IrtahiMea, AdmmistiatiuM şi Tipografia:
BRAŞOVU, piaţa mare Nr22.
Scria ori nefrancate nn se pri xnescfl. Manuscripte nu se retrimită !
Birourile de miacinii:
■raţovfi, piaţa mare Ir. 22. Inserate maiprimescftînVlena Mudelf Mostt, UaasemUm A YogUr (Ote Maus), Heinrich Schalek, Aloi! Bmrndl,	A.OpptUk.J. Dan-
nebirg; In Budapesta: A. 7 Qold-b*rg*r, AutotiMuti, EclaMnBtmat; tn Frankfurt: O. L, Daubt; In Ham-burg: A. Steiner.
Preţul Inaerţixmilori: o serii garmondi pe o colină 6 cr. şi 30 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă şi învoială. Reclame pe pagina Ill-a o Seriă 10 or. v. a. său 80 bani.
V
„Gazeta11 iese in fie-care 4*
Aboiaaente pentru Aistro-Ungant
Fe unt! ană 12 fl., pe şăaelunî 6 fi., pe trei luni 3 fl.
Pentru România şi străinătate
Pe nntl ană 40 franci, pe şăse lnnl 20 franci, pe trei luni 10 franci.
Seprennmeră la t6te ofl-ciele poştale din Intra şi din afară şi la dd. colectori.
Abomentnln pentrn Brăţări:
laadministratixme, piaţa mare Nr. 22, etagiuin I.: pe ună ană 10 fl., pe şăse lnnl 5 fi., pe trei luni 2 fl. 50 or. Ou du sulă tn casă: Pe ună ană 12 fl., pe săse lnnl 6 fl., pe trei luni 3 fl. Ună esemplară 6 or. v. a. său 15 bani.
Atfttă abonamentele o&tă şi inserţiunile suntă a se plăti înainte.
Nr. 273.
Braşovt, Luni, Harţi 13 (25) Decemvrie
1888.
Braşovti, 12 Decemvrie v.
Suntfi tocmai doi ani de 4ile> când am împărtăşită publicului într'unfi numeru alu „Gazetei Transilvaniei “ (N-ru 242 din 1886) o *e-ria de torturi şi schingiuiri ce le îndurară cetăţeni, cari au* avutu nenorocirea se ca4a în manile gen-darmiloră ministrului Tisza.
Am arătat atunci, cum în Se-ghedinu unu nenorocită de omu a fostu închisă de gendarmî într’o cameră, a fostu făcutu venetu de bătăi, i-s’au scosu unghiile dela picidre, a fostu spen4uratu cu pici Orele de grindă tumându-i-se vi-triolu în trup; amă arătatu cum într’o localitate din cornitatulu Ves-primului unu altu nenorocită de omu a remasu lungitu pe păment aprOpe mortu, de bătăile gendar-miloru; amu arătatu cum în Kis-Ujszallas unu gendarmu descărca puşca într’unu bietu economii omo-rându-lu; amu arătatu cum în comuna Diviciorî gendarmii au smulsu unghia dela unu degetu unui sermanu omu, ca se-lii si-lescă a face mărturisiri; amu arătatu, cum în Şimonulu Branului gendarmii au batutu cu săbiile pe unu sermanu locuitorii, încâtu numai pe lemne a pututu fi transportată, nu acasă, ci în aresta; amu arătatu cum în Bavaniste gendarmii au împuşcatu în doi nenorociţi, cari erau legaţi în lanţuri, omorându pe unuia din ei; ama arătata cum în Dergea doi alţi nenorociţi au fosta cumplita bătuţi de gendarmî şi unuia din ei chiar spen4urata de grindă.
Tote aceste acte sălbatice au putută fi cetite în „Szegedi Na-plow, „Egyetertes“, „Ellenzek“, „Veszp. Fug. Hirlapu, „Banater Postu, „Pester Lloydw şi în alte foi unguresc!, dintre care unele 4iceu, că nici gâ4ii inchisiţiunei spaniole nu comiteu asemenea acte.
S’a constatata, în urma cerce-tăriloră, că mulţi din aceşti nenorociţi au fosta nevinovaţi, şi cu t6te astea schingiuitorii au rămasa unii nepedepsiţi, alţii au scăpat cu aresta de abia şăpte 4^e-
In acelaşa ană solgăbireulu inter4ice locuitorilora din Mogoşa de a-şî iftai vinde vinurile lord, Dumineca şi sărbătorile, când a-veau omenii timpul în părţile Buciumului, precum făcuseră pănă atunci. Locuitorii însă îşi duseră erăşî vinurile le vân4are în acele părţi. Gendarmii voescâ să le confisce vinulâ, locuitorii se opun, se nasce încăerare şi gendarmii împuşca în ei. In 4ilele acestea tribunalulu a condamnată la în-chisore grea de anî de 4ile Pe mulţi dintre acei locuitori, dăr despre gendarmî, cari au dată cu glonţă în ei, nu se spune nimică, că ar fi fostă pedepsiţi.
In anulă următoră ne surprin-seră foile unguresc! cu scirea despre o pretinsă revoltă în Cuşteiu. T s’au trimisă pe capulă poporului gendarmî. Ce au suferită Cuş-teienii, nu se pdte descrie. A4I Cuşteiulă, comună frumOsă, e ruinată şi adusă la sapa de lemnu în urma măsuriloră escepţionale luate din partea organeloră guvernului, iară se se scie nici a4I po-sitivă motivulă acestoru măsuri.
Acum alte sălbăticii comise de gendarmî ni se comunică. In Chevereşulă - mare, locuitorii se duseră la 3/15Decemvre a. c. la primăria să ceră bilete de vite, ca să le ducă la tergu. Gendarmii palmuescă pe omeni, conduceto-rulă loră pălmuesce şi pe ună jurată ; apoi se ducă la casarmă, îşi iau puscile, spargă ferestrile şi uşa dela casa primăriei, unde se închiseseră bieţii omeni, şi con-ducetorulă gendarmiloră împuşcă asupra judelui, rănindu-lă. Nemul-ţămiţl gendarmii cu atâta, mai împuşcară şi asupra poporului ră-
nindă pe mai mulţi locuitori, cari se adunaseră înaintea primăriei. NOptea sosiră alţi gendarmî din Sacoşulă ungurescu, au bătută şi torturată pe judele comunală şi încă pe vre-o alţi trei-patru funcţionari comunali. Judelui i-au smulsă părulă din capă şi l’au bătută la tălpi pănă la sânge.
Câte acte de acestea nu voră fi remânendfi tăinuite, acte ce se comită în timpulă esecuţiuniloră cu gendarmî ori când se prindă şi se aresteză Omeni vinovaţi ori numai bănuiţi de furtă ori de o-moră, ori când sărmanii locuitori dau espresiune indignaţiunei loră legitime în contra acteloră arbitrare ale organeloră administra-ţiunii ori ale regimului!
Şi să notămu bine, că cele mal multe acte de selbătăcia se comită cu Românii, dovadă comunele românesc! Diviciorî, Şimo-nulă Branului, Dergea, Mogoşă. Cuşteiu şi Chevereşulă - mare. Er foile unguresc!, în locă d’a înfiera asemenea acte, le tăinuiescfi, când se comită între Români, ori dau alarmă, că „Valahii s’au revoltatău, aprobândă în modulă acesta purtarea celoră cari prin faptele loră ne facă să ne aducemă mereu a-minte, că încă n’aa dispărută stările asiatice.
Unde voesce regimulă tiszaist să împingă lucrurile, tolerândă a-semenea acte şi lăsândă să dureze o stare de lucruri, oare sunt o ruşine şi o pată pentru ună re-gimă ce se pretinde a fi constituţională ?
SOIRILE VILEI.
