tedactiuuea, Admmistratioea şi BRAŞOVU, piaţa nara Nr 22. 8criBori nefrancate nu se pri mescu. Manuscripte na se retrimită ! Birourile de uimii: Braşovu, piaţa mare Nr. 22. Inserate maiprimescu înVIena Rudolf Mosse, Baasenstein & Vogler (Oto Maas), Heinrich Schalek, Alois Serndl,M,t)ukes, A.Oppetik.J. Dan-neberg ; in Budapesta: A. V Qold-berger, AutonMetei, BcksteinBemat; InFrankfurt: O. L, Lau.be-, în Ham-burg: A. Stemer. Preţul inserţiuniloră: o perii garxnondă pe o oolână 6 cr. şi 30 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă şi învoială. .Reclame pe pagina 111-a o eeriă 10 cr. v. a. său 30 bani. „Gazeta" iese In fie-care «ţi Iboaasente ptri Anstro-Uacarit Pe unti ană 12 fi., pe şăse luni 6 fl., pe trei luni 3 fi. Pentru România şi străinătate Pe nnă ană 40 franci, pe şăse Ioni 20 franci, pe trei luni 10 franol. Seprenumeră la t6te oficiale poştale din întru şi din afară şi la dd. colectori. iăonamentnlii pentru Braşert: laadministraţiune, piaţa mare Nr. 22, etagiulă I.: pe unăană 10 fi., pe şăse luni 5 fi., pe trei luni 2 fl. 50 or. Cu du sulă în oasă: Pe ună ană 12 fl., pe şăse luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Ună esemplară 5 cr. v. t». său 15 bani. At&tă abonamentele câtă şi inserţiunile suntă a se plăti înainte. Nr. 272. Braşovt, Duminecă, 11 (23) Decemvrie 1888. BraşovQ, 10 Decemvrie v. De câtva timpu înc^ce, şi mai cu semă de când cu nenorocita hotărîre a Regelui Milanu d’a se divorţa de Regina Natalia, starea de nelinişte şi ferbere -în Serbia a crescuţii cu fiecare (fi- Atitudinea nechibzuită a foilor oficiose din Pesta şi din Yiena, care au luaţii pre făţişu şi categoricii in apărare pe Regele Mi-lană în cestiunea divorţului, nu puţinii a contribuită la înăsprirea stăriloru interne din regatuluser-bescu, predispunendu poporulu în contra capului statului, când bine se soia, ca poporul nutresce mari simpatii pentru Regina sa. Neliniştea şi ferberea ajunseseră în timpulu din urmă la unu punctă, încâtă foi oficidse de-ale guvemeloră aliate şî-au esprimată temeri, că s’ară pute nasce seridse turburărî în Serbia. „Italie“, or-ganulă ministrului italiană Grispi, esaminândă situaţiunea internă.a regatului serbescă, îşi esprima deu-năcfile părerea, că e datoria sta-teloră europene d’a împedeca, ca Serbia să devină isvorulă unoră nouă complicaţiuni ; prevedea f6ia italiană, că ceva gravă se pregătesce în acestă regată. Regele Milanu, ca să liniştescă spiritele, şi-a luată refugiulă la re-visuirea constituţiunei, promiţendă poporului, că prin acestă revisuire i-se voră da libertăţi întinse. Ună apelă catra t6te partidele le invita pe acestea să se unescă şi cu totele împreună să caute a da ţării liniştea de care atâta nevoia are şi prin bărbaţi din sînulă loră să ia parte la revisuirea constituţiei. Totulă părea la începută că intră în liniştea dorită, pană la alegerile pentru marea Scupcina. Se făcură alegerile şi eşiră în fa-vărea partidului radicală, cu t6te presiunile şi terorisările ce s’au * FOILETONUL!? „GAZ. TRANS.U HPoesii în. prosă.*) de I. Turgenieff. IV. Mii a. Unii omii| slabii şi bătrânii mergea pe drumulă ţării în apropierea unui oraşă. Paşii trămurau şi mereu se’npedeca cu piciorele’i slabe şi uscate, încâtă se părea, că nici nu se ţină de elfi; haine-le’i erau sdrenţose, capulă neacoperită i-se apleca spre peptă. Era obosită cu totulă. Se aşedâ pe o petră lângă drumă, der îşi perdu echilibrulă şi se răsturna. ’Şl acoperi faţa cu amândouă mânile şi’şl vărsa lacrimile, cari printre dege-tele’i uscate curgeau în pulverea drumului. Se gândea la trecută. Odinidră era sănătosă şi avută, der acum sănătatea’i era sdruncinată, averea şl-a împărţit’o între prietini şi vrăşmaşi. Acum n’are nici o bucată de pâne. Toţi *) Ve^I „Gaz. Trans.