ÎMI»*! AteisiiiMiiif» TlMialt: 8RAŞ0VU, piaţa mar* Nr 30 Aaziaor! aafraneata na *ik pri- »**eft. Manuscript* aaaata- trimită I Birou n u aiutlui' Srajovfi, piaţa mar* Nr. 30 fauarata mai primeaoă ta Vltn* Badoifi Mo*t»Haa**mUin A Tolgo* 'Mo Maat), Ponrit StkaUk, Aloit Mumii X. Dnktt, A, OpptlA.J, Oon- ntborg; In Bndap**ta: A. r. 8ol4- Hrgor Anton Mita lektUtn Btmat: |* Frankfurt: S.L.Ikmb*; tn Ham* larg: A. 8Uintr. ftaţulfl in**rţltmilor&;o sării ganaondâ pa o aol6nă 8 ar. ti 80 or. Ambra pantra o pa- li oare. Publicări mal dau iapă tarifă şi Învoială, floalam* p« pagina EQ-a o urai 10 ar. v. a. aia 80 bani. iHTULU 3LT7\ •ttaaaja* a*o tn fli-eare «Ji iioiaitits poiui Aiitio-fliMiii Pa and ana 12 8., pa săi» Ioni 6 fl., Pa trai lunf 3 8. Pntn fioiSila ii itriliitito: Pa and and 40 franot. pa *4** Ioni 20 ftranoT. pa trai Ioni 10 franal. 8a pronomiri la tdta ofleiala poştal* din Intra şi din aiari şi la dd. eolaetori. iftoiamnnii peitri BraioTi: la adminiatraţiuna, piaţa mar* Nr. 30, ataginld 1.: pa and and 10 8., pe *6*a luni 5 8., pe trei Ioni 2 8. 50 *r. Ou dasuld tn «ui: P* and ud 12 8. p* •iu luni 6 8., pe trai Ioni 8 fl, tind esemplarn 6 or, v. a. aia 15 bani. Atfttd abonamental* o&td ai inaerţionile sontd a sa plăti Înainta. Nr. 12. Braşovtt, Vineri, 17 (29j Ianuarie 1892. Braşovu, 16 Ianuarie v. Biroulu de corespondenţa un- gurescu din Pesta ne comunică în două telegrame lungi resultatulu alegeriioru dietale de acjî. Pe câtă se vede, guvernamen- talii au învinsă a<ţî şi prolabilu, ca voru învinge pănă în sferşitQ. Acesta o prevedeamu şi nu eramă de locu curioşi de a afla pe cale telegrafică, că Baross, Wahrmann, ş. a. au foştii aleşi cu aclamaţiune. S’a înşelată der biroulă de co- respondenţă decă a crezută că ne va face o plăcere împărtaşindu- ne prin telegrafii lista celoru aleşi. Pentru nui puţinii importă cine suntu aleşi, unde şi cum suntu a- leşl. Ajunge că lista întregă nu conţine decâtu nume unguresc! şi că de aici putemu trage conclu- siunea : totu contrari ai limbei şi ai naţionalităţii ndstre. De voru fi câţiva Kossuthiştî ori Apponyiştî mai mulţi, de va scade seu se va mări numerulu mameluciloru iui Szapary, acesta pentru noi nu va schimba nimicii din situaţiune. Partidele maghiare au daţii probe, că suntu una şi nedespărţite când e vorba de a combate şi de asupri pe nema- ghiari. De aceea în faţa sciriioru, ce ne sosescu din Pesta, că pretu- tindeni suntu aleşi şi realeşl duş- manii hotărîţî ai desvoltării n6s- tre naţionale în acestu stătu, ne servesce spre bucuriă soirea, ce-o primimu din oraşulu Neoplanta. că şi în mijloculii Serbiloru din Ungsria a învinsă idea solidari- tăţii tuturoră naţionalităţiloru a- suprite. Serbii pănă în momentele din urmă erau nedecişî. Se disputau între sine, cu care dintre partidele maghiare se mergă la alegeri. In cele din urmă însă partida na- ţională serbescă s’a reculesă şi lăsându pe cei slabi de ângeru la o parte, a hotărîtu de a nu întră in nici o atingere cu partidele maghiare şi a nu lua parte la alegeri. Astfelu s’au alăturată, după Slovaci, şi Serbii la politica de protestare pasivă a Româniloră şi acesta este ună faptă de mare importanţă din două puncte de vedere. Intâiu atitudinea partidei na- ţionale serbescl vine şi justifică politica năstră de pasivitate faţă cu alegerile dietale; ală doilea: prin alăturarea Serbiloră la poli- tica de oposiţiune pasivă, s’a în- tregită cerculă coaliţiunei naţio- nalităţiloră nemaghiare, lipsindă numai Germanii şi Saşii ardeleni spre a-lă completa cu desăvârşire. Declară şi Serbii naţionali în proclamaţia, ce-o adreseză alegăto- riloră loră, că şi denşii au ajunsă la acea convingere, ca Românii şi Slovacii, că adecă naţionalităţi- loră nemaghiare li-s’a făcută im- posibilă de a-şî alege representanţî în dieta ungară. Constatămă cu satisfacţiune, că prinde rădăcini în modă neaş- teptată idea salutară, ce a propa- gat’o organulu nostru neîncetată, idea solidarităţii popăreloru asu- prite. Nu pdte fi nimică mai natu- rală decâtă ca acele popore, că- rora li-s’a făcută cu neputinţă do a fi representate în parlamentă, să-şî dea mâna pentru o comună apărare, să se unâscă afară de parlamentă spre a protesta şi a-şî reclama drepturile încălcate. Pasulă întreprinsă de partida naţională serbescă, prin care acesta se alătură la politica de oposiţiune pasivă a Româniloră şi a Slovaci- loră, îlă salutămă aşader ca ună bun semnă pentru viitoră şi ca o nouă garanţă, că este aprăpe de reali- sare marea ideiă a unirei şi soli- darităţii naţionalităţiloră nema- ghiare pentru recâştigarea egalei loră îndreptăţiri. Conferenţa naţională generală a alegStorilorU români din Transilvania şi Ungaria. Raportulu comisiunii de 40. (Fine.) Şi, lucra ciudată, ori câtă de de- plorabila ar fi o asemenea stare a unui poporă întregii, ba a majorităţii popo- raţiunei în ori ce stată înoâtva moderni- sată, în Ungaria din punctă de vedere ală politicei de stata o astfelă de stare se privesce chiar ca o cucerire mare, ca ună succesă multă promiţătoră. Insă, decă ceva, acesta succesă pre- tinsă este ceea ce este menită a pune în deplina ei lumină întrega serioşiiate a situaţiunei, în oare se află organismulă de stată însuşi şi a cărei seriositate nu- mai ună patriotismă amăgită nu o aper- cipieză. Comisia crede de lipsă a indi- geta, că în puterea nexului intimă or- ganică ală tuturoră factoriloră din vieţa de stată, totu în acea măsură, în care situaţiunea ndstră politică specială de- vine mai apăsătore, şi situaţiunea poli- tică generală a ţării devine totă mai critică. O repede privire la apariţiunile caracteristice ale vieţii politice interne de stată va dovedi empirice adevărulă a priori evidentă ală acestei afirmări. Afundă tăietdre, deşi antagonisme de interese naţionale, precum numai de- câtă. voirnă să accentuămă, provocate artificiosă, care sfăşiă poporele coronei Sf. Ştefană în două caste mari oontrare. antagonisme, cari pătrundă pănă chiar la rădăcinile organismului de stată, cari atingă de aprope chiar interesele esis- tenţiale ale poporeloră, şi vibreză prin tote fibrele vieţei nostre politioe, insti- tuţiunî constituţionale fără fire şi sufietă, formalismă constituţională, o adminis- traţiune retrasă dela propria sa chiămare şi pusă în serviciulă domnirii