Din Kezdi- Oşorheiu se scrie, că Kul-turegylet-ulu de acolo e în ajună de a se desfiinţa. De multă timpă reuniunea acesta n’a [dată semne de vieţă şi la proxima adunare se va propune aducerea unui condusă pentru desfiinţarea ei, er
capitalulă ce-lă are se va propune să se dea vre-unei alte societăţi cu asemenea scopă. Nu mai puţină îmbucurătâre suntă şi constatările ce le-au făcută oo-mitetulă filială din Tergulă-Mureşului şi celă din comitatulă Murăşă-Turda ale „Reuniunei de „cultvrău şi economice se-cuisnescl.u Interesare a publicului faţă cu acestă reuniune a scăzută atâtă de multă încâtă museulă industrială, înfiinţată cu mari spese de acestă reuniune, se vede a fi necesară ca să se strămute în altă oraşă, din causă că e fbrte părăsită. Membrii reuniunii scadă din di în (fi, taxele de membri seu nu se potă încasa de locă, seu se încaseză forte cu greu. Acesta e situaţiunea şi, după cum cfice „Kolozsvar“, nu e speranţă că în viitoră se va schimba situaţiunea în mai bine.
Vorba ceea, geaba vii, geaba te duci,
giaba rupi nisce papuci.
*
* #
Comuna Rodna a cerută pentru şcdlâ gr. cat. de acolo o subvenţiune de 200 fl. dela comuna Bistriţa. Comitetulă permanentă din Bistriţa a propusă să se respingă cererea, fiindă că membrii comunei plătescă deja acum pentru comuna politică ună aruncă de 32 procente. După ce mai mulţi vorbitori au susţinută subvenţionarea şcolei confesionale, propunerea comitetului permanentă a fostă
respinsă şi subvenţiunea s’a acordată,
*
4c *
Ni se comunică din Budapesta, că în 15 Decernvre n. a fostă promovată, la gradulă de doctorii în flosofiă la universitatea de acolo d-lă Vasilie JBologa, fostă stipendistă ală consistoriului archi-diecesană şi acum profesoră la şcdla de fete a Associaţiunei transilvane din Sibiiu.
Adresămă felicitările nostre tînăru-lui doctoră!
*
* 4c
Pentru terminarea planului de construire a căii ferate vicinale Braşovă-Zemesci-Sepsi-St.-Georgl etc., personalulă concesionarului lucreză parte în câmpă parte în localităţile oficiului de construc-ţiunl ală oraşului. Calea din oraşă, care
FOILETONULtT „GAZ. TRANS.U
Pe Eoulevard în Bucureşti.
(Convorbiri între doi Ardeleni).
Bucurescî, 13 Decemvre 1888.
In petrecerea mea în Bucurescî îmi place să mă intereseză de totă ce pote să aibă ună interesă publică pentru Români.
Intre alte multe notiţe, pe care mile-am făcută şi mi-le facă necurmată pe a-le publica în cfianâfi d-vostră la timpulă oportună, voiu se vă descriu o mică convorbire avută <fil©le acestea cu unulă din compatrioţii noştri ardeleni, în ceea cu privesce starea săteniloră dincolo şi dincdce de CarpaţI.
In dimineţa S-tului Nicolae, sorele răspândindă ra4e luminose şi câldurose asupra captalei, m’am grăbită se mă ducă la istoriculă nostru N. Densuşană, spre a’lă felicita şi pe care negăsindu’lă nici acasă, nici la biblioteca Statului Majorii alu armatei, unde este ocupată, m’am dusă la directorulă „Românuluiu, d. V.
C.	A. Rosetti, cu care am petrecută in
modulă celă mai amicală câte-va momente.
După amecjă, mai în spre seră, fă-cendu-ml obicinuitele preumblări pe bu~ levardu, m’am întâlnită cu distinsulă profesoră şi bibliotecară ală Academiei, d. I. Bianu.
Neapărată convorbirea nostră nu putea ave altă obiectă decâtă acela, ca în originea nostră de rustici, deveniţi urbani, să facemă o comparaţiune între ruralii d’aicl şi ai d-vostră.
Comparaţiunea spre a o putea ilustra şi înfăţişa într’ună tablou veritabilă ne-a făcută să ne adencimă în vieţa nostră de şcolari, când elă mergea pe vacanţă acasă dela Blaşiu, er eu învăţam carte românescă dela fericitulă canonică Ioană Fekete Negruţă în şcolele catolice ungurescl din Cluşă.
Eu îi aminteamă. că trecendă mai (filele trecute prin judeţele RomanaţI, Vlaşca, Teleormană etc., am văcfiită că mai toţi sătenii locuescă în bordee fără bătătură, fără grădini şi fără împrejmuiri, par’că ar fi nesce beduini şi cu,dragă în-cepusemă a ne întrece în relevări cum erau de frumosă clădite casele nostre
sătenescl şi totă atâtă de bine erau îngrădite şi curţile şi grădinile ndstre. Aveam grădini mari cu pomi roditori şi grădini mici cu flori şi cu legumi împre-jurulă casei. In bătătură aveam grajdă, şură, şopronă, tescă şi granarQ.
Sâmbăta sera, curtea trebuea măturată şi Dumineca, după eşitulă din bise-serică, ne aşe4amă pe laviţă seu pepom-nolulu dinaintea porţii la uliţă, unde vecinii satului se adunau pe lângă mine şi eu le spuneam din cărţi, er ei îmi spuneaupoye^if, dintre care cu dragă îmi aducă aminte şi astă4l cum îşi închipuiau ei că au venită Ungurii din Schytia.
Curtea era plină cu găini, cari totă 4iua râcăiau pe la şură prin tumumetâ şi când vreamă să prindemă vr’una, ne luamă cu sburăturl după ea.
Primăvera, când mergeam între semestre acasă, mă supărau răude tot găinile. Mama le deprindea să se 6ue în casă şi ele când erau cu ou, pănă în 4iu& ciocneau în ochii fereştriloră spre a le lăsa în casă, unde se aşe4au pe paturi şi ouau.
Traiulă nostru rustică era mai regulată ca celă urbană, cari şl-a perdută
chiar şi numirile privitore la împărţirea 4ilei, (ficendă dejunu şi masă, ceea-ce nici ună Română nu înţelege ce va să (fică, căci noi rusticii ardeleni, mâncândă regulată de trei ori pe 4b împărţimă 4iua în prâncţă, amecţu (gustare) şi cină.
Mamele şi surorile nostre rustice g&-teau nisce mâncări de dulce seu de postă, pe care şi a4l le-aşă mânca cu cea mai mare poftă. .
îmi lasă gura apă şi mi-se strepe-4escu dinţii, când îmi aducă aminte de fasolea pe care o gătea mama în (file de postă, seu de morunulu sărată opărită, când mâneam cu frate-meu Bobancu în Târgulă-Grâului, în 4he de mârturiâ, ori de vZrîţare cu şiiru şi de plăcinte cu brânză, când mama făcea pită. Er la 4il© mari, când fâceamă cu toţii rotă împrejurulă mesii, mâncamă samă de găină cu tâeţâi, încâtă şi boerii lăoomeau mai multă la ei decâtă ar lăcomi sătenii noştri la mâncările jranţuseştl ori nemţeesci dela lor-dache seu Ghiţd Brofft din Bucurescî.
In ţâră nu e aşa. Sătenele n’au grădini, n’au legumi, n’au cuptore pentru pâne, nu sciu găti mâncări, nu cdse, nu tindesescă; totulă cumpără de-a gata
Nr. 273
GAZETA TRANSILVANIEI.
1838
se ramifică la capitulă Stradei Vămii spre poşte şi spre gară dealungulă promenadei, după planulă modificată nu se pote constriu altfeliu, cum se c^ice, decâtă dSrîmându-se porta dela capâtulă Stradei Vămii. Astfelă porta e în peri-
culă d’a căde sub loviturile ciocaneloră. *
* *
Tergulă anualii ce s’a ţinută în dilele trecute în Orăştiă a fostă câtă se pote de slabă. Nici chiar cismarii şi blănării
n’au vândută nimică.
*
* *
In Orăştiă bântue de pe la jumătatea lunei Noemvre n. difterita. Mai mulţi
copii i-au căc^ută jertfă.