‘‘ N-rulu 266. făcută din partea organeloru guvernului, ca se întrânga pe radicali, cari nu suntă mulţamiţi cu politica estemă a Regelui Milană şi a guvernului său. Capulă statului a anulată alegerile şi s’a destinată ună nou termină pentru nouă alegeri, din care radicalii au eşită cu o ma-ioritate sdrobităre. Isbenda radicaliloră a provocată nouă temeri în pressa străină, care spune, după informaţiunile ce le-a primită din Serbia, oă situaţiunea Regelui Milană e critică, din causă ca radicalii, cari suntă stăpâni pe situaţiune şi duşmani influinţei austro-ungare, nu voescă să concedă, ca şi noua constituţiune să dea capului statului dreptulă de a conduce ca pană acum politica esternă. Decă adevărata e grava scire ce se comunică din parte privată din capitala Serbiei, Regele Milan a cedată întru tote radicaliloră, cari după resultatulă alegeriloră se p6te cfice că represintă vederile poporului şerb eseu. Numai aşa a putulă Regele să-şî salveze posiţiunea sa de capă ală statului. Ne comunică adecă acea scire, ca Regele Milan a încheiată ca Rusia o alianţă ofensivă şi defensivă şi că discursulă tronului cu care se va deschide marea Scup-cină va fi compusă în termini, din car! să iasă la ivelă în acest spirită vederile radicaliloră şi li-beraliloră, din cari se va compune ministeriulă şi cari nu’şl ascundă simpatiile loră pentru Rusia. ţfiarele oficiose din Pesta şi Viena, precum ne spune totă a-cea scire, voră începe chiar de mâne o campaniă în contra Regelui Milană. Precum atitudinea greşită de pănă acum a foiloră amintite a contribuită la întdrce-rea Serbiloră în spre Rusia şi la provocarea neîncrederei şi anti- l’au părăsitâ, amicii mai degrabă decâtă vrăşmaşii. Pute-s’ar dimite ore pănă acolo să ceră milă ? S’a umpluta de’ntris-tare şi s’a ruşinata. Eră lacrimile’i curgeau mereu în pulverea drumului. De-odată l’a chemata pe nume ore-cine, şl-a deschisa ochii şi a văzută că stă înaintea sa unâ necunoscuta. Faţa necunoscutului era senină şi măestâsă, ochii nu’i luceau, însă erau curaţi, aveau o privire pătruncfătore, der nu răutăciâsă. —Tu ţl-ai împărţita totă averea — i-a (fistt c’o voce liniştită — îţi pare rău c’ai făcuta bine? — Nu-mi pare rău de acesta — (fise bătrânula — der îmi pare rău că acum trebue să mora. — In lume decă n’ară fi fosta săraci, cari şi-au întinstt mânile cătră tine — a continuata necunoscutula — îţi lipsea prilegiula de a face bine; nimenea nu te-ar fi îndemnata să-lâ faci. Bătrânula n’a răspunsa, ci a rămasa adencittt în cugete. — Lasă la o parte mândria, omule misera, — continua necunoscutula mai patiei loru în contra monarchiei austro-ungare, aducându pe Regele Milanu în situaţiunea critică seu d’a vede din causa oposiţiunei ‘sale revoltându-se poporulu sbu de a ceda, totii astfelu campania pressei pestane şi vieneze nu va ave, credemu, altu resultatii decătu înăsprirea raporturiloru dintre re-gatulu sârbescu şi dintre monar-chia austro-ungară. Decă Regele Milanu a făcutu o schimbare de frontu în politica esterna, acesta îşi va ave influinţa sa netăgăduită şi asupra monarchiei nostre, care se va vede nevoită a lua posiţiune încâtu pri-vesce interesele sale. Confirmându-se scirea amintită, credemu că datoria pressei austro-ungare nu