politice de partidă, absolutismulă parlamentară în manile unei majorităţi referitore şi în legătură cu acâsta referinţe parlamen- tare nesănătdse, servilismulă şi corup- ţiunea şi ună şovinismă potenţată arti- ficiosă pănă la paroxismulă naţională. Aceste suntă trăsăturile marcante, oarao- teristice pentru situaţiunea internă poli- tică. Der cine ar voi să tăgăduâscă tot- odată, că acestea nu suntă totă atâtea simptome patologice ale vieţei nostre de stată. Tote aceste apariţiunl provină din ună isvoră, din însăşi ideia fundamen- tală nesănătăsă a politicei nostre de stată, a unei politioe de stată care sub- stitue interesulă esolusivă-naţională par- ticulară ală unei rasse interesului comună ală statului, şi care proclamă astăcfi deja de totă apriată şi fără nici o sfielă ca scopă finală ală ei, urmărită şi pănă acum, unitatea naţională a individualitd- ţilorii naţionale în Ungaria. Numai acela, care nu cunosce eter- nele legi nepermutabile ale desvoltării organice în vieţa de stată, nu va înţe- lege nexulă internă causală între atin- sele aspiratiunl patologioe ale vieţei nos- tre politice şi între nesănătdsa ideiă fun- damentală a politioei de stată oe o representă exclusivitatea şi unitatea na- ţională. Cine ar voi să nege, că decă în Ungaria n’ar esista decâtă ună singură elementă, seu decă politica de stată n’ar uisui la esolusiva domnire a unui ele- mentă şi la unitatea naţională în favo- rulă acestuia, t6tă a ndstră desvoltare de stată ar fi luată o altă direcţiune de sigură mai sănătâsă. Şi cine s’ar încu- meta să încerce a apăra opera de artă abderitică, de a realisa acâstă ideiă fun- damentală a politioei de stată în sine deja nerealisabilă, prin principiile ade- văratei libertăţi, ale adevăratului libera- lismă şi ale unui constituţionalismă ade- vărată! Insă decă artificiala domnire es- clusivă a unei rasse într’ună stată poli- glotă este în principiu incompatibilă cu adevăratulă constituţionalismă, princi- pială unităţii naţionale este absolută in- compatabilă cu însăşi esistenţa rasseloră celorlalte. Şi apoi câtă de scădută nivelă ală conscienţei de dreptă se documentăză în statulă acela, în care ună astfelă de atacă apriată ală puterii de stată în contra esistentei chiar a proprielor individualităţi naţionale ale statului, se înalţă la ună principiu de stată şi să facă aoâsta încă în buna credinţă, — căci de acesta nu voimă a ne îndoi nici la contrarii noştrii naţionali, — că statulă împlinesce prin acesta o îndreptăţită misiune politică! Ore cine ar cuteza astăcfl a proclama ca principiu conducătoră ală statului uni- tatea credinţei religionare? Şi cine ar cuteza să afirme, că invidualităţile na- ţionale n’ar ave celă puţină totă acela dreptă de esistenţă ca confesiunile reli- gionare? Da, au fostă timpuri, în cari politica de stată într’adevără a stată totă aşa în serviciulă tendenţeloră unifi- cătdre naţionale. Da, scimă că acele ten- denţe unificătdre religionare au adusă lupte mari şi deplorabile, esterne şi in- terne în state. Resultatulă finală ală aces- toră lupte grele n’a fostă însă aţintita unitate de credinţă, ci sublimulă prin- cipiu ală egalei îndreptăţiri a confesiu- niloră. Şi totă acela va fi resultatulă ten- denţeloră unificătore naţionale din ao- tuala politică de stată, căci aceste suntă totă aşa nenaturale ca acelea şi utopia rămâne utopiă pe fiă-care terenă ală des- voltării istorice a omenirii, care, deşi încetă, une-orl numai după lupte grele trece peste aberaţiunile transitorie ale spiritului omenescă şi se înalţă la trepte totă mai înalte ale conscienţei de dreptă. Acestu procesa gradată marchăză caleă civilisătdre a progresului, pe oare s’a ridicată statulă istorică dela începu- turile sale crude primitive, pănă la idea modernului stată de dreptă. Dâcă lucru- rile stau însă aşa, 6re idea fundamen- tală a politicei ndstre de stată nu este negaţiunea directă chiar a modernei idei de stată! Căci nu ne întrebămă 6re: nu reţelele căiloră ferate şi ale telegrafului, oi consoienţa de dreptă mai înaltă des- voltată, şi prinoipiulă egalităţii de dreptă formăză caracteristica adevărată a sta- tului moderna ? Pe de altă parte nu în- trebămă 6re, că basa teoretioă a politi- cei de unitate naţională numai omnipo- tenţa statului o păte forma. Ei bine, o politică de stată, a oărei basă este omnipotenţa statului, ală cărei scopă finală este o utopie, ale oărei mij- loce suntă pseudo-oonstituţionaiismulă şi volnicia, şi ală cărui resultată este o sfâ- şiere adâncă a poporeloră, o adâncă ne- încredere reciprocă a acelora şi nemul- ţămirea generală, astfelă de politioă după părerea comisiunei are să fiă judecată din tote punctele de vedere. Ea este nedreptă, imprudentă şi stri- căcidsă. Ore nu este o absurditate pipăibilă a face o astfelă de politioă în interesulă consolidării interne a statului nostru? Ore uu sună, faţă cu acestă politioă, ca o ironiă amară a aucji vorbindu-se în Ungaria de totă seriosă de stată de dreptă, de libertate, de constituţiune a- devărată şi de multe alte lucruri aseme- nea frumdse. Ore nu zace o naivitate po- litică admirabilă în aceea, dăcâ bărbaţi, eminenţi în t6tă privinţa, desvălescă în nobilulă loră entusiasmă patriotică stin- dardulă idealismului politică şi pună pe stindardulă desvălită devisa unităţii na- ţionale ?! Şi ori câtă de ciudată are să fiă o astfelă de apariţiune, ea nu se rangiază de felă în categoria unoră extravaganţe sporadioe, din contră în ea să manifes- teză o trăsătură dintre cele mai carac- teristice ale întregei ndstre vieţi publice. Fiă-cărui observatoră cugetâtoră demult trebuia să i-se impună percepţiunea, că ceea-ce în castrulă aderenţeloră politioei de stat dă un timbru de totăspecific des- voltărei, amă cjice, ideale a conscienţei loră politice, este acelă estraordinară procesă intelectuală, carele în progresiva confundare a tuturoră ideiloră politice, fundamentale, ameninţă de a captiva din ce în ce mai multă spiritele. Se scie ce roiu de confusiunl de noţiuni s’a desvoi- | tată din echivocitatea cuvântului naţiune în sensulă său politioă şi etnografică, şi mai puţină prin lipsa în limba maghiară ; de espresiunl separate pentru distingerea între nţoiunea „Ungură4* şi „Maghiară". Aşa se scie că s’a desvoltat în Ungaria teoria de totă curidsă a elementului for- mătoră şi susţinătoră de stată, care în privinţa politioă împarte cetăţenii ‘ unui stată modernă, după conoeptulă antică, în două categorii................ Er categoria acâsta teoretică nu rămâne fără aplicare practică. Deoă patima de | domnire naţională formâză patriotismulft adevărată pentru o categorie de cetăţeni, atunci instinctulă de propria conservare naţiouală pentru ceealaltă categoriă de cetăţeni trece de spirită antipatriotică. i Intoleranţa naţională este pentru unii virtute politică, nisuinţa naţională pen- tru ceialalţl agitaţiune politică. Esolusi- vitatea naţională este liberalismă, şi e- gala îndreptăţire naţională e prinoipiulă reaoţlonară ală Camarilei. Dâcă pentru o categorie trece ca postulată naţională, că fiă-oare oficiu de stată, pănă. susă la ministrulă comună de răsboiu, are să se folosescă în comunicaţiunea sa cu cetă- j ţenii acestei categorii de limba loră na- Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 12.—1892 ţională, atunci pentru ceealaltă catego- rie de cetăţeni trece ca ună postulata naţionala, ca aceştia în a lord oomuni- oaţiune dela instanţele oele mai înalte până la cele mai de josă să se folosâscă tota-dâuna şi pretutindenea de limba o- fioială a acestora. Dâcă la o oategoria de cetăţeni principiula instrucţiunii în limba proprie naţională în t6te şoâlele, pănă şi la academiile militare ale arma- tei comune, trece ca una postulata na- ţionala neatacabila, atunci pentru ceea- laltă categorie de oetăţenl trece oa tota aşa de neatacabila postulata naţionala aceea ca loră să li-se dee instrucţiunea în tâte gradurile de oultură, nu în limba lora proprie, oi în altă limbă. Stricta respectare a legii este postulatul a unei categorii, âr desconsiderarea legiloră este o maximă de guvernare pentru ceealaltă categorie. Şi aşa se continuă acesta sistema ala duplioităţii de măsură ideală pentru cetăţenii Ungariei individuala e- gala îndreptăţiţi, — după cum sună pa- rola, — pănă la contrafacerile logice deja intonate ale omnipotenţei de stata şi ale statului de drepta, a domnirii măestrite de rassă şi adevăratului consti- tuţionalisma, a ideii de stata, a uni- tăţii naţionale şi a ideii de stata mo- derna. Ore se p<5te o confusiune de idei mai completă ? Cine n’ar pută prinde chiar ou mâna, că originea logică a tuturora aoestora confusiunl logice de idei zace în egoismula de rasă înalţata la ideala! Comisiunea după aoeste resumă ju- decata sa asupra situaţiunii interne po- litice a patriei nostre în tesa: Ungaria este de presenta morbâsă. 6r morbula ei este morbida idee fundamentală]a poli- ticei de stata alesă de ea însa-şl. O întâroere resolută e indispensabilă, altcum orga- nismula nostru de stata păşesce spre o orisă fatală. In oiuda aoestei stări mai multa de- câta seriăse a patriei nostre, comisiunea nu se pote apăra de’temerea patriotică, că dela factorii parlamentari chemaţi în prima liniă abia se p6te aştepta o sa- nare radicală a răului. Una parlamenta, care este de tota captivată de farme- cula esclusivităţii naţionale, şi n’are nici loca, nici simţa pentru alte in- terese naţionale, abia posedă însuşirea şi puterea de a sana ţâra de acelaşi rău, de care ela însuşi sufere. O îndreptare, după părerea comisiunii, se p6te aştepta numai dela o intervenţiune salutară a faotorului celuialalta, a supremului fac- tora de stata, a Corânei, care în posi- ţiunea sa constituţională esemtă, mai presusa de ori oe particularism a şi caa- devărată representantă a intereselora mai înalte de stata, are chemarea sa con- stituţională de a interveni la timpG aco- modată cu autoritatea şi plenitudinea pu- terii sale pentru siguranţa statului ame- ninţata chiar în interna sa structură. In aoâstă speranţă comisiunea îşi îndreptă privirea sa şi spre unele apar- ţiunl îmbuourătâre pe latula orizona po- litica. Cu viuă satisfacere putema con- stata, că în acea măsură, în care nim- bula falsa ala liberalismului şi con- stituţionalismului în Ungaria dispare ca negura risipită de ra4ele sore- lui, simpatiile popdreloră europene se îndreptă spre noi, şi că importanţa po litică şi culturală a românismului, oon- soiu de acâsta, pentru monarchia habs- burgioă şi interesele ei vitale în Orienta află recundsoerea în oerourl politice tota mai largi. Aoesta resultata îmbu- curătora pe lângă posiţiunea nostră geo- grafică importantă nu numai din puncta de vedere politica, ci şi strategica, şi pe lângă latinitatea n6stră, avema să-la mulţumima vitalităţii neştirbite, care a putută resista două milenii de grele în- cercări, conscienţei naţionale viu des- voltate, capabilităţii mari de cultură şi simţului pronunţată de legalitate ala poporului nostru. Una poporă cu înzes- trări atâta de ferioite şi oţălitG prin su- feriuţele oele mai dure, în ciuda tutu- rora strîmtoririloră presentului p6te pri- vi liniştita la viitorula său De altă parte oomisiunea, în consi- derarea marilora greutăţi a multifarie- lorG împedecărl măiestrite, cari în pa- tria nostră se grămădesoG contra activi- tăţii politioe a partidului naţionala în apărarea şi validitarea legitimiloră n6s- tre interese, greu vătămate şi mai se- riosa ameninţate, comisiunea crede, a împlini o datorinţă naţională, prin aoeea că nu lasă să trâcă acesta ] momenta săr- bătoresca, în viâţa nâstră politică, fără a atrage atenţiunea on. conferenţe la a oeea, că t6tă puterea şi însemnătatea partidului nostru naţionala zaoe în ar- monia ţinutei ndstre, şi comisiunea face acesta cu intenţiuuea de a lăsa să ră- sune din mijlocuia acestei adunări, în care poporula româna află şi privesce representanţa sa genuină, una apela pu- ternica cătră simţula de solidaritate na- ţională alG tuturora fiilora fideli ai na- ţiunii. Comisiunea încheiânda cu aoeste ra- portulG său, îşi permite a recomanda on. conferenţe spre primire următorele propuneri de resoluţiunl, în care oele mai marcante momente, — atinse în a- cesta raporta — ala vederilorG şi di- reoţiunii politicei ndstre îşi află espre- siunea lorG. (Urmâză resoluţiunile deja publicate.) Unu numeri* însemnaţi* de uni- versitari români dela noi de din- c6ce, ne trimită ună articula, care esprimă ideile şi dorinţele loru cu privire la situaţiunea tristă a ju- nimei studidse române în Transil- vania şi Ungaria. Damă locă cu plăcere acestui articulă, er asu- pra cestiunei ce-o suleveza ne vomă da şi noi părerea: 0 cestiune momentuâsâ.