leftacttmua, Aimiistratiiiifia it Tiţogialla:
BRAŞOVU, piaţa aiara Nr22. Scrisori naimmte nu se pri mescA. liamucrip'enu sere-toiBi' d I
Birourile le atonelor r.
Braţovl, piaţa in Are Nr. 22. Inserate mai primea cu inVlsna Budolf Motte, HtuitMufoin A YogUt‘ (Oto Maat), Hemrich Sohaltk, A foit Jhfndl, M.Dukes, Â.OppeKk,J. Ikm-ntittrg; In B udapesta: A. Y Oold-h*ramr, ÂutonMttet, EcksteinBemat; tnf tukflirt: <?. L, Daubt; In Ham-kurj: Â. Stemtr.
Preţul inserţinnilorA: o seriă garmondâ pe o ooldnft 6 cr. ai flO or. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă şl Învoială. Bealame pe pagina d-a • •eriă 10 or. v. a. său 80 bani.
.^.liTTT'x.râr _
„G&eeta* iese In fie-oare <p
Ooiaseste ratri iutr^nicem
Pe unâ anii 12 fi., pa şese luni CI fi., pe trei luni 3 fi.
FOBtn fiaa&iia îi măiaătatt
Pe unii anii 40 franol, pe aăae luni 20 franci, pe trei luni 10 franol.
Seprenumeră la tite efl-oiele poştale din Intru pi din afară şi la dd. ooleotori,
Abonamtuln pontri Brajoit:
laadministratiune, piaţa maire Nr. 22, etagiulii I.:pe xmfiaoă 10 fL, pe şese luni S fi., pe trei luni 2 fi. 30 or. Ou dusulfi jn oasă: Pe unii anii 12 fi.,.pe şăse luni S fi., pe trei luni 3 9. Unii esemplaru 5 or. v. a. sbu 16 bani.
Aţâţă abonamentele câtă n mserţiunile Buntă a se plin Înainte.
Nr. 286.
Braşoyti, Vineri 30 Decemvrie
1888.
I
(Săfoă onozapii ceMtbzi!
„Gazeta Transilvanieiu întră în anulă alu 52dea ală asistenţei sale. \
Nenumăratele dovedi de simpatiă şi de încredere ce le-a primită acestu organă de publicitate din patftea, Românii oră de pretutindeni cu ocasiunea aniversării a cincîcjecea a esistenţei sale suntă cea n|ai viuă şi mai puternică mărturia pentru atitudinea sa politică şi naţională.	.	.	.
Răzimaţă pe încrederea publicului română şi condusă de iubirea de patriă şi de datoria ce o are cătră sfânta causă a românismului, organulă nostru n’a pregetată de a aduce, mai alesă în cei dece ani din urmă, însemnate jertfe pentru a corespunde totă mai multă cerinţeloră timpului şi trebuinţeloru cetitoriloră sei.
Astfelă dela 1 Ianuarie 1881 „Gazeta Transilvaniei* a începută se. apară de trei ori pe săptămână totă cu preţulă de pană atunci, er dela 1 Aprilie 1884 apare în fie-care cţi, erăşl cu acelaşi preţă, căci cei 2 fL adăugaţi acoperă numai cheltuielile înmulţite cu portulă poştală.
De atunci încbce amu făcută totă ce ne-a stată în putinţa spre a aduce îmbunătăţiri atată în redactarea cjia-rului câtă şi în întocmirea sa esteriără, pentru care scopă amă isbutită ca cţiârulu să-şî aibă tipografia propria.
Nu-i vorbă, multe se cerţi astăcfl dela ună (Jiară, mai alesă când elu este chiămată a servi causei unui poporă atată de multă prigonită de sărte. Prin urmare nu putemă cţice că amu ajunsă la capătulă. îmbunătăţiriloră.
Din contră, astăcji când, ca niciodată pănă acuma, posiţiunea cfia-risticei nostre s’a agravată; când atâtea lovituri sunt îndreptate asupra ei cu vehemenţă aşa de mare; când procese peste procese, condamnări la închisdre şi amende în bani o împiedecă în munca şi stăruinţele ei de a da pe faţă t6te nelegiuirile, prigonirile şi asupririle şi de a lupta pentru recâştigară drepturiloru poporului română: se cere dela noi se ne încordămu puterile cu îndoită energiă şi se continuămă lupta cu curagiu neînfrântă, întroducândă noue reforme, pentru ca „Gazeta Transilvaniei“ nu numai se corespundă mai multă chiamarii sale, ci se se tacă cu putinţă ca principiile salutare naţionale ce le propagă să pătă petrunde pănă şi în coliba ţăranului.
Conduşi de aceste vederi, voimă să facemă şi cu începerea, anului viitoră mai multe esenţiale ameliorări în t^iarulii nostru.
Pe lângă programulă, ce l’amu observată pănă ac}i la redactarea foii, suntemu decişi a cultiva mai multă şi unele terene, cărora pănă acuma p6te nu le-amă putută da atenţiunea cuvenită.
Spre scopulă acesta amă avută fericirea a concentra împrejurulu nostru unu numără însemnată de bărbaţi cu cunoscinţe speciale, cari voră colabora regulată la f6ia năstră, aşa ca materialulă ce’lă va conţine să fia câtă. mai variată, instructivă şi acomodată trebuinţeloră poporului, nu numai pe tărâmulă politică, literară şi socială, ci ţinândă deopotrivă semă şi de interesele sale din punctă de vedere alu economiei, educaţiunei şi higienei, ală afaceriloră sale cu autorităţile cu cari vine mai desă în atingere şi ală trebiloră sale financiare şi comerciale.
Afară de aceea câştigându-ne convingerea, că după împrejurările poporului nostru ună (fiarii cotidiană nu este în stare a pătrunde în t(5te păturile sociale — parte mare din causa preţului lui — şi astfeliu sciind că să semte trebuinţa de a i se face cu putinţă ori şi cărui Română, care scie ceti, ca se fiă informată despre interesele şi trebuinţele lui, ne-amu dedsu ca (lela anuţfi H0U 1889 înainte să m&rimu în modu destnlu de însemnatâ prin adausuri numerele ndstre cu data de Duminecă şi se le îfitocmimu şi să le redactămd astfelu, ca să intereseze pe ori şi ce cetitotu şi să se pătă abona şi separat]^
Deschidemă der abonamentu la „Gazeta Trănstiveudei*? care deşi mai bogată în materială va costa ca şi pănă acuma 12 fl. v. a. pe ană şi în deosebi pentru aceia, cărora împregiurările nu le ertă de a abona întregă cjiarulu, descbidemă abonamentu separată la numerele cu data de Duminecă ale „Gazetei Tranşfâvaniei*, cari voră costa pe ană numai 2 fL y, a.
liugâmu pe abonaţii noştri deapănă acuma, ca să stărmascâ pe cătu le va sta în putinţă în cerculu. domniiloru loră pentru lăţirea „Gazetei Tran* silvanieiu precum şi pentru răspândirea în poporu a numereloru cu data Duminecă, ce se potă abona şi separată,
(Annncinlfi Administraţiunii pe pagina IY.)	RcdăCţjlUUăă.
-~&+-

1/ -»
Sălciii şoviniştiloro.
I.
Când amă dată o scurtă dare de semă despre articulii foii oră unguresc! din Cluşiu, scrişî de încheierea anului 1888 n., amu făgăduită că vomă reveni asupra loră, ca din nou se înceroamă a-le scote şoviniştiloră gărgăunii din capă, cari îi facă să mai crecţă şi să mai spereze în realisarea unoru idei utopice şi nebune.
