ijiactiim, AflaiiistratiiMa fi ... Tipografia:
BRAŞOVU, piaţa mare Kr22. Bcrisorf nefrancate nu ae pri meacti. Manuscripte nu ae retrimit ii 1
Mumiile de mumii:
Braşovi, piaţa mare Mr. 22.
Inserate maiprimescti în Vleaa
Rudoif Moşie, HaasensUin & Togler iOto Maas), Eeinrich Schalek, Aloi« Btmdl, M,Dukei, A.OppeUk.J. Jkm-‘neberg; in Budapesta: A. V Gold-torger, ÂutonMttei, EcksiemBemat; In FrankfUrt: Q. L, Baube; in Ham-burfl: A. Steiner.
Preţul inserţiunilorâ: o seriă garmondâ pe o eoldnă 6 or. ai 90 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă si Învoială. .Reclame pe pagina HI-a o seriă 10 or. v. a. său 80 bani.
„Gazeta* iese In fte-oare
Abonamente pentru Anstro-Uinerii
Pe ună anu 12 flM pe aăae lua® 6 fl., pe trei luni 3 fl.
Pentru România si striinâtate
Pe ună ană 40 franol, pe a6ae luni 20 franci, pe trei luni 10 franci.
Seprenumeră la tdte ofi-ciele poştale din Intru pi din afară şi la dd. colectori.
Abonamentele pentru BraşoYî:
laadministraţiune, piaţamare Nr. 22, etagiulăI.:pe untaai 10 fl., pe şese luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or. Ou dusulă In casă: Pe unu ană 12 fl., pe aăse luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Ună esemplaru 5 cr. ▼. a. său 15 bani.
Atâtă abonamentele câtă şi inserţiunile suntă a se plăti înainte.
Nr. 280.	Braşovti, Miercuri 21 Decemvrie	1888.
-----r ---------—---------------------------------------------
\
Qăfiză	onozapiîcd/itoză	!
„Gazeta Transilvanieiu întră în anulă ală B2-lea ală existenţei sale.
Nenumăratele dove4I de simpatiă şi de încredere ce le-a primită acestă organă de publicitate din partea Româniloră de pretutindeni cu ocasiunea aniversării a cincîcjecea a esistenţei sale suntă cea mai viuă şi mai puternică mărturiă pentru atitudinea sa pblitică şi naţională.
Răzimată pe încrederea publicului română şi condusă de iubirea de patriă şi de datoria ce o are cătră sfânta causă a românismului, organulă nostru n’a pregetată de a aduce, mai alesă în cei cjece anî din urmă, însemnate jertfe pentru a corespunde totă mai multă cerinţeloră timpului şi trebuinţeloră cetitoriloră sei.
Astfelă dela 1 Ianuarie 1881 „Gazeta Transilvanieiu a începută se apară de trei ori pe săptămână totă cu preţulă de pănă atunci, er dela 1 Aprilie 1884 apare in fie-care 4b erăşî cu acelaşi preţă, căci cei 2 fl. adăugaţi acoperă numai cheltuielile înmulţite cu portulă poştală.
De atunci încă ce amă făcută totă ce ne-a stată în putinţă spre a aduce îmbunătăţiri atâtă în redactarea diarului câtă şi în întocmirea sa esterioră, pentru care scopă amă isbutită ca 4iarulă se-şî aibă tipografia propriă.
Nu-i vorbă, multe se ceră astă4î dela ună 4iară, mai alesă când elă este chiămată a servi causei unui poporă atâtă de multă prigonită de sorte. Prin urmare nu putemă 4i°e ca amă ajunsă la capătulă îmbunătăţiriloră.
Din contră, astă4î când, ca niciodată pănă acuma, posiţiunea Ziaristicei năstre s’a agravată; când atâtea lovituri sunt îndreptate asupra ei cu vehemenţă aşa de mare; când procese peste procese, condamnări la închisore şi amende în bani o împiedecă în munca şi stăruinţele ei de a da pe faţă tote nelegiuirile, prigonirile şi asupririle şi de a lupta pentru recâştigarea drepturiloră poporului română: se cere dela noi se ne încordămă puterile cu îndoită energiă şi să continuămă lupta cu curagiu neînfrântă, întroducendă nouă reforme, pentru ca „Gazeta Transilvanieiu nu numai să corăspundă mai multă chiămării sale, ci să se tacă cu putinţă ca principiile salutare naţionale ce le propagă să p6tă pătrunde pănă şi în coliba ţăranului.
Conduşi de aceste vederi, voimă se facemă şi cu începerea anului viitoră mai multe esenţiale ameliorări în 4iarulă nostru.
Pe lângă programulă, ce l’amă observată pănă a4I la redactarea foii, suntemă decişi a cultiva mai multă şi unele terene, cărora pănă acuma p6te nu le-amă putută da atenţiunea cuvenită.
Spre scopulă acesta amă avută fericirea a concentra împrejurulă nostru unu numeric însemnaţii de bărbaţi cu cunoscinţe speciale, cari voră colabora regulată la făia nostră, aşa ca materialulă ce’lă va conţine să fiă câtă mai variată, instructivă şi acomodată trebuinţeloră poporului, nu numai pe.teremulă politică, literară şi socială, ci ţinendă deopotrivă semă şi de interesele sale din punctă de vedere ală economiei, educaţiunei şi higienei, ală afaceriloră sale cu autorităţile cu cari vine mai desă în atingere şi ală trebiloră sale financiare şi comerciale.
Afară de aceea câştigându-ne convingerea, că după împrejurările poporului nostru unu 4*ară cotidiană nu este în stare a pătrunde în tăte păturile sociale — parte mare din causa preţului lui — şi astfeliu sciind că se semte trebuinţa de a i se face cu putinţă ori şi cărui Română, care scie ceti, ca să fiă informată despre interesele şi trebuinţele lui, ne-amu fllecisu ca dela amilii nou 1889 înainte să mărimii în modă destulă de însemnată prin adansnri numerele ntistre cu data de Duminecă şi să le întocmimă şi să le redactămă astfelă, ca să intereseze pe ori şi ce cetitotă şi să se pdtă abona şi separată.
Deschidemă der abonamentă la „Gazeta Transilvanieiu, care deşi mai bogată în materială va costa ca şi pănă acuma 12 fl. v. a. pe anii şi în deosebi pentru aceia, cărora împregiurările nu le ertă de a abona întregu 4iarulu, deschidemă abonamentă separată la numerele cu data de Duminecă ale „Gazetei Transilvanieicari voră costa pe ană numai 2 fl. Y. a.
Rugămă pe abonaţii noştri de până acuma, ca se stâruiascâ pe câtă le va sta în putinţă în cerculă domniiloru lorii pentru lăţirea „ Gazetei Transilvaniei1,1 precum şi pentru răspândirea în poporă a numerelorii cu data Duminecă, ce se potii abona şi separată.
Redacţiunea.
Preţulu abonamentului la „Gazeta Transilvaniei".
Pentru Austro-Ungaria:	Pentru România şi străinătate:
pe trei luni 3 fl.; pe şese luni 6 fl.; pe untt antt 12 fl.	pe trei luni 10 franci; pe şese luni 20 franci; pe unii anii 40 francî.
Abonamente la numerele cu data de Duminecă ale „Gazetei Transilvaniei".
Pentru Austro-Ungaria:	Pentru România şi străinătate:
pe anii 2 fl., pe şese luni 1 fl., pe trei luni 50 cr. v. a.	pe anii 8 francî pe şese luni 4 francî pe trei luni 2 francî.
Abonamentele se facă mai uşoră şi mai repede prin mandate poştale.
