BEDACȚHiyEA,
RmiîlrijlMn n Tipom5a
p[tța mare a/'.
)^*orj[ neftsmc&te nme pn
m^wc.— Manuscripte nu se
retrimit.
   INSERATE
H pdmesc ie AdmtnMrtpune în
Brsțov și la următoreie
BIROURI de ANUNTCRl:
txMena 1A N. Dnkeg NachK,
   Augenfeld & Emeric Loa-
MT, Heinrich Schalek. A. Op-
wMk Nnchf. Anton Oppeiik.
h Budapesta: la A. V. Gold-
tgfer. Ekstein Bemat. luliu
hsopold(VTI Erzs4bet-korut).
J8EȚUL ÎXSERȚÎUHÎLOR:
hMria garmand pe o uoidnĂ
W t)ani pentru o publicare. —
Publicări mai dese după tari-
A și Învoială. — RECLAME pe
3-a o serii 30 bani.

   ^GAZETA" iese in Hctn jl.
    AbMWM nnu Ustrt-UMan!:
   fa nn an 24 otr., pe șAse tnn!
t2 cer-, pe trei inni 6 cor.
N-tii de          2 /. pe an.
PMM nemția ai ttră^tata:
Pe un an 40 franci, pe șdee
luni 20 ff., pe trei luni )0 fr.
      N-rii de Zhimmtct! 8 fraao!.
Se prenumeră la tdte oA-
ciele poștale din Intru și din
afară și la d-nii selectori.
AMmemi wn Euștn
4deMHWtraf<MMa, Piețe trate.
    TArgnl Inului Nr. 30, er m
   L. re un an 20 cer. pe țeae
   luni )0 cor., pe trei luni 5 cor.
   Cu dueul in easA : Pe ut an
   24 cor., pe 3 luni 12 o., pe trei
   luni 6 corone— Un eaemplar .
   iO hani. — AțAt abc namentole
   cAt ți inoartiunile sunt a ne
   plăti tnainte.



            j Nr. 133



Brașov, Lum-Marțî Î8 Iunie (I Iulie).

1902



            DecHnui și desastruL


   Ultimul period al campaniei memorandiste.
III.

     Bine ar R fost decă enunciațiu-
Ma, ce-a făcut'o comitetul central
sl partidului In ajunul procesului
pentru memorand, desmințind cate-
goric afirmările organului sâu „au-
^risat" și ale fiarelor adversare
linsei române, că ar esista în par-
kMul nostru „desbinărl" și „curente
deosebite de opiniuni politice", ar fi
^mnalat în adevăr suprimarea pen-
tot-deuna a intrigelor păcătose
î ,tribuniste".
     Cum-ca, spre cel mai mare rău
bunei înțelegeri din sînul parti-
țMni național, n'a fost așa, s'a do-
hTedit forte curând după procesul
^wela, ce s'a desfășurat înaintea [
JCurf.ii cu jurați din Ciușiă.
F Era, ca să facem o asemănare,
R$i cu comitetul, ca cu o familie, în
hMie capul ei are cele mai bune in-
olinațiuni pentru a susțină în sînul
j familiei respectul reciproc și buna
înțelegere, der femea, cu care duce
căsnicia, este condusă de spiritul
vrajbei și scie să paraliseze tote in-
1 tențiunile bune și frumbse ale soțu-
flni. In cașul, despre care vorbim, ro-
jhl femeii îl juca organul „ a utori -
fwU al comitetuiui, care prin cei
grupați pe lângă el dirigea de fapt
treburile comitetului, lățind Rilnic
tot mai mult spiritul de nedisciplină
ți de renitență, de care erau înși-șl
conduși.
    Din causa acâsta nici chiar în
momentul supremului pericol, since-
ritatea adevărat frățescă n'a putut
ajunge a stăpâni deplin situațiunea
interioră a partidului. E trist, dâr
cine ar pute nega, că nu este așa?
    Vina cade numai asupra ele-
mentelor nedisciplinate și 'n a doua
hiie asupra acelora dela cârma par-

tidului, cari lăsau să Re influințați
de aceste elemente, prin ce anume
întâmplare nu voim să cercetăm acum.
      De altă parte suntem datori a
constata, din respect cătră istorie,
că tocmai aceia din sînul partidului,
cari dela conferența din 1892 încoce
au fost mereu luațl în nume de rău,
învinuiți, snspiționatî și ofensați în
naționalismul și bunul lor nume,
și au fost presentați publicului in-
tern și estern ca nisce disidențl rău
voitori ai partidului, au dat în mo-
mentul pericolului dovezile cele mai
strălucite de sinceritate față cu causa
sfântă, de lealitate și de bun simț
față cu cei ce representau causa în-
afară, și, mai presus de tote, au dat
dovadă de abnegare personală față
cu interesul cel mare comun.
      Aceștia sunt cei din tabăra, ce
fusese învinsă — se scie prin ce fel
de uneltiri — de cătră aceia, cari
vedeau în vechia și puternica soli-
daritate a partidului o piedecă pen-
tru realisarea planurilor lor ambi-
țiose și necopte.
     La procesul cel mare, ce s'a fă-
cut membrilor din comitet — în mâ-
nia tuturor asigurărilor date lor în
Iulie 1893 de cătră al doilea vice-
președinte al comitetului, că lucru-
rile nu vor ajunge așa de departe,
— n'a mai fost nici o deosebire în-
tre „estreml" și „moderați", memo-
randiștî" și „antimemorandiști". Cei
mai mulțî dintre apărătorii, cari și-au
oferit serviciile lor comitetului și
causei, au fost din tabăra celor ur-
gisiți de „tribuniștî" și ceea-ce a
fost mai frumos și a dovedit, că în
adevăr enunciațiunea de mai sus a
comitetului a fost basată pe reali-
tate, fu, că nimeni dintre noi nu era
surprins de faptul acesta. Fiecare a
înțeles, că acei bărbați au urmat
numai convingerei și sentimentelor
lor curate.

     De ar fi fost așa, cum după
părerea năstră ar fi trebuit se fie,
dâcă comitetul s'ar fi pregătit de
cu vreme și cum se cădea pentru
întîmpinarea primejdiei ce-1 amenința,
dâcă, așa picând, și-ar fi făcut tes-
tamentul în tdtă regula înainte de
a-și espune pieptul glănțelor inimice
și ar fi fost asigurat, că orl-ce se va
întâmpla, partidul nu va rămână
fără conducere, ori chiar pe mâna
unor nechiemațl seu aventurieri,
atunci acei membri ai lui, cari au
trebuit să s'așecțe în (țiua de 7 Maiă
1894 pe banca acusaților, ar fi avut
un razim atât de puternic moral în
consciința datoriei lor împlinite, încât
în mijlocul celei mai perfecte soli-
darități, ce s'a manifestat în acele
momente grele din partea tuturor
fiilor națiunei nostre, ar fi putut să
cunoscă în totă mărimea sa momen-
tul mare și unic ce se oferea pentru
stabilirea unei legături indisolubile
între toți factorii partidului nostru.
     Așa însă am rămas numai cu
buna pornire și cu bunele propusuri
âr resultatul a fost cum nu l'am
dorit
     Decă membrii comitetului trași
în judecată, nu erau preocupați așa
de mult de grija despre ceea-ce lasă
îndărăt în momentele când devisa
era: ori vii, ori morțl, său, cum se
mai d'cea pe atunci, „totul pentru
națiune", atunci de sigur că proce-
sul memorandului n'ar fi durat mai
mult ca o săptămână și resultatul
lui ar fl fost nu numai o învingere
morală față cu adversarii limbei și
națiunei nostre, ci ar fi avut în deo-
sebi cele mai bune efecte și pentru
consolidarea partidului național
Atunci comitetul nu mai tre-
buia să-și ațintăscă grija principală
asupra presentărei esteriore a pro-
cesului, negligând chiar pregătirea
pentru el; nu mai avea sesimțălipsa

de a se îngrădi prin declararea, c&
procesul intentat lui „este intentat
națiunei române" și că în conse-
cența logică, sortea acesteia urma
să atârne dela sortea comitetului.
     Că procesul pentru memorand
era un proces, care privea întrega
națiune, a dovedit'o interesul ce s'a
manifestat din partea românimei în-
tregi față cu el. Au dovedit'o și
miile de Români, cari au mers la
Ciușiă ca să arate, că națiunea nu
e indiferentă de ceea-ce se petrece.
     Cum-că însă acel proces ar R
fost „procesul națiunei române", a
susținut ce-i drept comitetul în enun-
ciațiunile sale din ajunul procesului,
dâr n'a mai susținut'o nici el la sfâr-
șitul procesului însu-șl, când preșe-
dintele lui a declarat serbătoresce, că
„nu este de demnitatea poporului
român de a-se apăra în fața juriu-
lui din Ciușiă" și că „un popor în-
treg nu se pote trage la bara jude-
cătorăscă".