este se deschidă campania în contra Regelui Milanu, ci din contră se evite a provoca conflicte nenorocite, din cari s’aru pute nasce grave complica-ţiunî. Oficiulu de esteme din Viena va sci dealtmintrelea chibzui mai bine ce e de făcutu în astfelu de împrejurări. y Scirl din Belgrada anunţă, că situaţiunea Regelui Milanu e critică. Radicalii, cari domineză ac|I situaţiunea şi sunta duşmani influinţei austriaco, nu voesca să lase, ca conducerea pobticei esteme să fiă şi prin noua constituţiune în mânile Regelui. Corespondentula din Viena ala lui „Daily News* crede, că Austria n’are nicl-decum intenţiunea d’a interveni în afacerile interne ale Serbiei. O telegramă din Cetinje anunţă, că secretarulti agenţiei rusescî de acolo, d-ltt "Wurzel, s’a îmbarcată pe yachtnlă princiară „Sybillau, ca să mergă la Abbazia. Acestă căletoriă se aduce în legătură cu o misiune politică la prinţulă Kara-gyorgyevicl, care se află în Abbazia. Din Petersburgti se telegrafiază, că cu (fiua de 1 (13) Ianuarie se va spori departe — mergi şi’ţî întinde mâna ta, dă şi tu ocasiune la alţi omeni buni ca şi ei s^potă face bine cu fapta. Băirânulă tresări, însă când privi în jurulă său, necunoscutula dispăruse deja.... Numai ună călătoră zări apropi-indu-se din depărtare. A mersă cătră elă şi şl-a întinsă mâna, der călătorulă a aruncată o privire morosă cătră elă, şi nu i-a dată nimica. — A venită apoi altuia care i-a dată ceva milă nefericitului bătrânâ. Pe bani şl-a cumpărată bătrânula pâne, şi i-s’a părută dulce pânea câştigată prin cerşire, n’a simţită ruşine în intemulă său ca păn’atuncl, ci din contră, îi strălucea o bucuriă fericită din ochi. V. Doi fraţi. Am avuttt o visiune. Mi-s’au arătată doi ângerl, doi genii. Ii nnmescă genii, ambii erau fără îmbrăcăminte, avândă pe umeri aripi lungi şi tari. Amândoi erau tineri. Unulă era corpulâ de păzitori ai graniţelorâ rusescî dela vestă. Spre acestă scopă s’au votată 470,000 ruble. După cum anunţă o telegramă din Madridti, guvernulă spaniola ar fi fostă încunosciinţată de agenţii săi diplomatici, că fugarii republicani cu ajutorulă ele-mentelora militare plănuescă o mişcare revoluţionară. S’au luatâ întinse măsuri de precauţiune în garnisonele din Ma-dridă şi din provinciă, precum şi la graniţele Franciei şi Portugaliei. Ambasada spaniolă din Parisă a făcuta, se cfice, cunoscută guvernului din Madridă, că conducătorulă federalistă Zorilla a plecată din Parisă la Bordeaux. O telegramă din SuaJcim vestesce, că generalulă engleză Grenfell a atacată la 20 Decemvre dimineţa cu 4000 de soldaţi englezi şi egipteni şanţurile inimicului şi le-a luată cu asaltă. Perderile trupeloră engleze şi egiptene suntă mici, er ale trupelorâ duşmane trecă peste 1000 de omeni. învingerea a fostă deplină într’o jumătate de 6ră. Ună atacă de cavaleriă completa perderea inimicului, care s’a retrasâ spre Haşin-Tamai. Trupele lui Grenfell ocupară şanţurile inimice. SCIRILE PILEI. D-lă Vincenţiu Băbeşti a suferită o grea lovitură a sorţii. Ună fiiu ală d-sale, sublocotenentă de cavaleriă în armata comună, a încetată din viâţă, în etate de 21 de ani, în Abbazia, unde se dusese să-şi caute de sănătate. Adresămă întristatei familii cele mai sincere condolenţe! * * * Procesulă iscată în urma conflictului dela 30 Maiu 1886 între locuitorii din comuna Mogoşti (în Munţii apuseni) şi între gendarmii din Abrudă, după cum cetimă acum în (fiarele unguresc!, s’a terminată. Causa conflictului aprodus’o împrejurarea, că solgăbirăulă din .Roşia a intercjisă locuitoriloră din Mogoşă de a mai duce Dumineca şi în sărbători vină de vânzare în părţile hotarului Bu- sveltă, cu bucle negre străluciose, ochi negri înfocaţi, sprâncene dese, căutătură linguşitore sensuală, faţa’i era iritătore, încâtva temerară, ba nemodestă. Buzele’i . de roşă tremurau din când în când. Tînărulă surîde ca ună Domnitorii, consciu şi a lene; pe părulă său frumosă este aşezată o cunună de flori. Dela umăru’i rotundă pănă la şoldă are o piele de panteră, pe care o ţine deasupra ună arcă aurită. Penele aripiloră au o colore de roşă, der vârfulă loră este ca cum ar fi udată în sânge purpuriu. Tresare uşoră din când în când, această mişcare produce o vibrare ca sunetulă argintului, cum sclipescă primăvara picuri de plbe. Celălaltă este secă şi are o colore galbină, i’se vădă copsele la totă răsuflarea. Părulă îi este netedă, blondă, ochii mari, de-o colore albastră cenuşiă, privirea’i neliniştită, der forte curată. Tote trăsurile îi suntă acute; gura mică şi ca a pescelui este provăcjută cu dinţi de pesce. Are ună naşă subţire de vul-tură şi pe barbă vre-o câţiva perl de-o colore marcantă. Pe buze nu i-am vă-dută surîsă nici ună momentă bareml! Nr. 272 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888 ciumă, după cum le era obiceiulă. Locuitorii, spună foile unguresc!, nu se su-puseră ordinului, ci la 30 Mai 1886 Mo-goşenii eră s’au adunată la loculă oprită, fiindă în numără de vr’o 300. Gendarmii se iviră între ei provoeându-i să le predea vinulă. Ca răspunsă, comandan-tulă gendarmiloră primi o lovitură straşnică cu o petră, er din mulţime s’ară fi a4ită strigăte: „Erăşî vomă face ună 48 !u Gendarmii începură să împuşce, 3 omeni au rămasă morţi şi mai mulţi au fostă greu răniţi. Tribunalulă din Cluşiu a condamnată în urma acesta pe Sulare Niculae şi 15 consoţl ai lui, pentru împotrivire faţă cu autorităţile, anume pe 4 la închisore de 3 ani, pe alţi 4 la închisore de 2 ani şi jumătate, pe 3 la 2 ani şi pe 5 la câte-ună ană şi jumătate. Curia r. a confirmată acestă sentinţă. Der gendarmii, cari au împuşcată în omeni, rămână nepedepsiţi? ♦ * * In comitatulă Albei de josti graseză mai multe bote epidemice. In Aiudti şi împrejurime graseză scarlatina, în Lopa-dea tifusulă, în Musna disenteria (inima rea), în Dostatu vărsatulă. In timpă de 10 4il© s’au întâmplată 54 caşuri de morte. * * * Ministrulă de honvedl a numită capelani în reserva honvecţimei: pe preotulă gr. cat. George Ţăranii, din Şermaşulă Giurgeului, pe preotulă gr. or. Aromi Faurii din Potingani. * * * Ministrulă ungurescă de agricultură, comerciu şi industriă a concesă, ca în Poiana din comit. Sibiiului să se ţiă, nemijlocită înainte de târgurile anuale dela 13 Iulie şi 21 Septemvre, câte două cjile esclusivă Urgii de vite. * * * Alte două defraudărî înregistrămă: Una la institutulfi de credită şi antici-paţiunl din Comloşulă bănăţenă, comit. Torontală. Directorulă Miklos Kinde făcu arătare contra funcţionariloră Miklos Fimeis şi Frigyes Kessler, er aceştia la rândulă loră în contra directorului. In urma cercetăriloră făcute, toţi trei au fostă arestaţi ca defraudanţl. A doua defraudare s’a întâmplată la o bancă din Budapesta. Defraudantulă esteElek Regensburger care, după ce scăpa în pri-măvera trecută din închisore, unde şezuse trei ani pentru falsificare de poliţe, întră în slujbă ca control ră la amintita bancă. Acum s’a descoperită că Regens-burger a defraudată, deocamdată se scie numai de 800 fi. Defraudantulă e