ictioea, AdministratiUMa ^ Tipogialla:
IRAŞOVU, piaţa mare Nr 22.
tisorl nefrancate nn se pri Meii. Manuscripte nu se retrimită !
Birourile ie armicitiii:
Irafovâ, piaţa mare Nr. 22.
iserate maiprimescăînVlena Mf Mosse, Haasenstein & Vogler b Maas), Ifeinrich, Schalek, Alois ndl, M,Dutes, A.Oppeltk.J. Dan-btrg; în Budapesta: A. 7 Gold-mr, AutonMezei, EdcsteinBemat; irankfurt: G. Jj, Daube; in Ham* blirg: A. Bteiner. reţul inserţiuniloră: o seriă irmondu pe o col6n& 6 cr. 30 cr. timbra pentru o pu-feare. Publicări mai dese după tarifă şi învoială, eclame pe pagina HI-a o iriă 10 cr. v. a. său 80 bani.
„Gazeta* iese îa fle-care <ţi
Abonamente ptru Ansiro-Uimria
Pe ună anu 12 fl., pe şdse luni 6 fl., pe trei luni 3 fl.
Pentru Bom&nia si strilmătate
Pe ună ană 40 fifanol, pe şăae luni 20 franci, pe trei luni 10 franci.
Seprenumerft la tdte ofi-ciele poştale din Intru şi din afară şi la dd. colectori.
Abonamentul!! pentru Braţoru:
laadministraţiune, piaţa mare Nr. 22, etagiulă I.: pe ună ană 10 fl., pe săse luni 5 n., pe trei luni 2fl. 50 cr. Cu dusulă în casă: Pe ună ană 12 fl., pe ş6se luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Ună esemplară 5 or. v. a. său 15 bani.
At&tă abonamentele c&tă şi inserţiunile suntă a se plăti înainte.
Nr. 276.	Braşovă, Vineri 16 (26) Decemvrie	1888.
Braşovu, 15 Decemvrie v.
„Pană când vomu continua lupta în contra maghiarisării, necurmată vomu fi consideraţi ca adversari ai statului şi neîncrederea ce dom-nesce faţă cu noi (în tabera maghiară) numai atunci ar înceta, decă ne-amă împrieteni cu statulu naţională maghiară şi decă amu jertfi caracterulu nostru germanu. Maghiarii nu voru renunţa, într’unii timpu ce se pdle prevede, la alcătuirea statului naţională, tocmai aşa nici Saşii nu vorii fi înclinaţi într’unu timpu ce se pote prevede de a’şl jertfi caracterulu germanii, E greu de a eşi din acestu cercii viţiosă".
Cu aceste cuvinte caracteri-seză deputatulu naţională sasu din cerculu Ghimbavului Iosifu W. Filtsch situaţiunea actuală a Sasiloru faţă cu nisuinţele Ungu-riloru într’unu articulu ce’lu adre-seză lui „Kolozsvâr" despre alegerea din Cisnădiă. Şi nu putemu decâtu să aprobămu acestă vedere.
Aşa este, pentr’ună timpu ce se pote prvede, nu e speranţă, că Saşii ardeleni decişi a’şî apera şi conserva caracterulu loră naţională se potă ajunge de-a se împăca cu maghiarismulă violentă, care tinde a realisa planulă utopică ală unui stată naţională maghiară.
Atunci de ce-şi mai perdu deputaţii saşi timpulă, vrendă se convingă pe cei dela putere despre lealitatea şi fidelitatea loră cătră stată?
După vorbele şi declararea categorică de mai susă a deputatului Filtsch este învederată, că Saşii, pe câtă timpă nu voră voi se renunţe la caracterulă loră naţională, trebue cu necesitate să se opună ideii unui stată naţională maghiară. Prin urmare Saşii suntă chiar forţaţi prin resănele esistenţii loră naţionale de a nu fi credin-
cioşi „ideii de stată naţională maghiară.w	^
Din partea maghiară însă mereu se accentueză scestă ideă şi din punctulă ei de vedere suntă declaraţi mereu ca necredincioşi faţă cu statulă Saşii, Românii, Serbii şi Slovacii din aceste ţări.
Eta ce răspunde „Kolozsvar" deputatului cercului Ghimbavă:
„Pice d-lă Filtsch că voimă stată naţională. Der ce altceva amă pute noi dori ? îlă întrebămă. Căci doră ţera e numai pămentu maghiară, ce nu l’amă căpătată nici din Flandria, nici din graţia străbuniloră romani, —ci noi înşine ni-l’amă câştigată şi l’amă păstrată timpu de o miiă de anî“.
Ei bine, decă este aşa, decă Ungurii dorescă statulu naţională maghiară, care de altă parte reclamă maghiarisarea Saşiloră, a-tuncî e clară că Saşii nu potă fi credincioşi ideii de stată maghiar, ce-o profeseză a<ţî teroriştii din dieta ungară,
De aici urmeză, că tdte încercările Saşilor, de a dovedi prin articull şi prin graiulă viu ală de-putaţiloră loră, că purtarea loră faţă cu statulă şi cu legile lui este coroctă, trebue să rămână zadarnice, pe câtă timpă dovecjile se învertescă în cerculă viţiosă indicată.
Repeţimă der, că nu ’nţelegemă de ee’şi mai pierde timpulă d-lă Filtsch a capacita pe cei dela „Koloszvar", când îusuşl recu-nesce, că ei nu suntă de capa-citatu.
Nu vede, că ei nici cu împlinirea corectă a datoriei faţă cu legile nu sunt mulţumiţi şi nu sunt nici cu aceea satisfăcuţi că Saşii plătescă darea punctuală, că nu agiteză în contra ordinei legale şi că se supună autorităţiloră ? Nu vede că ei de aceea ceră dela Saşi nouă probe de credinţă cătră stată, pentru că aceştia încă n’au
capitalulă dinaintea idiei de stată naţională maghiară ?
Ori cum s’ar tălmăci der > dis-cursulă-programă ală deputatului br. Eugeniu Salmen, alesă în ' locuiţi lui Sieinacker; orî-oum ar fi înţeles^ densulu viitdrea politică a Saşiloră, înlensă activă ca Saşii să dea nouă dovedi de lealitate Unguriloră, seu numai în sensă pasivă, ca adecă „Saşii să nu întreprindă nimică ce ar pute da nascere neîncrederii în contra lor, — acestă neîncredere va esista şi va cresce pe di ce merge, pe câtă timpă Saşii nu voru renunţa la a-părarea individualităţii loră naţionale şi nu se voră închina idolului celui de la putere.
Ca să scape din acestă cercă viţiosă, Saşii ardeleni ară trebui să înceteze de a se mai osteni în-zadară spre a face albă pe arapu şi să Inaugureze odată o politică mai resolvată şi mai acomodată intereseloră loră de esistentă.
p	---------
Precum spune „Românulă“, sesem-naleză concentrări de trupe rusesă în Basarabia. Se cfice că dislocările voră începe în primăvera viitore. De altă parte „Te-legrafulă“ din BucurescI a primită o corespondenţă din Chişineu în care se re-lateză, că mare mişcare de trupe se face în Polonia şi Basarabia. La Reni a sosită ună regimentă de cazaci.
„Graşdanin" anunţă, că în ministerului rusescu de răsboiu se ventileză ces-tiunea, d’a se încredinţa acestei autorităţi superiore conducerea tuturoră câi-loru ferate rusesă în casă de mobilisare a armatei şi de răsboiu. In acelaşi timpă anunţă Moskovskija Yjedomosti, căcomi-siunea de revisuire a dării din ministerul de finanţe a lucrată o lege de prestaţiune de răsboiu. După acestă lege, poporaţiunea va fi obligată ca, afară de sarcinele ce are să le porte îp. timpă de pace, să dea trupeloră în casă de răsboiu şi de mobilisare cai, provisiunî şi nutreţă. In
scopulă acesta se voră ţine în evidenţă, încă în timpă de pace, tote datele despre provisiunile aflătore în diferitele localităţi.