      Tripla alianță s'a reînoit. Agenția
Wolff din RerMn anunță urmăMrele: cu
data de 28 Iunie:
      „Conuen^a prwîfore Za preZMngnrea
ZrțpZet aZmnțe ca Ansfro- Un^arfa și IfaHa,
a /osf sn&scrîsă fde f cancelarul ^er-
ntan B%Zow de                   &b^eny-
Afarică țauslro-unpar) și Lanza (#aHan).
Trțpla alianță s'a febra# fn /brută ne-
sc&bw&aM."
      Din I%na se anunță, că noua con-
venție s'a încheiat pe timp de 12 ani șia
fost subscrisă în Berlin drept recundscere
că contele Bulon? și-a dat silințe mari în
interesul reînoirii neschimbate a convenției
Stipulațiunile convenției sunt ținute în
secret.

    Nelegiuiri noua. „Unirea" din Blașiă
luând notă despre ordonanța ministrului
Wlassfcs privitore la propunerea limbei
maghiare în șcdlele poporale face ur-
mătorul conventar:

  FOILETONUL „GAZ. TRANS."





                File rupte dintr'un carnet.




                      — 29 Iunie 1902.
(Ma Brașov — la Bod. — La bisericA în Bod.—
Românii și Sașii. Parochul din Cisnădiora. — Ha-
Mahiiitatea planetei Marte. — Fabrica de zahăr
^influența, ei. — Un colonel român cununat, cu
o sascA).

    La drele trei de dimineță eram deja
h picidre. AstățH după amia<jl se ține în
comuna Bod adunarea generală a despăr-
{Imentului I Brașov al „Asociațiunei pen-
tm literatura română și cultura poporului
^mân". Cu trenul de 5.40 dim. mă duc la Bod
iS am timp a face recunosceri, pănă va
tosi comitetul și ospeții din Brașov și din
tlle părți.
    La drele trei e <jiuă. Prin pdrta din
;apul Strădii Orfanilor, cobdră încet pă-
achl visătore, ce veniau dela balul dat
Iț studenții gimnasiului român, cari au
Acut de curând esamenul de maturitate,
iala cea mare dela „Casa de tir" a fost
idptea acesta locul fericit, unde tinerii ex-
„imnasiaștî și-au dat întîlnire, pdte pentru
n!tima-6ră, cu drăgălașele zinișore, obiec-
tele încunjurate de aureola platonismului

și al poesiei tineresc!. — Una dintre pă-
rechi merge la braț. Sunt logodiți....
      La patru fără un sfert, când am eșit
pe stradă, încă nu se începuse mișcarea
sgomotosă a trăsurilor și pietonilor aler-
gători după afaceri. Pașii mei răsunau
pănă la celă-lalt capăt al strădii. Ici colo
se ivia câte un turist matinal, care s'a
sculat cu ndptea în cap, spre a profita de
prima dimineță frumdsă, după atâtea (jile
de ploie. Ținta lui: pbte Postovarul.
După el, etă și câți-va bicicliștl. Trecând
cu repediciune înainte, sparie pe bieții
porumbei, cari se lăsaseră în mijlocul Stră-
dii Orfanilor, să ciugulescă semințe și altă
hrană, aruncată acolo de inimi milose
pentru acești „orfani" ai carității publice.
      Ict colo se lupta cu legea grâvita-
țiunei și a oscilațiunei câte „un întârdiat",
care cu pași șovăitori mergea spre casă
la o oră „așa de timpurie". Pe trotoar
semne neestetice ale bălei de mare. Vara,
cu lumina ei prococe, hotărît, nu este ano-
timpul lui Bachus. Ah, și nu este nimic
mai respingător, decât un om, care după
o nopte petrecută în beție, să duce dimi-
neța spre casă, cu capul plin și cu punga
deșartă. Cu tote acestea cei mai mulțî își
dau totă silința se se arate cât se păte de ;
amabili și comunicativi. Din strada orfa- I

nilor și pănă la gară nu mai puțin de doi
m'au abordat, declinându-și prețiosul lor
nume și asigurându-mă, că de mult do-
resc, să-mi fa'că cunoscința. Al treilea mi-a
cerut o țigară.
      La gară mă adresez unui hamal în
uniformă cu întrebarea: „Ce tren plecă
acuma?" — „Nem tudom", îmi răspunde
hamalul — talan Csik fele". Va să dică
tot m'a înțeles, der de sigur o fi cetit ar-
ticolul din urmă al lui Banffy și ve<jend,
ce importanță atribue ex-președintele, ha-
malilor, întru îndeplinirea misiunei de a
crea „statul național maghiar unitar" —
s'a ambiționat și el și „a inHuințat" co-
losal asupra mea întru numita direc-
țiune.
      In tren omeni cu treburi și escur-
sioniști. Conductorul trece prin comparta-
ment și întrebă pe unguresce : „Ki szâll
ki Mehes-kertekben?" — 1-se răspunde în
cor: „Senki". Gheorghe Căpățină din
Șcheiu, me întrebă: „Ce-a clis conducto-
rul?" — „A <jis, că cine se dă jos la Stu-
pim?" — „D'apoi, că eu me dau jos" și se
ia Gheorghe după conductor, der ia-1 de
unde nu-i. Vră se scotă capul pe ferestră,
să vadă mai e mult pănă la Stupini?
Der eu îl fac atent, să nu scotă capul,
căci uite, ce serie pe ferăstră:

      „Opasno je van se nagnuti".
      „Domnule, decă nu-i spun, să stea
la Stupini, mă duce pănă la Bod și-apoi
pot să viu ărășî înapoi pe jos".
      Noroc, că pe semne s'a mai dat jos
și alții, căci la Stupini s'a oprit trenul.
      Gheorghe Căpățină e văduv, și, de
cum se ia zăpada pănă cade alta, face pe
grădinarul la un proprietar sas pentru
80 cr. pe di, și sasca îi mai dă și ceva
zamă la amiadi, de când i-a murit ne-
vasta și n'are cine-i găti.
      — Și ce grădinărie faci, nene George:
de legume ori de flori?
      — Și una și alta.
      — Scit altoi trandafiri?
      — Cum nu.
      Ema apoi nenea Gheorghe face pe pre-
cupețul de pdme și drumul ce-1 făcea acum
la Stupini, era tocmai ca să tocmescă nisce
mere Din care se vede că, Gheorghe Că-
pățină e om harnic și vara și ăma. Un
singur cusur are: N'a învățat pănă la
bătrânețe nici ce însemneză „ClwsaMM?"
nici ce însemneză                se vaw ,je
opasno".
%
4=  4=
      In Bod eu am fost primul ospe. Co-
mitetul va veni pe la ora 1 cu trăsura,

Pagina, 2.

GAZETA TRANSILVANIEI.

Nr. 133.—1902.

      „ ... Spărtura tinde se se facă și mai
mare, căci de pildă „Bud. Hirlap" se tîn-
guiesce, că pricina neprogresării în direcția
dorită, e de a-se căuta în „olâh popa și
în dăscăiii crescuți în preparandiile mitro-
politane s'au episcopesci gr. ort. și în
manualele acelea, cari au fost aprobate
seu edate de odinariatele bisericesc! și
autoritățile naționalităților." Care va se
<jbcă gdna cea mai nouă se va porni contra
manualelor scolastice și se va nisui se
scdtă șcdlele poporale de sub jurisdicțiu-
nea actuală. De aceea cu multă bunăvoință
ministrul de culte promite să întregescă
salarele învățătorilor până la 800 cor. și
se le deie și cuincuenalele prescrise. Suntem
puși deci din nou în fața unor primejdii
mari, cari țintesc pe față la mmMwea
a școMor con/esioMale și a carac
ierMlwi lor, întroducându-se limba de pro-
punere maghiară și manuale scrise în
aceeași limbă."


