școlarilor Palatele și pionierilor, casele de educație artls- copiilor, teatrele și cinematografele copii, stațiunile tinerilor tehnicieni și ale tinerilor naturallști, stadioanele și școlile sportive pentru copii, stațiunile de excursii șl turism pentru copii, căile ferate pentru copii — toate acestea sînt organizate și a- menajate pentru a stimula și Încuraja cele mai variate gusturi și interese ale școlarilor pentru a dezvolta talentele și înclinațiile lor. pentru a umple in mod chibzuit și atră gător timpul lor liber Este absolut firesc faptul că în fiecare școală organizarea activității extrașcolare are un caracter propriu, in funcție de un șir întreg de împrejurări Aici joacă un însem- nat rol inițiativa directorului, a profesorilor a instructorului superior de pionieri, iniția- tiva școlarilor înșiși, participarea la viața școlii a întreprinderii oare o patronează, a părinților etc Școala nr 605 din Moscova este o școală mare, unde Învață 1300 de elevi. Pînă în toamna acestui an, școala nr 605 era o școa lă de fete. Acum, invățămintul este mixt. Ju- mătate din numărul fetițelor au fost mutale la alte școli, iar în locul 1-Qr au venit peste 600 de băieți S-a format un nou colectiv școlar, in care au devenit toarte importante problemele prieteniei și ale colegialității. Ac tivitatea în afara clasei și munca extnașco- lară au pornit pe o cale nouă, interesantă și atractivă. Chiar la începutul anului școlar elevii claselor a IV-a, a V-a șl a VI-a, îm- preună cu diriginții lor. au hotărît să ajute sovhozul „Ostankino", de lingă Moscova, la recoltarea legumelor — dovlecel și pătlăgele roșii Unora dintre elevi li s-a părut la în- ceput că aceasta nu e ceva serios, că totul e un fel de joc Dar conducerea sovhozului a luat o atitudine ahsolut serioasă față de propunerea elevilor școlii nr. 605 din Mosco- va S-a organizat evidența timpului și a ca litățil muncii In ziarul „Noutățile școlare" a apărut un reportaj despre munca elevilor în sovhozul ,,Ostankino" Trebuia să vezi cu cită mulțu- mire se întorceau băieții și fetițele, după terminarea muncii lor. încărcat' cu dovccc și pătlăgele roșii de cea mai hună calitate pe care le primeau na plată pentru -munca lor, și cît de mîndri erau de faptul că admi- nistrația sovhozului le-a adus mulțumiri pen- tru ajutorul dat la cu- lesul recoltei. Mal tir- ziu, aceiași școlari, de data aceasta sub în- drumarea tinerilor na- turaliști, au muncit cu entuziasm pe parcela lor terenul pentru iarnă V. Liubimova scriitoare sovietică laureată a Premiului Stalin școală a unui muzeu al pionierilor, care să ajute la educarea gus- tului artistic al copil- economia națională creează acest colhoz. Co- piii au fost extrem de uimiți cînd președin- tele colhozului, tov. Morozov — un om foarte lor. S-au cumpărat școlară, pregătind copil bine executate marilor pictori ruși — Suri- Acest exemplu i-a antrenat șl pe elevii din clasele superioare, oare și-au exprimat dorin- ța de a face ceva folositor pentru școală, pentru raionul lor Elevii comsomoliști au muncit cîteva duminici la atelierul de repa- rat ambalaj și au cîștigat 350 de ruble, cu care’au cumpărat o tobă, o goarnă și alte lucruri pe care le-au dăruit pionierilor școlii Acum, elevii din clasele superioare ard de dorința de a cumpăra cît mai multe cărți pentru școala pe care o patronează in unul din raioanele de lîngă Moscova. Ei ar vrea să mai muncească undeva in afară de aceas ta, tinerii și tinerele din clasele superioare s-au împrietenit atit de mult :n timpul mun ci.i comune, au petrecut atît de vesel, incit ai vrea să întărească și mai mult această după tablourile cov, Repin, Levitan șl alții, — ale căror lu- crări sînt expuse la Galeria Tretiakov. Elevii studierea matematicii". Ei au ascultat refe- ratul prezentat de profesorul N. A. Svetlla- kov, de la școala^ medie e partid din școli trebuie să aibă in centrul preocupărilor -lor întrea- ga activitate Instnuotiv-educativă, să fie factorul principal în mobilizarea cadrelor didactice la lupta pentru ridicarea la un înalt nivel a acestei activități. in acest an școlar, datorită măsurilor lua- te de Comitetul regional P.M.R. Hunedoara, comitetele raionale de oartid au reușit să Îndrume mai just organizațiile de partid din școli și din sate în ceea ce privește activi- tatea lor pentru ridicarea nivelului muncii cadrelor didactice. Atit Comitetul reg.onal P.M.R. cît și comitetele regionale și organi- zațiile de partid din școli șl de la sate ana- lizează oerlodic problemele învătămintului, ale educajiei comuniste a tineretului, pro- blemele pregătirii poli'iico-ideologice a cadre- lor didactice, problemele condițiilor dc mun- că și de viată ale acestora, luând hotărîri corespunzătoare ta vederea îmbunătățirii muncii. Astfel, cu prilejul ultimei analize fă- cute de către biroul Comitetului regional P.M.R. au fost scoase la iveală o serie de lipsuri in ce privește educarea comunistă a tineretului și pregătirea politico-ideologică și profesională a cadrelor didactice. Pentru în- lăturarea acestor lipsuri, biroul Comitetului regional P.M.R. a indicat măsuri concrete în vederea ridicării nivelului procesului de fnvă'.’âmînt — ca, de pildă, folosirea mai largă a experienței înaintate a școlii sovie- tice. a experienței cadrelor fruntașe din re- giune etc. Ca urmare a acestor măsuri s-au obținut unele rezultate pozitive în pregăti- rea politico-ideologică și profesională a ca- drelor didactice, Îmbunătățirea metodelor de predare, a activității in laborator, a îmbină- rii teoriei ou practica. Instruirea temeinica și îndrumarea per- manentă a organizațiilor de partid din școli de către comitetele raionale de partid asu- pra nroblemelor specifice ale muncii ’.or a contribuit la creșterea și întărirea organiza- țiilor de partid din școli. Astfel, comitetele raionale P.M.R. Orăstie și Brad, controlând și îndrumlnd concret munca organizațiilor de partid din școli, au reușit să le imprime a- cestora o preocupare permanentă pentru ridi- carea calității învătămintului, pentru îmbu- nătățirea muncii educative, pentru asigura- rea unei discipline conștiente. Organizațiile de partid din școlile acestor raioane, înțe- legindu-și roiul conducător in viața colecti- velor didactice și conștiente de importanța justei orientări a procesului instructiv-edu- cat.v, șl-au întocmit planuri de muncă axate pe problemele principale ale învătămintului. Fiecare membru de partid din aceste orga- nizatii are sarcini concrete a căror îndepli- nire este controlată de birourile organiza- țiilor de partid. De asemenea, acest*» urmă- resc cum luptă comuniștii pentru antrenarea cadrelor didactice fără de partid in lupta pentru ridicarea nivelului muncii instructiv educative. In adunările generale ale organizațiilor ce partid din școli se discută problemele cele moi însemnate ale activității profesionale