Camera belgiană s’a amânată pănă la 15 Ianuarie, după-ce a primită legea pri-vitore la limba flamandă. JPrin acestă lege, la judecătoriile din părţile locuite de Flamanzi se va folosi faţă cu aceştia limba flamandă atâtă în pertractarea causâloră de judecată, câtă şi în pronunţarea sen-tinţeloră.
Raportulă asupra proiectului militarii ce s’a presentată camerei italiane se pote privi, precum spune corespondentulă din Roma ală diarului „N. freie Presse“, ca ună actă menită a combate pe aceia, cari consideră măsurile militare propuse ca o vestire a viitorului răsboiu oontra Franciei. Proiectulă, Z*06 raportorulă Derenzis, nu este decâtă o reîntdrcere la legea din 1885, care a pusă guvernului la disposiţiune 215 milidne pentru scopuri de înarmare şi apărare. Din acei bani s’au cheltuită numai 80 milion e, dâr fiindcă acum ori ce speranţă de pace a suferiţii o lovitură simţitor e, restulă de 135 milione să se cheltuescă în anulă acesta. Alte 8 milione să se cheltuăscă pentru fortificarea bănciloră stâncose dimprejurulă insulei Maddalena şi a întregului ţinută strategică ce stă în legătură cu acesta; vr’o 80 milione să s cheltuescă pentru neamânata aşeZare a unui ală doilea rendă de şinl pe cele mai importante distanţe (Romk-Neapole, Roma-Florenţa ş. a.). Astfelă la sfârşitulă anului administrativă curentă voră fi cheltuite pentru tote tfebuinţele extraordinare ale puterei armatei italiene 300 de milidne. Cu acestea însă Italia e încă departe de ună sistemă de apărare în adevără completă şi de marile planuri ale lui Mezzacapo. Cu măsurile propuse statulă nu e în stare a purta uuă răsboiu ofensivă, deci numai de apărarea ţării e vorba.
Foile polone din Lemberg au primită din Vaticanu scirf liniştitore despre starea trădăriloră cu Rusia, şi anume Curia se Zice că e hotărîtă să nu cedeze în privinţa considerării limbei rusesc! în liturgiă, der în schimbă nu va face greutăţi în cestiunea personeloră la ocuparea
FOILETONUL!? „GAZ. TRANS.U
(3)
Prelegeri unguresc!.
Deva, Noemvre 1888.
II.
In ora de constituţiune se silesce d-lă profesoră să arate eleviloră săi poporală ungurescă într’o iconă nu mai puţină splendidă, ca în cea de istoriă.
„Constituţiunea liberală, în forma ei de aZb — propune dânsulă — este o întocmire dintre cele mai vrednice de atenţiune, e o probă, că în ţâra ce se cirmuesce pe basele unei astfelă de con-stituţiunl, raZele binefăcătore ale cultu-rei au străbătută şi au prinsă rădăcini din destulău.
„Ună stată, carele şi în Zilele nostre se mai conduce după formele ruginite ale evului vechiu şi de mijlocă, prin abso-lutismă, cum bună-oră Rusia se câr-muesce, nu pote purta numirea de civi-foată şi cultă! La noi, în Ungaria însă, «tu domnesce spiritil constituţională rusescu {i nu a domnită niciodată!“
„Legile nostre suntă cele mai liberale, putemu fl,ice, din totâ Europa! Căci aşa este firea Ungurului, îi place să trâescă în libertate şi si facă şi altuia parte din ea!u Dovadă despre acesta e nobila faptă a nobililoru maghiari dela 1848, cari nesiliţi de nimeni, din libera loră voiâ, după o înţelegere între ei, au abeţisu de drepturile
loră, dându libertate poporului de fosă, robă nobilimiiu.
„Firea loră Uu-i ierta să mai ţină în sclavagiu poporală, deşi o puteau face în înţelesulă legiloră pe atunci în va-lore!u
„A ştersă nobilimea robota şi a Zisă: fiăcare cetăţenă să fie de o formă îndreptăţită înaintea legiloră; — pe nobilă ca şi pe opincară să’lă pedep-sescă legea cu totă asprimea ei pentru fapta lui rea, — în ţera nostră să se bucure fiecare de cea mai desăvârşită egală îndreptăţire: să creâmă der celă mai liberală constituţionalismul pisă şi făcută. Pănă în Ziua de aZl noi ne conducemă pe basa legiloră puse la cale de înţelepţii noştri fraţi dela 1848“
„Der să nu aibă cineva ideea, că
doră constituţionalismulă ar, fi datândă la noi numai dela acestă ană! Constituţionali şi liberali an fostă Ungurii tot-dăuna!u
„Urme despre acesta aflămă pănă şi la cei dintâi strămoşi ai noştri, cari au locuită aceste ţări. Aduceţi-vă numai aminte djn istoriă, că Maghiarii au ajunsă pe acestă locă sub conducerea a şepte capi. Au stată ei multă vreme astfelă despărţiţi prin personele conducătdre? Nu! încă în vieţă fiindă şefii celoră şepte despărţăminte, ei au venită la, fără îndoială, înalta idee, că ar fi bine să se unescă toţi, supunându-se unui singură Domnă. Propusă şi făptuită! Neprimindă Almos, Arpadă a fostă alesă de capulă tuturoră, er poporală i-a jurată supunere, dându-i drepturi şi datorinţe faţă de naţiune, şi reciprocă naţiunii drepturi şi datorinţe faţă de Domnă“.
„Apoi au aflată aici Maghiarii mai multe popore locuitore, cu cari s’au luptată şi le-au învinsă; supunendu-se însă acestea, ei li-au lăsată limba şi credinţa propriă, ună lucru acesta pe atunci neobicînuită şi pe care adi îlă condam-
nâmu şi regretămă. Era multă mai înţelep-ţesce să le fi impusă limba şi credinţa loră, urmarea ar fi, că acţî nu amă ave atâta de lucru cu naţionalităţile!
„Au nu este ore faptulă unirii tuturoră Maghiariloră sub ună capă dovadă destulă de pipăită despre jspiritulă de constituţionalismă ală poporului nostru, descrisă de cronicarii germani dreptă ună poporă sălbatică, prostă şi răută-ciosă? Er faptulă lăsării limbei şi credinţei fiecărui poporă supusă, nu este ore o dovadă despre spiritulă de libera-lisnvă ală aceloraşi Maghiari? “
Şi tote acestea în nişce vremuri, când alte neamuri nici idee nu aveau de astfelă de lucruri! De atunci şi pănă aZl totă aşa au mersă trebile: legile liberale constituţionale au fostă prin vecurf călăuza poporului ungurescă! Urmăriţi numai istoria şi ea vă va încredinţa despre tote acestea!"
„Spre fala neamului nostru fie (fisă, Austria de adf dela noi a luată esemplu, noi i-amu dată constituţiune!*
Era anulă 1867. In Austria încă, precum pănă’n acea vreme, aşa şi atunci, Monar-
Nr. 276
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888
1
episcopateloru vacante. Rusia pretinde adecă, ca locurile de episcopl să fiă ocu] pate cu persone care’i convină ei; pre-tenţiunea însă d’a se servi liturgia în bisericile catolice din Rusia în limba ru-sescă, Papa nu e nicidecum dispusa a o ’mphni.
Despre Emin şi Stanley au sosita scirf îmbucurătâre din Africa. Goschen a cetită în camera comunelora o depeşe din Zanzibară transmisă de „Oficiulă Reuter44, precum şi o depeşe transmisă de „Eastern Telegrapli Company44, care vestesca, că Emin şi Stanley au ajunsa la Aruvimi. Scirea au adus’o în Zanzibara curieri de ai marelui comercianta de sclavi Tibbo-Tib tocmai dela cataractele lui Stanley. Se aştâptă să so-sescă amărunte. Aceste sciri faca să se cre4ă şi mai multa, că scrisorea lui Osman Degma, prin care făcea cunoscuta Englesilora din Suakim, că Emin-paşa şi Stanley se află în manile lui, e o ţăsă-tură de minciuni, la care şi-a luata re-fugiula capula trupelora Madbiste în credinţa, că-i vora preda Englesii Sua-kimula, ca să nu omore pe Emin şi pe Stanley. Aruvimi, cum se scie, e una rîu secundara ala fluviului Congo, în care se varsă cam la 150 chilometri spre nord-vesta de cataractele lui Stanley.