*) De când esistă universităţi în mij- locula lumei civilisate, cetăţenii acestora totdâuna au jucata unG rola însemnată în viâţa socială, culturală şi chiar poli- tico-naţionalâ a poporăloră. Aşa a fosta acesta şi este în t6te ţările culte, ce ne încunjurâ; aşa au stata şi stau deci luorurile chiar şi în patria nâstră. Facemă, prin urmare, şi noi de astă- dată numai unG pasa, pe care nu ni-la pote interzice nici unG fela de lege. Universitarii maghiari s’au afirmata în felulG lorG la diferite ocasiunl destulă de puternica, şi vocea lora totdeuna a aflată răsuneta în inimele conaţionalilorO lorG. In privinţa acesta noi, universitarii români, stămG departe îndărătulă cole- gilorG noştri maghiari. — Căuşele, pen- tru cari noi pănă acum nu ne-amă prea manifestata, suntă multe şi atâta de cunoscute, încâta aflămG de prisosG a-le mai înşira. Cu tote acestea, când onârea şi oa- raeterulG nostru naţionala se atacă în publică, datori suntemă cela puţina a ne apăra ou demnitate, şi în casulă acesta nimica nu ne va pute depărta dela pos- tula nostru. ţfiarele unguresol nu arare ori se în- datineză a ne intimida, a ne batjocuri şi a ne înegri înaintea publicului ceti- toră. Datorinţa nostră este prin urmare a ne apăra, a arăta adevărata stare a lucruriloră şi a trage din ea conse- cinţele. In tomna anului 1889, după ce se făcuseră înscrierile la universităţi, unulă din cjiarele maghiare din Cluşiu sub titlul» „Tinerimea română nu învâţâu, luase notă despre numărulă tineriloră români, cari studiâză la universităţile din patriâ, şi cu perfidia obicinuită îşi esprima marea sa mirare, cum de suntemă aşa de puţini în proporţiă ou mărimea nu- merică a poporului nostru, şi ne timbra *) Tote foile nostre din patria suntă res- pectuosă rugate a reproduce. Autorii. dreptă-aoeea de nisce tineri nepătrunşl de însămnătatea învăţăturei şi a adevă- ratei culturi scienţifice. Nu de multă ună altă 4>arQ ungu- resoG din Pesta, „Budapesti Hirlapu, sori- indă ună articolă tendenţiosG în contra gimnasiului română din Braşovă, 4^8e între altele, că necunoscinţa limbei ma- ghiare, care se negligă multa în numitulă gimnasiu, ar fi causa, că o mulţime de tineri, cari absolvâză acolo, sunta siliţi a trece graniţa în România pentru a-şl continua studiulQ şi a-şl asigura viitorulă şi pentru oa mai târ4iu de acolo să p6tă aţîţa nemulţâmirea în poporaţiunea ro- mână de aici. Le suntemG recunoscători numite- loră foi, pentru-că ni-au atrasa atenţiu- nea asupra duoră împrejurări, că adeoă, cari sunta căuşele, că tinerii români sunta atâta de puţini la număra la uni- versităţile din Peşta şi din Cluşiu, şi pentru ce o parte mare din absolvenţii gimnasiului română din Braşovă pără- sesce patria, trecândQ în Ţâra românâscă? Să fiă 6re oausa neproporţiei nu- merice, lipsa de semţă şi de interesă pentru oultură, — cum îi plaoe a crede f6iei oluşiene — şi 6re — cum de altă parte afirmă f6ia pestană — necunoscinţa limbei maghiare să ne silâsoă a părăsi patria ? Să vedemO ! Cumcă suntemG şi noi ca şi alte nemuri duioşl de cultură şi de sciinţă, asta o dovedesce împrejurarea, că fiă- care din noi în totă momentulă arde de dorulu de a pute oândva ajunge pe la universităţile mai mari şi mai de va- lore din străinătate, acolo, unde fiă-ne permisa a accentua, sciinţa se propagă şi se cultivă cu mai multă seriositate, trăinicia şi fundamentă; o dovedesce a- oesta mai departe numărulă celă mare de tineri români de pe la universităţile din ApusulG Europei şi resultatele lău- dabile obţinute de dânşii pe calea sciinţei. Necunoscinţa limbei maghiare încă nu pote fi causa, că suntemG aşa de pu- ţini la universităţile maghiare, căci şi aşa cei mai mulţi dintre noi, în timpulă petrecută la universitate, ne însuşimă pe deplină acea limbă ca organă impusa şi indispensabila pentru manifestarea ou- noscinţelorG nostre. Suntemă dedaţi noi ou greutăţile acestei limbi încă de prin şcâlele inferiâre. Dâcă tînărulă română învăţă bună-bucurosă limba germană şi francesă, să fiă ore pentru elă atâta de îngrozitore limba maghiară, încâta să-lă silâscă a-şl părăsi patria şi căminulă pă* rintesoă, după ce a învăţat’o deja 12 ani de-arândulă? Decă numai atâta ar fi causa, as- tă.41 poporulă nostru ară ave aici acasă unQ contingenţa cu multă mai însemnată de bărbaţi inteligenţi şi n’amă trebui, aşa 4icândă, să privimă cu lacrimele’n ochi, cum aceştia sunta siliţi cu durere a ne părăsi atunci, când aici le simţimă mai multă lipsa. Adevăratele cuuse trebuescă însă oău- tate cu multă mai adencă, căci ele suntă cu multă mai seriose şi mai îngrijitâre. Să aruncămă o privire asupra vii- torului nostru şi, apreţiându-ne posiţia, să ne întrebămă: pentru ce 6re mai în- văţamă la universităţile ungurescl chiar şi numai atâţia câţi suntemă; avemă noi ore destulă garanţă, că eşindă odată din braţele acestora temple ale sciinţeloră, străduinţa şi munca nostră să fiă rebo- ni fi cată, aplicaţi fiindă fiăcare în cariera, pentru care ne-amă pregătită aici în pa- tria ndstră strămoşâsoă şi iubită? Răspunsulă, ce va trebui să ni-ld dămă în totă sinceritatea, este totdeo- dată şi causa causeloră pentru ce la uni- versităţile din Pesta şi din Cluşiu Ro- mânii sunta aşa de slab representaţl. Tristă răspunsa, durerdsă causă! Căci din esperienţă vorbindă fdrte rari sunta caşurile acelea, când tînărulă ro- mână, care absolvâză universitatea ma- ghiară, să aibă mângâierea, că după atâtea năcazuri şi jertfe materiale şi spirituale, să fiă pusă şi elă aici în pa- tria sa în postulă ce-i compete întocmai ca colegiloră săi maghiari. Partea oea mai mare dintre noi seu este avisată a trăi în nisce condiţiunl incompatibile ou vrednicia sa, seu e silită a părăsi patria, a merge în România, seu în alte părţi, unde p6te norooulă i-a destinată o sorte mai bună. Are deci t6tă dreptatea „Budapesti Hirlapu, când constată că tinerii români emigrâză în România; acesta însă tre- buia să o soiă foia din cestiune şi să o mărturisâscă despre absolvenţii români în genere, fiă din gimnasiile nâstre, fiă din cele străine ale ţării. Er acâstă emi- grare se petrece regulată şi înoă în două periode. Unii pribegescă după absolvarea ştudiiloră