       Convenție militară ruso bul-
gară. O scire mai nouă din Petersburg
anunță, că principele bulgar Ferdinand
n'a cerut sprijinul Rusiei cu scop de a-se
proclama rege, ci s'a restrîns a încheia
cu Rusia o convenție mimară. Țarul nu
va merge la Soda, der va trimite acolo pe
marele duce Vlaâimfr, ca să-l represen-
te la sărbările desvălirei statuei Țarului
Alesandru 11. Convenția militară ruso-
bulgară s'ar fi încheiat pe următdrele
base: Rusia se obligă a ajuta pe Bulga-
ria în cas când acesta ar fi atacată din
partea vre-unei puterî, țîntind la împiedeca-
rea desvoRarM Bulgariei. In schimb Bul-
garia se obligă de a pune la disposiția
Rusiei întrega ei armată în cas de vre-o
încurcătură primejdidsă în Balcani. Afară
de acesta, în timp de pace, ca și în timp
de răsboiu, Bulgaria va deschide flotei
rusesci de răsboih porturile Burgas și
Vama.


Apetu! noutui comitet a! Ligei
cuituraie.
     Foile din BucurescI publică următorul apel
dat de noul comitet al Ligei culturale :
        .Români /
     Sub scutul Crucei și al Evangheliei,
marii Metropoliți români ai veacului
XVII-lea, dându-șl mâna peste Oarpați,
întocmai ca și cronicarii aceluiași veac,
cari sciau și afirmau frăția Românilor din
Pind și din Balcani cu Românii Daciei
Traiane, — Mitropoliții și cronicarii tim-
purilor bătrâne (jiceau, că voința lui D-deu
și nemilosa aducătură a împrejurărilor au
răspândit pe Români în patru părți de
lume; der mai (jiceau strămoșii, că deși
astfel aședați, totuși pe Români îi legă
strîns și pe vecie nedeslipiți limba lor
românescă și legea lor creștinescă.
     Prin limbă și prin lege Românii au
fost de secole tot într'un cuget și într'o

simțire. Când în anul răsunător 1848
Andreii! Mureșianu cânta fraților săi pe
„Români din patru unghiuri, uniți-vă în
cuget, uniți-vă 'n simțiri", el nu făcea de-
cât să continue lupta pentru unitatea cul-
turala a tuturor Românilor, începută acum
250 de ani de Domnii, de Metropoliții și de
cronicarii neamului românesc.
      Acestă luptă, pe care, în decurs de
două veacuri și jumătate, au dus'o frun-
tașii nemuritori ai românimei, astădi o
continuă Liga Culturală, tot pentru limbă,
tot pentru lege și tot cu același dor ne-
mărginit al strămoșilor.
      Folosindu-se de tdte mijlocele ce-i
oferă luminele veacului XX: plină de res-
pectul legilor drepte și umane ale tuturor
țărilor în cari trăesc frații noștri Români;
ne voind să jignescă întru nimic libera
propășire a tuturor neamurilor, cari lo-
cuesc împreună cu Românii; nedorind alta,
decât să dea românismului de pretutin-
deni consciința vie și puternică a unităței
române prin limbă și prin lege, Liga a
lucrat dela înființarea sa și va lucra și de
aci înainte cu putere din ce în ce cres-
cândă pentru atingerea acestei străvechi
ținte: „Frăția română".
      Secolul, care s'a sfîrșit, a înscris în
cartea legilor omenirei următdrele cereri
și sfinte adevăruri:
      „Nu se omdră o națiune;
      „Nu se hotăresce sortea unui neam,
fără ca mai întâiu el să fie întrebat;
      „Nu se schingiuesce un popor pacî-
nic, luminat și muncitor;
      „Solidaritatea umană pune stavilă
nebiruită marilor nedreptăți".
      Pentru a aminti aceste adevăruri și
a-le ilustra, astfel cum iubirea de neam și
puterea împrejurărilor o vor inspira; pen-
tru a strînge rândurile celor două-spre-
dece milidne de Români pe terenul lumi-
nărei prin limbă și prin lege; pentru a
arăta Românilor, că suferinți, dureri și
chinuri de 18 secole le dau astăzi drep-
turi imprescriptibile la o vieță nouă și de
toți respectată, Liga își începe munca sa
firescă pentru unitatea culturală a tuturor
Românilor.
      O credință mai mare ca munții ne
spune, că, după cum în tdte marile ndstre
cestiuni române și în înaltele interese de
neam, dela Nistru până la Tisa și din
Tisa păna la Mare, un singur glas a fost
care a răsunat cu unanimitate și cu pu-
terea unui întreg popor, tot așa acum Ro-
mânii toți vor conlucra cu noi pentru
atingerea țintei supreme: desăvîrșita uni-
tate culturală a tuturor Românilor și pre-
gătirea neamului românesc întru întîmpi-
narea bărbătescă a împrejurărilor, ce vii-
torul va aduce.

        Români /
      Chemați prin votul congresului Ligei
Culturale în fruntea acestui aședământ al
României, am primit acestă nobilă sarcină
fără șovăire și cu deplină încredere. Nu
ne-am îndoit și nu ne vom îndoi nici un
singur moment a închina Ligei cele mai
bune ale nostre puteri, pentru ridicarea și
propășirea ei.
      Dezminte cu adevărat luminată și ce
inimă cu adevărat românescă ar pute sta
nepăsătore în fața tărîmuhu pentru munca
și rodirea căruia ne cbiamă Liga pentru
unitatea culturală a tuturor Românilor.

      Noua eră de acțiune, în care întră
Liga Culturală, ne îndemnă să ne îndrep-
tăm cu credință și cu dragoste cătră Mtă
suflarea românescă, cerând iubirea, cerând
sprijinul ei.
      Liberă de ani de dile de ori-ce în-
rîurirl politice, Liga a eșit în sfîrșit bi-
ruitdre d'asupra tuturor greutăților prin
care fatalmente trebuia să trecă. Astăzi
totă lumea, care cunosce starea reală a
lucrurilor, știe că Liga pote lua un nou
și puternic avânt. Călcând peste tdte pie-
decile trecutului, Liga a dovedit, că e cu
adevărat a tuturor Românilor; mai mult,
ea a dovedit statornicia nostră românescă
când este vorba de a salva și de a pune
pe temelii trainice și neclintite o mare in-
stituțiune națională, un așezământ, în ființa
și propășirea căruia este legată onorea
nemului românesc.
      Să nu pierdem timpul prețios al pre-
sentului cu recriminările trecutului; aceste
învinovățiri sunt armele slăbiciunei. Ener-
gia, voința, avântul, și mai presus de tdte sta-
tornici întru luminarea și întărirea națiunei,
sunt armele bărbăției! Să lăsăm dar critica
trecutului să ne strîngem frățesce rîndurile
și să nu privim de cât „înainte"! Se mun-
cim fără preget pentru pacinica desvoltare
a consciinței naționale.
      Nu ne vom gândi nici odată la in-
tervenții în raporturile politice ale altor
state, der nu vom tace și nu vom înăbuși
glasul inimei și al sângelui nostru, când
milidne de frați de ai noștri sunt amenin-
țați cu desființarea națională. Căci ori-cine
se atinge cu dușmănie de limba și de na-
ționalitatea unei părți a neamului româ-
nesc, atacă însuși caracterul nostru de na-
țiune, una și nedespărțită în ordinea etnică
și intelectuală.
      Față de asemenea atacuri, Liga va
lupta cu cumpăt, der și cu neînfrântă ene-
gie pe tdte căile și cu tdte mijlocele ad-
mise de justiția imanentă, care cârmuesce
sortea popdrelor.

        Rotnâm!
      Pentru acestă muncă și pentru acdstă
luptă, Liga vă chiamă cald și frățesce
într'ajutorul ei.
      Veniți cu toții sub drapelele acestui
naționalism înalt și sincer!
      Veniți cu mic cu mare într'acest
templu al Durerei și al Nădejdei, pentru
ca din el să plece apoi, în tdte unghiurile
românismului, prin gurile a sute și mii de
apostoli, cuvântul de binevestitor al înăl-
țărei și al redeșteptărei naționale!
      Dumnedeu se fie cu Neamul ro-
mânesc.
      Z?MCwesc%, Iunie, 1902.
      Membrii comitetului central executiv:
Retre GrădrșMnM, Em. Antonesca, general
JV. Bala&an, Tmna Do^resca, A. 7). E/orescn,
G. 7onescw Gfon, JareZ C. RopotncI, George
Ropovaă, Jf. F/ddescM.
      OensorI: Gr. Balota, UTpfw Bodoș, C.
TdMșescn.


Probleme și aspirații — șoviniste.
     Pressa șovinistă maghiară e neobo-
sită în a-se ocupa (jilnic de problemele,
ce-i agită actualmente pe Maghiari, pro-
bleme a căror deslegare e reservată insă
viitorului.