Salisbury a declarata în camera lor-4iloră, că atunci, când a disa, că nu e probabila să Întreprin4ă Germania în Africa ostică operaţiuni pe uscata, a în-ţelesa espediţiuni în interiorulu Africei.A-cesta nu s’a putută referi la bombardarea localităţii Bagamoyo. Ceea ce a făcuta Germania, ar fi făcut’o şi decă Anglia n’ar fi fosta înţelesă cu ea. Germania s’a dusa într’una ţinuta, asupra căruia îşi esercită influinţa sa. Pro-cederea ei să mişcă în cadrula dreptului ginţilorfi. Anglia e înţelesă cu Germania într’o afacere specială şi a primita ajutorula Germaniei pentru suprimarea comerciului de sclavi. Acţiunea comună se mărginesce la blocare. Decă Germania va întreprinde espediţiuni în interiorulu Africei, acesta nu va atinge pe Anglia.
In privinţa Suakimului, ministru-pre-şedinte englesa Salisbury s’a esprimata în camera lor4ilora, că n’are să se în-treprin4ă nici o espediţiune în Sudana, der că nici Suakimulă nu se pote preda Sudaneziloru. Anglia n’are să ofere nimica triburilora duşmane, der nici nu le ameninţă. De altă parte a întră în re-laţiuni mai deaprope cn triburile amicale, nu e avantagiosa, căci atunci s’ar lărgi cercula de apărare împrejurula Suakimului şi e întrebare, decă în scbimbula acestora jertfe s’ar câştiga ceva. Politica, care se baseză pe idea, că triburile ara preferi administraţiunea englesă celei egiptene, e slabă şi fără putere. Salisbury îndrumeză pe Dunraven, care
chula, actualula gloriosa împărată şi Rege, domnea după cum Măestăţii Sale şi sfet-nicilora săi le venea la socoteală.*
„Trebile nu mergeau însă bine aşa. Armata imperială perdea luptă după luptă, a perduta, preoum scimă, posesiunea din Italia, a perduta renumita luptă dela Rbnigretz. Maiestatea Sa a că4uta pe gânduri; pentru-ce ore gloriosa armată de odinioră a4l e peste totfi locuia înfrântă ? Nu trebue să uitaţi însă, că pe noi, pe Unguri, ne stăpânea absolutismula austriaca! — Maestatea Sa a chemata atunci la sine pe „marele politica44 ala poporului unguresca, pe Deak, şi întrebata ce pote fi causa înfrângerei armatei, acesta a răspunsă: ,,Pentru-că Ungaria nu are libertate !“
„înaltula Domnfi a 4isfi: nBine, voiu da dir şi Ungariei libertate, — voiu să fiţi întru tdte liberi, să aveţi parlamentulu şi legile vostre, numai armata şi persdna Domnitorului se fie una, — haide, încheiemu păcii* dualisticu!"
„Ce au răspunsă la acesta Ungurii ? Ba! Noi, naţiunea constituţională liberală, nu putemu lega alianţă cu unu stătu, unde
a recomandata să se ridice în Suakim steagulfi englesa, să studieze mai ântâiu tratatula din Parisa.
După o scire a „Oficiului Reuter44, în Newyork a sosita din San Domingo vestea, că flota generalului Legitime, no-ulă preşedinte ală republicei Haiti, a bombardaţii Cap Haitien, după-oe consu-lilora streini li s'a data timpfi de 36 ăre pentru plecare. Locuitorii au fugita în munţi. Cu tote astea în decursula bombardării au fosta ucişi, 4ice-se vr’o 15—20 de omeni.
SCIRILE PILEI.
In 4il©l© trecute s’a înmormântata în Bucurescî soţia decedatului Ioana Oteteleşanu şi conforma testamentului, ce l’a fostă făcuta binefăcătorula boera, averea sa, precum sună punctula patru, a lăsat’o spre următorula scopfi * „După încetarea din vieţă a soţiei mele, întrega mea avere va servi pentru înfiinţarea unui institutu de fete română, cărora li se va da o crescere şi educaţiune de bune mume, fără pretensiunî şi lucsă; prisosulfi ce va rămâne după bugetulfi anului se va capitalisa spre a se da cţestre feteloră, eşite din acesta instituta, ce nu va mai fi nici mai multa nici mai puţina decât două sute galbini (vr’o 2400 lei).44 Averea e de vre-o 4 milione lei. — Paraschiva Vasiliu, mare proprietara şi agricultorfi în Galaţi (România), a dăruita 60,000 lei pentru spitalula rurală din Pechea. — Br. Alexandru de Vasilco, din Bucovina, depunândă jurământulă de consilieră intimă ală M. Sale monarchului, a dăruită 400 fl. pentru copii, sărmani dela şcolele poporale.
*
* *
Telegrafulfi română din Bucurescî spune, că consiliulă de miniştri a hotă-rîtă reluarea negocieriloră pentru încheierea unei convenţii cu Austro-Ungaria. Acâstă hotărîre s’a luată din iniţiativa regală. D-lă P. P. Carp 'se ocupă a4i cu alcătuirea unei nouă comisii de delegaţi.
*
* *
Reuniunea femeiloru române din Si-biiu învită prin comitetulă său la balulă oe-lă va da în 19 Ianuarie 1889 st. n. în sala hotelului la„Impăratulă romană*. Inceputulă la 8 ore sera. Venitulă curat este destinată în favorulă reuniunei. Preţuia de intrare: a) de persână 1 fl. 50 cr. b) membrii de familiă câte 1 fl. 50 cr. de personă, âr dela 3 persone în susă de fiecare personă câte 1 fl. Logea mare 8 fl.; logea mică 5 fl. Bilete de intrare se vândă în 4iua balului înainte de ame4ă dela 10—12 şi după ame4ă dela 3—5 la hotelulă „Impăratulă romană44, camera Nr. 1 şi săra la cassă.
*
* *
şi acţî se mai domnesce în modă absolută !u
„A 4igfi atunci împăratulă : „Bine, ca bine se fie, dtă dau şi Austriei cons-tituţiune liberală!“ pisă şi făptuită. De atunci Austria îşi are libertatea şi cons-tituţiunea sa!44 ....
Der fie-ne destulă, să nu’lfi mai ur-mărimă pe d-lă profesoră în propunere. Cine este miopulă să nu va4ă din espu-sele lui „superioritatea vecinică44 a — şo-viniştiloră unguri? Ceeace Austria e a4i, la finea vecului ală 19-lea, Ungaria era nainte cu 4ec© vecuri !
Să ne dămfi numai bine sema, şi vomă admite cu toţii, că Austriacii de nu ar fi atâta de „nerecunoscători44 pe câtă suntfl, portretulă „marelui44 Deak nu ar lipsi nici din casa celui dintâiu ministru, nici din cea a ultimului ţărână ! Der ce să’i faci ? Lumea e rea şi îndărătnică, şi mai bună nu o potă face, precumă, se vede, nici chiarfi straşnicii şovinişti unguri!
(Ya urma.)
Au mai fostă înaintaţi la gradulfi de sublocotenenţi în revervâ: Ioană Fodoră, Demetriu Barăoşi, Alexandru Coloşu, De-sideriu Curii, Ştefană Ignaţă, Vasiliu Haidu, C. Verzaru, Ionfi Matuşca, Petru Lucaciu, G. Deşanu, Ştefană Fechete.
*
* *
Cetimă în „România Liberă44 din Bucurescî: In decursula acestei luni va apăre în capitală o foe literară în limba germană întitulată „Das literarische Da-cienu, care are de scopă a face cunoscuta şi publicului din străinătate literatura nostră populară şi unele din lucrările mai principale ale autoriloră români. Redactorulă acestei reviste, cunoscutulă autoră ală „Silhueteloră ţi-gănesci44 ce au apărută acum doi ani la Cernăuţi, d. O. Neutschotz, membru din familia cunoscutului bancher din Iaşi, Jaques Neutschotz. Numerii proximi voră conţine: biografia cu portretulă şi câte-va poesii de ale poetului Eminescu şi de d-na M. Poni, nuvele de d-na M. Krem-nitz şi de d. dela Yrancea, poveşti de d-lă Ar. Densuşană, paserile cu legendele loră de d. Fl. Mărianfi, fanarioţii de
d. A. D. Xenopolă, etc.