secundare, âr alţii după ter- minarea celoră academice. „Recundsoema, 4ice apoi „Bud.Hir- lapu, oă şoolele române în frunte cu gim- nasiula superiora din Braşovă facă mari servicii societăţei românescl, culturei so- cietăţei, dâr, cumcă e unăsimptomă ne- naturală, o stare nesănătâsă, oa o şcdlă mediă în decursG de 25 de ani din 238 de tineri inteligenţi 100 să servescăunui stată străină, credemă, că orl-ce omă cu mintea trâză şi sănătâsă o va mărturisi. .. Astă4l de facto astfelă stămă: Ună institută ce esistă în Ungaria cresceele- menta inteligenta unui stată străină**. Tota la acela locă acelaşfi 4iar& acoen- tuâză, că ou deosebire o&profesori trăesoă acei tineri în România. Mărturisimă şi noi ou mâhnire, că acesta e ună simptomă nenaturală, o stare nesănătosă. Der nu „necunoscinţa limbei maghiare*1, nici „dorulă de a aţîţa*1 de acolo nemulţămirea în poporulă ro- mână de aici, este causa acestora stări abnormale, ci numai şi numai grija de a ajunge la ună viitoră cinstită şi corăs- pun4&tora aptitudineloră nâstre, ceeace pentru ună Română cu caracteră şi dra- goste de nemulă său este greu a ajunge în aoâstă patriă maşteră. Când o ţâră produce mai multă, de- oâtă pote oonsuma, e lucru îmbuourătorQ. Iu privinţa asta însă ţâra nostră e unică în felulă său. Din ArdâlQ şi peste totă din „fericita*1 nâstră Ungariă, aprope în fiă-care ană să esportâză o mulţime de bărbaţi gata şi bine cualificaţl, ună ele- mentă, care numai spre podobă ţării pote servi. Şi luorulă e uşorQ de înţelesă. Dâcă trei milione de Români nici pe cei oe se oualifioă aici la universităţile din patriă nu şi-i potă vede aplicaţi în oficii — oo să mai şi 4icema îu faţa unora stări atâta de triste? (Va urnra.) CllONICA POLITICA. — 16 (28) Ianuarie. Comitetulă centrală ală partidei na- ţionale sfirbescî din Neoplanta, a dat o proclamaţiune cătră alegătorii şerbi, în oare se constată, că poporulă serbesoă din Ungaria în fine a ajunsă la espe- rienţa aceea, pe care de mult o posedă Românii şi Slovacii, ca adeca naţionali- tăţilorO nemaghiare le este imposibilă să-şi alegă represeutaţii loră în dieta ungurescă. Din motivulă acesta co- mitetulă centrală nu pote da alegători- serbl altă sfată, deoâtă ca aceştia să nu între în nici o legătură cu nici una din- tre partidele esistente şi să nu ia parte ia alegeri. Românii din Transilvania şi Ungaria stau în oposiţiune pasivă şi Slo- vacii au dată asemenea deciaraţiune. * piarulă ofioială alG Republicei fran- cese, publică unQ decretă, prin oare se crează postulă de şefă, ală, statului major generală alu marinei. Acesta admirală, a căruia funcţiuni suntă egale ou ale generalului Miribel în departementulă de răsboiu, va ave între altele şi direc- ţiunea oabinetului ministrului de marină şi ’lă va ajuta pe acesta în tote detai- lurile administraţiunei sale. Elă are în t6te comisiunile o voce consultativă, ou deosebire în consiliulă superioră de marină. Şefulă statului majorG generală Nr. 12—1892 GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 8. alB marinei propune ministrului de ma- rină directă pe acei oficerl, pe cari ’i ţine de apţi, pentru de a veni în statul majorQ generala ala marinei. Ela e aju- tata de doi oăpitanl de marină. Ca şefa ala statului majora generala ala mari? nei a fosta numita admiralula Gervais, acela oare a oomandata escadra franoesă la Kronstadt. * Din Portugalia sosesca soiri neplă- cute. Statuia e ameninţata de faliment. Budgetula portugesa sufere de multa de una defioita cronica. Noula cabineta Iosâ Dias Ferreira debutâză aoum ou und plana radicala pentru îndreptarea situaţiunei finanoiare. Este vorba să se înoepă tratări cu creditorii statului pen- tru o reducere a procentelora, pentru scăderea lefurilora la funoţionarl; se va reduoe budgetula apărărei ţărei, se va introduce una nou imposita progresiva pe venita, în fine se vora lua mai multe măsuri spre a scăpa de naufragiu nava statului. Se speră multa dela energia noului ministru preşedinte, care a mai foeta ministru deja aoum 20 de ani. In timpula din urmă s’au mai făouta multe arestări şi se grămădesoe materialulfi pentru procesele de malversaţiune, în cari vora avă să se justifice directorii căilora ferate şi ai bănoei lusitane. SCIRILE PILEI. — 16 (28) Ianuarie. Mersul* epidemiilor* pe luna Noemvre in România este următorula: Angina dif- terică a bântuita 14 comune din 8 ju- deţe cu 222 oasurl şi 89 decese; scarla- tina a bântuita 7 judeţe în 22 comune ou 655 caşuri şi 101 decese; pojarula a bântuita o comună din Ylaşoa ou 22 ca- şuri şi 1 decesfi; tuşea convulsivă a bân- tuita 11 comune din 5 judeţe ou 268 ca- şuri şi 8 deoese; febra tifoidă a bântuita 3 oomune din 3 judeţe cu 77 -oasurl şi 10 decese; variola a bântuita 6 judeţe şi 8 comune cu 105 caşuri şi 5 decese ; disenteria a bântuita o comună din Su- ceava cu 21 de caşuri şi niol una de- cesa; influenza a fosta în t6tă ţâra într’una moda blânda. Numărula oelfi mai mare de morţi a fosta de 637 în Bacău. Numărula totala ala morţilora a fosta de 1400. * * * 0 dedicaţinne a Ţarului. Din Atena se sorie, că una ofioera rusesoa a pre- data în cailele aceste prinţului George de ■Grecia, în numele Ţarului, bastonula cu oare prinţula a sărita în ajutora moşte- nitorului tronului rusesca, când ou aten- tatula dela Tokio. Bastonula e acum au- rita şi pdrtă monogramul* Ţarului şi oo- râna imperială, precum şi dedicaţiunea: „Prinţului G-eorge pentru vitejiă.44 * * * t Marele duce Constantin* Nicolaievici a răposata alaltaerl în Petersburg. * * * Demonstraţiunl. Se telegrafiază din Roma, că peste 300 de universitari au arangiată (filele trecute o demonstraţiune în contra redaoţiunei (fiarului „Popolo Romanou. Causa demonstraţiunei este, că „Popolo Romano14 a ceruta ordinaţiunl aspre şi energice dela ministrul* de culte în contra turburătorilor* din Neapole. Demonstraţiunea a ţinut* cam 72 âră. * # $ Distincţiune. Ţarul* a distins* cu „or- dinul* Sanislau44 pe Salih Muri bey, prin seoretarul* ministeriului de esterne. Salih Munir bey este aderent* hotărît* al* Rusiei şi mare duşman* al* triplei alianţe. * * * Musica orăşenesc*, va da Duminecă în 30 Ianuarie n. o. al* treilea concert* cu abonament* în sala dela Redoute. Programul* este următorul* : 1. „Waid- manns lubel44 Quadrille de H. Hermann. 