Kdaetiunea. lămiiiitratim ţi TlMTBla:
BRAŞOVU, piaţa nara Mr2JL
Scrisori neirancate nu aa pri mesoâ, M«»ivsorip e, nu »»•
tnmivă !
ttnuflt dl auam:
Braşoyl, piaţa nara ir. 22. Inserate mai primescu în Vlena Buda&f Mp$*e, ,H«at**»Ui* & Jogltr, (OtoMaat), Htinrich Schalek, Aloit Etrndl, Jf,Duţ«a, A. OppeUk.J. IMm-ntbtrg; în Budapesta: A. 7 Geld-birfftr, AutonMuii, EcktUmBtnmk , în FrankfUrt: O. L, Jkmle; ta Ham-bwro; A. Sttintr,
Preţul inaerţiuniloră: o serii garmondtL pe o cpl&a&B cr. şi 80 or. timbra pentru o publicare. Publicări mai. , dese, după tarifă şi învoială. JReelexws .pe pagina. Hl-e • aeriă 10 or. v. a. său 80 bani.
„Gazeta* iese In fie-oara 41
Untdtitt ţekm Aisb-OifâiH
Pe unii ană I2.fi., peaăselnnl 6 fi., pe trei lom 3 fi.
Pentru Roml&ia ii itiăiiitiţc
Pe ună .ană *0 franci, pe eese luni 20 frânai, pa trei hui 10 franci.
Se prenumără la tăia altoiele poştale din Intru şi du afară şi la dd. colectori.
Abopuintnln putu Bţaţori:
laadministraţiune, piaţa mare Nr. 23,' etamnlă I.; pe uni ml 10 fi., pe şăse luni 5 ÎL, pe trai luni 2 fi. 50 cr. Ou dusulă m oaaă: Pe ună ană .I2(fl., pa şăse lum fi fl.t. pe trei luni 3 n. Unt esemplaru^, or. ▼. a. săa .. .	15 bial.
Atătă abonamentele oătt <d inăerffuiire suntu a sa plăS înainte.
>; ;*•««	‘	IVŢJt-K!.
Nr. 285.
Braşovtt, Merctafl, Joi 2S decemvrie
1888*.
Braşovfi, 28 Decemvrie v.
Germanii centraliştî de dim colo de Lai ta stan se-şl sară din piele - de bucuriă, ca acum „în Ungaria se învaţă nemţesc©
Ceea ce n’a putută dobendi într’unu langu şiră de ani1 guver-nulă absolutistă ală lui Bâch şi Thun şi ceea ce nu i-a succesă nieî sistemei constituţionale centraliste a lui Schmerling, adecă de-a învăţa pe Maghiari nemţesce, aceea este în aiună a se împlini acuma cu ajutorulă guvernului ungurescă.
Ministrulă de culte şi de instrucţiune publică, contele Albin Csaky, a dată <Jilele aceste o or-dinaţiune cătră, toţi directorii şc6-1 el oră medii , prin care le dă cele mai stricte îndrumări pentru ca în viitoră să propună mai intensivă studiulă obligată ală limbei germane.
Ministrulă nu e mulţămită... cu modulă cum s’a, propusă până acuma limba germană în multe şcdle. Elă pretinde ca la tote şcdlele medii din Ungaria să se aibă în vedere r scopulă învăţărei acestei limbi, cu alte cuvinte ca şcolarii să cunoscă limba germană pe deplină în scrisă şi în vorbire. Ministrulă , protdcă pe profesori ca la clasificarea din acestă obiectă de învăţămăntă să fia forte strioţî, şi ca în , clasele superidre să se folosescă în ora germană de-limba germană ca limbă ,d© propunere,! er la esamenulă de . maturitate să. fiă câtu se pdte mai riguroşi în apreţiarea cunoscinţeloră din acest obiectă.
Cete multă ministrulă Csaky dela şcolarii din gimnasii şi şcdlele reale, aşa că limba germană prn mesce în urma ordinaţiuniloră sale importanţa unei a doua limbi materne.
Putemă să - ne facemă < der: o ideă despre surprisa oe a căşunat’o ordinaţiunea din vorbă de-o parte Nemţii oră cislaitanl, cari nu.s’&u aşteptată la o asemenea > victoria, a limbei loră în Ungaria, cu tdte că aici este decretată limba maghiară ca limbă a statului, de altă parte şoviniştiloră unguri, cari nu îşi credă oohiloră cetindu-o şi-şî ieaă din sărite când se > gândescă că tdter uneltirile loră de maghia-risare se voră preface în fumă şi scrumu dinaintea puterii covârşii tdre a limbei germane,, care var cuprinde ca un polipă cu mii şi mii de braţe întrega desvoltare a ţării.
„Mai. suntemă noi în Ungaria 9
—	întrebă speriată „Peşti Naplou
—	„ori ddră amă fostă învinşi şi ţera a fostă ocupată? Depus’amă armele şi trebue să încheiama a-cum pace cu căpitanikoştiloră împărătesei, pe lângă condiţiunî umi-litore ? Ce s’a întâmplată, ca lă-pădându-ne de mândria ndstră naţională şi de limba ndstră, să jertfimă viitorulă nostru şi cultura ndstră maghiară de sine stătătdre şi se ne închinămă străinului ? Cine pretinde acesta dela noi şi cu ce
dreptă? Cui îi facemă. aceea, ce i-amă refusată lui Baoh- şi lui Thun? Acâsta nu pdte fi- voinţa unoră-Maghiari u.
Aşa glăsuesce organulă de frunte ală campioniloră maghia-risării. Elă nu vede în ordinaţiunea. lai Csaky, decâtă o uneltire străină, care ţintesce a desbrăca naţiunea maghiară de drepturile ei,, de obiceiurile ei, de limba ei şi a-o germanisa sub falsulă pretextă ală culturei mai înalte. “
Gruvemulă lui Tisza o face a-cesta acum, pentru că „se pretinde delâ elău. Cine o pretinde ?
Unii susţină, că guvemulă ungurescă vrea să se arată îngăduitorii şi prevenitorii faţa cu Bis-mark, care ţine multă la aceea ca aliaţii săi să scie bine nemţesce.
Alţii pretindă că cabinetulă Tisza a voită să se arate mulţă-mitoră cătră ministrulă comună de răsboiu pentru concesiunile, ce i lâ-a făcută acesta în ceprivesce ©samenele oficeriloră de reservă.
Ori cum ar fi, rămâne a se constata, că contele Csaky vrea 4$ „lărgescă cerculă culturei maghiare" prin lăţirea cunoscinţei Aprofundate a limbei germane. Peşti Naploa însă nu vrea să
Sărmana, vodă că Ionică arfer drep^ tate şi ntt-i putea ajuta.
O lacrimă amară se scursă pe gâ&alsL
*
* *
mare
şoviniştiloră, cari îşi perdă totu echilibru hi în faţa ordonanţei sale.
Minunată * mai suntă şi cărările maghiarisatoriloră. Ei trăiau în ilusiunea, că svercolirile loră voră face cu timpulu şi din petri Maghiari şi âtă că a4i trebue să se convingă, - că au lucrată pentru alţii, că vrendă a ne despoia pe noi de limba şi naţionalitatea ndstră,. au bătută numai calea ger-manisării, care ameninţă acum a-i cupleşi din tdte părţile!
Crăcîunulu în Braşovfi.
Mamă dragă, numai potă merge la şcdlă... îmî îngheţă piciorele ,şi îmi degeră mânile.
—	Lasă, drăguţulâ mamei, îţi va câipi mama hăinuţele şi nu-ţî va mai fi aşa frigă.... la şcdlă trebue să mergi, să înveţi şi să te porţi bine. Sci că nu mai © departe CrăciunulQ... şi atunci îţi va aduce ângerulă şi ţie ceva.
Ionică tăcu.
Mamă-sa privea mişcată la elă. In câteva clipite întrega ei stare nenorocită ’i se înfăţişa înaintea ochiloră. Fruntea ei era de griji înorată.
—	Ce să mai facemă ?, adause ea, ...nici ună mijlocjă de câştigă nu mai avemă. Bucurosă amă lucra şi eu şi bărbatulă meu, căci avemă braţe tari şi sănătose, der cine să-ţî dea de lucru în (Jma de a4l? De ne-ar ajuta D-^eu barem!
pe Ionică să-lă putemă ţină la şcolă.....
cine scie, elă odată ne pete fi de folosă.