*
* *
In Zelau bântue scarlatina mai alesă între copii.
*
* *
S’a luată hotărîre de a se spori poliţia din Cluşiu, anume numărulă poli-ţiştiloră pedestri se va urca dela 48 la 60, ală celoră călări dela 4 la 8. Se va denumi şi ună inspectoră poliţienescă, ce pănă acum n’a fostă. Pentru ocuparea nouăloră posturi poliţienesc! au petiţionată nu mai puţină ca la 100 de inşi.
*
* *
La 19 Decemvre n. mai erau în Pia-nulă românii 5 bolnavi de vărsată, toţi ceilalţi s’au însănătoşată; în Revesă mai erau 5 bolnavi, în Birghişă 45 bolnavi, totă de versată.
*
* *
Cu ocasiunea târgului de săptămână ală Braşovului, ce s’a ţinută Vinerea trecută, comunicaţiunea în târgulă strae-loră a fostă forte viuă din causa sărbă-toriloră Crăciunului după călendarulă nou. Der comunicaţiunea a fostă forte multă turburată prin carăle cu lemne ce intrau în curţile proprietariloră de case din tergulă cailoră. In interesulă comuni-caţiunei şi a siguranţei personale autoritatea poliţienescă atrage atenţiunea proprietariloră de case amintiţi, că trebuinţa de lemne să nu şi-o acopere tocmai Vinerea ori celă puţină nu în orele de dimineţă ale târgului, în care comunicaţiunea e de obiceiu mai mare.
*
* *
Poliţia din Cluşiu a pusă deunădile de s’au spartă în bucăţi 800 de sticle de vină, ce le confiscase dela mai mulţi cârciumari, fundă că n’aveu măsura re-scrisă.
Administraţia ungurâscâ.
Unele comitate au ajunsă a ’şi face ună tristă renume prin defraudări de bani orfanali şi prin o viă agitaţiune a Kulturegyletului. Cum au fostă posibile de esemplu în comitatulă Neutra abusu-rile grozave în administrarea baniloră
din Urgii; er bărbaţii nu sciu ce va să fpcă pentru vitele loră graşdă, poiată, ţăsală spre a-le îngriji; turnumâtâ, turişte şi mestecăturX spre a le hrăni iarna, ca să năpârlească desă de vreme primă-vera.
Părinţii noştri încă n’aveau mai multă de 8—10 jugăre de pământă, der în casele loră putea durmi şi la mesele lor putea mânca orf-ce urbană cu stomachă gingaşă şi subţire.
Cruţarea, credinţa, statornicia, smerenia şi supunerea erau poveţele pe cari ni le dedeau părinţii noştri săteni. Chiar şi la scolă, când ne trimeteau de ale mâncării, înodau în gulerulă cămeşii cu câte trei noduri câte ună creiţaru, încât ne trebuia câte trei tjile' să-lă găsimă şi să-lă desnodămă.
In vacanţă, când eram acasă, Duminecile şi sărbătorile trebuia să mer-gemă la biserică, să spunemă apostolulă, să ne dea preotulă voiă, să spunemă ikăzania şi după sferşitulă sfintei liturghii să povestimă cu cuviinţă cu feţele bisericescl, cu deregătorii şi cu fruntaşii satului. Care se purta altfelă, era hulită prin sată că nu scie carte şi opiniunea
publici, se vede din cea mai nouă afacere a acestui comitată. Comitetulă administrativă a hotărîtă se se facă cercetare disciplinară în contra protofis-calului D-r Sandor de Bangha, fiindcă acesta negligiase, cu totă însărcinarea ce i-a dat’o fişpanulă, d’a apela în contra sentinţei de achitare, ce o ds^se tri-bunalulă din Neutra în afacerea penală a casierului H., din care pricină comitatulă suferi o însemnată pagubă materială. Afară de acesta i-se mai încarcă pro-tofiscalului în spinare mare negligenţă în împlinirea datorinţeloră sale.
De altă parte, în şedinţa din urmă a comitetului administrativă ală comitatului Pesta s’a hotărîtă se se facă arătare ministrului de justiţie asupra stăriloră îngrijitore ce domnescă la judecătoria de cercă din Monoră. Apoi a trebuită sâ se alegă ună subcomitetă nou într’o afacere, care e pendentă dela 1882. In acelă ană adecă s’a alesă ună comitetă, care să lucreze planurile pentru apărarea şoselei statului Budapesta — Graţă în contra inundăriloră. Raportulu respectivă însă se perdu, fără să se p6tă esplica cum, din care causă lucrările se începă din nou. Cu tote astea comitetulă administrativă a mai găsită timpă să ’şi esprime în protocolă mulţămita sa Kulturegyletlui pentru meritele lui de maghiarisare a comitatului Pesta.
Că ore pote maghiarisarea să apere şoselele de inundări şi banii publici de defraudări, raportulă nu ne spune. Der vorba ceea: sătulă arde şi Kulturegyle-tiştii — pardon, baba, se peptănă.
Yeiarile deplaţilom Mnwald Bela şi LMoţic Mocsâry aspra cestiunei naţionalităţilor.
(Estrasă din capitolulă XI alu opului „A regi ma-gyar nemesJ, scrisă de d-lă Ludovicii Mocsâry)
(Urmare.)
Urmarea logică a punctului de ra-dimă, ce şi-l’a biată Griinwald Bela, este de natură a ajunge pănă la o astfeliu de estremitate. Şi acestă direcţiune este şi în specială semnalată în cursulă es-presiuniloră sale.
Astfeliu într’ună locă 4i°e: nIntre noailimea aparţinătore diferiteloră ras-se de poporă s’a întemeiată solidaritatea intereseloră de classe şi împreună au apăsată şi nimicită pe ţăra-nulă meghiară, der desvoltarea mai mare a sentimentului naţională destramă acestă comunitate şi idea de naţionalitate ’i face pe unii vrăjmaşi faţă cu ceialalti pentru-că aparţină la diferite rasse de poporă, şi pe nobilă şi ţărână i unesce la olaltă, pentru-că acum faţă cu alţii suntă una în conexiunea mai înaltă a naţionalităţii maghiare.u
Er în altă locă cjice:	„Desvoltarea
publică a săteniloră valora mai multă pe acele vremuri decâtă valoreză astăcjl gazetele urbaniloru.
Intregă acestă traiu şi crescere e necunoscută în ţera românescă, atâtă în oraşe ca şi în sate.
In multe privinţe curăţenia în domiciliile urbane lipsesce ca şi în cele rurale.
Desele invasiuni şi personalulă administrativă incultă şi părăsită recrutată de prin mahalalele oraşeloră a contribuită la sălbătăcirea traiului şi a simţului populaţiunii.
Nu atâtă lipsa de pământă, câtă lipsa unei administraţiuni bune şi luminate, lipsa unui cleru educată şi instruită, face ca ţăranulă să înote în necurâţeniâ şi neajunsuri.
Conducătorii ţării să îmbunătăţescă aceste două arterii cari taie afundă în vieţa poporului şi atunci suntemă siguri că scriitorulă Emilă Frangois nu va mai ave cuvântă să strige, că Asia începe dela Braşovă.	Dr. M...
naţională pretinde întrebuinţarea tuturorăpu-leriloru morale, spirituale şi materiale ale naţiunei şi delăturarea cu ort-ce preţă a pedeciloru căi stau în cale.a
Acestea nu suntă nisce cuvinte ecă-aşa, ci suntă caracterele vrednice de a-tenţiune ale modului de cugetare şi stau în deplină consonanţă cu logica punctului său de radimă.
Aşa-deră mai întrebă odată: Iertată este, consultă este, ca noi Maghiarii să ne alăturămă la o politica ca acesta? Este de lipsă, este consultă, ca şi noi să suflămă în buciumulă acela, care vestesce principiulă de naţionalitate ca pe unulă care stă mai pe susă de tote, ba încă ca pe unulă, care estermină pe tote celelalte? Iertată ne este nouă să por-nimă o luptă pe morte pe vieţă cu de-visa de a nimici totală pe inimică, seu de a rămâne nimiciţi?
