ledaetinnea, Adiinistratlnica si
Tipografa:
BRAŞOVU, piaţa mare Nr 22.
Scrisori nefrancate nu se pri mese*. Manuscrip' e nu se retrimit* !
Birourile de aiMcmii:
Braţovă, piaţa mare Nr. 22.
Inserate mai primesc* în Viena Rttdctlf Mosse, Haasenstein & Vogler (Oto Maas), Heinrich Schaleh, Alois Eerndl, M,T>u^es, A.Oppelik,J. Dan-neberg; în Budapesta: A. V Gold-berger, AutonMegei, EcksteinBemat; în Frankfurt: G. L, Daube; în Ham-burg: A. Steiner.
Preţul inserţitmilorâ: o seriă gannondtt pe o colon* 6 cr. şi 30 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă şi învoială. .Reclame pe pagina III-a o ■eriă 10 cr. v. a. său 30 bani.
„Gazeta" iese în fie-care 4i
Abonamente pentru Anstro-Digarii
Pe un* an* 12 fi., pe şăse luni G fi., pe trei luni 3 fi.
Pentru România şi străinătate
Pe un* an* 40 franci, pe săse luni 20 franci, pe trei luni 10 franci.
Se prenumeră la t6te oficiale poştale din întru şi din afară şi la dd. ooleotorl.
Abonamentul! pentrn Braşov!:
laadministraţiune, piaţa mare Nr. 22, etagiul* I.: pe un*an* 10 fi., pe şăse luni 5 fi., pe trei luni 2 fi. 50 cr. Cu dusul* în casă: Pe un* an* 12 fi., pe şăse luni G fi., pe trei luni 3 fi. Un* esemplar* 5 cr. v. a. său 15 bani.
ÂtAt* abonamentele c&t* şi inserţiunile sunt* a se plăti înainte.
Nr. 278.
Braşov*, Duminecă 18 (30) Decemvrie
1888.
(Bătză	onozatii
„Gazeta Transilvaniei“ latră în anulu alu 52-lea alu esistenţei sale.
Nenumăratele dovecjî de simpatiă şi de încredere ce le-a primitu acestu organâ de publicitate din partea Româniloru de pretutindeni cu ocasiunea aniversării a cincî4ecea a esistenţei sale suntu cea mai viuă şi mai puternică mărturiă pentru atitudinea sa politică şi naţională.
Răzimatti pe încrederea publicului românii şi condusu de iubirea de patriă şi de datoria ce o are cătră sfânta causă a românismului, organulu nostru n’a pregetată de a aduce, mai alesă în cei 4^ce ani din urmă, însemnate jertfe pentru a corespunde totă mai multă cerinţeloră timpului şi trebuinţeloră cetitoriloră sei.
Astfelă dela 1 Ianuarie 1881 „ Gazeta Transilvanieiu a începută să apară de trei ori pe septemână totă cu preţulă de pănă atunci, er dela 1 Aprilie 1884 apare(f in fie-care 4b erăşî cu acelaşi preţu, cacî cei 2 fi. adăugaţi acoperă numai cheltuielile înmulţite cu portulă poştală.
De atunci încoce amă făcută totă ce ne-a stată în putinţă spre a aduce îmbunătăţiri atâtă în redactarea 4iarului câtă şi în întocmirea sa esterioră, pentru care scopă amă isbutită ca 4iarulu se-şî aibă tipografia propriă.
Nu-i vorbă, multe se ceră astă4î dela unu 4iaru, mai alesă când elă este chiămată a servi causei unui poporă atâtă de multă prigonită de sărte. Prin urmare nu putemă 4i°e că amu ajunsă la capetulă îmbunatăţiriloră.
Din contră, astă4î când, ca niciodată pănă acuma, posiţiunea Ziaristicei năstre s’a agravată; când atâtea lovituri sunt îndreptate asupra ei cu vehemenţă aşa de mare; când procese peste procese, condamnări la închisore şi amende în bani o împiedecă în munca şi stăruinţele ei de a da pe faţă t6te nelegiuirile, prigonirile şi asupririle şi de a lupta pentru recâştigarea drepturiloră poporului română : se cere dela noi să ne încordămă puterile cu îndoită energiă şi se continuamu lupta cu curagiu neînfrântă, întroducendu noue reforme, pentru ca „ Gazeta Transilvaniei“ nu numai se corespundă mai multă chiămarii sale, ci se se tacă cu putinţă ca principiile salutare naţionale ce le propagă se p6tă pătrunde pănă şi în coliba ţăranului.
Conduşi de aceste vederi, voimă să facemă şi cu începerea anului viitorii mai multe esenţiale ameliorări în 4iarulă nostru.
Pe lângă programulă, ce l’amă observată pănă afli la redactarea foii, suntemă decişi a cultiva mai multă şi unele terene, cărora pănă acuma p6te nu le-amă putută da atenţiunea cuvenită.
Spre scopulă acesta amă avută fericirea a concentra împrejurulă nostru unu numeru însemnaţii de bărbaţi cu cunoscinţe speciale, cari voră colabora regulată la f6ia nostră, aşa ca materialulă ce’lă va conţine se fia câtă mai variată, instructivă şi acomodată trebuinţeloră poporului, nu numai pe tăremulă politică, literară şi socială, ci ţinendă deopotrivă semă şi de interesele sale din punctă de vedere alu economiei, educaţiunei şi higienei, ală afaceriloră sale cu autorităţile cu cari vine mai desă în atingere şi ală trebiloră sale financiare şi comerciale.
Afară de aceea câştigându-ne convingerea, că după împrejurările poporului nostru ună 4iaru cotidiană nu este în stare a pătrunde în tote păturile sociale — parte mare din causa preţului lui — şi astfeliu sciind că se semte trebuinţa de a i se face cu putinţă ori şi cărui Română, care scie ceti, ca să fiă informată despre interesele şi trebuinţele lui, ne-amu decisă ca dela anulă nou 1889 înainte să mărimii în modă destulă de însemnată prm adausuri numerele nfistre tTO data de Duminecă şi să le întocmimă şi să le redactămă astfelă, ca să intereseze pe ori şi ce cetitoră şi să se pdtă abona şi separatu.
pe anu şi cu data de
Preţulu abonamentului la „Gazeta Transilvaniei":
Pentru Austro-Ungaria:	Pentru România şi străinătate:
pe trei luni 3 fl.; pe şese luni 6 fl.; pe unii anii 12 fl.	pe trei luni 10 franci; pe şese luni 20 franci; pe unii ană 10 franci.
Abonamente la numerele cu data de Duminecă ale „Gazetei Transilvaniei".
Pentru Austro-Ungaria:	Pentru România şi străinătate:
pe ană 2 fl., pe şese luni 1 fl.,^pe trei luni 50 cr. v. a.	pe ană 8 franci pe şese luni 4 franci pe trei luni 2 franci.
Abonamentele se facă mai uşoră şi mai repede prin mandate poştale.
Domnii, cari se voră abona din nou, se binevoiescă a scrie adresa lămurită şi a arăta şi poşta ultimă.
Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei".
BraşovG, 16 Decemvrie v.
Ne-amă ocupată într’unulă din numerile trecute ale foii nOstre cu ordinaţiunea ministrului ungureştii de agricultură, industriă şi comerţă, privităre la importarea rîmatoriloră din România în comitatele mărginaşe cu ea.
Ordinaţiunea e fărte laconică, spune numai, că importatorii nu mai au nevoia să ceră o încuviinţare deosebită pentru ca să pota importa rîmătorl, numai câtă a-ceştia să fia sănătoşi şi se constate sănătatea loră autorităţile de carantina din punctele pe unde se face importaţianea.
Ordinaţiunea e peste totă ast-felă alcătuită, încâtă omulă e sedusă a crede, ca ori - ce greutăţi s’au înfăturată, îndată ce se constată, că rîmătorii importaţi nu suntă atinşi de nici o boia.
