Bedactiimea, Admiiistratimea ţi Tipografia:
BRAŞOVU, piaţa mare Nr 22.
Scrisori neirancnte nu se pri mese®. Manuscript nu se retrimită t
Birourile de numii:
Brafovu, piaţa mare Nr. 22.
Inserate mai primesc® în Viena Mudolf JUosse, Haasenstem & Togler (Oto Maas), Heinrich Schalek, Alots Herndl, 3f,J)ukes, A.OppeUk,J. Dan-neberg; în Budapesta: A. 7 Qold-berger, AukmMeati, EcksteinBemat; înFrankfurt: G. L, Daube; în Ham-burfl: A. Steiner.
Preţul inaerţiuniloru: o seria garmondu pe o colână 6 cr. şi 30 cr. timbru pentru o publicare. Fublic&ri mai dese după tarifă şi învoială. Beclame pe pagina IlI-a o aeriâ 10 cr. v. a. s6u 30 bani.
Nr. 274.
Braşovii, Mercurî 14 (26) Decemvrie
„Gazeta" iese în fle-caro c}i
Abonamente pentrn Anstro-Omrit
Pe uni. ani 12 fl., pe şăae ItWÎ 6 fl., pe trei luni 3 fl.
Fentrn Mânia si strâinitatt
Pe uni ani 40 franci, pe şese luni 20 franci, pe trei luni 10 franci.
Seprenumeră la t6te ofi-oiele poştale din întru şi din afară şi la dd. colectori.
Aftonmentnln pentru Braşov!:
laadministraţiune, piaţa mare Nr. 22, etagiuli 1.: pe uni ani 10 fl., pe ş£se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu dusuli în casă: Pe uni ani 12 fl., pe şâse luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Uni esemplari 5 cr. v. a. său 15 bard.
Atâti abonamentele câţi şi inserţiunile sunti a se plăti înainte.
1888.
Braşovâ, 13 Decemvrie v.
In timpulu din urmă fiarei® din România ne-a adusă soirea, că guvemulu română se ocupa seriosă cu idea d’a face posibilă încheierea unui tractată de co-merciu între Austro-Ungaria şi România.
Ună deputată din camera română a şi interpelată guvernulă în privinţa sgomoteloră despre încheierea convenţiei din vorbă.
In şedinţa dela 9 (21) Decem-vre a camerei deputaţiloru din Bucurescî, ministrulă de esteme d-lă Cârpă a răspunsă la interpelarea ce i-s’a adresată guvernului, că întrevorbirile cu guvernulă austro-ungară pentru încheiarea unei convenţiunî pe basa propu-neriloră guvernului trecută ală d-lui I. Brătianu continuă si acum, der că nu pdte sci, când va sosi în Bucurescî răspunsulă definitiv ală guvernului austro-ungară. D-lă Cârpă 4ise că atâta scie, că greutatea principală zace în cestiunea esportului de vite din România în Austro-Ungaria şi că, decă se va stabili o înţelegere asupra a-cestui punctă, atunci nu va mai sta nici o pedecă în calea înche-ierei convenţiunii. Ministrulă română încheiâ dicendu, că conven-ţiunea are se conţină disposiţiunî convenabile pentru ambele state şi guvernulă română îşî va da silinţa se încheiă ună tratată care se corăspuncjă condiţiuniloră puse.
încheierea unei convenţiunî comerciale nu mai încape îndoială că-i este binevenită şi guvernului austro-ungară; Convingerea, că starea de resboiu vamală e pă-gubităre ambeloră părţî, esistă şi de o parte şi de alta. Se pare că guvernulă ungurescu caută de rendulă acesta se se arate mai conciliantă dându a se’nţelege că e dispusă a mai tace unele con-
cesiuni, în schimbulă unoră concesiuni ce le-ar face la rendulă seu şi guvernulă română.
Ca ună semnă pentru disposi-ţiunile conciliante ce domnescăîn sînulu guvernului din Pesta în fh-vorea încheiărei unei convenţiunî comerciale se p6te considera o or-dinaţiune recentă, ce a dat*o ministrulă ungurescu de agricultură, industriă şi comerţă cu privire la importarea rîmătoriloru din România.
Institutele de carantină din Tul-gheşă, Poiana sărată, Timişulă de susu, Brană, Tumu-roşu, Vulcanu şi Orşova, apoi staţiunile de carantină din Gfhimeşă, Buzeu, Crasna, Şanţulă-vechiu şi secţiunea de carantină din Braşovă au tostă în-cunosciinţate că, întru câtă în România nu se ivescu băle epidemice între vite, permite se se impdrte rîmătorî în fabricele ce esistă pe teritoriulă comitateloră delâ graniţa României, fără o deosebită încuviinţare ministerială, sub con-diţiunea înse ca organele speciale respective ale instituteloru de carantină se examineze starea sanitară a rîmătoriloră, er certificatele că rîmătorii suntu sănătoşi şi nu au mazăre ori linte, se se arate primăriei comunale orî oficiului poliţienescă respectiv, care voră fi încunsciinţate şi de institutele de carantină. Autoritatea va ave a-poi se controleze tăerea rîmătoriloră amSsurată prescripţiuniloră.
Nu-i vorbă, multe petiţiunî, din Ardealu mai cu semă, s’au adresată ministrului ungurescu; de agricultură, comerţă şi industriă, ca se permită baremi sub condi-ţiunile de mai susă importarea rîmătoriloră din România, fără ca se le ia în semă timpă îndelungată. Gând vedemă însă acum că ministrulă a găsită cu cale se dea ordinaţiunea de mai susă, acesta se pote considera, cum amă
4isă, ca ună semnă, că1 guvernulă ungurescă e dispusă a mai slăbi din oposiţiunea sa în vederea încheiărei unei convenţiunî comerciale.
Acestă pornire spre împăciuire cu România în cestiunea raportu-riloră comerciale era fdrte multă de dorită, decă ţinemă sema de situaţiunea economică critică ce s’a creatu, în prima liniă Ardealului , din Causa resboiului vamală.
Prin concesiuni reciproce s’ar pune capetă neajunsuriloră economice, ară înceta contrabandele şi confiscările şi într’o parte şi într’alta, şi s’ar da unei însemnate părţî din proporţiunea ambeloră state posibilitatea d’a scăpa de miseriile economice şi d’a-şî acoperi trebuinţele ce 4ilni°fi i-se sporescă în urma greutăţiloră ce i-le impună cheltuelile enorme ale guverneloră cu militarismulă de a4î.
IDZXT .A.ZF’.AJEeJL.
Intr’o adunare mare ce s’a ţinuta în cartierula Limehouse din Londra, Mr. Gladstone îşi esprimâ speranţa, că Europa va rămână şi mai departe cruţată de crise seriose. Elfi nu e de acorda cu Salisboury, că s’ar nasce pericule de răs-boiu din causa mişcărilora hiperzelose ale poporeloră; vina la acesta o portă mai multa guvernele. Nu-i vorbă, esistă pericule în peninsula balcanică, anume în Serbia, der şi aci sunta vinovate înainte de tote intrigele^ unora puteri străine. Vorbitorula speră, că Salisboury, în faţa situaţiunii din peninsula balcanioă, se va purta cu prudenţă. Gladstone protestă apoi energica în contra orl-cărei încercări d’a se face cuceriri în Sudanu; nici interesele engleze, nici cele egiptene nu pretindă menţinerea portului Suakim. In fine îşi desfăşura programulfi său cu privire la politica internă a Angliei, ale cărui puncte principale sunta: durata de
trei ani a sesiunei parlamentului, predarea administraţiunei poliţiei din Londra în sema municipalităţii, instrucţiunea gratuită şi separarea bisericei de cătră stata în Scoţia şi în Wales.
O Scrisdre din Berlină cătră „Kol-nische Zeitung“ se ocupă de Sir Robert Mor ier, ambasadorulă engleză din Peters-burgă. Se (fi06 adecă, că elfi, pentru ura sa în contra Germaniloră, se butiură de o deosebită favore în unele salone şi că după mortea lordului Ampthiele a fostfi refusatfi de curtea din Berlina ca ambasadorii, fiind-că preferinţa de care se bucura din partea părechei princiare de coronă ar fi esploatat’o în moda indiscreta. In 1870, când Moier era agenta diplomatica engleză în Darmstadt, a în-cunosciinţatfi pe mareşalulfi Bazaine despre înaintarea armatei germane peste Mosela.