arestată. * * * „Ellenzek" a deschisă o rubrică permanentă pentru defraudărî. Materiă va Faţa proporţionată şi necompătimi-tore, care însă pricinuesce frică. Nici pe faţa celuilaltă, cu tote că la vedere era plăcută şi frumosa, nu era esprimată compătimirea. , ,. Ii suntă atârnate de capă câteva spice îmblătite şi spintecate, cari suntă legate cu fire de erbă veştec[ită. Tinerii se vădă a fi pretinl nedespărţiţi. Amândoi se lasă unulă pe u-mărulă celuilaltă. Mâna celui dintâiu este atârnată pe umărulă acestuia, eră mâna acestuia cu degetele’i lungi strînge ca ună şerpe peptulă plină şi rotundă ală celuilaltă. Şi am aucjită ună glasă dicândQ: — Fome şi amoră! doi fraţi, fun-damentulă a totă ce esistă. Totă vie-ţuitorulă pentru aceea se mişcă, ca să se nutrescâ, şi se nutresce ca să spo-rescă fiinţele... Amoră şi fome — unulă şi acelaşă scopă au: susţinerea vieţii, a vieţii pro-priă şi a altuia, susţinerea vieţii năstre a tuturora! Gherlanulâ. ave destulă, căci rari suntă dilele în care nu se anunţă defraudărî. Semnă ală timpului! * , * * Etă verdictulă Curţei de Casaţiă din BucurescI în procesulu ex-generalului An-ghelescu, fostă ministru de resbelă, despre care ni-se telegrafiase încâtya necorect: Acusatul este găsit culpabil d’a fi primit mită dela d. Broadwel, pentru a face ca în-crucişătorulă „Elisabetau să fiă dată casei ală cărei samsară era mituitorulă ,* a violată deci legea despre responsabilitatea ministerială; în cestiunea plumbului şi a cismeloră a violată de asemenea legea de comptabilitate a Statului şi despre responsabilitatea ministerială, fapte cari aducă după sine pedepsă de 2 ani închisore şi minimum 200 lei amendă. Curtea admiţândă însă circumstanţe atenuante, „îlă condamnă la 3 luni închisore, 5.000 lei amendă şi 30.000 lei despăgubiri cătră statău pentru pagubele ce i s’a causată cu comanda încrucişătorului şi aceea a cismeloră, perderea dreptului d’a mai pute ocupa o funcţiune publică, lăsându-i-se însă dreptulă de-a beneficia de pensia ce i-se cuvine ca fostă generală în armata română. * * * Guvernulu italianu a luată hotărîrea să înfiinţeze în oraşele mai mari ale României scole pentru copii coloniştiloră italian!, în care să fiă primiţi şi copii români. In aceste scole se va da gratuită instrucţia şi copii voră primi şi pâne la amecjl. Pentru limba italiană se voră numi câte ună învăţătoră şi o învăţă-tore de naţionalitate italiană pentru limba italiană, er pentru limba română se vor numi învăţători şi învăţătore de naţionalitate română. * * £ piarului „Kolnische Zeitung“ i-s’a internişti intrarea in Turcia. * * * Se vorbesce, că vestitulă samsară englesă Broadwell va fi dată pe mâ '-a judecăţii, pentru că a mituită funcţionsfA de-ai statului în afacerile de furnisărî la ministerulă de răsboiu română. * * * „Rumănischer Lloyd" e informată, că doi dintre autorii omorului din strada Dionisie în Bucurescî, cari au fostă prinşi în Ardeală, au fostă condamnaţi la morte de autorităţile de aci. Veâerile flepnta|ilor8 Grâwalt Bela şi IniOTic Mocsâry asupra cestinnGi naţionalităţilor. (Estrasu din capitolulu XI alii opului „A regi ma-gyar nemeş'1, scrisă de d-lă Ludovică Mocsâry.) (Urmare.) Intre formaţiunile realisate pe basa ideei de naţionalitate figureză independenţa Greciei, României, Serbiei, Bulgariei. Şi la acestea e forte observabilă inriurinţa diferiţiloră factori de altă genă. Mişcarea, ce a dată nascere la aceste resultate, este mai multă de natură politică, decâtă naţională; punctula' de