»Deru....
Vru să vorbescă mai departe, gra-iulă însă i-se înecâ.
Elenuţă, ce-a mai (jisă domntdă profesoră?
Bine, mamă dragă, nu fi! supărată. Dăcă n’oiu întrerupe scdla mî-a' promisă d-lă profesoră, că celfi dintăiu rendă de haine, ce-lă va dărui de <2ră-ciună o inimă îndurată, ală meu nva fi.. atunci şi’n anulă acesta voiu fi hbrdcosă să scăpă din ernă fără să lipse^că dela şcdlă"..
Bine, draga mamei, fi cu minte şi portă-te bine.1
*
* *
Dumnedeule! fiă-ţî milft dă noh Nici o sorte nu este mai durerdsă că sortea unei văduve sărmane, rămase ffcră nici ună ajutoră. Şi-apoi ema astă kî^( face de capă... să nu poţi eşi^tă^doi paşi din casă afară... atâtă zăpadff astfelă de frigă nu amă măi pomenită. Pănă mai erl-alaltăerl ne miluiau vecinii, der acum nici ei nu ne mâi cercetdză.
— Lasă bunică dragă, răspunse nepdta bătrânei, care veghia la patulă ei, Dumnezeu e bună, nu ne va părăsi nici acum. Elă îngrijesc© de toţi.... sci că acum două săptămâni n’aveamă ună codru de pâne în casă, n'aveamă 6 bucată de lemnă.... şi Dumnecjeu nî-â trimisă pe d-lă X... care nl-a alinată fiSmea
<^râdă, că acâsta ar fi convingerea^*^ nl-a depărtată frigula.... Dumnezeu Iui şi 4ice, că mai bine şî-ar fi ţăiată mâna, decâtă se subscrie o ordinaţiune ca aceea, prin care se deschidă tdte porţii© germanisării.
1 Faptă ' este; că d-lu Csaky a confusiă în tabăra
şi astăzi va îngriji de noi.
*
*	*	i
Greu e, Dumitre, şi la măestrnlfi meu. Nu-ml dă nici barem! o sdranţă de haină şi pe gerulă ăsta mă mână în tdte părţile... nu sciu cum voiu dube-o pănă la sărbători. De-ar veni odată*‘sf. Crâciună ca să ne mai încălZ©scă şi pe noi, sărmanii ucenici, cu darurile1 bine făcătorii oră noştri Mihailă şi Eli^a Stroescu, fără de a căroră ajutoră'Z& de ucenici n?ar pute să înveţe a(îi ni măiestriă.
*
*	*
Suflete nobile şi generdse au simţită durerea acestoră nenorociţi şi au alergată numai decâtă ca să aline lipsurile cele mai mari.
Românii braşoveni au arătată în a-nulă acesta deosebită zejă pentru ajutorarea nenorociţiloră.
Factorulă celă mai de căpeteniă, care a contribuită de astă-dată la mân-gâerea celoră lipsiţi, au fostă femeile române, cari c’ună zelă propriu, convinse că o întreprindere binefăcătdre condusă de ele va ave mai sigură reuşită, şi-au dată totă silinţa pentru ajungerea nobilului scopă.
Domnele Agnes Duşoiu şi Hareti Nemeşă au deschisă o listă şi, alergândă din casă în casă, sprijinite de tdte damele, în câteva Z^6 au adunată peste cinci sute florini în numerară precum şi alte obiecte.
Din suma acesta s’au procurată încălţăminte şi stofe de haine, pe cari tot damele române le-au croită şi le-au cusută în casele domnei Duşoiu.
In chipulă acesta s’au pregătită costumurî întregi pentru vre-o 60 copile de şcolă. Totă din ofrandele da-meloră s’au împărtăşită treiZecI de femei sărace cu câte ună florină, ună chilo de carne şi cu câte ună colacă.
Deodată cu împărţirea daruriloră din partea domneloră, a împărţită şi
comitetul#.' dela biserica sf. Nicolăe dini* Scheiu: cisme, flanele, rocuri şi pantaloni la- predte o sută băeţl. Totă acefită comitetă îrdpărţise cu două Z^® mai nainte 130" fl. la'săracii din Scheiu.
Săfbătdreâ împărţitei daruriloră' s’a ţinută Sâmbătă în ajună la 6rele două' diipă anlbZă, în sala'' cea mare a gint-nasinlni română din locă, flindă de faţă" ună publică inteligentă fdrte numărosă. Solemnitatea a fostă de totu mişcătdre. In frontă,- de amândouă părţile, au fostă aşeZate darurile de împărţită. In stânga era ună bradă înaltă 'împodobită cu luminări şi cu diferite fructe: La mijlocă, totă în finontă, era aşeZ&tă o masă mare în jumlă căreia se aflau optă dame, şi dela comitetulă sf. Nicolae părintele protopopă I. Petrică cu alţi câţiva membri. Băeţii şi băetele erau aşeZate în sală îndărăptulă publicului la drepta şi la stiingă.
Deodată se face o tăcere adâncă şi corală condusă de d-lă profesoră N.Po-pbvicid' înta&âzâ 'colindai
„O (cecWâte^mmtinâtă^ şi
„In Cana Glafileii*1,1 după cari se sueJ la tribună părintele V. Voina şi în ‘ cu-vinte fdrte emoţionătdre ' arată câtă " de mate binâ se 'face astăZî‘pentru cei lip-' siţi: Dupâ ' d-să d-la DiMahdi fifowofev într’o cuvântare mal lungâV bine simţităf' arătă căuşele,' cari au îmulţită numârulă sâraciloră în specială al celor din Braşovă, şi termină etdâudă' meritate la 'adresa "damelor şi a Ceoaitetutcti Sf 'Nibolae. J
Nemijlocită după acâsta vină femeile" sărace una după alta şi primescă darurile menite pentru ele, vină apoi fetiţele şi|băeţii condtişî ‘tot câtW dbi de cătră patru * domnişdre drăgălaşe1 îmbrăcate în tru* mosulă1 costumă naţională.
Câtă mulţumire, câtă fericire nu se putea ceti fie pe feţele acestoră femei şi copii lipsiţi.
*
* *
La brele 5 sera nouă Împărţire de binefacere.
In altă sală a gimiiasiului, aelosnlă " preşedinte1 ală fneseriaşiloră români d-lă B. Baiulescu cu mai s mulţi" membri din ' Comitetă ău împărţită hainele cumpărate din fondulă generoşiloră donatori Mihailă şi Elisa Stroescu. ' Peste opt-ZecI învăţăcei meseriaşi au primită: căciuli,pieptare^' rocuri1,' pahtalbnl 'şi cismef; Toţi aceştia depărtându-se strigau c’ună glasii: DumneZeu să ţină întru mulţi ani pe patronii noştri!
*
* *
Totă îh sera de ajună, comersantulă ' de aici, d-lă Nicolae BidUy — care1 cu 6 Zi mai înainte pusese la disposiţia d-lui directoră gimnasială 20 părechl de cisme şi totă atâţî ciorapi, — sără la aprinderea ' pomului a chiemată la sine 6 copile de ' şcdlă sărace, şi stimabila d-sale soţiă le dărui pe fiă-care cu câter^mă rândă în-tregă de haine. '
*
* *
Ştim. fidmnă lG. 3. Popă de ase^-menea a îmbtăcată 6 copile sărace cu câte ună rândă de haine.
* *
Fapta bună este a omului cunună. _____________________ P.-P.
Braşoru, 26 Decemvre a. c. Inimi mulţumite, feţe vesele şi la- ’ criml de bucuriă ne-a adusă de astădată !\foşă Crăciună.
Şi cine nu a simţită acestă mulţu-
Nr. 285
GAZETA TRANSILVANIEI
1888.
mire, din cei mulţi, câţi s’au aflaţii Sâmbăta trecută la 6rele 2 după ameZl în sala cea mare a gimnasiului românii, unde Români şi Românce cu inimă bună şi milostivă s’au adunată ca să săvâr-şescă o faptă creştinescă şi românescă.