Se află şi situaţiunî de acelea, în cari nu te poţi feri de astfeliu de lupte, der, precum am arătată deja, si-tuaţiunea în care ne aflămă nu este de asemenea natură. Dela noi atârnă, ca să provocămu lupta, seu se nu o provo-cămă.
Ungaria oficiată stă pe basa legii de naţionalitate dela 1868. Der politica de naţionalitate pe care o aflămă în cartea lui Grunwald Bela cu totulă pe altă cărare voesce să ducă naţiunea. Acestă politică nu vrea se se liniştescă, vădândă că în ţeră esistă naţionalităţi deosebite şi cu dreptă de desvoltere individuală; sub firma creârei unităţii de stată se ia ca îndreptăţită şi tot-odatâ şi ca esecutabilu scopulu de a contopi în maghiarime acele naţionalităţi deosebite. Acesta este ună scopu a căruia neesecutabilitate lămurită se vede, der a căruia zadarnică nisuinţă spre realisare pote să nimicescă libertatea în ţeră şi pote să facă imposibilă conveţuirea paclnică şi bunele relaţiuni între cetăţenii patriei de diferite rasse.
Acestă politică cu fantasticile ilusii ale unoră lucruri imposibile amorţesce naţiunea; ea ţintesce nu numai la aspi-raţiuni, ci îşi ia de obiectă săvârşirea unei opere, asemenea căreia istoria nu cunosce.
Ca faptă istorică scimă, că o naţiune cu putere uriaşă şi cu cultură deplină desvoltată, înţelegă naţiunea romană, atâta presiune a făcută cu puterile ei morale şi materiale asupra po-poreloră cu totulă barbare şi de nenumărate viţe, încâtă a făcută din ele naţiuni nouă. Cum s’a făcută acesta, nimenea n’o pdte spune, resultatulă însă îlă avemă înaintea ochiloră, împreună cu adausulă acela ponderosă, că în de-cursulă transformaţiunei şi Romanulă a încetată a fi Romană şi a rămasă şi elă numai ca o parte constitutivă a nouei formaţiuni.
Der în sensulă politicei de naţionalitate a lui Grunwald Bela cu totulă despre altceva e vorba. Noi nu am, voi să ne contopimă, noi amă voi să ne înmulţimă, amă voi să facemă câştiguri şi încă în nisce dimensiuni, cari de-a dreptulă ’i dau intenţiunei nostre carao-terulă extravaganţei; năi — fără a ave aceea forţă, cu care Romanii n’au putută face alta, decâtă susă (}isa încurcătură, va să 4i°â în parte o sinucidere — amă voi să să^ârşimă lucruri multă mai mari, noi amă voi să rămânemă neatinşi în originalitatea nostră şi a ne îmulţi aşa, ca să fimu de două ort mai mulţi, decum suntemă astâcţî.
încercările analdge din epoca mai nouă ce ne arată? Rusulă cu putere uriaşă preseză asupra naţiunei polone, de o sută de ani nisuesce elă, procedând în celă mai necruţătoră modă, ca să astupe acelă golQ, relativă neînsemnată, ce desparte o viţă slavă de cealaltă, şi resultatulă este — nimică. NoulQ imperiu germană şi-a făcută în Alsaţia şi Posena, asupra cărora s'au aplicată cele mai urgisite regulamente, şî-a făcută ună călcâiu ală lui Achile, o rană deschisă, şi este 6re speranţă de dobândi-
rea unui re sulfată corespun46toiâ unu preţă atâtă de estravagantă ? uv .
Nu vreu să mă dimită la amărunte, der nu se pote nega, că la noi s’au întâmplată unele lucruri făcute în con-tulă liberalismului şi mai alesă în contulti selfguvemamentului, cari probabilă nu s’ar fi întâmplată, decă nu s’ar fi luată în consideraţia situaţiunea naţionalităţi-loră. Der totă ce s’a întâmplată pănă acum este puţină, este fără nici ună re-sultată. Voesce naţiunea să mergă mai departe pe calea acesta, voesce să se întin4ă la mijloce multă mai tari decum au fostă cele aplicate pănă acum? Ma-ghiarulă nu se cunosce pe sine, decă sc crede în stare a face acesta. A face pe Nemaghiari să simţă, că aici prosperarea intereseloră personale este condiţionată de negarea naţionalităţii loră, ar fi fără îndoelă unulă din cele mai eficace mijloce, pe care celă mai tare-îlă pote aplica contra celui mai slabă. Pentru a dobândi însă unu succesă însămnatu, acestă mijlocă ar trebui dusă până la estremu; ar trebui introduse două specii de morale, una pentru a fi întrebuinţată între Maghiari, şi alta pentru a fi întrebuinţată între Maghiari şi Nemaghiari; simte plăcere şi se crede în stare a face acesta Maghiarulă, ori câtă de multă este elă în stare a face totulă — pentru patriă?
Nu! Fiă convinsă ori şi cine, că diferitele naţionalităţi din patria nostră suntă cu cea mai mare linişte de cons-ciinţă, bine sciindă că nu voră f scose din naţionalitatea loră. Dubiteze în ele ori cine în ori ce privinţă, der a dubita in sinceritatea declaraţiuniloru făcute de ele în privinţa acesta, e cu neputinţă. Decă se plângă, decă lasă să se audă din partea loră unele declaraţiuni de ură, acesta nu este semnulu fricei de contopire, nu este semnulă unui efectă de soiulă acesta, ce l’ar fi esperiată ele în urma dispo-siţiuniloră aplicate în contra loră. Ele sciu forte bine, că a păşi în contra | loră peste anumite margini este o imposibilitate parte materială, parte morală. De vre-o inclinaţiune spre contopire, în genere 4is» la mare parte preponderantă nu se observă nici o urmă. Din contră, vedemă sentimentă naţională deplină desvoltată. Croaţii suntă într’o astfelă de (situaţiune, încâtă la ei fără nici o încordare ulte-rioră este realisată programulă : o ţeră, o naţionalitate. Românii şi Sârbii se consideră ca părţi întregitore ale ace-loră confraţi ai loră de rassă şi de limbă, cari dincolo de graniţă constitue state independente. Slovacii se consideră pe sine numai ca membri ai marei familii slave, acestă împrejurare însă dă însemnată nutrimentă vânjosei alipiri la naţionalitatea loră.
Pe aceştia nu-i vomă reduce nicl-o-dată la starea Valoniloră seu a Baştiloră.
Der pe lângă aceştia se află ce-i dreptă la noi şi locuitori de naţionalitate ce nu se retrage dela maghiarisare, şi aceştia suntă, cu escepţiunea Sasiloră din Ardelă, Germanii. Pe câtă de netoleranţi şi despotici vedemă că suntă Germanii acolo, unde suntă constituiţi ca putere mare — şi noi amă esperiată chiar şi în decursulă vechei nostre istorii câtă de greu este a trăi cu ei pretutin-denea unde aceştia stau pe basă politică seu municipală, cum este cu Saşii din Ardelă, seu fiă chiară şi numai cu vechii cetăţeni ai Budei — pe atâtă de dispuşi suntă ca să-şi schimbe limba loră germană acolo, unde trăescă împrăştiaţi şi fără legături între sine. Şi pe când noi numai cu bucuriă şi cu recunoscinţă pu-temă primi acesta, ei nu merită pentru acestă faptă nici o împutare din partea nimSnui. Germanii noştri potă sâ-şi lase copiii sâ fie maghiarisaţi, liniştindu-se de o parte cu aceea, că marea viţă germană nici nu simte acestă mică scădere, er de altă parte ei dau prin acesta dovedă despre ună mare spirită cetăţenescă, de-orece în ţera acesta întărirea naţionalităţii care portă rolulu conducătoră este nu numai în favorulă rassei maghiare, ci si în favo-rulă statului, a patriei comune.