Proiectele militare au fosta primite~cTe camera italiană, după-ce comisiunea pentru armată, în urma desluşirilorfi date de ministrulă de răsboiu, a raportata, că din motive de bunăstare a statului şi din considerare, că şi]celelalte state se înarmăză, sunta necesare proiectele. Guvernulă a dată desluşiri şi despre fortificaţiunile dela Maddalena, dela Spezzia şi dela graniţele Alpiloră. Geneva, Neapole, Livomo şi Palermo se voră apăra prin escadre nouă de torpilori şi pe cele mai principale căi ferate se va aşecfa ună ală doilea rendfi de şinl.
Camera francesâ s’a ocupată în calele acestea cu reforma legii militare. După noua lege de recrutare timpulfi serviciului ar fi să se’mpartă astfelfi: în armata activă 3 ani în locă de 5, în re-servă 7 în locă de 4, în miliţii 6 în locă de 5, în reserva miliţiiloră 9 în locă de 6. Camera a hotărîtfi, după desbaterea generală, să trecă proiectulă de reformă în desbaterea specială.
„Osservatore Romanou a publicată o adresă a episcopiloru Bavariei cătră Papa. Adresa se ocupă cu situaţiunea sfântului scaunfi şi cu cestiunea ăominaţimei lumescî. In ea se tţice: „De când a a-junsfi în lume vestea nenorocită, că pa-
FOILETONUL® „GAZ. TRANS.“
Prelegeri tmgurescl.
Deva, Noemvre 1888.
I
E ceva frumosfi să vecfl pe Ungurii şovinistă în foindu-se în penele naţionale şi ridicândfi, de câte-ori li-se dă prilejă, trecutulă şi presentulă naţiunii loră peste trecutulă şi presentulă tuturorfi celorlalte neamuri de pe rotogolulă pământului.
Lăudărosă este şovinistă Ungurulfi din firea lui.
Ca să te convingi despre acesta, n’ai decâtă să te dimiţl a discuta cu ună inteligenta maghiară pe orî ce terenfi ală vieţii publice, şi elfi se va sfârma totă ca să te împace cu ideea, că într’a-devără mare este în lume menirea loră. Va trage asemănare între legile ungu-rescl şi cele ale altoră naţiuni şi ţări, va sci elfi de unde să le pisce în interpretare, şi’ţl va documenta, că mai pre susă de tote suntfi cele luate de elfi în apărare.
Totă astfelfi îţi va arăta, că consti-tuţiunea loră este cea mai mare sprigini-tore a libertăţii, pentru-că şi Românulă,
şi Sasulfi, şi Slovaculfi, ca şi Ungurulă, în acestă ţeră „naţională44 pote să’şl ridice casă din lemne românescl, săsăscl ori slovăcescl, — pote să mănânce pâne românâscă, săsescă, orî slovăcescă (de-cumva executorii de dare i-au lăsat’o pe masă), — pote să plătescă dare cu bani munciţi românesce, săsesce orî slo-văcesce, — pote şi Românulă, şi Sasulfi, şi Slovaculfi şi tote celelalte naţionalităţi, să’şl ridice biserică şi şcolă naţională-confesională, în carea să cânte şi propună flecarele în limba sa propriă, — pote în fine, ba este chiar îndatorată şi Românulă ca şi Ungurulă, să fie soldată şi să’şl apere ţera cu sacrificarea bunului şi vieţii sale: şi prin urmare tu nu ai să te mai plângi, că ai fi mai puţină îndreptăţită, decâtă cum Ungurulă este!
De vei cuteza totuşi să (ficl, că nu-i tocmai aşa, adecă că nu tocmai de o formă suntemfi îndreptăţiţi cu toţii, şi ca argumentă îi vei aduce aminte de vorba, că ună Nemaghiarfi, pre lângă totă cualificaţia recercată de lege, numai fdrte cu anevoie şi sub anumite grele condiţiunl p6te să ajungă în posesiunea unui oficiu publică onorifică, — se va sci elă scote şi de aci! îţi va spune
adecă, că totă tu eşti în rătăcire, şi că nu cunoscl din destulă de bine împrejurările şi omenii acestei ţări.
„Au n’au şi Românii“ — te va întreba — „ună membru în casa magnaţiloră? Nu le este ore iertată să’şl alegă membri pentru casa deputaţilorfi, unde majoritatea numărului le asigură învingerea? Nu suntă ore judecători, notari publici, notari cercuall şi totă felulă de ampbiaţi, cari după sânge aparţină neamului ro-mânescă? Nu’ţl este iertată să o negi acesta, adevără limpede fiindă! Că nu este tocmai mare numărulă acestora — c|iceţl D-vostră Românii — că guvernulă şi naţiunea ungurâscă portă vina. Da! e adevărata, — numai câtă n’ar trebui să uitaţi ună lucru, că aici, la noi, mai multă dără ca orf-unde se caută după vredni-ciă! Gelu vrednică învinge şi e preţuită peste totă loculuiu...
Dovadă despre acestă vrednicia, atâta de multă cercată în Ungaria, ne potă servi nouă Românilorfi sute şi sute de esemple. Vomă cita numai pe unulă:
In Beiuşă este ună solgăbirău bună patriotă, — sub a cărui mână se afla, acum câţiva ani, ună notară de naţionali-tateromână, carele înse de dragălă nu-sciu-
cutşl-a pusă capătă (jileloră, împuşcându-se în casa sa propriă. In locuia acestui notară „fericită14 din acestă ţeră „feri-cită“, au concurată doi indivizi: una Română şi ună Ungurfi; cela dintâiu avea testimonii în virtutea cărora proba că a absolvatfi tdte clasele gimn&siale şi e cualificată şi pentru cariera de notară; cestă din urmă avea testimoniulfi primei clase gimnasiale, alte documente n’a creată de lipsă să’şl mai câştige, decâtă ddră că e itngură. Şi la ce să mai fi şi umblată după alte „flecuri41 de hârtii? Domnulfi solgăbirău, tocmai fiindcă ţinea şi elfi la principiulfi că celfi mai „vrednică44 trebue alesă, a alesă pe Ungurfi, er Românulă, de a vrută, s’a putută aşe(|a ca scriitorfi la rivalulfi său mai „vrednică* decâtă elfi!
In urma acestora va mai cuteza cineva să-’şl ridice graiulfi contra părerii emanate din gura inteligentului maghiară de mai susfi, că adecă, aici la noi se caută după vredniciă ?
De felulă acesta suntă argumentele cu cari bunulfi patriotă vOesce să te ca-paciteze, că nu Ungurii, ci noi Nemaghiarii purt&mă vina, că suntemfi înlăturaţi de pe tote terenele onorificei vieţi publice, —
Nr. 274
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888
trimoniulă hii Petru a foştii răpitii şi Roma ocupată de inimici, păstorii ca şi turmele întregei lumi catolice n’au încetată a jeli şi a condamna enorma încălcare a dreptului publică. Reclamăm drepturile, libertatea şi dominaţiunea politică a sfântului Scaună şi vomă lucra ca să se restabilescă44 etc. In Munchen a produsă ună efectă neplăcută acestă adresă. „Neueste Nachrichtenw dă es-presiune acestei neplăceri.
După cum spune „Figarou, minis-trulă italiană Crispi ar fi adresată ună cerculară, în care atrage atenţiunea diplomaţiei italiane asupra congreseloră catolice, ce se ţină în tote ţările şi care ac-centueză restabilirea puterei lumeşti a Papei. Crispi, atrăgândă atenţiunea a-supra importanţei acestei mişcări, invită pe agenţii săi, să declare puteriloră streine, că Italia voesce să respecte legea de garanţiă, der nu pote suferi aducerea pe tapetă a unei astfelă de ces-tiunl. Crispi doresce să afle, ce trădări secrete au putută să fiă cu singuraticele curţi în privinţa eventualei plecări a Papei din Roma.