S’a ferită deră ministrulă a arăta şi alte condiţiunî co le cere importatoriloră, der le-a comunicată autorităţiloră de carantină.
Decă ministrulă a ţinută să-şi dea aerulă, că e înclinată a îmbunătăţi raporturile comerciale cu România în vederea încheiărei unei convenţiunî comeaciale în^ celă mai apropiată timpă, şi sst-felu s’a mulţămitu a spune simplu în ordinaţiunea sa, că permite importarea rîmatoriloră, trebuia să se gândesca, că putea pricinui cele mai mari pagube importatoriloră, ba chiar ruina loră, decă ar fi alergată deadreptulă în România să facă cumpărări.
Nu scimă decă vre-ună negu-ţătoră de rîmătorl a că4ută în cursa ministrului, şi amă dori din inimă să nu fi ca4utu nici unulă, căci eta ce informaţiunî avemă dela neguţători cari au fostă pre-vă4etorî şi şi-au luată mai ânteiu informaţiunî dela autorităţile de carantină.
Da, e permisă importarea rîmă-toriloră, decă importatoră va plăti de fiecare rîmătoră, nu 25 fl. ca pănă acuma, ci 12 fl. în aură vamă, ceea ce face vr’o patru-
pre4ece florini. Cu alte cuvinte nu’ţî mai cere ministrulă sufletulă, ci numai jumătate din elă.
Cum e cu putinţă în asemenea împrejurări să se importe rîmătorl din România? Lucrurile rămână deci totă ca mai’nainte.
Inţelegemă să se fi folosită ministrulă de acestă apucătură, ca se se insinue la cei din Viena, şi p6te şi la cei din BucurescI, că adecă e dispusă guvemulă din Pesta, vă4endă relele ce resultă din răsboiulă vamală, să mai slă-bescă din oposiţiunea sa şi, mai slă-bindă şi cei din România, să se p6tă ajunge la o înţelegere şi să se'ncheiă convenţiunea.
Der neesplicabilă e, ca ună ministru să vîre în focă pe contribuabilii statului, cari se îndelet-nicescă cu comerciulă de rîmătorl, făcendufi se’şî facă cheltuelî cu călătoria pănă la autorităţile de carantină dela graniţă, pentru ca să ia informaţiunî şi se se’n-tdrcă apoi îndărătă desamăgiţl, er alţii pote că cheltuelî cu călă-
toria în România, ca să facă cumpărări.
„Părintescăw guvernă!!
-L-JUST	'AJRAm
Număroşl senatori, deputaţi, preşedinţi de-ai diferiteloră societăţi şi alte personalităţi din Parisă au trimisă o adresă comitetutui centrală ală societăţii de pază asupra libertăţii şi păcii cu reşedinţa în Milană, în care dau espresiune apro-bărei loră pentru căldurosulă apelă ală comitetului centrală cătră Italieni şi-lă felicită, eă a protestată în contra sedu-ceriloră periculăse ale unei politice ge-16sj şi ameninţătore. Prin acesta se aducă servicii nu numai intereseloră italiane, ci şi causei umanităţii. Pacea este prima condiţiune a civilisaţiunii. Tote poporele, care se lapădă de rătăciri vechi, să-şi facă o gloriă din aceea d’a coopera în scopulă păcii independente, în stimă reciprocă şi după dreptate. Adresa încheiă cfic&MhL „Acestă causă câştigă cu fîă-care (fi mai multă terenă în Europa, care însătoşeză după uşurare de povara ce o apasă şi după siguranţă în viitoră.u
Nr. 278
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
„Agenţia telegrafică de nordă44 a-nunţă din Teherană : Nu de mulţii o bandă de Perşi înfuriaţi au aprinşi* unii trenă de călători, eu care ocasiune au pe-rită şi călătorii trenului, cei mai mulţi fiindă femei şi copii. G-uvernulii persanii a plătită societăţii belgian© pentru va-gonele arse 100,000 franci. Furia poporului a fostă aşa de mare, încâtă era temere de o revoltă generală. Causa a fostă, că ună trenă a omorîtă ună Persă. Calea ferată se află între Teberan şi Şah-Azim.
Sobrania bulgară a alesă preşedinte ală ei pe candidatulă guvernului Zaharia Stojanov cu 165 voturi, în loculă fostului preşedinte Toncev, care a fostă numită ministru de justiţiă. Candidatulă oposiţiei, fostulă ministru Stoilov, a întrunită numai 83 voturi.
SOIRILE PILEI.
In şedinţa din Decemvre a comitetului administrativă ală comitatului Bistriţa, inspectorulă şcolară Havas raporta despre şcolele comunale din acelă comi-tată. Din Raportulă lui resultă, că cercetarea acestoră scdle în raportă cu cheltuelile ce se facă cu ele e forte slabă. Comuna Ilva-mică plătesce pentru scola ei 884 fl. şi e cercetată numai de 9 şcolari, Borgo-Tiba plătesce 742 fl. şi şcola e cercetată de 29 şcolari, Neposulă plătesce 792 fl. şi nu e cercetată de nici ună şcolară.
Ministrulă de justiţiă ungurescă, în scopulă revisuirei legei de esecutare, a cerută opiniunea preşedintelui, respective a secţiunei tablei r. însărcinată cu afacerile de esecutare. După oonsultărl îndelungate , secţiunea respectivă a propusă între altele, ca să se adopte acea disposiţiune din noua lege austriacă pri-vitdre la esecuţiunî, în sensulă căreia celui esecutată să ’i se dea voiă a cere sistarea esecutărei pe averea nemişcă-tore în casulă, când preţulă de esecutare căpătată ar fl mai mică decâtă a * 3-a parte din preţulă adevărată ală obiectului licitată, şi cândă se pote dovedi, că esecutarea făcută cu asemenea preţă causeză ruina economică a esecu-tatului.
*
* *
Cu ocasiunea jubileului Maiestăţii Sale au fostă înaintaţi în infanteriă: la gradulă de căpitani cl. I. căpitanii de cl II: Ionă Feneşanu (19), Panteleonă Co-coracă (96), Ionă Popescu (5), Iosifă Pistolii (9), Ştefană Galiană (99), Ilie Radu (83), Michailă Şandru (65), Pavelă Duralia (99), Iosifă Maciaga (57), Andreiu Hângană
(63)	, Ionă Humiţa (31), George Boldea
(64)	; la gradulă de căpitani cl. II locotenenţii: Pavelă Costanit (2), Ionă Humiţa
FOILETONULt „GAZ. TBANS.U
0 visită, la minele de sare din Ocna-Slatina.
Marmaţia, acelă pămentă, de unde a descălecată în Moldova Dragoşă cu soţii săi, este înzestrată de natură cu cele mai frumose daruri. Are regiuni frumose, romantice şi pământuri rodi-t6re, mulţime de isvore cu apă vindecător© şi mai presusă minele de sare cele mai bogate în t6tă Ungaria.
Aceste mine hotărîrămă câţiva studenţi să le visitămă şi la sfatulă multora amă alesă de 6 Martie, când se serbeză Cunigunda, patrona mineloră, căci cu acea ocasiune şi visita nostră era să fiă îndoită de instructivă.
Sosi diua de 6 Martie. Nl-amă luată calea cătră Ocna-Slatina. Era o dimineţă frumâsă. Sorelui, care abia răsărise, îi lipsea încă căldura să des-gbeţe noroiulă din calea nostră. Abia eşirămă din Sigetă, treeendă podulă Tisei, şi întrarămă în Satu-Slatina.