a comuniștilor și se iau hotărîri concreta me- nite să îmbunătățească procesul instructiv- educativ- De exemplu, la una din adunările generale a'.e organizației da bază P.M.R. a școlii medii de 10 ani din Orăștie, a cărei secretară este tovarășa Maria Cazan, s-au făcut propuneri concrete cu privire la orga- nizarea schimbului de experiență, la Imbu natățlrea metodelor de predare, la ajutorarea elevilor rămași . în urmă la invățatură. Prin ajutorul permanent dat conducerii școlii, prîn mobilizarea în muncă a întregului colectiv didactic, prin Intensificarea activității orga- nizaților de tineret și pionieri, organizația de bază P.M.R. de la școala medie de 10 ani din Brad, al cărei secretar este tovarășii loan Pope, a determinat ridicarea nivelului activității instructiv-educative în această școală, scăderea numărului elevilor rămași în urmă la învățătură. O muncă rodnică des fășoară și organizația de bază P.M.R. de la școala nr. 1 din Sebeș. Profesoara comunis- Lucrări practice la colțul naturii vii Folosirea colțului naturii vii în predarea științelor naturale are o deosebită impor- tanța din punct de vedere pedagogic. Lec- { ile însoțite de observații și experiențe asu- pra plantelor și animalelor vii dau elevilor posibilitatea să-și însușească cunoștințe con- crete, complecte și trainice, să adinceascâ și să consolideze materialul stud at. In același timp, lucrările practice organizate la colțul na urii vii îi ajută pe elevi să-și dezvolte spiritul de observație, trezesc nteresul lor pentru cunoașterea directă a realității încon- jurătoare. Participând la astfel de lucrări, elevii :și formează priceperea de a intui pr n mai multe simțuri, precum și deprinderea de a observa dezvoltarea plantelor și animale- lor. Colțul naturii vi se poate organiza in orice școală dacă pedagogii știu să-i antre- neze pe elevi la înzestrarea lui cu plantele, animalele și utilajul necesar. In multe școli din țara noastră există col- țur ale naturii vii. Ele au, insă, mai bine reprezentat sectorul botanic și prea puțin sectorul zoologic. In afară de acvarii cu pești, broaște și cite o colivie cu păsări, rar c'nd se mai găsesc și alte animale ' pentru observațiile ș experien ele necesare în pre- da- a zoologiei. La colțul naturii vii trebuie să se mai afle 'nsă și acvarii m ci sau bor cane um'e să se între!'nă diferite animale mici, care se studiază '-a orele de curs, con form preg-amei 4? învățămînt. Aici se oo înt-eține. de exemplu. protozoare. hidre rre. Enitor:, moluște, crus’acei inferiori (dafinii și ciclopi), Insecte etc. Multe dintre aceste anim.rîe se pot găsi în tot timpul anu- lui. ch’rr și ama, făcndu-se găuri în ghia- ța anelor sau ce:c’ttadi!-se grădina cu pomi fructiferi. Ele not fi păstrate în pahare, bor- cane de conserve sau iaurt borcane pătrat1 de acumula ori etc. — aduse de elevi după posibilități. La col ul naturii vii se noate organiza ușor și un terariu cu broaște, tritoni, șopîrle, șer-p și broaște țestoase. Dar dintre toate animalele de la colțul natur,; marr! erei? sint acelea care atrag cel mai mult atenția elevilor. Ele oferă un bogat ni -‘rial pentru observații și experiențe variate. p n'.re mamifere, cele mai folosite in această privință sint: iepurii de casă, cobaii, șoarecii veverițele Practica școlii sovietice ne nvață multe cu privire la metodica folosirii animalelor la colțul naturii vii. Astfel, se pot face in- tă Minodora Florian de la această școală obține succese in acti- vitatea ei datorită fap- tului că leagă cu price- pere cunoștințele teo- retice de practica construirii socialismului în țara noastră. Rezultatele bune obținute de unele orga nizații de bază P.M.R. din școlile regiunii Hunedoara se datoresc muncii pedagogiloi comuniști, care sint in fruntea luptei pen- tru realizarea unui invățămint știin.ific, pen- tru înarmarea elevilor cu cunoștințe și de prinderi agricole, pentru legarea ;iwâ,ămin- tuluj de practică, de activitatea in producție, pentru realizarea educației comunis.e a tine- retului. Nu peste tot insă organizațiile de bază au fost in fruntea acestei lupte. Așa, de pildă, la școala elementara nr. 3 din Alba lulia, unde viața de partid este negli- jată. unde nu se dezbat în adunările gene- rale problemele școlii și nu se combat lipsu- rile care se mani.estă în activitatea cadre- lor didactice, se constată rămânerea in u.ma la învățătura a muitor elevi. O mare vină in această priv nță ii revine Comilelului ra- ional P.M.R. Alba lulia, care n-a acordat a- tenția cuvenita îndrumării organizației de bază P.M.R. din această școala, nesezisîn- du-se de faptul că de la începutul anului școlar 1954-1955 aici nu s-a ținut nici o adu- nare generală a comuniștilor, că abia in luna decembrie s-a întocmit planul pe tri- mestrul IV al anului 1954. Activiștii Comi- tetului raional P.M.R. nu participă la adu- nările generale ale organizațiilor de partid din numeroase școli, nu cunosc planurile de muncă ale acestora. Mai mult încă, secția de propagandă și agitație a Comitetului ra- ional P.M.R. încarcă cadrele didactice cu sarcini în afara muncii didactice, fără să țină seama de îndatoririle lor din școală. Unele organizații de bază P.M.R. din șco- lile regiunii Hunedoaia nu se preocupă de orientarea politico-ideologică a lecțiilor. La școala medie de 10 ani de băieți din Deva, de pilda, profesoara A. Teodoriu a analizat cu elevii zicători care oglindesc concepția burgheză asupra vieții — ca „Cine vrea să trăiască ffr pace — vede, aude și tace" fără ca membrii biroului organizației de partid sau pedagogli-comuniști să se seziseze de acest fapt. Mai sînt încă in regiunea Hunedoara unele organizații de bază P.M.R. care se substituie administrației școlilor, neglijind munca po- litică în rindurile cadrelor didactice. O ase- menea situație se in'tîlnește, de exemplu, ia școala medie de 10 ani din Hunedoara, ca șl la școala medie de 10 ani cu limb-a de pre- dare romină din Petroșani. Această lipsă se datorește în mare parte și Comitetului ra- ional P.M.R. Hunedoara care nu asigură o conduoere sistematică și permanentă a muncii politice în școli, mulțumindu-se ca, în mod sporadic și întim»lător, să ajute te rezolvarea anumitor probleme. Unele comitete raionale de partid negli- jează instruirea birourilor organizațiilor de bază sătești asupra problemelor de învăță- mint, considerînd aceasta drept o problemă puțin importantă. Ca urmare, multe orga- nizații de partid sătești, așa cum sînt de exemplu cele din satul Orm'.ndea, comuna Bălța, raionul Ilia, din comuna Gîrbova. ra. ionu-l Sebeș, din comuna Mihalți, raionul Alba lulia, etc., nu au prevăzut In planul lor de muncă sarcini ou -privire la activitatea în școli. in scopul îmbunătățirii muncii organiza- țiilor de partid din școlile regiunii noastre, comitetele raionale de partid au sarcina să orienteze activitatea