La soirea despre mortea prinţului Alexandru de Hessen, tatălă fostului prin-oipe ală Bulgariei Alexandru de Batten-berg, monarchulă Franciscă Iosifă a adresată o telegramă, în care cjiC0> că răposatulă prinţă i-a fostă ună amică deopotrivă dovedită în tote împrejurările. La îmormântare a asistată şi o deputaţiune militară rusă în frunte cu marii duci Sergiu şi Pavelă, şi o deputaţiune din partea regimentului bulgară I de liniă ală prinţului Alexandru de Battenberg. Gruvemulă bulgară şi principele Ferdinand au adresată telegrame de condolenţă, ba principele şi o scri-sore cătră prinţulă Alexandru.
„Standard*4 publică textulă noteloră schimbat» între ministrulă turcescă de esterne Said-paşa şi între ambasadorulă rusă din Constantinopolă d. Nelidov asupra plăţii datoriei de răsboiu. Tonulă ambeloră note rusescl dela 17 şi 27 Noemvre e forte hotărîtă. In ele se 4ioe între altele: „Esperienţele trecutului nu suntă de natură a inspira încredere în măsurile luate... Speră, că răspunsurile D-vostră la întrebările mele se voră afirma prin fapte.u La 6 ne se (ţice că, decă guvernulă osmană n’ar întrebuinţa veniturile fluente ca să îm-pedece o întârc^iere în plăţi, încrederea cabinetului imperială rusă în sinceritatea dorinţei înaltei Porţi d’a plăti datoria de răsboiu, s’ar sgudui gravă. 44 D-lă de Nelidov cere, ca o parte din noulă împrumută să se întrebuinţeze pentru plata datoriei de răsboiu.
„Reuter Office44 anunţă din Teheran, că acolo nu se scie nimică despre o
şi că într’o formă se cumpănesce la noi dreptatea, păcatulă e numai, că „nu dis-punemă44 şi noi de destui bărbaţi „vrednici44!
Tote aceste le poţi aucji disputândă cu şovinistulă ce pretinde a fi omă deşteptă, cu vederi largi şi clare, der mai pre susă de tote bună „patriotă44!
De s’ar mărgini însă lăţirea acestorăfelă de idei numai între omenii crescuţi, şi numai vorbirile din cercuri amicale, beţia şovinisticănu s’ar păretotuşi atâtăde înspăimântătore Der ce e mai rău, propaganda acestă se face în diua de acjl pănă şi acolo, unde numai şciinţa limpede şi rece ar trebui să’şi afle lăcaşulă — în şcolă !
Urmăresce numai pe cei mai buni profesori ai aşecjăminteloră ungurescl de învăţăm entă, şi te vei încredinţa, că şi din şcdlă, din acestă neîntinată altară consacrată şciinţeloră, şoviniştii au făcută aştăcjl, celă puţină în parte, ună felă de „institute de propaganda fide* a loră! . . .
La tăte aşăcjămintele de învăţămentă ale tuturoră neamurilor, d ai peste omeni, cari au fostă dăruiţi de fire cu ună sistemă cerebrală şi ună creeră sănătosă, şi cărora prin urmare le este dată posibili-
notâ aspră, ce Rusia ar fi adresat’o Per-siei. Din contră Şahulă a primită unele răspunsuri amicale din partea Ţarului la scrisorile ce i le-a trimisă în t6mnă prin Hissenes-Saltaneh şi prin prinţulă Dolgoruky. Amândouă - scrisorile Ţarului conţină asigurări amicale şi bune dorinţe.
După o scire a lui „Times44, guvernulă rusă ar fi descoperită în Armenia rusescă o reţea de reuniuni, organisate după modelulă „Italiei juneu cu scopă de a lucra pentru dobândirea independenţei Armeniei printr’o revoluţiune contra dominaţiunei rusescl. Membrii ai reu-niuniloră suntă Armenii tineri mai culţi.
Cu privire la situaţiunea din Africa osticâ o telegramă din Zanzibar cătră „Timesu raporteză, că în Kilva şi în Lindi (Vindi) s’au adunată mari cete de indigeni, ca să lupte în contra Grerma-niloră. In stradele Zanzibarului se ’ntâm-plă în continuu turburărî din causa purtării funcţionariloră germani fără ocupa-ţiune. Directorulă generală ală societăţii germane de plantaţiunl a plecată repede în urma unei telegrame din Zanzibar cătră Europa.
SCHttLE PILEI.
nului, au fostă înaintaţi la gradulă de sublocotenenţi în reserva infanteriei: cadeţii (locţiitorii de oficeră) în reservă Traiană Moşoiu, Dominică Raţii, Teodoră Covrigii, Alexandru Farcaşii, Yincenţiu Beranu, Lazară Manoilovici, Alexandru Loria, Ionă Davidi*, Emilă Stegu, Teodoră Po-poviciu, Michailă Mitrofanoviti, Dionisie
Ţiriacă, G-eorge Popescu, Neculae Zur cană. *
* *
D-lă Tuliu Roşiescu, fiiulă fostului protopopă română gr. or. din Cluşiu, este numită parochă şi protopopă pro-
visoră în loculă răposatului său tată.
*
* *
In Birghişă au fostă pănă la 20 De-cemvre n. 48 bolnavi de vărsată, dintre cari 1 a murită, 3 s’au vindecată, 44 au rămasă în tratare medicală. In Pia-nulă românii au fostă 6 bolnavi de vărsată negru, 2 au murită, 4 se află în tratare. In Făgâraşu s’au bolnăvită 10 copii, în Sinna 50 copii, în Zager 15 persone.
*
* *
Camera de comerciu şi industrid din Braşovă s’a constituită astfelă: preşedinte a fostă alesă [Iosef Duh, vicepreşedinte ală secţiei comerciale Adolf Hessheimer, vicepreşedinte ală secţiei industriale G-ustav Eitel.
In rubrica defraudărilorii, „Ellenzek44 înregistreză cea mai nouă defraudare în sumă de aprope 30,000 fl. Defraudato-rulă este ună Evreu ori „patriotă44 de cei noi din Verşeţă, cu numele Kohn Miksa. In calitatea sa de agentă ală firmei comerciale de bucate Landsber-ger şi Spitzer din Budapesta, primi dela acestă firmă suma de 28.467 fl. 15 cr. cu scopulă ca să cumpere bucate. Kohn primi banii, şi scrise numitei firme ca să trimită după bucate, firma trimise, der bucate ca’n palmă; pe Kohn îlă luară la răspundere, der nu sciu să-şi dea semă despre ceea ce a tăcută cu banii. Acum jupânulă Kohn se află arestată în Budapesta. La interogatoriu recunoscu, că a primită banii, der nu
vre să spună, că ce-a făcută cu ei.
*
* *
De câteva se află în Braşovă Părintele Archimandrită Dr. Ilarionă Puşcariu şi d-lă advocată Dr. Ionă de Preda, însărcinaţi fiindă de consistoriulă metropolitană din Sibiiu ca să examineze şi să resolve unele afaceri la biserica
sf. Neculae din Scheiu.
*
* *
Din Pojună se telegrafiază, că tarului „SchwarzgeTb* din Yiena i-s’a interzisă intrarea în Ungaria, Croaţia şi Slavonia.
*
* *
Cu ocasiunea sărbătoriloră Crăciu-
*
* *
In urma unei ordinaţiunl a ministrului ungurescă de finanţe, paşaportele de vite ce suntă adl în folosinţă se voră scote din circulaţia cu diua de 31 De-cemvre şi se voră înlocui cu altele nouă, provădute cu timbru de 3 şi 5 cr.
*
* *
După o statistică făcută de sf Si-nodu ală României cu ocasiunea pregătirii proiectului de lege pentru îmbunătăţirea stării prepţiloră de miră, s’a constatată, că în totă ţâra suntă 4683 preoţii de miră şi 123 diaconi, afară de preoţi aflaţi în serviciulă mănăstiriloră
şi schituriloră de maici.
*
* *
La Academia română d. Y. A. Ure-chiă a cetită în şedinţa de Yinerl în săptămâna trecută forte interesante documente, dovedindă cum se făceau în secolulă din urmă şi pănă la 1825 legile de Moratoriu, adecă de amânare legală a plăţii datoriiloră dintre particulari.
Veflerile deptaţiM Grniali Bela şi Moiic Mocsary asupra cestiunei naţionalităţilor.