Sătulă acesta, ca mai tote satele din Marmaţia, e înghesuită de Jidovi. Acest! părăsiţi, fugăriţi din Rusia de
(37), Ionă Matura (54), Antonă Daminu (97), Teodoră Ţuma (10), Iuliu Mărginenii (43); la gradulă de locotenenţi, subloco-tenenţiii: Teodoră Caplanu (28), Iosifă Soica (87), Ionă Bălihară (29), Ştefană Filară (30), Iosifă Dică (79), George Peia (43), Victoră Moga (62), Iosifă Chevereşană (50), Alexandru Varju (5), Emilă Prebegu
(6), la gradulă de sublocotenenţi cadeţii locţiitori de oficier: George Mazurii (30), Dimitriu Herbay (82), Andreiu Petricv, (45), Dimitru Hakmană (51), Ionă Bilină (96), Adriană Cozma (34), Vasiliu Vlănăuşă (53); la gradulă de căpitanii cl. II la vânători, căpitanulă cl. I Eugenă Filipu (bat. 6); la gradulă de căpitanii cl. I în artileriă, căpitanii cl. II.; Pavelă Galii (reg. II), Michailă Piscurii reg (XI),. Suntă transferaţi dela reg. de inf. 94 la comanda 9 de corpă maiorulă Petru Procopu, Locotenenta Aurelă Predoviă dela reg. 64 de inf. la reg. 2 de trenă. E înaintată la gradulă de cadetu locţiitorii de oficeră în re-serva infanteriei Vasilie Mărginenii (63). E concediată cu lâfâ locotenentulă Iuliană
Palna din reg. 50 deăinf.
*
* *
Sub pretextă, că au introdusă ca contrabandă rîmătorl din România, s’a pornită cercetare în contra mai multoră
locuitori din Poiana, Răşinari şi Poplaca.
*
* *
Doi suboficerl din compania 14 a regimentului Mollinary din Budapesta, despre cari în urma unora cercetări ri-gurose s’a constatată, că maltratau pe tinerii recruţi în modă extraordinară, au fostă condamnaţi la perderea rangului pentru totdeuna şi la câte 14 luni închi-sore. Sentinţa s’a pusă în ordinulă de Zi şi s’a cetită Lunea trecută în presenţa
tuturoră suboficeriloră dela regimentă.
*
* *
„Reuniunea română de cântări din Ora-viţau va juca a doua Zi de Crăciună opereta lui Porumbescu „Craiulă noua. Rolurile suntă împărţite forte bine şi repetiţiile mergă de minune. Publiculă va ave o seră din cele mai plăcute. Pe lângă operetă se va juca comedia într’ună actă de Rosen r)Sârutareau. Deja au începută a se prenota locurile mai bune în teatru. După representaţiune va fi danţă în sala „Coronei44
*
* *
Reuniunea femeiloră române din „ Ora-viţaa va arangia şi în acestă camevală balulă obicinuită, care în anulă trecută şl-a câştigată aşa de bună nume şi aşa frumosă profită. La acestă bală va lua parte publică din totă ţinutulă Ora viţei. Sala dela „Coronă44 pe atunci va fi re-înoită.
*
* *
Adunarea generală a Associaţiunii pentru sprijinirea învăţăceiloru şi soda-lilorii români meseriaşi din acestă ană,
cătră autorităţi, âră din Galiţia şi Polonia de f6me, au dată năvală asupra sa-teloră din Marmaţia şi suntă adevărate lipitori pe corpulă poporului din Marmaţia.
In Satu-Slatina strada pricipală, prin care aveamă de-a trece şi noi, este t6tă în mâna Jidoviloră. Casele, una lângă alta, t6te suntă cu uşe cătră dramă şi t6te suntă totă odată şi câte o prăvăliă mixtă, unde tote se află de vândută, dela vinarsă începândă, pănă la hârburi de sticlă. Decâtă aceste locuinţe, numai cei dintrânsele suntă mai murdari. Fi-resce că din acestă împrejurare se p6te espiica causa, că nu ve4î nici unulă între ei, a cărui faţă să arate sănătate deplină.
Din Satu-Slatina abia este ună pă-trară de oră pănă ’n Ocna-Slatina. Acestă sată are înfăţişarea unui orăşelă din pricina caseloră frumdse edificate din partea statului pentru funcţionarii mineloră. Biserica frumosă, totă de stată edificată, servesce ambeloră confesiuni, catolică şi greco-catolică, aşa că într’o Duminecă se servesce liturgia latină, în alta românescă. Der s’ar înşela rău
considerândă, că numărulă învăţăceiloră meseriaşi aşeZaţl aci în Braşovă se înmulţesc© din ană în ană, er mijlâcele materiali ale Asociaţiunii rămână aprope staţionari, de unde apoi resultă, că acesta nu este în stare a satisface la tote necesităţile ce le întâmpină învăţăceii în decur-sulă uceniciei loră, a hotărîtă ca toţi aceia, cari trimită copii pentru a fi aşe-Zaţl la meserii aci în Braşovă, să fiă rugaţi a-se face membri, în casă însă când aceştia ar fi săraci, atunci să fie rugată oficiulă parochială, comuna, din care se află mai mulţi copii aşedaţl la meserii, să se facă menibră acestei AssociaţiunI.
*
* *
Procurorulă comitatului Bistriţa a arătată ministrului de interne, că aresturile de acolo suntă pline de arestanţl, aşa că nu mai e locă pentru alţii. Ii
cere să ia disposiţiunl.
*
* *
In Caţa şi în Brasu bântue scarla-tina, în localitatea din urmă destulă de gravă nu numai între copii, ci şi între adulţi. Şcolele suntă de mai multă timpă închise.
*
* *
Comitetulu balului română din Viena s’a constituita ca şi pănă acuma, sub preşedinţa neobositului domnă Dr. St.
N. Ciurcu.
*
, * *
Etă unde ducă tendinţele de ma-ghiarisare! Sărăcescă comunele cu întreţinerea de scole comunale necercetate de şcolari. Românii merită t6tă lauda pentru purtarea loră vrednică. Suntă şcole confesionale în care să-şi dea copii, şi deci între Români n’au ce căuta şcolele de maghiarisare.
Dările te consul In 1887.
Din statistica ministeriului ungurescă de finanţe privitâre la venitulă dăriloră de consumă în anulă 1887 a-flămă, că suma tuturoră veniteloră provenite din dările pe spirtă face 9.724,920 fl., faţă cu anulă trecută au incursă sub rubrica acesta mai puţină cu 774,581 fl. Darea pe vină a adusă 3.944,986 fl.; darea pe bere 1.278,401 fl.; pe carne 2.841,134 fl.; pe zahară 2.392,559 fl. etc.
Suma totală a percepţiuniloră dăriloră de consumă a fostă în anulă 1887 de 24,974,086 fl.; faţă cu anulă de mai’nainte resultatulă în totală este mai favorabilă cu 13.348 fl.
Venitulă dăriloră pe spirtă şi bere arată ună scădămentă de aprope ună milionă, a crescută însă venitulă dăriloră de consumă pe carne, vină, zahară şi uleiu de minerale.
Numărulă fabriceloră de bere, cari
celă care ar deduce din acestă împrejurare, că ar esista o armoniă deplină între cei cari profeseză aceste două rituri, căci între Românii de-acolo, cari formeză propriu Z*3** sătulă, şi între oficianţii de origine germană, der acuma prefăcuţi în Maghiari ultraişti, suntă cam încordate relaţiunile. Că ore într’aceea stă causa încordării,-..că aceşti oficianţi voescă a maghiarisa cu orî-ce preţă şi într’acestâ tendinţă a loră purcedă sistematică, — căci începă cu copii dela vârsta de 4 ani în susă, pentru cari este edificată deja o casă de adăpostă pomposă — seu doră este cu totală altulă isvorulă încordărei, de astădată eu nu scruteză, căci altulă e scopulă meu acuma.