      Pornind din recentele date statistice 1
cu privire la desvoltarea maghiarismului
pe teren cultural „Bud. Hirlap" scrie în
numărul seu dela 29 Iunie, că cu tot spo-
rul ce Pau făcut pănă acum, Ungurii nu
trebue să fie prea încredători. Ei trebue
să urmărescă cu mai multă atențiune gre-
șelile și pericolele, ce le amenință națio-
nalitatea la periferii, în deosebi înaintarea
Slovacilor și Rontândor la granițele de
limbă, în școlele nemaghiare, în academii
și universități, precum și în biserică, unde
s'ar afla tendențe antimaghiare. Ori unde
se arată pericolul, trebue căutate căușele
și conform lor se se facă șanțurile de
apărare. Acesta ar fi o datorință, care nu
privesce numai pe miniștri, ci mai ales
pe căpeteniile administrației, cari cunosc
împrejurările locale și au în mâna lor
esecutiva.
      Mai departe:
      „Pănă acum guvernele maghiare nu-
mai verbal și numai în parlament au fă-
cut politică națională; în realitate însdau
făcut altceva, adese-on contrarul la ceea
ce era în interesul național și de datorialor...
Adi însă, sub presiunea raporturilor euro-
pene nu-i permisă nepăsarea, ci trebue să
ne operăm (!) și se lucrăm, și în
MM pote ave îndreptățire, decât an guvern,
care sete se destege Gr generai șt In spe-
cial Gr privința politică problemele male-
riale, sociale șt eră tarate ale unității MU-
ționale".
      Problemele vedem așa-der că și le-au
croit șoviniștii noștri. îndărătul lor se as-
cund aspirațiuni a căror realisare însemnă
mortea națională a celorlalte popore ne-
maghiare
      Pressa maghiară și împreună cu ea
bărbații conducători ai Maghiarilor, urmă-
resc o țintă deșartă și nebună, când pe
tdte căile și cu tote mijlocele, legate și
nelegale, vor se forțeze nimicirea limitelor
etnice, pe cari nu le-au putut desface și
nimici tdte calamitățile și desastrele, ce au
venit în cursul vecurilor peste popdrele
acestor țări. Politica acâsta nu pdte să
producă decât nemulțumiri și^contrarietăți
naționale din cele mai desastrudse, cari
în vecii vecilor nu vor contribui la solu-
țiunea marei și gravei cestiuni a naționa-
lităților, ce ca o rană vecinie deschisă
stă pe corpul țării și va sta încă, pănă
când detentorii puterii în stat nu vor re-
veni la sentimente mai bune și la gândiri
mai luminate.
      Frasele despre „unitatea națională"
și despre „stat național unitar maghiar"
nu sunt pentru vremile de acum și nu pot
fi potrivite mai ales într'un stat cu carac-
ter eminemente poliglot. Ori cât ar dori
și ori cât s'ar strădui domnii dela cârmă
să facă a dispare poporele nemaghiare, ca
naționalități, de pe harta țării, — nu le
va succede nici în al doilea mileniu, cum
n'au isbutit^în primul mileniu de a-le nimici

er ceilalți dspețl cu trenul accelerat dela
drele 3 p. m.
      Am visitat pe învățătorul Cherciu,
care deși nu arată mult mai bătrân, decât
colegul și ginerele său Mereț, totuși de 37
ani instruesce deja generațiunile, ce se
succed.
      Am asistat la liturghia celebrată de
părintele Creițar și m'a surprins pietatea
și seriositatea sfântă, cu care poporul as-
culta serviciu] divin. Și cântau cu toții
în două glasuri. Se cunoscea, că ostenela,
de 37 ani n'a fost zadarnică.
      Bodul (Bodfalu, Brenndorf) este o co-
mună frumdsă, cu străzi regulate și case
mândre. După ultimul recensământ are 2369
locuitori: 1377 Sași și 911 Români. Proprie-
tar de altă naționalitate nu este nici unul,
sunt însă servitori maghiari în număr de 130.
Jidov nici unul.
      Armonia ce o remarcasem în comuna
Preșmer, între Români și Sași, grație ati-
tudine! înțelepte a preotului, m'a surprins
în mod plăcut {și în Bod, lucru pentru
care învățătorului Cherciu și altor in-
teligenți români li-se cuvine laudă. Căci
în consecința acestei armonii, biserica și
școla română s'a bucurat în diferite rân-

duri de favoruri acordate din partea co-
munei.
      La bere, înainte de prânt^ am avut
ocasiunea să fac cunoscință cu notarul
Rudolf Reindt, cu învățătorul loan Zakel,
cu predicatorul Andrea Stamm. Era de
față și preotul sas din Cisnădidra, Fritz
Reindt, originar din acestă comună, care
fiind în concediu, a venit să petrecă câ-
te-va săptămâni în comuna sa natală.
      D-l Cherciu mă recomandă: Redac-
tor la „Gazeta Transilvaniei".
      — Sunt vesel, răspunse d-l Reindt.
Suntem întru cât-va colegi.
      — Cum așa?
      — Scriu și eu Ia „Siebenbiirger-
Deutsches Tagblatt".
      — Ce fel de articole ?
      — Articole sciențifice, cu deosebire
din astronomie.
      — Atunci permiteți-ml să-mi esprim
dubla mea bucurie, întâiu pentru-că d-vos-
tră sunteți primul paroch săsesc cu care
fac cunoscință și a doua pentru-că îmi
spuneți, că vă ocupați cu astronomia.
Decă îmi dați voie, v'ași adresa câte-va
întrebări relativ la cestiunea, care dela

Flammarion înedee pasiondză forte mult
lumea, asupra habitabilității planetei Marte.
A stabilit ceva cert sciința astronomică în
cestiunea acesta, ori că cestiunea n'a eșit
încă din domeniul probabilității unei hi-
potese ?
      — Ceea ce sciința astronomică a pu-
tut stabili pănă acuma, răspunse învățatul
pastor cu multă amabilitate, este că în
planeta Marte esistă condițium Hsice
aprdpe analoge, cu celea de pe pământ,
de unde apoi se face conclusiunea, că în
acestea condițiuni, este posibil să esiste
și omeni, respective ființe vii și inteli-
gente asemenătore dmenilor. Atmosfera
în Marte este însă mai subțire, decât la
noi, apa este maipuțină, decât pe pământ,
ceea ce dovedesce, că Marte este într'un
stadiu mai înapoiat al recirei, de cât pă-
mântul; căldura și lumina e mai puțină.
      — Se țlice însă, că s'au observat în
Marte nisce construcții de resortul ingene-
riei hidrotechnice, nisce canaturi enorme,
destinate probabil pentru irigațium, de unde
s'a dedus esistența unor ființe inteligente,
cari au făcut acele canaturi.
      — Canaturile ce s'au observat, pot
să fie și operele unor ființe inteligente

cari își ajută, în lipsa apei, prin irigațiuni
artificiale, der pot 6 și procese naturale,
provenite diu topirea gheței dela poluri,
      D-l Reindt și-a făcut studiile acade-
mice la Titbingen și Jena și a fost mai
mulțî ani profesor în Sibiiu. Ca teolog,
e e, l'am întrebat, ce părere are asuprac
obiecțiunei făcute de adversarii economiei
divine, cari <^ic, că habitabilitatea altor
corpuri ceresc! răstdrnă credința, ce o
avem noi în rescumpărarea neamului ome-
nesc, prin întruparea fiului lui Dumnedeu.
De ce adică, (jlic ei, să se fi coborît' fiiul
lui Dumnedeu tocmai pe acest punct ne-
însemnat al universului și nu pe Marte
seu alt corp ceresc?
    — Obiecțiunea acesta, răspunse parochul
nu răstdrnă nimic, pentru-că acel spirit crea-
tor, în nemărginita sa înțelepciune, după
cum a găsit căile cele mai potrivite, pentru
procurarea fericirei nemului omenesc de pe
pământ, tot așa va 6 găsit căile cele mai
potrivite și pentru fericirea ființelor de
pe alte corpuri cerescl.
      M'am îndepărtat forte edificat prin
interesanta cenvorhire cu savantul paroch
și l'am rugat să-mi permită a traduce

Nr. 133.—1902.

GAZETA TRANSILVANIEI.

Pagina 3.

Campania contra României.