pornire n’a fostă, ca toţi câţi vorbescă limba grecă, română, sârbă şi bulgară să se unescă în state deosebite, pentru ca să-şî potă nutri şi desvolta liberă naţionalitatea loră, ci au voită numai să elibereze dela Turci ţările pe cari aceştia le-au subjugată. Au umblată după libertate politică, confesională şi naţională, linia de demarcaţiune a tendinţeloră loră au format’o amintirile istorice, la confraţii loră de rassă aflători în alte părţi nu au reflectată, nici nu şi au dată silinţa ca pe aceştia să-i facă n lua parte la mişcările loră şi să conteze la spri-jinulă acelora întru ajungerea scopu-riloră loră PământulQ classică ală mişcăriloră de naţionalitate este monarchia austro-ungară Cunoscem aceste tendinţe, cunoscemă programe, pronunciamente, amă vădută deja şi mişcări săvîrşite cu mână armată, der putemă dice ore, că scopurile finale ale tuturoră acestoră mişcări se potă vede limpede şi că ele în adevără ară fi de natură a desmembra statele, în care se află, şi ore se potă crnupce acele nouă formaţiuni de state, pe cari voimă a-le rea-lisa ? Căci cine ar pute lua în seriosă acele jocuri de idei geografice, cu cari unora le place să facă atâta sgomotă? Convul-siunl potă să causeze, acesta este adevărată; ele potă să devină forte pericu-lose şi din asta causă a le preveni este una dintre problemele cele mai ponde-rose: der cumcă direcţiunea desmembră-tore şi creatore de state nouă ar sta în strînsă legătură cu tendinţele de naţionalitate, nu se pote deduce din cele ce s’au întâmplată aici pănă acum. Am amintită acestea ca dovedă, că este rătăcită părerea, după care idea de naţionalitate ar fi devenită pentru ome-nimea europeană ună regulatoră nou, care acum posede o putere fatalistă, ce dă îndărătă pe toţi acei factori, cari pănă aci au condusă faptele naţiuniloră şi au avut influenţă hotărîtore asupra sorţii loră. Sentimentulă de naţionalitate şi viua alipire de ea este deşteptată la fiă-care rassă, care-şl are propria ei limbă; acestea le-a deşteptată spiritulă de civilisa-ţiune, pentru-că puterea creatore a acestuia mai întâiu şi mai întâiu a deşteptată consciinţa de sine şi acesta a făcută din respectarea naţionalităţii o ces-tiune de libertate individuală. Pe urma ulteriorei desvoltărl a ideei a călcată şi tendinţa, ca, fiindă naţionalitatea asigurată mai vîrtosă prin esis-tenţa statului, să se realiseze astfelă de formaţiuni de state, încâtă marginile amândurora să coincidă. S’au şi făcută încercări în direcţiuna acesta cu succesă mai multă ori mai puţină, şi decă din teritoriulă Europei s’ar pute face acum tabula rasa, probabilă că noua formaţiune de stată s’ar face după naţionalităţi. Der pedecile, ce stau în calea programului „ună stată o naţionalitate", suntă atâtă de mari, încâtă a se realisa pre-tutindenea acestă tendinţă în modă necondiţionata şi inexorabilă, este imposibilă şi de aceea nu trebue să se credă, că aici ne aflămă în faţa unei situaţiunî atâtă de fatale, dinaintea căreia nu ne putemă feri, şi care pe noi toţi ne osân-desce nu numai la o luptă continuă, ci la o adevărată luptă pe morte şi vieţă. Conceptulă, că idea de naţionalitate desmembreză statele şi crează altele nouă, semnaleză deadreptulă răsboiu pe morte şi vieţă între naţionalităţi. Cine primesce politica de naţionalitate, care este efectulă unei astfeliu de idei, primesce lupta pe morte şi vieţă. Şi o primesce fără ca să fiă lipsă a-o primi. Numai aceia potă să dea situaţiunei asemenea colorită fatală, cari sâmtă plăcerea de a se