(Estrasu din capitolulă XI ală opului „A regi ma-gyar nemeş*4, scrisă de d-lă Ludovică Mocsâry)
(Urmare.)
Der ori cu câtă încredere în sine, şi prin urmare cu ună felă de linişte, primescă Nemaghiarii disposiţiunile luate
tatea a se ridica şi distinge mai multă ca alţi muritori în virtutea noţiuniloră loră multe, bine abstracte şi bine preci-sate, — şi cari privindă lumea cu lucrurile din ea, prin ocheanulă acestora clare noţiuni, potă fi de netăgăduită folosă societăţii în mijloculă căreia se învertescă, cu atâtă însă mai de folosă tinerei ge-neraţiunî încredinţate loră spre educare.
Scurtă, aceştia suntă omenii cu minte ageră cu cari întâlnindu-te pe tere-nulă curată şciinţifică, te încredinţezi că bine este cristalisată şciinţa în creerulă loră; — er dmenii şciinţei suntă de regulă iubitorii dreptăţii şi adevărului, căci după dreptate şi adevără scruUză sciinţele.
Acesta este o regulă e firei, ear dela regulele firei puţine abateri se potă observa.
Şoviniştii suntă şi ei omeni, îşi au şi ei aşedămintele loră de învăţămentă, la cari ca şi la ale altoră poporă dai peste omeni de şciinţă, omeni cu vederi largi şi clare pe terenulă pură sciin-ţifică, — der totuşi, totuşi! par’că firea şi-a călcată legea, şi pe şovinistulă lingură I’a făcută ceva mai deosebită ca pe altă lume!
Eu, ca omă de şciinţă, îndeletnicin-
du-mă în vieţă aprope exclusivă numai cu dreptatea şi cu adevărurile aceleia, lucru firescă, că tătă natura mea se vede aplicată spre dreptate şi adevără. Poţi observa acestă lucru la totă omulă adevărată şciinţifică. Când ţi-se întâmplă să ve^I şi pe ună astfelă de bărbată, po-gorându-se din înaltele iui sfere ideale, şi luândă parte la frecările realei vieţi sociale, pe acela tot-deuna, deCumva nisce interese meschine n’au ajuns să-l pre-domnescă, îlă vecjl stândă pe partea unde adevăratulă adevără graviteză, şi luptă ca acelă adevără să esă biruitoră, — indeletnicită fiindă elă cu dreptatea şi cu a-devărulu din profesionala lui ocupaţiune.
Nu totă astfelă stă lucrulă şi cu şovinistulă ungură! Pe elă, cum diceamă mai nainte, l’a făcută firea mai deosebita ca pe altă lume ! Chiar şi acelă bărbată maghiară, care pe terenulă şciinţei e vrednică de totă lauda, ba pote fi chiar admirată când scruteză după a-devărurile aceleia, sciindă frumosă să dea de urma loră, — pe terenulă posomoritei realităţi nu’lă mai vedî purtândă în inimă timbrulă acelei:.şl iubiri de dreptate, ci răpită de pătimaşele valuri ale şovinismului, respective fanatismului na-
în scopulă înaintării maghiarisârii în genere, pentru aceea însă, lucru natural, ce e ofensătoră, ofensătoră rămâne şi face să crescă acelă capitală ală nemulţămirii, care, pănă când stă [pe base reale, face imposibilă în acestă ţerâ restabilirea bu-neloră relaţiuni şi nencctată ţine aUmată de-asupra capului nostru, ca şi o săbiă a lui Damocle, posibilitatea mtrevcnirei celoră mai periculose încurcături.
De aceea să abdicemă câtă mai cu-rândă de speranţa, că vomă pute ma-ghiarisa pe tote naţionalităţile aflătore în acestă patriă şi să facemă o astfelă de politică, care corăspunde împrejurăriloră nostre. Să recunoscemă, că în patria acesta pe lângă Maghiarime, care pdrtă rolulă conducătoră, se află şi astfelă de naţionalităţi, cari dispună de unu scnti-mentă naţională deplină desvoltatu şi pe cari din astă causâ e cu neputinţă a-le a-bate dela naţionalitatea loră. 0 politică naţională cu devisa „ună stată, o naţionalitate44, nu e potrivită pentru împrejurările nostre; noi ar trebui să fimă cei din urmă între cei cari anunţă acea ideă de naţionalitate, ce figureză ca ideiă dominantă a secuiului ală XlX-lea şi care, după cum c[ice Grunwald Bela, desmembreză statele esistente, — căci ascuţişulă acesteia se întorce asupra nostră. Datorinţa nostră este să ţinemă la prin-cipiulă, că omenimea secuiului ală XIX-lea nu trăesce numai din naţionalitate şi că se află şi afară de naţionalitate destule interese, cari suntă în stare să u-nescă pe omeni într’o vieţă comună de stată.
Nu-i vorba de*aceea, că ce-i mai bine. Fără’ndoielă, mai uşoră le este aceloră naţiuni, în ală cărora sînă nu esistăjdiferenţe de naţionalitate. Ori-câtă de mari ară fi însă avantagiele unoră asemeni situaţiunl, a risca totulă pentru ele nu este ertată, nu este ertată mai vîrtosă acolo, unde imposibilitatea săverşirei lucrului este evidentă. Decă în urma urmeloră vremă cu orl-ce preţă să începem odiscuţiune academică privitore „fundamentă*, decă e vorba să căutămă fundamentă atunci, când deja edificiulă esistă şi încă esistă de multă timpă şi, ori este fundamentulă bună, ori nu, a împinge însă edificiulă de pe elă pe mazăre nu e cu putinţă: atunci în astfelă de ţări trebue să i-se creeze vieţei de stată altfelă de fundamente şi nu cum este acela, după care statulă „este forma în care o naţiune trăesce şi se desvoltă după propria ei individualitate.44
Naţiunea maghiară trăesce şi se desvoltă în acestă stată ca individualitate naţională, îi şi dă acestui stată timbrulă individualităţii sale, der în interiorulă acelei forme trebue să li-se dea locă şi celoralalte naţionalităţi şi susă disa vieţă
ţională, elă pare a nu fi cunoscută de cândă e, şi a nu cunosce nici după nume măcară, ce va să dică dreptate şi adevără.
In casulă acesta elă este orbită; o-cheanulă clară ală lui de pe terenulă şciinţei pare înpăinginată ; inima lui este închisă pentru ori-ce şoptă a adevăratei conştiinţe, carea nu minte nici când, ci mereu îţi strigă nce ţie nuţî place, altuia nu face!* Grlasulă oelui ce strigă în pustiă. Inima, ale cărei porţi acelă graiu sfântă voesce să le deschidă, este închisă cu nouă-cjecl-şi-nouă de lăcate, pote acelă glasă să totă strige din afară, cei din lăuntru nu vreu să-’lă auclă!
Profesorulă ungură, luândă semă că are şi ascultători de naţionalitate ne-maghiarl, se abate ore întregi dela ade-văratulă său obiectă de propunere, trac-tândă cestiunl pură naţionale ; er folo-sindu-se de şciinţa şi autoritatea sa, precum şi de nematuritatea minţii ele-viloră săi, scie elă cum se desfăşură lucrurile, ca de o parte să deştepte în tinerimea maghiară dispreţă faţă de totă ceea-ce e streină, să stîrnescă ună astfelă de sentimentu, câtă să se ruşineze că nu facă şi ei parte din „naţiunea acea plină de gloriă44, din care propunătorulă face parte.	(Va urma.)
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888
Nr. 274_________________________
individuală nu este ertată a o ’nţelege aşa, ca şi cum aici n’ar avâ altul ti drepţii la vieţă şi desvoltare, ci p6te celă mulţii să fiă tolerată, der şi acesta toleranţă este pusă de cuiu, de vreme ce unitatea de stată pretinde ca într’unti stată să fiă numai o naţionalitate.