S’a putută vede din acei arti-culî, deoparte hotărîrea foiloră unguresc! d’a continua cu agitaţiunile loru în contra naţionalita-ţiloră, de altă parte s’a putută simţi frica ce transpiră din fiecare rendă şi de care suntă cuprinşi agitatorii unguri din causa păcă-toşiiloră loră şi a consciinţei, că au nedreptăţită naţionalităţile şi au înăsprită relaţiunile cu ele.
E cu neputinţă se nu te cuprindă scârba şi dispreţulă de atâta încăpaţînare a şoviniştiloră d’a stărui în pornirile loră nenorocite ce’i ducă pe povemişulă prăpastiei, de dragulă unor idei scrintite ce le-au subjugată creerii.
In locă să o rupă cu nenoro-citulă trecută de a agita şi persecuta, de a insulta şi calumnia, de a nedreptăţi şi a încălca ; în locă de a căuta să vindece „marea bălă a statuluiw, cum numescă
şoviniştii cestiunea naţionalităţilor, ei cari au pricinuit’o, ne ceru tot nouă se o vindecămă, noi cei. răniţi de săgeţile loră ce 4Uăic& ni le ’nfigă în străvechile năstre drepturi, pănă şi în cea mai scumpă avere a năstră: limba şi naţionalitatea.	0
Când aud! pe ună „Ellenzek“ dicendă, că în inţeriorulă Carpa-ţilor putem trăi strălucită cu tpţii decă ne ’nţelegemă paclnică unii cu alţii, şi totă elu ne cere se pri-mimă tote consecinţele situaţiunei ce ne-au ereat’o regimulă şi ag tatorii unguri, adecă să ne ’nchi-nămă „ideii de stătu maghiară4/, mai pdţe fi vorba de ună traiu strălucită ?
Când aceeaşi făiă ungurescă ne spune, că în acestă atatu numai o naţiune păte fi , şi anume cea maghiară, fiindcă aşa ar fi fostă de o miiă de ani, * aşa ar fi adl şi aşa crede că va fi în viitorii, mai p 6te fi vorba de o înţelegere paclnică cu naţionalităj ţile?
Nu, a primi consecinţele unei astfelă de situaţiunî ar însemna a ne condamna noi înşi-ne la morte.
Nu aşa a fostă de o miiă de ani, nu aşa e afil şi nu aşa va fi în viitoră, cum îi place foii unguresc! a spune plesnindu adevă-rulă istorică în faţă şi crecjendă ca sa voră găsi între naţionalităţi
mişei, cari să le dea pe acestea ploconă Şn braţele celoră cari le voesc mărtea politică şi naţională.
Nu aşa. r se vorbesce, „când.săr-tea năstră este comună, când ini-miculă nostru este comună, când viitorulă nostru este comună11 precum recunăsce foia, ungurescă, nu aşa 3e vorbesce faţă cu maiorita-tea cea mare a poporaţiunii Ar-, dealului, Bănatului ,şi Ţărei unguresc!.
Decă regimulă,şi şoviniştii unguri doreşcă să trăiască strălucită şi în înţelegere paclnică cu na-ţionalităţilş, să-le recundscă acestora ce e âlă loră, drepturile, limba şi naţionalitatea, se lelase’n pace a şi-lă desvolta acestea aşa precum, ele voescu.
Intr’unu stată, cu diferite naţionalităţi, , dintre cari unele suntă cu multă mai vechi de o miiă de ani pe acestă pământă, nupbte fi vorba, de o singură naţjune şi de fracţiuni ale ei. Tote au drep-tulu să stea pe aceeaşi trepţa de egalitate de dreptă. Şi câtă vreme nu se va crea Q astfelă de situa-ţiune, „marea bălă a statului", cestiunea naţionalităţilor* va ameninţa cu caugrena.
0 dopescă regimulă şi şoviniştii unguri acesta? N’au . de-câtă se continue lupta cu naţio? nalităţile.
UnU conflictH anglo-germanil.
piarele englezescl publică corespondenţa schimbată între Sir Morier şi corniţele Herbert de Bismarck cu ocaşia atacuriloră „Gazetei de Coloniau, care a acusată pe Sir Morier de a fi destăinuită lui Bazaine mişcările armatei germane în 1870.
Sir Morier protesteză cu vioiciune şi arată o scrisore a lui Bazaine, ou data de 8 Augustă, care scrisdre desmmte într’ună modă formală cuvintele atribuite diplomatului englesă. In consecinţă acestă din urmă a cerută comitelui Her-bert de Bismarck să deşmintă acestă calomnie în „Gazeta Germaniei de Nordu.
Corniţele Hert de Bismarck a [răspunsă că cuprinsulă şi tonulă scrisorei lui Sir Morier nu permită să dea urmare cererei sale uimitore.
„Daily-Telegraf u declară, că întregă Englitera e actualmente insultată în per-s6n^ lui Sir Morier.. Cele-lalte (fiare englezeşti vorbescă în acelaşi sensă.
Rusia şi statele balcanice.
piarele rusescl suntă unanime a reclama formarea unui ministeră naţio-, nală în Serbia, ca fiindă singurulă mij-looă de a asigura menţinerea nouei cons-tituţiunl sârbesc! în întrigimea sa.
După corespondentulă lui „Times" la Viena, Rusia ar considera nesuccesele sale politice în Balcanica resultândă din insuficienţa repvesentanţiloră săi actuali la Belgradă, la Atena şi la BucurescI şi prin urmare ea ’^I-ar propune să’i schimbe.
A
Nr. 286
GAZETA TRANSILVANIEI
1888.
Germania şi puterile aliate.
Ună articolă alţi cliarului „Post* constată cu satisfacţiă, că Italia în afacerea Tunisului nu mai are nici unti motivă de a se nelinişti. Ună demersă din partea Franciei de felulă aceluia care era de temută, adecă ca funcţionarii străini să se naturaliseze ca supuşi tunesiani ori francesi, ar fi avută de sigură ună carac-terfi de provocaţiune faţă cu Italia; dâr Italia este aliată cu Germania.
Suntemă fârte satisfăcuţi, adăuge cjiarulă germană, de a constata, că datoriile fie-căruia dintre cei cari formâză alianţa cu noi fiind îndeplinită cu fidelitate, nu suntemă actualmente ameninţaţi de nici o primejdie atâtă dinspre Orientă câtă şi dinspre Occidentă.
SCIR1LE pILEI.
ReUactorulu foiei serbesci nGlasa din Beăchereculă mare, Dr. Emilă Găvrilă, pentrucă în foia lui ar fi publicată arti-culi de cuprinsă politică, deşi elă n'a depusă cauţiune», la acusa procurorului regescă prin decisă a fostă citată la pertractare finală înaintea tribunalului competentă din Becîchereculă mare. Tabla însă a cassată acestă decisă şi a avisată tribunalulă a-şl motiva decisulă său. Cu acestă ocasiune observămă, că după decisiunea curială din 23 Maiu 1882 Nr. 9772 din a. 1881 n’au să decidă colegiile judecătoresc!, ci opiniunea (espertisa) motivată a 3 redactori de cjiare politice, decă ună articulă este seu nu de cuprinsă politică. Colegiulă ju-decătorescă are să esplice numai măsura pedepsei, conformă opinionărei eventuală nefavoritore a esperţiloră. — Acâstă de-cisiune principială oferă oreşcare garanţie foiloră periodice nepolitice, deorece astăzi nu este conceptă mai vagă, mai confusă decâtă conceptulă cuvântului: „politică". Şi după noţiunile intuitive ale unoră procurori şi judecători chiar şi ună tractată istorică pâte fi dechiarată de politică şi respectivulă autoră condamnată.
*
♦ *
Aflămă că la 18 (30) Ianuarie se va da balulă „Reuniunei femeiloră româneu din Braşovă.
*
* *
Principele moştenitorii aiiX României, felicitândă de sărbători, printr’o scrisore, regimentulă 3 de liniă, din care face parte, a anunţată că peste câteva luni se va stabili definitivă în România. Se
crede că se va aş©4a In Iaşi.