(Va urma.)
Nr. 278
1888
întâmplări diferite.
Porci furaţi. Dimitriu Nicer din Sinna şl-a îngrăşaţii cum a putută doi porci. Intr’o bună dimineţă găsi coteţulă golă. Porcii erau vrednici 100 fl. Hoţii au dispăruta f&ră urmă.
Paznici somnoroşi. Neculae Cârpă-tare din Boiţa şi Ionă Rusu Boiana din Tălmăcela au fosta găsiţi durminda în pata la căldură în timpula când trebuiau să stea de pază în comună. Gendar-meria dela Turnu-roşu a făcuta arătare în contra lord.
N’a închisa la vreme. Gendarmeria dela Turnu-roşu a făcută arătare în contra lui Hisie Balabana din Boiţa, fiind-că nu ’şl-a închisa prăvălia la timpula prescrisa.
Una pentru alta. In cârciuma lui Niculae Borlară din Şeica mare, şedeau doi ospeţl streini şi beau. Nu trecu multa şi se asocia ou cei doi streini lână Bol-ghea din Şeica, care vîrî mâna în buzu-narula unuia şi ’i fură 20 fl. 28 cr. şi o cărticică, despre care Bolghea credea că e vr’ună libreta despre vr’o sumă de bani depuşi la vr’o casă de economii. Iona Orlandea, tota din Şeica, vădu ce a tăcuta Bolghea şi se duse de spuse primarului Vintilă, care puse de’i aduse pe toţi trei la ela. Resultatulă cercetării a fosta: Streinula, căruia Bolghea i-a furata banii, se numesce Iona Câm-piana şi e din Smiga. Fusese servitora la Comana Drocă din Reşinari, care-la trimisese cu carula cu doi cai şi cu 38 fl. la Ocna Sibiiului ca să aducă sare. In Şura mică Câmpiană se opri la o cârciumă, dete carula şi caii în seina unui băiata să’i păzescă, cinstindu-la cu 10 cr., er ela o şterse la sănătăsa cu banii şi cu cărticica de cumpărare. Tovarăşu-său, cu care a băuta, se numesce Iona Anghela, este din Daia, comit. Albei dejosă ; şi ela fugise dela stăpânu-său Iona PincI din Micăsasa şi se’ntelnise cu Câmpiana în Mândra, de unde se duseră în Şeica-mare. Au fosta predaţi judecătoriei de cerca din Mediaşfl.
Pusei confiscate. Gendarmeria din Hoghizfi a confiscata în Cuciulata lui Yasilie Clema şi lui Ionfi Samuilă De-mianfi câte o puşcă de venatfi, fiind-că nu se plătise dare pentru ele.
Focii. In Kasson-Imper, comit. Ciu-cului, au arsa deunădile cinci case şi o şură.
Câni turbaţi. In Sibiiu unfi câne Mops turbata a muşcata vr’o 20 de câni. Autoritatea a luată severe măsuri, cu tote astea abia au fosta prinşi pănă -acum 10 dintre cânii muşcaţi.
Găsită morţii. In săptămâna trecută a fostă găsită morta în locuinţa sa Martin Schuster, samsard de cai în Braşova. Din cercetările făcute s’a constatată, că a fostă lovită de dambla (gută).
Din camerile române.
D-la deputată C. C. Dobrescu depune la biroulă Camerei o cerere a unui numără de 70 de locuitori de pe moşia Brădeşti, comuna Habudfi, judeţula Prahova, carlceră ca să se amâne vânzarea moşiei Brădeşţl, căci şi dânşii voră să concurez la licitaţiă. — S’a comunicată ministerului.
D-lă deputata M. Pacu depuse una proiectă de lege relativă la acordarea gradaţiei şi învăţătoriloră şi învă-ţătoreloră ce-şl primescă salariile lord de la |comună.
D-lă deputată D. Alexandrescu depuse ună proectă de lege pentru suprimarea taxei de 5 la sută asupra lefuriloră func-ţionariloră. — S’a trimisă la secţiuni.
D-lă deputată C. Cogălnictnu rugă pe ministrulă de răsboiu ca să-i dea o statistică de emigrarea Musulmaniloră din Dobrogea, căci are necesitate pentru a desvolta o interpelare.
D-lă primă ministru Th. Rosetti a depusă pe biuroulă camerei diferite proiecte de legi, cari s’au trimisă la secţiuni fără discuţiune.
S’a votată proiectulă de lege privi-toră la contingentulă recruţiloră pe anulă viitoră, despre care amă data amărunte în „Gazetă".
D-lă deputată C. C. Dobrescu îşi
gazeta transilvaniei.
desvolta întrebarea sa în privinţa licita-ţiunei moşiei Brădeşti din jud. Prahova.
D-lă Al. Lahovary, ministrulă dome-niiloră, dise că licitaţiunea nu era ficsată pentru 19 Noemvre, ci pentru (jiua de 12 Decemvre. Şi mai la urma urmei, ministrulă nu e de vină, dâpă se aplică legea vechiă, făcută de alţii. După acea lege se pote vinde ort şi ce moşiă în corpfi întregă, care nu întrece mărimea de 200 de hectare, deci acea licitaţiune este făcută în spiritulă legei.
D-lă C. C. Dobrescu răspuncţendă întrebă pe guvernă decă are de gândă să vânejă tote moşiile statului, ca pe urmă să nu aibă cu ce se împroprietări ţăranii. E or j bine aşa ? In programulăjd-v. promiteţl şi er promiteţl ţăraniloră pămentă şi la urma urmei, c« faceţi? Vindeţl moşiile Statului în loturi mari. Conchicjenda, cere dela d. ministru ală domeniiloră, ca să oprescă licitaţia vinderei moşiei Brădescî în corpă întregă, ci în loturi mici, săteniloră, cart mai bine de 5 ani bată drumulă la Bucurescl.
D-lă P. P. Carpii, ministru de es-terne, cjise că proiectulă guvernului actuală este pănă în presentă încă proiectă şi deci trebue să respecte legile actuale! Să nu aveţi grijă, d-loră, în România mai este pământă destulă pentru sătenii noştri, aprope 2,300,000 po-gone. Aceste tote le-am făcută în vederea cerinţeloră bugetare, ca ori şi ce moşiă, mai mică de 200 de hectare, să se vândă în corpă întregă. Marea reformă ce o propunemă nu se atacă şi nici nu se profaneză din causa acestei cereri a celoră 70 de săteni din Bră-descl. (Aplause).
D-lă deputată R. Pâtârlăgeanu cjise, că nu se aplică bine legea vinderei mo-şiiloră Statului în mici loturi. Când vomă vota legea presentată de d-vostră, atunci nu va mai fi pămentă, după cum a 4isă colegulă meu d. C. C. Dobrescu. Cere să se amâne licitaţiunea moşiei Brădescî şi mai de grabă să se vendă săteniloră în loturi mici, după cum guvernulă a promis’o prin mesagiulă regală.
Voci: închiderea discuţiei.
D-lă deputată Nic. Ionescu vorbi în contra închiderei. Vorbi în sensulă d-lui R. Pătărlăgeanu. pişe că miseria e mare la ţâră, disperarea a ajunsă la culme în populaţiunea rurală, deci să-i dămfi pă-mentă. Citeză numele mai multoră moşii, cari au fostă vândute în corpă întregă. întreba pe guvernă, decă este umană, patriotica, ca tocmai acolo unde ţăranii ceră pământă să se vendă moşia în corpă întregă? Nu faceţi asemenea lucruri, ca moşiile statului să viă pe mâna unoră esploatatorî de meseriă. Conchicjendă cere şi d-sa amânarea licitaţiunei.
Incidentulă se aplaneză, cţicendă d-lă ministru Lahovary,că să nu i-se câră guvernului a face în 6 luni ceea ce alţii n’au făcută în 12 luni.
D-lă deputată Tache Ionescu îşi renoi cererea sa de acum câte-va <Ş.ile, ca să-i se dea o listă de moşiile statului, vândute mai în urma rescâlei săteniloră. S’a comunicată ministerului.
