[ îedactraea, Ataistiatmea ii Tipogralla: , BRAŞOVU, piaţa mare Nr 22. Scrisori netrancate no se pri mescu. Manaacrip'e nu se retrimit u I Birourile ie micimi: ' BraţovB, piaţa mare Nr. 22. Inserate mai primescu în Vlena Rvkdolf Mosse, Haasenstein & YogUr (Oto Maas), Hemrick Schalek, Âlois Hemdl,M,t>i*kes, A.OppeUk,J. Dan-tuberg; în Budapesta: A. V Gold-berger, AutonMeiei, EclcgteinBemat; în FrankfUrt: 6. L, Daube; in Ham-burp: A. Steiner. Preţul inserţiunilorft: o serii garmondu pe o colină 6 cr. şi 80 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă si învoială. Beclame pe pagina IH-a o •eriă 10 or. v. a. său 80 bani. „Gaeeta^ iese în fle-cara (ţi Uonamte pentru Aistro-Ouarii Pe uni asm 12 fi., pe ş6aeTţ«ni 6 fi., pe trei luni 3 fi. Pentru Româna si ttrăiiititc Pe uni ani 4Q franci, pe aise luni 20 franci, pe trei luni 10 franci. Seprenumeră la tite ofi-ciele poştale din întru şi din afară şi la dd. colectori. iboiunentalti pentru Braşort: laadministraţiune, piaţa mare Nr. 22, etagiuli I.: pe Uni ani 10 fi., pe săse luni 5 fi., pe trei luni 2 fi. S0 cr. Cu dusuli tu casă: Pe uni anu HZ fi., pe ş6se luni 6 fl., pe trei luni 3 fi. Uni esemplari 5 cr. v. a. s6u 15 bani. At&tu abonamentele câţi şi inserţiunile sunti a se plăci înainte. _ Nr. 281. Braşovti, Joi 22 Decemvrie 1888.’ Gătză cnczapii ccPiPczi! „Gazeta Transilvaniei“ întră în anulă ală 52-lea ală esistenţei sale. Nenumăratele dovedi de simpatiă şi de încredere ce le-a primită acestă organă de publicitate din partea Româniloră de pretutindeni cu ocasiunea aniversării a cincldecea a esistenţei sale suntu cea mai viuă şi mai puternică mărturiă pentru atitudinea sa politică şi naţională. Răzimată pe încrederea publicului română şi condusă de iubirea., patriă şi de datoria ce o are cătră sfânta causă a românismului, organtilă nostru n’a pregetată de a aduce, mai alesă în cei din urmă, însemnate jertfe pentru a corespunde totă mai multă cerinţeloră timpului şi trebumţeloră cetitoriloră sei. Astfelă dela 1 Ianuarie 1881 „ Gazeta Transilvaniei" a începută să apară de trei ori pe săptămână totă cu preţulă de pănă atunci, er dela 1 Aprilie 1884 apare în fie-care 4b erăşî cu acelaşi preţă, căci cei 2 fl. adăugaţi acoperă numai cheltuielile înmulţite cu portulă poştală. De atunci încăce amu făcută totă ce ne-a stată în putinţă spre a aduce îmbunătăţiri atâtă în redactarea 4iarului câtă şi în întocmirea sa esteridră, pentru care scopă amă isbutită ca 4iarulă să-şi aibă tipografia propria. Nu-i vorbă, multe se ceră astă4î dela ună 4iară> mai alesă când elă este chiămatu a servi causei unui poporă atâtă de multă prigonită de sorte. Prin urmare nu putemă 4i°e că amu ajunsă la capătulă îmbunătăţiriloră. Din contră, astădî când, ca niciodată pănă acuma, posiţiunea 4iaristicei nostre s’a agravată; când atâtea lovituri sunt îndreptate asupra ei cu vehemenţă aşa de mare; când procese peste procese, condamnări la închisore şi amende în bani o împiedeca în munca şi stăruinţele ei de a da pe faţă tote nelegiuirile, prigonirile şi asupririle şi de a lupta pentru recâştigarea drepturiloră poporului română : se cere dela noi să ne încordămă puterile cu îndoită energia şi se continuămă lupta cu eiiragiu neînfrântă, întroducendă nouă reforme, pentru ca „ Gazeta Transilvanieiu nu numai să corăspundă mai multă chiămării sale, ci se se tacă cu. putinţa ca principiile salutare naţionale ce le propagă să p6tă pătrunde pănă şi în coliba ţăranului. Conduşi de aceste vederi, voimă să facemu şi cu începerea anului viitoră mai multe esenţiale ameliorări în d^rulă nostru. Pe lângă programulă, ce l’amă observată pănă a4î la redactarea foii, suntemă decişi a cultiva mai multă şi unele terene, cărora pănă acuma pdte nu le-amă putută da atenţiunea cuvenită. Spre scopulă acesta amă avută fericirea a concentra împrejurulă nostru unii numără însemnata de bărbaţi cu cunoscinţe speciale, cari voră colabora regulată la fdia ndstră, aşa ca materialulă ce’lă va conţine se fiă câtă mai variată, instructivă şi acomodată trebuinţeloră poporului, nu numai pe tăremulă politică, literară şi socială, ci ţinendă deopotrivă semă şi de infjh’esele sale din punctă de vedere ală economiei, educaţiunei şi higienei, ală afaceriloră sale cu autorităţile cu cari vine mai desă în atingere şi ală trebiloră sale financiare şi comerciale. Afară de aceea câştigându-ne convingerea, că după împrejurările poporului nostru ună 4iara cotidiană nu este în stare a pătrunde în tote păturile sociale — parte mare din causa preţului lui — şi astfeliu sciind că se semte trebuinţa de a i se face cu putinţă ori şi cărui Română, care scie ceti, ca se fiă informată despre interesele şi trebuinţele lui, ne-amu decisu ca dela amilii nou 1889 înainte n6 mărimii în modu destnln de însemnatu prin adausuri nnmerele ndstre cu data de Duminecă şi să le întocmimilşi să le redactămil astfelu, ca să intereseze pe ori şi ce cetitotu şi să se potă abona şi separată. Deschidemă der abonamentă la „Gazeta Transilvaniei", care deşi mai bogată în materială va costa ca şi pănă acuma 12 fi. v. a. pe anu, şi în deosebi pentru aceia, cărora împregiurările nu le ertă de a abona întregă 4iarulă, deschidemă ahonamentă separată la numerele cu data de Duminecă ale „Gazetei Transilvaniei", cari voră costa pe anu numai 2 fl. Y. a. Bugămă pe abonaţii noştri de pănă acuma, ca se stăruiască pe câtă le va sta în putinţă în cer culă domniiloru lorii pentru lăţirea „Gazetei Transilvaniei“ precum şi pentru răspândirea în poporă a numereloră cu data Duminecă, ce se potă abona şi separată. (Ânunciulti Administrat iu nil pe pagina IY.) Rod&CţjlUIiGâw >-©+- Braşovfi, 21 Decemvrie v. „Siebenburgisch deusches Ta-geblatt" din Sibiiu publică în numă-• rulă seu dela 1 Ianuarie st. n. o re-privire asupra situaţiei Saşiloră ardeleni în anul 1888, scrisă de depu-tatulă Iosif W. Filtsch, care merită o mai deaprope luare aminte din parte-ne. Inaint'3 de