organizațiilor P.M.R din școli spre îmbunătățirea calității muncii instructiv-educative, asigurând un înalt con- ținut științific al predării și al activității educative în rindu-ri’.e elevilor. Organizaț.ile de bază P.M.R. din școli trebuie să fie antrenate în îmbunătățirea activității metodice, asigurindu-se studierea și aplicarea pe o scară cit mai largă a inaiti- tat-ei experiențe a școlii sovietice și a expe- rien,ei școlilor noastre fruntașe. Garanția realizării acestor sarcini este exemplul per sonal al membrilor de partid in lupta pen- tru cont nua ridicare a nivelului lor profesio- nal, în lupta pentru o cît mai temeinică pre- gătire a viitoarelor cadre necesare constru- irii socialismului în patria noastră. teresante observații asupra dezvoltării flu- turelui inelar (Malacosoma neustria). Cerce- tind in timpul iernii ramurile subțiri ale pom lor fructiferi și în special ale merilor, elevii găsesc spre vîrful acestor ră-murele un fel de inele formate dintr-un șir spiralat de bobițe mici albicioase. Sint ouăle fluturelui inelar. Elevii trebuie să rupă aceste rămu- rele, să le păstreze într-o Încăpere rece pînă în pr măvară, cîn-d ies omizile care vor fi hrănite cu muguri de stejar sau tei. Sub con- ducerea profesorului, elevii vor putea face observații asupra felului cum se hrănesc omizile, cum și de cite ori năpîrlesc. cum se transformă in nimfă și apoi în fluture. Tot in timpul iernii, elevii pot descoperi cuiburile de omizi ale fluturelui alb de copac (Aporia crategi). Culegmd aceste cuiburi, ei participă la distrugerea unui dăunător peri- culos al livez lor. In același timp, aducind cîteva exemplare la colțul naturii vii și ținindu-le la o temperatură prielnică, elevii vor putea observa dezvoltarea larvară. Pe baza acestor observații, elevii clasei a Vl-a îș însușesc mai temeinic cunoștințele de zoologie. Deosebit de instructive și- interesante s’nt experiențele ce se pot executa cu elevii asu- pra iepurilor de casă. Pedagogii sovietici acordă o deoseb tă atenție acestor experiențe. De exemplu profesoara I. S. Tihomirova, de la școala medie dim Lostao-Petiovsc. raionul Scelsovschi, reg unea Moscova, a arătat ele- vilor din clasa a VIH-a cum se formează reflexele condiționate la iepurii tiner' Aju- tați de profesoara lor, elevii au reușit să for- meze la iepuri reflexul de a mînca stînd numai pe picioarele dinapo'. Mai întîi, pro- fesoara a dus cu elevii discuții pregătitoare asupra scopului acestor experiențe, asupra felului cum se comportă aceste rozătoare, le-a dat indicați cu privire la executarea lucrării. Pe baza îndrumărilor primite, elevii au așezat iepurii pe mese acoperite cu hîrtie, ca să nu alunece. Le-au dat apoi să mănînce morcov, ț n:ndu-l sus așa îneît iepurii tre- buiau să se ridice pe picioarele dinapoi ca să-l ajungă. Iepurii rupeau o parte din mor- cov și se lăsau ’n jos pentru a-1 mînca stînd pe cele 4 picioare. După aceasta, se ridicau din nou după hrană, pe care o căpătau stînd numa în două picioare. Repetînd zilnic a- ceastă experiență, iepurii au învățat să mănînce numai in această poziție. După a- ceasta, iepurii au fost lăsați să meargă pe dușumea, El se ridicau pe picioarele dinapoi Cum muncesc ca director Ln munca de conducere a școlii mă că- lăuzește ideea că sarcina principală a di- rectorului este aceea de a crea în primul rînd un colectiv puternic, care să mun- cească organizat, cu tragere de Inimă. De aceea, caut să duc o activitate organizată, sistematică cu colectivul pedagogic. Ln planul meu de muncă sini trecute o serie de măsuri concrete, menite să ducă la închegarea colectivu.ui și mobilizarea lui la o muncă stăruitoare. Practica mi-a aratat că, pe lîngă planul săptămînal pe care-1 întocmesc cu regularitate, trebuie să-mi întocmesc și un pian de munca zil- nic, în cire să fie arătate Pe larg și mai clar sarcinile si măsurî.e prin care se re- alizează îmbunătățirea munci: colectivului pedagogic. Conform pianului general, activitatea consiliului pedagogic al școlii noastre a discutat- pînă acum o serie de probleme interesante, legate de nevoile reale ale școlii; -despre organizarea schimbului de experiență, despre controlul cunoștințelor elevilor, despre folosirea materialului di- dactic in predare etc. Discuțiile au dus la descoiperirea unor căi mai bune pentru întărirea muncii din școală Colectivul diriginți.or, care se întruneș- te de două ori pe lună, discută despre ac- tivitatea desfășurată in etapa anterioară și despre problemele de care trebuie să se ocupe în eta-pa următoare. Discuțiile în colectiv au determinat •cerinți unitare ale diriginților, consecvență în munca educa- tivă. Controlul muncii didactice îmi ocupă cea mai mare parte din timp. Asist la opt lecții pe săptăm-înă. Cu privire ‘la fie- care lecție -notez : data, c.asa, nume.e pro- fesorului, tema lecției și conținutul ei, ma- terialul didactic folosit, cum se realizează controlul cunoștințelor elevilor, cum ’u- crează profesorul cu întreaga clasă. La sfîrșit. notez concluziile mele și propune- rile in vederea îmbunătățirii muncii pro- fesorului respectiv. Toate aceste însem- nări și, în special, concluziile si propune- rile, sînt discutate pe larg cu profesorii. După un timp caut să verific, asistind la alte lecții, dacă îndrumările primite sint aplicate. Asistind ia lecții am prilejul să cunosc și să răspîndesc în colectivul di- dactic al școlii metodele cele mai bune de muncă, experiența bună. Munca unui director are laturi multe și variate. Directorul nu trebu e să piardă o clipă din vedere pe elevi, felul cum mun- cesc și cum se comportă ei. trebuie să se ocupe permanent de organizarea și des- fășurarea justă a muncii în rindurile pă- rinților, să nu neglijeze o clipă proble- mele activității pionierești, problemele gospodărești și administrative ale școlii, atit de numeroase și de însemnate. El tre- buie să se preocupe îndeaproape de ridi- carea nivelului profesional și ideologic al cadrelor didactice, să dea o mare -atenție felului cum îndeplinesc cadrele didactice și elevii munca obștească Planul săptă- mînal și, mai ales, planul zilnic mă a- jută să nu pierd din vedere sarcinile în- semnate pe care le am P. V. EREM1A -directorul școlii de 7 ani nr. 2 cu limba de predare maghiară din Sighet —O------ Școli noi în raionul Toplița TG. MUREȘ (Agerpres). — Copiii oa- menilor muncii din raionul Toplița în- vață astăzi in 57 de școli elementare, din- tre care 11 cu limba de predare maghiară, și în 15 școli de 7 ani, dintre care 4 cu limba de predare maghiară. Nu de mult, copiii oamenilor muncii din Morăreni au început să învețe în școală nouă, iar la Subcetate se ridică clădirea unei școli care va avea zece săi de clasă, săli de lectură, laborator și bibliotecă. In curînd copiii din Borsec ca și cei din că- tunul Zencan vor învăța în școli noi cu 4 clase. atunci cînd elevii