In fruntea sălii la o masă mare şedeu domnele din comitetulfi Reuniunei femeilorfi române cu d-na presidentă şi de laturi membrii comitetului dela biserica Sf. Nicolae cu părintele protopopii. Dela intrare pănă la masă era lăsată una loca libera, în drepta şi în stânga erau aşecjate bănci pentru publica, er pe amândouă părţile sălii dela intrare stăteau fetiţele şi băeţii sărmani. La stânga în funda era aşedata una brada mare împodobita cu roşcove, mere, nuci aurite etc. er în jurula lui erau aranjate pe mese vestmintele destinate a fi împărţite între copilaşii sărmani.
Toţi erau la locurile lora. In sală domnea o tăcere sărbătorescă. Fiecare aştepta cu evlaviă începerea festivităţii. Deodată fu întreruptă tăcerea de corulfi bisericei Sf. Nicolae de pe galeriă, condusa de d-la profâsorfi PopovicI, care întonâ o colindă: „O ce veste minunată44, forte potrivită şi bine alesă pentru acestă ocasiune. Cântarea melodiosă a corului a mărita evlavia ascultătorilor, dânda totului una timbru sfânta sărbă-torescfi. După ce sfârşi corula, se urca pe tribună părintele Vasile Voina, care rosti următfirea cuvântare:
Domnilor ă şi Domn dorii!
Ori şi ce orna, carele voeşce a vorbi cu ocasiunea vre-unei festivităţi atâta din causa însemnătăţii actului, câta şi din causa stimei faţă cu publicula înaintea căruia vorbeşce, se vede silita ca încă mai dinainte să cugete asupra idei-lora ce voesce a-le desvolta.
La ocasiunea acesta însă, Domniloră şi Domnelorfi, ar fi de prisosa a căuta după idei, căci e de ajunsa decă arunci o privire asupra părţii aceleia a acestei săli, şi feţele palide şi suferinde, miseria c a mare ce ni se presintă, er pe de altă parte e de ajunsa o privire afară la ârna cea grea şi frigurosă şi ideile nostre ale tuturora se vora concentra asupra unuia din cele mai nobile sentimente, asupra charităţii. Şi rostinda cu-ventula charitate, cugetele se vora îndrepta în două direcţiuni.
Mai întăiu se vora opri cugetele nostre asupra acelora, cari din prisosula lora, ba unii chiar lipsindu-se pe sine şi ai săi de unele lucruri trebuinciose, n’au întârziata de a întinde mână de ajutora celora lipsiţi. Şi sufletula fiă-căruia se umple de stimă şi iubire faţă de acei ce poseda o inimă bună, în urma căreia sevârşescfi actula charităţii.
Apoi se vora opri cugetările nostre asupra acelora, cari primesea actula charităţii, şi sufletula nostru se va umplea de înduioşare cugetânda la suferinţele, la miseria semenilora noştri, cari persecutaţi de o sorte mai aspră trebue să indure multe suferinţe.
Ama ajunsa timpuri grele; cu deosebire partea acesta a oraşului nostru, din causa împrejurărilora critice, sufere acjî de mare miseriă. Nu-i chipfi de a scăpa de ea în împrejurările actuale, şi fiinda că nu o poţi depărta, fiă-care orna de omeniă şi cu inimă trebue să se si-lâscă să aline întru câta se pote suferinţele.
Conduşi de acesta s^ntimentfi nobila, representanţii bisericei Sf. Nicolae, cunoscânda mai bine ca ori şi cine suferinţele acestui popora, de una şira de ani încoce prin contribuirî din fondurile acestei biserici s’au silita după putere să aline suferinţele fiilora săi, pentru că sciau ei bine, că biserica este în prima liniă chemată decă pote să aline suferinţele.
Der cu durere vedeau, că ceea ce facfi ei nu ajun*ge; mulţi sărmani trebuiau daţi îndărăpta pentru că mijlocele de cari dispunea biserica nu ajungeau nici pe departe a alina suferinţele tuturora celora ce aveau lipsă.
In anula acesta însă una factora nou şi puternica vine şi-şî face de problemă ca împreună cu biserica sf. Nicolae să sară în ajutorulfi celora lipsiţi. Şi acesta factora sunta damele române de aici.
Cu una zela neobosita, ce caracte-riseză pe femeiă când se entusiasmeză pentru o causă sfântă, în scurta timpa damele nâstre adunară o sumă forte frumosă, cu care voiesca să aline suferinţele celora lipsiţi. Una fapta vrednica
de totă lauda, dâr permiteţi domnele mele să nu faca acestă laudă, căci ce ar însemna acestă laudă, pe lângă mângâierea sufletâscă, ce o veţi simţi d-vos-tră, când veţi vede feţele înseninate de bucuriă şi fericire ale celorâ 55 de copile pe,care le împărtăşiţi de, binefacerea vostră? Ce ar însemna lauda pe lângă mângâierea sufletâscă, ce o veţi simţi când vă veţi cugeta la bucuria ce o faceţi părinţilora acestora copile, când îşi vora vede copiii îmbrăcaţi şi apăraţi de gerula iemei; câte binecuvântări nu o să se reverse pe capula vostru, pentru că şi mamele lora sunta ca şi voi, şi ele îşi iubescfi copii şi sufere când îi văda pe ei suferinda? Ce ar însemna lauda, pe lângă mângâierea vostră sufle-tescă, când veţi cugeta că mâne 30 de femei văduve şi sărmane, unele împovărate de greutatea anilorfi şi a suferinţe-lora şi puţine din ele mai tinere, der înconjurate de-o familiă numerosă, vor a simţi şi ele prin ajutorula vostru că mâne e (Ji mare, di în care se vorfi pute bucura şi ele?
Da, Dămnelorfi, mâne şi pentru D-vâstră va fi sărbătorea mai însemnată, căci vă veţi cugeta cu înduioşare privind la gerulfi iemei, că ieri încă multe fiinţe nevinovate sutereau din causa gerului, er astăZl sunta scutite de elfi.
0 faptă nobilă şi frumosă aţi săvârşită, domnelorfi, der fiă ca ceea ce aţi făcuta în anula acesta să fiă numai începutulfi. Continuaţi şi pe viitorfi a-eestă faptă nobilă şi, când primii fulgi de zăpadă vorfi prevesti erna, cugetaţi că sunta multe suferinţe de alinata, multe lacrimi de ştersfi. Săriţi în ajutorulfi celui săracfi, pentru că celfi ce dă săracului Domnului ’i dă, şi Domnulfi va răsplăti la timpulfi său. Cugetaţi la preceptele Domnului, a căruia nascere o serbămfi mâne, care ne Zice: „Rupe din pânea ta şi dă şi săracului, îmbracă pe cela golfi şi-ţi fă milă de semenulfi tău.44 *
* *
Cuvântarea părintelui Yoina, care are unfi organfi plăcutu, fu ascultată de publica cu multă atenţiune şi cu multa interesa.
După d-sa vorbi d-lfi Diamandi Ma-nole, care cu cuvinte eşite din inimă, pătrunse er la inimă. In introducere reaminti starea Românilorfi din trecuta cum erau de asupriţi, cum rămaseră fără de conducători, cum erau ţinuţi în întu-nerecfi, fiinda chiar opriţi de-a umbla la scolă şi de a purta vestminte mai bune. Der cu tote prigonirile Românuiu, avândfi o vână de sânge latinfi anticfi, n’a perita, ba s’a ridicata din sînulfi poporului româna o pleiadă de bărbaţi vrednici şi cu renume. Aceşti bărbaţi au înfiinţata în timpfi de unfi jumătate de seculfi scoli, seminare, ş. a. pentru poporulfi lorfi şi astfelfi s’a Z*ditfi şi gimcf$siulfi nostru de aici, în care în fiăCf j anfi îşi iau învăţăturile peste 800 de şcolari români.
Comitetulfi bisericei sf. Nicolae a ajutorat în fiecare an copiii săraci cu vestminte în preţ de 400 fi., făcându-le posibil a cerceta scola. Acesta însă n’ajungea spre a ajutora pe toţi cei lipsiţi, deve-nindfi miseria în urma împrejurărilora critice economice şi comerciale totfi mai mare, ne mai avândfi nici femeile şi fetele nostre din Scheiu putinţa de a-şi câştiga ceva, ca odinioră, când numai cu spăla-tulfi lânei se vărsau între acesta poporfi câte 300,000 fl. pe anfi. Asemenea bărbaţii după închiderea graniţei nu mai putură face miculfi negoţfi, ce le aducea unfi venita destula de frumosfi, cu mere, cartofi etc. şi aşa au ajunsfi bieţii omeni de nu mai au ce mânca.