Erau trecute 8 ore dimineţă când amă ajunsă la loculă destinată. Aici era deja mulţime de lume, încâtă abia amă putută străbate la cassă să ne cum-ărămă biletă de intrare.
Minele acestea suntă pe şesă, prin urmare celă care cunosc© mine de metală nici la ună casă nu’şl pote forma idee clară despre ele, decă admite în cugetă o asămănare între cele de sare şi cele de metală în ceea ce privesc© interiorulă
în an. 1884—5 erau 118, în anulă 1886—87 a scăZută la 96. ScăZendă numărulă fabriceloră, a scăZută şi cantitatea produsului de bere cu 70,000 hectolitri.
Fabrici de zahară de napi au fostă 14, ca şi în anulă precedentă. Produc-tulă acestoră fabrici a crescută considerabilă, anume dela 1.900,000 măjl metrice s’a urcată cam la 2.500,000 m. m.
Unteirrrplcirl diferite.
Honyedu desertoru. In Jaszbereny a deşertată ună honvedă luându’şl cu elă uniforma şi calulă. Vădendu-se urmărită, honvedulă se baricadâ într’o casă publică. Conducătorulă gendarmiloră, cari-lă urmăreau, îlă provocă de trei ori să se predea, der honvedulă nu voi. Atunci gendarmii asediară casa în totă forma, împuşcară în ea, dărîmară porta şi pătrunseră în casă. Desertorulă se apără ca ună desperată, der în cele din urmă fă supusă şi escortată în lanţuri la Hatvan.
Trenu aprinşii. înainte cu câteva Zile se aprinse ună cupeu dela trenulu de persone ce plecase din Csaba la Oradia-mare. Deja flăcările se întinseră în va-gonulă învecinată, când conducătorulă la strigătele de ajutoră ale călătoriloră opri trenulă în mijloculă câmpului. Călătorii din vagonulă ce ardea erau aprope să fie asfixiaţi şi mai mulţi dintre ei su-feriră arsuri uşore. Cupeulă, cum spune „Peşti Naplo44, a arsă totală împreună cu bagagele aflătore în elă.
Literatură.
Convorbiri Literare din Bucuresci cuprindă în Nr. 9 dela 1 Decemvre: Raportulă lui Barbu Ştirbeiu cătră Kis-seleff. — Ună dramă greşită (novelă), de Duiliu Zamfirescu. — Din istoria bresleloră, de V. A. Urechiă. — Ună incidenţă linguistică, de A. Sterca-Şuluţă.
—	Lascară Viorescu, de W. de Kotze-bue (trad. de A.). — Morţii; Rugăciune (poesii), de B. Bîcu. — Dedicaţia; Când sorele (poesii), de Blanca Procopiană.
—	Bibliografia.
„Meseriaşuld Românu,u foiă pentru învăţătură şi petrecere, întocmită pentru meseriaşi şi toţi iubitorii de meserii. A-pare în Braşovă de 2 ori pe lună în mărime de câte o colă şi costă pe y2 ană 60 cr. seu 2 franci. E-ditoră şi Redactoră: Bartolomeiu Baiu-lescu, preşedintele Reuniunei pentru sprijinirea meser. rom. în Braşovă. — Nr. 24 dela 15 (27) Octomvre conţine: Cătră cetitorii noştri; Cum se facă in-venţiunile ? Ce opinie are Grigore despre concurenţă, de I. S. Spar-tali; Domnulă Destremeaux; Feliurite pentru meseriaşi; Multe şi mărunte; ScirI economice şi industriale; Diverse. (Sub ultimile 4 titluri se cuprindă mulţime de scirl, instrucţiuni şi notiţe fo-losităre); Recepte folositor©; Glume, Bibliografia etc.
loră şi modulă cum suntă aşeZate. In două chipuri ne putemă scoborî: seu ne aşeZămă într’o corfă purtată de o maşină şi ne lăsămă în josu, seu ne scobo-rîmă pe scări. Celă dintâin felă de sco-borîre e comodă, însă nici pe departe nu face asupra omului impresiunea ce o are scoborîndă pe scări.
Calea care duce pe scări este ca cum te-ai scoborî dintr’ună turnă înaltă pe scări ţgpişe (pieZişe.) Păreţii acestei căi suntă de sare negră, calitatea cea mai dură, der, înaintândă, suntă pestriţi de fâşiile albe de sare curată, apoi de ce scoborî mai multe scări, de aceea este mai curatăsarea din păreţi, cari sclipesc la lumina lampeloră, ca şi cum ar fi formaţi din petri scumpe.
Cotituri, ori întorsături suntă pe calea acesta 120 la numără, apoi la totă cotitura este câte o lampă. Unii mai „voinicoşl44 suflau lampele, publiculă rămânea în întunerecă pe vre’o câteva secunde, cei mai slabi de ângeră ţipau, alţii aveau frică a merge mai departe, mulţimea de poporă se’nboţea (se ’m-bulZia), auZiai strigăte îu t6te limbile. Se pote ’nchipui ce învălmăşală a fostă unde
Nr. 278
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888
Din camerile române.
D-ltt senatorii V. A. Urechii reaminti cuvintele răposatului C. A. Rosetti, mă-estrul său, că, trebuie cucerită Plevna internă. Densulă se declară multă mai mulţămită cu mesagiulă regal decâtă cu proiectulă de răspunsă.
Oratorulă găsesce, că în cestiunea ţăraniloră răspunsulă Senatului este forte laconică, lucru care nu este potrivită, căci acestă cestiune cere o grabnică so-luţiune. Dâcă este la mijlocă o cestiune agrară, de ce să mai vorbesce de res-vrătire? Din nenorocire, guvernele trecute au tăgăduita esistenţa unei asemenea cestiunî, dâr onore guvernului junimistă, elă a recunoscuta că esistă.
Oratorulă face apoi istoriculă cesti-unei agrare în România în timpă de două vecurî, cetindă nisce documente din 1771, şi conchide, că în ce privesce propăşirea nostră, numai noi prin noi pu-temă face ceva; nu ne trebue prin urmare sprijinulă Rusiei, după cum nl-a spusă d. Gr. Sturdza.
Răspunsulă, ca şi Mesagiulă, începe cu cestiunea politicei esteme. Eu ' am atinsă mai înteiu cestiunea ţăraniloră, eăcl acesta e după socotinţa’ mea cea mai importantă. Aci e Plevna internă... Der din momentă ce principele Gr. Sturdza a vorbită cu precădere de acestă paragrafă ală politicei esterne, eu nu potă să nu cjică nimica... Fără să potă urma în amănunţimele sale discursulă său de tacticiană, de oştână, de geografă, de statistică etc.... eu daclară, că nu sunt mulţămită nici cu propunerea principelui Sturdza şi nici de asemenea,v redac-ţiunea din răspunsulă comisiunei relativă la politica Statului nostru, nu mă mul-ţămesce, şi nu piantaru că s’ar compromite Statulă română, dâcă s’ară urmări şi pe viitoră politica esternă a d-lui I. Brătianu, urmată de 10—12 ani în ţâra acesta; nu vădă tocmai acolo pericolulă, unde îlă vede principele Sturdza.
In acestă decadă, nu vădă că s’a fostă încheiată vr’o convenţiune, cu legată cu cutare seu cutare putere. A-vemă simpatii fiă-care din noi, unii sun-temă franţusiţî, cum cjicea soriitorulă boeră cătră Verlamă, — alţii de, cam rusiţi, alţii nemţiţi; ce să fa-cemăf amă avută nenorocirea să pri-mimă cu relaţiunile nâstre de famiiiă, ori cu educaţiunea nâstră simpatii său antipatii pentru unii seu alţii. Dăr din faptulă, că unii bărbată, care a învăţată în Germania, Rusia său în Fraucia, se găsesce la putere, încă n’aşă putea conchide, că şl-a vândută ţâra, că a făcută alianţă cu puterea cu care sim-patiseză.