tote constată d-lă Filtsch că în afacerile poporului săsescu nici în 1888 nu s’a ivită vr'o schimbare spre mai bine. Starea anormală creată pe calea octro-ării în fundulă regescă se susţine şi Saşii trebue să se plângă împreună cu celelalte naţionalităţi nemaghiare în contra continuelor violări ale modesteloră drepturi de limbă garantate prin legea de naţionalitate dela 1868. Nisuinţele de maghiarisare nu numai că n’au slăbită în anulă 1888, ci s’au manifestată din contră totă mai pe faţă. Ca dovadă citeza aici cunoscutele cuvinte pronunţate de deputatulă Busbacb în şedinţa dietei dela 22 Noem-vre, apoi raportulă anuală ală reuniunei de cultură unguresc! şi discursulă contelui Ştefan Karolyi la adunarea kulturegyletului ar-delenescă în Braşovă, prin cari se cere pe faţă maghiarisarea. In astfelă de împrejurări, 4i°e deputatulă Filtsch, e fdrte greu a se aplana divergenţele dintre Saşi şi Maghiari. Cu t6te astea Saşii au încercată acesta aplanare. Mai ţnteiu a debutată deputatulă Si-biiului Oskar de Melzl c’ună dis-cursă conciliantă şi prevenitoră, der d-lă Tisza nu numai că n’a vrută să primescă mâna ce i s’a întinsă spre împăcare, ci a răspunsă chiar bruscă şi* cu împutărî. In urma acesta însuşi Melzl a trebuită să constate înaintea ale-getoriloră săi, că guvemulă n’are bunăvoinţă de a delătura grava-minele Saşiloră şi că de aceea aceştia trebue se persevereze în oposiţiune. In continuarea revistei sale schiţeză pe scurtă decursulă afa-cerei Steinaeker şi atitudinea dietei, care a tolerată ca camera comercială din Pesta să jignesă libertatea cuvântului, atolerat’o pentru că era vorba de ună deputată naţională sasă şi pentrucă dăsca-lirea lui Steinaeker, secretarulă camerei comerciale, era în ochii dietei o faptă „patriotică11. Apoi arata că deputatulă care a fostă alesă în loculă lui Steinaeker a primită programulă partidei naţionale săsesc!, der a declarată că va observa o politică reservată, care printr’o atitudine moderată să de-lăture neîncrederea ce domnesce în contra Saşiloră şi a fidelităţii loră cătră stată. Devenindă vacant cercul Grhim-bavului a fostă alesă redactorulu Iosifu W. Filtsch. Acesta n’a aflată de bine a intra în clubulă oposiţiunei moderate, după ce es-periinţele din anii trecuţi au do-documentată destulă de lămurită, că oposiţiunea moderată maghiară nu are simţăminte mai bune faţă cu Saşii ca celelalte partide. In fine accentueză d-lu Filtsch atitudinea reservată şi binevoitpre a deputaţiloru universităţii săsesc! în desbaterile din anulă acesta şi termină cu următărea conclusiune: „Astfelă se încheia anulă 1888 cum s’a îricepută, cu aceeaşi puţină perspectivă că se va îmbunătăţi şituaţia Saşiloră. Intraceea nu se păte nega, ca în anumite cercuri săsesc! s’a lăţită părerea că printr’o politică mai reservătă din partea Saşiloră e posibilă a se crea raporturi mai bune cătră Maghiarime în genere şi cătră guvernă in specială." „ Stimămă acestă părere şi amă sprijini’o din totă inima, decă amă nutri numâi câtă de puţină speranţa, că ea va ave orecare suc-cesă. Durere însă că nu putemă împărtăşi acestă speranţă. Cei drept Maghiariloră le-ar fi fdrte binevenita 6 astfelă de atitudine a Saşiloră şi li s’ar şi da mai arareori ocasiunea de a înjura asupra pretinsei duşmănii contra statului ce le-o impută Saşiloră. Der cumcă prin acesta Maghiarii s’ară pute vede îndemnaţi de a-o rupe cU po- litica de magbiarisare observată pănă acuma şi de a împlini măcară una din postulatele ndstre modeste, lucrulă acesta nu’lă pdte admite nici unu omă politică nepreocupată." „După părerea nostră numai doue caşuri suntă cu putinţă: ori că Maghiarii vină la convingerea că politica de magbiarisare nu este în avantagiulă ţârii, ori că Saşii se' supună de bună voiă ma-gbiarisării. Nici una, nici alta nu se pdte admite pentr’unu timpă ce este de prevăd11^ şi Saşiloră nu le rămâne prin urmare, decâtă de a aştepta cu paţienţa şi cu perseve-ranţă sosirea primei eventualităţi." Fiindă-că voimă şi noi a ne număra între omenii politici ne-preocupaţî, nu putemă decâtă să aprobămă 1 vederile deputatului Filtsch în ceea ce priVOsce resul-tâtele eventuale ale politicei re-servate şi moderate săsesc!. Der cu conclusiunea, ce-o trage d-lă deputată din premisele sale, măr-turisimă, că nu suntemă în dlăpă şi dedrece atitudinea politică ' a Saşiloră trebue să ne intereseze şi pe noi Românii, amă dori ca se se lămureŞcă pănă unde afe să mergă paţienţa şi perseveranţa Saşiloră recomandată de d-sa? Căci, după noi, Maghiarii nu voră ajunge nici i odată să recu-ndscă, că politica de maghiarisare e stricăcidsă ţării, decă naţio'na- IXTv “1888. lităţile nemaghiare 1 Saşii, Românii, Serbii şi Slovacii se vorfi distinge totti numai cu pacienţi şi> perseveranţa lord de pănă acuma. Nu vede deputatulti Filtsch şi nu recunoscă politicii saşi nepre-ocupaţî că, pentru ca s$ sosescă mai curendu eventualitatea do dorită de ei, ca şi de noi, trebue sg se aibă ceva mai multu în vedere decâtă paţienţa şi perseverenţa, cum s’a manifestată ea din partea naţionalităţilor nemaghiare pănă acuma? 