Domnii, cari se voră abona din nou, să binevoiescă a scrie adresa lămurită şi a arăta şi poşta ultimă.
Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei".
Braşovu, 20 Decemvrie v.
Guvernulă ungurescu se ocupă cu cestiunea de a nnmi ună ad-ministratoră ală patriachiei din Carloveţă. Guvernulă pusese ochii pe episcopulă StoikovicI, der alţii . dela cari guvernulă a cerută sfată au recomandară pe episcopulă Pe-trovicl, nu pentu că s’ar aştepta din parte’i vr’o îmbunătăţire a situaţi anei bisericesc!, ci din alte motive, pe care făia serbescă „Branik“ nu le dă pe faţă, ci se mulţămesce a aduce numai scirea, că în curendă va fi numită episcopulă PetrovicI administratoră ală patriarchiei Carlovetului.
Acestă împrejurare face pe foile naţionale serbescî se se ocupe de situaţiunea bisericei serbescî din Ungaria, întrebându-se, cum au putută Serbii să aducă şi se sufere atâtea jertfe pentru biserica loră şi cum a fostă cu putinţă,
ca tdte atacurile violente în contra ei se se sfărîma.
„Zastava* 4i°e ca, biserica serbescă fiindă naţională, e strînsă legată cu poporulă şi câtă vreme va esista acestă legătură, biserica e asigurată contra ori-cărui atacă; nu totă aşa ar sta lucrulă, decă legătura dintre poporă şi biserică s’ar slăbi, căci biserica, despărţită şi înstreinată de poporă, e fără putere şi ameninţată.
Patriarchulă Anghelicî a avută nenorocirea de a se pune în con-flictu cu poporulă şi astfelă slă-bindu-se legăturile dintre elă şi biserică, acesta n’a avută destulă putere să resiste încercăriloră regimului de a’i [încălca autonomia. Patriarchulă Anghelicî, şi orî-care altă episcopă serbescă ar fi ajunsă în posiţiunea lui, decă voia se a-ducă servicii bisericei sale, trebuia să refuse numirea din partea gu-
vernului ungurescu, pentru ca astfelă se nu fiă încălcată dreptulă poporului de a’şî alege pe capulă bisericei, pentru că nuîn serviciul guvernului ungurescă e chemată a sta biserica, ci în serviciul poporului.
Foile naţionale serbescî se temă, ca nu cumva şi de rendulă acesta s$ se comită din partea regimului ună atentată la dreptulă poporului serbescă de a’şî alege pa-triarchă. Şi temerea acesta nu e fărătemeiu, decă ţinemă semă de faptulă, că numirea lui Anghelicî a fostă motivată de guvernă prin împrejurarea, că la alegerea trecută nu s’a obţinută unanimitatea voturiloră.
Nimică mai uşoră decâtă se strice uneltele guvernului unanimitatea voturiloră şi astfelă gu-vemulă se fiă erăşî în dorita po-siţiune d’a numi pe noulă pa-triarchă.
Nu este acestă pretenţiune a guvernului o dovadă, că nu e dispusă se respecte autonomia bisericei serbescî, care nu conţine în legile şi regulamentele ei nici o disposiţiune, ce ar impune, ca alegerea patriarchului să se facă cu unanimitate de voturi?
Şi apoi cum rămâne cu dreptulă de alegere, decă se pretinde unanimitatea voturiloră? La alegerea trecută au fostă aleşi pe rendă cu maioritate imposantă, cu doue din trei părţi a voturilor, episcopii Stojkovicî şi Zivkovicî, şi cu t6te astea guvernulă n’a întărită pe nici unulă ‘ pentru că scia că nu se va pute servi de ei ca nisce instrumente brbe. A pretinde unanimitetea voturiloră, în-semneză a lovi în noţiunea ale-gerei, a scurta poporul serbescă într’unulă din cele mai sfinte drepturi ale lui.
4^
NrTYm
VJt n £A l'J ■*- XX JL XIUJ.X1	T
Prin urmare Serbii au dreptate se se temă de o nouă încălcare de atentată în contra drep-turiloru autonome ale bisericei loru.
Ca să facă imposibilă acestă atentată, în ’casă când s’ar con-convinge Sârbii, că,nu e modă d’a se obţine unanimitatea voturiloră, va fi necesară ca minoritatea ce s’ar afla, decă voesce binele poporului şi bisericei sârbesc!, se se abţină dela alegere, er de alta parte episcopii se păzescă ordinea şi regulamentele bisericesc! şi se nu se îmbulzescă a ajunge cu or!-ce preţă pe scaunulă patri-archiei.
Numai aşa potă Sârbii, sub ună regimă ca celă de acţî, se ’ş! scape biserica loră de peire şi prin ea să ’ş! scape şcâla şi naţionalitatea loru.
X3XXT
Regele Milanu a trebuit# să cedeze radicalilor#, pentru ca să potă ajunge la o înţelegere. Intre altele a trebuiţii să consimţă la o modificare a proiectului de constituţiune. Lucrurile s’au petrecută astfeliu: O deputaţiune a radicalilor^ se duse la paiaţă, ca să râge pe Regele să renunţe la unele prerogative ce şi-le re-servase corona în proiectulă de constituţiune. Regele s’a învoită într’ună punctă şi aşa s’a dispusă în constituţiune, ca „Nici o armată streină să nu calce pe pămentulă Serbiei, şi armata serbâscă nu pâte servi sub steagă streină fără aprobarea Scupcinei celei mari. Cu acesta s’au mulţămită radicalii şi Regele concedia deputaţiunea în modulă celă mai amicală cficerida.' „Speră să vă potă pregăti în curând o nouă şi plăcută Surprindere.M In ce va consta acestă surprindere nu se scie; probabilă, că înlocuirea ministerului KristicI cu ună ministeră radicală.
„Kreuzzeitung“ e informată din Londra, că generalulă rusă Ignatieff va sosi în Ialta, ca să fiă primita în audienţă de Regina Natalia a Serbiei. De asemenea se observă multă o scire adusă de „Franckfurter Zeitung“, că raporturile dintre prinţulă Alexandru de Batten-berg, fostulă principe ală Bulgariei, şi dintre Ţarul# s’ară fi îmbunătăţită în timpulă din urmă în modă însămnată.
„Agenţia Ştefaniu din Roma confirmă scirea, că guvernul# tunesian# va cere funcţionarilor# străinX, din diferitele ramuri alej administraţiunei publice, ca să se naturaliseze ca FrancesX ori ca Tu-nesianî, în casă contrară voră fi concediaţi din serviciu. „Opinione“ 4ice> c&
FOILETONUL^ „GAZ. TRANSA
Săimanulu ,<3--u.ţă.
Novelă-
I
Celă fericită mai multă viseză, de-câtă trăesce. Şi aşa visa şi Guţă, uni-culă fiu ală mamei sale văduvite. Cine l’ar fi vă4ută aşa de sburdalnică, aşa de hazliu şi precupeţă la vorbă, de bună sâmă că i-ar fi venită să’lă pis-muiescă. Deşi nu văzuse nicl-odată pe taică-său, Guţă totuşi adeseori se făcea că’lă aude, că’lă vede şi îi imita vorba cu atâta fidelitate, câtă cocâna Elisa Zîmbrenă, vă4ându’lă aşa în firea tată-său, în ornirile şi năravurile lui, nu arare-orî plângea de bucurie, şi de durere. Dâr Guţă nu pricepea lacrimile mamei sale, şi ax fi fostă şi rău să le pripepă.t
Guţă era şcolară, şcolară cum e legea. Isprăvi două clase liceale în ora-şulă din vecinătate, unde mamă-sa îi închiria o odăiţă bine întocmită, curăţică şi prietenâsă. Vâra o petrecea la moşia mamei sale din Costescl. Aici îi plăcea lui Guţă să mergă cu Ionă ală lui Breazu şi cu Matei ală lui Sfornăilă, pe la iezătura gârlei ce curgea alăturea
acestă nou incidenţă va provoca ârăşî polemica şi diferenţele despre care se spera, că au încetată pentru multă vreme. Precum, adauge oficiâsa din Roma, guvernul#, italianti s’a pus# deja în înţelegere du Anglia şi a informat# puterile centrale despre acestă incidenţă.