le dădeau să mănînce morcov dintr-o cutie pe care îi sileau să o țină cu picioarele dina nte S-a repetat și această experiență de mai multe ori. S-a pro- cedat apoi la aplicarea excitantului condițio- nat. Elevii puneau în cite o cutie de metal ovăz, iar deasupra morcov. Scuturau cutia cu boabe, le dădeau iepurilor să mănince morcovul, apoi se depărtau și agitau cutia. La început, iepurii rămîneau indiferenți la auzirea acestui zigomot, dar după repetarea experienței t mp de 8—10 zile, cînd Iepurii auzeau acest zgomot se îndreptau repede în direcția lui, rldicîndu-se în două picioare. Reflexul condiționat format prin folosirea acestui excitant sonor, care a însoțit hrana, a fost apo‘ folosit cu mult succes in demon- strarea lecției despre reflexe. S-au adus in clasă la lecție doi iepuri. S-a dat drumul pe masă unui iepure la care nu se formase refle- xul condiționat El nu a reacționat în fața cutiei cu morcov. S-a experimentat apoi cu al doilea 'epuraș, la care se formase reflexul condiționat. îndată ce a auzit zgomotul din cutia cu semințe scuturată de elev, s-a și în- dreptat în fugă spre ea, s-a ridicat pe picioa- rele dindărăt și, prinzînd cutia cu p cioarele din față, a început să mănînce morcovul din ea. Avînd cîteva clase paralele, tovarășa Tihomirova a dat la fiecare clasă diferite teme de formare a anumitor reflexe condi- ționate. Aceste experiențe au trez’t un viu interes în mijlocul elevilor din clasa a VHI-a pentru o mai largă cunoaștere a reflexelor condiționate, studiate la anatomia și fiziolo- gia omului Invățînd din bogata experiență a școlii sovietice, profesorii școlilor noastre ppt realiza, -prin folosirea variată a colțului naturii vii, o strinsă legătură a cunoștințelor teoretice cu pract ca, pot îmbogăți conținutul lecțiilor predate. Experiențele organizate în școlile sovietice ca și într-un număr însem- nat de școli fruntașe din patria noastră arată interesul pe care îl pot trezi în rindu- rile elevilor d’feritele lucrări practice, arată nivelul științific pe care-1 poate dobîndi pre- darea științelor naturale în școală, prin justa folosire a colțului naturii v:i. Inițiativa creatoare a 'profesorilor și a elevilor găsește aici un larg cimip de manifestare. Este nece- sar, însă, ca orice inițiativă să fie dirijată in direcția inarmării elevilor cu cunoștințele și deprinderile cerute de programa școlară. L POPOV1CI Crește preocuparea școlilor pentru problemele muncii educative Consfătuirile „Gazetei învătămintului" cu cititorii din regiunea Baia Mare și din orașul Sf. Gheorghe La consfătuirea care a avut loc în regiunea Baia Mare au participat diri- ginții fruntași din școlile regiunii. In discuțiile purtate ei au aratat ca preocu- parea principală a diriginților în prima jurnatate a anului școlar a fost ridicarea niveiului la învățătura al elevilor. In a- cest scop au fost folosite căi multiple și variate. De exemplu, tovarășul Gavru Cavași, dinginteie Ciiasei a IX-a „D“ de la școala meu.e clin baiu Mare, a mobili- zat eievii la o muncă stăruitoare pentru însușirea cunoș.inveior foiosmd, intre alteie, metoda uiscu(iiior tematice în orele euucauve. ci a mscuiat cu elevii pronume privitoare ia organizarea muncii inuepen- dente pentru pregătirea lecjiuor, la ierni cum trecute sa-și ia notițe aupa explica- țiile profesorilor etc. Ana । ori ia tea uirigmților au vorbit des- pre necesitatea ue a cunoaș.e bine pe fie- care eiev in parte, pentru a-1 putea îndru- ma, ue a nu ma in considerare numai abaterea oa abatere, ci a cunoaște, în tic- care caz, cauze.e e;. „Aveam o eievâ slaba la învățătură. Nu avea note de trecere la patru materii" — a spus tov nuvr» babau, dirigintele clasei a Vlll-a a școiii meun mixte din Cărei. „Am aflat ca acestei eleve ii răpea to. timpul nece- sar pregătirii iecținor munca acasă, în gospodărie. Am tăcut totu. pentru ca lamina ei să-i creeze conclud pentru buna pregătire a lecțiilor. Eleva s-a îndreptat p.na acum la trei materii", ințelegind că nu dezinteresul pentru învățătură, nu neglijența sau nepasarea sint cauzele rezultatelor slabe la învățătură obținute de această elevă, dirigintele nu s-a grăbit sa aplice sancțiuni. Dacă ar n procedai altfel, n-ar fi ajuns, dasigur, la îndrep- tarea elevei, ci ar fi făcut-o sa se simtă nedreptățită, ar fi demobilizat-o. Problema cunoașterii elevilor, a aplică- rii unor măsuri educative diferențiate a fost ridicata de multi alti diriginți, printre oare tov. Alice Streza, diriginta anului IV „D“ al școlii pedagogice din Cărei, tov. Elisabeta Varadi, diriginta clasei a IX-a „E“ de la școala medie din Baia Mare etc. Tov. Eiisiabeta Ștefănescu, diriginta cla sei a VHl-ia „B“ a școlii medii din Baia Mare, a vorbit despre însemnătatea înche- gării colectivului de elevi. „Elevii mei — a spus tovarășa diriginta — s au obișnuit să privească lipsurile in mod deschis și să ia împreuna măsuri pentru lichidarea lor". Arătînd o serie de exemple concrete în această privință, tov. Ștefănescu a sub- liniat însemnătatea creării unei opinii juste a colectivului clasei. Tov. iosif Koss, diriginte la școala medie cu limba de predare maghiiarâ din Satu Mare, a arătat cum, contribuind la legarea unor prietenii strînse între elevi, a reușit să creeze o atmosferă de colaborare și înțe- legere între ei. Numeroși participanti la consfătuire s-au oprit asupra sarcinii pe care o au diriginții de a întări educația patriotică a elevilor, de a dezvolta dragostea lor pentru muncă. Au contribuit mult la edu- carea acestor trăsături vizitele în între- prinderi, excursiile. Elevii din Cărei, de exemplu, au vizitat întreprinderea de pro- duse lactate din localitate și expoziția agricolă raională, elevii școlilor din Baia Mare și Satu Mare au făcut vizite la marile întreprinderi din aceste orașe. Tov. Miaria Toderici, diriginta clasei a VH-a de la școala de 7 ani nr. 1 din orașul Baia Mare, a ridicat o problemă deosebit de interesantă — aceea a rela- Pentru întărirea disciplinei elevilor De cuirînd, ministrul Invățămin'tului a dat un ordin cu privire Ia întărirea discipli- nei și îmbunătățirea muncii educative în ins- tituțiile de invățămint și de educație care depind de sfaturile populare. Subliniind succesele și lipsurile existente în munca educativă a școlilor și a institui,ii- lor educative, ordinul indică o serie de mă- suri care trebuie aduse la îndeplinire în ve- derea realizării educației comuniste multila- terale a elevilor. Ordinul arată că direcțiile instituțiilor de învățămînt șl educative și ca- drele didactice au datoria să organizeze ast- fel munca instructiv-educativă îneît să educe cu perseverență elevii în spiritul patriotismu- lui socialist și al internaționalismului pro- letar, al dragostei pentru oamenii muncii și pentru Partidul Muncitoresc Romtn, al stimei pentru muncă, al grijii pentru bunurile ob- ștești, al