Pănă acum nu vădă, repetă, să fi ostQ încăheiată vre-o convenţiune cu Austro-Germania, câtă de secretă, şi secrete le se află mai alesă de bărbaţi susă puşi, oa principele Sturdza. Dâcă ară esista asemenea convenţiune aţi fi adus’o aci de faţă. 0! atunci aşă fi avută şi eu de (jisă multe. Der asemenea anga-giaminte neesistândă, âu nu am de a-dusă nemulţumiri, nici acestui guvernă, nici celui cădută. Modulă cum este redactată acestă pasagiu din Răspunsulă la Mesagiulă Tronului totuşi mTihl convine. Eu wdă că şi Mesagiulă şi răspunsulă ne vorbescă de neutralitate.
era atâta poporă pe nisce scări strimte şi ţepişe.
Der încă n’ajunseserămăla mijloculă drumului nostru, cândă ni-se ’nf&ţişâ priveliştea cea mai frumâsă. Amă ajunsă adecă la locuia unde calea nostră, strimtă şi închisă, cum era pănă acolo, ajunge la golulă minei şi formeză ună. balcpnă lungă, de unde ne puteamă uita în inte-rioră, ce are multă asemănare cu inter-nulă unei biserici gotice, din mijloculă căreia se ridică altarulă colosală de sare. Josă, unde grăbeamă şi noi, mulţimea de âmenl unduia pe arena de sare. Totulă era atâtă' de fantastioă: păreţii colosali, cari sclipeau la luminele electrice, mur-murulă care-lă pricinui mulţimea deja sosită josă, acestă murmură străbăţea însă atâtă de slabă pănă la noi, la bdlâonă, şi atâtă de melancolică, cţi şi cum îlă audiamă printr’ună visă dulce; apoi căile laterale, care neluminate fiindă steteau părăsite şi negre, aceste tâte făceau asupra omului o impresiune, care numai a o simţi o puteamă, der a o descrie nu suntemă în stare.
In fine sosirămă şi noi la ţînta nâstră-Ne amestecarămă şi noi între mulţimea’
Şi eu aducă oihagiele mele aceloră guverne, ori care ară fi ele, cari se vofă menţine în stricta neutralitate faţă cu tâte statele. De aceea nici pricepă ce neutralitate va fi şi aceea, când pe de o parte (cum 4i°e d- Gr. Sturdza) vomă 4ice că Muscalii potă să tracă cu oştea prin Dobrogea română, şi pe de alta, noi ne vomă aduna ou tabăra nu sciu în ce punctă ală ţării. Ce vreţi să fa-cemă acolo ? să stămă cu arma la braţă, ori să dioemă Muscalului: decă „ne veţi da ceva, noi neutralii vomă merge totă cu d-vostră ?u Acesta nu mi-se pare tocmai, tocmai „neutralitateu, şi lâculă pe care-lă preconiseză d. preopinentă nu mi-se pare propriu a salva ţâra acâstă. Eu aşi preferi alt-ceva dela ministeră, dela d-stră d-loră senatori; ce ? să nu uitămă, că nu suntemă singuri singurei în Orientă.	•
Vrendă să facemă prea multă pacâ, să nu ne prea desinteresămă de ceea ce se face în Orientă. Audă că în Bulgaria s’au înşhisă şcolfie, două, trei ro-mânescî, câte erau pe malulă dreptă ală Dunărei; apoi forte mulţămiiţă de aşa prietiniă. Eu nu o potă primi. Audă vorbindu-se, că Bulgaria are să se întindă în Macedonia şi Albania..Apoi acolo avemă şi noi, nu pământuri pe care să le cutropimă, să le anexămă, ci „Români de protegiată44. Apoi credă că nu trebue să ne desinteresămă de totă mişcarea diu Peninsula Balcanică şi gân-descă că, pe cale înţelâptă, cum d*00 Mesagiulă şi chiar Răspunsulă Senatului, ou multă cumpătare, vomă putea să fa-cemtt şi pe Bulgari şi pe Sârbi, şi pe Albanezi, şi pe Muntenegreni, şi pe Greci şi chiar pe Turci să înţelegă, că salvarea tuturoră este în împreună conlucrare, în împreună apărare, numiţi resulta-tulă la care vomă ajunge, alianţă ori „federaţiune balcanică14
Este, voră dice unii, o utopiă acesta, a câtorva din noi, dâr ea va fi o realitate de vomă lucra în sensulă ei. „Fe-deraţiunea44 este singura mântuire a ţă-riloră din peninsula Balcanică; căci salvarea nostră nu vomă afla-o gravitândă î.nprejuruiă unoră anumite puteri, cum este chiar şi aceea pe care nl-a reco-mandat’o principele Sturza. Nu, nu vecinii noştri, nu, nimenea din Europa nu păte să ne dea ceea ce noi numai ne vomă pute da: protecţiunea reciprocă între cei slabi, protecţiunea ce noi nl-o putemă asigura prin împreună conlu-orare cu tâte poporele egalmente ameninţate din întregulă Orientă. (Aplause.)
Eu n’am ca principele Sturza inte-resulă de a scâte din ministeră pe junimişti şi în specială pe d. Cârpă, care mi se pare celă mai liberală.. Da, suntă din acei cari sinceră recunoscă câtă da-torămă, în trecută, în evoluţiunea nâstră istorică Rusiei, dâr şi fie-căreia din puterile Europene. Eu sciu, că din mo* mentulă ce Rusia era ună factoră ală fapteloră nâstre naţionale, încă dela Cantemiră, multă vreme Rusia ne-a făcută bine în numele creştinătăţii.
Eu n’am der să aducă nici o îm-puţare acelui vecină, şi noi îi vomă re-cunâsce totdeauna binele care ni l’a făcută; dâr când vomă vedâ că, pentru ună motivă ori altulă Rusia ne ya A făcută, ,Qrî ne ya face, câte vr’o rea slujbă, eu nu mă potă opri de a-i di°e:
„Eşti tare, puternică, poţi să ne strivesc!, dâr noi vremă să fimă ţâră liberă, independentă, românâscă!.... Lasă-ne să trăimă astfelă şi te «vomă* iubi... Altîelă nu! (Vii aplause.)
Repetă! eu n’am să facă imputări domnului Cârpă şi oricăruia din junimişti, ar dori principele Sturza să’lă vedă eşită din ministeră, pe câtă -timpă aceia voră fi menţinută neutralitatea perfectă.... Ce voiţi? Ună cabinetă cu dra* pelă ungară, rusă sâu francesă ? Eu ceră cabinetului nostru să rămână: Română! Cu acelă ministeră română va fi de sigură neamulă românescăI (Aplause). *
TELEGRAMELE „GAZ. TRANS.*
(Serviciulă biuroului de coresp. din Pesta)
Belgradfi, 29, Decemvre. Deschiderea serbătorescă a Scupcinei se face mane.
Varşovia, 29 Decemvre. Prin noulu planii de fortificaţiunî militare se transformă într’untt trila-teră puternică de fortăreţe trei localităţi: Kovel, Litevski şi Bi-alyslok.
Parisfi, 29 Decemvre. Alegerea deputatului pentru departamentalii Senei s’a fixată pe c}iua de 27 Ianuarie. „Gazette de Frnace“ face propagandă pentru candidatura ducelui de Chartres ca candidată regalistă.
DIVERSE.