SCffiILE ţ)ILEI.
Aflămă că Domnele române din Braşov# împreună cu comitetul# parochial# ală bisericei Sf. Neculae din Prund# voră împărţii Sâmbătă, în ajunulă Crăciunului, la 2 ore după amâ4ă, în sala gimnasiului română, copiiloră români lipsiţi, cari cer-ceteză şcâla, îmbrăcăminte, precum şi bani şi de-ale mâncării săraciloră. îndeplinirea acestui actă de binefacere, care vorbesce de sine, merită a fi vă4ută de
câtă mai numerosă publică.
*
* *
D-lă deputată dietală Carolă Eot-vos, apărătorulă d-lui generală Trăim# Doda, a fostă în Caransebeşă spre a asista la oculata medicală, ordonată de tribunalulă de presă din Aradă în privinţa stărei sănătăţii d-lui generală. Acestă oculată a îndeplinit’o mediculă tribunalului din locă, apoi fisiculă oraşului Caransebeşă ca bărbaţi de specialitate denumiţi de tribunală. Decă „Fâia Diecesanău e bine informată, ambii medici, deşi nu s’au înţelesă între sine la tâte punctele din interogatoriul tribunalului, totuşi s’ar fi declarată, că starea sănătăţii d-lui generală este şi de pre-sentă astfelă de alterată, încâtă este es-chisă posibilitatea de a se putea apăra în persână înaintea tribunalului, chiar de s’ar şi înfăţişa înaintea lui.
*	i
* *
Aceia dintre bărbaţii români, cari şî-au primită educaţiunea la şcâlele din Blaşiu, mai vârtosă însă număroşii preoţi din archidiecesa Blaşului, precum şi mulţi alţii din diecesele sufragane îşi voră aduce aminte de sigură cu recunoscinţă de acea societate de lectură a teologilor# din Blaşiu, care portă numele eminentu-1 lui episcopă română de odiniâră Inocen-ţiu Micu-Clainu, şi care aprâpe de 25 de ani contribue la desvoltarea în cultură şi sciinţă a aceloră tineri teologi din Blaşiu, cari au menirea de a păstori o parte atâtă de însămnată a poporului română. Mijlâcele cu care acestă societate contribue la desvoltarea tinerimei suntă cele mai eficace: şedinţe literare, redigiarea unei foi de eserciţiu, o bibliotecă nu mare, dârbine arangiată etc. Regretabilă este însă, că acestă societate binefâcătore, avisată fiindă mai numai la sprijinulă tineriloră ei membri, nu numai că, din lipsa mijloceloră materiale,
satului, să se scalde împreună, să prin4ă vrăbioi, să se sbârnăe după coţofano cu praştii sucite de Ilie ală lui Huzdupă, şi să facă câte şi mai câte năzdrăvănii. De multe ori yenia acasă mâhnită âr mamă-sa, întimpinându-lă cu vorbe aspre, Guţă se jura în totă felulă, că n’are să mai umble pustiu cuprostulă lui Sfornăilă, cu nătântoculă lui Breazu, că n’are să ia mai multă prăştii dela folticosulă Ilie şi că o să se ogăescă, să se facă bună şi ascultătoră. Şi cocona Elisa îlă ierta, căci de, ea era mama lui şi Guţă fiulă ef.
Vieţa dela ţâră îi priia lui Guţă. Obrajii lui băteau în colârea unui tXan-dafiră roşu, trupulă lui era venjosă, ochii scînteiătorl şi veseli, âr gura veci-nică îi umbla. Trecu şi vâra. Septem-vre îlă chema pe Guţă la şcâlă, la blăs-tămata de şcolă, cum îi 4i°ea elfi» care ’lă despărţia de dragi prietinii lui, de jocurile loră, de glumele ce le sciau e, spune pe după mora lui Petre Hodorâgă la care uceniseră mulţi morari din ju-rulă acela. Da, Guţă trebuia să mergă la şcolă, să nu mai facă pe păsărarulă, să nu mai strige după Cilibi-Moise ce schimba inele pentru sdranţe, să mai aibă deosebita plăcere de a striga dim-
nu este în stare să-şi ia ună avântă co-răspun4ătoră indiginţeloră progresive ale timpului, dâr este redusă aprope la stag-naţiune. Din asta causă suntemă rugaţi a apela la sprijinulă binevoitoră ală Ro-mâniloră iubitori de progresă, rugându’i să nu’şluite a da sprijinulă neapărată tre-bpinciosă acestei societăţi cu înaltă chiă-mare. Mai vertosă amă crede, că aceia dintre preoţi şi alţi bărbaţi români ai noştri, cari au gustată din binefacerile acestei societăţi, ară trebui să’şl ţină de a loră datorinţă a se înscrie între membrii fundatori, ori sprijinitori ai ei, cu atâtă mai vârtosă, cu câtă taxa de membru fundatoră este numai 10 fi., plătin-du-se chiar şi în 2 rate, âr membri spri-jinitoră suntă toţi aceia, cari dăruescă
societăţii suma dela 1 fi în susă.
*
* *
„Foia Diecesanău comunică urmă--torulă fapt# lăudabil#: „In Forotic# s’a vândută pe calea licitaţiunei J/4 sesiune de pământă a unui credinciosă de ală bisericei nâstre, care pământă a voită să-lă cumpere ună streină, dâr vă-4ândă acâsta fruntaşii bisericei nostre de acolo, numai decâtă au adunată co-mitetulă parochială şi au decisă a cumpăra acelă pământă pe sâma sf. nostre biserici, [ceea ce s’a şi efectuită pe lângă ună preţă de 540 fi. Credincioşii noştri din Forotică au primită ou însufleţire acestă faptă creştinescă Jaudabilă ală comitetului parochială, âr noi am dori, ca tote comitetele nâstre parochiale să,se pâtă învrednici de-a săvârşi astfel de fapte lăudabileu.
*
* *
Dlă Dr. G. Crâiniceanu, medică ocu-listă din BucurescI, oprindu-se, la întâr-cerea sa din o călătoriă în Germania, în Caransebeşă, a făcută o operaţiune de ochi locuitorului din comuna RuienI din apropierea Caransebeşului cu numele Florea Baba. Paţientulă, după operaţiunea săvîrşită cu multă succesă, a rămasă în îngrijirea d-lui Dr. Leo Mure-şiană din Caransebeşă. După o îngrijire de 3 săptămâni pacientulă a putută părăsi odaia vă4ândă perfectă cu ochiulă operată, cu care mai nainte nu vă4use nimică.
*
* *
In curândă va apăre în Germania o carte „asupra vechilor# obiceiuri şi moravuri româ/nesci,u datorită penei d-şârei Elena Văcărescu, domnişâra de onâre a M. S. Reginei a României. Acâstă lucrare, spune „Epocau, care apare în limba germană, a fostă tradusă de augusta nâstră scriitâre. „Carmen Sylvau.
Din camerele române.