conștiinței răspunderii pentru ac- țiunile șl faptele lor, pentru însușirea cu succes a cunoștințelor și pentru respectarea strictă a normelor moralei comuniste. In școli și în instituțiile educative se va întocmi un regulament de ordine interioară, explicîn- du-li-se elevilor cerințele acestuia și contro- lîndu-se cu strictețe îndeplinirea lor. Peda- gogii trebuie să muncească cu perseverență pentru închegarea colectivului de elevi in fiecare clasă și în întreaga școală, să dez- volte în rindurile elevilor o astfel de opinie care să nu permită încălcări ale disciplinei, să asigure unitatea cerințelor colectivului pe- dagogic față de elevi, îmbinînd cu pricepere metodele de convingere, de evidențiere și de încurajare cu măsurile de constrtngere. Ordinul arată cane sînt „regulile pentru elevi". Elevii sînt datori: — Să-și însușească temeinic cunoștințele predate in școală, pentru a deveni cetățeni folositori poporului muncitor și patriei noas- tre, Republica Populară Romînă. — Să vină regulat la școală șl să nu în- tiîrzie de la cursuri și de la lecțiile practice. — Să umble cu atenție pe stradă, în tram- vaie, autobuze etc. respectînd regulile de circulație. — Să vină la școală curați și să-și păs- treze cu grijă îmbrăcămintea șl cărțile. Laboratoare de cinefîcare în instituțiile de învâțâmînt La Institutul de științe economice și planificare „V. I. Lenin“ și la Institutul agronomic „N. Bălcescu1' din Capitală au fost înființate în acest an școlar labora- toare de cineficare. Asemenea laboratoare au luat ființă și la Institutul agronomic din Cluj, precum și la Institutul politeh- nic din Timișoara. Pînă aoum, laboratorul de cineficare de 1® Institutul agronomic din Cluj a rea- In luna decembrie au avut loc consfă- tuiri aie „Gazetei învățămintului" cu citi- torii din regiunea Baia Mare și din orașul Sf. Gheorghe, în legătură cu pro- blemele muncii educative. Participantii la aceste consfătuiri au vorbit despre experiența lor in munca de educare comu- nista a elevilor, despre realizările obți- nute, despre lipsurile care mai dăinuie in școli. In același timp, ei au făcut o serie de propuneri menite să contribuie la ridi- carea nivelului muncii educative. țiilor juste între băieți și fete — și a ară tat străduința pe care a depus-o pentru ca, împreuna cu părinții, să educe pe copii în spiritul respectului reciproc, al prieteniei. Tov. Toderici a arătat că lite- ratura contribuie într-o mare măsură la educarea tineretului în spiritul comunis- mului. Ea ia vorbit despre grija pe care o are pentru ca elevii să înțeleagă just cărțile citite, organlzînd în acest scop discuții cu elevii. S-a întimplal oa un elev să înțeleagă că neînfricarea, curajul, înseamnă tendința de a iînrunta oe cei mari. Discuțiile l-au ajutat să ajungă la o înțelegere iusta a acestor noțiuni, să interpreteze așa cum trebuie atitudinile eroilor din romane. Diriginta a înțeles că la această vîrs ă, în special, elevii au nevoie de mai multă îndrumare. Participantii ia consfătuire au arătat și o serie de lipsuri care mai există în munca unor diriginți. Astfel, uneori se merge prea departe în privința consultării colectivului de elevi. Se întîmplă ca elevii nu numai să aprobe sau să dezaprobe faptele petrecute in viața clasei, să sem- naleze lipsurile, dar uneori stabilesc chiar ei și sancțiunile care trebuie aplicate în cazurile de abateri, fără amestecul diri- gintelui — ceea ce este, desigur, cu totul nejust. Consfătuirea diriginților din regiunea Baia Mare a scos în lumină un fapt îm- bucurător — că aceștia cunosc problemele muncii educative și sarcinile care le revin m educarea și instruirea elevilor. Aceste cunoștințe nu sînt, însă, aplicate întotdeauna în practică cu perseverență, .în mod consecvent. De asemenea, ei nu sînt întotdeauna suficient de exigenti față de elevi. Experiențele înaintate care au fost pre- zentate în consfătuire au făcut să crească hotărîrea diriginților de a munci mai bine, de a întări necontenit activitatea lor edu- cativă. Problemele educative îi preocupă îndea- proape și pe învățătorii și profesorii din orașul Sf. Gheorghe. Ei acordă o maire în- seninătate formării colectivului de elevi, învătîndu-l să aibă o atitudine justă față de problemele activitățin clasei. Colectivul clasei a V-a de la școala de 7 amu nr- 4. de pildă, a luat atitudine ho- tărîtă atunci cînd unul diintre elevi și a făcut obiceiul de a se prezenta la școală cu lecțiile nepregătite, de a umbla pe străzi la ore tîrzii sau de a viziona specta- cole fără să aii bă aprobarea conducerii școlii. Pentru a realiza o bună disciplină, în- vățătorii și profesorii din orașul Sf Gheorghe colaborează îndeaproape cu pa- rinț'i elevilor. In cadrul ședințelor lunare și al lectoratelor pedagogice ei discută cu părinții elevilor unele probleme de peda- gogie, îi îndrumă cum anume să-i ajute pe copii în îndeplinirea obligațiilor față — Să păstreze curățenie și ordine în bancă, ln clasă și in școală. — Să intre în clasă îndată ce a sunat, să-și ocupe liniștiți locul In bancă și să nu-I părăsească sau să iasă din clasă decît cu învoirea învățătorului sau profesorului. — Să stea corect "n bancă in timpul lec- ției, să asculte atent explicațiile învățătoru- lui sau profesorului, ca și răspunsurile co- legilor; să nu aibă preocupări în afară de lecție. — Să aibă caiete în care să-șl însemneze regulat temele date de învățători sau profe- sori pentru lecțiile viitoare. — Să salute pe învățători sau profesori și pe directori sculîndu-se in picioare, atît la intrarea cit șl la ieșirea acestora din clasă. — Să se ridice cînd sînt întrebați și să se așeze la loc numai cu încuviințarea învă- țătorului sau profesorului. Cînd vor să răs- pundă sau să întrebe ceva, să anunțe prin ridicarea mâinii. — Să arate respect directorului școlii, În- vățătorilor și profesorilor; să-i salute cînd ii întâlnesc pe stradă și în localuri publice. — Să se poarte modest, cuviincios șl dis- ciplinat în școală, acasă, pe stradă și ln lo- calurile publice. — Să nu folosească expresii jignitoare, care înjosesc pe alții ca și pe cei ce le fo- losesc. Să nu facă fapte care scad demnita- tea de elev. — Să păstreze averea școlii și să respecte avutul public, bun al poporului muncitor. Să aibă grijă de lucrurile lor și să fie a ten ți eu ale colegilor lor. — Să se poarte ateuțl și plini de grijă cu cei mai în vârstă, ca și cu cei mai mici și să fie gata să dea ajutor bătrînilor, invali- zilor și bolnavilor. —'Să ajute pe părinți în activitățile cas- nice și să Îngrijească de frații și surorile mai miei. — Să aibă o purtare tovărășească față de colegii lor, să fie prietenoși și sinceri, să ia pante ia viața colectivă, fiind gata să sprijine colectivul și să se sprijine, la rin- dul lor, pe ajutorul colectivului. — Să ceară aprobarea direcției pentru lizat filmele didactice pe bandă îngustă „Hibrizi de porumb" și „Excursie științi- fică botanică în Bucegi". S-a realizat și o serie de diapozitive în duloni cu tema „Flora în R.P.R.". La I.S.E.P.