*
* *
Printr’o scrisore adresată Reginei României, Principele de Galles şi-ar fi es-primată dorinţa de a se traduce în
limba englesă căte-va din piesele sale.
* ■
* #
Cu privire la accidentele de drumă de fieră, „România Liberă44 din Bucu-resci dă următârele relaţiănl: Zăpada este generală şi cade cu mare abundenţă peste tâlă ţera. Pe Bărăgană viscoluiă a fostă teribilă şi nu s’a potolită încă bine. Linia Bucurescl-Fetescî, cu ramurile ei, este tăiată; ună trenă chiară este înză-pecjită de două cjil© şi patru maşini trimise pentru a restabili circulaţiunea au rămasă ele înşile înămeţite. Voiajorii din trenă sântă adăpostiţi în cantâne. Circulaţia între Galaţi şi Bărboşi a fost tăiată de viscolă eri la 3 âre; pănă la nouă disposiţiuni, voiajori şi mărfuri pe linia Barboşă-Văslui nu se mai iau. Asemenea linia Buzău-Brăila este tăiată la Făurei. Liuia centrală este intactă ; trenurile sosescă numai cu o întârtjiere fi-rescă. îndată ce vârtejulfi de vânto se va potoli, ceea-ce se speră, de ore ce i s’a schimbata direcţia, liniile voră fi tâte destupate.
*
* *
„Monitorulă Oficială44 din BucurescI publică următorulă comunicată : Unele cjiare au răspândită sgomotulă, că guvernul! ar avâ intenţiunea să închidă ter-gulu de rîmătorî dela Turnu-Sever inu. Pen-.ru ca asemenea svonuri neîntemeiate
u
să nu influinţeze asupra unora din comercianţii cari au relaţiuni cu târgulă, se dă cea mai formală desminţire aces-toră sgomote, aducândă în acelaşi timpă la cunoscinţă atâtă a comercianţiloră cari aducă rîmătorii loră spre desfacere în târgulă dela Turnu-Severină, câtă şi cumpărătoriloră din ţâră şi din streină-tate, că târgulă va urma ca şi în trecută operaţiunile sale.
*
* *
Bulgarulă Risseloff\ care a atentată la vieţa ministrului bulgărescă d. Nace-vici şi care a fostă achitată de curtea cu juraţi din Giurgiu, a foştii espulsatu din România în urma unei decisiuni a consiliului de miniştri.
Ordonanţa ministralni nnprescl de cnlte şi instrucţiune
relativă la instrucţiunea limbei germane în şcolele medii are următorulă cuprinsă:
„Raporturile organeloră mele oficiale, cari coutroleză resultatele instrucţiunii în şcolele medii, conglăsuescă în-tr’aceea, că nici gimnasiulă nici şcâla reală nu ajunge ţînta aceea a instrucţiunii limbei germane, care o determină planurile de învăţămăntu şi instrucţiunile. Acesta se adeveresce atâtă prin espe-rienţa generală, câtă şi prin semnele, la cari a indigitată predecesorulă meu cu Circularulă său din anulă 1884 sub nr. preş. 1542.
Nu e de lipsă a arăta mai cu deamă-runtulu, câtă de importantă este cunoscinţă limbei germane din punctă de vedere culturală şi câtă de estinsu cercă (câmpu) de cultură şi de erudiţiune modernă deschide nemijlocita ei cunoscinţă cu bogata ei literatură. Pentru aceea eu trebue să şi pretindă, ca ţînta pusă în planurile de învă-ţămentu şi în instrucţiuni pentru instrucţiunea în acăstă limbă se se ajungă într’a-devăru. Spre scopulă acesta eu, ţinândă semă de împrejurări; şi de mijlocele, cari îmi stau la disposiţiune, aflu de lipsă a ordona următârele:
1.	Faţă de nepăsarea, care o vă-descă singuratice institute adese-orî cu înţelegere forte greşită la instrucţiunea limbei germane şi la dejudecarea resul-tatului, binevoiţi a avisa pe respectivii profesori, ca pe deoparte să urce intensitatea instrucţiunii în măsura cea mai mare posibilă şi să pună greutatea de căpetenia a activităţii loră pe aşe4area fundamentului solidă gramaticală, precum şi pe câştigarea tesaurului limbistică, eră pe de altă parte în clasificaţiune, mai vârtosă după terminarea clasei IV, când fundamentulă gramaticală trebue să fie pusă deja, să procâdă t cmai aşa de ri-gurosă, ca şi colegii D-loră la fie-care altă obiectă.
2.	Modulă de instrucţiune să fie în ambele şcole medii câtă se pote de practică, spre care scopă pretensiunea aceea a planuriloră de învăţământă şi instruc-ţiuniloră, ca în clasele superiore limba germană să servăscă ca limbă de instrucţiune pentru limba şi literatura germană, să se implinăscă cu tdtă stricteţa. Pentru punctuala esecutare a acestei d sposiţiuni eu facă responsabili p« directorii institu-teloră.
Eu îi provoca mai departe, ea în sensulă disposiţiuniloră şi instrucţiuniloră relative la esamenele de maturitate pentru gimnasii, toţi acei şcolari, ale cărora lucrări scripturistice de maturitate nu corăspundă pe depline scopului în totă privinţa, să fi) supuşi şi la ună esamenă orală din limba germană şi să vegheze la stricta judecare a răspun-suriloră.
In planuîă de învăţământă ală şcâ-leloră reale, unde nuinărulă cela mare de ore pentru limba germană e de a-junsă sub tote împrejurările, ca corpulă didactică pe lângă întrebuinţarea mijlo-celoră de snsă să potă ajunge ţinta fixată, nu e de lipsi o sporire a ârelorO. Gimnasiulă cade sub altă punctă de vedere, căci acolo este ună numără de âre
mai mică, aşa că pentru a învinge greutăţile, ce resultă din referinţele locale, se cere o deosebită îngrijire. Suntă ţinuturi, unde şcolarii nu audă limba germană în familiă; în alte locuri şcolarii aceleiaşi clase vorbescă mai multe liţnbi din patriă — între acestea şi pe cea germană — der una pe socotela celorlalte, aşa că desvoltarea unui simţă adevărată de limbă şi ună usă mai liberă ală limbei se îngreunâză forte tare.
Fiindă că greutăţile nu suntă aceleaşi în tote gimnasiile, ci ele diferescă după singuraticele ţinuturi, nu este consulta a sana tote relele printr’o măsură uniformă, care să se întindă preste tote institutele; modulă de deslegare trebue căutata mai vîrtosă în planurile de în-văţămentă esistente locale, care institu-ţiune s’a născută tocmai din acestă motivă.
Deci Vă provocă, ca să însărcinaţi pe corpulă didactică ală gimnasiiloră, ca să facă referinţele loră locale speciale din indicatele puncte de vedere câtă mai curendă de obiectă ală unui studiu temeinică şi ca să porte grije în sensulă normeloră esistente şi în cadrulă planu-riloră de învăţămentă locale pentru o eventuală sporire a âreloră. limbei germane şi adecă pe socotela acelora o-biecte de învăţământă, unde strâmtorarea detaliuriloră admite scăderea 6-reloră.
Deorece însă sporirea âreloră în fa-vorulă limbei germane va servi numai la perfectă apropiare a desterităţii limbei şi la eserţarea mai întinsă a materialului fixată, şi după ce numai deacolo se potă lua ore, unde numita restrângere e posibilă, pentru aceea schimbarea planului de învăţământă din vigâre nu va fi necesară.
Proposiţiunile D-Vostre să le tri-mâtă încoce gimnasiile pănă la 15 Maiu a. c. însoţite de părerea D-Vostre.
Budapesta, 17 Decemvre 1888.