O astfeliu de politică naţională es-clusivă nu pote să servescă de basă statului maghiară. Basa de esistenţă a statului maghiară nu p6te fi alta, de-câtă convingerea comună a tuturoră na-ţionalităţiloră de aici, că mai bine este a vieţui în acest stată, decâţ'a se despărţi unele de altele şi a se espunela un viitor nesigură; mai bine este a rămânâ aci, pe lângă tote că aici nu pote omulă să se bucure aşa îndeajunsă de avanta-giele naţionale, ca într’ună stată naţională în înţelesulă deplină ală cuvântului, şi pe lângă t6te că aici trebue să se lase supramaţia unei alte naţionalităţi. Convingerea acesta o susţine firâsca alipire faţă cu acelă status quo, ce-şl are rădăcinile sale în istoriă; o susţine pa-triotismulă, acelă sentimentă ce se înră-dăcinâză în sînulă cetăţenului tocmai aşa de naturală, precum se înrădăcinezi în sînulă copilului atracţiunea faţă cu vetră familiară; o confirmă plăcerea, ce o ofere libertatea şi traiulă bună, fiind-că este unuia din cele mai principale postulate ale libertăţii, ca nimenea să nu fiă restrînsu în desvoltarea şi dragostea privitore la naţionalitatea lui, şi în acesta marginile le determină numai indiginţele unităţii organismului de stată şi ale bunei conlucrări ce pe toţi de-opotrivă îi intere-seză.
Acesta este ceea ce se împotrivesce principiului de maghiarisare, pe care îlă aflămă în cartea lui Griinvald Bela. Acesta este politica corăspuncjătore ra-porturiloră esistente, cealaltă ţintesce la unu scopu nerealisăbilu şi în tendinţa ei spre acelu scopu nerealisăbilu rischdză totulu.
(Va urma).
Intenaplăxi diferite.
Furtă. Birtaşului Ioh. Mantsch din suburbiulă Braşovului Blumăna i-a furată (Şenilă Stanislau Pengler din Rădăuţi ună câsă de aură remontoir cu lanţă de nichelă, ună cesă de părete, ună bricegă şi ună portofoliu cu 20 fl. Hoţulă a fostă arestată.
Epurî confiscaţi. ErI a confiscată poliţia din Braşovă 6 epurî, fiind-că vân-dătorulă n’a putută arăta certificatulă de provenienţă precum e prescrisă.
încercare de sinucidere. Ună ge-freiter (fruntaşă) Gr. K. dela regimentulă 31 de liniă din Sibiiu s’a împuşcat în pept rănindu-se de mărte. Motivulă e, că gefreiterulă avea să fiă arestată în a-restulă garnisânei pentru insubordina-ţiune.
Iatac! piarmiM in Cleraeşol-mare
Etă cum descrie „Luminătorul^ cele petrecute în Chevereşul-mare, despre care amu vorbită în nu-merulă de erî ală „ GazeteiM : Poporulă din Cheverişulă-mare este nnă poporă blândă, lucrătoră, neproce-sualnică — burniţă de totă, cum se fjice. Peste acestea „patrioticău pănă dincolo. \k avută notariu pptrioticu, carele a suptă cum i-a plăcută; în acâstă virtute I patriotică a sa a rivalisată cu cei mai | distinşi „patrioţi de calibrulă modernă lila lui Kokan.44 —
| Popă „patriotă44, dascală „patriotă44, Iau a străbătută nici pentru lumea t6tă I ună. esemplară măcar din „Luminătorulă44 I seu din altă foiă naţională-politică, în nu-Iraita comună; deputată dietală „pa-Itriotă44, cu ună cuvântă : comună şi po-Iporă „patriotici44 din creştetă pănă în lialpe.
’ Der totuşi, setea după sângele loră li fostă mare între „patrioţii44 de altă
I limbă.
1 Astfeliu s’a întâmplată, că conducă-
torulă gendarmeriei locale, cu numele Emerio Kuszli, se amesteca şi în trebile interne ale comunei şi se observa, că pretinde ca judele comunală (primarulă) să i se subordineze; cu astfelă de scopă a mersă numitulă gendarmă în Vinerea trecută (în 15 Dec. n.) la casa comunală fără causă. Aci au venită unii Omeni să ceră paşaporte de vite, ca sâ le ducă la târgă. Aceşti omeni n’au manifestată nici o purtare punibilă; cu tote acestea gendarmulă, în presenţa antis-tiei, îi ia la ore-care interogatoriu, şi-i pălmuesce. 6menii pălmuiţi, tacă; ună jurată însă intervine şi someză pe „dom-nulă Fuhrer44 ca să dea pace bmeniloră. D-lă Fiihrer rade însă şi juratului o palmă bună. Juratulă se plânge la judele comunală, eră judele îndruma pe gendarmă la ordine. Acu gendarmulă s’a înfuriată, alergă la casarma sa, îşi ia ună colegă, se înarmeză şi revine la casa comunală. Judele corn. şi cei pălmuiţi, şi servitorii corn. se aflau presenţî dâr încuiară uşa. Gendarmulă sparge mai ântâiu ferâstra, se încercă a împuşca pe ferestră între omeni, dâr vede că nu pote, deci sparge uşa, întră, pune puşca la ochiu şi trage asupra judelui, der, împinsă de alţii, vulnereză, însă nu omoră pe jude. Acum omenii se aruncară a-supra gendarmiloră, îi desarmară, luân-du-le puscile, baionetele şi săbiile, şi pe urmă li se mai dedură — precum se dă ou socotâla — nisce ghioldurl pe sub c6ste, după astea îi aruncară ruşinaţi la stradă.
Acâstă desarmare şi batjocură aduse pe gendarmî în turbare. Alergară de nou la casarmă, de nou se înarmară, luară muniţiune mai multă şi plecară de nou spre casa comunală; într’acestea la casa comunală se adunase mai multă poporă; clopotele bisericei şi „doba44 alarmaseră pe săteni. Gendarmii, văcjândă poporulă adunată, deja la o îndepărtare de 2—300 de paşi strigară cătră poporă să se resfire. Poporulă sta locului. Gen-darmii începă a puşca asupra poporului, âr poporulă — le răspumle trăgândă cu puscile „cucerite44 dela gendarmî. Acum „voinicosulă44 Kuszli văcţu că nu e glumă, o tuli la fugă; ună glonţă însă trimisă din gremiu îlă lovi chiar în câfă astfeliu că la momentă că4u şi rămase mortă. Celalaltă gendarmă fu prinsă şi greu bătută. Cu atâta s’a finită lupta, a intrată liniştea, Omenii s’au dusă acasă. Noptea a ajunsă altă patrolă de gen-darml, 5 la numără, recviraţl dela Saco-şulu Ungurescu. Aceştia au internată pe judele comunală, şi încă pe 3—4 „slujbaşi comunali44 şi mi ţi-i-au luată la tortură şi la bătaiă. Judelui comunală, omă peste 55 de ani, i-au smulsă aprope toţi perii din capă; l’au desculţată, i-au băgată piciârele în apă rece şi pe urmă l’au bătută la talpe (turcesc©, cum se cade! Red.) pănă totă l’au sângerată; după asta l’au preumblată cu piciârele ude şi sângerate prin năsipă, de s’a oprită scurgerea de sânge şi s’a formată ună feliu de tină, că să nu se observe violările. — Abia în vărsa-tulă zoriloră s’au făcută gendarmii nevăcjuţl şi torturaţii scăpaţi. — In de-cursulă împuşcăturiloră reciproce gendarmii au vulnerată pe mai mulţi din poporă; unulă a şi espiată erî.
Cercetarea actului decurge, — vomă vede ce ne va descoperi ea, de cumva va eşi la lumina —- întru lauda şi mărirea onoratei nostre stăpâniri!
Din camerile române.
D-lă miniştru P. P. Carpu depuse ună proiectă de lege prin care ceru să se voteze un credit de 40,000 lei ce s’au cheltuită cu delimitarea graniţeloră române cu cele austro-ungare.
D-lă deputată Dr. Severeanu inter-peleză guvernulă, de ce nu orănduesce o anchetă în privinţa celoră întâmplate în 4iua de 5 Septemvre 1886, cu oca-siunea devastăriloră dela redacţiunile 4iareloră: „Epoca44, „România44 şi „l’In-dependance Roumaine.44 — S’a comunicat ministeriului.
D-lă deputată Micescu întrâbă guvernulă, decă va propune în acâstă sesiune ună proiectă de lege, care tinde la îmbunătăţirea clerului mireană.