Ca unfi îngerfi mântuitorfi au sărita femeile române din Braşovfi în ajutorulfi celorfi lipsiţi şi în câteva Zii© umblândfi din casă în casă au reuşita a aduna o frumosă sumă de bani pentru sărmanii copii, ba, ce e şi mai laudabilfi, ele, neobosite în urmărirea nobilului lorfi scop de binefacere au cusuta însăle şi hăinuţele pentru ei.
D-lfi Diamandi Manole mulţumi a-poi onor. comitetfi alfi Bisericei Sf. Nicolae câta şi domnelorfi române pentru generosa lorfi faptă. Le aminti acestora bucuria ce o vorfi avâ proprii lorfi copii când spre seră vorfi primi darurile obicinuite, bucuriă ce se reflectă în inima mamelorfi şi arătândfi asupra sărmanilorfi
copii din sală Zis©: Şi aceştia sunta copii din poporfi, rassă nobilă, aurfi pe care’lfi acopere rugina vremilorfi viteze, şi mamele lorfi arfi dori să le procure aZl o bucuriă, der miseria le împedecă a face acesta. Femeile române în stare mai bună şi cu inimă nobilă le vinfi acum în ajutorfi şi astfelfi bucuria lorfi, prin consciinţa, că au mulţumită atâtea mame sărmane trebue să fiă îndoita de mare.
D. Manole îndemnă mai departe atâta pe bărbaţi ca şi pe femei, ca în-trunindu-se pentru sublimulfi scopfi alfi ajutorării fraţilorfi, să le dea şi în viitorfi scolarilorfi lipsiţi totfi ajutorulfi posibila, Zicândfi Că familiilorfi, cărora Dum-neZeu le-a data o sorte mai bună, li-se impune datoria morală să facă cu putinţă copiilorfi săraci spre a se cultiva, căci numai prin cultură pote esista unfi poporfi.
După aceea se adresa la copii săraci sfătuindu’i să înveţe bine şi să nu ocolescă şcola, căci atunci DumneZeu nu-i va părăsi.
Terminândfi, d-lfi Diamandi Manole dori tuturora sănătate şi sărbători fericite.
Pe când corulfi esecutâ a doua colindă, domnişofele Eleftera Dosios, Yale-ria Mureşianu, Maria Bămbănfi şi Mela-nia Nastase, îmbrăcate în costumfi naţională, conduceau pe fetiţele sărmane la masa din frunte unde li-se împărţiră darurile de Crăciunfi, precum ghete, rochiţe, cârpe, caiete, pene, colaci etc. Pe de altă parte împărţi comitetulfi sf. Nicolae la băieţi încălţăminte ş. a. In urmă veniră la rândfi văduvele sărmane.
Era mişcătorfi şi ochii ni-se umplură de lacrimi văZândfi bietele fetiţe îmbrăcate numai în câte o cămăşuţă ruptă cu o scurteică de care atârnau petece şi pe băeţl cu genunchii goli şi cu cişmele rupte. Par’că nu’ţl venea să creZb că potfi fi şi aceşti copii veseli. Şi totuşi ochii lorfi străluceau de-o adâncă bucuriă ţinendfi în braţele lorfi, mici darurile primite.
Intr’adevărfi consciinţa de a fi făcuta acestă bucuriă sârmanilorfi copii şi părinţilorfi lorfi a fosta cea mai mare răsplată, ce au putut’o ave generoşii contribuitori, comitetulfi dela Sf. Nicolae şi domnele române între cari s’au distinsa de astădată prin neobosita lorfi stăruinţă domnele Agnes Duşoiu şi Ha-reti Nemeşfi!	e.—
SCIRILE DILEI.
„Revista Politică44 din Suceva, îndemnată fiinda de conBideraţiunea, că lipsa de învăţători poporali în Bucovina este prea simţită, aşa că adese-orl se închidă scolele din causă că nu se află învăţători!; îndemnată mai departe de împrejurarea, că în comunele bucovinene unde catolicii suntfi în preponderanţă, se aplică învăţători catolici, cari nu sciu ro-mânesce, prin ceea ce instrucţiunea po-poraţiunii românescl sufere forte multa, pledează pentru a se restabili vechiulfi usfi, de pe la an. 1780, aplicându-se în locurile de lipsă învăţători români greco-catolicî din Ardealu. „In chipulfi acesta — Zi©© ©a — s’ar fac© îndestula şi legii şcolare de aZl şi tuturora locuitorilorfi din comunele mixte, căci învăţătorulfi ar sci şi românesce şi ar fi totfi odată şi catolica. Invăîătorii ardeleni arfi împlini lesne formalităţile, ce li-s’ar cere, pentru-că învăţătorii bucovineni suntfi mai bine plătiţi decâtfi cei ardeleni. Spesele călătoriei din Ardealfi la Bucovina le-ar pută lua asupra lorfi comunele respective seu societăţile „Şcola-Română44 şi „Societatea pentru cultura şi literatura poporului românfi din Cer-năuţfi.44 Amfi dori, ca să se afle unfi omfi în consiliulfi şcolarfi alfi ţării, care să aducă pe tapeta cestiunea acâsta. Totfi aşa arfi trebui să facă şi deputaţii noştri din Reichsrath. Nu ne îndoimfi,
că ministrulfi Gautsch ar fi învoita cu acesta. Cumcă Ardealulă ar ave de unde să ne dee şi nouă învăţători, dovedesce faptulfi înregistrata în articolulfi de fonda alfi „Gazetei Transilvanieiu din 8 Oct. st. v. 1888 şi reprodusa de „Candela44 din Cernăuţi în Nr. II. din 1 Noemvre 1888, cumcă la concursuri pentru ocuparea de posturi de învăţători incurgfi pentru unfi posta câte 50 de petiţiunl. La noi în Bucovina se escriu concursuri şi nu încurge nicl-odată nici o petiţie. Din astă causă rămâne şcola f&ră învă-ţătorfi şi trebue să se închidă. Acâsta este o calamitate şi fiă-care guverna patriotica trebue să caute să o depărteze. Cu ajutorulfi Ardelenilorfi s’arfi pute depărta calamitatea acesta în tim-pulfi celfi mai scurtă; decă guvemulfi va voi să facă întrebuinţare de acesta ajutorfi.
*
* *
Aflămfi că tinărulfi profesorfi dela şcola nostră comercială din locfi, d-lfi A. Vlaicu, a începută a pune basă la înfiinţarea unui museu comerciali şi industrială. Spre scopulfi acesta s'a adresata la o mulţime de fabrici din streinătate pentru a i-se trimite mustre de diferitele lorfi fabricate. Mai multe din acele stabilimente au răspunsa afirmativa, er dela altele a şi primita deja unele co-lecţiunl de producte. — Dorimfi succesfi bunfi la înfiinţarea museului şi ne-ar păre bine a vede la timpulfi său înregistrate ca donâtore câta de multe firme române din locfi şi din streinătate, căci numai pe acestă cale se pote mai bine instrua tinerimea să cunoscă diferitele mărfuri şi istoria lorii. Şi ce este mai necesara pentru comercianta aZb decă nu cunoscinţa mărfurilorfi şi istoria loru?
*
* *
Reuniunea femeiloră pentru ajutorarea văduveloru sărace din Braşovfi şi Să-cele va aranja Sâmbătă în ajunulu anului nou, (31 Decemvre 1888) în sala Hotelului Nr 1 o petrecere cu dansă. La acestă petrecere, care amfi dori să fiă câtă se pote de animată, Comitetulfi are onore a invita pe onoratulfi publicfi să participe în numărfi câta se pdte de frumosfi atâta din locfi, câtfi şi din împrejurime. Toaleta rămâne la alegerea fiecărei dame; amfi dori însă să fie simplă şi ne-ar face o deosebită plăcere să vedemfi câtfi se pote de bine representatfi drăgălaşulfi nostru costumfi naţională.
Comitetulu.