2. „Hans in allen G-assen44 mare pout- poriu de Schreiner. 3. „Sur le lac14, fan* -tasiă pentru harfă de Felii Godefroid. 4. „Eva44, vals* din opera „Ritter Paz- man“ de Ioan Strauss. 5. Mare fântasiă din opera „Cavalleria rustioana44 de Mas- oagui. — 6. „Pazman44 vals* de Ioan Strau.ss. 7. Mare poutpuriu din opera „R’tter Pazman44 de Ioan* Strauss. 8. Csârdâs din opera „Ritter Pazman44 de I. Strauss. 9. „Der Silberglookohen44 mare fantasiă din opera ou acelaşi nume de Saint Saens. 10. „Pazman44 polcă de I. Strauss. * * * Poc*. Acjl nopte între 1 şi 2 âre, a ars* pănă în fundament* oarousselul* (căluşeii) de lângă promenada de jossa. Gausa acestui incendiu nu se soie pănă acum. Ungaria şi tripla alianţă. De-una timp* încdce s’a aooentuata adese-orl între Unguri, oă tripla alianţă pentru ei este o nenorocire, arunoându-i ou totul* în braţele germanismului. Aderen- ţii unei politice, care să aibă ca scop* ruperea Ungariei de alianţa triplă, nu stau cu mânile în sîn*; dovadă despre aoâsta este o broşură politioă sorisă în limba francesă, oe-a apărut* de curând*. Broşura pârtă titlul* „Le triple alliance et la Hongrieu, şi s’a espedat* „urbi et orbi44, din Paris*. Autorul* ei este „un patriote hongrois11. El* a rugat* pe cu- noscuta Mme Adam să-i sorie o preou- cuventare, care e de următorul* cuprins* : „Domnule! Soopula călătoriei mele la Peşta în 1883 a fosta tot* acela, oe ţi-ai propus* d-ta să realisezl şi căruia eu mi am dedioat* tâtă activitatea mea, adecă de-a împăoa pe Ungaria ou Rusia. „Declaraţia umană a partidei inde- pendente — partidă ai cărei conducă- tori mai bucuros* au depus* armele în mâna Ruşilor*, deoât* în ale Austriaoi- lor*, oarl ku chemat* pe Ruşi în ţâră, — de-a sări în apărarea naţionalităţilor* slave din monarchiă, a deşteptat* înainte de aoesta cu 9 ani speranţa, oă vocea ri- dicată în contra oorupţiunei şi germani- sărei (V) lui Tisza Kalmân va deştepta pe poporul* maghiar* şi-i va aduoe aminte de misiunea lui, misiune pe care o resumeza în cuvintele de-a fi o stavilă puternioă germanismului în 0- rientO, oum a -fost* mahomedanismului în ocoidentO... „Dâcă Ungaria, în loca de-a pri- goni pe Slavi, jli-ar sări în ajutor* faţă cu germanismul*; dâcă Ungaria şi Aus- tria ar merge pe propriele lor* pioiăre, atunci Germania ar fi isolată şi pacea statornică ar fi sigură dimpreună ou re- vindecările îndreptăţite. Oare nu ar pu- tă proba aoâsta poporul* maghiara ? Său dâră nu aoâsta a avut* de ţîntă însuşi Kossuth?... Deci, domnule, îm- părtăşesoe acestă dorinţă a mea popo- rului maghiara44. Broşura, oe se estinde pe 44 pagine, îşi basâză ideile sale pe fapte istorice şi stărue multa, oa Ungaria să dea „lo- vitura de graţiă44 triplei alianţe, âr în urma acesta înoheiarea prietiniei cu Francia şi Rusia. Amar* se înşâlă Mme Adam, dâcă nutresoe înoă credinţa, că vre-o partidă maghiară din ţâră ar fi oapabilă a se abnega întru atât*, oa să sară în apă- rarea Slavilor*,;orI a altor* naţionalităţi „ameninţate44 de germanisme. Ura de rassă şi apetitul* afurisit* de maghiari- sare sunt cu mult mai mari, decât Maghia- rul* să fiă capabil* de „umanitatea44 ae- oentuată de Mme Adam. Maghiarii nu- şl afiâ „misiunea44 lor* în aceea, oa dim- preună ou celelalte naţionalităţi oonlo- ouitâre să lupte contra „periculului44 de germanisare, oi a lor* „sacră44 misiune o văd* în prigonirea şi sohiuginirea biete- lor* popâre nemaghiare şi în rabiata poftă dea-le maghiarisa, dea-le scâte limba lor* naţională pănă şi din vatra familiară, un* atentat* aoesta, în contra oâruia însăşi Mme Adam şi-a ri- dioat* vocea în revista sa „Nouvelle Revue44. înainte de alegeri. Cătră alegătorii 'români din oercula electoral* al* Deşului' s’a adresata un* apel* subscris* de d-nii August* Mun- teanu oa preşedinte şi Teodor* Hermanfl, ca seoretar*. In acest* apel*, făoendu- se ounosout* conclusul* de resistenţă pasivă al* conferenţei naţionale din Si- biiu, se provâcă alegătorii în termin! călduroşl, ca să nu ia parte la alegere. * Din cer cula Comlu§ului-mare, 25 Ian. 1892. Pentru cercul* nostru de alegere sunt* pănă aoum doi candidaţi de de- putaţi: unul* guvernamental*, anume fostul* deputat* dietal* Bilicska Beni, âr altul* apponyistfi, cu numele Linder Gyorgy. Lupta dintre aceşti doi rivali a încurcat* şi pe unii 6menl de-ai noştri, oarl anticipând* oonclusele conferenţei naţionale din Sibiiu, pare-mi-se, că au primit* unele angajamente, cărora acum, după publicarea acelor* concluse, oa Români buni, cum sunt* domnia-lorO, la nici un* cas* nu vor* putâ satisface. Vorbesc* despre d-1* protopresbiter Paul* Miulesou din Comloşulfl-mare, care într’o vorbire adresată alegătorilor* ro- mâni stăruise pentru guvernamentalul* Belicska, în timp* oe preotul* George Bălan* a stăruit* pentru apponyistul* Linder, desăgindfl astfel* pe alegătorii români în două tabere înverşunate una asupra alteia, fără să scie pentru ce. Sperăm* însă, că pănă la sosirea mo- mentului deci(jător*, cei ce i-au despă- reohiat* îi vor* soi ârăşl împărechia, unindu-i pe toţi în strînsa şi solidara respectare a concluselor* de resistenţă pasivă ale conferenţei din Sibiiu. _________________ Raport. Telegramele „Gaz. Trans.“ (Serviciul* biuroului de cor. din Pesta.) Viena, 28 Ianuarie. Erî s’a ra- tificată tractatul* comercială între Austro-Ungaria şi Germania şi as- tac}! se va preda în Viena. Pre- darea tractatelor* comerciale cu Elveţia şi Italia se va întâmpla în curendă. Archiducele Franciscă Ferdi- nand se cfic©> că va fi numită co- mandant* ală brigadei 27 de in- fanteriă. BerlinÎJ, 28 Ianuarie. Ministrul* Zedlitz, Heyden şi Thielen au pri- mită decoraţiunî înalte. Roma, 28 Ianuarie. Ambasa- dorul* Italiei la Parisă contele Menabrea a dimisionată. Alegerile dietale. (Serviciul* biuroului de cor. din Pesta). Budapesta, 28 Ianuarie. In cer- cul* ală doilea electorală din Bu- dapesta s’a alesă cu unanimitate Darânyi, în ală cincelea cercă Wahrmann, în ală şâptelea cercă Morzsanyi. In l^lesd: Ladislau Boj- tij liberală, reales* cu unanimitate. In Szepsi Szt-Gyorgy: Bekszics, rea- les*. In Bâcs-Almas: Ludovic* Olanyi, independentă reales* In Cincî-bisericî: ministrul* Baross, alesă cu unanimitate, în Lublo : Iohann Bobula, în Beiuşiu: Gellert, Vegso, în Homcnna: contele