_ Jupânul Bernard Lazare continuă a
Hitsulta și calomnia România in Ziarul
tillMrore" și cercurile jidovesc?, cari adu- j
H(!$ndu-și aminte de succesele isbîndite în
Hffacerea Dreyfus, contra unor adversari
[mai puternici, decât România, se legănă
m speranța, că din campania acesta pornită
[ie Bernard Lazare și spriginită de Jido-
[tii din tdte părțile, vor eși de asemenea
[Uluitori și că România îngenunchiată, va
M forțată a trece prin furcile caudine,
Hwrdând drepturile politice puhoiului de
Kiovî de cari este copleșită țera.
Z; Este revoltător felul de a scrie al lui
Nbzare, er insultele, ce le profereză la
^iresa „barbarilor" de Români sunt fără
[țlreche.
     Am semnalat deja câte-va încercări
[ie a face presiune și asupra guvernelor
[Meritelor țări în sensul indicat mai sus.
[începutul l'a făcut jupanul Falk în dele-
[Rațiunile austro-ungare. Tot aici era să
[mai interpeleze și delegatul jidan Dr.
[Byk, der pe semne răspunsul energic al
[MGoluchovsky, i-a luat curagiul și in-
* Apelarea nu s'a mai făcut. In Reichsra-
[ tul austriac avea de gând să interpeleze
[deputatul Grefier, n'a găsit însă numărul
[ie 20 deputați, cari se iscătescă interpe-
[hțiunea. Mâhnirea Jidovilor din causa
[Mesta este mare. In America marii finan-
[dM jidovi s'au încercat de asemenea a
[ine presiune asupra guvernului Uniunei,
[ase intervină în favorul Jidovilor, er în
[Anglia, am semnalat deja, că s'a interpe-
[h de asemenea în camera comunelor.
[ Caracteristic este pentru iritația, ce
[iomnesce m cercurile jidovesc!, articulul
publicat în numărul dela 20 Iunie al Ziarului
           VotA&Matt" din Viena, din care
atragem câte-va pasage:
     „...Mai ales în provinciile barbare
nioldo-valahe (vulgo-române) remarcăm
tristul fenomen (al persecuției). în țera,
care era de alt-fel pe cea mai bună cale
de a deveni un stat cultural de primul
Mg.
    Aici era un timp, sub principele na-
$onal Cuza I, când se vorbia de omeni
liră deosebire de naționalitate și confe-
siune, despre libertate, frățietate și egali-
iute. Acestă țandăra de popor, acest „miș-
naș" ridicat de cătră diplomația europână
In mod artificial la rangul de popor șu-
ierau, era numit prin anii 70, „Francesii
Orientului". Decă însă acăstă țeră ticălo-
șiH sub protectoratul și în vederea mari-
lor puteri, aduce jertfe de omeni pe alta-
rul eivilisațiunei europene, tot maiștri ei
(adecă diplomații!) sunt de vină".
     încă și mai frumos e, că și pe Jido-
' dorii autochtoni încă îi numără între
{Mini.
ț Se scie forte bine ce contribuție mare
de sânge au adus patriei Evreii — va se
^străinii — pe timpul resboiului tur-
^o-ruso-român. (Se scie, că în răsboiul
!de)a 1877/78 n'a căZut pe câmpul de
'luptă, decât un singur jidov, cu numele
?lmcu Fainberg! — Trad.)



      „Pentru moment nu putem dispensa
diplomația de datoria intervenției în favo-
rul străinilor, de jidovi fie arieni, locuitori în
micul stat, România. Legea fundamentală
a celui mai mare învățător al omenirei, e-
vreului Moisi, Zice: „lubesce pe străinul (?)".
Acăstă lege obligă atât pe contele Golu-
chovski, cât și pe espertul în gheșefturi
rege Carol I.

    SOIRILE D1LE1.
— 17 (HO) Iunie.
    Despărțământul Brașov al „Asocia-
țiunei pentru literatura română și cultura
poporului român a ținut erl, în 29 Iunie, d. a.
adunarea sa generală în comuna Bod. Din
Brașov s'a presentat comitetul, compus
din președintele d-1 profesor Andrei Bâr-
seatw, secretarul d-1 prof. N. Bopdaw. ca-
sierul d-1 Cornel AMer și bibliotecurul d-1
prof. G. VătașaM. Intre dspeții din Brașov
am remarcat pe, d-1 profesor pensionar
loan Popea, d-1 director de bancă Ni-
colae P. .Petreacă cu ddmna, pe domnul
advocat LenperM și pe d-1 prof. N.
La adunare au participat mai mulțl preoți
din despărțământ și numeroși țărani și
țărance din Bod. Adunarea s'a ținut în
biserică, unde înainte de deschidere șese
preoți au oficiat un parastas pentru me-
tropoliții Andrei, Marota, Alexandru, pentru
toți foștii președinți repausațî ai Asocia-
țiunei și pentru membrii repausațî ai des-
părțământului. Din partea administrației
era delegat d-1 notar Reindt din Bod. S'au
votat între altele statutele societății agri-
cole. După adunare a fost cină comună
în șcdla română, la care s'au pronunțat
mai multe toaste — Din causa lipsei de
spațiu, raportul special urmeză mâne.
    Prigonirea istoriografiei române.
Sub titlul acesta „Tribuna" din Sibiiu de
Duminecă scrie la loc de frunte între
altele: „Ați! Sâmbătă între 9 și 10 bre
s'au presentat la institutul nostru judele
de instrucție Godra și procurorul BrfMHdsz-
5erț/er, însoțit de un practicant și de forța
brachială corespumjătdre, și înmânând di-
rectorului nostru, d-1 Silvestru Moldovan,
ordinul de sechestrare a cărticelei: „Dar
de Paști pewtra ce/dord „Pow Poporadaw",
(un premiu care s'a alăturar ca suplement
la nr. 16 de Paști al „Foii Poporului"), a
cerut estradarea esemplarelor aHătore la
institut. D-1 director reflectându-le, că căr-
ticica fiind suplement la „FdiaPoporului",
nu s'a tipărit decât în vre-o câteva esem-
plare peste numărul abonenților foii, le
estradă 4 esemplare, cari se mai aflau în
librărie. S'a cerut apoi și tdte adresele
abonenților foii, ca să se pornescă în în-
tregă țera gdna contră cărții. Dresându-se un
proces verbal, comisiunea investigătdre s'a
depărtat. Cărticica „Dar de Paști" este o
broșură de 64 p., cuprinzând diferite bu-
căți de cetire pentru popor, glume, sfaturi
etc. Prima bucată este biografia lui Bu-

' eite-un articol de al d-sale pentru ceti-
torii Gazetei, ceea ce mi-a acordat cu
; pUcere.
     La părintele învățător Mereț, ddmna
preotâsă, o fostă elevă a asilului „Elena
; Damna" din BucurescI, ne ascepta cu un
I delicios prân<j-

                     *
; * *
     De vr'o trei-spre-dece ani, locuitorii
din Bod găsesc isvor de câștig la fabrica
dezăhar, înființată pe acțiiîn hotarul acestei
comune. Peste 600 de muncitori lucreză la
^*eestă fabrică, din carDmai bine de jumătate
! iunt Români. Unele familii lucreză cu mic
ou mare, chiar șBcopii de câte 6—7 ani și câș-
tigă, după cât pote lucra: dela 30 cr. pănă
la câte 1 H. pe Zi- — Se înțelege că în
hotarul comunei se cultivă intensiv sfecla
necesară la fabricarea zăharului. Lucrătorii
români au învățat cu ușurință și forte
&ine limba cehă, dela camarazii lor bo-
emi și printre flăcăii din Bod se găsesc
mai mulți cari vorbesc câte patru limbi.
      Păcat, că odată cu limba cehă
și-au însușit și unele viții, remarcate mai
ales la tînăra generațiune și că odată cu

câștigul a intrat și luxul și părăsirea por-
tului național. Flăcăii au început să um-
ble în haine nemțesc! și numai la biserică
mai sunt ținuți, grație rigorosului control,
de a se presenta în portul național. La
femei de asemenea s'a introdus luxul esa-
gerat, răsboiele au început să fie părăsite
și în locul trainicei pânze românesc!, au
ajuns acum la onore sdrențele de târg.
      Mi-s'a lungit erăș! foiletonul și multe
aș! mai avă de scris. Mai relevez însă to-
tuși un lucru, care nu stă isolat în felul
seu, anume norocul, ce I'a făcut o fată
de sas din Bod, care făcuse servicii prin
România și ema trecută s'a cununat aici
cu un colonel pensionar din România.
Asemenea cașuri nu sunt rare, și este
sciut, că deși nu tocmai prin căsătorie, der
in alt chip similar, tot o fată de sas din
jurul Brașovului s'a procopsit destul de
bine pe urma unui fost general român,
care mai mult timp fusese și ministru de
resboiu.
Delaletca