0 flotilă de resboiu pe Dunăre. Sub acestă titlu publică „Neue freie Presse“ dela 29 Decemvre urmatorulă articulti ce i-s’a trimisă din Pesta: Comandantulă supremii alţi marinei br. de Sternek a făcută de câtva timpii observaţiunea, că România ’şî-a creată în totă liniştea o flotilă de răsboiu pe Dunărea de joşii. România posede adî pe Dunărea de josă (partea dela Porţile de ferii pănă la gurile Dunării) o corabiă mai mare de răsboiu, cu ună cuprinsă de 1200 tone, care corabiă e destoinică a servi şi pe mare; mai departe posede optă canoniere, care se cjice că suntă destinate pentru serviciulă vamală, în realitate însă suntă escelentă înarmate şi în destoinicia de răsboiu suntă deopotrivă cu cele mai bune monitore; totdeodată guvernulă română îşi dă silinţa a spori şi a întări încetulă cu încetulă acestă flotilă de răsboiu. Articolulă 52 din tractatulă: din Berlină conţine următorea disposiţiune: „Nici unei corăbii de răsboiu nu’i e permisă a naviga pe Dunăre în josă de Porţile de feră, afară de vase uşore, care suntă destinate pentru serviciulă poliţiei fluviale şi ală autorităţiloră Va-maleu. Considerândă acestă disposiţiune a tractatului din Berlină^ comandantulă supremă ală marinei împărtăşi observaţiu-nile sale ministerului de răsboiu, ară-tândă posiţiunea strategică desavantagi-osă, în care ar pute ajunge Austro-Un-garia în casulă unei conflagraţiunî, decă ună stată streină ar dispune la Dunărea de josă o flotilă de răsboiu. Ministerulă de. răsboiu s’a alăturată la vederile comandantului supremă ală marinei şi le-a predată ministeriului de esteme. Ofi-ciulă de esterne puse în urma acesta pe ministrulft plenipotenţiară c. r. din Bu-curescî să facă din acestă cestiune obiec-tulă unoră representaţiuni amicale la guvernulă de acolo, şi din acâsta s’a desfăşurată ună schimbă de idei forte amicale între amândouă cabinetele asupra acestei cestiunî. Intr’aceea, afacere n{a fostă urmărită de guvârnulă austro-un-gară, deorece s’a validitată o voinţă mai înaltă - într^acolo, ca chestiunea " aceata, considerândă escelentele nostre raporturi politioe cu România, să nu se .mai releveze. , - % ‘ •? Comandantulă supreniă ală marinei însă făcu din acestă afacere obiectulă studieloră sale şi resultatulă loră fu ună memorandă, în care br. ’ Sternek a lămurită, că decă i-se va permite României să ţină corăbii de răsboiu pe Dunărea de josă, va fi o necesitate imperiăsă pentru Austro-Ungaria, ca şi ea să creeze flotilă de răsboiu îndestulitore pentru scopurile apărării. Acestă necesitate a fostă accentuată de br. Sternek cu deosebită tăriă provocându-se la apropiata regulare a Porţiloră de feră, deorece după înlăturarea pedeciloră de navigare de acolo i-ar fi posibilă Rusiei a trimite pe Dunăre în susă celă puţină corăbii de răsboiu de o anumită mărime, cărora trebue să li-se opună pe Dunăre o putere combatantă de egală valâre. Memoriulă comandantului supremă ală marinei a, fostă obiectulă desbateriloră unei comi-siunî şi resultatulă loră e, că s’a hotă^ rîtă în. principiu înfiinţarea unei flotile de răsboiu pe Dunăre. In timpălă din urmă a petrecută în Pesta o comisiune, a cărei problemă a fostăi să caute 'ună locă potrivită pentru înfiinţarea unei schele necesare construirei flotilei şi a unui portă pentru ea. Acestă comisiune ’şl-a terminată deja prablema, în cailele din urmă s’a întorsă în Yiena şi în celă mai apropiată timpă îşi va da raportulă. Cu acestea însă nu s’au încheiată definitivă lucrările pregătitore, der se pote privi deja adî ca nendoiosă, că în cea mai apropiată sesiune a delegaţiu-niloră se va. cere ună însemnată credită în scopulă înfiinţării unei flotile de răsboiu pe Dunăre. niinsr JL. O telegramă dată din Bruxella ne aduce scirea, că guvernulă francesu a comunicată Ţarului, că este gata a spune secretul armatei Loebel şi Ruşilor dec& guvernulă acestora s’ar învoi ca tote coman-dele pentru armată să se facă în Francia. Pentru acest scopă doi principi rusesc! au şi plecată la Parisă. Nu se scie însă răs-punsulă Ţarului ce aceştia trebue să fi transmisă guvernului francesă. De alt-felă în Rusia se facă mereu pregătiri de resbelă. La graniţele Poloniei se facă cu mare urgenţă barace pentru 10 mii de militari şi se adună totă felulă de provisiunî. Fostulă ministru alăjltaliei, Mancini, FOILETONULtî „GAZ. TRANS.“ (2) S exmsm/u-l-u. C3--u.ţsu Novelă- II. După câteva 4he. într’o dimineţă Guţă se scula, se îmbrăcă şi, c’o sete nespusă, făcu câţl-va paşi spre ferestră privindă dincolo peste drumă. Dâr ce să’i vefiă oehii? Ferestră era închisă, perdelele lâsate’n josă şi o linişte mor-mântală cuprindea întregă edificiulă ve-cineloră sale. Guţă îşi închipuia, că s’a întâmplată ceva de bună semă... „P6te că dormă încă şi acum“ îşi c^cea elă zăpăcită. , S6rele înzadară îşi arunca racjele sale în ferestră iubitei lui necunoscute, căci nimeni nu da semnă de vieţă. Şi totă cjiua ferestră a stată închisă. Guţă pu scia ce să facă şi cum să-şi esplice lucrulă acesta. Eşi afară pe stradă, păşi ofiiciosă spre porta de peste drumă, der n’aucjia nimică, nu vedea nimică. Din c}iua acesta începândă, elă deveni tristă, casa îi părea pustiă, vieţa grea şi tică-16să. Umbla în susă şi în josă fără nici o ţîntă, fără lecă de mângăere. „Unde s’a dusă şi când va veni erăşî? Trăesce, ori doră e mortă? Cine să’ml spună ce s’a făcută cu ea?“ aşa se întreba Guţă în fiă-care oră, în fiă-care minută,fără să’şi potă da ună răspunsă. începu să sufere, să’lă junghiă prin inimă. Şi multe cjile suferi elă aşa. De multe ori era fâlosă de suferinţa lui şi i-se părea că este ună adevărată martir, o jertfă a dragostei. Intr’o 4b Guţă îşi îndrepta paşii spre păduricea dela spatele oraşului, depărtare cam de-o 6ră. Când era aprâpe de tu-fişă, orizontulă se îmbrăca , într’o câţă negurosă, nori ,negri răsăreau de după delurl şi îp câteva minute culmile loră se vedeau stropite de ploiă. Guţă gră-tfia spre ună arbore din apropiere, când plâia începu să’lă ude bine. Ajunsă sub crengile arborelui, privia cum s’apropiă de elă puhoiulă ca o lesă grea si îndesată, de vreme ce fulgerile se repetau desă. Intr’aceea etă că din partea dreptă, o figură de femeâ cu paşi repe4î şi îndesaţi gr^bia spre arborele, sub crengile căruia sta Guţă adăpostită de ploiă. Elă o privi lungă, cum vine aţă cătră elă, nesciindă în zăpăcela ei, decă mai este cineva sub arbore ori nu. a murită la 26 Decemvre n. în vârstă de 71 ani la vila sa din Copddi Monte. Ră-posatulă a fostă unulă din cei mai zeloşi anteluptătorl ai „mişcării pentru unitatea naţională italiană.