Cum se nutresce Sultanulă ? Cu tote că o mulţime nenumărată de servitori împresâră pe Sultană în palatele sale, totuşi bucatele, care i se servescă, suntă preparate numai de o singură persână şi nimenea nu se pâte apropia de ele. Tote bucatele se prepară în vase de argintă şi după ce suntă gata se acoperă şi se sigileză presen-tându-se mai ântâiu înaltului său Camerieră, care gustă din fiăcare bucată, înainte de a fi presentate Sultanului. Acesta este o apărare, ca să nu fiă otrăvită. Bucatele se servescă în vase de aură. De obiceiu Sultanulă şâde pe ună divană aprâpe de o ferâstră, care are vederea spre Bosforă. Sultanulă nu întrebuinţâză niciodată farfurie şi forte rară furculiţă şi cuţită. O lingură şi degetele lui suntă suficiente pentru ca să se servescă la mâncare. Pe moşii întinse, proprietăţi ale Sultanului, se cultivă şi se prăsescă totă ce este necesară pentru bucatele lui. Aprâpe o miiă chilograme de ureză se consumă pe fiăcare di pentru pilafulă indispensabilă, 800 chilograme sugărî, totă atâta cafea sej întrebuinţâză pe di abstrăgândă fructele şi alte delicateţe.
Pentru totă curtea împărătâscă se gătesce de obiceiu ureză, came de
mielă, pane etc. şi totuşi se mai întrebuinţâză pe fiăcare di hi bucătăria îm-părăteseă 600 chilograme came de bou, 500 chilograme came de viţelă şi o mare cantitate de pesce, dulceţuri, fructe şi altele. Pe fiecare di 86 aruncă destule bucate care ar fi putută hrăni aprâpe o sută de familii. Multe din trensele se strângă de cerşitori şi cu restulă se nutrescă cânii.
Cfttti costă pacea Franciei? Din
anulă 1872 şi pănă acum Francia a spesată pentru armată şi fortificaţii 2 miliarde 260 miliâne franci, âr în bugetul ă anului viitoră e pusă totă în sco-pulă acesta suma de ună miliardă şi 65 milione de franci. Adevărată, că s’au votată numai 770 miliâne în bugetulă acestui ană, dâr s’a reservată dreptulă de a se cere şi restulă până la ună miliardă 65 miliâne în caşuri de urgenţă şi e mai multă caM sigură că şi acestă restă se va spesa. In anulă 1888 s’a venită pentru bugetulă armatei în Francia 5 fi. 62 cr. de capă, în timpă ce în Germania s’a venită numai 4 fi. de capă,
Femei otrăvitore. In Erdwick din Slavonia femeile ţăraniloră se ocupau sistematică de mai multă timpă cu aceea, că’şl otrăveau bărbaţii. Pănă acum au fost arastate şepte femei, care ’şl-au otrăvită pe proprii loră bărbaţi şi pe alţii. S’a constatată, că peste 20 de bărbaţi au fostă otrăviţi de aceste femei. Otrava o luau ele dela o otrăvitâre din Bingula. Criminalele se află în manile tribunalului din Mitroviţa.
Cursulă la bursa de Viena
din 28 Decemvre st. n. 1888.
Renta de aură 4%...................102.40
Renta de hârtiă5%.................93.85
Imprumntulă căiloră ferate ungare . 144.— Amortisarea datoriei căilorCL ferate de
ostă ungare (1-ma emisiune) . .	98.40
Amortisarea datoriei căiloră ferate de
ostă ungare (2-a emisiune) . .	—.—
Amortisarea datoriei c&iloră terate de
ostă ungare (3-a emisiune) . . 117.50
Bonuri rurale ungare..........103.75
Bonuri cu clasa de sortare	....	103.75
Bonuri rurale Banată-Timişă	.	.	.	104.50
Bonuri cu cl. de sortare.......104.—
Bonuri rurale transilvane.....104.25
Bonuri croato-slavone..........104.—
Despăgubirea pentru dijma de vină
ungurescă........................99.25
Imprumutulă cu premiulă ungurescă 129.— Dosurile pentru regularea Tisei şi Se-
ghedinului............... 124 30
Renta de hârtiă austriacă ....	82.15
Renta de argintă austriacă ....	82.85
Renta de aură austriacă . . . . . 109.85
Losuri din 1860 ..................... 138.90
Acţiunile băncei austro-ungare . . . 875.— Acţiunile băncei de credită ungar. . 305 50 Acţiunile băncei de credită austr. . 310.90
Galbeni împărătesc!.................... 5.72
Napoleon-d’ori ........	9.53
Mărci 100 împ. germane .....	59.20
Londra 10 Livres sterliage .... 120.75
Editoră şi Redactoră responsabilă; % Dr. Aurel Mureşianu.
care unduia în susă şi’n josă, şi priveamă cum vederea mulţimei de lumini, care ardeau pe altarulă colosală desare, într’a-tâta era paralisată de lumina electrică, înoată acele lumini, pare-mi-se 550 la numără, apăreau ardândă ca totă atâtea puncte roşii.
După 9 âre se începură pregătirile pentru fiturgiă.. O parte din publică o-cupâ băncile aşedate înaintea altarului, eră capela muşi cală a tăetoriloră de sare (care suplinesce strana) se aşedâ pe ună balconă laterală într’o depărtare destulă de mare dela altară.
Preotulă începu serviţiulă divină, răspunsoriile le da banda; dâr pe când o parte mică asculta liturgia, o mare parte din pnblică se preumbla, alţii căutau sarea cristalină, âră tinerimea, „flârea presentului, din care are să fie fructulă viitorului44, cânta prin despărţă-mintele îndepărtate, sţrigândă numele lui Kossuth, ca şi cum chiar elă ar fi fostă celă care a descoperită sarea într’acelă locă.
Precum ml-a spusă ună lucrătoră din mină, pe la anulă 1870 a eşită apă în mina „Cunigunda44 şi o-a umpluta
pănă la înălţimea de 4 , stâmjinî. Apa o-au scosă afară, âr d© atunci nu s’a mai repeţită acestă nenorocire, care a ameninţată cu catastrofă aceste mine. Semnulă pănă unde s’a suită apa, se vede şi acuma pe păreţi
In minele de metală, când te vedl sub pămentă într’o afundime de-o miiă^ de stânjinl, păreţii minei picură y.ecinică şi vecînică suntă umedb lu©#&ţorii arată la faţă ca cum s’ar fi „sculată din grâpă, şi’şl pericliteză viâ^mo-mentulă numai ca sâ ffâtă Vegeta de pe o di Pe aka până ce-i omâră cu desăvârşire aerulă coruptă şi strioăciosă,r — involuntară, îţi aduci aminte de bijuteriile de aură care strălucescă în lumea din afară la gâtă pe braţe şi pe degete şi pâte că acestă lume nici nu-' scie că metalulă acela galbină chiar aşa de. gal-bfnă i-a făcută şi faţa aceluia, care a căutată după elăy In minele de sare ne cuprindă însă cu totulă alte idei. Aici doranesce aeră curată, lucrătorii suntă sănătoşi, căci aici nu se află ni-mică ce ar fi stricăciosă pentru ei, şi pentru-că tâte suntă plăcute aici pentru vederea şi gândirea nâstră.
......... — ..
Eu celă puţină ^acestei împrejurări îi atribueseă, că cu tâte că eramă adunaţi acolo atâţm âmenl de-atâtea. clase diferite, privindu’i dintr’o depărtare, pe toţi mi’i închipuiam aduşi aici de ună singură doră, şi’mî părea bine că vădă atâta lume adunată, care lăpădândă grijile duM^e, lăsase de-o parte presen-tultf-Vri’fl îndrepteză privirile în trecută, care cu câtă îşi are rolulă în timpi mai îndepărtaţi, cu atâtă apare mai glo-.ripsă.