-București s-au realizat fil- mul „Din activitatea Institutudui”. diafîl- mul „Analiza merceologică a produselor petrolifere" și 100 de diapozitive. Filmele, diafi.lmele și diapozitivele con- stituie o contribuție însemnată la îmbogă- de școală, cum să le organizeze timpul li- ber, în ce măsură să le ceară îndeplinirea unor treburi gospodărești etc. Cunoscînd îndeaproape viața școlii, părinții elevilor au început să simtă că sint d rect răspun- zători de rezultatele la învățătură ale co- piilor lor, de întreaga comportare a aces-i tora. Pedagogii au combătut, de asemenea^ atitudinile nejuste a’e unor părinți fata de copiii lor. De exemplu, cadrele didactice de la școala de 7 ani nr, I cu limba .de predare maghiară au discutat în repetate rînduri cu unul dintre părinți care folosea față de copilul lui metode brutale nepe- dagogice. arătîndu-i ce urmări negative pot avea acestea. In cadrul consfătuirii s-a arătat că lip'sa de disciplină a elevilor se datorește în mare parte nivelului scăzut al unor lecții, atitudinii formale a unor pedagogi etc. S-a arătat, de pildă, că învățătorii și pro-i fesorii de la școala nr. 2 iau unele măsuri, dau sarcini elevilor, le controlează -yn timp, d.ar apoi uită de ele. Aceasta duce la slăbirea disciplinei, la scăderea auto- rității pedagogului. Educarea elevilor în spiritul discin'lfiei conștiente cere din partea cadrelor didac- tice o muncă susținută, perseverentă. Esta profund greșită atitudinea umor cadre di- dactice care consideră că disciplina se poate obține prin luarea unor măsuri temporare de supraveghere sau de eon- strîngere. Dimpotrivă, atunci cînd cadrele didacti- ce desfășoară o muncă educativă sustlhiH tă, continuă, elevii învață să fie discidli" nati și iau ei înșiși atitudine împotriva’ a- baterilor. Colectivul pedagogic al școlii medii de băieți din orastil Sfîntu Gbeor- ghe urmărește îndeaproape felul în care elevii își duc la îndeplinire sarcinile, com- portarea lor fată de cadrele didacticei, la-1 tă de colegi, precum și în afara școlii, Atunci cînd se ivesc cazuri de indiscipli- nă, învățătorii si profesorii caută să ia mă- surile cele mai potrivite, pentru ca pe- depsele să aibă un efect educativ asupra întregului colectiv al clasei. Unul dintre elevii clasei a VHl-a a avut o atitudine nejustă fată de un profesor. Deși atunci cînd a fost întrebat de către conducerea școlii nu și-a recunoscut vina, totuși, cmd colectivul clasei a luat atitudine, a fost nevoit să și-o recuno-ască. Atit sanct:u- nea pe care a primit-o — eliminarea pe o săptămînă — cît si atitudinea colectivului, l-au făcut să-și înțeleagă mai bine îndato" ririle, să-si schimbe felul de comportare. In cele mai multe școli cadrele didacti-1 ce au primit un sprijin însemnat din par-» tea organizațiilor de tineret, care s-au preocupat îndeaproape de mobilizarea e- levilor în lupta pentru realizarea discipli- nei conștiente. La școala mixtă nr. 2,. de pildă, datorită faptului că diriginții au sprijinit organizația de pionieri în anumi- te acțiuni, strîns lezate d'e principalele probleme ale scolii (lupta împotriva răJ minerii în urmă la învățătură, asigurarea disciplinei etc.) pionierii au devenit cu a- devărat exemple perrtru întregul colectiv al scolii. Zilele acestea, participînd la consfătui- rile raionale, cadrele didactice reiau • în discufie problemele muncii educative. Este necesar ca în a doua jumătate a anului școlar activitatea lor să se ridice pe o treaptă mai înaltă, asigurînd noi suc- cese în lupta pentru educarea comunistă a tineretului. E. MANAC V. POPOVICI orice participare la competiții sportive sau excursii neorganizate de școală, precum și la plecarea din localitate. — Să frecventeze’ numai acele spectacole^ instituții și manifestări publice pe care . di- recția școlii le recomandă sau pentru care și-a dat consimțămîntul. — Să respecte regulile stabidite în inter- nat. — Să țină la onoarea școlii și a clasei ca la onoarea lor proprie. In continuare, ordinul arată măsurile sta- bilite pentru evidențierea elevilor ou purtare deosebită și pentru sancționarea celor ne- disciplinațl, subliniind că orice măsură , da pedepsire trebuie să fie aplicată ținindu-se seama, la fiecare caz concret, de condițiile în care a fost săvîrșită abaterea, de gravita- tea ei, de particularitățile individuale area ei, rezunate bune, u.evii șco.ii mam- ies!a un in.eres deoseoit pen.ru uivățaiură și frecventează cu regu.antale cursur.le. frecvența uuna la cursuii se menține și da- torita ii.iuncn organizate pe care o uesia- șoara direcția școlii și cadre.e didactice. Astfel, s-au introdus nșe de Irecvență la toate clase.e și se ține o str.ctă evidență a .or. Pentru asigurarea unei Irecvențe regu- la.e se folosesc, de asemenea, caimeiele de corespondența cu întreprinderile, gazetele de perete și megaioatiele. Școala ține legatulă or- permanenta cu organizațiile sindicale. gamzațji.e U.T.M. și șeiil secțiilor unde lu- creaza elevii. Rezultate bune s-au obținut la școala se- raia a tineretului muncitoresc de pe lîngâ Uzineie .,23 August" și in ceea ce privește însușirea cunoștințelor. Lecții.e de limba ro- mina, de lizica, ne istorie, ue științe râie, se desiașoara în condiții bune și latele sînt sat.sfacătoare. Tovarășii sori Aurel Tita, Alexandru Călin, I, naiu- rezul- proie- Teaci, Ciuta lon bazar. Cornel Popescu și Vasilica ’ ' de viață și folo- leagă cunoștințele predate sesc metode și procedee specifice muncii în școlile neretul muncitoresc. . O contribuție însemnată cît rnai variate, serale pentru ti- la întărirea mun- cii în școală o poate aduce comitetul de e- levi. Justa organizare și îndrumare a acti- vității acestuia trebue să ducă tensă mobilizare a elevilor în însușirea cunoștințelor, pentru cip’.inei. Este necesar, de asemenea, la o mai in- lupta pentru întărirea dis- ca direcția școlii și cadrele didact ce să acorde o aten- ție mai mare înzestrării școlii cu material didactic, tocmai pentru că această școală este în primul an de funcȚonare. In acest scop, numeroase aparate de fizică și chi- mie. planșe și alte categorii de material di- dactic pot fi confecționate chiar de elevi, în uzină, cu sprijinul conducerii. Lucrul acesta este posibil cu atît mai mult cu cît tovară- șul Putinică, directorul întreprinderii, înțe- lege just însemnătatea acestei școli și îi a- ccrdă sprijinul său. Toate aceste împrejurări trebuie folosite din plin pentru întărirea muncii instruzitiv- educative. Organizînd just munca metodică a cadrelor didactice și schimbul de experien- ță cu alte școli serale, conducerea acestei școli are datoria să asigure de acum înainte o activitate susținută, care să ducă la re- zultate și mai bune decît