*
* *
Aflămfi, că d-lfi jude dela tribuna-lulfi de aci Alexandru Onaciu e înaintată ca jude la Tabla r. din Târgu-Mureşului. Felicitările nostre.
*
* *
Ni-se scrie din Brăila cu data de 23 Decemvre v., că p’acolo e frigfi cumplita şi viscolfi puternica. De două Zii© trenulfi dela BucurescI n’a sosita din causa zăpeZii. Dunărea s’a prinsă şi e
îngheţată tună din Ziua de 22 Decemvre.
* *
*
Ni-se spune, că doi tineri din locfi au făcuta în Ziua a doua de Crăciunulfi românescă oescursiune pe muntele „Posto-varuu şi „Cristianulfi mare.44 Au plecată din oraşfi la orele 8 dimineţa, au ajunsfi la casa de pe „Postovarfi44 la 11 fire, er de acolo pănă la verfulfi „Postova-rului44 au mersă prin zăpadă pănă’n brâu şi câte-odată şi pănă subţiori timpfi de 2 6re şi jumătate. Cu mâncare şi rachiu erau provfiZuţl de acasă, apă însă n’au aflată pe munte, căci tăte is-vorăle erau îngheţate. Voinicoşii tineri îşi potoliră setea cu zăpadă. Sera, la 6
ore, se re’ntorseră în oraşfi.
* *
*
Junii ţărani din Galaţi, lângă Făgă-raşfi, împreună cu alţi sprijinitori au arangiatfi Luni în 26 Decemvrie 1888 — 7 Ianuarie 1889 (a doua Zi de Crăciunulfi românescă, în sala birtului comunală locală o representaţiune teatrală împreunată cU jocfi după următorulfi programă: 1) „Scara mâţii*, operetă într’unfi actfi de Yasile Alexandri. Persone : Anica
Nr. 285
GAZETA TRANSILVANIEI
1888.
Flormesca, tînără văduvă, d-ş6ra Aurelia Cintea; G-hiţă Făurină, vărulă ei, d-nulă GejrgiuNioaLazar; Măgdianii, presidentii la Romanii, d-lii Ioană Făgărăşană; Marin grădinarulă d-lă Ioană Bărghişană; Florica, femeea lui, d-na Victoria Aronă; O slujnică a Ani oii, d-na Marina Aronă ; Săteni. 2) „Rusaliile*, vodevilă într’ună actă deVasileAlexandri. Pers6ne:Dom-nulă Jonusă Galuscus, vechilulă moşiei şi profesorulă şcdlei din sată, d-lă Si-meonă Bruda; Tachi Răsvrătescu, sub-prefectă d-lă Ioană Făgărăşană ; Tdderă Buimâcilă, vornică de sată, d-lă George Nica Lazară; Susana, nevasta lui Tdderă d-na Victoria Aronă; Vasile Veveriţă, fruntaşă d-lă Ioană N. Ţiopa; Gheorge a Saftiei, ţărână, d-lăMihaiu Manta ; Ună jandarmă, d-lă Ioană Bărghişană; Ca-trina, d-na Marina Aronă ; ţărani, ţărance. După representaţiune a urmată petrecere cu joeă. Venitulă a fostă destinată în favorulă fondului şcolară de acolo.
Legea nouă veterinară.
Cu prima Ianuarie 1889 st. n. a intrată în viâţă legea nouă veterinară cu art. de lege VII. din 1888. De ore-ce acestă lege conţine mai multe disposi-ţiuni a căroră neobservare cade sub pedepse grele, vomă comunica publicului nostru aoeste disposiţiunl, spre a-lă feri de bănueli.
După §. 151 ală acestei legi se pe-depsesce cu închisdre pănă la o lună şi o pedepsă în bani pănă la 100 fl:
1.	Celă-ce nu va observa disposiţi-unile legei privitore la tăerea comuteloră său altoră vite pentru consumă;
2.	Celă-ce va tăia vitele într’altă lo că şi nu în câsâpiâ comună, unde se află de acestea;
3.	Care în atari locuri, unde nu esistă căsăpii comune, fără observarea ordinaţiu-niloră sustatăre pentru tăerea viteloră, le taie şi le vinde pentru consumă; în fine:
4.	Celă-ce vinde carnea dela vite crepate său bolnave pentru nutrirea ămeniloră său le predă altora spre sco-pulă văncjărei.
Pedepsa se măresce pănă la două luzii închiseră şi 200 fi. pedepsă în bani decă dela ultima pedepsire n’au trecută doi ani.
Şi § 154. conţine mai multe hotă-rîri aspre, care pănă acu n’au fostă pre-cisate, dăr acum călcarea loră se va pedepsi pănă la 100 fl. amendă în bani:
a)	Care în contra hotărirei §. 8 vinde, cumpără său transportăză vite fără paşa-portă. de vite, apoi
b)	Acei căsăpi, neguţători de vite, său vinătorî de vite, pentru îngrăşare, cari nu voră observa hotărîrile §§. 12 şi 13.
In sensulă acestora paragraf! numiţii neguţători suntă îndatoraţi a insinua cumpărarea său aducerea viteloră din altă comună străină la primăria (antistia) comunală propriă în restimpă de 12 6re şi a depune paşaporfcele viteloră acolo spre păstrare.
o) Care în contra hotărirei §. 14. va tăia său junghia vitele fără de a le fi visitată prin veterinariu.
Din aceste puţine indigetărî va fi bine, dăcă neguţătorii cu cornute său. alte vite îşi voră procura legea veterinară şi voră ceti §§. 146—158 despre pedepse, ca să se potă feri de ele.
Mai departe facemă atentă publiculă, că se va pedepsi şi acela, oare face paşaportele de vite şi va lua o taosă mai mare decâtă cea normată. Normaţivulă este următorulă:
Pentru edarea unui paşaportă nou de vite fără timbru 5 cr.
Pentru prescrierea dela ună proprietară pe celâlaltă pe paşaportulă ţvechiu 3 cr.
Pentru reînoirea certificatului de sănătate ală viteloră şi a locului unde se mână 2 cr.	„G. P“.
Corespondenţa „.Gaz. Trans.“
Selagiu, Decemvre 1888.
In 28 Decemvre n. în Şimleulă Sil-vaniei cornitetulă centrală ală „Reuniu-nei învăţătoriloră Români Selagieniu şî-a ţinută şedinţa sa finală a acestui ană sub preşedinţa Vicepresidentului onor. d-nă Gavrilă Trifă profesoră preparan-dială de stată în Zelau, neputândă asista la şedinţă preşedintele ordinară Reve-rendissimulă Domnă Alimpiu Barbolo-
viciu, Vioarulă Silvaniei, din causa aface-riloră oficiăse forte ponderăse.
Dintre membrii comitetului, cu părere de rău trebue să mărturisescă, că abia au participată 10 membrii ordinari şi vr’o doi suplenţl, deşi numărulă aces-toră membri trece preste 26 cu suplenţl cu totă. Trebue să se intereseze mai multă de aceste şedinţe onoraţii membri, cari au absentată, şi cu atâtă mai vârtosă, că suntă răspunzători, deşi n’au participată, pentru cele petrecute în şedinţe.
Şedinţa şî-a luată începutulă la 10 ore a. m. alegându-se o comisiune pentru scrutarea cassei şi alta pentru judecarea duoră disertaţiunî, una „cum să’şl câştige învăţătorulă iubirea scolariloră săi ca şi fără intrevenirea autorităţii comunale să’i atragă la scolă?“ compusă de Mihailă Bobişiu învăţătoră în Supurulă de susă, er a doua de Gavrilă Aluaşiu învăţătoră în Babţia, tractulă protopo-pescă ală Şiamşiodului, elaborate cu scopă de a dobândi ună premiu de 2 fl. escrisă din partea M. On. D-nu Ti-beriu Gaelă preotulă Dărsidei mici. Unăre Domniei sale!
Apoi a urmată cetirea şi autenti-carea protocolului adunărei generale ţinute în 2 Iulie a. c. şi încredinţată spre autenticare acestui comitetă, la care s’a adaosă transcrisulă D-lui Eliă Popă în-văţătoră în Şiomcuţa mare, în care [se rogă să’lă primescă de membru funda-toră trămiţăndă totodată şi tacsa rece-rută, fiindă îndepărtată pentru a participa totdeuna la adunările generale ale reuniunei, care transcrisă i’s’a primită cu aplause.