Dlu Nicolae Ionescu vorbesce pentru intervenirea Camerei pe lângă epitropia st. Spiridonă, ca să cedeze nisce pămentă săteniloră de pe moşia Balta-Slobozia, din Basarabia, care este proprietatea epi-tropiei. — Se respinge.
Asupra venclărei moşiei Gropniţa, d-lă deputată N. Voinov arată, că t6te lucrările de parcelare suntfi deja gata, sute de cereri de ale săteniloră suntă la mi-nisteră, der d-vostră nu le luaţi în consideraţie. Eu credeamă că d-tră nu veţi fi ca şi guvernulă trecută. Noi, minoritatea, venima să ceremă ca să nu vindeţl moşiile Statului în corpă întregă, ci în loturi mici săteniloră. Facă acestă cerere, cu tote ca d. preşedinte se pârtă cam aspru cu noi, că d. ministru ală domeniiloră să grăbescă cu o oră mai înainte ven4area în loturi mici. Precedentele u-rîţe aleguvernului trecută nu trebue să aibă şi a4l cursă.
D-lă George Vernescu, ministru de justiţie, dă ore-carl esplicaijiuni d-lui N. Voinov. pice că obiceiurile vechi ale guvernului trecută au dispărută cu venirea noului guvernă.
D-la deputată C. C. Dobrescu răspunde d-lui Vernescu, că acele obiceiuri suntă şi acuma.
D-lă ministru Al. Lahovary arată pentru ce s’a amânată licitaţia dela Brădeşti. pice că nu era termenulă de 40 de 4ile cerută de lege. Arată şi do-sarulă licitaţiunei.
D-lă deputată Gh. Dem. Theodorescu dă nisce esplicaţiuni. pice că Monitorulă Oficială a publicat'; vân4area moşiei Cotorca Mica, din judeţula Buzău, în 87 loturi mici săteniloră. Toţi suntemă patrioţi şi voimă binele ţăranului română.
(Va urma.)
Literatură.
Preotulu Românii^ 4iarii bisericescă, scolastică şi literară; apare în ^Gherla odată pe lună în broşuri de câte 2y2 — 3y2 oole şi costă pe ană 4 fl. sâu 10 franci. Proprietară, Redactoră şi Edi-toră N. F. Negruţiu. — Nr. 12 de pe Decemvre conţine: Biserica, prelucrare de I. Boroşă; Sărbătorea Nascerei Domnului (notiţă istorică), de I. Papiu; Predică la Nascerea Domnului, de Ioană Georgiu; Parenesa la Nascerea Domnului, de Vasiliu Filipă; Catechesă la Nascerea Domnului; Recensiune asupra o-pului „Tatălă nostru" de V. Szmigelski; Rectificare la publicaţiunea despre starea fonduriloră diecesane din diecesa Lugoşului; La mormântulă lui Zacharia Boiu (poesiă) de Z. Boiu jun.; Necro-logulă răposatului canonică I. F. Negruţiu. Cu acestă ană „Preotulă Română" încheiă anulă ală XlV-lea ală esistenţei sale.
Amiculti Familiei, 4iarA beletristică şi enciclopedică literară cu ilustraţiunl; apare în Gherla la 1 şi 15 a fiă-cărei luni, în mărime de câte 2—3 cole şi costă pe ană 4 fl., pentru România pe ană 10 franci. Anulă XII. Proprietară, Redactoră şi Editoră N. F. Negruţiu. — N-rulă, 24 celă din urmă din acestă ană, cuprinde: Cestiunea educa-ţiunei femeei (fine), de Dr. P. Spână ; Frun4a (poesiă), de A. G. Draghicescu; Judeţula (rom. ist.), de Th. Alexi; Ce e dorulă; Atâtea lacrimi (poesii), de G. Simu; întâia preumblare (ilustraţiune); Mătuşa bună (o iconă din vieţă); Cres-cerea copiiloră în familiă, de I. Dariu; Necrologă. La acestă numără s’a adausă şi sumarulă „Amicului Familiei" pe anulă 1888, cu care împlinesce deja ală XH-lea ană ală esistenţei sale.
TELEGRAMELE „GAZ. TRANS*
(Servieiulă biuroului de eoresp. din Pesta)(^
Bruxela, 24 Decemvre. ţfiarele alsaţiatie desmintu scirea despre călătoria împeratului germanu în provinciile renane.
Bruxela, 24 Decemvre. Regele a primiţii o telegramă din St. Tho-mas, în care se confirmă scirea despre Stanley comunicată în camera comunelorfi din Londra.
Parisfl, 24 Decemvre. Deputa-tulii departamentului Seine a murită. Boulanger vrea se candideze în locu’i.
Roma, 24 Decemvre. Demisiu-nea ministrului de finanţe e posi-tivă, Camera deputaţiloru a primită proiectele de legî privităre la măsurile militare şi la căile ferate militare.
Madridu, 24 Decemvre. In camera deputaţiloră a combătută Castellar dreptulă de votu pentru armată, deşi republicanii preferă monarchiei dictatura militară. Ge-neralulă Cassola, ministru de răsboiu, negă că se trateză de dictatura militară, impută lui Castellar că voesce ca armata să fie sclavă. Incidentulă a pricinuită ună tumul tă violentă.
Petersburgu, 24 Decemvre. Ministrulă de finanţe retrage a doua seriă de bilete de credită emise contra aură în sumă de 15 mi-libne.
Bucurescl, 24 Decemvre. In curendă va apără aci ună cjm™ serbescă, cu sprijinulă Exreginei Natalia, care va combate guvernulă Regelui Serbiei.
Belgradd, 24 Decemvre. Scup-cina a ţinută erî prima şedinţă cu uşile închise. A alesă preşedinte provisoriu pe radicalulă Vu-kovicî. In comisia verificatăre au fostă aleşi 7 radicali şi 2 liberali.
DIVERSE.
Bismarck trasu pe sforă. Francesii au puşca lor cu repetiţia numită Lebel şi pulberea fără fum. Germanii umblând să pună mâna pe secretulă acelei pulberi şi fabricarea cartuşeloră Lebel, caută sâ corupâ pe soldaţii francesl. Ună
soldată a trimisă o scrisăre prinţului Bismarck, cerându-i numai patru sute lei pentru a-i trimite ună cartuşă Lebel. Bismarck a trimisă jbanii, er soldatulă primindu-i i-a dată unei case de binefacere. Bismarck p6te c’aşteaptă şi acuma ca soldatulă să-i trimeţă cartu-şulă. Ună altă soldată a primită 500 lei, totă pentru ună cartuşă; cum a primită banii a dată ună banchetă şi a băută în sănătatea lui Bismarck.
*
* *
Deputată prisonierfl. La 19 Decemvre n. s’a întâmplată în Viena, ca de-putatulă Zallinger, cu tote că stă sub scutulă imunităţii ca representantă ală poporului, să fiă pe Jcâteva ore despoiată de libertatea personală chiar în parlamentă. Nu’i vorbă, căsuţă nu e tragică, der hazliu este. Numitulă deputată se retrăsese după ame4ă în liniscea uneia dintre odăile comisiuniloră, ca să se gândescă la discursulă ce voia să-lă ţină sera în cestiunea tractatului de co-merciu cu Elveţia. In cele din urmă prima şedinţă se termina şi deputaţii părăsiră camera. Deputatulă Zallinger, adâncită în discursulă său, nu observa şi nici nu au4b că s’a închisă uşa dela intrarea în odăile comisiuniloră. In fine îşi făuri discursulă şi voi să plece, der zadarnice i-au fostă tăte opintirile d’a deschide uşa. A trebuită s’aştepte mai multe ore, pănă ce erăşl se umplu camera şi bătăile sale violente în uşă a-traseră omeni, cari îlă liberară din arest încă la timpă, aşa că îşi putu rosti vorbirea. întâmplarea a produsă mare ilaritate în camera deputaţiloră.