Cu acelste cugete eram ocupată când amă pornită eşimă afară din . mină. Ne-amă suită în corfa pregătită spre acestă scopă şi peste vre-o câteva minute amă fostă afară cu colbă de sare pe vestminte. Bucuria de care eramă cuprinşi, vederea sârelui, care ne întim-pinâ cu radele lui lucitâre, dispăru de pe feţele nâstre când vădurămă şirulă lungă de şetre jidovesc! cu diferite lucruri de vendare şi tâte birjele jidovi-lorăţ din Sigetă* una mai pocită decâtă alta. Acestă realismă ne tredi din lumea ideală, care ni-o formarămă.»încă acolo sub pământă, şi se părea, că una după alta dispară ilusiile ce încă înainte cu o jumătate de âră le aveamă.
Grherlanulă.
Nr. 278
GAZETA TRANSILVANIEI
1888.
I
IAR31A(fA
I PSERHOFER,
VIENA, Singerstrasse Nr. 15
la „Goldenen Reichsapf el“.
186,12-7
Pilule pentru curăţirea sângelui, mai înainte numite „Pilule universale", merită cu tot* dreptul* numirea din urmă, de 6re-ce în faptă nu esistă aprdpe nici o bolă, la care nu ar fi probată. în mii de caşuri efectul* lorii miraculos*. în caşurile cele. mai cerbi-cose, la cari multe alte medicamente s’au întrebuinţată înzadaru, s’a dobândită cu aceste pilule de nenumărate ori şi după ună scurtă timp* deplină însănătoşare. I cutioră CU 15 pilule 21 Cr., I sulă CU 6 cutiore I fl. 5 cr., la trimiteri nefrancate cu rambursă ifl. 10 cr.
Ţrimiţându-se preţulă înainte costă cu espedarea francată 1 sulă cu pilule 1 fl. 25 cr., 2 suluri 2 fl. 30 cr., 3 suluri 3 fl. 85 cr., 4 suluri 4 fl. 40 cr., 5 suluri 5 fl. 20 cr., 10 suluri 9 fl. 20 cr. — Mai puţină de ună sulă nu se pote trimite.
w*' Numai acele pilule suntti de consideraţii ca veritabile, a căror* instrucţiune este provăţlută cu subscrierea I. PSERH0FER şi cari pe capacul* fiă-cărei cutiore portă totd aceeaşi subscriere cu litere roşii. «ţp«i
Au in cursă o mulţime de scrisori, prin cari consumatorii acestoră pilule mulţâmescă pentru redobândirea sănătăţii loră după cele mai diferite şi grele bole. Orî-cine a tăcută odată încercare, recomandă acestă medicamentă mai departe.
Reproducemfi aci numai câteva dintre multele scrisori de mulţămită.
Schlierbach, 17 Februariu 1888.
Onor. Domnule! Respectuoşii subsemnatul*
Vă rog& a mai trimite fHn nou patru suluri din Pilulele D-v. în ader irit forte folos Hore şi escelentu pu-rificătore de sânge.	Cu înaltă stimă
'Ifl. Neureiter, medicu.
Hrasche lângă Flodnig, 12 Sept. 1887.
Onor D-le! D-<|.eu a voită ca se ’mî intre în mână Pilulele D-v., şi Vă descriu acuma succesul* dobănditu: In patul* de lăudiă (chendeliă) mă răcisem* astfeJiu, încât* nu mai putem* lucra, şi aş* fi de sigura deja mortă, decă nu me-ar fi scăpat* pilulele d-vdstră admirabile. D-4eu să Vă binecuvinteze de mii de ori pentru acăsta- Am încrederea, că Pilulele D-v mă vor insănătoşa de tot*, astfel precum ele au folosit si altora	Theresia Knific.
Wiener-Neustadt, 9 Decemvrie 1887.
Onor. Domnule! Vă esprim* cea mai căldu-r6să mulţămire în numele mătuşei mele, care a suferit* cinci ani de catarrh chronic la stomac*. Viăţa îi era unu chin* şi se credea deja prăpădită. Prin întâmplare a primit* o cutiâră cu escelentele Pilule ale D-v., purific atbre de sânge, şi după întrebuinţarea lor* mai îndelungată s’a însănătoşat*.	Cu înaltă stimă
losefa Weinzettl.
WtUrinzersdorf, lângă Kirchdorf, Austria de sus*.
10 Ianuariu 1886.
Onor. Domnule! Binevoiţi a’mî trimite cu poşta un* sul* cu Pilulele D-tale escelent* pu-
rificătdre de sânge. Trebue se Ve esprim* cea mai îndeplină recunosc inţă în privinţa valârei acestor* pilule, şi le voiu recomanda cu căldură tuturor* su’ferindiloru, unde mi se va da ocasiune. Ve. împuternicez*, ca despre acâsta a mea mulţămită şe dispuneţi după olac* în public*.	Cu înaltă stimă
Theresia Kastner.
Ooitschdorf, lângă Kohlbach, Silesia-Austr.
8 Octomvrie 1886.
Onor. Domnule! Vă rog* amicabil* a’mî trimite un* sul* cu 6 cutidre Pilule universale purificătdre de sânge. Numai minunatelor* Pi-luri ale D-v. am se rnulţămesc*, că am scăpat* de o suferinţă la stomac*, care m’a chinuit* 5 ani. Aceste Pilurî nu vor* lipsi nici odată din casa mea, şi Ve esprim* prin acâsta mulţămită mea cea mai căldurdsă.
Cu cea mai înaltă stimă.	Ansa Zwikl.
Rohrbaek, 28 Februariu 1888 Onor. Domnule ! In luna lui Noemvre a. tr. am comandat* la D-ta un* sul* cu Pilule. Eu precum şi soţia mea am observat* cel* mai bun succes*; sufeream* ambii de durere de cap* violentă şi de scaun* neregulat*, astăfeliu că eram deja aprdpe de desperare, cu tdte că suntem* numai de 46 ani. Şi ce să vecjî! Pilulele D-v. au făcut minune şi ne-au scăpat do suferinţă.	Cu stimă.
Anton List.
Balsam* contra degerătnrei de I. Pser-hofer, de mulţi ani recunoscuţii ca celii mai sigurii .remediu contra suferinţe-lorii de degerătură de totii felulii, precum şi spre vindecarea ranelorii învechite etc. 1 borcănel* 40 cr., cu trimiterea franco 65 cr.
Snculă -Spi tz we gerich, medicament* contra catarului, răguşelei şi a tusei etc. 1 sticluţă 50 cr.
Aliită americană conlra rheumatismului,
cel* mai bun* medicament* la tdte suferinţele rheumatice, junghiuri, Ischias (bdlâ de tremur*), junghiu la urechi etc. 1 fl. 20 cr.
Praf* contra asudării picidrelor*, 1 cu-, tiă 50 cr. cu trimiterea francată 75 cr.
Balsam* contra guşilor*, remediu de încredere spre lecuirea umflăturilor* la gât*.. 1 flacon* 40 cr., cu trimiterea francată 65 cr. .
Essenţă de riaţă, (Picături de Praga) contra stdmacului stricat*, a mistuirei rele şi greutăţilor* de tot* felul*, un* remediu de casă escelent*. 1 flacon* 22 cr.
Prafuri (Fiakerpulver) contra catarului, răguşelei, tusei etc. 1 cutiă 35 cr., cu trimiterea francată 60 cr.
Pomadă de Tanochinin de I. Pserhofer, cea mai bună dintre tote remediile pentru crescerea părului. Un borcan* 2 fl.
Plastru universal* de prof. Steudel, la rane din lovitură şi împuns*, la tot* felul* de bube rele şi la umflături învechite, ce se sparg* periodic* la pi-ciore, la deget*, la rănile şi aprinderile de ţiţe şi la multe alte suferinţe de acest,* eoiu, s’a probat* de multe ori. 1 borcan* 50 cr., cu trimiterea francată 75 cr.
Sare universală de curăţeniă de A. W.