* *
*
Tribunalulă din Agramă a condamnată la 15 ani închisore, perderea pre-bendei şi plata cheltueliloră de judecată pe preotulă din Topusko, Mile Bopovicî, pentru că, fiindă în relaţiunl cu soţia unui funcţionară, i-a dată acesteia otravă
ca să-şi omore bărbatulă.
*
* *
Tribunalulă din Bucurescî a condamnată la muncă silnică pe viâţă pe Ioniţă Machedonă şi pe Simionă Tima-liu, doi dintre ucigaşii familiei Lespe-
zeanu din Strada Dionisie.
*
* *
Bilete de ăbonamentă pe ună ană d’a călători ca şi pănă acum pe linii combinate ale căiloră ferate r. ung. ale statului se dau şi pe anulă 1889. Tariful respectivă se pote căpăta gratuită în biuroulă de bilete de drumă de fieră din locă (Strada Yămii 10) şi totă acolo se potă comanda şi bilete de abonamentă.
7eflerile depntaţilorl GrnnwaM Bela şi LnJovic Mocsăry asupra cestiunai naţionalităţilor.
(Estrasă din capitolulu XI ală opului „A regi ma-gyar nemeş**, scrisă de d-lă Ludovică Mocsâry)
(Urmare.)
Maghiarisarea are destulă tărâmă, fără a se mai face nici o pressiune şi nici o politică de maghiarisare, netre-cândă întru nimică peste limitele lealităţii şi ale cruţării. In mâna Maghia-rimei se află limba statului, acesta este prin propria ei putere ună mijlocfi eficace, şi este ună avantagiu atâtă de mare, încâtă decă nici prin acâsta nu se va pute răslăţi, atunci şi aşa ar fi zadarnică orf-ce presiune, ar trebui să vedemă, că rassa maghiară este lipsită nu numai de puterea expansivă, ci chiar şi de puterea de vieţă.
Acesta mijlocă îşi şi are efectulă său ; sporirea ce se observă în diferite direcţiuni, care sporire fără îndoelă e forte considerabilă, acestei împrejurări este a se datori, precum şi încâtvaîmprejurărei că totuşi se află în acestă rassă maghiară ceva, ce deşteptă simpatiă în omeni. Din astă causă anumite elemente clătinătore, cari şi-au perduta echilibrulă de gravi-taţiune, se alipescă la noi şi nu la naţionalităţile de altă rassă.
Tărâmă vastă îşi are lăţirea maghiarismului, precum am 4isfi mai susa, între locuitorii germani, şi mai vârtosă între locuitorii germani dela oraşe, la cari nu străbată nici ună feliu de agitaţiuni de ale Schulverein-ului. Mai are însă ună tărema, şi acesta nu este altuia de-câta însăşi maghiarimea. Vrema să cu-cerimă, şi fiind-eă acesta ni s’a prefăcută în obiceiu, nici nu băgămă în semă ce stare abnormală este germanisarea unei mari părţi din cele mai distinse cercuri. Nici nu se crede nimenea datoră a’şi
întorce activitatea şi atenţiunea sa co-răspun4âtore asupra schimbărei acestei situâţiuni, ca şi cum numai massele ară fi datore a se da ca Maghiari. N’ar strica însă, ca kulturegylet-urile din părţile de susă să-şi întorcă atenţiunea şi asupra acestei împrejurări, să facă ca omulă să au4ă cevaşi cu mai multă claritate acele cuvinte însufleţitore, cu cari se vestesce cuvântulă maghiarisărei. Grunwald Bela 4ice într’ună locă, că marea desvoltare a sentimentului naţională o caracteriseză acea nervositate, ce se dovedesce în afacerile privitore la naţionalităţi. Mărturisescă, şi eu însumi mă miră, când vădă atâta pacienţă manifestată din partea publicului faţă cu înfricoşata scărmănare a limbei ungu-resci, făcută adeseori şi tocmai în cas-trele ei proprii. Se pare ca şi cum ar fi o umilire înăscută din partea Maghia-riloră, ceea ce din partea Nemaghiari-loră este o datorinţă. Ună lucru ne mai pomenită este acesta la ori care altă naţiune.
Ce speranţe putemă noi ave ţdela realisarea celoră mai însemnate probleme ale statului după cele două principii deosebite ? — Trebue să citeză erăşi din cartea lui Grunwald Bela ună locă, din care cu o parte m’am ocupată deja, der şi cealaltă parte este peste măsură interesantă. Sună aşa: „Statulă nu este numai ună factoră autoritară, nu cuprinde în sine numai organisarea legislaţiunei şi a justiţiei, nu e numai realisatorulâ orecărei libertăţi abstracte, ci elă este şi forma, în care o naţiune trăesce şi se desvoltă după propria ei individualitate44. Nu este bătătore la ochi ironia, cu care Grunwald Bela vorbesce despre libertate? Libertate abstractă, ore-care libertate abstractă, numai câtă nu 4ic© ună „pică44 de libertate. A vorbi astfeliu despre idea de libertate e ună lucru forte ciudată din partea unui omă, care a trecută şi prin astfeliu de timpuri, când nu au4iai amintindu-se de libertate, fără a se 4i°e „sfânta44 libertate. Acea „ore-care libertate abstractă44 ne aduce forte bine aminte de „fanatismulă şi sentimen-tulă patriotică44, pentru aflarea căroră espresiuni d-lă Grunwald Bela ar pute să ’şi ceră permisiune.
După elă aşaderă siguranţa libertăţii nu aparţine problemeloră statului. Noi însă în timpurile mai vechi altmintrelea amă învăţată; libertatea amă considerat’o ca cea mai scumpă între bunurile pământesc!. Clubulă de odinioră, omenii „reuniunei Pecsovics44 din Pesta n’au fostă nisce amici mari ai libertăţii, cu tote acestea însă nici ei n’ar fi cutezată să vorbescă despre libertate cu atâta cinismă. N’am avută dreptate când am 4isă, că statuia modernă, după modulă de închipuire ală lui Grumoald Bela, este frate gemenă cu acelă regată absolutisticu, care a strivită „staturile şi ordinile44 şi creândă administraţia de stată pentru realisarea interesului publică, s’a umplută cu idealismă? Despre ideale vorbesce forte adese-orf Grunwald Bela, la culmea idealismului voesce elă să ridice doctrinele politicei naţionale şi ale cen-tralisaţiunei. Fără cultulă libertăţii nu esistă idealismă în politică. 0 politică ca aceea, care îşi bate focă de sentimentulă patriotică şi de libertatea abstractă, care se provocă la Bismarck, germanisatorulu Al-saţiei şi ală Posenei, şi tocmai aşa se pro-vbeă şi la Ţarulu rusescu, rusificatorulu Poloniei, — nu sciu de unde îşi ia pretenţiile sale la idealismă.
Der o politică de naţionalitate ca a lui Griinwald Bela, decă a lăsată la o parte libertatea abstractă, e deplină logică şi consecuentă. Decă statulă trebue să stea în sensulă strînsă ală cuvântului pe basa politicei de naţionalitate, şi pentru acesta nu este de ajunsă supremaţia maghiarimei, ci e de lipsă maghia* risarea în masse, atunci n’avemă să privim ă nici la drepta, nici la stânga, nu se pote face alegere în mijloce, se preface în afectafiune respectarea dreptului, susţinerea egalităţii de drepta, li
Nr. 276
. GAZETA TRANSILVANIEI. ..
:i888
beralismul, ca să nu mai 4ic şi de umanism; atunci consolidarea ’basei statului este unica problemă, şi realisarea acestei probleme nu se p6te săvîrşi cu apă de rose şi cu mâni mănuşate. Şi în adevără, cu uimire audimă f&cendu-se curiâse de-claraţiunl, în sensulă cărora scopul* sanc-ţioneză ori ce mijlocii, dâcă se pdte spăra dela elă propăşirea maghiarisărei; au4imii vestindu-se nisce vederi »şi pretin4ându-se nisce regulamente ca acelea, după cari egalitatea de drepţii aliqnando valet, ali-quando non valet; unii patrioţi ultraiştî suntă gata s& mergâ în interesulă maghia-risârei chiar până la suspendare legalităţii, pe terenulă guvernărei, şi până la aducerea de legi escepţionale, pe terenulă legislaţiuhei.