Ale- xandru Andrassy, în TOrOk-becse: Rohonczy alesă cu unanimitate, în Iaszberâny: contele Apponyi alesă cu unanimitate în Berettny-fală: Csanâdy, în Kecskemet în cercul* superior*: Adam Horvath, în Ma- gyarâvâr: Iohann Reiter, partida naţională, în Szombathely: minis- tru Baross, cu unanimitate, în Zsolna: Smialovsky, în Biserica-alba: Elemer Palffy liberală, alesă cu u- nanimitate, în Careii-marî: contele Ştefană Karolyi, alesă cu unani- mitate; în Nâdudvar: Alexiu Popp, independentă, în Sătmară: Ga- brielă Ugron, în Gherla: Anton Molnar, liberal*; în Baia-nouă, con- tele Iuliu Szapdry alesă cu unani- mitate, în Bistriţa: Fluger, în Na- săudă: Iellinek, în Szekelyhid: Al- bert Kiss independent*, în Rozsa- hegy: Iosef Kajucli, liberal* în Munkâcs: Iohann Nedeszky, liberal, în Nagy-Mihaly: Geza, partida na- ţională, în Fogh: Carol* Reviszky, independentă, în Karczay: Eme- ric* Madardsz, independent*, în Şomcuta: contele Geza Teleki, li- beral*, în Baia: Eduard Drescher, liberală, în Koszegh: Iuliu Szajbely, liberal*, în Agria: Szederkenyi, in- dependent*, în Făget*: Frideric* Karkânyi, în Nagy-Mârton: Gus- tav Begen, liberală, în Raab: mi- nistrul* Baross alesă cu unanimi- tate, în Rosenau: contele Andrassy, liberală, în Baia-mare: ministrul* de finance Weckerle, în Titel: Mi- lan Zako, liberal*, în Nagy-Tapol- csany: secretarul* de stat* Sza- lavszky, în Bittse: Urbanovsky, în Trencină: Geza Rakovszky, în Verbo: contele Carol* Pongraz, în Mora- vicza: baronul* Miklos (nedesci- frabilâ) liberal*. In Şopron*: Teo- filu Fabinyi. In MureşQ-Ludoşă: Balazs Bethlen, ales cu unanimitate; în Bazin: Eduard Szalay, liberală, în Locse: contele Koloman Csăky, liberal, înBarfa: Adam, Bornemisza, în Tovaris: Gromon, în Făgăraş*, cercul* superior*: Mikszth, în Mad: Bela Bernath, liberală, în Kecske- met: Gabriel Ugron, în Fehergyar- mat: Desideriu Isaak, independent* în Csorna: Csavolszky, independentă, în Becîchereculă mare: Zichy; în cercul* Falva a fostă ales* Paul Danielu, liberal*, înLucho: George Kubinyi, în Arad*, în cei culă Io- szashely: Virgilă Bogdan, în Csâk- vâr: Ludovic Meszlenyi, indepen- dentă, în Aţelul* mică: Acuţius Ugron, în Ferto Szt-Miklos: contele Alexandru Karolyi, în Sucsany: Şte- fan Rakovszky, în Beregszâsz: Emeric Uray, independentă, în Pecîca: Eugen Gaal din partida naţională, în Oravicza: lokay, în Lugoşiu : Bela Szende, în Caransebeş*: Petru Vuia, în Somorja: Iuliu Saghy din partida naţională, în Şasea mon- tană Asboth, liberală, Petru Szirak liberal*, în Dunaszerdahely: con- tele Nicolau Palffy, liberală, în Lipto-St.-Miklos, Matuska liberală, în Breţcu: Armin Neumann, libe- ral*, în Ipolysâgh: Bela Horvath, liberalo, în Kis-Marton: Francisc Bolgar, din partida naţională, în Monok: Alexandru Nagy, liberală, Alba-Iulia: Mohay, liberală. DIVERSE. Adormita de 16 anî. Din St. Paul* se anunţă: Herman Hareis und loouitoră de ai ol, oare dormise fără întrerupere 16 ani de <Ţle> 8>a deşteptată <Ţilel© tre- cute. De atunci nu mai dârme decât* câteva cesurl pe 4h d©r nu pâte (fio© oă e restabilita, fiindoă e slaba ca un* schelet a şi abia se ţine pe piciâre. Som- nul* său letargic* începu, acum 16 ani, în urma unora friguri violente şi pănă deunăcjl ela nu primise ca hrană deoât* două trei linguri de supă, ce i-se turnau pe gâta în fiăcare (fi. Ce e oiudata, e că Hareis nu crede oă a dormita atât* de multa şi vorbesce de luorurl de acuma 16 ani ca şi oum s’ar fi întâm- plata erî. NECROLOGU. Mari ca Dolianu, fiioa d-lui Ioan* Doliana, factorul* tipografiei dieoesane din Gherla, a răposata la 23 Ianuarie n. c. în etate de 19 ani. — Fiă-i ţărâna uşâră! Proprietarii: Dr. Aurel Mureşianu. Redactori responsabili: Gregoriu maior A. Pagina 4 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 12—1892. Cursului pieţei BraşovA din 28 Ianuarie st. n. 1892. ■ancnote românesc! Cump , 9 28 V&nd. 9.81 Argintă romănescb „ 9.21 n 9.26 Mapoleon-d’orl • „ 9.31 n 9.36 Sire turcescl - - „ 10.48 n 10.53 Imperiali - - „ 9.48 n 953 Leris. fonc. „Albinau 6°/0 - n ne e &°/o e —.— n MalbinI .... „ B.45 n 5.50 Ruble rusescl - - ■ n 114. n 115.— Mărci germane • - „ 57.60 n 67.98 Discontulii 6—8°/0 pe anii. Cursnlâ la bursa âin Vlena din 27 Ianuarie a. c. 1892 Banta de aurii 4°/0 108.10 Banta de hârtiăB°/o - - - ■ ■ - 102 85 Imprumutuld căiloră ferate ungare aură - - - - 118.-- dto argintă 99.55 Amortisarea datoriei c&iloră ferate de ostă ungare [1-ma emisiune] * • 114.60 Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ungare [2-a emisiune ] - — .— Amorf isarea datoriei c&iloră ferate de ostă ungare (8-a emisiune) - - —.— Bonuri rurale ungare .... —.— Bonnrl croato-slavone - • • • - 93.— Despăgubirea pentru dijma de vină ungurescă • 105. împrumutată cu premiulă ungurescă 131.75 Losurile pentru regularea Tisei şi Se- ghedinului • • 132.25 Renta de hârtiă austriacă - - • - 132.25 Renta de argintă austriacă - - - - 95.35 Renta de aură austriacă ■ • - 94.85 LosurI din 1860 111.95 Acţiunile băncei austro-ungare - • 191.75 Acţiunile băncei de credită ungar. • 1043 Acţiunile băncei de credită austr - . 344.50 Galbeni împărătesei - - 5.58 Napoleon-d'orI ... . . 9.38 V2 Mărci 1U0 împ. germane - - 57.92 Londra 10 Livres sterlinge - 118.— A vist d-lort abonaţi! Rugăm pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiuine s£ binevoiască a scrie pe cuponulă mandatului poştală şi numerii do pe fâşia sub care au primită (Jiarulă nostru până acuma. Domnii, ce se aboneză din nou, să binevoiască a scrie adresa lâmurtă şi să arate şi posta ultimă. Totodată facemă cunoscută tuturoră D-loră abonaţi, că mai avemă din anii trecuţi numeri pentru complectarea colecţiuniloră » Gazetei “, precum şi câteva întregi colecţiuni, pentru cari se potă adresa la subsemmta Administraţiune în casă de trebuinţă. Administraţ. „Gaz. Trans.“ Nr 44 -1892. 757,1 1. Invitatoriu. P. T. Domni acţionari ai institutului de credită şi de eco- nomii „BISTRIŢIANAU, societate acţionară cu reşedinţa în Bis- triţă se învită prin acesta cu t6tă stima conformă § 21 şi 22 din statute la a IV-a adunare generală, ordinară,, ce se va ţină Marţî în 16 Februarie 1892 la 11 6re a. m. în loca- lul ă societăţii în Bistriţă, Obiectele de pertractare voru fi: 1. Raportulă direcţiunei şi a comitetului de revisiune, precum şi statorirea bilanţului pe anulă 1891. 