bate, cari credă a fi sigură resultatulă favorabilă ală luptei şi cari nu se înspăimântă nici de arme, cari trebuescă folosite, nici de suferinţele cu cari este împreunată chiar şi răs-boiulă victoriosă. Şi pentr’ună astfeliu de răsboiu trebue să fiă dispuşi mai vârtosă aceia, cari în cestiunea de naţionalitate stau pe te-râmulă conceptului de stată. Conceptulă naţională preferă transacţiunea, înaintea lui nu este despreţuită ori câtă de mică resultată, ce-lă pote dobândi în intere-sulă naţionalităţii; mai bine puţină decâtă nimica. Conceptulă de stată con-templeză într’ună modă deplină sistematică organisaţia statului, ba o privesce ca pe o maşină, din care nu păte să lipsescă nici o rotă. După ce însă unitatea de limbă formeză o parte a puternicului organismă de stată, ba formeză chiar partea cea mai esenţială, — tendinţa pentru realisarea acelui stată nu se pote opri pe câtă timpă naţionalitatea de stată nu numai îşi va câştiga rangulă de absolută domnitdre, ci va nimici chiar tote celelalte limbi şi naţionalităţi, pentru că acestea suntă pedecl permanente şi încă mari la formaţiunea unităţii de stată. (Va urma.) XntârEiplăxI d-Iferite. Furtu. Ionă Lupu din Racoviţa vândă lui Simionă Neculae Oniţu din Porceşti doi boi. Lupu dormi o nopte la Oniţu şi dimineţa, când pleca, luâ cu elă şi cinci piei de oie ce atemau în şopronă, din care’şl f&cii trei peptare. Gendarme-ria puse mâna pe elă şi-lă aresta. îngropată de viu. Din Reşiţa se anunţă : Lucrătorii ocupaţi la construirea podului ce se face aici tocmai săpau la 0 mare bucată de pământă, când unulă din ei, Neculae Periană, alerga la celă mai periculosă locă, ca să’şl ia o sapă ce o uitase acolo. Ună supraveghetoră îi striga să se ’ntorcă, der fu pre tărdiu. Pămentulă desţelenindu-se cătju în adâncime şi ’ngropâ pe nenorocitulă lucrătoră, care a fostă scosă mortă. Strivită. O femeiă se duse cu ună băiată ală ei la mora din Cristiană, corn. Sibiiu, ca să dea grâu de măcinată. Pe când transporta grâulă din cară în moră, băiatulă se duse pe ghiaţa canalului, care fiindă subţire, se rupse şi băiatulă ajunse între roţile morii, care-lă striviră. Păzitoru care dorme. Ionă Karoli, păzitoră de nopte în Tălmaci, găsi cu cale mai bine să dormă acasă decâtă să stea de pază. Gendarmeria dela Turnu-roşu făcu arătare contra lui. Urmărită şi prinsă. In contra lui Yeltiană Ilie lui George din Yestemă, care era bănuită că a falsificată poliţe, dete tribunalulă din Sibiiu mandată de urmărire. Yeltiană se duse în România, de unde întorcându-se fu prinsă de gen-darmeriă. încercare de sinucidere. Elevulă facultăţii de medicină din Pesta, Ioh. Zeyk din Ardeală, a încercată la 17 Decemvre n. să se sinucidă, împuşcân-du-se cu ună revolveră. Glonţulă a pătrunsă în partea stângă a peptului. Vieţa îi este în periculă. Ca motivă ală sinu-ciderei a dată elă starea de slăbiciune fisică şi spirituală, în care se afla în tim-pulă din urmă. Focu. In Nou, corn. Sibiiului, a arsă şura lui Martin Grâu. Paguba de 900 fl. e asigurată. In Yordă a arsă şura de fână a primarului Ioh. Sturm. Paguba e asigurată. Furtu. In Homorodă i-s’au furată văduvei Sarah Brecz diferite lucruri în preţă de 36 fl. 73 cr. — Economiloră de 01 Yladă şi Comană din Răşinari li-s’au furată de pe hotarulă Agnitei doi berbeci. Făptuitorulă s’a descoperită, e Toma Mihu din Nucetă, fostă servitoră la Yladă. — Lui Ionă Yleda şi Bucură Pârvu din Râşnovă li-s’au furată în Şercaia din cară două bucăţi (111 metri) de zeche albă. Furtulă l’a comisă cis-marulă Michael Franz, care locuesce în curtea lui Martin Gross, unde trăseseră păgubaşii cu carulă. — La târgulă de deunăzi în Făgăraşă i-s’a furată femeii Mozes Szabo din Sepsi-St.