“ Fu profe-sdră de de jurisprudenţă în Nea-pOle, de unde a trebuită să fugă la Tu-rină din causa participării sale în parla-mentulă neapolitană. In Turmă fu advocată, apoi profesară de dreptulă internaţională. In 1860 deputată din stânga estremă în parlamentulă italiană, în 1862 ministru de instrucţiune în ministerulă Ratazzi, în 1872 profesoră la universitatea din Roma, unde’şl câştiga renume, în 1873 preşedinte ală institutului din Gent pentru dreptulă internaţional, în 1876 ca conducătoră alăcfcentrului stângă ministru de justiţiă şi de culte în ministerulă Depretisj'în 1881 ministru de esterne în noulă ministeră Depretis, pregătindă Papei multe năcazuri şi înscenândă espedi-ţiunea la Massauah. Contele Loris-Melikoff, care ca soldată şi ca bărbată de stată a jucată mare rolă în Rusia, a murită înNizzala 24 Decemvre n. In timpulă răsboiului cu Turcii, elă comanda trupele ri^sescl din Asia mică şi luâ Ardahanulă şi ’Kar-sulă cu asaltă, pe când trupele rusesc! din Bulgaria erau bătute. Ţarulă Ale-sandru II îlă chema apoi ca şefă ală în-tregei puteri executive, postă care a fostă anume creată pentru elă. In calitatea acesta Loris-Melikoff avea putere dictatorieă, der nicl-odată n’aabuâatăde ea, ci din contră îşi puse totă influinţa sa, ca să' facă pe Ţarulă a acorda întocmiri constituţionale. Nihilismulă se împotrivi puterei lui Loris-Melikoff şi o-morîrea lui Alexandru II puse capătă puterei contelui. Loris-Melikoff a fostă armână şi familia lui îşi deducea originea dela o familiă regescă. SCffiILE PILEI. Din Ghirişă ’i se scrie lui „Ellen-zek/f, că între locuitorii de acolo a produsă mare scandală faptulă, că ună „funcţionară conscienţiosău a înscenată o licitaţiă a doua cfi de Crâciună n., îna-ntea bisericei şi pe timpulă slujbei. Insu-şî „Ellenzeku recunosce, că ună astfeliu de faptă nu este creştinescă. * , * * Intr’o beţiă de cuvinte s’au ocupată foile unguresc! din Cluşiu de serbarea unei 4^0 onomastice şi deschideri de locală, ce s’a făcută la 26 Decemvre n. în hotelulă „ Europa* din Braşovă şi care pe proprietarulă hotelului Ştefan Nagy, sărbătoritulă, l’a ridicată la „nemurire“. Vr’o 200 de ospeţî au luată parte la serbare, în care corespondentulă lui Guţă reglase îmărmurită. Când era numai câţl-va paşi departe de elă o cunoscu pe mersă şi pe statură, pe ochi şi pe sprîn-cena. Ea cum îlă văfiu, striga spăriată, vru să-şi ia o altă direcţiune, der Guţă o învitâ cu ună zîmbetă duiosă. Inimile loră, în clipele aceste, tremurau, ochii ll-se învârteau în orbite c’o nesiguranţă copilă-rescă,în vreme ce nu puteau sâ’şî 4icăo vorbă. Fata îşi luâ pălăria de pe capă, o scutura de ploiă şi o acăţâ de o crengă. Guţă era aşa de zăpăcită, încâtă nu’şl aducea aminte, că s’ar căde sâ fiă mai îndatoritoră. „Aşa-i, că te simţi rău, coconiţă?u „Plâia asta prea pe neaşteptate a venită. Nu sciam încătrău să apucă şi din întâmplare....u „Ai minerită tocmai aici. Celă puţină avemă prilej ă de a ne cunâsce mai bine; şi aşa destulă am aşteptată oca-siunea acestau, 4ige Guţă făcându’i ună complimenta. „N’am gândită nicl-odată că’mîvoiu mai vede pe vecinulă meu necunoscută după nume şi......“ replica smerita copilă. Guţă se temea gândindu-se la cele „Eflenzek“ vede redeşteptarea maghiarism mului braşovenă şi printr’ună. jocă de cuvinte îlă numesce pe Ştefană Nagy, pentru „meriteleu, lui „Ştefană celă Mareu. Ce merite va fi avândă, nu se scie. Pote că meritulă de a fi dăruită Kul-turegvletului 1200 fl., pagubă numai că acestă „merită patrioticău a fostă comunicată post festum, adecă la câda toas-teloră. E interesantă ună toastă, care dă dovadă despre puterea fantasiei „pa-trioţilorău. A 4ish adecă ună toastantă, pe temeiulă isvoreloră istorice „nemin-cinoseu, că tocmai în loculă în care e zidită sala cea nouă a hotelului „Eu-ropa“, e îngropată principele Ardealului Moise Szekely, din care causă partea acesta a oraşului se numesce „ castelulă eroiloră“ (Heldenburg). Mari suntă minunile Kulturegylet-ului! De altmintrelea călătorii români potă trage la hotelulă „Europa*, pentru că hotelulă flindă ală unui kulturegyle- tistă, abia s« voră mai „civilisa“. * * * Ministeriulă de finanţe ungurescă a luată măsuri pentru îmbunătăţirea sorţii nefericiţiloră Ciangăi din Gyorok. In scopulă acesta a dăruită pe sema aces-toră Ciangăi două moşii de ale erariului, una de 46 jugăre 1206°Q, alta de 36 jugăre 1042°[j, cari se voră împărţi pro-porţionată între familiile ciangăescl. * * * Represenţanţa oraşului Lugoşă, care pănă acum a numărată între comunele mari, a hotărîtă ca acestă comună, care este totodată şi centrulă comitatului Caraşă-Severină, să se constitue în oraşă cu magistrata organisată. In scopulă acesta s’a obţinută deja şi autorisarea ministrului de interne, rămânândă ca în luna viitore să se facă constituirea. , » „Egyetertesu speră, că primulă primară ală noului oraşă Lugoşă va fi candida-tulă partidei unguresc!. Decă Românii voră dormi. $ -f * * Negociările pentru trecerea căii ferate M.-Ludoşă—Bistriţă în proprietatea statului suntă în curgere. In urma cer-cetăriloră mai nouă, s’a constatată, că pentru a corăspunde deplină aşteptări-loră, acestă liniă are nevoiă încă de unele îmbunătăţiri, care voră costa vre-o 36,000 fl. * * * Ministrulă ungurescă de comunica-ţiune a concesă contelui Marcă Bethlen şi Albert Horvath ca în timpă de ună ană să facă lucrările pregătitore pentru construirea unei nouă căi ferate, care trecândă prin teritoriele comuneloră Cu-cerdea-românâ, D.-Sânmărtinu şi Blăşelă, ce se puteau desf&şure deaci înainte. După ună intervală de câteva momente îşi putu lua îndrăsnela s’o întrebe: „Regretă fârte multă, domnişâră, că nu’ţl sciu numele.u „Numele meu, domnule, e numele mamei mele, care a murită de multă. Pe mama mea o chema Maria. Tatălă meu nu trăesce. Eu nu l’am cunoscută niciodată. Elă, îmi spunea mama, a murită dupăce mai întâiu a nenorocit’o pe ea, pe ea, care cinci ani după morfcea lui murisdrobităde năcasurî. Aşa ajunsamă în mânile bunicei mele, care mă grij esce totă aşa de bine ca şi o mamă. Sciu că ai vă4ut’o de multe-orî, decă m’ai vă4ută pe mine.