D-lă deputată G. Panu ceru din nou dosarele şi raportele militare în privinţa răscolei săteniloră, căci suntă strictă necesare pentru desvoltarea in-terpelaţiunei ce a anunţat-o. — S’a luată actă despre acesta.
D-lă deputată Adamescu îşi desvoltâ interpelarea s’a anunţată în săptămâna trecută relativă la despăgubirile ce trebue să se dea locuitoriloră din Podolenî, judeţulă Neamţu, pentru espropriările ce s’au făcută în anulă 1882, cu oca-siunea construcţiei liniei Peatra Bacău, pice că dânşii au rămasă săracii) în urma luărei pământului dela dânşii pentru calea ferată.
D-lă Al. Marghilomana, ministru lu-crăriloră publice, răspun4ândă d-lui Adamescu 4i°e» că statulă nu e de locă de vină dâcă aceste despăgubiri nu s’au făcută pănă acum, căci după constituţia nu se pote acorda despăgubirea in bani, ci numai în pământă. S’a trimisă o comisiune, care să dea ţăraniloră pământă, ei însă n’au vrută să primâscă terenulă ce li s’a oferită, ci cereau despăgubirea în bani. Dela 1882, acâstă cestiă se tărăgănâză pănă a4î- Etă anume pentru ce nu s’a luată nici o hotărîre pănă acuma. Cererile săteniloră suntă fdrte legitime şi d. Adamescu este în dreptă a cere ca acâstă cestiă să fiă tranşată câtă să pote de curândă. Dâr ea nu pote fi terminată de câtă prin ună proiecta de lege.
D-lă deputată I. Rădulescu a depusă o petiţiune a mai multoră comercianţi din capitală, cari îşi esprimă dorinţa, ca guvernulă să ia măsuri în potriva urcărei agiului.
D-lă Menelau Ghermani, ministru de finanţe, <4ice că guvernulă va lua măsurile necesare. La începută va propune ună proiectă de lege pentru retragerea bileteloră hipotecare din circulaţia. (A-plause).
D-lă deputată C. C. Dobrescu îşi desvoltâ interpelarea în privinţa răscâlei săteniloră. Mişcarea ţărănescă nu’şl da-toresce începutulă ei de acuma, ci încă de-multă. Decă vă aduceţframinte, în anulă 1882, prin luna lui Martie, mai mulţi ţărani au venită la porţile Bucuresciloră, cu petiţiuni subscrise de mai multe mii de săteni din judeţele Ilfovă şi Ylaşca. Nu voiu să discută cea ce li-s’a răspunsă atunci de cătră guvernulă trecută. Nemulţumirile au crescută din ce în ce treptată şi mai multă şi etă că s’au vă-4ută resultatele răspunsului de atunci dată săteniloră.
Multe s’au făcută pentru noi orăşenii, dâr forte puţină pentru săteni. Numai candidaţiii de deputaţi promită multe şi mărunte, marea cu sarea, când se pre-sintă alegătoriloră. Şi aci s’a întâmplat totă aşa. La alegerile din Ianuarie trecută, candidaţii guvernului şi chiar şi ceilalţi candidaţi li-au promisăjpământşi âr pământă. La Fulga este ună grecă numită Drossos — căci trebuia să sciţi că satele nostre suntă inundate numai de greci — care a luată partea guvernului în alegerile trecute. Ţăranii îndârjiţi în contra lui, au găsită ocasiunea ca să’şl răsbune, l’au luată şi l’au bătută, la urmă l’au şi aruncată într’ună Iacă. Imediată pre-fectulă a şi telegrafată la BucurescI, că la Fulga a isbucnită o rescolă. Sosesce îndată armata şi parchetulă. Sute de ţărani suntă arestaţi, şi pentru ce? Pen-tru-că n’au voită să lase ca ună grecă să se amestece în alegerile loră. Nici o devastare nu s’a făcută, nici ună omoră, afară de bătaia grecului Niculi Drossjs şi pentru acâsta dânşii stau a-restaţî.
Trecândă la mişcarea dela Ghergiţa, 4ice că sătenii s’au resculată aci mai multă prin ' contagiunea celorlalte sate. Espune modulă cum mişcarea a pornită. Losinca fiă-căruia a fostă pământă, „da-ţi-ne pământă.44 Nici ună omoră nu s’a făcută, afară de spargerea gâmuriloră dela casele proprietarului şi dânşii stau arestaţi pentru acesta. Arâtă că ţăranii dela Gherghiţa au o posiţiune destulă de tristă, că suntă forte nemulţămiţî din causă că li-s’a dată nisce pământă la o depărtare de nouă kilometri de sată, aşa că dânşii îşi perdă mai multă tim-pulă.
Cetesce apoi ună memoriu, prin care se arăta modulă câtă de rău stăenii re-sculaţl dela Fulga şi dela Gherghiţa au fostă trataţi. Nu astfelă trebuia să întâmpinaţi pe ţăranii răsculaţi.
Trecândă la circulara ministeriului de justiţiă, de astă primă-vâră, se întrâbă de ce instigatorii acestoră rescâle nu suntă arestaţi? „România Liberă44, organulă d-v., recunâsce însăşi într’ună
numără trecut, că Leonte Constantinescu este unulă din instigatorii răscOlei. De ce nu este elă arestată la YăcărescI? Singură d. Th. Rosetti a 4^, că 0 mână străină e culpabilă în aceste mişcări, de ce dâr nimenea nu e arestată din cei cari suntă adevăraţi resculătorl?
D.	Dobrescu mai arată, că una din căuşele principale ale răscolei este şi amesteculă administraţiei în politică şi mai cu sâmă în alegeri. Sub-prefecţii înainte de alegeri vină şi spună alegă-toriloră, căli-se voră da pământuri. Deci ţăranii au cerută pământuri şi nu li-s’au dată. Pe urmă deputatulă colegiului UE de Prahova, d. Dobrescu, arată cum sătenii suntă exploataţi de proprietari şi de arândaşi, arată cum se fac tocmelele agricole. Incheiându-şî discursulă său, d. Dobrescu cere amnestia tuturoră săteni-loră.
D-lă Th. Rosetti, primă-ministru, 4ice că mai înainte de a intra în fondulă'ces tiunei trebue să atragă atenţiunea tuturoră, că nimenea să nu vorbâscă cu o aşa uşurinţă de funcţionarii administraţiei, căci şi dânşii merită respectulă nostru. Eu, ca capulă administraţiei, le iau apărarea, (Aplause). Intrândă în fon-dulă cestiunei, 4*ce c& nu alegerile au făcută ca ţăranii să se exaspereze şi să facă răscole, ci basmele şi fantasiile, ce i se vâră în capă şi pe cari elă nu le pâte judeca cu mintea lui cea simplă. Adevăratele cause ale mişcărei săteniloră, încheia d. Rosetti, nu suntă acestea, ce le-a arătată d. Dobrescu; cu o altă ocasiune le vomă arăta pe cele adevărate.
S’au trimisă apoi la secţiunile respective mai multe cereri de pământă.
D-lă ministru Ghermani a depusă proiectulă de lege pentru retragerea din circulaţiă a bileteloră hipotecare. (Aplause).
D-lă deputată Nădejde îşi desvoltâ interpelarea în privinţa răscolei ţăraniloră. pice că cea dintâiu îndreptare este numirea unei anchete parlamentare, după cum a şi cerută d. Panu, ca să se liniştâscă spiritele, şi dânşii să fiă convinşi, că mai esistă dreptate pentru dânşii în ţâra românescă. Ală doilea să se na-ţionaliseze solulă să se dea moşiile statului la ţărani. Noi socialiştii suntemă în contra proiectului guvernului, fiindă că elă e forte restrînsă.
0 altă îmbunătăţire este şi morali-sarea funcţionariloră dela ţâră, căci dânşii îsl tacă de capă faţă cu ţăranii. Pe urmă legea tocmeliloră agricole trebue iarăşi modificată şi strictă aplicată. Legea şo-seleloră trebue 'iarăşi modificată, căci nu e drâptă ţaţă cu sătenii. Ei suntă loviţi mai multă decâtă ori şi ce clasă din ţâră. Părerea nostră e ca acâstă lege să se desfiinţeze şi statulă să ia în construcţiune şoselele ce mai suntă de făcută.	(Va urma.)