Contele Csâky m. p.
Corespondenţa „Gaz. Trans.“
Valea-Bârgâului, Decemvre 1888.
Domnule Redactoră! E forte dufe-rosă, când astă4i în veculă luminii şiâ^ă libertăţii în Ungaria — stată per exce-lentiam „constituţională44 şi „iiberalăa, vorba şoviniştiloră — cetăţenii de altă netnă decâtă cei d< la cârmă, şi mai alesă noi Românii 4i da 4* au putemă înregistra din partea ocârmuitoriloră noştri decâtă presiuni, nelegaliiăţî, nesocotinţa aşe4âminteloră şi drepturiloră nâstre.
Şi apoi decă cercămă a face oposi-ţiune, ori a ne plânge de aceste volnicii ale guvernului şi organeloră lui, totă noi suntemă cei vinovaţi şi timbraţi de agitatori, răi patrioţi, daco-romaniştl şi urmăriţi şi traşi în judecată ca să ne teroriseze să ne amuţiraă glasulă, ca să nu mai scie lumea mare, că la noi sub scutulă constituţionalismului precum şi sub ală „ideii de stată maghiară44, cercă regimulă, cu organele lui, cu câta de agitatori şi şovinistl a ne tiranisa şi a ne înstrăina totă ce mai avemă.
Dovadă suntă cele ce sr petrecă astă4l cu comunitatea de avere grăniţă-râscă a fraţiloră bănăţeni dela Caranse-beşă. Dovadă suntă cele ce se petrecă cu noi. urmaşii grăniţeriloră din fostulă ală Il-lea Rgmt. de grăniţeri în Năsăud. Căci nu e destulă, că de câţi-va ani mâ-nile ne suntă legate şi poruncitori absolută peste averea nostră e faimosulă foispâu şi comisară ală guvernului Bânfîy, ci astădl se intenţiouâză diu partea părinţeseei oblăduiri a se purcede la ună pasă mai d parte. Cu rea voinţă, sub pretextă de „regulare a re-ferinţeloră de posesiune grăniţăresci44 tinde a ne lipsi de moştenirea hără4ită dela strămoşii şi părinţii noştri pentru careâ mari năcazuri au răbdată şi multă sânge au vărsată, şi a se da venetici-loră străini din totă lumea ce s’au aşe-4ată printre noi şi cari astă4l fără nici o oposiţiâ întră în câta neofiţiloră ma-
ghiari şi, ve4i Domne, îmulţescă rasa domnitâre.
Casă nu mi-se dică cumva, că neadevăruri grăescă, lasă să urmeze aici ra-portulă împuterniciţiloră noştri în afacerile grăniţăresci din carele evidentă se potă vedâ mai susă amintitele inten-ţiuni ale ocârmuirei tiszaiste:
In urma conclusului şi a însărcină-rei representanţiloră din cele 44 comune foste grăniţere dtto. 26 Augustă 1888 subscrişii ca plenipotenţiaţl ai aceloră comune, la înteţirile date din mai multe părţi, în specie din partea organeloră guvernului, amă încercată a aduce la cale o împăciuire în procesulă pendente cu familia Br. Kemeny, precum şi în procesele, ce suntă presente de pendente între numitele comune şi fonduri de o parte, şi între erariulă reg. mag. de altă parte pentru rectificarea titulei la cartea funduară pentru patronată etc.
Decând s’au făcută pendente procesele de susă, adeseori a adusă necesitatea cu sine, de a observa în ele cea mai strictă tăcere despre decursulă loră şi despre paşii, ce voră să se facă în ele şi acestă tăcere au folosit’o unii chiar cu intenţiune, alţii din cine scie ce sfâ-toşire, spre a lăţi feliu de feliu de faime în poporă în căuşele acestea.
De o parte spre a delătura lăţirea ată-ror faime, de altă parte fiind-că se tractâză despre averea Domnieloră-vâstre: venimă a vă face cunoscuta (prin scrisârea de faţă pentru cruţarea speseloră, ce s’ar face convocându-vă ârăşi la o adunare), resultatulă încercăriloră nostre de împăciuire în următorele:
Dela datulă 26 Augustă a. c. aură călătorită la Pesta îu două rânduri şi în acestă intervală ne-amă consultată în afacerile de sub întrebare parte laolaltă, parte în specială, atâtă cu cei cinci membri aleşi în adunarea grăniţărescă din 22 Faură 1885 (dintre cari unulă n’a voită cu asta ocasiune a se consulta cu noi), câtă şi cu delegaţiunea alesă îu adunarea fostiloră grăniţeri din anulă 1883 şi luândă în considerare părerile tuturora, ţinândă apoi contă de conclusulă D-vostre, dtto. 26 Augustă 1888, ca să aplanămă tote afacerile controverse pendente, amă făcută încercarea de împăciuire.
Din partea In. Ministeriu r. m. de finanţă au intrevenită ca membri în co-misiune; Domnii Fejâr Miklos, consili-ară ministerială, Angyal, consiliară de secţiune şi Dr. Csâvâsi, consiliară la direcţiunea r. m. fiscală, totodată referente în procesele susă amintite, au intervenită şi D-lă comite supremă în sesiuni în calitate de comisară regiu, şi deasfcă-dată, — respectă membriloră comisiunei — amă fostă întâmpinaţi cu totă afabilitatea.
Obiectele, despre cari aveamă a ne împăciui au fostă următorele:
1. Rectificarea titulei la cărţile fundu-ore (ştergerea clausulei din protocdlele funduare: „în posesiunea şi proprietatea foştiloru grăniţeri44, şi inferarea rcalităţiloru
pre comunele actuale politice).
Aci caută să premitemă pentru desluşirea causei, că guvernulă - după cum ni-s’a descoperită verbalii — în ună proiectă de lege, pe care voiesce al presanta legislaţiunei, şi prin care voiesce a regula referinţele de posesiune a grăniţeriloră din sustatulă ală Il-lea regimentă confiniară, recunosce quidem ore cari îndreptăţiri a foşti lorii grăniţeri la munţi şi păduri, dâră purcede la acâsta din ună principiu cu totulă falsă, sub-sumândă, că pe valea Someşului comunele ca corporaţiunî au fostă domnii pământeni, âr locuitorii au fosta iobagii loră, apoi, ca în cercurile Borgoului şi a Monorului. a fostă erariulă domnultl pământeană, âr locuitorii iobagii lui, va să 4i°â, ignorâză cu totulă diploma regelui Mathias din anulă 1476 şi diploma împărătesei Maria Teresia din anulă 1766 prin cari suntă recunoscuţi toţi locuitorii foşti grăniţeri din sustatulă ala Il-lea re-gimentă rom. de graniţă de liberi, pur-ce4ândă dâră în numitulă proiectă de lege din acelă principiu falsă, că în a-ceste comune esistă referinţe ca între foştii iobagi şi domnii pământeni, după determinaţiunile legiloră urbarialî. se intenţiouâză a se regula acâstă referenţă prin segregarea unei părţi a păduriJoră şi păşuniloră comunale pentru familiile fosta grăniţere, şi prin înfierarea acestora în cartea funduară ca părţi ideale numai pe numele numiteloră familii, 6r& celelalte păduri şi păşiunl să rtoânâ curată a comuneloră politice, 1b cari să aibă nu numai foştii grăniţeri, ci şi toţi ceilalţi locuitori din comune, câţi s au aşe4ată în fosta graniţă şi câţi se voră
Nr. "286
GAZETA TRANSILVANIEI
1888.
mai aşetja de aci înainte, fiă ei veniţi din Rusia, G-aliţia seu ori şi de unde.
Spre acesta scopa s’au intentata procesele pentru rectificarea titulei la cartea funduară.