“ Noi şedeamă pănă mai dhele trecute în oraşă, acum ne-a chemată moşulă afară la hotară în vila sa, ce se vede printre plopii cei deşi de colo şi pe care o construise elă pe când umblau vremuri mai bune. Casa în care şedeamă nu e a nostră. Moşii mei o ţineau cu chină. Eu şedeamă numai cu bunica, fiindcă moşulă, oa ună pasionată vânătoră, şi ema şi vara şede afară din oraşă „Câtă de multă doriamă să le sciu tăte acestea*, 4ise Guţă, care găsi cu Nr. 281 GAZETA TRANSILVANIEI 1888. să împreune staţiunea căii ferate Cip&u- lemutU cu staţiunea dela Mediaşfi. * * * Suntfi înaintaţi la gradulfi de sublocotenenţi în reservă la honvezi: br. Iu-liu Popii, la semibrigada 23, Dominicfi Boerii la semibrigada 22. * * * In Bogata de Mure§ti, comit. Turda-Arieşti, e de ocupaţii postula de magistru poştala, pe lângă contracta şi cauţiune de 100 fl. Lâfa e 150 fl. pe ana, cheltuell de canceiariă 40 fl., de distribuire 18 fl. şi una pauşala de espedare ce se va stabili ulterioră. Petiţiile se adreseză la direcţiunea poştală din Sibiiu. * * * In AiudH a fosta o convorbire în privinţa fabricei ardelene de zacharu ce se va înfiinţa cu sprijinulfi guvernului ungurescfi. Au asistaţa proprietarii de pământă din comitatele Albei de josfi, Hunedâra, Târnavele, Murăşă-Turda şi Turda-Arieşfi, cari au primita în principiu contractula ce au să-lă încheia cu întreprincjatorula. Pănă acum s’a asigurata oultivarea a 3000 de jugăre cu sfecle. Se ^ic0 că fabrica se va construi în Aiuda. Corespondenţa „Gaz. Trans.u Vaidarecea, Decemvre 1888. In 22 Decemvre s. n. a. c. Ilustri-tatea Sa d-la Comite suprema ala comitatului Făgăraşiu Mihaiu Horvât, împreună cu protonotariula, prim-p^etorelâ cer-cuala, mai mulţi notari şi primari comunali, au cercetata şcola nostră grăni-ţătească 6u 4 clase şi scola de fetiţe, carea este cercetată de 234 elevi şi eleve, asistânda în fie-care clasă la răspunsurile elevilora din mai multe obiecte. Fiinda deplina mulţimi ta, â lăudata în parte pe fiecare învăţătoră pentru răspunsurile precise şi cu tactfi ale elevilora, pentru curăţenia şi ordinea ce se află în fiecare clasă. - Eră în scola de fetiţe în carea funcţionezi ca învăţătore zelâsa d-ş6ră Elena Bariţiu, care are preste 30 copile sub conducerea sa, asistânda şi aici la unele obiecte, au fosta f6rte mulţămiţl de răspunsurile elevilora, âră la lucrurile de mână a gingaşelora eleve au rămasa cu toţii încântaţi, cu deosebire la lucrurile ţărănesc!. Şcola acesta ocupă locuia prima între şcâlele grăniţărescî, Din camerele române. In senatfi s’a recunoscuta calitatea de cetăţeni români d-lui Ionă Lazărfi, româna difi Transilvania ; d lui G-eorge E. Gina, d’asemenea româna din Transilvania; d-lui Gavrila PopovicI română din Bucovina. cale să spună şi ela cum se numesce şi cine e. Ploia încetase. Maria se grăbea să mergă acasă. Guţă o ruga să-lfi primescă a-o însoţi. Mergândă drumulă la devale şi fiinda lunecosa, elfi îi oferi braţulfi şi plecară. Ea era roşiă la faţă şi tremurândfi păşia alături de elfi, în vreme ce Guţă, cuprinsa de-unfi neastempărfi, nu mai vedea nimicii în cale-i. Ea-i vorbea de 1 bunică-sa, care de bună sâmă se va fi aflândfi în nedumerire de lunga ei în-târdiere; elfi zîmbindfi o prive£ cum se sdrobesce sufletulfi ei tînărfi şi' nevinovata, la gândulfi că ce va 4ice bunică-sa. Scoborau încetă pe alunecosula deala, pănă ce deodată se opriră înaintea vilei. „Etă locuinţa n6stră“, dise Maria, trăgendu-şi frumosă mâna din braţulfi lui. Guţă era zăpăcita grozavă. Nu scia ce să facă, să-şi ia rămasă bună, ori 8*o însoţâscă pănă ’n curte? In clipa ce se gândea la asta, o voce răguşită se au4i: „Mariâră, unde ai umblată pentru Dumne4eu?u Vocea era a bătrânei, care îi întâm- Urmâ a se vota recunoscerea cali-tăţei de română a d-lui Ionă Nicolau, română din Macedonia, dâr după oererea d-lui Urecliiă, votarea s’a amânată pănă când se va constata prin consulatulfi română, că d. Nioolau este în adevără română. Se recunâsce calitatea de cetăţeni români d-lorfi: Nicolae Seinu Grebenea, Bucură Seinu Grebenea, George Bădilă, români din Transilvani â, Mihailfi Pascală, română din Macedonia. La cererea de împământenire a d-lui Heinrich Honich, tapiţer şi decoratoră în BucurescI, d. Brătăşanu observă că neîmplinindă condiţiunile spre a fi împământenită fără dispensă de stagiu, densulă nu pote fi împământenită. D. Al. Florescu susţine împământenirea pe motivulfi, că d. Honich este omfi cinşţitfit şi că este omfi cu capitală. 1 Urmândă Votarea, se constată că vo-tulă .este nulă. In cameră d-lfi deputată Tache Io-nescu întrebă pe guvernă, care îi este politica esternă, 4ic® că conservatorii suntă ruso-fiii, ca dovadă cetesce mai multe articole sub-semnate de conservatori. Din • contră junimiştii; urmeză politica, urmată de d. Ionă Brătianu. Intre politica ru-sâscâ şi ;Cea germană preferă pe acesta din urmă. Vorbindă de politica internă dice, că de asemenea acâstă ’ politică difere forte multă de aceea a conservatorilor!!; junimiştii vorfi să facă reforme democratice, pe când ‘ conservatorii vorfi să ne întorcă la tutelă. Arată apoi cum se portă proprietarii englezi faţă cu sătânul de acolo. D. Păucescu, representantulfi conserva-torilorfi, nu a copiată bine, căci în Englitera e altfelă. Cei din Englitera au tradiţiunl familiare, pe cândft d-v. nu. Şi mai veniţi să ne cereţi ca să vă dămă comuna rurală pe mâna d-v., d-loră conservatori, 4iceţî, că llberalismulfi piere; rdâr cumf Nici în Spania, nici în Engli-glitera, nici în alte state, n’a perită, nici nu va peri, ci va înainta. Arată apoi, că din, tfite proiectele, ale junimiştiloră chiar, nu se pomenesc!! în .mesagiu decâtfi numai două: muncile agricole şi împărţirea pământului. Der Şi aceste cum voră eşi pănă la votarea lorfi? De sigură că ştirbite..Ce voră 4ice conservatorii din cabinetfi? D-lă ministru Al. Lahovari în anulă 1882 a combătută propunerea regretatului C. A. Rosetti, ca să se lase sătenilorfi două 4ile, Vinerea şi Sâmbăta, pentru a’şl munci ogârele lorfi. Ce va face d-sa acuma? De sigurii că d-lui ca conser-vatorfi, va combate proiectul!! d-lui P. P. Carpii D-lfi P. P. Carpii, ministru alfi afa-cerilorfi străine, 4ice că în locfi să fie măguliţi! de discursurile d-lorfi Panu şi T. Ionescu, e înjosită, căci d-lorfi au voită să se serve de mine ca de unii instrumentă, faţă cu colegii mei. Resultatele lorfi voră fi şi suntfi nule. Trecândfi la fondulfi cestiunei. 