In senată: discuţia pe articole asupra răspunsului la mesagiulă tronului.
preună cu feciorulă lui Breazu şi Sfornăilă după covrigarulă ce’i chema la covrigi. Trebuia să mârgă Guţă întristată şi amărîtă! La şcâlă, ca şi acasă, totă elă era. Norocă că l’a dăruită Dumne-4eu cu minte ageră, căci altcum, după sîrguinţa lui judecată, ar fi rămasă totă Guţă golă fără lecă de cunoscinţă din gramatica şi sintaxa latinescă.
*
* *
CâţI-va ani trecură de când Guţă învăţa şi cum învăţa îşi căpăta minte, cumpătă şi socotâlă în tâte afacerile lui, pănă şi în cele mai ^neînsemnate. Când venia vâra acasă, nu vrea să mai scie nici de Mateiu, nici de Ionă, nici de Hie, prietinii lui de odiniâră. Aceştia îi 4iceau „domnişoră“, âr elă le 4i°ea loră „proştI“. Ce să’i faci, aşa schimbă vremea âmenii.
Guţă era studenta mare. Nu dorea însă casa părintâscă de locă. Mamă-sa îi scria desă să-i spună pe când să-lă aştepte, elă însă sâu nu răspundea de locă, sâu decă răspundea, îi scria totă dea’ndâsele. Sărmanulă Guţă!
Singură în odaia lui, de multe ori se trezia diminâţa atinsă de ra4ele sâ-relui în faţă, şi trezită cum era, sta ră-
D-lă senatoră Grigorie Sturza anunţa o interpelare privitâre la politica estemă, despre care a atinsă art. 2 din răspunsă.
D-lă senatoră P. Aurelian# la art. 3 propune ună amendamentă, în care o parte privesce pe ţărani, er alta regimulă economică. Dânsulă constată că statulă română este ună stată eminamente a-gricolă; partea cea mai mare, trei din patru părţi, din veniturile statului le dă poporaţiunea agricolă. Oratorulă arată apoi pe largă meritele populaţiunei rurale în trecută şi în presantă şi 4ice, că acâsta este temelia pe care trebue să se clădescă edificiulă statului română. Şi temelia trebue să fie solidă. Trebue să se dea pământă ţăranului. Dâr de unde? Din moşiile statului, oprindu-se pe de o parte d’a mai vinde moşii în corpă în-tregă, âr pe de alta d’a se lăsa voie guvernului să cumpere moşii mari particulare, care vor fi puse în ven4are. Se mai cere apoi pe lângă pământă ca să se o-crotâscă mupca ţăranului.
La artictflulă 4 privitoră la industrie d-lă Aureliană cere, ca să se declare că industria născândă va fi ocrotită şi încă pe o scară şi mai întinsă de câtă pănă acum.
D. ministru ală domeniiloră Lahovary declară, că guvernulă va încuragia industria născândă şi va face să se întemeieze şi alte fabrici, dâr aceste lucruri nu se potă tranşa acum, fiind-că ceră discu-ţiunl îndelungate. Râgă dâr senatulă să nu primâscă amendamentulă.
D-lă Aurelianv propune ună amendamentă la art* 5 în care se vorbesce de înfiinţarea unui credită industrială. La art. 7 d-lă Aureliană propune să se 4ică întocmirea unui serviciu de naviga-ţiune, precum şi construirea unui podă peste Dunăre şi a portului de la Constanţa.
D-lă Carp#, ministru de esteme, crede că nu este bine să se espună numai dorinţl, căci astă4l nu se pâte cu-nâsce încă întrâga situaţiune financiară. Ceea ce doresce d. Aureliană cere o sumă de vre-o 250 de miliâne, care se traduce într’o urcare anumită a bugetului cu vre-o 10 miliâne. D’almintrelea dorinţele d-lui Aureliană le împărtăşesce şi guvernulă şi le va esecuta în limitele posibile. Râgă Senatulă să respingă amendamentulă.
Amendamentele au fostă respinse tâte.
La art. 9 d-lă senatoră Climescu propune două amendamente : unulă privitoră la organisarea şcâleloră publice şi private, şi altulă la protegerea bisericei. D-lă ministru Carp# aretă, că guvernulă, decă a accentuată în învăţămentulă nostru partea sciinţifică, este că a voită numai să stabilâscă ună echilibru între cele două ramure *. partea literară sciinţifică.
Amendamentele d-lui Climescu suntă respinse.
La art. 10 d-lă senatoră Mârzescu 4ice, că de câte lorî a fostă vorba de armată, dânsulă a votată totă, cu o singură escepţiune: când s’au cerută 30 de milâne pentru fortificaţii. Acum, avândă în vedere cele petrecute la ministerulă de resbelă, şi avândă în vedere proce-sulă fostului ministru Anghelescu, în-trâbă,decă guvernulă s’a constituită parte civilă şi mâi întrâbă, dâcă guvernulă a studiată bine tote actele dela ministe-
4imată cu cotulă pe marginea patului gândindu-se la visurile din cari îlă tre-4ise sârele şi sgomotulă asurditoră de pe stradă.
Peste drumă, faţă ’n faţă de locuinţa lui, vedea de câteva dimineţi o ferâstră deschisă şi printre florile ce aşteptau să fiă udate, ună capă femeescă împodobită cu doi ochi frumoşi, azurii şi cu un pără blondă şi lungă, atârnândă resfirată peste umeri. Elă i-se uita în ochi, ea îlă ochia pe furişă, şi amândoi îşi nutreau taina inimei cu privirile dulci şi galeşe, repeţite din minută în minută.
Frumseţea ei nu era ceva extraordinară, ci mai multă privirile ei dulci, inima ei bună şi curăţenia sufletului ce se oglindau în ele, o făceau aşa de fără de sâmănă în ochii lui, deşi nu vorbise cu ea nici odată. La spatele ei, Guţă adeseori vedea o femeiă sbîrcită de ani, mică la stată, care cu multă grijă îi netezea părulă şi fruntea, îi lega la grumazi frumâsa legătură albastră şi, săru-tând'o, se depărta. Elă atunci ofta 41-cândă: „Ce bine ’ţî stă ţie, ce frumâsă eşti, ce bună eşti, scumpa mea necunoscută. Sciu că din gura ta vorbesce nevinovăţia, din ochii tâi scînteâză ferici-

rula de resbela, spre a sci care sunta pagubele si ce trebue să câră.
D-la* generala Mânu, ministru de resbela, nu crede, că este în căderea dânsuluid’a face recbisitorula guvernului trecută;acesta o pote face una senatora, care precisânda fapte va pută ave’tâte luminile necesare dela guverna. In ce pri-vesce afacerea ex-generalului Anghelescu,
d.	Mânu declară, că guvernula s’a constituita parte civilă şi că chiar şi fraţii Maican, fiind-că sentinţa contra lor a s’a data, vora fi urmăriţi pe cale ordinară pentru despăgubire cătră stata,
D. ministru recunosce, că trebue să se ia măsuri de apărare a ţerei, decâta planurile de apărare aţărei atârnă dela priceperea şi vederile titularului dela depar-tamentula de resbela. Densula va chib-zui ce trebue să se iacă pentru apărarea ţărei.
Băspunsula la mesagiu a fosta votata cum s’a compusa de comisiune.
In cameră d-la deputata D. Alexan-drescu interpelâză guvernula, decă are de gânda să înlocuiască funcţionarii străini dela linia * ferată Lemberga-Cer-năuţl-laşl cu funcţionari români şi dâcă se va plăti funcţionarilora români, cari se află actualmente în serviciulă acelei linii, reţinerile său pensiuni,.