teanu, cu titlul: loan Buteanu, schiță bio-
grafică, pe 16 pag., de Victor Lazăr. Acestă
lucrare istorică e causa, că a fost osân-
dită cărticica la sechestrare și autorul va
6 dat în judecată."
      Regele Carol la Ischl. „UnwergMl"
din BucurescI publică scirea, că Regele
Carot al României va merge în August
la Ischl, unde va petrece mai multe dile,
ca ospe al Majestății Sale monarchului
Francase Josaf.
      „Pravosiavnii Vostok" din Bucu-
resci șl-a dat obștescul sfîrșit. Intr'o scri-
sdre, ce o adreseză redactorul său Dra-
gutin IMfch cătră abonenții diarului, Zice,
că motive grave.s'au ivit în mod neașteptat,
car! obligă redacțiunea de a suspenda
pentru un timp dre-care „Orientul or-
todox". Spune însă, că reînviând, el „va
continua în viitor să servescă adevăratele
interese ale popdrelor slave și ortodoxe
și că va rămâne legat de marea idee a
alianței balcano-române(!) sub drapelul
Marelui țar (sic) și a sfintei Rusii, fără
concursul și amiciția cărora independența
micilor nostre țări nu este decât o himeră,
un vis nerealisabil". Motivele suspendării
Ziarului sunt însă cu totul altele: „Pra-
voslavni Vostok" șl-a îndeplinit misiunea,
căci fostul ambasador rusesc, Fonton, din
BucurescI a fost răsturnat și se va relua
firul politicei lui Hitrovo.
      Alegere de deputat. In 12 (25) Iunie
s'a ținut alegere nouă de deputat în cer-
cul Mărghitei. Despre acestă alegere ni-se
scrie, că candidații și corteșii au între-
buințat tdte mijlocele posibile, ca să amă-
gescă și să seducă pe alegătorii români, cari
în nordul romantic al Bihorului sunt în
majoritate. Ca turma a fost dusă nația la
urnă, — lipsită de conducători consciențioși
și sedusă de amăgitori — durere! — ro-
mâni, între cari ca corteș prim a escelat
d-1 Șchiopii, iurist Orădan, „Popa din Ro-
mânia" cum se numea el pe sine popo-
rului, trimes de „frații dincolo de Carpaț! i
în ajutorul poporului român asuprit." Și
pentru cine a corteșit d-1 Schiopu și a
sedus poporul? Pentru kossuthistul Szat-
mary — dre-când Gottlieb. — Marpataiaad.
      Alegere de notar. Ni-se scrie : Mier-
curi. în 25 1. c. a fost alegerea de notar în
comuna Lisa, la care aparține și comuna
Breza. Alegerea s'a făcut sub presidiul
primpretorului Herszeny. ConcurențI au
fost 12 și toți au fost și candidați. Cu
tdte acestea dintre mulțimea concurenților
numai 2 au primit voturi, anume d-niiOct.
Opraș și BMcrM; dâr primul a reușit față
de al doilea cu o majoritate de 8 voturi.
Intre cei cari au voit să strice bunăînțe-
legerea, a fost și fudulul P. Băr., care în
alianță cu păr. Gâlcevă, au cercat tdte
mijlocele de ori-ce natură, ca să spargă
rândurile și să ajungă la „ramură verde";
der urmarea a fost, că numitul candidat
de „paradă" n'a primit nici un singur vot.
Laudă să cuvine familiei Ganea din Lisa,
care a sciut scăpa acest notariat de relele,
ce puteau să-l bântuie, ca și în trecut;
buna prevedere a oinenilor de bine a sciut
înfrâna tdte poftele desfrânate. — „Pr."
      La pensie. Din Deva primim scirea,
că simpaticul și de toți iubitul jude de
tribunal d-1 George C'iat dela tribunalul
reg. de acolo, a trecut la pensie după un
serviciu de peste 42 ani. — Să de încă
mulțl ani vesel și sănătos.
      Secretar consistorial archidiecesan
în Sibiiu fost ales cu unanimitate de
voturi d-1 Dr. George Froca, profesor de
teologie în Sibiiu.
      Boia Regelui Angliei. Opiniunea
publică este mult liniștită prin buletinele,
cari sunt favorabile, cu tdte că ele nu
tăinuesc, că starea regelui continuă a fi
forte seriosă. Regele arată multă tărie de
caracter, el încercă încurageze pe
membrii familiei sale. Regina n'a părăsit
palatul Buckingam de când s'a făcut ope-
rațiunea regelui. Regina îngrijesce per-
sonal de rege, care pdte deja să fumeze,
se citescă scrisori și depeși. Se asigură, că
medicii sunt forte mulțumiți de mersul

bdlei. Sâmbătă dimineță mulțimea s'a adu-
nat înaintea castelului regal și a cântat
imnul național. Regele a fost adenc miș-
cat de sentimentele de sinceră lealitate și
devotament, ce i-se manifestă din tdte
părțile.
       Condamnarea elevnlni SchuHer.
Sâmbătă i-s'a publicat sentința elevului
sas Schuller, în etate de 12 ani, acusat de
violarea stogului maghiar. Advocatul S.
Datnaaw, într'un splendit, discurs, a dovedit
netemeinicia acusării băiatului. Băiatul a
fost condamnat la 8 Zile arest corecțional
și 100 cor. amendă, pe basa art. 37 c. p.
      Marș de distanță Bucnresci-Metz.
Se scrie din BucurescI cu data de 26:
AstăZI dimineță șî-a început căpitanul
Miron,din regimentul 3 de călărași, marșul
de distanță Bucurescl-Metz. AstăZi va
merge la Câmpina, mâne se va opri în
Brașov. Pănă în Brașov îl vor însoți mai
mulțl ofițeri de cavalerie.

      Musica or&șenăscă va cânta pe
promenada de jos: Marți la 7 ore dim.,
Miercuri la 7 ore dim., Vineri la 6 dre
sera și Sâmbătă la 7 dre dim.

      Matineul musical, ce l'a aranjat
Reuniunea ndstră de cântări în favorul tînă-
rului violinist și elev al conservatorului
de musică din Viena Awef Nemeș de Ată-
mor, erl dimineță, în sala festivă a gim-
nasiului din loc, a fost bine cercetat și a
avut un frumos succes.
      Tînerul concertist a justiHcat pe de-
plin așteptările, ce s'au pus în talentul său
deosebit musical. Tdte piesele, ce le-a ese-
cutat de Beethoven, Beriot, Raff, Eber-
hardt ș. a. au fost bine alese și mult suc-
cese în predarea lor. Tinărul violinist A.
Nemeș a cântat peste tot forte curat și
esact și s'a distins în deosebi printr'o ușdră
și elegantă mănuare a arcului, însușire
ce-1 va ajuta mult în progresele sale ar-
tistice viitdre. După fie-care piesă tînerul
violinist a fost viu și îndelung aplaudat.
Piesa „Intre brad!" de G. A. Dinicu, cu
motive românesc!, a fost una din cele mai
aplaudate.
      Trebue să remarcăm rolul însemnat,
ce l'a avut pentru reușita tinerului Aurel
Nemeș, dibacea și escelenta acompaniare
(la pian) a d-nei Maraa DAna.
      Și cele două domnișore, cari aseme-
nea au binevoit a da concursul lor tine-
rului conservatorist, au secerat frumdse
aplause, contribuind la variarea plăcută a
programei.
      D-ra Maria .Bandascat ne-a dat oca-
siune a aprecia mai de aprdpe vocea-i pu-
ternică și simpatică de alt, care s'a des-
voltat așa de frumos și promite mult.
D-ra Mareta Nemeș a făcut cea mai plă-
cută impresiune asupra ascultătorilor cu
drăgălașa-i voce de sopran, cântând bine
și cu temperament.
      D-1 G. Di'ma le-a acompaniat cu si-
guranța probată, putend a se felicita de
progresele acestor tinere membre ale Reu-
niune!.
      In total publicul a primit impresiu-
nea, că tineral violinist român, pentru care
s'a dat acest matineu, merită tdtă încura-
giarea, căci promite frumdse isbînde pe
cariera artistică. Aflăm că mâne va pleca,
dimpreună cu tatăl d-sale, de aici la Sibiiu,
Săliște etc. Ii dorim să aibă pretutindeni
același frumos succes, ce l'a avut la noi.

    Sosiți în Hrașov.