Cursul ii pieţei ISraşovu
din 25 Decemvre st. n. 1888.
Bancnote românescl Cump.		9.06	Vând.	9.08
Argintii românescă .	n	9.—	n	9.05
Napoleon-d’orI . . .	*	9.58	n	9.60
Lire turcescl . . .	n	10.88	n	10.90
Imperiali		n	9.88	n	9.90
GalbinI		n	5.68	n	5-70
Scris. fonc. „Albina“6°/0	n	iot.—	n	
n n n 9	n	98—	n	98.50
Ruble rusescl . . .	n	12o.—	M	124.—
Discontulă ....	«V.-	-8% pe	ană.	
Cursulu la bursa de Viena
din 24 Decemvre st. n. 1888.
Renta de aurii 4°/0.................101.80
Renta de Mrtiă 5°/0.................92.95
Imprumutulii căiloră ferate ungare . 144.25 Amortisarea datoriei căilorii ferate de
ostii ungare (1-ma emisiune) . .	98.30
Amortisarea datoriei căilorii ferate de
ostii ungare (2-a emisiune) . .	—.—
Amortisarea datoriei căilorii terate de
ostii ungare (3-a emisiune) . . 117.20
Bonuri rurale ungare..................103.75
Bonuri cu clasa de sortare .... 103.75 Bonuri rurale Banată-Timişă . . . 104.50
Bonuri cu cl. de sortare...............104.—
Bonuri rurale transilvane...........104.—
Bonuri croato-slavone...............104.—
Renta de hârtiă austriacă ....	81.80
Renta de argintii austriacă ....	82.65
Renta de aurii austriacă..............109.90
LosurI din 1860	.................. 139.—
Acţiunile băncei austro-ungare . . . 876.— Acţiunile băncei de credită ungar. . 304.— Acţiunile băncei de credită austr. . 307.60
Galbeni, împărătesei................... 5.74
Napoleon-d’orI ........................ 9.58
Mărci 100 împ. germane.................59.40
Londra 10 Livres sterlinge .... 121.30
Editoră şi Redactoră responsabilă : Dr. Aurel Mureşianu.
Nr. 274
GAZETA TRANSILVANIEI
1888.
Nru 14571—1888
PUBLICAŢIUNE
referitor© la aştemerea fasiunilorti dărei d© agonisită de a III şi a IY classă, a fasiuniloră dărei cameteloră după capitală şi a fasiunilor după capitalele passive.
In urma ordinaţiunei inspectoratului de dare din 25 Octomvrie a. c. Nru. 18,266 se provocă, spre scopulă conscri-erei şi mâsurărei dărei pro 1889:
1.	Toţi acei, cari aparţină dărei de agonisită de a 3-a clasă, şi anume: fabricanţi, comercianţi şi industriaşi, bancheri, medici, advocaţi,ingineri, arendatori etc. peste totă acei, cari portă o profesiune educatdre de folosă, şi acei, cari după o astfelă de profesiune nu au plătită dare cu ocasiunea măsurărei dărei pro 1887;
2.	Toţi acei, cari aparţină dărei de agonisită de a 4-a clasă a căroră salară lunară, pensiune, trece peste 40 fl., precum amploiaţi comunali—eclesiasticl—de societăţi şi acei privaţi, preoţi, profesori, învăţători, comptabill, cassari etc. ;
3.	Toţi acei, cari au capitale date cu camătă;
4.	In fine toţi acei, pe a căroră realităţi zacă capitale cămătuite, — ca să’şl procure fără întârtfiere dela oficiolatulă orăşenescă de dare colele pentru fasio-narea dărei, reaşternândă la acelaşă ofi-ciolată fasiunile dărei de agonisită de a
3-a şi 4-a classă, precum şi acele pentru darea cameteloră pentru capitală, celă multă pănă în 15 Ianuarie 1889 şi acele pentru capitale passive pănă în 31 Ianuarie 1889.
Fasiunile capitaleloră passive aşternute mai târtjiu, şi anume celă multă pănă în 15 Februarie 1889 se primescă numai pe basa unei petiţiunî, carea va justifica motivulă întârcjierei, — ca îndrumător© la măsurarea aruncului generală asupra dărei de venită pro 1889;
pe când acele aşternute după 15 Februarie 1889, nu se voră considera de felă.
Aştemerea fasiuniloră capitaleloră passive, carea are să resulte în fiă-care ană, îndată ce la măsurarea aruncului generală asupra dărei de venită se pretinde de cătră acelă supusă dărei ca să se ia în consideraţiune îngreunarea realităţi-loră, — se atestă fiecărei partide prin ună atestată estradată de oficiolatulă o-răşenescă de dare provădută cu datulă, cu subscrierea respectivului amploiată de dare şi cu sigilulă oficiosă; acestă atestată valoreză ca singură documentă pentru partidă asupra aşternerei fasiunei pentru capitalele passive.
Acele partide, cari pentru sumele ce zacă pe realităţile loră, solvescă pe lângă carnetele pentru capitale şi cuote pentru amortisaţiunea capitaleloră, au ca se inducă în fasiune atâtă suma pe care o-au datorată la începută, câtă şi suma, carea în decursulă timpului s’a solvită1 prin amortisărî seu rate din datoria primordială ; în fine au ca să amintăscţă şi carnetele, cari le solvescă creditorului anu-alminte pentru capitală.
B r a ş o v ă, 20 Decemvrie 1888.
34 M,3—1	MapMulfl orăşeni.
Numere singuratice din „Gazeta Transilvaniei â 5 cr. se potu cumpera în tutungeria I. (Jross, în librăria Nicolae Ciurcu şi AI-brecht & Zillich.
ABONAMENTE
la
„GAZETA TRANSILVANIEI"
se potă face cu începerea dela 1 şi 15 ale fiecărei luni. mai uşoru prin mandate poştale.
Adresele ne rugămîi a ni se trimite esactu arătându-se şi posta ultimă.
Preţulu abonamentului este:
Pentru Austro-Ungaria:
pe trei luni			3 fl. —
„ şese luni			6 fl. —
„ ună ană 			 12 fl. —
Pentru România	şi străinătate:
pe trei luni		
„ şese luni			20 „
„ ună ană 			40 „
Administraţiunea	„Gazetei Transilvaniei
Avisu d-loru abonaţi!
Rugăm pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei s6 binevoiască a scrie pe cuponulă mandatului poştală şi numerii de pe făşia sub care au primită diarulă nostru până acuma.
Domnii, ce se aboneză din nou, se binevoiască a scrie adresa lămurită şi să arate şi posta ultimă.
Totodată facemă cunoscută tuturoră D-loru abonaţi, că mai avemă din anii trecuţi numeri pentru complectarea colecţiuniloru „ Gazetei“, precum şi câteva întregi colecţiuni, pentru cari se potă adresa la subsemnata Administraţiune în casă de trebuinţă.
Administraţ. „Gaz. Trans.“
Mersulu trenmiloru
pe liniele orientale ale căii ferate de stată r. u. valabilă din 1 Iunie 1888.
Budapesta—Fredealii
Predeald—Budapesta
B.-Pesta-Aradii-Teiuş
Tetus-Aradii-B.-Pesta
Copşa-micâ—Sibiiu			
Copşa-mică		2.29	4.35
Seica mare		3.02	5.05
Lomneşă		3.46	5.46
Ocna		4.18	6.17
Sibiin		4.42	6.40
Sibiiu-Copşa-mică			
Sibiiu		8.50	10.-
Ocna		9.17	10.24
Lomneşii		9.45	10.50
Şeica mare		10.20	11.20
Copşa-mică		;10.49	11,45
Viena Budapesta Szolnok/
P. Ladâny
Oradea-mare j
V ârad-V elencze Fugyi-V âsârheli Mezo-Telegd Rev Bratca Bucia Ciucia Huiedin Stana Aghiriş Ghirbeu NădSşel
Cluşiu
Apahida Ghiriş Cucerdea TJiora Vinţulfi de susă Aiud Teinşti Crăciunelă Blaşiu Micăsasa Copşa mică Mediaşu Elisabetopole Sighişora Haşfalău Homorodîi Agostonfalva Apatia Feldiora
Braşovii
Timişă Predeal u
Bucur es ci
Tren de per-s6ne
11.10
7,40
11.06
2.02
4.18
11.15
11.34
12.45
1.30
1.37
1.45 2.07 2.26
3.11 3.24 3.54 4.09 4.21
5.11
5.45
6.12
7.32
8.17
8.37
9.06
9.45
1.55
2.53
3.28
9.35
Trenu
accele-
raţii.