D-la ministru P. Carpii răspunde, că acum guvernula româna e în tratative cu consiliula de administraţia din Viena ala caisei linii şi pănă acum nu se pote da nici un răspuns, deci d. Alexandrescu să’şl amâne interpelarea.
D-la deputata Ionu Nădejde interpe-leză guvernula în privinţa unora datorii ale nescărora ră4eşl, cari au fosta plătite de dânşii şi acuma ei sunta urmăriţi din nou. — S’a comunicata guvernului.
D-la deputata C. M. Caracostea depune nisce cereri de pământa de ale să-tenilora din judeţula Olta pe biuroula Camerei.
Se cetesce apoi răspunsula la mesa-giula tronului.
D-la deputata G. Panu ^ice, că va analisa adresa maiorităţii să vedă, dâcă ea este conforma dorinţeldrtt ţărei.; Arată, că conservatorii nu au fosta, înaintea venirei junimiştilora la putere, tocmai devotaţi ţărei. Intre aceştia- citâză pe d-nii Emila Mavrocordata, D. R. Rosetti, N. Filipescu, etc. ţ)ice că dânşii n’au fosta tocmai ortodoxl faţă cu regele. Ci tâză mai multe articole din „Epoca", subscrise de conservatori, citesce şi pa-sagii din nişte manifeste de-ale oposi-ţiunei-unite, prin cari ei veştejau purtarea capului statului faţă cu guvernula I. C. Brătianu.1 pice că nu accidentala îşi schimbă, cineva atitudinea faţă cu tronula. Deci nu înţelege cum se es-plică pasagiulfi din răspunsa relativa la atitudinea conservatorilorit faţă cu regele. întrebă ce recunoscinţă au conservatorii faţă cu regele, că s’a scăpata ţâra de d. Iouă Brătianu şi s’a adusa la putere d. P. P. Carpa?
Arată cum s’a formata cabinetula actuala. S’a luata, 41°©? un;a preşedinte dela curtea de casaţiă şi l’a adusa în capula afacerilora statului, care era cu totuîa străina de laptele politice; ei, pentru acesta să fima noi, parlamentula
rea, şi pe obrajii tăi s’arată castitatea."
Când se depărta de acasă, Guţă o lăsa lucrând a lucruri de-ale femeilora, când venea, o Vedea cetinda. Er când da spre sâră, se lăsau perdelele în josa şi se găta fericirea lui Guţă. înainte însă de-a se închide ferestra, fata totil-* dăuna îşi scotea capMfi afară, se uita în susa şi în josa, şi de după perdea în ferâstra lui.
• Guţă o privia. ore întregi-şi înce-tula cu încetula atâta se îndrăgi, de ea, încâta nici 4iua> n6ptea nu avea odichnă. De se punea să scrie cevaşl, ’i se părea că-i vede tipula în fiă-care cuvânta, în fiă-care literă; i-se părea că aude ferestra deschi4ându-se, că o voce îla strigă înceta şi atunci, cutremurân-du-se în întregă fiinţa lin, ela sărea dela masă şi mergea să ve4ă, e adevăra seu numai o închi uire. Sufletula şi-la simţia plina de ea, mintea şi inima răpite de farmecula cu care aseră îi zimbise de după perdele. Totă lumea o uitase. încântata de graţiile ei, nu scia că mai trăesca şi alţi omeni în lume afară de ei, nu-şl mai aducea aminte nici de mamă-sa, nici de frumseţile dela ţâră, de tote ale lui de odinioră. Nici că putea
ţârei, recunoscători M. S. Regelui. Cela puţină ^d-lora conservatori, decă aţi fi data cbncursuja d-v. guvernului actuala, chiar din priinâ 41) der nu aţi făcuta aşa: au trecuta opta luni şi în acesta timpa v’aţî târguita cu jun miştii.
Ajungenda la paragrafiila politicei esteme, 4*°© că guvernula trecuta ala d-lui I. Brătianu avea o politică bine stabilită, era cu Germania. Der guvernula actuala nu se esprimă cu pre multă claritate în privinţa acesta. De ce cabinetula, înaintea alegerilora, nu şl-a esprimata, în apelulfi său, credinţa sa în privinţa politicei esterne? D. Panu crede de cuviinţă ca politica României să fie adevărata neutră şi numai în momente bine hotărîte să se închee alianţe cu vre-o putere mare din centrala Europei. In ţâra românâscă cine conduce politica esternă? Miniştrii? Cabinetula? Nu, Regelsţ. A,câşta e ceva neconstituţionala. D. loira Brătianu a inaugurata acesta precedenta, cu scopfi ca Regele să-la ţie la putere. Şi tâte partidele au făcuta şi faca aşa. De unde resultă, ca Regele să conducă politica esterioră? Regele arp alte drepturi, nu aceste.
‘ D-la Panu vorbesce de paragrafula privitorii la starea sătenului româna şi de vinderea moşiilora Statului în loturi micii unii din domnii dela guverna susţină, car să dăma ţăranului pământa, fiinda-că Statuia nu guvemâză bine aceste bunuri, alţii dintră d-lora 4ica să nu le dăma pământuri, fiinda că sunta inculţi şi neresponsabill. Toţi se îngrijescu de ţăranG numai în plănuia ala II-lea. pice că noi suntema de vină, că ţăranula e inculta, mai bine de 40 de ani ama avuta' direcţiunea politică în mână şi n’ama făcuta nimica pentru dânşii. Şi cine îi acusă, că sunta inculţi? tota noi. Să-i punema sub tutelă, cum a 4isG d-la Păucescu? Mai de grabă să ne punema pe noi mai ânteiu sub tutelă, căci noi suntema de vină.
Voiţi d-stră tutelă? Dâr pănă acuma n’ama avuta tutele,? Toţi proprietarii de când e lumea, n’au esploatata pfe bieţii muncitori? Voiţi să Măi faceţi şi alte esperienţe? Nu vedeţi, că ele au data pănă acuma resultate triste?
D. Panu urmeză mai departe să arate cum s’a formata proprietatea mare şi iobăgia. Nu prin nisce fenomene naturale, repartiţia averei, a bogăţiei a făcut-o acâsta. Apăsarea, biruia greu, resbelele cele lungi, l’au făcuta pe ţărana să fie iobagiu. Decă sunta neajunsuri în ţâră, numai intervenţia Statului, a puterei culte şi inteligente a făcut-o acâsta. Noi, radicalii ceremG cu totula din alte motive, ca să se dea pământuri sătenilora. Ţăranii au drepta la pământa, trebue odată să se reguleze raporturile dintre proprietara şi sătenfi într’una moda equitabila, căci ţăranula e ţinuta într’o inferioritate economică şi ela nu e în stare să se lupte pentru esistenţă faţă cu celelalte clase. Trebue să re-aducema echilibrulU. Căci în astfela de casa, ela va rămâne tota incfclta, tota neresponsabila şi tota minora, după espre siunile d-lui Grigorie Păucescu.
... ?(Va urma.)
V—,-----------------
să fiă ahfela. T6tă dorinţa deocamdată îi era să-i scie numele, condiţiunea păr.
rinţaojtt,ei ?*"<•.îs-./ .V .,<•
„De-ar fi să-i cadă vre-o fiore, seu alta obiecta din ferâstră," îşi 4icea ela, „m’aşa grăbi să i-Ia ridica, să i-la dau şi să-i faca cunoscinţa." Chiar de nu i-aşa vorbi, m’ar pricepe totuşi, că simtă una nu sciu oe pentru ea, şi din ochi ne-ama înţelege, decăe să fima fericiţi."