*
* *
Locuinţa lui Rafael. O comisiă însărcinată din partea autorităţii orăşenescl din Roma, ca să cerceteze în care casă a locuită Rafael Sanzio, a aflată, că marele artistă de odinioră a locuită într’o mică căsuţă aflătore între Borgo nuovo şi Borgo vecchio.
€urgul& pieţei Braşovfi
din 22 Decemvre st. n. 1888.
Bancnote românescl Cump.		9.10	Vând,	9.12
Argintă românescă .	n	9.05	JI	9.10
Napoleon-d’orI . . .	rt	9.58	H	9.60
Lire turcescl . . .	n	10.88	*1	10.90
Imperiali			9.88	n	9.90
GalbinI		»	5.68	rt	5-70
Scris. fonc. „Albina“6®/9	n	10L.—	n	—.—
ni i n 5%	n	98—	M	98.50
Ruble rusescl . . .	n	122—	„ 123—	
Discontulă ....	6V2-	-8% pe	ană.	
Cursulii la bnrsa de Viena
din 22 Decemvre st. n. 1888.
Renta de aură 4°/0.....................109.90
Renta de hârtiă 5'/0...................98.25
Imprumutulă căiioră ferate ungare . 144.30 Amortisarea datoriei căiioră ferate de
ostă ungare (1-ma emisiune) . .	98.—
Amortisarea datoriei căiioră ferate de
ostă ungare (2-a emisiune) . .	—.—
Amortisarea datoriemcăiloră terate de
ostă ungare (3-a emisiune) . . 117.20
Bonuri rurale ungare.................103.75
Bonuri cu clasa de sortare ....	103.75
Bonuri rurale Banată-Timişă . . . 104.50
Bonuri cu cl. de sortare..............104.—
Bonuri rurale transilvane...........104.—
Bonuri croato-slavone...............104.—
Despăgubirea pentru dijma de vină
ungurescă.........................99.25
Imprumutulă cu premiulă ungurescă 129.50 Losurile pentru regularea Tisei şi Se-
ghedinului...................... 124 80
Renta de hârtiă austriacă ....	81.85
Renta de argintă austriacă ....	8245
Renta de aură austriacă..............109.45
Losurf din 1860	.................. 139.—
Acţiunile băncei austro-ungare . . . 874.— Acţiunile băncei de credită ungar. . 304 25 Acţiunile băncei de credită austr. . 306.90
Galbeni împărătesc!................... 5.74
Napoleon-d’ori ........	9.58
Mărci 100 împ. germane................59.50
Londra 10 Livres sterlmge .... 121.30
zeta Trausilyaniei“ â 5 cr. se potu cumpăra în tutungeria I»	în li-
brăria Niculae Ciurcu şi Adolf Albreclit.
Editoră şi Redactoră responsabila:
Or. Aurel Mureşianu.
Nr. 278
GAZETA TRANSILVANIEI
1888.
Bursa de Bucurescî.
Cotă oficială dela 8 Decemvrie st. v. 1888.
»
Cump. vând.
Renta română 5%............. 94.— 94.3/*
Renta rom. amort. 5°/0 • . .	94. V, 95.—
Renta convert. 6°/0 .	95?L 96. V.
n n n ®°/o	96-72	96.7/8
„	„	urban	7%.	.	.	106.--	106 »/.
„	„	„	6 »/0.	.	.	.	100.-	101.-
n	»	»	•	•	•	98.—	98. */4
Banca	naţ.	a	Rom. 500	Lei.	.	1085.	1040
Ac. de asig. Dacia-Rom. . . .	235.	.240.
Aurii contra bilete de bancă .	—.—	—.—
Bancnote austr. contra aură. .	—	—.—
Aură contra argintă sâu bilete 2.34 3.—
Numere singuratice din „Gazeta Transilvaniei" & 5 cr. se potu cumpâra în tutungeria I. Gross, în librăria Nieolae Ciurcu şi Al-brecht & Zillich.
$1
$1 pura ii
I.
Plecarea trenurilor*:
I. Dela Braşovii la Pesta
Trenul* de persdne Nr. 807: 7 ore 10 de minute sera.
Trenul* mixt* Nr. 315: 4 6re 10 minute dimineţa.
2. Dela Braşovă la Bucurescî:
Trenul* mixt* Nr, 818: 1 Oră 55 minute după amedl.
II. Sosirea trenurilor*:
I. Dela Pesta la Braşovă:
Trenulii de persone Nr. 808: 9 ore 46 minute înainte de ametjL Trenul* mixtii Nr. 316: 9 ore 52 minute sera.
2. Dela Buoureci la Braşovă:
Trenulii mixtii Nr. 317: 2 ore 32 minute după amecjî.
A. Plecarea poştelor*.
a)	Dela Braşovii la Rtşnovă-Ztrnesd-Branu: 12 ore 30 m. după amedl.
b)	„
c)
d)
e)
7)
,, Zizinit: 4 ore după amecjl-în Secuime [S. Greorgî] : 1 oră 30 minute noptea-la Făgâraşă: 4 ore dimineţa. la Săcele: 4 ore dimineţa.
B. Sosirea poştelor*:
a)	Dela Reşnovu-Zernesd-Branu la Braşovii: 10 ore înainte de am^I
b)	„ Zizinu la Braşovii: 9 ore a. m.
c)	Din Secuime la Braşovii: 6 ore sera.
d)	„ Făgăraşă la Braşovii: 2 *ore diminua.
e)	„ Săcele la Braşovii: 6 ore 30 minute sera.
ABONAMENTE
la

GAZETA TRANSILVANIEI"
se pot* face cu începerea dela 1 şi 15 ale fiecărei luni. mai uşorii prin mandate poştale.
Adresele ne rugăm* a ni se trimite esact* arătându-se şi posta ultimă.
Preţulu abonamentului este:
Pentru Austro-Ungaria:
pe trei luni..........................5	fi. —
„ şese luni...........................6	fi. —
„ unu an*............................12	fi. —
Pentru Bomânia şi străinătate:
pe trei luni.........................10	franci
„ şese luni..........................20	„
„ un* an*............................40	„
Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei".
A vist d-lortt abonaţi!
Rugăm pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei să binevoiască a scrie pe cuponul* mandatului postai* şi numerii de pe fâşia sub care au primit* diarul* nostru până acuma.
Domnii, ce se aboneză din nou, să binevoiască a scrie adresa lămurit* şi să arate şi posta ultimă.
Totodată facem* cunoscut* tuturor* D-loru abonaţi, că mai avem* din anii trecuţi numeri pentru complectarea colecţiunilor* „ Gazetei “, precum şi câteva întregi colecţiunî, pentru cari se pot* adresa la subsemnata Administraţiune în casu de trebuinţă.
Administraţ. „Gaz.,Trans.“
a Mersulti trenuriloit
pe liniele orientale ale căii ferate de stată r. u. valabilă din 1 Iunie 1888.