(Va urma.)
Literatură;
Anecdote populare, de Th. B. Speranţă ; Bucurescî, Editura Librăriei şi ti-pograBei „Sc61elorătf (96, Strada Lipscani 96). — Subtitlulă acesta a eşitti de sub ţipară o preţiosă colecţiune de anecdote, balade şi cântece poporale, în sumă ca la 80 bucăţi, cuprintjândă o broşură de 300 pag. formată 8°. Reputaţiunea literară a d-lui Th. D. Speranţă credemă a fi de ajunsă pentru o orientare în ceea ce privesce valorea acestei scrieri. Noi ne mărginimă a spuăe, că în acostă broşură se găsescă balade şi cântece poporale întregi, şi în versuri, er anecdotele cuprinse aci nu suntă culese întregi şi gata din gura poporului, ci numai fondulă loră este poporală, er amănuntele, în cea mai mare parte, suntă puse de autoră, care a sciută să imiteze poporală cu bună succesă. — Preţulă unui esemplară 4 lei.
Celă mai preţiosă dară făcută cu oca-siunea sărbătoriloră nu este totdeuna acela, care procură cea mai mare bucuria primitorului, căci de multe ori acesta, după o privire fugitivă, se înlătură, şi alte obiecte cu mai puţină efectă reiau loculă celui dinteiu. Intre darurile cari potă fi sigure de o primire din cele mai îmbucurătore şi cari în totdeuna reamintescă celui căruia i se dăruescă pe amicabilulă dăruitoră, se numără şi abonamentulă unui diară ilustrată. De este vorba să se facă unei dame ună dară, atunci, împreunândă plăcutulă cu folositorulă, se alege ună cjiară de modă. De aceea putemă (jice, că e o ideă fârte fericită întreprinderea diarului „Wiener-Mode“ de a întocmi pentru sărbătorile Crăciunului o pre drăgălaşe cartă de abonamentă, care este ună opă de artă a tipografiei, o podobă pentru fiăcare masă de daruri şi asigură totdeodată şi primirea plăcutei fol pe anulă 1889. Acestă cartă de abonamentă, care sigură nu va pute lipsi dela nici ună pomă ală Crăciunului, şi va fi primită în totă loculă cu bucuriă, se află în fiăcare librăria cu preţulă de 6 fi. (10 Mărci.)
Din camerile române,
D-lă deputată B. Alexandrescă interpelez ă guvernulă, decă are de gândă să înscrie în bugetulă anului viitoră o sumă oreeare pentru clădirea unui teatru-ma* ţională din Iaşi. Totă d-sa face o propunere la biuroulă camerei, pentru reor-ganisarea tribunaleloră de comerciu. — Se trimite la secţiuni.
D-lă deputată V. Gh. Morţună ia cuventulă spre a continua discuţiunea urmată în privinţa interpelărei d-lui Ionă Nădejde. D-sa arată, că d-lă primă-mi-nistru a (jisă, că legea dela 1864 are multe lacune, anume că s’a lăsată deschisă o portiţă pentru ca ţăranii să ceră pământuri. Şi la 1864 totă conservatorii erau în contra împărţirei de pământă la ţărani şi a(jl d-loră se opună totă-la darea de pămentă. Arată că la Urzicenî, unde s’au întâmplată răscolele, ţăranii n’au de locă pămentă. Şi de sigură că, fundă în miseriă, dânşii s’au resculată. Oposiţia-unită este şi ea forte multă vinovată în răscolele ţăraniloră. Agitaţiunile din întrega ţâră ale membriloră oposiţiei au contribuită forte multă la
răscâlele săteniloră. Amă cerută o anchetă parlamentară, d-v. nl-aţl respinsă atunci cererea, nu scimă pentru ce motivă ridicolă. După cum d-v. d-loră, aveţi dreptulă după oonstituţiă să vă adunaţi unde voiţi, aşa şi ţăranii au totă dreptulă. Palaturile d-v. suntă în faţa legei egale cu bordeile ţăraniloră. D-v. din oposiţia-unită v’aţl purtată faţă cu toţi rău, chiar şi cu bătrânulă Dumitra Brătianu. D-v- v’aţl vîrîtă la ministeră şi pe bătrânulă liberală l’aţl lăsată la o parte. Şi acuma d-v. cjiC0ţb că liberalii suntă obraznici; dâr mie mi se pare că neruşinarea boeriloră este mai mare de-câtă obrăsnicia liberaliloră. (Aplause). Suntemă învinovăţiţi că amă făcută propagandă printre ţărani; dâr ore n’avemă voiă s’o facemă?
D-lă deputată Tache Ionescu 4i°e că legea dela 1864 e bună, ea e ună monument neperitor pentru partidulă liberală. In istoria ţărei nostre se va consacra o pagină de* aură pentru cei ce au dată pământulă şi libertatea să-tenilorfi, scoţându-i din iobăgiă. pice că trebue să se scie cine a aţîţată fo-culă, nu trebue să se perdă ca isvdrele Nilului în deşertulă Africei. O anchetă largă, o anchetă mare trebue să se nu-mescă ca să constate căuşele răscolei. In casă contrară istoria vă va judeca. Nu trebue să se adaugă misteriurî la istoria n6stră naţională, ne trebue lumină şi er lumină. (Aplause).
D-lă ministru Marghilomană răspunde d-lui Tache Ionescu, că şi miseria a contribuită la răscolele ţăraniloră.
D-lă ministru G. Vernescu 4^ce> c& căuşele suntă cunoscute ale rescolei, deci ancheta n’are nici ună scopă şi ea nu va descoperi altceva decâtă ceea-ce se cunosce deja. Şi miseria şi destrăbălarea administraţiunei trecute, şi purtarea cea rea ^a administraţiei, t6te în adevără au contribuită; la ce der ne mai folo-sesce vr’o anchetă?
D-lă deputată Gr. P8ucescu 4ice, că starea săteniloră lasă multă de dorită, posiţia loră economică este câtă se pote de prâstă. Mai toţi esploateză pe săte-nulă română: şi proprietarii, şi âdminis-: ţraţia, chiar şi sătenii mai deştepţi esplo-ateză pe ceilalţi mai proşti şi în Moldova e şi esploatarea Evreiloră. pice că ţăranii nu suntă în stare ca să-şi apere drepturile loră, nu suntă în posiţiă ca să lupte bine pentru traiu, fiindă că sunt mai inferiori în instrucţia şi in avere de câtă esploatatorii loră. Li s’au dată să-tenilorfi libertăţi, pentru cari n’au fostă pregătiţi. Li se face . ună rău forte mare în acestă modă. Nu ceea ce visămă noptea trebue să punemă 4iua în practică. Nu de tote ideile bolnave trebue să ţinemă seină; suntă telă de felă de omeni şi mai tari şi mai slabi. Nu aşa cum cereţi d-vostră se îndreptă societatea. Ceră legi protectore şi tutelare pentru populaţiunea ,miserabilă a oraşe-loră şi a satelorfi. Etă în cn se resumă . doctrinele conservatdre. Intre ideia liberală, care cere libertatea absolută, şi ideile socialiste, cari voră fi robia viitâre, vine idea conservatore, care p6te să protâgă pe cei slabi. Singurulă care pote să protâgă pe ţărână este proprietarulă mare.
D-lă G.Panu: Nu înţelege ca lupulă să apere oia.
D-lă Gr. Peueescu 4iee, -că* primulă lucru ce trebue făcută în şatele nostre este moralisarea şi instruirea indivi-4iloră. Celă care pote să îngrijescă de şcolă şi biserică este proprietarulă. Mai înainte vreme erau biserici, omenii erau mai credincioşi, astă4lnu mai suntă,pentru că nu mai suntă proprietari, care să le îngrijescă. Fiţi siguri, că şi de higiena ţăranului română totă proprietarulă se va îngriji. Ţăraniloră decă li-s’au ■dată pamântă, li-s’a făcută mai rău, căci i-au• detaşată de*», pro , prieta-rii cei mari, cari se îngrijeau de ei şi cari suntă şi protectorii loră naturali. Conchide 4icendă, că unica scăpare a ţă-raniloră este proprietatea mare.