Guţă însă nu .afla prilejă .de lockla. o întâlnire; o vedea numai adeseori neastâmpărată, mergânda’ pănă v la maâ&, luanda o carte şi ârăşl punend’o josa. Cânta adeseori de jale şi de dragoste şi nu înceta pănă cei bătrâna o chema să-i dea cafeaua de ojină ori să-i citâscă cevaşl din 4*aru^â 06 ida prenumărase numai dq-o lună.
Guţă pricepea că trebue să fiă ceva la mijlocQ : „De unde atâta neastempărâ ? Se va fi gândinda vre-odată la miner? 0 fi să ne vedema câta mai ,îşi grabfc şi ar tuncia cum să’i vorbesca ?“ Astfela gândea ela mergânda cu cărţile în mână la şcâlă.
Sâra, după ce se închidea ferestra. Guţă eşia la larga apucânda pe şosşua ce duce în poenă. Nu putea să stea acasă fără de-a o vede, fără de-a o au4i,
Sărmanula Guţă, era îndrăgostita!
(Va urma.)
lESa^portTal-CL a,mxa,l-£i "
făA. Societăţii academice socialU-literare „lîowd-
nia Jwnău din Viena pe anula administrativa 1887—8.
Din raportula anuala ala acestei societăţi pe anula 1887—8, care este ala' 18-lea ana administrativa ala ei,; însem-năma următârele:	.. .
J.'- 1	+
Conducerea societlpi^a fosta con-cre4ută unui comitetfi constătătora din 6 membri ordinari şi unuia suplinitora; atâta pentru semestrala prima, câta şi ala doilea, a funcţionată ca preşedinte Virgila Oniţa, âr ca vicepreşedinte d-la Demetriu Axente. Comisiunea literară a fosta compusă din 5 membri, er cea revă4ătore din 3.
Societatea a denumita de membri onorari pe: d-na M. Poni şi pe d-nii A. MocsonT, A. Nauma şi- D. Zamârescu;* âr'tîe membri emeritaţl pe d-nii: t)r. Ioana Paula, Ioana Panţu şi EmiKantt Popoviciu.
Ajunula ss. PascI, memorabila pentru Societate din causă că* atunci s^â pusa basa la înfiinţarea ei,, Societate* lîa serbată prin o şedinţă festivă.
Pentru înaintarea în sciinţă şi cultură, membrii societăţii şu ţinuta 9 şedinţe ordinare, 2 literare, I festivă şi 4 extraordinare în cari s’au cetită 8 b-perate şi critice; au avuta Iţi disposiţiune una cabineta de lectură adjustata cu 45 foi şi o frumosă bibliotecă, constă-tătore din 930 opuri.	1	;
Pentru promovarea:cantului şi, cultivarea membrilora şi pe terenula mu-sicala, corala societăţii, ce s’a înfiinţata înainte cu 2' ani, şl-a reluata activitatea şi se sperăj că de aici înainte vă fi permanenta.
Printre spijinitorii societăţii aflămfi: din România pe M. S. Regina 100 lei, Generala G. Adriana 40 Îşi, Sparlaţa Vârnava 15 lei, Alexandru Rosseti So-lesco 5 lei, Tita Maiorescu 20 lei, Teodorii Rosetti 25 lei; âr dela noi aflăma pe Escelenţa Sa Metropolitula din Si-biiu cu 10 fi.; Ioan M. Moldovana, canonica în Blaşa, 20 fi. etc.
Cu edarea Almanachului Societatea a avuta, cu suprasolvirî cu tota,- una venita curata de 788 fi. 28 cr. şi mai posede încă 975 esemplare.
Societatea numără 21 membri fundatori 72 onorari, 42 emeritaţl, 36 ordinari (ceşti din urmă sunta* tineri universitari în Viena, anume: 13 din Transilvania, 2 din Ungaria, 10 din Bucovina, 11 din România), 3 extraordinari (erftşl studenţi: din Transilvania^ Bucovina şi România).
Averea totală a Societăţii face 14 mii 209 fi. 16 cr. dintre cari 10.827 fi. 36 cr., banlj restula în realităţi.
Mulţămită, publică-
. Duminecă- în 9 Decernvre a. c. Ilu-sfcfitatea sa Domnula Comite suprema ala ’ Comit. Făgăraşului,'Etorvâth Mihâly, însoţita de M. O. Domna protonotara oomit. Ioana Turcu şi de Domnula pro-topretore cerc. Ales. Belle, veninda în Şinca vechiă în visitaţiune oficiosă (pentru a -cerceta agendele oficiose comunale şi notariale), a binevoita a ne vi-sita şi şoola locală gr. cat. unde între-hâada pe mai mulţi copii- şi copile din 'diferite obiecte şi fiinda mulţămită cu răspunsurile şcolarilorii precum şi cu -sorisorile şi desemnele . acelora, a dăruita şcolarilora şi premii în bani.
Binevoiască a primi Ilustritatea sa şi pe acestă cale adânca nostră mulţămită. ..	Corpnlă didactică.
DIVERSE.
0 matronă a fâscelorif. Proprieta-rula Grigorie Buzand din Şermaşula mare, de pe Câmpiă, are o gâscă născută în anula Domnului 1859 după Chris-tosa. Venerabila gâscă, care în luna lui Aprilie anula viitora îşi va serbajubile-ula de 30 de ani, şl-a câştigată stima şi
bunăvoinţa tuturor celor ce o cunosc; gâs-cele din comună o respectâză şi, pentru isteţimea şi praxa număroşilorfi ei ani, au proclamat’o încă de multa ca condu-cătâi&e a lorii, jurându-i ascultare şi supunere necondiţionată în tâte; înaintea publicului cetitorU şl-a câştigată chiar şi renume, căci (Şiarel© s’au ocupata de ea încă şi' atunci,^când nuriiSrula anilorfi ei era mai zoicd oa acUm. Una amatorU
■r*~	.
ala ‘gâscelora ne scrie, şi noi inregis-trămU cu plăcere, că încărunţită matronă se află încă în totă vigbrea, ouă de două ori pe ana şi scâte pui în două rânduri, oâte 10—12 odată. Cu t6te bătrâneţele însă, este sprintenă şi umblă „ca o fată mare", cum se esprimă corespondentulG deosebirea este numai, că are una pântece mai filare ca consâţele ei.
Consulâ rusfi nihilisftu. In timpula unei representaţiunî teatrale în Malta, s’a găsită în logia ducesei de Edinburg, o soră a Ţarului Alexandra, o cutiă cu dinamită. Era plănuita una atentata în contra familîâî dudesei, care anunţase că v«(n asista la representaţiă. Guvernula engleză dispusă îndată să se facă cercetare şi resultatula a fosta, că consu-lula rasa din Malta tu arestata, ca bănuita că a pregătita şi sprijinita atentatula cu dinâmită. A şi mărturisită consulula fap-tula, der a refusata a spune numele complicilor a. Autorităţile engleze creda a fi peurma unei întinse conjuraţiunl nihiliste. ;:	0 eroină este pe terenula sciinţelora
matematice d-na Sofia Kowalowski, pro-fesoră la universitatea din Stockholm, care a câştigată în <Ş.il©l© acestea unuia din prâmiile mari ale academiei francese, fiind-că s’a distinsa între concurenţi prin rosolvirea unora probleme ţinătore de sciinţele matematice. împrejurarea acesta a produsa mare sensaţiune în Parisfi, căţel nimenea nu se aştepta, ca tocmai o femee să se distingă între bărbaţi şi încă tocmai în scufiţele matematice, i-garo“j din care luămfi aceştă scife, susţine, că d-na Kowalowski ar fi o stră-nepotă a fostului rege ala Ungariei Ma-tias Corvinula, despre care sciuta este, că a fosta Româna.