acelea obținute pînă în prezent. Secția de învățămînt a orașului București, care se preocupă de bunul mers al școlilor și secțiilor serale pentru tineretul muncito- resc, are datoria să acorde și mai multă a- tenție desfășurării procesului instructiv-edu- cativ In aceste școli, astfel îneît ele să esi- gure o pregătire temeinică a elevilor. ION DUMITRU ----Q---- Informație Ministerul Invățămîntului reamintește că Examenul de Stat șl susținerea Proiectului de Diplomă in instituțiile de învățămînt su- perior va avea loc între 25 ianuarie — 6 februarie 1955 cu excepția instituțiilor de invățămînt superior agricol, la care Exa- menul de Stat va avea loc între 15 februa- rie — 1 martie 1955. popular a fost definită încă odată de tovară- șul Gh. Gheorghiu- Dej, președintele Con- siliulul de Miniștri al R.P.R., In răspunsuri- le date la întrebările puse de agenția iugos- lavă „Jttgopress": „Guvernul Republicii Populare Romîne — a spus tovarășul Gh. Gheorgiiiij-Dej — este călăuzit în politica sa externă de dorința de a-și da contribuția activă la cauza apărării păcii, de a dezvolta șl întări relațiile de colaborare și prietenie cu toate popoarele și țările iubitoare d* pace". Răspunsur le lui G. M. Malenkov, care re- prezintă o adevărată chemare ta luptă pen- tru pace din partea Uniunii Sovietice, a., fost primite cu căldură §i entuziasm de toate popoarele lumii. In R.P. Chineză, în toate țările de democrație populară presa și postu- rile de radio au arătat poziția popoarelor din aceste țări față de declarațiile șefului Gu- vernului Sovietic. In țările capitaliste, în Franța, Anglia, India, Argentina, Indonezia etc. răspunsurile lui G. M. Malenkov au stîmit un viu inte- res. In S.U.A. răspunsurile șefului Guvernului Sovietic au provocat o derută vizibilă în cercurile guvernante. Public.nd știrea cu privire la răspunsurile lui G. M. Malenkov, presa americană a Încercat să ocolească im- portantele principii expuse în aceste răspun- suri. Majoritatea ziarelor americane s-au li- mitat doar să remarce că la Washington răspunsurile lui G. M. Malenkov au lost „primite cu răceală". Indiferent de poziția guvernelor din țările capitaliste, popoareie din aceste țări au pri- mit cu satisfacție cuvintele de pace ale lut G. M. Malenkov. Aceste cuvinte au făcut re. pede înconjurul lumii. Ele însuflețesc po- poarele in lupta lor nobilă pen'ru a zdrobi planurile criminale boi. pentru apărarea Forțele păcii slnt ale ațîțătorilor la râz- păcil. astăzi mal puternite decît orieînd. In frunte cu .invincibila U- niune Sovietică, ele sînt hotărîte ca în a- nul 1955 să obțină noi succese în lupta pentru asigurarea unei păci trainice în în- treaga lume. Mai multă atenție muncii pentru lichidarea In anii puterii populare, prin grija orga- nelor de stat, cu sprijinul organizațiilor de masă și al cadrelor didactice s-a dus o susținută bătălie pentru lichidarea neștiin- ței de carte in orașe și sate. In fiecare an au fost alfabetizați sute de mii de neș- tiutori de carte. Printre aceștia se numără și un însemnat număr de muncitori fores- tieri. Invățînd să scrie și să citească, mulți mun- citori forestieri s-au calificat în muncă și as- tăzi simt fruntași în producție, inovatori. Așa, de pildă, tovarășii Avram Nistor și Ion Sasu de la I.F.l.L. Dragoslavele, sectorul Rucăr, regiunea Pitești, după absolvirea cursurilor de alfabetizare s-au calificat în muncă și astăzi sînt fruntași în întrecerea socialistă. Tovarășa Ecaterina Măceși de ia I.F.l.L. Stîlpeni, raionul Mușcel, a urmat după absolvirea cursurilor de alfabet.zare diferite cursuri profesionale, și-a ridicat con- tinuu nivelul cultural și astăzi este preșe- dinta comitetului de întreprindere. Receasămîntul neștiutor.lor de carte efec- tuat în întreprinderile forestiere în luna oc- tombrie 1954, a arătat insă că In aceste în- treprinderi mai sînt peste 5000 de neștiutori de carte. Trebuie luate măsuri grabnice pen- tru înarmarea lor cu știința de carte, Itehi- d:ndu-se lipsurile oare au existat pină acum in această privință. Ministerul Industriei Lemnului, Hîrtiei și Celulozei a dat tuturor întreprinderilor fo- restiere îndrumări cu privire la organizarea și funcționarea cursurilor de alfabetizare din stabillnd sarcini în multe unități de pedagogie, nr. 4 —1954 Revista lumina proiectului de zootehnic în lumina Directivelor Congresu- a elevilor de la școala de 7 ani Pojorita — de către elevi e proceselor de producție agri- organizarea șl desfășurarea lucrărilor de la- Broșura expune experiențele unora tre cei mai buni profesori de științe turale din școlile sovietice, pe baz-a rora Secția de metodică a științelor turale și a geografiei a Institutului I.F.E.T.-url și I.F.I.L.-uri, și răspunderi concrete. Datorită acestor măsuri. d in- na- că- na- de E. Popovici-Drăgoescu: Cum am organizat munca pe lotul școlar V Petruș: Organizarea unei stupini școlare. , xx O. Braga : Să înlăturăm unele lipsuri des intîlnite în predarea științelor naturale :> tn școlile noastre. Recenzii și Note despre unitatea organismului cu mediul ex- excreție", „Glandele cu secrețte internă". pedagogie al Academiei de Științe Peda- gogice a R.S.F.S.R. a elaborat tematica C. Bcca: Țițeiul. Originea și geneze Iul. Condițiile de formare a zăcămintelor de țiței. regiunea Pitești însă munca se desfășoară în condițluni faptului că unele secții raionale nu s-au preocupat de alfabetizare bune, datorită de învățămînt de lichidarea munca de alfabetizare se desfășoară în con- diții satisfăcătoare. Așa stau lucrurile, de e- xemp'u, la o serie de întreprinderi forestiere din regiunea Pitești. La I.F.E.T.-Curtea de Argeș, s-a efectuat rccensăminlui! neștiu- torilor de carte do la gurile de exploatare, s-au asigurat condiții materiale bune de des- fășurare a cursurilor, neștiutorii de carte au fost repartizați nominal manipulau1,iloc din ■parchete care conduc cursurile. Nu tn toate întreprinderile forestiere dr- neștimței de carte din sectorul forestier. Ast- fel, cu prilejul unui control organizat de Mi- nisterul Invățămîntului, Ministerul Industriei Lemnului, Hîrtiei și Celulozei și Comiteful Central el Sindicatului Lemn-Forestier s-a constatat că nici una din secțiile raionale de învățămînt dim regiune nu are evidența ne- știutorilor de carte din sectorul forestier, deși toate întreprinderile au efectuat recensă. mintul la 20 octombrie. Secțiile de Invăță- mînt nu s-au interesat nici de condițiile în care se desfășoară alfabetizarea neștiutorilor de carte din întreprinderi și nici de felul cum se aplică dispozițiile date în această privință de Ministerul Industriei Lemnului, Hîrtiei și Cululozei. Lipsuri serioase s-au constatat și în mun- ca directorilor de școli, care In numeroase cazuri au neglijat cursurile de alfabetizare din întreprinderile forestiere, lăsîndu-'.e să se desfășoare la voia întîmplării. De rezultatele slabe ale muncii de alfabe- tizare în sectorul forestier din regiunea Pi- tești slnt vinovați și unii directori de între- prinderi, președinți de comitete de Întreprin- dere sau președinți și secretari ai organiza- IN SUMAR : C. Mateescu : Organizațiile U.T.M. și de pionieri, sprijin puternic al școlii în edu- carea comunistă o elevilor. M. Roșea șl R. Codreanu: Unele condiții care pot îngreuna sau ușura activitatea comună a celor două sisteme de semnalizare în procesul de intuiție. 