D-lă deputată Nicolae Ionescu: Pre-decesorulă meu a 4isă, că conservatorii voră să tuteleze pe cei slabi. Der cine îi va tutela pe d-loră, pe conservatori, cari suntă cei mai câduţl? S’a judecată deja procesulă dintre liberalismă şi con-Servatorismă. Conservatorii voră săpue pe ţărână sub tutelă, er noi liberalii vo-imă să’i punemă în stare să se conducă singuri. In timpulă lupteloră electorale d-v. ll-aţl promisă pământă săteniloră şi
ej.	vi-l’au cerută. Ţăranii pu^şpntă ună cadavru, pe care ară trebui să’lă însufleţiţi. Elă trăiesce, elă e viu. Dovadă v’a dată la Iaşi şi Romană, alegâudă pe d-nii Nădejde şi Morţună (socialişti) şi rupândă în acelaşi timpă cu candidatu-rele oficiale. Da, elă trăiesce şi va trăi
fără tutela d-v., a conservatbriloră. Când au fostă rescolele, d-v. aţi trămisă armata ca să astîmpere pe ţăranii rescu-laţl, der mă rogă, d-v. d-loră ce eraţi când aţi fostă în oposiţiune, da nu răs-culătoni, n’aţl Voită ore să răsturnaţi pe marele păstoră, pe Regele? . Der se vede că d-vostră eraţi răsculătorî constituţionali,
Ţăratiulă s’a deşteptată, nu’i mai trebuie tutele, d-loră!
D-lă P. P. Cârpă în cartea d-sale 4ice, că actulă celă mai mai mare ce l’au făcută liberalii este democratisarea partideloră ?
Fruntaşii elitei sociale vină astă4l şi ne vorbescă de tutelă conservatore, dânşii, cari suntă strigoi, eşiţl de curen4ă din pământă.
Conchide curendii ca să se întemeieze proprietatea mică, avemă destule domenii în ţâra românescă. Dâr în acelaşi timpă să se garanteze şi proprietatea cea mare.
Intr’ună cuvântă ceremă binele ţăranului română şi interesulă lui, ceremă o anchetă parlamentară, căci ea ne va lumina, pentru a afla diagnosa în acelaşi timpă şi locurile ce trebue să dămă ces-tiunei ţărănesc!.
D-lă George Femescworbesce -în ces-tiă personală cu d-lă Nicolae Ipnescu. Arată că M. S. Regele a chemaţp&la putere pe cine a vrută, după prerogativele sale ce i-le acorda constituţia. Dâcă vomă apuca pe o cale greşită,li^vostră aveţi dreptulă să ne alungaţi deVfe aceste bănci.	(Va urma.)
TELEGRAMELE „GAZ.TRANS.“
(Serviciulă biuroului de coresp. din. Pesta)
Viena, 27 Decemvre. Archidu-cesa Mana Valeria s’a logodită cu Archiducele Franciscti Salvator, alti doilea fiu ald lui Carolîi Salvatorii.
Belgradil, 27 Decemvre. Regele a primitu o deputaţiune con-stătătdre din 120 de radicali distinşi, ala cărei conducătorfi es-primă cea mai ferbinte mulţămită, fiindcă Maiest. Sa din propria’i iniţiativă dăruesce pe poporulfi ser-bescu cu o constituţiune, şi a data asigurarea, că partidula radicala stă firma pe lângă tronu şi patriă. Regele arătă motivele, pentru care n’ar mai pute permite nici o modificare în proiectuia de constituţiune ; ela aşteptă ca acesta se fiă primita neschimbata. Vorbirea Regelui a fosta salutată cu furtu-ncise „zsiviow.
DIVERSE.
Nu ucideţi pasările. D-lă Sapin din Limoges (Francia) publică următorea notă, pentru susţinerea păreriloră emise de consiliile generale: „Pagubele cau-sate cultureloră nostre nu se ridică în termină de mijlocă la mai puţină de 300 miliâne franci pe ană; ele se mărescă într’ună ţinută unde pasările se împuţi-neză. Pentru ce dâr atunci s’ar prăpădi cuiburile, s’ar chinui, s'ar lua seu s’ar omorî aceşti preţioşl servitori? Pentru ce li s’ar face rău în schimbulă binelui ce ne aducă? Unele paseri suntă îndemânatice la prinderea insecteloră pe frun4e şi flori; altele le scotă de sub scoirţă seu găurescă lemnulă spre a le scote. Ele prăpădescă astfelă mii de bmide şi ouă de omide, de larve, de fluturi, de muşte, de ţînţarf, de părecl, de lăcuste, de cărăbuşi, de verml etc. Di-gestiunea acestoră pasări este atâtă de uşâră, încâtă ele potă divora 4finicti 0 cantitate de insecte egală cu greutatea corpului loră. Ună singură piţigoiu consumă mai multă de 300 mii ouă de fluturi în cursulă unui ană; îi trebue 45 mii insecte ‘pentru a cresce puii săi şi scote pui de două seu trei ori pe ană. Alte pasări facă răsboiu şorecilorQ, şer-piloră; altele facă a dispărea corpurile morte, a cărora putre4ire ar fi funestă. Tote aceste pasări suntă pentru omă, sub diferite titluri, preţioşl ajutori, aliaţi credincioşi.
Locuri in raiu. In Rusia există încă o sectă religms&i 4esPre care nu s’a vorbită,, aceea a „NepomiţilorăB. Toţi membrii credă, că sufletele mergă d’a dreptulă In raiu, decă au plătită de pe pământă taxa întrărei. De -curândă preşedintele acestei secte, care îşi are reşedinţa într’ună sată de lângă Obrdjinsk, avendă, se vede, neyoiă de bani, chemâ pe toţi credincioşii mai bătrâni şi le 4ise: „Trebue să soiţi, că mai suntă puţine locuri în raiu pentru cei ce voră muri anulă acesta. De aceea vă învită să vă grăbiţi a lua locuri, căci mai pe urmă n’o să găsiţi. Locurile suntă împărţite în două clase: ânteia şi a doua, Pentru clasa ântâia se plătesce 20 rable, pentru a doua numai 5. Sufletele, cari au luată clasa ânteia, stau pe fotolii, cele oe au plătită clasa a doua şedă pe nisce taburete în faţa Dumne4©ului veclnică.u Ună ţărână bătrână au4indă invitarea preşedintelui, întrebă pe fiulă său: „Oe 4id, să cumpără loculă ânteiu, sâu ală doilea? Nu credă, că am să trăescă pănă la anulă.“— „Ce să faci cu loculă ân-teiu ? răspunse fiulă; n’ai nici haine cum se cade; mulţumesce-te cu loculă ală doilea.u Şi fiindţi că n’aveau nici o copeică în casă, băiatulă se duse şi se băgă slugă pe jumătate de ană la ună nobilă, luândă 5 ruble, pe oarf le dete tatălui său ca să-şi oprâscă locă în raiu. Biletele nu suntă valabile decâtă pentru anulă, în care se afla cumpărătorulă; dâcă se întâmpla de murea anulă urmă-toră, atunci trebuia altă plată. Autorităţile s’au încercată zadarnică să stâr-pâscă secta „Nepomiţilorăw ; -ea se mă-resce din ce în ce. Sectariloră se promite raiulă în schimbulă unei bune plăţi chiar când comită crime mari.
Necrologă. Eachila G. Comană, mama d-lui profesoră Dr. G. Comană din Bu-curescl, a încetată din viâţă în etate de 70 de ani. înmormântarea se va face mâne, Vineri, în cimiteriulă din comuna Bungardă lângă Sibiiu.
Esprimămă condolenţele nostre d-lui Dr Comană!
Cursul ii pieţri Braşovu
din 25 Pecemvre st. n. 1888.