Cnrsulâ pieţei BraşovA
din 30 Decemvre st. n. 1888.
Bancnote românesc! Comp.		9.14	Vând.	9.16
Arginta românesca .	n	9.05	Î5	9.08
Napoleoţi'd’orl „,,. .	n	9.53	M	9.56
Lire throescl . . .	n	10.85	«	10.90
Imperiali . . . . .	n	9.85	n	9.85
Galbinl . .....	n	5.66	n	5.68
Scris. fonc. „Albina116%	n	10L.—	n	—
r> n ' , ii	w	98.—	n	98.50
Ruble rusesc! . , .	n	122.—	»»	125.-
Discontula ....	«V.-	-8% Pe	waţi.	
Cursuia la bursa de Viena
din 31 Decemvre st. n. 1888.
Renta de aura 4°/0................10230
Renta de hârtiă50/0 .............. 93.30
Imprumutula câilortt ferate ungare . 144.— Amortisarea datoriei căilord ferate de
osta ungare (1-ma emisiune) . .	98.10
Amortisarea datoriei căilorU ferate de
qsta ungare (2-a emisiune) . .	—.—
Amortisarea datoriei căilord terate de
ostii ungare (3-a emisiune) . . 117.50 Bonuri rurale ungare ...... 103.80
Bonuri cu clasa de sortare ....	103.80
Bonuri rurale Banata-Timişa . . . 103.75
Bonuri cu cl. de sortare..............103.75
Bonuri rurale transilvane............104.—
Bonuri croato-slavone................104.—
Despăgubirea pentru dijma de vina
ungurescd . . . ..............99.25
linprumutula cu premiula unguresca 129.— Losurile pentru regularea Tisei şi Se-
ghedinului....................... 128 50
Renta de hârtiă austriacă ....	82.25
Renta; de arginta austriacă ....	83 10
Renta de aura austriacă................110.10
Loâuri din 1860 ...................... 139.60
Acţiunile băncei austro-ungare . . . 881.— Acţiunile băncei de credita ungar. . 406.— Acţiunile băncei de credita austr. . 31030
Galbeni împărătesc!.................,	5.72
Napoleon-d’orI ........	9.66
Mărci 100 împ. germane................ 59.22'/j
Londra 10 Livres sterlinge .... 120.80
B^’Ntimgre singuratice din „Gazeta Transilvaniei* â 5 cr. se potu cumpăra în tntnngeria I. Qros&ţ . în librăria Nlculae Ciurcu şi Adolf Albreclit.
Editorii şi Redactorii responsabila;
Dr. Aurel Mureşianu,
Mono-
chord.
MONOCHO RD
Citeră cu arcuşă pe o c6rdâ Nr. I. fl. 2.60; Nr. II. fi. 2.85, Nr. III fl. 3.IQ dimpreună cu scola de note pentru a învăţa singură, chiar şi pentr’unu nespecialistu.
De procurata	Altstă-Citer
Braşovă.
Totodată ’ml permită a atrage atenţiunea onor. publică asupra bogată asortatului meu deposită de opuri de lncsfi, scrieri pentru tinerime, cărţi pentrr copii cu ilustraţiuni, cutii , cu petre de architectură pentru copii, veritabile de Jtichter, decoraţii pentru Cotillion, poddbe pentru pomuld de Crăciund. Bilete de gratulaţiă pentru anulă nou cu tecstă românescă, franţuzescă şi germană.	212,2—2
AvistL d-lorUt abonaţi!
Rugăm pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiimei să binevoiaseă a scrie pe cuponulă mandatului poştală şi numerii de pe fâşia sub care au primită diarulă nostru până acuma.
Domnii, ce se aboneză din nou, să binevoiaseă a scrie adresa lămurită şi să arate şi posta ultimă.
Totodată facemă cunoscută tuturoră D-loru abonaţi, că mai avemu din anii trecuţi numeri pentru complectarea colecţiuniloră „Gazetei", precum şi câteva întregi colecţiuni, pentru cari se potă adresa la subsemnata Administraţiune în casă de trebuinţă.
Administraţ. „Gaz. Trans.“
ABONAMENTE
la
„GAZETA TRANSILVANIEI"
se potă face cu începerea dela 1 şi 15 ale fiecărei luni. mai uşor prin mandate poştale.
Adresele ne rugămă a ni se trimite esactă arătându-se ţ posta ultimă.
Preţulu abonamentului este:
Pentru Austro-Ungaria:
pe trei luni ......................3	fl. —
„ şese luni........................6	fl. —
„ ună ană.........................12	fl. —
Pentru România şi străinătate:
pe trei luni......................10	franci
„ şese luni.......................20	„
„ ună ană.........................40	„
Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei".
Sosirea şi plecarea trenărilor! şi postelora îi Braşovi
I.	Plecarea trenuriloru:
I. Dela Braşovti la Pesta
Trenulă de persone Nr. 307: 7 ore 10 de minute sera.
Trenulă mixtă Nr. 315: 4 ore 10 minute diminua.
2. Dela Braşovâ la Bucurescî:
Trenulă mixtă Nr, 318: 1 dră 55 minute după ame^î.
II.	Sosirea trenuriloru:
I. Dela Pesta la BraşovD:
Trenula de persone Nr. 308: 9 ore 46 minute înainte de amedl. Trenulă mixtă Nr. 316: 9 ore 52 minute sera.
2. Dela Bucureci la Braşovfl:
Trenulă mixtă Nr. 317: 2 ore 32 minute după ame^î.
Mersulu trenuriloit
pe liniele orientale ale căii ferate de stătu r. u. valabilă din 1 Iunie 1888.

Budapesta-Predealu
	Tren de per-s6ne	Trenu accele- ratu	Trend. omni' bus
Viena	11.10	8.-	
Budapesta	7.40	2.-	3.10
Szolnok	11.06	4.05	7.38
P. Ladâny	2.02	5.47	5.39
Oradea-mare ;	4.18	7.01	8.46
1		7.11	9.18
V âxad-Velencze			9.27
Fugyi-V âsârheli			9.44
Mezo-Telegd		7.41	10.21
Rev		8.10	11.38
Bratca			12.16
Bueia			12.54
Ciucia		9.04	1.57
Huiedin		9.34	3.11
Stana			3.40
Agbiriş			4.15
Ghirbău			4.36
NădSşel			4.58
		10.34	5.26
Clusm {			
	11.15		
Âpabida	11.34		
Ghlriş	12.45		
Cneerdea	1.30		
Uiora	1.37		
Vinţulii de susil	1.45	, ^	
Aiud	2.07		
Teiuşâ	2.26		
Crâciuneld	3.11		
Blaşiu	3.24		
Micăsasa	3.54		
Copşa mică	4.09		
Mediaşd	4.21		
Elisabetopole,	5.11		
Sighişdra	5.45		
Haşfaleu	6.12		
Homorodd	7.32		
Agostonfalva	8.17		
Apatia	8.37		
Feldiora	9.06		
a I	9.45		
Braşovu <	1.55		
Timişti	2.53		
Predealu	3.28		
Bucurescî	"91&		
Predealu—Budapesta
IS.-Pesta-Aradu-Teiuş
Teiuş-Aradu-IB.-Pesta
€op§a-mică-§ibiiu
	Tren de per-s6ne	Trenu accele- ratu	Trentt mixt	Trena omni- bus
Bucurescî			7.30	
Predealu			1.14	
Timişă			1.45	
1		 .		2 32	
Braşovd <	4.10		7.10	
Feldiora	4.56		7.31	
Apaţa	5.37		8.14	
Agostonfalva	6.07		8.36	
Homorodd	6.55		9.12	
Haşfalău	8.36		10.24	
Sighişora	9.13		10.46	
Elisabetopole	9.56		11.19	
Mediasd	10.37		11.47	
n x 1	10.59		12.02	
Copşa mică <	11.16		12.09	
Micăsasa	11.37		12.25	
Blaşiu	12.16		12.53	
Crăciuneld	12.33		1.05	
Teiuşă	1.51		1.47	
Aiudil	2.18		2.08	
Vinţuld de susil	2.48		2.30	
Uiora	2.56		2.37	
Cucerdea	3.14		2.53	
Ghirişă	4.01		3.26	
Apahida	5.28		4.40	
1	5.56		5.-	
Cluşiu, l	6.37	5.32		8.—
Nădăselu	6.58			8.36
Gîhrbău	7.14			9.02
Aghireşă	7.29	6.11		9.32
Stana	7.56			10.11
B. Huiedin	8.18	6.43		10.51
Ciucia	8.58	7.12		12.16
Bucia	9.15			12.50
Bratca	9.34			1.19
Rev	9.53	7.51		2.-
Mezo-Telegd	10.25	8.17		3.04
Fugyi-V âsârheli	10.47			3.36
V ârad-Velencze |	10.57			3.52
Oradea-mare <	11.04	8.42		4.03 a An
I	11.19	8.47	10.50	
P. Ladâny	1.15	10.08	1.33	7.30
Szolnok	3.29	11.51	3.29	3.15
Budapesta Viena	~(x33		7.45	10.