1. Crcmer: Scriitorii noștri clasici —autori de manuale școlare. A. Dancsuîy : Citeva aspecte ate educării colectivului de elevi în clasele V-VII. E. Blideanu: Unele aspecte ate muncii metodice în regiunea București. M. lacob: Activitatea practică pe terenul experimental al școlii de 10 ani „I. L. Ctaragtale" din București. E. P. Gusarov: Legătuna studierii botanicii cu activitatea practică a elevilor. A. Chircev: Caracterizarea psihologică a elevilor pe baza determinării tipurilor de activitate nervoasă superioară. Critică șl bibliografie. Natura nr. 6 —1954 IN SUMAR: M. fonescu: Cîteva probleme ale științelor biologice în Directive ate Congresului al .Il-lea al P.M.R. Al. Furtunescu: Perspectivele de dezvoltare a sectorului Directivelor Congresului el Il-lea al P.M.R. C. Herbst: Probleme ale științelor geografice în lumina lui el Il-lea al P.M.R. I. Șandru : Aspecte din viața și opera geografului N. N. Baranski. S. Lugojan : Unele contribuții cu privire la cauzele schimbării climei. Ene Florea și V. Maxim: Pagubele produse de virusuri în agricultură șl com- baterea lor. Colectivul secției mamifere a muzeului „Gr. Antipa“ București ; Date preliminare cu privire la dinamica mamiferelor în perdelele forestiere de protecție Valul Troian — Dohrogea și Mărculești — Bărăgan A. Săvulescu : Dezvoltarea cercetărilor în biologia vegetală din țara noastră în lumina știinfei sovietice I. Banu : Ideile filozofice ale lui J. B. Lamarck și rădăcinile lor de clasă. S. Veza : Organizarea excursiilor și rezultatei? obținute n anul școlar 1953—1954 la Facultatea de geologie-geografie de la Universitatea „V. Babeș" din Cluj 1 Velcea și V. Cucu: Rotai practicii de teren in formarea cadrelor de geografi. Gv. Iiieș : Din activitatea geografică Cîmpulung. V. A. Tetiurev : Cunoașterea practică colă. Tr. Tretiu : Principii călăuzitoare în borator în universități. E. P. Brunovt: Dezvoltarea noțiunii tern în temele: „Pielea", „Organele de In Editura de stat didactică și pedago- gică a apărut broșura „Lucrări de botani- că pe terenul experimental școlar", tradu- cere a unui material cuprins în culegerea de articole „Activitatea e’evflor în afară de clasă la biologie" (Ucipedghiz 1952). neștiinței de carte {iilor de masă. Astfel, președintele comitetu- lui de întreprindere al LF.E.T. din comuna Brezoi, tovarășul Constantinescu, ca și res- ponsabilul cu învățămîntul al comitetului de întreprindere, tovarășul Zgrlcea, au dovedit indiferență față de problema alfabetizării muncitorilor neștiutori de carte. Cu toate că în Întreprindere sînt peste 50 de analfa- beți, pînă la 12 decembrie 1954 cursurile de alfabetizare nu se deschiseseră. De asemenea, șeful secției de cadre și învățămînt al între- prinderii s-a mulțumit doar să culeagă unele date statistice, fără să verifice dacă ele co- respund realității, inducînd in eroare în fe- lul acesta și organele ministerului. Lipsuri serioase au fost constatate și la I.F.E.T.-Rucăr. Pină la data de 12 decem- brie 1954 nici aici nu se luase nici o mă- sură pentru organizarea și deschiderea cursu- rilor de alfabetizare. Conducerea întreprin- derii nu avea cunoștință de existența unul ordin semnat de conducerea Ministerului In- dustriei Lemnului. Hîrtiei și Celulozei cu pri- V're la alfabetizarea neștiutorilor de carte din sectorul forestier. Ordinul sosise la în- treprindere, dar fusese uitat într-un dosar. Vinovați de această situație sînt șl tovarășii G'âlășanu, președintele comitetului de între- prindere. cit și tovarășul Manoîe, responsa- bil cu * vățămîntul, care s-au dovedit a fi complect străini de sarcin le ce le reveneau cu privire la alfabetizare. Situații asemănătoare au fost întîlnite șl la LF.E.T. din comunele Stîlpeni și Stoe- nești, raionul Mușcel, precum șl la IPRO. f-TL-Rîmnicu-Vîlcea. Pentru a asigura lichidarea neștiinței de carte in sectorul forestier este necesar ca secțiile de învățămînt și directorii de școli să acorde o mai mare atenție condițiilor In care se desfășoară alfabetizarea neștiutorilor de carte din acest sector. Conducerile între- p'inderilor și comitetele sindicale trebuie să treacă de urgență la aplicarea întocmai a îndrumărilor Ministerului Industriei Lemnu- lui, Hîrtiei și Celulozei, mobilizând la cursuri pe toți neștiutorii de carte aflați în produc- ție. Conducerile întreprinderilor șl comitete- lor sindicale sînt chemate să acorde o mai mare atenție muncii de lămurire printre neștiutorii de carte, astfel tacit aceștia să frecventeze regulat cursurile. In același timp este necesar să se asigure toate condițiile materiale necesare bunei funcționări a cursu- rilor. Ira gurile de exploatare, unde cadrele didactice nu pot lucra. întreprinderile și or- ganizațiile de masă trebuie să folosească a- jutorul tovarășilor man.ipulanți și al altor oameni ai muncii cu Știință de carte. Secțiile de invățămînt raionale șl directorii de școli au spăcina să mobilizeze cadrele didactice în vederea întăririi muncii acestora la cursurile de alfabetizare din sectorul fo- restier. Pedagogii trebuie să acorde un aju- tor concret instructorilor voluntari care lu- crează la gurile de exploatare, astfel îneît aceștia să obțină rezultate bune In munca lor de predare. Acolo unde cadrele didactice vor observa lipsuri sau vor întîmpina greu- tăți, e.t au sarcina să semnaleze toate aces- tea organelor locale, pentru ca acestea să poată lua măsuri din timp în vederea lichi- dării lipsurilor. Numai printr-un efort comun al tuturor factorilor locali vor putea fi mobilizați la cursuri toți neștiutorii de carte din sectorul forestier, se va putea asigura lichidarea neștiinței de carte și în acest sector pînă la sfîrșitul planului cincinal. lucrărilor pe terenul didactico-ex.perimen- tal. In același timp, lucrarea conține îndru- mări metodice pentru profesori, atît în ce privește organizarea lucrărilor pe care tre- buie să le efectueze elevii, cit șl tn ce privește organizarea muncii didactice la lecțiile de botanică ce se țin chiar pe tere- nul experimental. „Lucrări de botanică pe terenul expe- Ș> cimentai școlar" constituie un îndrumă- tor prețios în munca învățătorilor și profesorilor de științe naturale. Redacția șl administrația: București str. A. S. Popov 28—30. Te lefon 45231, 4.39.00. Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa SctnteU „L V. StaUn" București. Piața Scîntell