Bancnote românescl Cump.		9.08	Vând.	9.10
Argintă românescă .	n	9.—	11	9.05
Napoleon-d’orI . . .	*	9.58	n	9.60
Lire turcescl . . .	n	10.88	«	10.90
Imperiali .....	n	9.88	n	9.90
GalbinI		n	5.68	n	5-70
Scris. fonc. „Albinaw6°/9	n	10 L.—	n	—.—
n n n	ji	98.—	n	98.50
Ruble rusescl . . .	n	125.—	ii	124.—
Discontulă ....	«7,-	-8% P«	ană.	
Cnrsnlă la bursa de Viena
din 24 Decemvre st. n. 1888.
Renta de aurii 4°/0...............101.80
Renta de hârtiă 5°/0 .......	92.95
Imprumutulii căiloră ferate ungare . 144.25 Amortisarea datoriei căilorii ferate de
ostii ungare (1-ma emisiune) . .	98.30
Amortisarea datoriei căilorii ferate de
ostii ungare (2-a emisiune) . .	—.—
Amortisarea datoriei căilorii terate de
ostii ungare (B-a emisiune) . , 117.20
Bonuri rurale ungare..............103.75
Bonuri cu clasa de sortare .... 103.75 Bonuri rurale Banatii-Timişii . . . 104.50 Bonuri cu cl. de sortare........104.—
Bonuri rurale transilvane..........._ 104.—
Bonuri croato-slavone ..............104.—
Despăgubirea pentru dijma de vină
ungurescă.........................99.25
Imprumutulă cu' premiulă ungurescă 129.50 Dosurile pentru regularea Tisei şi Se-
, ghedinului......................124.70
Renta de hârtiă austriacă ....	81.80
Renta de argintă austriacă ....	82.65
Renta de aură austriacă...............109.90
LosurI din 1860	.................. 139.—
Acţiunile băncei austro-ungare . . . 876.— Acţiunile bănoei de credită ungar. . 804.— Acţiunile băncei de credită austr. . 307.60
Galbeni împărătesei.................... 5.74
Napoleon-d’ori ........................ 9.58
Mărci 100 împ. germane.................59.40
Londra 10 Livres sterlinge .... 121.30
Editoră şi Redactorii responsabilă:
Dr. Aurel Mureşianu.
’5I
&

i
1j ij
L:
j
li
•t»
I?
j
y!
I
i/
i;î
i'Nr. zfo
(iAZifiTA TKAJNSIL VANIEI
1888.
Rni 14571—1888
PUBLICAŢIUNE
referitor© la aştemerea fasiuniloră dârei de agonisita de a UT şi a IV classă a fasiuniloră dârei cameteloră după capitală şi a fasiunilor după capitalele passive.
In urma ordinaţiunei inspectoratului de dare din 25 Qctomvrie a. c. Nru. 18,266 se provocă, spre scopulă conscri-erei şi mâsurărei dârei pro 1889:
1.	Toţi acei, cari aparţină dârei de agonisită de a 3-a clasă, şi anume: fabricanţi, comercianţi şi industriaşi, bancheri, medici, advocaţi,ingineri, arendatori etc. peste totă acei, cart portă o profesiune educatdre de folosă, şi acei, cari după o astfelă de profesiune nu au plătită dare cu ocasiunea mSsurărei dărei pro 1887;
2.	Toţi acei, cari aparţină dărei de agonisită de a 4-a clasă a căroră salarii lunară, pensiune, trece peste 40 fl., precum amploiaţi comunali—eclesiastici—de societăţi şi acei privaţi, preoţi, profesori, învăţători, comptabilî, cassarl etc.;
3.	Toţi acei, cari au capitale date cu camătă;
4.	In fine toţi acei, pe a căroră realităţi zacă capitale cămătuite, — ca să’şl procure fără întârziere dela oficiolatulă orăşenescă de dare colele pentru fasio-narea dărei, reaşternândă la acelaşă ofi-ciolată fasiunile dărei de agonisită de a 3-a şi 4-a classă, precum şi acele pentru darea cameteloră pentru capitală, celă multă pănă în 15 Ianuarie 1889 şi acele pentru capitale passive pănă în 31 Ianuarie 1889.
Fasiunile capitaleloră passive aşternute mai târcjiu, şi anume celă multă pănă în 15 Februarie 1889 se primescă numai pe basa unei petiţiunl, carea va justifica motivulă întârcjierei, — ca îndrumător© la măsurarea aruncului generală asupra dărei de venită pro 1889;
pe când acele aşternute după 15 Februarie 1889, nu se voră considera de felă.
Aşternerea fasiuniloră capitaleloră passive, carea are să. resulte în fiă-care ană, îndată ce la măsurarea aruncului generală asupra dărei de venită se pretinde de cătră acelă supusă dărei ca să se ia în consideraţiune îngreunarea realităţi-loră, — se atestă fiecărei partide prin ună atestată estradată de oficiolatulă o-răşenescu de dare provădută cu datulă, cu subscrierea respectivului amploiată de dare şi cu sigilulă oficiosă; acestă atestată valoreză ca singură documenta pentru partidă asupra aşternerei fasiunei pentru capitalele passive.
Acele partide, cari pentru sumele ce zacă pe realităţile loră, solvescă pe lângă carnetele pentru capitale şi cuote pentru amortisaţiunea capitaleloră, au ca se inducă în fasiune atâtă suma pe care o-au datorată la începută, câtă şi suma, carea în decursulă timpului s’a solvită prin amortisări său rate din datoria primordială ; în fine au ca să amintescă şi carnetele, cari le solvescă creditorului anu-alminte pentru capitală.
B r a ş o v ă, 20 Decemvrie 1888j
34 M,3—3
Numere singuratice din w&azeta Transilvaniei" â 5 dţse potii cumpera în tutungeria I. Gbross, în librăria Nicolae Ciurcu şi Al-brecht & Zillich.
Nr. 344-1888	EDICT.
, Dupăce Nicolau Roşea, a Recului gr. cat. din Maierî, de 8 ani şî-a, părăsiţii cu necredinţă legiuita sa muiere, pre Sanda Roşea n. Cri-şianu, asemenea gr. cat. din Maierî, şi nu i se scie ubicaţiunea aceluia, se citeză prin acesta, ca în termină de 1 ană să se presen-teze înaintea forului matrimonialii subscrisă, căci altcum procesulă divorţială urejită în contra-i de numita sa muiere se va pertracta şi decide şi în absenţa densului, fiindă înlocuită prin curatorii ad actum.
Dela forulă matrimonială gr. cat. de I instanţă ală protopopiatului Albei-Iulia.
Alba-Iulia, 24 Decernvre 1888.
Simeonă Micu,
210,3—2	protopopă.
ABONAMENTE
la
„GAZETA TRANSILVANIEI”
se potă face cu începerea dela 1 şi 15 ale fiecărei luni. mai uşoru prin mandate poştale.
Adresele ne rugămă a ni se trimite esactu arătându-se şi posta ultimă.
Preţuia abonamentului este:
Pentru Austro-Ungaria:
pe trei luni....................3	fl. —
„ şese luni.....................6	fl. —
„ ună ană .	  12	fl. —
Pentru România şi străinătate:
pe trei luni .	  10	franci
„ şese luni...................20	„
„ ună ană.....................40	„
Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei".
MersulU trenurilor^
pe liniele orientale ale căii ferate de stată r. u. valabilă din 1 Iunie 1888.