La prima vedere s’ar păre proiectul a susa amintita favoritoră pentru fa-miliele foste grăniţere, căci o parte din păduri şi păşiunl ar deveni proprietate funduară a familielora particulare grăniţere cu care ar pute dispune după placa, de altă parte tota familiele grăniţere ar rămâne îndreptăţite — cu cailalţî locuitori negrăniţerî laolaltă — de a trage folăsele şi din celelalte realităţi; dâră lucru stă cu totula altmintrelea, căci:
a)	Noi ama ţinuta pănă acunia şi ţinema şi de presinte, că t6te acestea păduri şi păşuni sunta proprietatea es-clusivă a fostilora grăniţerî, prin urmare este esclusă ori-şi-ce segregare, âr familiile negrăniţere n’au nici una dreptfi la ele, deci dâră nu esistă nici e titulă, pe basa căreia — fiă şi prin vr’una proiecta de lege — să devină acestea familii ca din senina comproprietare la numitele realităţi.
b)	Pe basa numitului proiecta de lege ar trebui după determinaţiunile legilora urbariale să se facă prin Tribunale pe cale procesuală, care prooese ar dura 5—6 ani, şi ar costa multe 4ecl de mii de florini, fiinda aci a se plăt-comisiunea judecătorescă, ingineri, pricepători de lucru, advocaţi etc. şi tâte speî sele acestea ara cădâ numai pe spatele familielora foste grăniţere, în a cărora fa-vora s’arfi face segregarea.
c)	Abstragenda dela acestea, făcân-du-se segregarea şi punându-se o parte din realităţile numite în cartea funduară pe familiele grăniţărescl, acelea părţi ideale ar fi espuse vân4ării, esecuţiunii şi în genere înstrăinări'şi aşa în 15—20 ani tote relitatile aegregate ar ajunge în mâna alorfi vre-o câţî-va precupeţi, oarl cu puţini bani, vinarsa, tăbaca etc. ar sci în timpa şi pe rânda a’şl acuira una câte una din părţile segregate, şi familiile foste grăniţere pe pământula lorfi ar deveni proletare şi servitorii Străini-lora veniţi pe aci din alte ţări.
Aceste motive ne-au îndemnata de a ne opune unei atarî disposiţiunl; şi fiind-că aci era vorba, că guvernula caută să reguleze în drecare moda posesiunile grăniţărescl: ama păşită noi şi ama recomandata una alta proiecta, pe basa unui principiu mai drepte, mai salutara şi mai eficace de îndeplinita, şi anume:
Din partea comisiunei esmise de guverna ni-s’au indigitata, ca referinţele de susa caută să fiă odată regulate, că în una şi aceeaşi comună nu potfi să esiste bunuri, cari să fiă Inferate în cartea funduară şi pe comuna politică şi pe foştii grăniţerî, pe când de altă parte să esiste în comună indivi4l şi familii, cari să fiă după legea comunală membri ai comunei politice, dâră să nu aibă drepta la munţii, pădurile şi păşunile comunei ; deci ama făcuta propunerea, ca locuitorii dia celea 44 comune din sus-tatula confina militară, şi anume: familiile de origine grăniţere rămân şi mai departe ca lovuitori primordiali proprietarii munţi-lora, pădurilora şi păşunilora comunali, er familiile, cari n’au fosta grăniţere, să se rescumpere pe sine cu 6re-careva taxe solvinde odată pentru totdeuna în favorea comunei, şi prin acesta răscum-perare să intre şi ele în drepturile gră-nicerilora din aceea comună va să 4i°&: să se îngreuneze în drepturile lorfi; din taxele solvite, pentru acestă ingremiare să se facă unfi fonda neatacavera, a cărui interese să se folosâscă pentru administrarea comunei, er familiile, cari n’ar voi a solvi aceste taxe, să fiă admise la păşunile şi pădurile comunale, respective la venitele acelora numai pe lângă Bolvirea de taxe anuale, ce din timpa in timpa se vorfi determina prin representanţiile comunale. —
Taxele de recumpărare s’au fosta propusa diferite şi anume: peryru familiile aşe4ate înainte de desfacerea gra niţei pe teritorula numitelorQ comune între cari şi bâieşii din R>dna; 60 fl. v. a. solvin4l în 10 ani; pentru cei veniţi după desfacerea graniţei pănă la anula 1861 şi anume, în comunele cu proprietăţi mai mici 100 fl., îu cele cu proprietăţi mai mari 150 fl.; pentru cei veniţi dela anula 1861 pănă la anula 1872, şi anume iu comunele cu proprietăţi şi venite mai mici 200 fl., in cele cu ,f£°-pneţl şi venite mai mari 300 fl., er 'în cele cu proprietăţi şi venite mai mari 500 fl. solvin4l tota îu tim a de 10 ini, — er pentru cei ce se vora aşe4a in comunele grăniţere de aci în colo ar fi fosta de a se statori taxi prin una stătuta creânda în tenorea legai comunale, care taxă însă nu pote fi mai mină, îu
comune cu venite mai puţine de 300 fl. şi în cele cu venite mai mari, de 500 v. a.
Acestă propunere a ndstră în spe-rare, că se va face împăciuire şi în celelalte afaceri pendente, s’au fosta primita în comisiune cu modificări mai neînsemnate.	- • (Va urma.)
Ixrterrvplăxi cLiferlte-
Atentatu ca dinamită contra unni yice-spanu. Cetima în numărula mai nou ala lui „Kolozsvâru • Indivi4l necunoscuţi au săvîrşită în sera de Silvestru una atentata cu dinamită contra lui Szikszay Lajos, vicc-spana ala comitatului Sălagiu. Sera pe la 8 6re s’a au-4ita în casa vice-spanului, în partea de cătră pimniţă, o bubuitură complită, îu urma căreia s’au stricată uşile şi feres-trile, păretele pimniţei s’a sdrenţuita tare, şi întregă edificiul a s’a sguduita, ba şi casele din vecini s’au cutremurata. Pagubă mai însămnată nu s’a întâmplata şi nici vice-spanului nu ’i s’a întâmplata nimioa, dâr în urma spaimei ce a suferita, a căpătata bătaiă de inimă, fiinda bolnava încă şi acum. In urma cerce-tărei s’a constatata, că casulă a provenita din una atentata. Atentatorula a slobo4ita prin crepătura pimniţei o um-plătură de dinamită; dinamita era pusă într’o buteliă de sticlă, ala căreia astu-puşă era strînsa legata cu sfdră. La gâtula sticlei atentatorula lega capătulă unei sfori, cu ajutorula căreia o slobo4i în pimniţă, er celalalta căpătă ala sforei îla lega la ferâstra pimniţei. Sf6ra însă a fosta prea scurtă, aşa, că sticla n’a ajunsă pănă la funduia pimniţei, ci a atârnată numai în aera. Acestei împrejurări, precum şi cantităţii prea mici de dinamită este a se datori că n’a fosta sfărmată întregă casa. Gâtula şi dopulă sticlei au râmase întregi. — Că cine o fi fosta atentatorula, asta încă nu o scie f6ia ungurâscă; situaţiuuea susă 4i-sului vice-spană însă trebue că e forte critică, după ce mai cn sâmă şi astă-tâmnă ’i s’a aprinsa flnula din partea unora duşmani ai lui, cari asemenea au rămasa necunoscuţi. „Kolozsvâru crede, că în căsuţa de faţă e vorba numai des pre o răsbunare personală şi că alţi complici la acestă atentata n’au fostă.