        Pe Z^a de 28 Iunie 1902.
      H. Pomul vei* de: Lbw, Dreghioi, Bu-
curescI: Breckner, A.-Iulia; Vid6ky. Szabo, Ba-
gyik, Ortman, M61y, Gaul, Schinnouek, Rejto, pro-
tesorl, Budapesta.
      H. Europa: Gâlfy, Zabola^ Erti Baja;
Leibowitz, D-na IIoffm mn, Berlad; Gheorghiu,
Braun. BucurescI; Kobser, Breslau; Radeff] Siiis-
tria; Herrnan, Gresia; Urban, Reiss, Freiwirth.
Lux, Frankfurther, Viena; Tisch, Bittd, Stegmul-
ler. Balăzs, lusom, Budapesta.
      H. BucurescI: Dr. Șenchea. Făgăraș;
Kiiry, Jaszkiser; Mețianu, protopop, ZerneștI;
Graser, Dobrițin; Jonâs. Bratter, Viena; Fischer,
Nador, Bruck. Bartha, Budapesta.
   H.      Orient: Goldbaum, Walmer, Bucu-
rescI; Vârdai, Budapesta.
      H. Grand: Landau, Cs. St. Simon; Mautner,
Arad; Lowenstein, Polacsek, Budapesta.

Proprietar: Dr. Aure! AfttrepitwtM.
Redactor respoMsaMt: Trada?? D. Dop.

L

Pagina 4

GAZETA TRANSILVANIEI.

Nr. 133—1902.

   Dala „Tipografa A. Mureșianu"
            d!n

        $e pot procura, următ6rele cirțl:

     (La. cărțiie aicî înșirate este a se mai adauge
ye lângă portul postai arătat, încă 25 ban! pentru
recomandație.)


Scriern economice

                 de Dr Gcarpe jtfawr, pro-
fesor de agricultură, la șcbla superibră deia
Ferestreu și la Seminarul Nifon Metropoli
tul dm Bucurescl. Cartea cuprinde patru
volume:
     Voi. T                   sân Agricultura ge-
nerală. 34 oble de tipar cu 217 figuri în
text. Carte didactică aprobată de On. Mi-
nister de Agricultură al României cu deci-
ma Nr. 2078 (lin 1897. Costă 5 corone.
      Voi. II.                       sbu cultura
specială a plantelor, 38 cole de tipar cu
202 figuri în text. Carte premiată de Aca-
demia Română ou premiul Nasturel-Herescu
în sesiunea 1889. Costă 5 corone.
      Voi. III. ZootecArMa, seu Cultura ge-
nerală și specială a vitelor cornute, dim-
preună cu lânăris. și lăptăria, 49 cole de
tipar cu 225 figuri în text. Costă 6 corone.
      Voi. IV. JBcoHOWMM               seu orga
nișațunea și administrarea moșiilor măriși
mici. Costă 8 corone.
      Cartea d lui prof. Maior se deose-
besce esențial de lucrările de acest fel
apărute până acuma în limba și literatura
română prin aceea, că este prima lucrare
completă pe terenul agronomiei în limba
nostră, care tratbză tote Gestiunile cele mai
mari ca și pe cele mici privitore la agri-
cultura română din tote țările locuite de
Români, pe basa progreselor actuale ale
sciinței și technicei agricole moderne. Ea
ia serios concurența cu cele mai bune lu-
crări apărute pănă acum în limbile culte:
germană, francesă, etc.
      Economia pentru șcblele poporale com-
pusă de Teodor Roșiu, 'nvățător la ș?bla
principală română din L^pușul Unguresc.
Edițiunea a doua. Prețul 60 b. pl. 5 b Porto.
      Despre infiuința împrejurăriior asupra
acțiunilor și deprinderilor animalelor de
Lâma^ck, cu un studiu asupra lui Lanar< k
de Panaițe losîn. Prețul 50 b. pl. 10 b. porto.
      România agricolă, studiu economic de
Dr. George Maior, pro'esor de agricultură
și fost estimator espert la banca agricolă.
Motto: „Sărau în țâră săracă". Enines.u.
Prețul 2 cor. plus Iu b. porto.
      „Cwfeot PU/yWZor" seu povestiri
economice despre grădinărit, economia
câmpului, crescerea vitelor" etc. scrisă de
Gcwyescu. 90 pag. Form. 8" costă 60
b. (-}- 6 b. porto).
                     întocmit cu deosebire
pentru popor, pentru începători și pentru
toți iubitorii de acest ram al economiei, de
CbusL DiwMH, preot în Brețcu. O carte de
Î54 pag. format mare 8". Prețul cor. 1.60
(ou posta cor. 1.70)
     Cotr fdM                        de Romul
Awu. Cu mat multe ilustrațiunl în text.
Editura Reumnnei române de agricultură
din comit. Sibiiului. Prețul francat 80 b.
                 rZe crerZ/Z împreunate cu
însoțiri de consum, de vânzare, de viierl,
ed iăptarl etc. îndreptare practică pentru
înființarea și conducerea de astfel de înso-
țiri, d - F. W. RaiReissen. Edtjiuuea u V-a
Trad. de Dr. J.. Brofe. Editura Reuniunei
rom. de agricultură d n comit. Sibiiului.
Conține 227 pag. costă cor. 1.60 (-(- porto
20 bani.)
     CrdkZwtt                 we, de Joaw B.
NeyrMpw, profesor în Blașiă. Pentru popo-
ral nostru, scrierea d-lui prof. Negruțiu, e
pe cel mai mare folos practic. Costă 50 b.
(plus 5 b. porto).
      FwtMrf tZ/M yidwM, de Gr. /7-Rw,
prof. Este o carte în care se dau esplicații
și învățături amănunțite asupra modului,
cnm este a-se face tot feliul de vin din
felurite pbme. Prețul 40 b. (cu posta 45
bani.)
                    MMZZortMM", carte de
bucate n bucătăriei române, francase, ger-
mane și ungare. Felul bucatelor sunt în-

Sz 4038-19'2
    i^kvi. ,                                        '
          Arveresi hirdetmenyi kivonat.
    A fogarasi kir. jrbirosâg, mint telekLbnyvi hatoaăg. kOzhirrh teszi,
hogy „Furnica" fogarasi tak.-penztâr vegrehajtatOnak Jaru Avrâm lu-
disori lakos vegrehajtâst szenvedG eHeni 467 korcna tOkekoveteles ha
jârulekai irânti vhgrehajtăsi ugyeben a brasahi kir. tbrvhnyszhk (a foga-
raai kir, jârâsbirosâg) tcruletân levo a ludisori 106'az. tljkvben fekv6 a
Jâru Avrâtn, Lakatos Juon es Jâru Szâvu tulajdonăt lhv6

șirate tote în ordine alfabetică după numele
lor. Limbagiul e ușor. Costă numai cor.
1'60 (plus 40 bani porto.)
      „Sfaturi de aur", pentru sătenii români
de tbtă starea și etatea, de Aron Boca Vel-
cheranu. Prețul 60 b. (plus .port 5 b.)
      Îmbunătățirea stării șatenului, de Gr.
G. Peucescu. Prețul 50 bani (plus porto
5 b.)
      „Cultura și îngrijirea grâului", de I.
F. Negruțiu. Pr. 14 b.(plus porto 5 b.)
      „Economia", pentru șcblele poporale,
de Teodorii Roșu. Prețul 60 bani (plus
porto 5 b.)
      „Buna chivernisală", de Teodor V.
Păcățian. Pețul 40 bani (plus porto 5 b.)

CărțT pentru comercîanț?
și funcționari de bancă:

ctwZttMZMMfett pMrZZtM                 de
A C. 0 carte bună pentru a învăța
cu ușurință contabilitatea Pagini I—Vili
4-213. Prețul 2 cor. (-j-20 b. p.)
      „Curs ctMMpZeZ d!e
de /. C.           Conține
modele de circulare, scrisori de informațiunl,
recomam-ațiunl și acreditive; scrisori în
comercial cu mărfuri, comisiune și espedi-
țiune; cestiunl cambiale, afaceri cu efecte,
monede, cupbne etc. Prețul 3 cor. 20 b.
(+ 30 b. p.)

de 7. C. Pt/nfn. Acestă bro-
șură conține:           de credit cawbm?
yi afuceri/e de Antică. Prețul broș. 2 corone
(-)- 10 bani porto).
DrowfZ,            yZ Tb-
orZM (WMfwW/or             de 7. C. Pnw(M.
Arată calcularea intereselor pe ani, pe
luni și pe (jile într'un mod practic; sunt
mai multe esemple esplicate amănunțit.
Prețul 80 b. (-(- 10 b. porto.)
      CM wpiZoZ din CowfM&MMetZea d!%-
pM de 1. C. PatRM. Tractdză principiile con-
tabilității duple ilustrate cu diferite esem-
ple. Pretul 1 cor. (4* 10 b. p.)