4i°e că politica esternă nu e o cestiune parlamentară. Nu cu fie care cabinetfi se schimbă politica esternă. N’avemfi de a face cu luptele interne, avemfi de a face cu puterile străine. Singurii < regele însu-noiâză politica esterfiă. Unfi singură pinâ în pragulfi porţii. Guţă se simţi deprimata. Gândea că lui îi sună mustrarea. „Te-ai supărată mamă dragă, te-ai supărată că am fostă aşa...u „Nu m’am supărată, dâr en uită-te câtă eşti de udău. „Ca o turturică plouată, mamă dragă“, 4ise rî4ândfi Mâna. „Noroculfi meu c’am fosta întâmpinată de domnulfi acesta, căci altfelfi îţi veneamă cu. hainele încărcate şi de tină. M’a condusă pănă aici, şi nu potfi să-i mulţămescfi în dea-junsfi pentru bunătatea astau, 4^se fata recomandândă bunică-sii pe Guţă Zîm-breanu. J Bătrâna îi mulţămi lui Guţă şi-lfi pofti în casă, căci era şi elfi destulă de ploatfi. Intrară înăuntru. In casă se începu o converşaţiă animată. Guţă faţă ’n faţă cu Maria se simţia fâribe fericită. Nu-i venia a crede, că elfi este Guţă şi Maria vecina lui din 4^e^e trecute. „Iţi mulţămescfi, domnule,u 4is® bătrâna a doua oră, „pentru că ai fostă aşa de bună să însoţescl pe Mariâra pănă acasă, ferind’o de vre-o neplăcere ce i-s’ar fi putută întâmplau. „Nu puteamfi să n’o facă acesta, luoru trebue să’lfi ceremfi dela M. S. Regele, ca să conducă politica ţărei, anume ca să fie conformă cu voinţa ei. Noi prin slabele nostre puteri vomă conduce politica după cum trebue, o politică paclnică. Vorbindă de politica internă, 4^°® că reformele în 4iua de a4î se potfi îndeplini mai de grabă cu elementele vechi conservatore, decâtfi cu cele liberale, ţ^ice că e adversârulă d-lui Panu, fiindcă d-sa compromite ideilă radicale. D. Do-brescu-Argeşă s’a adresată la toţi în genere, la tote partidele politice, pentru resolvarea cestiunei ţărănesc!, der d-nii Nădejde şi Panu 4i°fi: numai noi putemu resolva aceste cestiunî! Numai cu elementele conservatore putemfi face reformele în ţâra nostră. ţ)ice că nu e momentulfi propriu acuma pentru ca să se facă desbinări. ?âcă esistă vr’unfi diferendfi între d-sa d. Al. Lahovary, elfi va trece câtă se pote de repede, der acuma să lucrămfi pentru binele ţăranului română. D-lfi ministru Al. Lahovary 4ice, în privinţa politicei esterne, că d. Cârpă a âvirtfi o mare dreptate, nu în parlamentă se discută politica esternă a ţărei nostre. Noi trebue să fîmfi neutri, nici cu Rusia, nici cu Germania, jşi la urma urmei nu e a4î momentulfi şi nici loculă ca să discutămtt o asemenea cestiune delicată. Trecemfi la politica internă. Ne întrebaţi, cari suntfi opiniUnile mele, adecă ale consarvatorilorfi din cabinetfi, asupra reformelorfi agrare şi asupra tocme-mclelorfi agricole. Vă vomfi răspunde Noi nu suntemfi aşa de diverginţî în o-piniuni cu d. Cârpă ; unulfi din aoeste proiecte este deja depuşii pe biuroulfi camerei, celălaltfi va fi depusă în curândfi şi fără a fi schimbata multă. In România nu esistă cestia agrară, a esistatfi odată, şi în anulă 1864 s’a.resjlvatfi deja acestă cesfciă. "V . D. Tache Ionescu nl-a vorbită de Englitera, că lor4ii suntfi egali cu ţăranii dela moşiile lorfi, că dânşii în anumite 4il® danseză şi petrecfi împreună. In România libertatea şi egalitatea este cu multă mai mare decâtfi în Englitera. Aprope unfi milionfi de ţărani suntă proprietari în România, pe când în Englitera numai 570 de lor4l îşi împartă aprope 3 sferturi din întregă teritoriulfi englesă. Ei, ce 4icî, d-le Tache Ionescu? Ce ne compari pe noi, d-le Ionescu, cu Englitera, noi, cari am suferită mai multe invasiunl, pe când Englesii dela anulă 1000 stau linisciţl? In 4iua luărei Plevnei, marele Ro-setti a disfi, că acum trebue să învingem şi Plevna internă. E ună cuvântă forte nenorocită, cum îi daţi d-v. înţelesulfi. Rosetti voia să înţelegă, nu cum 4*°®$ d-v. ca să sfâşiaţi celelalte partide cari vă suntfi adversare, ci ca să stârpiţi a-busurile, nelegalităţile şi nedreptăţile. (Aplause). D-lfi deputată D. Popescu, arată ce este şi ce vrea partidulă liberal-conser-vatorfi. Avemfi o constituţia, să o res-pectămfi, cu t6te că noi n’am luată parte la revisuirea ei şi deşi multe din modificări, cari ar trebui să se introducă, nu domnă, nu puteamfi să lasă pe d-şâra Mariora singură în mijloculă povoiului ce ne-a ajunsă pe amândoi şi pe o cale atâtă de alunecosă cum e acum după pl6iău, răspunse Guţă mângâiată. Maria şi Guţă se priveau cu îndes-tulire unulfi pe altulO şi se mirau în ascunsă cum de au ajunsă să fiă aşa precum doreau ei încă de multă. „Mariora îmi vorbi a adeseori de d-ta“, 4teă bătrâna după ce nepotă-sa se duse în anticameră' ca să-şi schimbe îmbrăcămintea. Guţă roşi ca raculă. îşi pleca ochii spre pământă şi i-se părea că i-se rupe inima. Nu soia să se bucure ori să se ruşineze de vorbele bătrânei. Bătrâna începu apoi să facă o faţă tristă şi la rându-i şi Guţă. Maria în-tr’aceea întrâ frumosă gătită. Ii vă4ii aşa pe amândoi, se repe4i la bătrâna, o cuprinse în braţe, îi sărută mâna şi o giugiuli atâta pănă ce biatei femei îi veni erăşî veselia. Intr’aceea ceriulă se înseninase, 80-rele reapăruse, er Guţă, după ce luară câte-şl trei cateua, se gândea să plece. Deoparte simţia că nu se cade să mai ră mâiă, de altă parte îi venea greu să-şi ia rămasă bună dela femeile acestea cu su- s’au introdusă. Aşa d. e. propunerea regretatului C. A. Rosetti, care cerea colegiulă unică. Numai două partide trebue să fie în ţâră şi ele să se succâdă una după alta la puterea