Budapesta—Pred ea Iii
	Tren de per-sâne	Trend accele- rată	Trenu omni- bns	Trenu mixt
Viena	11.10	8.-		
Budapesta	7.40	2.-	3.10	6.18
Szolnok	11.06	4.05	7.38	9.38
P. Ladâny	2.02	5.47	5.39	12.02
Oradea-mare <	4.18	7.01	8.46	-1.51
1		. 7.11	9.18	2.11
V ârad-V eleneze		*	9.27	2.19
Fugyi-V âsârheli			9.44	2.32
Mezo-Telegd		7.41	10.21	2.55
Rev		8.10	11.38	3.38
Bratca			12.16	4.01
Bucia			12.54	4.23
Ciucia		9.04	1.57	4.49
Huiedin		9.34	8.11	5.31
Stana			3.40	5.40
Aghiriş			4.15	6.12
Ghirbău			4.36	6.24
Nădăşel			4.58	6.38
j Cluşiu |		10.34	5.26	6.56
	11.15			7.15
Apahida	11.34			7.41
Ghiriş	12.45			9.18
Cucerdea	1.30			10.-
Uidra	1.37			10.09
Vinţulti de susti	1.45		1.	10.19
Aiud	2.07			10.48
Teinşâ	2.26			11.55
Crăciunelu	3.11			12.34
Blaşiu	3.24			12.52
Micăsasa	3.54			1.34
1 Copşa mică	4.09			2.19
1 Mediaşti	4.21			2.46
Elisabetopole	5.11			3.31
Sighişora	5.45			3.59 A OO
Haşfalău	6.12			
Homorodti	7.82			6.53
Agostonfalva	8.17			7.21
Apatia	8.37			8.23
Feldiora	9.06			9.02
, J	9.45			9.52
Braşovu j	1.55			
Timişti	2.53			
Predeald	3.28			
Bucurescî	9.35			
Predealii—Budapesta
B.-Pesta-Aradu-Teiui*!
Teiuş-Aradii-B.-Pesta!
Copşa-micft—Sibiiu
Tren dej Trenu per- accele-s6ne ratu
Bucurescî Predealu
Timişă
Braşovu
Feldiora
Apaţa
Agostonfalva
Homorodă
Haşfalău
Sighişdra
Elisabetopole
Mediaşă
Copşa mică
Micăsasa Blaşiu Crăciun elă Teiuşă Aiudd Vinţulti de susă Uiora Cucerdea Ghirişu Apahida
Cluşiu
Nâdăşelă Gîhrbău Aghireşă Stana B. Huiedin Ciucia Bucia Bratca Rev
Mezo-Telegd Fugyi-V âsârheli V arad-V elen cz e |
Oradea-mare
F. Ladâny Szolnok [Budapesta
Viena
6.37
6.58
7.14
7.29 7.56 8.18
8.58
9.15 9.34 9.53
10.25
10.47
10.57
11.04
11.19
1.15
3.29
6.33
2.50
5.32
6.11
6.43
7.12
7.51
8.17
8.42
8.47
10.08
11.51
1.55
7.15
Trenu
mixt
7.30
1.14
1.45
2.32
7.10
7.31
8.14
8.36 9.12
10.24
10.46 11.19
11.47 12.02 12.09
12.25 12.53
1.05
1.47
2.08
2.30
2.37 2.53 3.26 4.40 5.-
10.50
1.33
3.29
Trenu
omni-
bus
8.-
10.11
10.51
12.16
Viena
Budapesta
Szolnok
Aradfl
Glogovaţă Gyorok P autişti Radna-Lipova Conop Berzava Soborşinti Zamti Gurasad.»
Ilia
Branicica
Deva
Simeria (Piski) Or ăştia Şibotii
Vinţulti de josă Alba-Iulia Teiuşâ_________
Trenu
omni-
bus
2.17
2.37
3.19
3.43
4.05
1.47
2.08
8.55
9.54
Trenu
de
pers.
11.10
8.20
11.20
4.10
4.30
4.43
5.07
5.19
5.41
6,09
6.28
7.25
8,01
8.34
8.55
9.19
9.51
10.35
11.09
11.39
12.12
12.29
1.16
Trenu
de
pers.
2.-
9.
12,
5
05
41
45
6.
6.
6.
6.
7.
7.
7.
8. •9. 9. 9.
10.
10.
11.
11.
12,
12,
12
1
13
38
51
10
37
55
42
12
41 58 17
42 07 37
'29
,46
.26:
Teinşti Alba-Iulia
Vinţulti de josti
Şibotii
Orăştia
Simeria (Piski) Deva Branicica Ilia
Gurasada
Zamti
Soborşinti
Berzava
Conopii
Radna-Lipova
Paulişu
Gyorok
Glogovaţ
Aradă !
Simeria (Piski)-Petroşenl
7.45
6.05
10.—
9fnreşă-LadeşA-Bi§triţa
Murăşti-Ludoşti
Ţagă-Budatelecă
Bistriţa
Hlstriţa-IWur^şA-liUdoşA
iA0\ Bistriţa
Ţagti-Budate le cu MurSşii-LudoşU
8.02
9.41
1.11
Szolnok
Budapesta
Viena
Trenu
mixt
11.24
12.09
12.30
1.01
1.32
2.32 2.52 3.23 3.55 4.08 4.44 5.30
6.27 6.47
7.28 7.43 7.59
8.28 8.42 9.17 2.32
6.-
3.-
Trenu
de
pers.
3. 3.44 4.10 4.43 5.13
Trenu
mixt
6.15
6.35
7.02
7.28
7.40
8.11
8.46
9.33
9.53
10.27
10.42
10.58
11.35
11.39
12.31
5.12
8.20
6.05
1.42
2.32
11.-
11.21
5.50
Copşa-mică
Seica mare *
Domneşti
Ocna
Sibiiu
6.13
6.38
7.19
7.38
6.20
2.29
3.02
3.46
4.18
4.42
Tio
5.05
5.46
6.17
6.40
Sibiiu-Copşa-mie&
Sibiiu		8.50	10.-
Ocna		9.17	10.24
Lomneşă		9.45	10.50
Şeica mare		10.20	11.20
Copşa-micâ		,10.49	11.45
Cucerdea - Oşorheiu-Begliinulia sâsescu
Petroşeni-Simeria (Piski)
Notă: Numerii încuadraţi cu linii grose însemnez» orele de nopte.
Simeria Streiu Haţegti Pui Crivadia Baniţa Petro şem	r~ 6.47 7.40 8.51 10.02 11.02 11.50 12.30	2.42 3.25 4.16 5.11 5.58 6.40 7.12	Petroşeni Baniţa Crivadia Pui Haţegu Streiu Simeria	9.36 10.17 10.58 11.42 12.23 1.12 1.51	4.26 5.12 5.55 6.41 7.26 8.14 8.50
Aradn—Timişora			Timişora—Arad ii		
Arad 6 .v Aradulu nou Nemeth-Sâgh Vinga Orczifalva )Merczifalva Timişâra	6.05 6.33 6.58 7.29 7.55 8.14 9.12	5.48 6.19 6.44 7.16 7.47 8.08 9.02	Timişora Merczifalva Orczifalva Vinga Nemeth-Sâgh Aradulă nou Aradă	6.25 7.19 7.46 8.15 8.36 9.11 9.27	5.- 6.02 6.32 7.02 7.23 8.01 8.17
Gliirişu—Turda			Turda—CSblrlşâ		
Ghirişfi Turda	9.26 9.47	— 4.19 4.40	I Turda j 8.29 I Ghlrişd | 8.50		3.19 3.40
Sighişora—Odorbeiu			Odorbeiu^- Sighişora		
Sighişora Odorheiu		6.05 9.45	jOdorheiu jSighişoră		5.38 9.161
Cucerdea
Cheţa
Ludoşă
M.-Bogata
Iernută
Sânpaulti
Miraşteu
Oşorheiu
Reghinul-săs.
3.05 3.35 3.56
4.06 4.43 4.58 5.21 5.40
6.-
7.56
20
,50
11
20
57
12
36
55
,58
7.-
3.25
3.58
4.20
4.30
5.11
5.28
6.53
6.13
Hegliinulii $&sescn-Oşorheiu-Cucerdea
Reghinul-săs.		8.35	8.-
I Oşorheiu -j		10.20	9.49
	6.56	12.15	10.20
Miraşteu	7.16	12.35	10.39
Sânpaulti	7.40	12.58	11.02
Iernutu	8.03	1.19	11.23
M. Bogata	8.37	1.49	11.53
Ludoşti	8.51	2.02	12.06
Cheţa	9.08	2.18	12.22
Cucerdea	9.40	2.46	12.50
Simeria (Piski)-ITnied.
Simeria (Piski)
Cema
Uniedora
2.18
2.39
3.08
Unied.-Simeria (Piski)
Unieddra
Cema
Simeria
9.30
9.56
10.15
Tipografia A. MUREŞIANU, Braşovu