        Cursul la. bursa din Viena.

          Din 28 Iunie n. 1902.
Renta ung. de aur 4"/„..............120.70
Renta de corone ung. 4% . . . 97 90
Impr. căi), fer. ung. în aur . 119 —
Impr. căii. fer. ung. în argint 4'/^"/^. 100.—
Oblig, căii. fer. ung. de ost I. emis. 119.—

Bonuri rurale ungare 4% .... 97.80
Bonuri rurale croate-slavone . . . 98.—
Impr. ung. cu premii..................... 207.—
LosurI pentru reg. Tisei și Seghedin . 162 75
Renta de   argint austr..................101.60
Renta de   hârtie austr..................101.50
Renta de   aur austr.....................120.80
LosurI din 1860......................... 152.75
Acții de-a!e Băncei austro-ungară . 15 80
Acții de-ale Băncei ung. de credit. 695.—
Acții de-ale Băncei austr. de credit. 175.—
NapoleondorI . ...........................19.08
Mărci imperiale germane    .         . . 117.25
London vista....................... 239.95
Paris vista...................... 95 32
Rente austr. 4% de corone . .         99.75
Note italiene.................... 94 —


        Cursul pieței Brașov.


Din 30 Iunie n. 1902.

Bancnot rom. Cump.        18.90   Vend.            1894
Argint român.             18.8)   ?!    18.88          
Napoleond'orl. Y)         19.04   ?!    19.07          
Galbeni        ?!         11.20   ?!              10.30
Ruble Rusesc!  n          2.54    y?    ......         
Mărci germane             117.25        ------ , ------
Lire turce scl            21.40   7!    21.50          
Scris, fonc. Albina 5"/,  101.---                  102-

Abonamente la
„Gazeta Transilvaniei"
se pot face ori și când pb timp mai
îndelungat seu lunare.

249,250    hrsz. ingatlanra   395 kor. 2565      hrsz. ingatlanra 50 1 ior.
338        n         "             25 „ 2629       „       „        28 !! î
409        n         B        62 „ 2742       „       „        24      !!  
510        9        H         20 „ 2745,2747 „      „       31         ?!  
688        ?!             M   12 „ 2751       „       „        27      ?!  
807        9         9             24 „ 2777       „       „        21 *   
863        ??               r    52 . 2923       „        „         10 !!  
949        9         f              8 „ 3102/1     „       „        83 !!  
1116       !? ??                     12 „ 3217,3218 „       „        6 !!  
1429       n         9             10 " 4051       "       „        19 n   
1985       r         *             26 „ 4108       „       „        37 !!  
2013       9         n              5 " 4242       „       "         8 !!  
2019,2024  9 '             ;?      42 „ 4309       „       „         5 !! .
2033       B         9        18 „ 4360,4361 „       „        14           
2055, 2056 9             T?        38 „ 4660       "       „       112     
2139       B         B        13 „ 4759       "       „        20          
2460       B         B             17 „ 4786       „       „        22 !!  
2487       B         r        27 „ koronăban ezennel megâliapitotit         
kiki&ltâsi     ârban elrendeitetik ea hogy a fennebb megjelolt ingatlanuk   

az 1902 evi Julius ho 23-ik napjân deieiott 9 orakor Ludisor kbzseg hA

t^ânâl inegtartandh nyilvânos ârverhaen a megăUapitott kikiâltăsi âron
alhl ia eladatni fognak.
    Arverezni szândekozdk tartoznak az ingatlanok becsârânak
keazphnzben, vagy az 1881. LX t. cz. 42 §-âban jelzett ârfolyammal szA-
uutott ea az 1881. evi november l-ha 3333. sz. alatt keit igazaĂgugyminisz-
teri rendelet 8. § âban, kijeldlt 6vadekkepes hrthkpapirban a kikiildbtt
kezhhez letenni, avagy az 1881. LX. t. cz. 170. § a erteltnhben a bânat-
penznek a birbsâgnal e!61eges elhe]yezbser61 kiăllitott szabâlyszeru elis-
mervhnyt âtszolgâîtatni.
    Fogaras, 1902 evi ăprilis hb 24-ik napjân.
A kir. jărasbirosag mint tikbnvvi hatosâg.             1-1.(577)

Am ondrea a aduce la cunoscința publicului. H
că începând                                A
de Sâmbătă 28 lume st. n. anul curent
Farmacia mea „LA BISERICA ALBĂ ' !
din Tergu! Tnntni nr 32          A
se află în -———

% S t

din sus de Ote!u!

pe viitor cu stimata D-lor

FRANtMSC KELLEMEN, x

3 6                         Rmnaci^t

Fiecare^ $] sMiren !rB]iiiri]nr ttn stm reg. mg. in Bra^î.
Vaiabii din A NAaiu st. n. 190%.


    Plecarea trenurilor din Brașov.

Deia Brașov la Rtid pesta:
   I.       Trenul mixt la ora 5*40 min. dimin.
   II      . Tr. accel. (peste Clușiu) la 6. 2*45 m. p. m.
111. Trenul de pers, la ora 7'48 min. sera.
IV. Tr. aoc. )a orele 10*26 m. sera.

Dela Brașov la Bucurescl:
 I.   Trenul de persbne la ora 3 55 m. dim.
 II. Tren accel. la orele 5* 5 m. dim.
 111. Trenul mixt la orele 11*40 a. m.
 IV-  Trenul accel. la ora 2'19 min. p. m.
           (ce vine pe la Clușiu).
V. Tr. mixt, ia ora 6 — min. sera.
Dela 8rașov la Kezdi-Oșorheiu:
 I. Trenul de pers, la ora 5.19 min. dim.
     (are legătură cu Tușnad labraU.18, cuCiuc)
     Szt reda, ia ora 10.4ii min. a. m.
 11. Trenul mixt la ora 8'50 min. a. m.
 III. Trenul de per. la ora 3*15 m. p. m.
Dela Brașov la Zernescî (gar. Bartolomeiu)
  I Trenul mixt la 6ra 9*2 min a. m.
II. Trenul mixt la ora 3*44 min. p. m.
III. Trenul mixt la ora 614 m. d. am.
IV.  Trenul mixt la bra 9*42 m. sâra.
Dela Brașov la Cluc-Gyimes:
 I.   Trenul de pers, la ora 5*19 min. dim.
 II. Trenul mixt la ore 8*50 mim. a. m.
 III. Trenul de pers, la ora 3*15 min. p. m.
  (are legătură cu linia Tușnad-Ciuc-Gyimes.

„ia Cordnă."

        mușterii a m6 onora și
        încredere.

    Cu totă stima

    Sosirea trenurilor in Brașov:

Dela Budapesta la Brașov:
  I.    Tren aocel. la orele 5'7 m. dim.
  II. Trenul de persbne la ora 8 dim.
  Iii. Tr. accel. peste Clușih la b. 2*9 m. p. m.
  IV.  Trenul mixt la ora 9*7 min sera.


Dela Bucurescl la Brașov:
^1. Trenul  accel. la   ora 2.18 min. p. m-
II.  Trenul  mixt, la   ora 9*28 min. p. m.
III.  Trenul  pers., ia ora  5.—  m. p. m.
IV.  Tren, de pers, la ora 7'49 min. dim-
   (care circulă numai Vinerea deia Predeal.
V. Tren accel. ia orele 10*14 m. sera.
       Dela Kezdi-Oșorheiu la Brașov:
  I.   Trenul de persbne la bre 8 25 m. dim.
(are iegătură cu St.-Georgtu, Ciuc-Sereda6ra3'20){
II. Trenul de pers, la ora 1*53 m. p. m.
     (are ieg. dela Ciuc-Gyimes ia 5.17 dim.)
III. Trenul mixt, la 6ra 6*50 m. sera
     tare iegătură deia Paianca la 8.54 dim.)
Deia ZernescI la Brașov (gar. Bartoiomeiu.^
  I. Trenul mixt la ora 7*02 min. dim.
  II. Trenul mixt la ora 1*12 min. p. m.
  III.  Tren mixt la bra 8*18 m. sera.
Dela Ciuc-Ghimes la Brașov:
I. Trenul de pers, la bra 8'25 m. dim.
  II. Trenul de pers, la bra 1*53 m. p. m.
111. Trenul mixt la bra 6*50 min. sera.
  IV.  Tren mixtla bra 10-5 m. sera.

                                                               Tipografia A. Mureșiauu, Urașov.