Statului. Noi, liberalii conservatori, ceremfi libertatea individuală, căci progresulă o cere, voimă ca săteanulfi română să aibă şcâlă, căci prin şcolă se înalţă ună poporfi. Este în in-teresulfi statului ca tdte moşiile statului să se vîndă. Li-se va da sătenilorfi şi islază. Vă asigurămă oă vomă lucra la realisarea reformelorfi fără şovăire. _________ (Va urma.) TELEGRAMELE „GAZ. TRANSA (ServiciuM biUroului de coresp. din Pesta) Budapesta, 2 Iaruarie. Cu o-casiunea felicitărilor!! partidei liberale, ministrulă preşedinte răspunse : In situaţiunea din afară trebue se căutămfi garanţia de căpeteniă în alianţa puteriloră e-uropene centrale. Alianţa nostră nu vrea s6 cuceresca, nici să pns-tiescă, ci vrea să asigure pacea, în interesului desvoltării -omenirei. Credă că potii să esprimă speranţa, că cu ajutorulu alianţei vomă is-buti a protegia şi în noulft ană binecuvântările păcii, a menţine bune relaţiunî cu puterile şi asfc-felă a asigura- opera păcii şi a progresului. Lembergu, 2 Ianuarie. Poiloră polone li-se telegrafiază din Peters-burgă, că s’au plănuită construc-ţiuni de mari brutării militare în Polonia. Berlinu, 2 Ianuarie. Cu ocasiu-nea primirei deputaţiuniloru şi a ambasadorilor!! împăratule n’a atinsă politica. Haag, 2 Ianuarie. Starea Regelui s’a agravată din nou. Roma, 2 Ianuarie. Cu ocasiunea primirei deputaţiuniloră (ps0 R0* gele: Mulţămită bunei voinţe şi acţiunei stăruitore a mariloră puteri, şi în anulă acesta se va susţine pacea. Belgradu, 2 Ianuarie. Scupcina a terminată partea meritorică a lucrăriloră sale fără incidente. Disolvarea ei se va face mâne. Citrsulu pieţei JBraşofă din 30 Decemvre st. n. 1888. Bancnote românescl Cump. 9.14 VAnd. 9.16 Argintă românescă . n 9.05 n 9.08 Napoleon-d’orI . . . r» 9.58 n 9.56 Lire turcescl . . . M 10.85 n 10.90 Imperiali M 9.85 n 9.85 Galbinl » 5.66 n 6.68 Scris. fonc. „AlbinaM6°/0 rt 10L.— n n n n &°/o n 98.— rt 98.50 Editoră şi Redactorii responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu. fletă aşa de bună şi milosă. In fine totuşi săruta mâna bătrânei, fiindă gata să plece. Maria îlă privia cu duioşiă, şi Guţă înţelese din ochii ei ce simte şi care îi este dorulfi, în vreme ce bunică-sa îl ruga pe Guţă să mai rămână, ori dâcă nu, să nu le ocolâscă în viitoră. Ii mai spuse, că ârăşl se voră muta la oraşă, dâr îşi voră închiria altă casă pe unde strada nu sufere de atâtă frecuenţă, căci e bătrână şi nu-i place sgomotulă ş’a-poi pentru Mariora, nepâtă-sa, încă e bine să fiă mai ferită de lume, de prea multe vederi, uneori viclene şi răutăciose. Guţă o asculta cu nerăbdare, der numai în aparenţă. Mintea lui era în inima Măriei şi sufletulfi său în mintea ei. „Nu voiă întâr4ia dâmnă, să vă cercetezilu, 4ise elfi sărutându-i din nou mâna şi păşi peste pragulfi casei. O ferbinţeală grozavă simţia Maria că’i cuprinde întregă trupulfi, în vreme ce bătăile inimei ei se făceau totii mâi dese şi mai puternice. „La revedere, domnule Zîmbreană. Credfi că...“ întrerupse ea vorba închi-4ândă pârta după tînărulfi înferbântată şi ameţită de dragostea ce-lă muncea. (Va urma.) Nr. 281 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888. Picăturile de stomachu MARIAZELLER, care lucră escelentu în contra tuturortt bolelorn de stomachn. Neîntrecute pentru lipsa de apetită, slăbiciunea stomachului, res-piraţiunea cu mirosă greu, umflare (vânturi), răgăelă acră, colică, catarii de stomacbii, acrelă, formarea de petră şi năsipă, producerea esce-sivă de flegmă, gălbinare, greaţă şi vomare, durere de capii (decă provine dela stomachii), cârcei la stomacbii, constipaţiune seu încuiare, încărcarea stomachului cu mâncări şi băuturi, limbrici, suferinţe de splină, ficatu şi de haemorhoide. — Preţulă unei sticle dinprennă cu pres-criereade întrebuinţare 40 cr., sticla îndoită de mare 70 cr. Espediţia centrală prin farmacistulii Cari Brady, Kremsier (Moravia.) Picăturile de stomachii Mariazeller nu sunth unii remediu secretă. Părţile conţinetore suntă arătate în prescrierea de întrebuinţare, ce se află la fie-care sticlă. "VexiteVbile se află, mai în t6te farmaciile. Avertismentă! Picăturile de stomachii Mariazeller se falsifică şi se imitezâ de multe ori. — Ca semnă, că snntă veritabile, servesce învălitorea roşiă provecţută cu marca de protecţiune de mai susă, şi afară de acesta pe fiecare prescriere de în-trebuihţare, ce se află la fiecare sticlă, trebue se fie arătaţii, că acesta s’a tipăritii în tipografia D-lui H. Gusek în Kremeier. Veritabile se află: Braşovă, farmacia Franz Kellemen, farmacia la „Biserica Albă“. farm. I. Goos; farm. Iul. Hornung; farmacia F. Ielcelius’ W-we; farm. K. L. Schuster;, farm. Heinrich G. Obert; farm. Ed. Kugler la „Higieau; fa m. G. Iekeiius în Hoszufalu. Băile Tnşnadă: farmacia Alex. Dobay. Cohalmu: farm. Ed. Melas, farmacia E. • Wolff,Feldioră: (Marienburg), farm. Wil. Schneider. Făgăraşă: farm. v. Bildner, farm. Hermann. Sz.'Szt. Gyfirgy: farm. Văl. Beteg, i'&rmBarabds Fer. .13,52—42 âobatEtturke. Avisii d-loru abonaţi! Rugăm pe d-nii abonaţi ea la reînoirea prenumeraţiunei să binevoiascâ a scrie pe cuponulă mandatului poştalii şi numerii de pe fâşia sub care au primiţii diarulti nostru până acuma. Domnii, ce se abonezâ din nou, să binevoiascâ a scrie adresa lămurită şi să arate şi posta ultimă. Totodată facemu cunoscuţii tuturoru D-loru abonaţi, că mai avemă din anii trecuţi numeri pentru complectarea colecţiuniloră „ Gazetei“, precum şi câteva întregi colecţiunî, pentru cari se potii adresa la subsemnata Administraţiune în casă de trebuinţă. Administraţ. „Gaz. Trans.