Bulrich. Un* remediu de casă escelent* contra tuturor* urmărilor* diges-tiunei stricate precum: durere de cap, ameţelă, cârcei la stomach, acrelă în gât*, suferinţe haemoroidale, constipa-ţiune etc. 1 pachet* 1 fl.
Esenţă pentru ochi de Romershausen, 1 buteliă 2 fl. 50 cr., 1/2 buteliă 1 fl. 50 cr.
Balsam* englezesc*, 1 sticluţă 12 cr., lî sticluţe 1 fl. 20 cr.
Afară de preparatele aci numite se' mai află tote specialităţile farmaoeutice indigene şi streine, anunţate prin tote (fiarele austriace, şi la cas*, când unele din aceste specii nu s’ar* afla în deposit*, se vor* procura la cerere cu promptitudine şi cât* se pote de eftin*.	. . .
OT» Trimiterile prin postă se efectuezâ ifite, decă se trimite preţuiţi înainte, sei^ cu rambursă..
Trimiţendu-se preţuln nainte, (mai bine prin mandată poştală) este porto poştală cu multă mai eftin fi, decâtă la trimiteri cu rambursă.
\ Mono-chord,
Vioră
MONOCHORD
Citeră cu arcuşfi pe o corda Nr. I. fl. 2.60; Nr. II. fi. 2.85, Nr. III fl. 3.10 dimpreună cu scola de note pentru a în\7ăţa singurii, chiar şi pentr’unu nespecialistii.
De procurata A&tOTdâltst&dteT Bfaşovfi.
Totodată ’mî permţtu a atrage atenţiunea onor. publică asupra bogată asortatului meu depositfi de opuri de lllCSU, scrieri pentru tinerime, cărţi pentrr copii cu ilnstraţiuni, cutii cu petre de architeetură pentru copii, veritabile de Richter, decoraţii pentru Cotillion, podobe pentru poumlu de Crăciunu. Bilete de gratulaţiă pentru anula nou cu tecstu românescu, tranţuzescu şi germana.	212,2—1
Cea mai bună 66,36-28
Hârtie de ţigarrete
este veritabilul*
LE HOIMt
fabricată francesă de GAWLEY & HENRY, în PARIS
A se feri de imitaţiune.
Acest* hârtiă se recomandă cu căldură din partea domnilor* Dr. J. J. Polii, D. E. Ludwig, D. M. LIppmann, profesori de chimie la universitatea din Viena, pentru curăţenia sa absolută şi pentru că nu are în consistenţa sa nici o materiă stricăciosâ;
Numere singuratice din „Gazeta Transilvaniei" â 5 cr. se pot* cumpâra în tutungeria I. Gross, în librăria Ni colac Ciurcu şi Al-brecht & Zillich.

94.-
17, rn» B&angtr, i PARIS
Bursa de Bucurescî.
Cotă oficială dela 15 Decemvrie st. v. 1888.
Cump. vând.
Renta română 5% ....
Renta rom. amort. 5°/0 • •
Renta convert. 6°/0.
K0/
». n n	u l o
n	ii	urban	7°/o •
n	n	n	6o/0.	.
'1	11	ii	b°/o •	•	■
94. V, 95?/4
94.3/4 95.— 96.1/. 96.1/,’ 96.7/g 106.-- 106*3/? 100.— 101.— 93.—	93.'/*
Picăturile de stomach* MARIAZELLER,
care lucră escelentu în contra tntnroră bdleloru de stomachă.
Neîntrecute pentru lipsa de apetit*, slăbiciunea stomachului, res-piraţiunea cu miros* greu, umflare (vânturi), răgăelă acră, colică, catar* de stomach*, acrâlă, formarea de petră şi nâsip*, producerea esce-sivâ de flegmă, gălbinare, greaţă şi vomare, durere de cap* (dâcă provine dela stomach*), cârcei la stomach*, constipaţiune sâu încuiare, încărcarea stomachului cu mâncări şi băuturi, limbrici, suferinţe de splină, ficat* şi de haemorhoide. — Preţul* unei sticle dinprennă cu pres-criereade întrebuinţare 40 cr., sticla îndoit* dc mare 70 cr. Espediţia centrală prin farmacistul*
Cari Brady, Kremsier (Moravia.)
Picăturile de stomach* Mariazeller nu sunt* un* remediu secret*. Părţile conţinătore sunt* arătate în prescrierea de întrebuinţare, ce se află la fie-care sticlă.
"Verita/bile se află, nciai în t6te faxmnaciile.
Avertisment*! Picăturile de stomach* Mariazeller se falsifică şi se imiteză de multe ori. — Ca semn*, că sunt* veritabile, servesce învelitorea roşiă provătfută cn marca de protecţiune de mai sus*, şi afară de acâsta pe fiecare prescriere de întrebuinţare, ce să află la fiecare sticlă, trebue se fie arătat*, că acesta s’a tipărit* în tipografia D-lui H. Gusek în Kremsier.
Veritabile se află: Braşov*, farmacia Frâne Kellemen, farmacia la „Biserica Albă“. farm. I. (loos; farm. Iul. Hornung; farmacia F. Iekelius’ W-we; farm. K. L. Schuster; farm. Heinrich, G. Obert; farm. Ed. Kugler la „Higiea“ ; farm. G. Iekelius în Hoszufalu.
Băile Tuşnad*: farmacia Alex. Dobay. Cobalm*: farm. Ed. Melas, farmacia E. Wolff, Feldidră: (Marienburg), farm. Wil. Schneider. Făgăraş*: farm. v. Bildner, farm. Hermann. Sz. Szt. Gyorgy: farm. Val. Beteg, f&TxaBarabds Fer.	13,52—41
Schutzmarke.
crV
iHi
l
Institutu de creditu şi de economii
FILIALA BRAŞ0YU.
Primesce depnneri spre fructificare şi plătesce pentru ele am&suratfi timpului de ab4icere, darea de venitu de 10% şi 5, 4 seu 3V2 % interese;
cumpără şi vinde scrisuri fondare de ale „Albinei41 după cursultt 4ilei, pe care totodată le recomandă p. t. publicului ca cea mai sigură şi avantagiosă hârtiă pentru plasarea de capitale;
eSCOmpteză cambii cu celu puţina doue subscrieri după calitatea lora cu interese de 6V2—8%;
escompteză cambii cu numai o subscriere decă acelea sunta asigurate prin hipotecă cu 7% interese;
acordă credite de contă curentă cn 6V2 % interese; acordă împrumuturi pe mărfuri carî au o valore stabilă şi nu sunta supuse stricărei pe lângă interese de 6 y2—8% după suma împrumutului;
acdrdă împrumuturi pe tote efectele cotate la bursa din Budapesta, Viena şi Bucurescî, pănă la 85% a cursului lora pe lângă interese de 61/2 %>
cumpără şi vinde după cursulă pei monete; primesce în comisiune cumpărarea şi vinderea de ori-ce hârtii de valăre pe lângă cele mai ieftine condiţiunî;
închiriază pe teritoriulu ee-ia posede lângă gara Bra-şova, şi care e prin şine în legătură nemijlocită cu gara însăşi, atâta locuri libere pentru depositarea de marfă câta şi cabine în magazinele sale seu magazine întregi, şi primesce şi cantităţi mai micî de mărfuri spre depositare în magazinele sale.	* r
Desluşiri detailate se pottt lua la cassa filialei şi la bărbaţii de încredere ai acesteia.
Oarele de cassă sunta în fiă-care 4i dela 8 a. m. pănă la 2 p. m.
Localul* „Filialei44 este în Braşov*, piaţă Nr. 90, etagiul* I.
Avisu cL-lort abonaţi!
Rugăm pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei să binevoiască a scrie pe cuponula mandatului poştala şi numerii de pe fâşia sub care au primita diarulu nostru până acuma.
Tipografia A. MUREŞIANU, Braşovu