Bătaiă în Claşia. lntr’una din serile acestea s’a întâmplata în Cluşiu o bătaiă, care era câta p’aci să aibă una resultata forte tragica. Etă cum istor -sesce „Kolozsvar44 acestă casa: Patru inspectori ai arendator iloră regaliilora de vinarsa, însoţiţi de ună poliţista, umblau ca să prindă una individa bănuita ca contrabandistă de vinarsa. Bănuitula nu peste multa timpa se ivi şi se 4ice că la ela s’ar fi aflata în adevăra vinarsa de contrabandă. Inspectorii voiră să confisce vinarsulă şi pe contrabandiste să-la c escorteze. Contrabandistele însă, cu numele Grigore Bodea, luâ securea şi sări asupra înspectorilora, cari însă, ajutaţi fiinda de poliţistele, trântiră pe Bodea la pământa şi-i luară din mână săcurea, cu care voia să crepe ca-pula vre-unuia dintre inspectori, apoi luară pe Bodea să-la ducă din marginea oraşului, unde s’a întâmplata conflictele, în oraşe. La una loca Grigore Bodea începu să strige după ajutora şi la strigătele lui îi veniră într’ajutora uumăroşl locuitori români (din strada „Felsoszen-utza), cari cu bâte şi cu furci de fiere săriră asupra inspeetorilora şi a poliţistului, pe cari începură a’i îmblăti din grosa. Intr’acestea unuia dintre inspectori slobo4i în vânte câteva descărcaturi de revolvere cu scopula ca să înspăi mânte pe atacatori, der la au4ula d s-cărcăturei de revolvere. atacâtorii se iritară şi mai multa şi loviturile începură să ca4ă povoiu asupra capului inspecto-rilora de vinarsa. Iu fine, 4>ce „K.-r.u ius ectorii vă4ură, că deşi sunta provă-4uţl cu arme, mai bine le va fi, dâeă vora lua o la sănătosa. O tuliră câta îi ţinură piciorele şi cu asta, bătaia s’a terminate. Afacerea s’a predata tribunalului.
Din camerele române.
In cameră: D-la C. Râceanu depune o pretiţiune a mai multora cetăţeni din oraşula Târgoviştea, prin care ceri reconstituirea catedralei din acela oraşa.
D-la C. Dobrescu (Argeşa) r6gă pe guverna ca să trimită o circulară prin care să arate că tablourile statistice pentru împărţire de pământa făcute astă primăvâră din ordinula ministerului sunta numai nisce lucrări pregătitore. Trebue să se liniştescă ţăranii, cari n’au fosta trecuţi din diferite cause pe acele tablouri, ca să li se dea pământa. Intre altele d-sa 4i°e că democraţii radicali şi socialiştii esploateză causa ţărănescă numai în scopuri electorale. Cere espli-caţii în privinţa acelora, cari facă ţă-ranilora cereri de pământa.
D-la mimistru P. P. Cârpă r6gă pe d. Dobrescu ca să-i denunţe pe aceia cari au făcuta astfela de abusurf, ca să-i pâtă da îu judecată. La sfârşita, d, Cârpa 4ice că guvernula nu pote să o^resoă pe ţărani a crede în făgăduelile ce li se facă de mai mulţi şarlatani, cari se prefacă în apostoli.
D-la Cogălniceanu impută d-lui Dobrescu, că rău face d-sa că ponegresce pe aceia, cari se interesezâ de chestia ţărănescă. Nu trebue să compromitemă şi să vindemă acestă chestie pentru interese personale.
Se votâză două cereri de pământa.
Se votâză apoi indigenatele d-nilora A, Oraveţ, Al Dogarescu, Octaviana Ar-bisanu, Gh. Ghimbăşianu, C. N. Megruţî, Ralian Samitca din Craiova. Indigena-tulă d-lui Ionă Ionescu a fostă respinsa.
Se noteză prelungirea termenului convenţiei cu Francia încă pe 6 luni.
D-la G. Tocilescu interpeleză guvernula, decă are de gândă să prevedâ în bugetula anului viitorQ ala ministerului instrucţiunei publice construirea universităţii în Iaşi. — S’a comunicata ministrului respectivă.
Se cere apoi creditulă de 200,000 pentru a veni în ajutorula comitetului naţionala pentru participarea României la espositiunea universală din Parisa din 1889.
D-lă N. Blareniberg dă cetirea raportului delegaţiloră secţiuniloră în a-câstă privinţă. (Aplause).
D-ia Iouu Lahovary, rogă pe d-nii deputaţi ca să voteze aceştă credită. E îu interesulă nostru materială chiar, ca să participămă la esposiţie. Europa să vadă progresula nostru în timpă de 15 ani. (Aplause).
Creditulă puindu-se la vota, se voteză fără altă discuţiă.
D-lă P. P. Cârpă, ministru de es-terne, depune la biuroulă Camerei ună proiect pentru reducerea de 15 la sută din taxele tarifului autonomă. D-sa mai rogă Camera să voteze ună credita de
60.000,	pentru a se plăti mai multora persăne, la care Statuia a percepute taxe ilegale.— Se voteză şi se adoptă.
Se voteză apoi una crec acoperirea cheltuelilora ce s eâţl-va bursieri dela şcola de dela Ferăstrău.
In scnată : Discuţiunea asupra proiectului de lege privitora la retragerea celora 26 miliâne îu bilete ipotecare din circulaţia.
D-la Aurelianu combate acesta proiecta ca importuna. D sa caută a dovedi că retragerea acestora bilete nu numai că .nu va suăde agiulă, der va împovora şi bugetula cu o anuitate mai multa. D-nu Aureliana conchide cerândă a se respinge acesta proiectă.
D la Menelas Ghermani, ministru de finance, susţine proiectula ca folositoră comerciului şi cestiunei economice a ţărei. B -sa 4i°e> că prin retragerea acelora 26 de milione, agiula va sefide şi deci va fi unQ câştiga pentru ţâră, trecându-se în bugete o anuitate numai de 1 şijum. tnilionO. Termină spunândQ că guvernula va aduce ună proiecta de lege, care vo-tându-se, va face să dispară agiula cu desăvârşire.
Legea s’a votată
Literatură.
Revista pedagogică „Lamina pentru toţîa apare în Bneuresel de două ori pe lună, direetora Emu Bălteanu (calea mo şilorQ no. 138.) Abonamentula pe ana 12 lei. Cuprinsula n-rului 11 şi 12, anulă IV, 1—a Noemvre 1888: înlesniri pentru plata abonamentului. Direcţia; Sciiuţa la îndemâna tuturora seu vieţa omului şi a animalelorfl, E. B.; Transformismula, D. Ionescu; Anecdote populare, Tb. D. Spe-ranţia; Cestiuul Pedagogice, I. R.; Dora D’Istria ; Confernţiele învâţătorilora din Suceava, Falticianu; Şciinţa pentru toţi,
iţă pentru 3 facîU' cu agri^cultră
după R. L. Studii asupra literaturei populare, Dobre Stefanescu; Limba română, Studiu critica de prof. Franţois E. Â. Buisson; Ţăranca Română cea bună, după Gazeta Sătânului; O carte pentru scălele primare de oraşe şi dă sate, de I. R., institutoră de oraşă.
TELEGRAMELE „GAZ. TRANSA
(Serviciulfi biuroului de coresp. din Pesta)
Viena, 10 Ianuarie. Ac[i se ţinii mari desbaterî militare, la care iau parte toţi comandanţii de corpuri.
Berlinii, 10 Ianuarie. Precum spune „Postu, e apropiată logodna princesei .Alice de Hessen cu succesoralii tronului rusescă.
DIVERSE.