După acestea s’a desbătută prelungirea cambieloră pe lângă ştergerea, preste împrumuturile date unoră învăţători din cassa reuniunei— la numără 22—şi s’au votată împrumuturi nouă.
Trebue să mărturisescă, că unii dintre membrii comitetului centrală, cari au împrumuturi din acestă cassă, ar trebui ca de altă-dată să fie mai cu reservă a striga în contra regulamentului votă-rei şi prelungirei împrumuturiloră, ca să nu trecă de omenii interesului personală; a face şi a primi regulamente şi apoi eră a le schimba după placă e lucru rău, ca să nu <jică egoistică.
Referândă comisiunea scrutătore a cassei s’a aflată, că reuniunea are 1) în cambii 967 fl. 2) în hârtii de valdre 350 fi. 3) în bani gata în cassă 242 fl. 42 cr. Suma totă face 1559 fl. 42 cr.
Că reuniunea selagiană posede şi acâstă sumă de bani, cu totă dreptulă este meritulă atâtă ală Reverendissimului Domnă Yicariu ca preşedinte, câtă şi ală onor. Domnă Gavrilă Trifă vicepre- ■ şedinţe, cari veneraţi bărbaţi, mână în mână, de când au luată onorifica sarcină spre a conduce acestă reuniune, s’au nisuită spre înflorirea ei din răsputeri, necruţândă sacrificii spirituale, morale şi materiale în conducerea ei.
. Le esprimămă adânca nostră mulţă-| mită!
Ar pute posede reuniunea ndstră aprăpe încă pre atâţia bani, însă cu durere trebue să mărturisimă, că firicele 12 tracte protopopescî, ca să nu amintescă şi ală treispre4ecelea asociată la reuniunea ndstră numai în vâra acestui ană — tractulă Almaşiului,: peste Meseşt, — cei 143 membri ordinari suntă datori cu tacse restante preste 1200 fl. / Undo zace causa acestui rău ?! Despre o parte nepăsarea şi neinteresarea unoră învăţători, er de altă parte indiferentismulă unoră Domni protopopi ca preşedinţi ai reuniuniloră filiale, cari suntă chiemaţî spre a conduce învăţătorimea din tractele d-loră. Dintre amintitele 12 tracte mai regulată se incaseză tacsele din tractulă Bredului, ală Oartiei, ală Ipului, ală Sar-vadului, pare-mi-se ală Crasnei şi Perece-iului, celelalte sâse abia contribuescă după nume câte ună florină doi. Aşa de rău merge! „Uniţi-vă în cugetă, uniţi-vă’n simţiri! 4i°e poetulă. Uniţi-vă ca fraţii, ca să nu vă învingă alţii!!
Comisiunea esaminătore a susă a-mintiteloră disertaţiunî refereză, că ela-boratulă D-lui Mihailă Bobişiu învăţlU toră în Supurulă de susă este celă mai bună şi demnă de premiată, fiindă lucrată mai cu mare diliginţă şi cunoscinţă, âr D-lui Gavrilă Aluaşiu i-se esprimămul-ţămită protocolară. După părerea mea, ar fi forte cu scopă ca ambele disertaţiunî să se publice în vre-ună cjiară, ca să le putemă ceti cu toţii, dăcă cumva mijlâcele tipărirei acelora în broşuri lip-sescă. M. On. D-nă preotă Gaelă primescă mulţămita corpului învăţătorescă pentru stimululă ce-lă dă, care credă că va ave imitatori!
Cu acestea cetindu-se protocolulă şedinţei s’a autenticată! Mă simtă datoră, în numele întregă corpului învăţătorescă, a esprima mulţămita mea şi pre acâstă cale bravului bărbată Gavrilă Trifu vice-preşedinte, care n’a cruţată nici ostenelă pre ună timpă neplăcută, tinOsă, ca acesta, şi nici sacrificiu materială a alerga dela Zelau la Şimlău pentru causa reuniunei nostre.
Selăgiannlu.
Cătră Onoratulă Publică română!
Este cunoscută Onoratului Publică română, că societatea literară „Petru Ma-ioră“ a junimei române universitare din Budapesta aţ retipărită înainte de acesta cu cinci ani „Istoria pentru începutulă Ro-mâniloră în Dadau scrisă de Petru Ma-ioră.
Opulă acesta, de deosebită importanţă pentru literatura şi redeşteptarea naţiunei române, deşi s’a tipărită a doua 6ră la 1834, totuşi cu timpulă devenise forte rară. Numai biblioteci mai mari mai posedeau câte ună esemplară.
însemnătatea, acestui opă epooală în vieţa năstră culturală, ce îndestulă se caracteriseză prin nobilulă scopă ală fericitului nostru istorică: ca v&jfindă Românii din ce viţă strălucită suntă prăsiţi, toţi sS se îndemne strâmoşiloră loru întru omenia şi bunăcuviinţâ a le urma*, cum şi prin cuvintele emeritatului boeriu moldoven Iordachi de Mălinescu în precuvântarea la ediţiunea a doua din 1834 .* „acâstă istoriâ este, tarea a dată laudă şi mărire şi a ureţită epoca naţiunei românesclu, — cerea, ca elă să fie scosă la lumină în o nouă ediţiune.
L’amă edată deci a treia oră, cuge-tândă, că coresponcjândă unei necesităţi simţite, vomă aduce deoparte tribută de recunoscinţă patronului nostru, eră de altă parte vomă face naţiunei şi litera-turei române ună serviciu plăcută şi binevenită.
In ediţia a treia, dovecjile, cu care Petru Maioră a combătută contrarii latinităţii române şi a susţinută originea nostră română-latină, suntă învăluite într’ună vestmântă mai. accesibilă pentru publiculă cetitoră, decum erau ediţiile cirilice de mai nainte. Literile latin f\©d tipariulă frumosă în care se preS^ifi acâstă carte de aură a trecutului nostru plină de suferinţe, în4estrută cu frumose şi temeinice ounoscinţe istorice, contribue multă, ca ea să devină ună tesaură pre-ţiosă pentru orf-ce bibliotecă.
Posedândă societatea „Petru Maioră* încă multe esemplare şi dorindă, ca ele să se răspîndâscă şi să împodobâscă tote bibliotecile române, nu putemă în-trelăsa a nu o recomanda de nou fiecărui cărturară română.
Totodată facemă cunoscută, că amă scă4ută preţulă abonamentului, aşa încâtă societatea editore a ab4isă de orf-ce venită materială din acâstă întreprindere.
Preţurile suntă următorele: *)
Ună esemplariu broşurată 60 cr.
Ună esemplariu legată în pânză 1 fl. 10 cr,
Ună esemplariu legată de luxă : 1 fl. 50 cr.
Taxa expediţiei poştale: 15 cr. de esemplară.
La 10 esemplare Unulă se dă rabat.
Abonamentele suntă a se trimite sub adresa: losifu Blaga, secretară ală societăţii „Petru Maiorău Budapesta, IY Sdutcza 6. II. 14. indicândă esactă adresa abonentului.
Se face acesta cunoscut cu deosebire d-lor preoţi, înveţătorf, foşti membri ai societăţii „Petru Maiorău, librari, precum şi tuturoră oeloră cari se intereseză de literatura şi cultura poporului rom. Budapesta, 28 Dec. n. 1888.
Pentru societatea „Petru Maioră*:
Pavelâ Oprlşa	losifă Blaga
vpresidentă.	secretari.
*)La începută au foşti următârele presuri: esemplariu broşuratttJL fl. 50 cr., legaţi 2 fl. legaţi de luxi 2 fl. 30.
TELEGRAMELE „GAZ. TRANS*
(Serviciuli biuroului de coresp. din Pesta)
Paristi, 7 Ianuarie. Congresulu republicană a pusă unanimă candidatura lui Jaques în contra lui Boulanger.
Bruxela, 7 Ianuarie. Princessa Clementina de Cobourg a sosită aci. Ducele de Chartres va încerca, se 4i°e> printr’o visita personală la Petersburgă se împace pe Ţa-rulă cu principele Bulgariei.