“ ABONAMENTE la „GAZETA TBANSILVARIEI" se potii face cu începerea dela 1 şi 15 ale fiecărei luni, mai uşoru prin mandate poştale. Adresele ne rugămu a ni se trimite esactu arătându-se şi posta ultimă. jPreţulu abonamentului este: Pentru Austro-Ungaria: pe trei luni ■...................3 fi. — „ şese Iun!...................6 fi. — „ unu anii..................12 fi. — Pentru România şi străinătate: pe trei luni . . -..............10 franci „ şese luni..................20 „ „ ună anii..................40 „ Abonamente la numerele ca flata fle Bnmmecă ale „Gazetei MnuL” Pentru Austro-TJngaria: pe ană ...................................2 fl. pe şese luni.............................. l II. pe trei luni..............................50 cr* Pentrn România şi străinătate : pe anu . . . ...................8 franci pe şese luni........................4 „ pe trei luni........................2 „ Abonamentele se facă mai uşoru şi mai repede prin mandate poştale. Domnii, cari se vorii abona din nou, se binevoiescă a scrie adresa lămurită şi a arata şi poşta ultimă. Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei11. Mersulu trenuriloru. pe liniele orientale ale căii ferate de stată r. u. valabilii din 1 Iunie 1888. Budapesta—Pr edealii Tren de per- sâne Trenu accele- ratu Viena 11.10 8.- Budapesta 7.40 2.- Szolnok 11.06 4.05 P. Ladâny 2.02 5.47 Oradea-mare ] 4.18 7.01 1 7.11 V ârad-Velencze Fugyi-V âsârheli Mezo-Telegd 7.41 Rev 8.10 Bratca Bucia Ciucia 9.04 Huiedin 9.34 Stana Aghiriş Ghirbeu Năddşel Cluşiu | 10.34 11.15 Apahida 11.34 Ghiriş 12.45 Cncerdea 1.30 Ui6ra 1.37 Vinţulă de susii 1.45 Aiud 2.07 Teinşă 2.26 Crăciunelh 3.11 Blaşiu 3.24 Micăsasa 3.54 Copşa mică 4.09 Mediaşfi. 4.21 Elisabetopole 5.11 Sighişdra 5.45 Haşfalău 6.12 Homorodă 7.32 Agostonfalva 8.17 Apatia 8.37 Feldioră 9.06 I 945 Braşovă < 1.55 Timişă 2.53 Predealu 3.28 Bucuresci 9.35 Predealu—Budapesta B.-Pesta-Aradii-Teius Teiuş-Aradii-B.-Pesta Copşa-mică-SIbiiu Trenu omni- bus 3.10 7.38 5.39 ~8M 9.18 9.27 9.44 10.21 11.38 12.16 12.54 1.57 3.11 3.40 4.15 4.36 4.58 5.26 Trenu mixt "03 9.38 12.02 1.51 2.11 2.19 2.32 2.65 3.38 4.01 4.23 4.49 5.31 5.40 6.12 6.24 6.38 6.56 7.15 7.41 9.18 10.-10.09 10.19 10.48 11.55 12.34 12.52 1.34 2.19 2.46 3.31 3.59 4.32 Bucuresci Predealu Timişîl Braşovu j Feldidra Ap aţa Agostonfalva Homorodfi Haşfalău Sighişdra Elisabetopole Mediaşh Copşa mică Micăsasa Blaşiu Crăciunelu Teiuşă Aiudu Vinţulă de susii Ulora Cncerdea Ghirişă Apahida 7.21 8.23 Tren de per-s6ne 4.10 4.56 5.37 6.07 6.55 8.36 9.13 9.56 10.37 10.59 11.16 11.37 12.16 12.33 1.51 2.18 2.48 2.56 3.14 4.01 5.28 Trenu accele- raţii Trenă mixt Cluşiu ^ 6.37 5.32 8.- Nâdăşelu 6.58 8.36 Gîhrbâu 7.14 9.021 Aghireşă 7.29 6.11 9.321 Stana 7.56 10.11 B. Huiedin 8.18 6.43 10.51 Ciucia 8.58 7.12 12.16 Bucia 9.15 12.50 Bratca 9.34 1.19 Rev 9.53 7.51 2.— Mezo- Telegd 10.25 8.17 3.04 Fugyi-V âsârheli 10.47 3.36 Vâr ad-Velen cze| 10.57 3.52 Oradea-mare ; 11.04 8.42 4.03 A AU ) 11.19 8.47 10.50 ‘kAi P. Ladâny 1.15 10.08 1.33 ~TEo Szolnok 3.29 11.51 3.29 3.15 Budapesta 6 33 1 55 7 45 10 Viena 2.50 7.15 | 6.05 7.30 1.14 1.45 2.32 7.101 7.31 8.14 8.36 9.12 10.24 10.46 11.19 11.47 12.02 12.09 12.25 12.53 1.05 1.47 2.08 ,2.30 2.37 2.53 3.26 4.40 5 Trenu omni- bus Viena Budapesta Szolnok Aradă Glogovaţă Gyorok Paulişă Radna-Lipova Conop Berzava Soborşinfi Zamu Gurasad„ Iha Branicica Deva Simeria (Piski) Or ăştia Şibotă Vinţulu de josă Alba-Iulia Terasă Trenu omni- bus 2.17 2.37 3.19 3.43 4.05 Trenu de pers. 11.10 8.20 11.20 4.10 4.30 4.43 5.07 5.19 5.41 1.47 2.08 8.55 9.54 Trenu de pers. Trenu mixt 2.- 9.051 12.41 5.45 6.09 6.28 7.25 8.01 8.34 8.55 9.19 9.51 10.35 11.09 11.39 12.12 12.29 1.16 6.- 6.13 6.38 6.51 7.10 7.37 7.55 8.42 9.12 9.41 9.58| 10.17 10.42 11.07 11.37 12.- 12.29 12.46 1.26 Teiuşă Alba-Iulia Vinţulu de josu Şibotă Orăştia Simeria (Piski) Deva Branicica Dia Gurasada Zamă. Soborşină Berzava Conopă Radna-Lipova Paulişu Gyorok Glogovaţ Aradu ! Simeria (Piski)-Petroşenl 7 JBurăşd-liUdoşft-Bistriţa Bistriţa-]Bureşii-IiUdoşu Murăşă-Ludo şti Ţagfi-Budatele că Bistriţa L4o[ Bistriţa 8 02. Ţagă-Budatelecu _____| MurSşă-Ludoşu 9.41 1.11 Szoluok Budapesta Viena 11.24 12.09 12.30 1.01 1.32 2.32 2.52 3.23 3.55 4.08 4.44 5.30 6.27 6.47 7.28 7.43 7.59 8.28 8.42 9.17 2.32 6.- 3.- Trenu de pers. Trenu mixt 3.— 3.44 4.10 4.43 5.13 6.15 6.35 7.02 7.28 7.40 8.11 8.46 9.33 9.53 10.27 10.42 10.58 11.35 11.39 12.31 5.12 ~~b!2(3 6.05ţ 1.42 2.32 Copşa-mică Şeica mare Ldmneşă Ocna Sibiiu 11. 11.21 Sibiiu 8.50 10.- Ocna 9.17 10.24 Lomneşii 9.45 10.50 Şeica mare 10.20 11.20 Copşa-mică ;10.49 11.45 5.50 Cucerdea - Oşorheiu- Regliimilu sftsescii 6.13[ 6.38i 7.19 7.3 6.20 Cucerdea d Cheta 01 Ludoşă M.-Bogata Iernută Sânpaulă Miraşteu Petroşenî-Simeria (Piski) Simeria 6.47 2.42 Petroşeni 9.36 4 26 Streiu 7.40 3.25 Baniţa 10.17 5.12 Haţegu 8.51 4.16 Crivadia 10.58 5.55| Pui 10.02 5.11 Pui 11.42 6.41 Crivadia 11.02 5.58 Haţegă 12.23 7.26 Baniţa 11.50 6.40 Streiu 1.12 8.14 Petroşani 12.30 7.12 Simeria 1.51 8.50 Aradu — Timisora Timişora—Aradu Noii: Numerii încuadraţî cu finii grose însemnezâ orele de nopte. Aradă 6.05 5.48 Timişdra 6.25 '5.- Aradulă nou 6.33 6.19 Merczifalva 7.19 6.02 Nemeth-Sâgh 6.58 6.44 Orczifalva 7.46 6.32 Vinga 7.29 7.16 Vinga 8.15 7.02 Orczifalva 7.55 7.47 Nemeth-Sâgh 8.36 7.23 Merczifalva 8.14 8.08 Aradulă nou 9.11 8.01 Timişdra 9.12 9.02 Aradă 9.27 8.17 €*lilrişii—Turda Turda—Gliirişu Ghirişă 9.26 4.191 Turda 8.29 3.19 Turda 9.47 4.40 Ghirişă 8.50 3.40 Siglilşora—Odorlieiu Odorheiu—Sighişora Sighişora 6.05 Odorheiu 5.38 Odorheiu 9.45, Sighişoră 9.16 2.29 3.02 3.46 4.18 4.42 4.35 5.05 5.46 6.17 6.40 Sibiiu-Copşa-mică Oşorheiu < i Reghinul-săs. 3.05 3.35 3.56 4.06 4.43 4.58 5.21 5.40 6.- 7.56 10.20 10.50 11.11 11.20 11.57 12.12 12.36 12.55 4.58 7.- 3.25 3.58 4.20 4.30 5.11 5.28 5.53 6.13 Reghinulii s&seseii-Oşorheiu-Cucerdea Reghinul-săs Oşorheiu Miraşteu Ludoşîi Cheţa Cucerdea 6.56 7.16 7.40 8.03 8.37 8.51 9.08 9.40 8.35 10.20 12.15 12.35 12.58 1.19 1.49 2.02 2.18 2.46 8. 9.49 10.20 10.39 11.02 11.23 11.53 12.06 12.22 12.50 Simeria (Piski)-Unied. Simeria (Piski) Cerna Unieddra 2.18 2.39 3.08 Unied.-Şimeria (Piski) Unieddra Cerna Simeria "âsO 9.56 10.15 Tipografia A. MUREŞIANU, Braşovu