Birtaşâ păcălită. Intr’o restauraţii din Azuga îşi petreceau mai deunăcjl mai mulţi tineri la una pahară de vintt. Una mucalita, care se afla de faţă, se adresa cătră birtaşă cu cuvintele: „En ascultă, avemă ună rămăşagă pe 10 ceaiuri şi dâcă vrâi să ne stai într’ajutortt, ado ceaiurile păuă se va deslega rămă-şagula. Cărclumarulă voiosa că face ană abşverişă buna, merse şi în scurtă vreme aduse pe masă 10 ceaiuri. Tinerii îşi pe» trecură pănă târ4iu, plătiră tota ce consumaseră şi voiră să plece. — „D’apoi ceaiurile ?u întreba birtaşula — „Aşteptă să se deslege rămăşagulau 4^ae ntecftli-tula. Birtaşula făcfi o faţă acră şi întreba, ce fela derămăşaga s’a făcuta. — „Apoi uite“, grai mucalitula, „unttlfc dintre noi a 4isa, că când se va dărîma coşula (urloiula) fabricei, are să cadă spre gară, er eu am susţinuta că urloiula va căde spre curteu. Birtaşula se vă4u păcălita, âr tinerii plecară rî4enda.
Ună ospe păcălită. Ou altă ooasiuue, pe când se aflau tota la birtaşula păcălita, veni între tinerii, cari se aflau la unfi pahara de vina, una hăiata dela Câmpina. Avea să cumpere ceva dela fabrica de postava din Azuga. — „Să facema telegrafe u, grăi mucalitula din Azuga. — „Să facemau, strigară cu toţii. Ce era telegrafula ? Cum stau toţi în jurula mesei, mucalitula spunea o vorbă la urechia vecinului său, er acesta dedea vorba mai departe, păuă ce ajunge ârăşl acolo de unde a pornita. De astădată, fiind-că şi una 6spe streina, s’a aşe4ata la masă şi birtaşula. Se înţelege, mucalitula a îngrijită ca la drâpta âspelui să se a-şe4© birtaşula. Astfela fiinda cu toţii la masă şi deorece băuseră binişora băeţii, mucalitula începă „telegrafula*. Mucalitula 4ise cătră vecinula său: „Patrulitri de vina*. Vorba merse din gură în gură în jurula mesei, ajunse la ospele din Câmpina, âr acesta o spuse vecinului său dela drâpta. Şi fiind-că vecinula său era birtaşula, acesta se ridică frumuşela şi aduse pe masă patru litri de vina. La plată rămase uimita ospele streina când i-a pusa în socotelă şi patru litri de vina. Cei dela masă rîseră şi lăsară pe ospele să se înţelâgă cu birtaşula.
Carsalâ la bursa de Viena
lin 9 Ianuarie st. n. I8b9.
Kenta de aura 40/o..................
Renta de hârtiă5°/0.................
imprumutula câilorti ferate ungare . A.mortisarea datoriei căilora ferate de ostu ungare (1-ma emisiune) .	.
A.mortisarea datoriei c&ilora ferate de osta ungare (2-a emisiune) . . âmortisarea datoriei c&ilora terate de osta ungare (3-a emisiune) . .
Bonuri rurale ungare................
Bonuri cu clasa de sortare .... Bonuri rurale Banata-Timişa . . .
Bonuri cu cl. de sortare............
Bonuri rurale transilvane...........
Bonuri croato-slavone...............
LosurI din 1860	..................
Acţiunile b&ncei austro-ungare . . . Acţiunile băncei de credita ungar. . Acţiunile bAncei de credita austr.
Galbeni împărătesei.................
Napoleon-d’orI ........
Mărci 100 împ. germane .....
Londra 10 Livres sterlinge ....
101.90 93.60 144.—
98.50
116.— 104.— 104.— 104.— 104.— 104.— 1C4.— 141.30 883.— 313.— 310.75 5.69 9.55’/* 59.277, 121.—
Edifcora şi Redactorii responsabila ;
Or Aurel Mureşianu.
Nr. 286
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
ABONAMENTE
„GAZETA TRANSILVANIEI*
Preţuia, abonamentului este:
Pentru Austro-Ungaria :
pe trei luni..........................3	fi.	—
„ şese luni...........................6	fi.	—
„ unii ană...........................12	fi.	—
Pentru România şi străinătate:
pe trei luni .'	. ! •.	.	.	.	.	.	. „	10	franci
„ şese luni..........................20	„
„ ună anii...........................40	„
Abonamente la numerele cu data de Dumineca.
Pentru Austra-Ungaria:
pe anii................................2 fl.
pe şăse luni...........................1 ft.
pe trei luni...................* .	.	.	. 50 cr.
Pentru România şi străinătate:
pe anii ■ ....	8 franci
pe şăse luni .........................4	„
pe trei luni..........................2	„
Abonamentele se făcu mai uşorii şi mai repede prin
mandate poştale.
Domnii, cari se voră abona din nou, să binevoiescă a scrie adresa lămurită şi a arăta şi poşta ultimă.
Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei".
S53T* A V I S tJ.
Subsemnatulii făcu onor. publică cunoscută, că d-lă Ioană Săbădeanu, la care am fostă mai mulţi ani angajată Ca măestrn, ’mi-a predată confecţionarea de încălţăminte. Lucrându der d’aci înainte pe propria mea socotelă, mă voiu sili a confecţiona încălţăminte bună dupămodelu-rile cele mai nouă şi din materialulu celă mai solidă, cu preţuri moderate.
Atelierulu meu se află totă în curtea locuinţei d-lui I. Săbădeanu. Comande atâtă dupe măsură câtă $i pentru orî-ce reparaturi se primescă din bunăvoinţa d-lui I.JSăbă-deanu şi în Prăvălia d-lui, Strada Căldărariloră No. 485.
Cu înaltă stimă
<3-eorgre Olteanu,
216,6—1	pantofaru.
B. Sosirea posteloră:
a)	Dela Bâşnomi-Zdrnesrt-itranu la Braşovă: 10 ore înainte de ame^I
b)	„ Zizinu la Braşovă: 9 ore a. m.
c)	Din Secuime la Braşovă: 6 ore sera.
d)	„ Făgăraşu la Braşovă: 2 6re dimineşa.
e)	„ Săcele la Braşovă: 6 ore 30 minute s6ra.
Avistl 4-lortt abonaţi!
Rugăm pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei să binevoiascâ a scrie pe cuponulă mandatului poştală şi numerii de pe fâşia sub care au primită diarulă nostru până acuma.
Totodată facemă cunoscută tuturoră D-loru abonaţi, că mai avemă din anii trecuţi numeri pentru complectarea colecţiuniloril „ Gazetei precum şi câteva întregi colecţiuni, pentru cari se potă adresa la subsemnata Administraţiune în casă de trebuinţă.
Administraţ. „Gaz. Trans.“
MersulU trenurilorQ
pe liniele orientale ale căii ferate de stată r. u. valabilă din 1 Iunie 1888.
Budapesta—Predealii
Predealu—Budapesta
*	Tren de per-s6ne	Trenu accele- rată	Trenu mixt	Trenă omni- bus
Bucur escl			7.30	
Predeald			1.14	
Timişă			1.45	
1				2.32	
Braşovă <	4.10		7.10	
Feldiora	4.56		7.31	
Apaţa	5.37		8.14	
Âgostonfalva	6.07		8.36	
Homorodă	6.55		9.12	
Haşfalău	8.36		10.24	
Sighişora	9.13		10.46	
Elisabetopole	9.56		11.19	
Mediaşă	10.37		11.47	
„ •. )	10.59		12.02	
Copşa n/"ă <	11.16		12.09	
Micăsaa t'	11.37		12.25	
Blaşiu .•	12.16		12.53	
Crâciunelă	12.38		1.05	
Teiuşă	1.51		1.47	
Aiudă	2.18		2.08	
Vinţulă de susă	2.48		2.30	
Uiora	2.56		2.37	
Cncerdea	3.14		2.53	
Ghirişă	4.01		3.26	
Apahida	5.28		4.40	
1	5.56		5.-	
Cluşiu l	6.37	5.32		8.-
Nădăşelft	6.58			8.36
Gîhrbâu	7.14			9.02
Aghireşă	7.29	6.11		9.32
Stana	7.56			10.11
B. Huiedin	8.18	6.43		10.51
Ciucia	8.58	7.12		12.16
Bucia	9.15			12.50
Bratca	9.B4			1.19
Rev	9.53	7.51		2.-
Mezo-Telegd	10.25	8.17		3.04
Fugyi-V âsârheli	10.47			3.36
Vârad-Velencze	10.57			3.52
Oradea-mare <!	11.04	8.42		4.03 A ATI
|	11.19	8.47	10.50	
P. Ladâny	1.15	10.08	1.33	7.30
Szolnok	3.29	11.51	3.29	3.15
Budapesta	6 33	1 55	7 45	10
Viena	2.50	| 7.15	6.05	
B.-Pesta-Aradu-TeiuşlTeiuş-Aradu-B.-Pesta
Copşa-micft—Sibiiu
	2.29	4.3$
	,3.02	5.05
	3.46	5.46
	4.18	6.17
	4.42	6.40
Tren de per-s6ne
Viena Badapesta Szolnok P. Ladâay
Oradea-mare
Vârad-Velencfce Fugyi-VAsârheli Mezo-Telegd tex'
Bratca Bncia Giucla
Stana Ăgmriş GhiĂău Nădfişel
Cluşiu
Apahicta GJtfriş.