Budapesta, 8 Ianuarie. Desba-terea generala asupra proiectului de lege militară începe Joi. Pănă acum suntă prenotaţî 45 de vorbitori. E nendoiosă, că proiectul se va primi nemodificată în tex-tulă comisiunei.
Berlinu, 8 Ianuarie. In timpulh celă mai apropiată se voră cere credite suplimentare în sumă considerabilă pentru scopuri militare. — Scirile din Samoa au produsă jale generală. Se observă în modă neplăcută, că s’au comunicată nu-, mele oficeriloră morţi şi răniţi, der nu şi numele solda^iloru. Sute de familii se află din causa acestă forte îngrijate.
Budapesta, 9 Ianuarie. In con-ferenţa clubului partidului liberală a pusă ministrulă Tisza cestiunea de cabinetă cu privire la primirea legii militare. Desbaterea se continuă acp.
Berlinfl, 9 Ianuarie. Cheltuelile militare estraordinare suntă în sumă de Î3 milibne, 6r cheltuelile permanente de 2 milione.
Parisu, 9 Ianuarie. Camera a alesă preşedinte pe Meline. Cle-menceau, candidatulă guvernului, a rămasă în minoritate.
Varşovia, 9 Ianuarie. Soirea despre înfiinţarea unei flotile de resboiu pe Vistula se desminte.
Belgradfl, 9 Ianuarie.^ Proviso-nulă în guvernă ptite ca va dura mai multe săptămâni.
Necrologă. losej Ludwik, sergenţii majoră patentală c. r., posesoră ală orucei de argintă pentru merită, a încetată din viâţă în săptămâna trecută, în verstă de 77 ani şi a fostă îmormân-tată în cimiterulă rom. cat. din locă.
Cursul ii pieţei Braşovu
din 9 Ianuarie st. n. 1889.
Bancnote românescl CUmp.		9.14 Vând.		9.16
Argintă românescă .	n	9.08	n	9.12
Napoleon-d’orî . . .	»	9.54	ti	9.57
Lire turcescl . . .	n	10.82	ti	10.88
Imperiali		ti	9.82	n	9.88
GalbinI		«	5.65	n	5.70
Scris. fonc. „Albinau6%	n	101.—	n	—.—
„ „ „ 5%	n	98.—	n	98.50
Ruble rusescl . . .	r>	122.—	„ 123.-	
Discontulă ....	61/,-	-87o Pe	ană.	
Cnrsnlă la bursa de Viena
din 8 Ianuarie st. n. 1889.
Renta de aură 4°/0.....................101.60
Renta de hârtiă50/0 ................... 93.40
împrumutului căiloră ferate ungare . 144.30 Amortisarea datoriei căiloră ferate de
ostă ungare (1-ma emisiune) . .	98.30
Amortisarea datoriei căilorU ferate de
ostă ungare (2-a emisiune) . .	—.—
Amortisarea datoriei căiloră ferate de.
ostii ungare (3-a emisiune) . . 115.70
Bonuri rurale ungare.................104.—
Bonuri cu clasa de sortare ....	104.—
Bonuri rurale BanatU-Timişă . . . 104.—
Bonuri cu cl. de sortare.............104.—
Bonuri rurale transilvane............104.—
Bonuri croato-slavone................104.—	'
Losurile pentru regularea Tisei şi Se-
ghedinului......................126.—
Renta de hârtiă austriacă ....	82.25
Renta de argintă austriacă ....	8295
Renta de aură austriacă................111.45
Losuri din 1860 ...................... 140.20
Acţiunile băncei austro-ungare . . . 881.— Acţiunile băncei de credită ungar. . 818 75 Acţiunile băncei de credită austr. . 310.50
Galbeni împărătesei..................... 5.69
Napoleon-d’orî ......................... 9.56
Mărci 100 împ. germane............... 59.271/,
Londra 10 Livres sterlinge .... 121.—
Editoră şi Redactoră responsabilă; Dr. Aurel Mureşianu.
Nr. 285
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
ABONAMENTE
„GAZETA TRANSILVANIEI"
Preţuia, abonamentului este:
Pentru Austro-Ungaria:
pe trei luni............. 3	fl. —
„ ş£se luni................6 fl. —
„ ună ană.................12 fl, —
Pentru România şi străinătate:
pe trei luni/. .	  10	franci
,/ ş£se luni.............20	„
. unu anu................40
Abonamente la numerele cu data da Dumineci
Pentru Austro-Ungaria:
pe ană .	.	...	.	.	.	...	.	.	2 fl.
perş5sn luni........................1 fl.
pe trei luni........................56 cr.
Pentru România, şi străinătate: pe ană .fi.' .	.... ... 8 franci
pe şese luni.....................4 „
pe trei luni ’...................2	„
Abonamentele se facă mai uşoru şi mai repede prin
mandafşpdştale.
1 ‘ ?Dbmnii| cari se voru abona din nou, să binevoiescă a scrie adresa lămurită şi a arata şi poşta ultimă.
Adnpiştraţibneâ „Gazetei Transilvaniei".
Sosirea i plecarea treirilori si posteleri la Braşom
I.	Plecarea trenurilor!!:
I. Dela Braşovfi la Pesta
Trenulii de persone Nr. 307: 7 ore 10 de minute sera.
Trenultt mixtti Nr. 315: 4 6re 10 minute diminâţa.
2. Dela Braşovfi la Bucuresci:	’1;
Trenulă mixtă Nr, 318: 1 <5ră 55 minute după ametji.
II.	Sosirea trenurilor!!:
I. Dela Pesta laBraşovil:
Trenulă de persone Nr. 308 : 9 ore 46 minute , înainte de ametjl. Trenulă mixtă Nr. 316: 9 ore 52 minute săra.
2. Dela BucurecT la BraşovQ:
Trenulă mixtă Nr. 317: 2 ore 32 minute după amecp.
A. Plecarea postieloru.
a) Dela Braşovă la JReşnovu-Zemescî-Branit: 12 ore 30 ip. dupăame^.
b)
c)
d)
e)
„ Zizinu: 4 6re după am^4l. în S&cuime [S. GeorgI]: 1 6ră 30 minute ndptea-la Fâgâraşu: 4. ore diminâţa. la Sâcele: 4 ore dimineţa.
B. Sosirea posteloru:
a)	Dela Rişnovâ-Z$rnesci-Brunii la Braşovă: 10 ore înainte de ame^I,
b)	„ Zizinu la Braşovă: 9 ore a. m.
c)	Din Stcuime la Braşovă: 6, ore sera.
d)	„ Fâgâraşu la Braşovă: 2 ore dimineţa.
> e) „ Sâcele la Braşovă: 6 ore 30 minute sera.
Avisft d-Ioru.: abonaţi!1
Rugăm pe d-nii abonaţi ca. la reînoirea prenumeraţiunei s6 binevoiascâ a scrie pe cuponulă mandatului poştală şi numerii de pe fâşia sub care au primită (Jiarulă nostru până acuma.
Totodată facemu cunoscută tuturoră . D-loră abonaţi, că mai avemă din anii trecuţi numeri pentru complccţarea;, colpcţiuniloră „Gazetei", precum şi câteva întregi- colecţiunî, pentru cari se pată adresa la subsemnata Administraţiune în casă : de trebuinţă.
Administrat „Gaz. Tran$.“
Mersulu trenuriloră
pe liniele orientale ale căii ferate de stată r. u. valabilă din 1; Iunie 1888.
Budsipesta—PredealA
Predealu-Budapesta
B.-Pesta-Aradu-Teiu$Teluş-Aradii-B.-Festa
Cppşa-mle&~Siltilu
Copşa-mlcA Seica mare ujdmneşH Ocna Slbiiu		‘2.29 3.02 3.46 4.18 4.42	
			4.38 6.05 5.46 6.17 8.40
Sif»iiu-Copşa-n>ic&			
Sîbiin Ocna Lbmneşă Şeica mare Copşa-mică		8.50 9.17 9.45 10.20 10.49	10.- 10.24 10.50 11.20 11.45
Cucerdea - Oşorheiu -Regliinulu s&aeseu			
Viena Budapesta Szolnok P. Ladfiny
Tren de per-sAne.