Budapesta—Pr edealu
Predealii—Budapesta
B.-Pesta-Aradu-Teiu:
Teius-Aradtt-B.-Pesta
Copşa-mic&—Sibiiu
Tren de persdne
Viena Budapesta Szolnok P. Ladâny
Oradea-mare |
Vârad-Velencze Fugyi-Vâsârbeli Mezo-Telegd Rev Bratca Bucia Ciucia Huiedin Stana Aghiriş Ghirbeu Nădfişel
Cluşiu
Apahida Ghiriş Cncerdea TJiora Vinţulă de susă Aiud Teiuşă Crăciunelft Blaşiu Micăsasa Copşa mică Mediaşu Elisabetopole Sighişora Haşfaleu Homorodă Agostonfalva Apatia Feldidra
Braşovu j
Ţimişu Predealu
Bucurescî
11.10
7.40
11.06
2.02
4.18
11.15
11.34
12.45
1.30
1.37
1.45 2.07 2.26
3.11 3.24 3.54 4.09 4.21
5.11
5.45
6.12
7.32
8.17
8.37
9.06
9.45
1.55
2.53
3.28
9.35
Trend
accele-
rată
8.-
2.-
4.05
5.47
7.01
7.11
7.41
8.10
9.04
9.34
10.34
Trenu
omni-
bus
3.10
7.38
5.39
8.46
9.18
9.27
9.44
10.21
11.38
12.16
12.54
1.57 3.11 3.40 4.15 4.36
4.58 5.26
Trenu
mixt
6.18
9.38 12.02
1.51
2.11
2.19
2.32
2.55
3.38 4.01 4.23 4.49 5.31 5.40 6.12
6.241
6.38
6.56
7.15
7.41
9.18 10.— 10.09 10.19 10.48 11.55 12.34 12.52
1.34
2.19 2.46
3.31 3.59
4.32
6.53
7.21
8.23
9.02
9.52
Bucurescî Predealu
Timişă
Braşovă
Feldidra Apaţa
Agostonfalva Homorodă Haşfaiău Sighişora Elisabetopole Mediaşă
Copşa mică
Micăsasa Blaşiu Crăciunelu Teiuşă AiudU Vinţulâ. de susă Uidra Cncerdea Ghirişt Apahida
Cluşiu
Nădăşel* Gîhrbău Aghireşil Stana B. Huiedin Ciucia Bucia Bratca Rev
Mezo-Telegd Fugyi-V âsârheli V ârad-V elencze
Oradea-mare
F. Ladâny
Szolnok
Budapesta
Viena
Tren de persdne
4.10
4.56
5.37
6.07
6.55 8.36
9.13
9.56
10.37 10.59 11.16
11.37 12.16 12.33
1.51
2.18
2.48
2.56
3.14 4.01 5.28
5.56
6.37
6.58
7.14
7.29 7.56 8.18
8.58
9.15 9.34 9.53
10.25
10.47
10.57
11.04
11.19
1.15
3.29
6.33
2.50
Trenu
accele-
raţii
5.32
6.11
6.43
7.12
7.51
8.17
8.42
8.47
10.08
11.51
1.55
7.15
Trenu
mixt
7.30
1.14
1.45
2.32
7.10
7.31
8.14
8.36 9.12
10.24
10.46 11.19
11.47 12.02 12.09
12.25 12.53
1.05
1.47
2.08
2.30
2.37 2.53 3.26 4.40 5.
10.50
1.33
3.29
7.45
6.05
Trenu
omni-
bus
8.-
10.11
10.51
1.]
2.-
10.-
îVlureşu-Ludoşu-Bistriţa
Bistriţa-jflureşu-liudoşii
Mureşă-Ludoşu
Ţagfi-Budatelecă
Bistriţa
Bistriţa
Ţagă-Budatele că
8.021
____|| MureşU-Ludoşu
9.41
1.11
Viena
Budapesta
Szolnok
Aradă
Glogovaţu Gyorok Pauli şă Radna-Lipova Conop Berzava Soborşimi Zamă Gurasad..
Ilia
Branicica
Deva
Simeria (Piski)
Orăştia
Şibotu
Vinţulă de josă Alba-Iulia Teiuşă
Trenu
omni-
bus
2.17
2.37
3.19
3.43
4.05
1.47
2.08
8.55
9.54
Trenu
de
pers.
11.10
8.20
11.20
4.10
4.30
4.43
5.07
5.19
5.41
6.09
6.28
7.25
8.01
8.34
8.55
9.19
9.51
10.35
11.09
11.39
12.12
12.29
1.16
Trenu
de
pers.
2.-
9.05
12.41
5.45
6.-6.13 6.38 6.51 7.10 7.37 7.55 8.42 9.12 9.41 9.58 10.17 10.42 11.07 11.37 12. 12.29 12.46 1.26
Simeria (Piski)-Petr oşeni
Teiuşă Alba-Iulia
Vinţulu de josu Şibotâ.
Orăştia
Simeria (Piski) Deva Branicica Hia
Gurasada
Zamu
SoborşinU
Berzava
Conopu
Radna-Lipova
Paulişu
Gyorok
Glogovaţ
Aradu j
Szolnok
Budapesta
Viena
Trenu
mixt
11.24
12.09
12.30
1.01
1.32
2.32 2.52 3.23 3.55 4.08 4.44 5.30
6.27 6.47
7.28 7.43 7.59
8.28 8.42 9.17 2.32
6.-
3.-
Trenu
de
pers.
3.—
3.44
4.10
4.43
5.13
6.15
6.35
7.02
7.28
7.40
8.11
8.46
9.33
9.53
10.27
10.42
10.58
11.35
11.39
12.31
5.12
8.20
Trenu
mixt
1.42
2.32
11.—
11.21
Copşa-mică
Şeica mare Lomneşu Ocna Sibiiu
2.29
3.02
3.46
4.18
4.42
4.35
5.05
5.46
6.17
6.40
$ibiiu-Copşa-mic&
Sibiiu		8.50	10.—
Ocna		9.17	10.24
Lomneşu		9.45	10.50
Şeica mare		10.20	11.20
Copşa-mică		;10.49	11.45
5.50
6.13
6.38
7.19
7.38
6.20
6.05
Petroseni-Simeria (Piski)
Notă: Numerii încuadraţî cu linii grose însemneză orele de nopte.
l Simeria	6.47	2.42	Petroşeni	9.36	4.2^
Streiu	7.40	3.25	Baniţa	10.17	5.12
Haţegu	8.51	4.16	Crivadia	10.58	5.55
Pui	10.02	5.11	Pui	11.42	T.4Î
Crivadia	11.02	5.58	Haţegă	12.23	Y.26
Baniţa	11.50	6.40	Streiu	1.12	8.14
FetroşenI	12.30	7.12	Simeria	1.51	8.50
Aradu—Timişora			Timiş&ra—Aradti		
Aradă	! 6.05	5.48	Timişdra	6.25	5.—
Aradulu nou	^6.33	6.19	Merczifalva	7.19	6.02
Nemeth-Sâgh	'6.68	6.44	Orczifalva	7.46	6.32
Vinga	7.29	7.16	Vinga	8.15	7.02
Orczifalva	7.55	7.47	Nemeth-Sâgh	8.36	7.23
Merczifalva	8.14	8.08	Aradulft nou	9.11	8.01
Timişora	9.12	9.02	Aradă	9.27	8.17
«.IiIiIkA Turda î			Turda—Chirişu		
Ghirişd	9.26	4.19	Turda	8.29	3.19
Turda	9.47	4.4d	Ghirişti	8.50	3.40
Si^liişora—Odorheiu			Odorheiu—Sighişora		
|Sighişora		6.05	Odorheiu		5.38
Odorheiu		9.45|	Sighişdră	1	H9.Î6I
Cucerdea - Oşorheiu-Reghinulu s&sescu
Cncerdea
Cheţa
Ludoşă
M.-Bogata
Iernută
Sânpaulă
Miraşteu
Oşorheiu ! Reghinul-săs.
3.05 3.35 3.56
4.06 4.43 4.58 5.21 5.40
6.-
7.56
10.20
10.50
11.11
11.20
11.57
12.12
12.36
12.55
4.58
7.-
3.25
3.58
4.20
4.30
5.11
5.28
5.53
6.13
Besliinulfi s&sescu-1 Oşorlieiu-Cucerdea
Reghinul-săs.		8.35	8.-
n u, I		10.20	9.49
Oşorheiu <!	6.56	12.15	10.20
Miraşteu	7.16	12.35	10.39
Sânpaulii	7.40	12.58	11.02
IernutU	8.03	1.19	11.23
M. Bogata	8.37	1.49	11.53
Ludoşu	8.51	2.02	12.06
Cheţa	9.08	2.18	12.22
Cucerdea	9.40	2.46	12.50
Simeria (Piski)-Cnied.
Cerna
2.18
2.39
3.08
llnied.-Simeria (Piski)
9.30
9.56
10.15
Tipografia A. MUREŞIANTJ, Braşovu