Cacerdea
ţjidra Yinţulii de susă
Trenă
accele-
rată
Trenu
omni-
bus
Trenă
mixt
11.10
7.40
11.06
2.02
4.18
Ttiuşă
Crăciunelii
Blaşm
Micăsasa
Copşa mită
Mediaşă
Elisabetopole
Sighişdra
Haşfalfiu
Homorodă
Âgostonfalva
Apatia
Feldiora
Braşovă
Timişă Predeală
Bncuresci
105
11.34
12.45
1.30
1.37
1.45 2.07 2126
3.11 3.24 3.54 4.09 4.21
5.11
5.45
6.12
7.32
8.17
8.37
9.06
9.45
1.55
2.53
3.28
8—
2.—
4.05
5.47
Toi
7.11
7.41
8.10
9.04
9.34
10.34
9.35
3.10
7.38
5.39
8.46
9.18
9.27
9.441
10.21
11.38
12.16
12.54
1.57 3.11 3.40 4.15 4.36
4.58 5.26
6.18
9.38
12.02
1.51
2.11
2.19
2.32
2.55
3.88
4.01
4.23
4.49
5.31
5.40
6.12
6.241
6.38
6.56
7.15
7.41
9.18 10— 10.09 10.19 10.48 11.55 12.34 12.52
1.34
2.19 2.46
3.31 3.59
4.32
6.58
7.21
8.23
9.02
9.52
Viena
Aradă
Trenu
omni-
bus
Trenu
de
pers.
11.10
2.17
2.37
3.19
3.43
4.05
1.47
2.08
8.55
9.54
8.20
11.20
4.10
4.30
4.48
5.07
5.19
5.41
Trenu
de
pera.
2.—[j'Tcinşă
josă
6.09
6.28
7.25
8.01
8.34
8.55
9.19
9.51
10.35
11.09
11.39
12.12
12.29
1.16
ăOSUlba-Iulla
12.41|Vmţulti de 5.45|Şibotă Orăştia
Simeria (Piski) Deva Branicîca Ilia
Gurasada Zamă Soborşină Berzava Conopă Eadna-Iipova Paulişu
6—
6.13 6.38 6.51 7.10 7.37 7.55 8.42 9.12 9.41 9.58 10.17 10.42 &y°rok
11.07
11.37
12.—
12.29
12.46
1.26
Simeria (Piski)-Petroşeni
Mur^ă-Ludoşă-Bistriţa I Bi§triţa-Miir^u-IiUdo§ii
Murfişă-Ludoşă
Ţagă-Budatelecă
Bistriţa
t.46| Bistriţa g Qoi Ţagă-Budatelecă . MurSşii-Ludoşă
Glogovaţ
Aradă
Szolnok Budapesta
Viena
Trend
mixt
Trenii
de
pera.
Trenii
mixt
11.24
12.09
12.30
1.01
1.32
2.32 2.52 3.23 3.55 4.08 4.44 5.30
ST7
6.47
7.28 7.43 7.59
8.28 8.42 9.17
2.32
3.
"TT
3144
4.10 4.43 5.1311 —
TÎP1.21
6.35 7.02 7.28 7.40
8.11 8.46 9.33 9.53
10.27 10.42 10.58
11.35 11.39 12.31
5.12
32
6.05|
Copşa-mică
Şeica mare 1 42 p-'dmneşă
2.32 Ocna Sibiin
Sibiiu		8.50	10—
Ocna		9.17	10.24
tLomneşă		9.45	10.50
Şeica mare		10.20	11.20
Copşa*micâ		10.49	11.45
5.50
6.1BI
6.3:
7.19 7.38
6.20
Cucerdea - Oşorheiu -ResliinulA s&$escu
Petr oşeni-Simer ia (Piski)
Simeria	6.47	2.42	Petroşeul	9.86	4.26
Streiu	7.40	3.25	Baniţa	10.17	5.12
Haţegă	8.51	4.16	Crivadia	10.58	5.55
Pui	10.02	5.11	Pui	11.42	6.41
Crivadia	11.02	5.58	Haţegă	12.23	7.26
Baniţa	11.50	6.40	Streiu	1.12	8.14
Petroşen!	12.30	7.12	Simeria	1.51	8.50
Ar adu—Timişora			Tftmişora—A radu		
Aradă	6.05	5.48	Timişora	6.25	5—
Araduiă nou	6.33	6.191Mbrczifalva		7.19	6.02
Nemeth-Sâgh	6.58	6.44	'Orczifalva	7.46	6.32
Vinga	7.29	7.16|Vinga		8.15	7.02
Orczifalva	7.55	7.47	INemeth-Sâgh	8.36	7.23
Merczifalva	8.14	8.08	LAradulti nou	9.11	8.01
Timişora	9.12	9.02	jÂradă	9.27	8.17
Qlt ir işu—Turda
Turda—Glii rişti
Notă: Numerii îneuadraţi cu linii grose însemneză orele de nopte.
Ghirişă	9.26	4.19	Turda	8t§9	3.19
Turda	9.47	4.40j	6hirişă	8.$0	3.40
Sigliişora—Odorlieiu			Odorheiu—Sighişora		
Sighişdra		6.05	Odorheiu		5.38
Odorheiu		9.45	Sighişoră		| 9.16
Sibiiu- Copşa-mică
Cucerdea
Cheţa
Ludoşft
M.-Bogata
Iernată
Sânpaulă
Miraşteu
Oşorheiu Reghinnl-săs
3.05 3.35 3.56
4.06 4.48 4.58 5.21 5.40
6—
7.56
10
10.
11.
11.
11.
12.
12.
12.
4.
20
50
11
20|
57 12 36 55
58
7.-
8.25
8.58
4.20
4.30
5.11
5.28
5.53
6.13
Beghinulu s&sescu-Oşorlieftu-Cucerdea
Reghinul-8&8.		8.35	8—
fcl 1		10.20	.9.49
Oşorheiu <	6.56	12.15	10.20
Miraşteu	7.16	12.35	10.39
Sânpaulă	7.40	12.58	11.02
lernută	8.03	1.19	11.28
M. Bogata	8.37	1.49	11.53
Ludoşă	8.51	2.02	12.06
Cheţa	9.06	2.18	12.22
Cucerdea	9.40	2.46	12.50
Simeria (Piski)-Un Ied.
Simeria (Piski)
Cerna
Uniedora
2.18
2.39
8.08
Unled.-Sftmeria (Piski)
Unieddra
Cerna
Simeria
9.30
9.56
10.15
Tipografia A. MUREŞIANU, Braşovu