Oradea-mare
^arad-V elencz e F«gyi-V âsârheli Mezo-Telegd R/6v Bratca Bucia Ciucia Suiedin Stana Aghiriş Ghitbeu N&dSşel }
Cluşiu
Apahida Ghlriş Cucerdea Ui6ra ' Vinţulă de susă Aivid TeluşA CrAciunelă Blâşiu Micăsasa Copşa mică Mediaşă Elisabetopole Sighişăra Haşfalău Homorodă Agostonfalva Apatia Feldibra
Braşovâ
Timişă Pireieală
î'i' ...
Bucuresci
11.10
7.40
11.06
2.02
4.18
11.15
11.34
12.45
1.30
1.37
1.45 2.07 2.26
3.11 B.24 3.54 4.09 4.21
5.11
5.45
6.12
7.32
8.17
8.37
9.06
9.45
1.55
2.53
3.28
TM
Trend
accele-
rata
8.
2. 4.05 5.47
TOI
7.11
7.41
8.10
9.04
9.34
10.34
Trend omni-bns.:
3.10
7.38
5.39 TU6 ‘9.18 9.27 3.44
10.21
11.38
12.16
12-54
1.57 3.11
3.40 4.15 4.36
4.58 £.26
Trenu
mixt
6.18
9.38
12.02
1.51
2.11
2.19
2.55
3.38
4.01
5,31
5.40
6.12
6.24
6.38
6.56
7.15
7.41
9.18 10.-10.09 10.19 10,48 lllBB 12!34 12.52
1.34
2.19 2.46
3.31 3.59
4.32
Ti:
-Bucuresci
redealu
mişă
Braşovă
Feldibra
Apaţa
2 32 Ăgostonfalva Hombrodă HasfalSu Sighisbra' Elisabetopole 4*49 Mediaşă
Copşa nyfe
Micăsasa Blaşiu' Crăciuiielă TeinşA '
Aiădă
Vinţulă de susA Uibra Cncerdea GUirişA Apahida1
6.53
7.21
8.23
9.02
9.52
Cluşiu
N&dăşelă Oîhrbău Agbireşă Stana B. Huiedin Ciucia Bucia Bratca Rbv
Mezo-Telegd Fugyi-Vâsâxheli V ârad-Velencze
Oradea-mare
T' I
P. Ladâny Szolnok Budapesta
Viena
Tren de per-sAne
4.10
4.56
5.37
6.07
6.55 8.36
9.13
9.56
10.37 10.59 11.16
11.37 12.16 12.33
1.51
2.18
2.48
2.56
3.14 4.01 5.28
5.56
Trend
accele-
rată
6.37
6.58
7.14 7.29, 7.56 8.18
8.58
9.15 9.34 9.53
10.25
10.47
10.57
11.04
11.19
1.15 3.29
5.32
6.11
6.43
7.12
7.51
8.17
8.42
8.47
10.08
11.51
Trend
mixt
7.30
1.14
1.45
2.32
7.10
7.31
8.14
8.36 9.12
10.24
10.46 11.19
11.47 12.02 12.09
12.25 12.53
1.05
1.47
2.08
2.30j
2.37 2.53 3.26 4.40 5.-
10.50
1.33
3.29
Trenu
omni-
bua
8.—
8.36
9.02 9.32
10.11
10.51
12.16
.2.50
1.19
2.-
3.04
3.36 3.52
4.03 4.47 T30
6.33
2.50[
1.55
7.15
7.45
6.05
3.15
10.-
Hur^â-Iudoşă-Bislriţa
Bistrila-Muresă-Iiudoşă
Mur6şă-Ludoşă ^agă-Budatele că Bistriţa
M
8.021
Bistriţa
Ţagă-Budatelecă
Murfişă-Ludoşă
Trenu I omni-bua
Viena
Budapesta
Szolnok
Aradă
Glogovaţă Gyorok Pauli şă Radna-Lipova Conop Berzava Soborşină Zamă Gurasad^
Ilia
Branicica
Deva
Simeria (Piski) Or ăştia Şibotă
Vinţulă de josă Alba-Iulia TeinşA___
2.17
2.37
3.19
3.43
4.05
1.47
2.08
8.55
9.54
Trenu
de
pers.
11.10
8.20
11.20
4.10
4.30
4.43
5.07
5.19
5.41
6.09
6.28
7.25
8.01
8.34
8.55
9.19
9.51
10.35
11.09
11.39
12.12
12.29
1.16
Trenu
de
pers.
2.-1
9.05
12.41
5.45
6.-
6.13
6.38
6.51
7.10
7.37
7.55
8.42
9.12
9.41
9.58
10.17
10.42
11.07
11.37
12.-
12.29
12.46
1.26
TeinşA Alb a-Iul! a
Vinţulă de josă Şibotă Or ăştia
Simeria (Piski) Deva Branicica Ilia
Gurasada
Zamă
Soborşină
Berzava
Conopă
Radna-Lipova
Paulişu
Gyorok
Glogovaţ
Aradâ <
Simeria (Piski)-Petroşeni
9.41
1.11
Aradii—Timişora
Aradă
Aradulă nou
Nemeth-Sâgh
Vinga
Orczifjalva
Merczifalva
Ti mi săra
Simeria	6.47	2.42	PetroşenI	9.36	4.26
Streiu	7.40	3.25	Baniţa	10.17	6.12
Haţegă	8.51	4.16	Crivadia	10.58	5.55
Pui	10.02	5.11	Pui	11.42	6.41
Crivadia	11.02	5.58	Haţegă	12.23	V .26
Baniţa	11.50	a40	Streiu	1.12	8.14
PetroşenI	12.30	7.12	Simeria	1.51	8.50
Szolnok
Budapesta
Viena
Trenu
mixt
11.24
12.09
12.301
.1.01
1.32
2.32 2.52 3.23 3.55 4.08 4.44 5.30
6.27 6.47
7.28 7.43 7.59
8.28 8.42 9.17 2.32
6.-
3.—
Trenu
de
pers.;
3.44
4.10
4.43
5.13
6.15
6.85
7.02
7.28
7.40
8.11
8.46
9.33
9.53
10.27
10.42
10.58
11.35
11.39
12.31
5.12
11.
11.
38
19
38
.20
8^
^.05)
Petr «şenl-S Inter ia (Piski)
Cliirişu—Turda
Ghirişti
Turda
9.26
9.47
4.19
4.40
Sigliişora—Odorlieiu
Notă: Kumerii încuadraţl cu linii grose însemneză orele de nbpte.
Sighişdra
Odorbeiu
6.05
9.45
Timişora—AradA
6.05	5.48	Timişăra	6.25
6.33	6.19	Merczifalva	7.19
6.58	6.44	Orczifalva	7.46
7.29	7.16	Vinga	8.15
7.55	7.47	Nemeth-Sâgh	8.36
8.14	8.08	Aradulă nou	9.11
9.12	9.02	AradA	9.27
5.-
6.02
6.32
7.02
7.23
8.01
8.17
Turda— f»ţiirişu
Turda
Ghirişd
8.29
8.50
3.19
3.40
Odorlieiu—Siglilşora
Odorheiu
Sighişbră
5.38
9.16
Cucerdea
Cbeţa
Ludoşă
M.-Bogata
Iernută
Sânpaulă
Miraşteu
Oşorheiu
Reghinul-să8.
3.05
3.35
3.56
4.Q6
4.43
4.58
5.21
5.40
6.—
7.56
10.20
10.50
11.11
11.20
11.57
12.12
12.36
12.55
4.5»
7.-
3.25
3.58
4.20
4.Ş0
5.11
5.28
5.53
6.13
Begbinulii s&sescu-Oşoriielu-Cucerdea
Reghinul-săs.
Oşorheiu
Miraşteu ,
Sânpaulă
Iernută
M. Bogata
Ludoşă
Cheţa
Cucerdea
	8.35	8.-
	10.20	9.49
.6.56	12.15	10.20
7.16	12,35	lp.39
7.40	12.58	11.02
8.03	1.19	11.23
8.37	1.49,	11.53
8.51	2.02	12.06
9.08	2.18	12.22
9.40	2.46	12.50
Simeria (Piski)-IInied.,
Simeria (Piski) (
Cerna,
Cniedăra
2.18
2.39
3.08
tJnied.-Simeria (Piski)
Uniedăra
Cerna
Simeria
9.30
9.56
10.15
Tipografia A. MUREŞIANU, Braşovă'