8.-
2.-
4.05
5.47
7.01
7.11
7.41
8.101
9.04
9.34
10.34
Trenu
omni-
bus
3.10
7.38
5.39
8.46
9.18
9.27
9.44
10.21
11.38
12.16
12.54
1.57 3.11 3.40 4.15 4.36
4.58 5.26
Trenu
mixt
6.18
9.38
12.02
1.51
2.11
2.19
2.32
2.55
3.38 4.01 4.23 4.49 5.31 5.40 6.12
6.24
6.38
6.56
7.15
7.41
9.18 10.-10.09 10.19 10.48 11.55 12.34 12.52
1.34
2.19 2.46
3.31 3.59
4.32
6.53
7.21
8.23
9.02
9.52
	Tren de per- s6ne	Trenu accele- rată	Trenu mixt	Trenu omni- bus
Bucurescî			7.30	
Predealu			1.14	
Timişu			1.45	
		 			2.32	
Braşovâ j	4.10		7.10	
Feldibra	4.56		7.31	
Apaţa	5.37		8.14	
Agostonfalva	6.07		8.36	
Homorodîi	6.55		9.12	
Ha.şfalSu	8.36		10.24	
Sighişora	9.13		10.46	
Elisabetopole	9.56		11.19	
Mediaşă	10.37		11.47	
|	10.59		12.02	
Copşa mică j	11.16		12.09	*
Micăsasa	11.37		12.25	
Blaşiu	12.16		12.53	
Crăciunelu	12.33		1.05	
Teiuşn	1.51		1.47	
Aiudă	2.18		2.08	
Vinţulii de susu	2.48		2.30	
Uiora	2.56		2.37	
Cucerdea	3.14		2.53	
Ghirişft	4.01		3.26	
Apahida	5.28		4.40	
I	5.56		5.-	
Cluşiu <	6.37	5.32		8.-
Nădăselti	6.58			8.36
Gîhrbău	7.14			9.02
Aghireşu	7.29	6.11		9.32
Stana	7.56			10.11
B. Huiedin	8.18	6.43		10.51
Ciucia	8.58	7.12		12.16
Bucia	9.15			12.50
Bratca	9.34			1.19
Rev	9.53	7.51		2.-
Mezo-Telegd	10.25	8.17		3.04
Fugyi-V âsârheli	10.47			3.36
V ârad-V elencze	10.57			3.52
Oradea-mare \	11.04	8.42		4.03 A AU
]	11.19	8.47	10.50	
P. Ladâny	1.15	10.08	1.33	7.30
Szolnok	3.29	11.51	3.29	3.15
Budapesta	6.33	1.55	7.45	10.—
Viena	2.50	7.15	6.05	
Jffiir&şit-Iiiidoşili-Bistriţa Bistriţa- Mureşii-Ijudoşit
Mureşă-Ludoşă
Ţagă-Budatelecd
Bistriţa
4.4oj Bistriţa g Q2,| Ţagă-Budatelecă MurSsă-Ludosă
Notă: Numerii încuadraţî cu linii grose însemnezi orele de nopte.
Viena
Budapesta
Szolnok
Aradfl
Glogovaţă Gyorok Paulişii Radna-Lipova Conop Berzava Soborşintt Zamu Gurasad..
Ria
Branicica
Deva
Simeria (Piski)
Orăştia
Şibota
Vinţulii de josîî Alba-Iulia Teiuşă_______
Trenu
omni-
bus
2.17
2.37
3.19
3.43
4.05
1.47
2.08
8.55
9.54
Trenu
de
pers.
11.10
8.20
11.20
4.10
4.30
4.43
5.07
5.19
5.41
6.09
6.28
7.25
8.01
8.34
8.55
9.19
9.51
10.35
11.09
11.39
12.12
12.29
1.16
Trenu
de
pers.
2.-
9.05
12.41
5.45
6.-
6.13
6.38
6.51
7.10
7.37
7.55
8.42
9.12
9.41
9.58
10.17
10.42
11.07
11.37
12.-
12.291
12.46;
1.26!
Teiuşâ Alba-Iulia
Vinţulii de josu
Şibotă
Orăştia
Simeria (Piski) Deva Branicica Dia
Gurasada
Zamă
Soborşintl
Berzava
Conopii
Radna-Lipova
Paulişu
Gyorok
Glogovaţ
Aradd J
Szolnok
Budapesta
Viena
Simeria (Piski)-Petroşenlj
Trenu
mixt
11.24
12.09
12.301
1.01
1.32
2.32 2.52 3.23 3.55 4.08 4.44 5.30
6.27 6.47
7.28 7.43 7.59
8.28 8.42 9.17 2.32
6.-
3.-
Trenu
de
pers.
3.-
3.44
4.10
4.43
5.13
6.15
6.35
7.02
7.28
7.40
8.11
8.46
9.33
9.53
10.27
10.42
10.58
11.35
11.39
12.31
5.12
8.20
6.05
Trenu
mixt
1.42
2.32
11.-
11.21
5.50
Cucerdea -Oşorheiu-Beghlnulu săsescu
Petroşenl-Simeria (Piski)
1 Simeria	6.47	li 2.42 [PetroşenI		9.36	4.26
Streiu	7.40	3.25PBaniţa		10.17	5.12
Haţegu	8.51	4.16 Crivadia		10.58	5.55
Pui	10.02	5.11 Pui		11.42	6.41
Crivadia	11.02	5.58	HaţegiX	12.23	7.26
Baniţa	11.50	6l0	Streiu	1.12	8.14
PetroşenI	12.30	7.12	Simeria	1.51	8.50
n Cucerdea	3.05	10.20	3.25
Cheţa	3.35	10.50	3.58.
Ludoşii	3.56	11.11	4.20
Mi.-Bogata	4.06	11.20	4.30
Iernuth	4.43	11.57	5.111
Sânpaulii	4.58	12.12	5.281
Mirnstmi	5.21	12.36	5.53
			
Oşorheiu j	5.40	12.55	~ăî!
	6.-	4.58	
Reghinul-s&s.	7.56	7.-	
Beglitnulu săsescă* Oşorlieiu-Cucerdea
Aradu—Timişora	Timişora—Aradu
Aradă	6.05	5.48	Timişdra	6.25	5.-
Aradulu nou	6.33	Tl9	Merczifalva	7.19	6.02
Nemeth-Sâgh	6.58	6.44	Orczifalva	7.46	6.32
Vinga	7.29	7.16 Vinga		8.15	7.02
Orczifalva	7.55	7.47	Nemeth-Sâgh	8.36	7.23
Merczifalva	8.14	8.08	Aradulii nou	9.11	8.01
Timişdra	9.12	9.02	Aradă	9.27	8.17
Bhlrişu—Turda			Turda—li ir i nu		
Ghirişd	9.26	4.19	Turda	8.29	3.19
Turda	9.47	4.40	Ghirişd	8.50	3.40
Sigliişora-Odorlieiu			©dorlieiu—Sigţliisdra		
Sighişora		6.05l|Odorheiu			^.38
Odorheiu		9.45||Sighiş6ră			HT.Î6|
Reghinul-8ăs.		8.35	
			8.-
1 Oşorheiu ţ	6.56	10.20 12.15	9.49 10.20
Miraşteu	7.16	12.35	10.39
Sânpaulii	7.40	12.58	11.09
lernuth	8.03	1.19	11.23
M. Bogata	8.37	1.49	11.53
Ludoşii	8.51	2.02	12.06
Cheţa	9.08	2.18	12.22
Cucerdea	9.40	2.46	12.5C
(Simeria (Piski)-IInied.
Cerna
Unieddra
2.18
2.39
3.08
Inied.-Simeria (Piski)
Unieddra
Cerna
Simeria
9.3C
9,56
10.15
Tipografia A. MUREŞIANU, Braşovu