2. Propunerea direcţiunei în privinţa întrebuinţărei profitului curată, precum şi a statorirei dividendei pe anulă 1891. 3. Alegerea unui membru în direcţiune pe timpă de doi anî, precum şi alegerea membriloră comitetului de revisiune pe timpă de 3 ani. 4. Statorirea mărciloră de presenţă ale membriloră direcţiunei. 5. Crearea unui ală doilea postă de comptabilu ală societăţei. 6. Propuneri eventuale. Din şedinţa direcţiunni institutului de credită şi economii „Bistriţianau, ţinută în Bistriţă la 23 Ianuarie 1892. Gavriilu Mânu m. p., directorii esecutivfi. !L/£ers-ULl“o. trer^-u_rilor-u. pe liniile orientale ale căii ferate de stătu r. n. valabilii din 1 Octomvre 1891. B ii dapesta-I*r ed cal ii Predeal ii—Budapesta Viena Budapesta Szolnok P. Ladâny Oradea-mare Mez5-Telegd R£v Bratca Bucia Ciuoia Huedin Stana Aghiriş Ghirbău Nădâşel Cluşiu Apahida Ghiriş Cucerdea Ui6ra Vinţul de sus Aiudfi Teiuşfi Crăoiunelfi Blaşiu Micăsasa Copşa mică Mediaşă Elisabatopole Sighişora HaşfalSu HomorodO Augustină Apaţa Feldiora Braşovu Timişfi Predeal Ci Buouresci Trenă de persdn. Trenă accele- rată Trenă de persdn. 10.50 8.- 8.30 1.50 5.50 11.38 3.57 9.22 2.12 5.51 11.53 3.53 7.06 1.50 4.- 7.13 2.24 4.39 7.43 3.03 5.22 8.18 3.46 5.45 3.57 6.05 8.51 4.29 6.31 9.07 4.55 7.12 9.37 5.34 7.29 5.51 7.49 6.12 8.01 6.25 8.14 6.39 _ 8.29 10.37 6.56 8.46 11.10 8.20 9.03 11.28 8.45 10.12 12.38 10.21 10.37 1.14 11.09 10.56 1.21 11.17 11.04 1.29 11.26 11.28 1.54 11.54 11.45 2.13 12.18 12.13 12.58 12.44 1.34 12.59 1.51 1.35 2.29 1.51 2.48 2.12 3.03 2.31 3.26 3.04 4.071 3 46 4.49 4.04 5.35 5.26 7.23 6.101 8.09 6.41 8.43 7.17 9.18 8.- Tren accel, 10.05 11.- 5.15 2.41 5.57 3.26 6.29 9.50 12.10 rată 3.25s Bucurescî Predealfi 9.15 LI.19 12.57 2.12 2.19 2.49 3.26 4.21 4.55 5.47 6.— 6.18 6.34 7.34 7.57 TimişO Braşovti Feldidra Apaţa Augustinâ HomorodO HaşfalSu Sighişora Elisabetopole Mediaş fi Copşa mica Micăsasa Blaşiu Crăciuneld Teiuşu sus AiudQ Vinţul de pp'Uiora <5* |Cucerdea 8*38 Ghirişu 8.43 Apahida 9l4c,,.şm NădăşelO Ghîrbău Aghireşii 10.06|Stsna B. Huiedin Ciucia Bucia 12.27iBl;atoa 1?ţ’?Mez6-Telegd 1.16 1.35 Oradea mare] 2.09 P. Ladăiiy Szolnok Budapesta Viena 9.48 9.50 11.04 11.19 2.19 3.01 3.31 9.30 muresu-Viiidosă -Bistriţa Mureşti-Ludoştt Ţagu-Budateliofi Bistriţa . . . 4.- 6.481 9.59 Trenă accele- rată Trenă de persdn. Trenă accele- rată Trenă de persdn. Tr. ac. j 7.35 8.50 4.40 1.12 5.16 9.12 1.42 5.57 9.41 2.18 4.20 6.58 10.17 2.48 5.07 7.23 * 3.19 5.42 8.03 3.40 6.09 8.37 3.56 6.55 9.04 4.29 8.23 9.46 5.34 8.53 11.03 5.54 9.31 11.29 6.21 10.09 12.06 6.42 10.31 12.37 6 55 10.47 12.53 6.57 11.06 1.18] 11.42 1.39] 7.31 11.57 2.13 ] 12.28 2.27 8.- 1.08 1.25 2.49 8.07 1.35 1.50 3.47 8.24 2.05 2.12 4.07 2.13 2.19 4.28) 2.31 2.39 2.34 8.54 3.18 3.15 4.52. 9.23 4.45 4.32 5.26 5.14 6.34!| 10.45 6.08 4.53 6.62j 11.01 6.29 5.30 7.40 6.47 5.47 8.-11 8.15!- 7.02 6.11 8.29‘! 12.17 7.28 8.53 12.47 7.47 6.43 9.12 8.25 7.12 9.51 8.51 10.06 1.26 9.10 7.51 10.23! 9.30 10.42' 1.52 10.07 8.17 11.17 2.18 10.44 8.42 11.51! 2.25 11.04 8.47 112.09 ! 9 94-' 3.4b 1.16 10.09 5.26 3.31 11.51 4.471 r* 7.3C 6.35 1.55 8.40| 1.4C 1.4C 7.20 6.05 — B.-Besta-Aradii-Teiiiş Teiuş-Ai*adii-B.-LPestaJ| Copsa-mică—SiViiiu Viena Aradfi (Piski) Trenă de persdn. 10.50 Trenu accele- rată Trenu de I persdn.[ Trenu de persdn. 8.15i 11.14 3.45 4.30 4.42 5.03 5.14 5.32 5.56 6.12 6.58 7.26 7.52 8.08 8.26 8.52 9.50 10.16 10.36 11.— 11.26 11.53 8.~ 1.50 3.57 6.52 T. d. per. 2.20 2.34J 3.05! 3.23 3.39 3.25ljTeiuşu Alba lulia Vinţ. de josQ Şi bota Orăştia Simeria (Pişti) Deva 9.50 1.05 5.24 5.46 5.57 p qa Brauicica b-oO ri- 6.48,~la 7 1 pi Gurasada 7.27Zamă S^'^oborşina gggBerzava S^fccnopfi 9 13|jB-adna JLipova g'ggiiPaulişâ 9;B3|;Gy°rok 10 ip.G-logovaţa Aradfi 11.16 111.44 Szolnok 12.06 Budapesta ■12-3^ Viena 3.09 3.50 4.09 4.52 4.55 5.23 5.59 6.24 6.49 7.- 7.28 8.03 8.54 9.10 9.44! 9.58, 10.11I 10.34: 10.46: 11.18 4.15 Trenă accele- rată 5.14 7.20 6.05 6.01 6.20 6.49 8.24 11.51 1.55 7.20 Tl5£a IjCopşa mică persdni,!Şeica-mare ijLoarrmeş 1.39jjOcna 2.19 ;Siliiin 2.36'------------- 3.031 3.- 3.31 4.15 4.46 5.10 10.47 11.27 12.08 12.38 1.— 7.10 7.43 8.27 8.59 9.23 Hibiiift—C^opşa-niicăi 9.05 2.21 Simeria (Piski) LPetroşeni||Betroseni-Sii*ierfia (Piski) 6.- 10.35 4.22 6.35 11.26 4.58 7.21 12.23 5.421 8.06 12.- 6.36 8.47 2.23 7.24 9.21 3.19 8.04 9.45 4.- 8.36 Petroşenî Baniţa Orivadia Pui HaţegO Strei u Simeria 6.- 10.50 6.20 6.41 11.40 6.54 7.19 12.19 7.20 7.57 1.05 7.51 8.36 1.54 8.25 9.18 2.49 9.01 9.52 3.27 9.35 Sibiiu lOcna "Loamneş Şeica-mare Copşa mică 7.35 8.02 8.30 9 05 9.34 4.34 4.58 5.25 5.55 6.20 10.17 10 43 11.09 11.40 12.05 if Cucerdea-Oşorheiu - R.-săs. Cucerdea Ludoş Oşorlieiu | îtegh.-săs. 2.50 3 34 5.20 5.35 8.20 9.11 11.17 2.41 3.27 5.14 5.36 7.10 7.15 Regh.-săs. -Oşorh.- Cucerdea Regh.-săs. Osorheiu f A t Ludoş Cucerdea 5.21 8.- 9.35 5.54 8.15 9.53 10.20 12.06 12.50 6.58 7.47 7.41 8.25 Simeria (P:skt)— Hunedora Simeria (Piski) 10.50! 4.40 Cerna 111.13! 5.03 Hunedora 11.48j 5.38 1 ! 9.16 9.34 9.58 Aradu—Timişora || Timişora—Aradii Vinga STimişora 6.15 11.30 7.15 Timişora 6.20 1.11 7.32 12.47 8.04 Vinga 7.21 2.46 8.42 2.04 8.57 Aradfi 8.03 3.50 Hunedora—Simeria (P;ski) Hunedora Cerna Simeria 4.46 511 5.28 2.32 3 - 3.20 7.22 7.50 8.10 Braso v—îfier 11 esei b.0o 6.40 Braşov ^Oj[Zernescî 5.45 7.26 2.68 4.39 Gliirişu—Turda Turda—(*liirî$u î&ereiescî- ISra^nv Turda 7.48 10.35 3.40 10.20 Turda 14.5o| 9.30 2.30 B.50j!zernescî 8.- 5.20 8.08 10.55 4.- 10.44 Ghirişu | 5.10| 9.50 2.50 Braşov H 9.24 6.44 Siffliisora—Odorheiu jj Odorlieiu-SigEiisora Bistriţa—Mureau-B^utl o şfi Bistriţa . . . Ţagu-Budatelica Murâşă-Ludoşa 1.16 4.15 7.21 Sighişora. Odorheiu . TT30I _____11.25 7.21| 2.111; Odorheiu. Sighişdra. J lîrai^ov liBraşovfi -Cli.-TnNarliHu. 815! 10.52|' Careii-mari—Zelău !l Zelău—Careii-mari 6.15iUzona S.-Georgiu C -Yaşarheiu 6.10 8.30 3. io 9 43 5.23 10.23 5.03 12.46 7.20J Careii-mari Zelău. . &.50| 11.— Zelău . . Careii-mari tii.-laşarlieiu-ltraNov. 1.56 Ch. Vasarheîu 1 4.00 6.48'S.-Georgiu Şofai Nume încuriiadraţl cu linii grbse însemneză 6rele de ndpte. IjUzonu |Braşovil 6.32 7.00 8.08 2.45 5.17 5.45 6 53 Tipografia A, MUREŞIANU, Braşcvă