	2.50	7.15	6.05	
Trenă
mixt
6.18
9.38 12.02
1.51
2.11
2.19
2.32
2.55
3.38 4.01 4.23 4.49 5.31 5.40 6.12
6.24
6.38
6.56
7.15
7.41
9.18 10.-10.09 10.19 10.48 11.55 12.34 12.52
1.34
2.19 2.46
3.31 3.59
4.32
6.53
7.21
8.23
9.02
9.52
91iir^ă-Ludo§u-BiKtriţa
Bistriţa-Miireşă-Liidoşu
MurSşii-Ludoşu
Ţagd-Budatelecti
Bistriţa
4.4o| Bistriţa
ŢagtL-Budatelecti Mureşd-Ludoşd
8.02j
Notă: Numerii încuadraţl eu linii grose însemneză orele de nopte.
9.41
1.11
Trenă
omni-
bus
Viena
Budapest»
Szolnok
Aradfl
Glogovaţii Gyorok Paulişd Radna-Lipova Conop Berzava Soborşinii Zamil Gurasad..
Ilia
Branicica
Deva
Simeria (Piski) Or ăştia Şibotti
Vinţulii de josd Alba-Iulia Teinşă___
2.17
2.37
3.19
3.43
4.05
1.47
2.08
8.55
9.54
Trenu
de
pers.
11.10
8.20
11.20
4.10
4.30
4.43
5.07
5.19
5.41
6.09
6.28
7.25
8.01
8.34
8.55
9.19
9.51
10.35
11.09
11.39
12.12
12.29
1.16
Trenii
de
pers.
2.-
9.05
12.41
5.45
6 6.13 6.38 6.51 7.10 7.37 7.55 8.42 9.12 9.41 9.58 10.17 10.42 11.07 11.37 12.-12.29 12.46 1.26
Teiuşă Alba-Iulia
Vinţulii de joşii
Şibotii
Orăştia
Simeria (Piski) Deva Branicica Ilia
Gurasada Zamil Soborşinii Berzava Conopu Radna-Lipova Paulişu Gyorok Glogovaţ
Aradu
Szolnok Budapesta
Viena
Simeria (Piski)-Petroşenî
Trenu
mixt
11.24
12.09,
12.30
1.01
1.32
2.32 2.52 3.23 3.55 4.08 4.44 5.30
6.27 6.47
7.28 7.43 7.59
8.28 8.42 9.17 2.32
6.-3.
Trenu
de
pers.
3.-
3.44J
4.10
4.43
5.13
Trenii
mixt
6.15
6.35
7.02
7.28
7.40
8.11
8.46
9.33
9.53
10.27
10.42
10.58
11.35
11.39
12.31
5.12
8.20
6.05
11. 11.21
Copşa-micâ Şeica mare Ldmneşii Ocna Sibiiu		2.29 3.02 3.46 4.18 4.42	4.35 5.05 5.46 6.17 6.40
Sibiiu-Copşa-iiiică			
Sibiiu Ocna Lomneşd Şeica mare Copşa-mlcă		8.50 9.17 9.45 10.20 ;10.49	10.- 10.24 10.50 11.20 11.45
5.50
Cucerdea - Oşorheiu • Regliinulă s&sescii
6.13
6.38
7.19
7.38
6.20
Petr oşeni-Simeria (Piski)
Simeria	6.47	2.42	Petroşeni	9.36	4,26
Streiu	7.40	3.25	Baniţa	10.17	5.12
Haţegti.	8.51	4.16	Crivadia	10.58	5.55
Pui	10.02	5.11	Pui	11.42	6.41
Crivadia	11.02	5.58	Haţegti	12.23	7.26
Baniţa	11.50	6.40	Streiu	1.12	8.14
Petroşeni	12.30	7.12	Simeria	1.51	8.50
Aradu—Timişora			Timişora—A radii		
Aradfl	6.05	5.48	Timişora	6.25	5—
Araduld nou	6.33	6.19	Merczifalva	7.19	“£02
Nemeth-Sâgh	6.58	6.44	Orczifalva	7.46	6.32
Vinga	1 7.29	7.16	Vinga	8.15	7.02
Orczifalva	7.55	7.47	Nemeth-Sâgh	8.36	7.23
Merczifalva	8.14	8.08	Aradulii nou	9.11	8.01
Timişdra	9.12	9.02	Aradfl	9.27	8.17
Gblrişu—T tir da			Turda—GhirişA		
Ghirlştf	9.26	4.19	Turda	8.29	3.19
Turda	9.47	4.40	Ghirişu	8.50	3.40
Sighişora—Odorlieiu			Odorlieiu—Sighişora		
Sighişora		6.06	Odorheiu		5.38
Odorheiu		9.45	Sighişdră		9.16
Cucerdea
Cheţa
Ludoşii
M.-Bogata
Iernutii
Sânpaulii
Miraşteu
Oşorheiu
Reghinul-sis.
3.05 3.35 3.66
4.06 4.43 4.58 5.21 5.40
6.-
7.56
10,20
10.50
11.11
11.20
11.57
12.12
12.36
12.65f
4,58
7.-
3.25
3.58
4.20
4.30
5.11
5.28
5.53
6.13
Reghinulu s&sescu-Oşorheiu-Cueerdea
Reghinul-s&s.		8.35	8.—
|		10.20	9.49
Oşorheiu <	6.56	12.15	10.20
Miraşteu	7.16	12.35	10.39
Sânpaulii	7.40	12.58	11.02
Iernutii	8.03	1.19	11.23
M. Bogata	8.37	1.49	11.53
Ludoşii	8.51	2.02	12.06
Cheţa	9.08	2.18	12.22
Cucerdea	9.40	2.46	12.50
Simeria (Piski)-Unied.
Simeria (Piski) Cerna
2.18
2.39
3.08
Unied.-Simeria (Piski)
Unieddra
Cerna
Simeria
9.30
9.56
10.15
Tipografia A. MUREŞIANU, Braşovu