-GeorgI o bucată de zeche albă în preţă de 60 fl. Făptuitorii s’au descoperită, suntă George Neculaie Sasu, Ionă Sasu şi Neculaie Moise, toţi din Hureză, Mateiu Funaru din Copăcelă şi Toma Carnea din Ilenl. La George Neculaie Sasu s’au mai găsită 8 bucăţi de pele tălpăcită pentru tălpuită, furate dela pelarii George Haupt, Maria Krauss, Franz Szilagyi, Karl şi Frideric Essigmann. ________S_ f Din camerile române. Din lucrările şi actele cameriloră române dela întrunirea loră şi pănă acjl însemnămă următorele ca mai importante : D-lă deputată Michail Cogălnicănu a cerută să i-se comunice învoielele şi contractele agricole dintre proprietarii şi sătenii din judeţele unde au fostă râs cole în primăvera trecută. D-lă deputată Neculae Blaremberg a depusă o propunere pentru reînfiinţarea GAZETA TRANSILVANIEI. Nc. 272 porturilorfi france Galaţi şi Brăila, vo-tându-se urgenţa. Mai multe cereri de pământii din partea mai multora săteni au fosta trimise la comisiunea competentă a camerei. D-lfi deputata C. C. Dobrescu inter-peleză pe ministrula justiţiei şi pe cela de râsboiu pentru ce s’au. comisa asprimi asupra sătenilora răsculaţi din judeţula Prahova. — Se comunică la secţiuni. D-la deputata I. Nădejde a anunţata următdrea interpelare: Interpeleza între-gula ministerd în cestia mişcărei ţără-nescl şi anume: 1) In privinţa causelora mişcărei ţărăneşcî: 2) In privinţa mijl6-celora întrebuinţate pentru înfrângerea r&scolelorfi; 3) In privinţa stărei celora arestaţi şi deţinuţi la închisore şi a celora ce arh fi de f&cutfi în privinţa lorfi; 4) In privinţa măsurilorfi ce are de gânda să ia guvernulfi pentru a preîntâmpina nenorociri pote mai mari de-câta cele din primă-vera trecută. D-la deputata Dobrescu (Argeşfi) a ceruta să se sc6tă la licitaţiă lemnele că4nte şi vrescurile din pădurile statului şi anume să se vâncjă numai sătenilora. — D-la ministru Carpii îi spuse, că s’au luata deja măsurile necesare. D-la deputata C. Dobrescu a anunţata următorea interpelare : Acum, când comisiunile financiare sunta alese şi stu-diula bugetului generala va trebui a se începe, roga pe d. ministru ala cultelora şi instrucţiunii publice, să-mi răspundă decă n’a venita încă timpula să înceteze acela arbitrara nesuferita ce domnesce în remunerarea învăţătorilora sătescl cum şi a altora institutori şi profesori, d’a fi retribuiţi pe categorii, cu salarii deosebite? Decă da, atunci să binevoiască a face să mi se presinte una proiectă de lege pentru egalisarea în plus munera-rielora personalului de una fela, — er decă nu, a considera acestă propunere ca interpelare. D-la deputata Nichiforescu a depusa pe biuroula Camerei o interpelare în privinţa parcelărei moşiilora statului. D-la deputata Blarembergă a ceruta să se voteze urgenţa pentru depunerea proiectului de lege în privinţa parce-lărei moşiilora Statului. De asemenea a ceruta dela ministrula de esteme dosarele în privinţa încheierei convenţiunei cu societatea austro-maghiară „Lloydulu în privinţa înfiinţărei de oficii telegrafice pe teritoriula româna de pe marginea Dunărei. D-la ministru Carpii răspunse la tote aceste întrebări, dicânda în privinţa celei de a doua, că nu s’a făcuta nici o concesiune Austriei şi că nu se află nici una dosara încheiata. D-la deputata Blarembergu persista în cererea sa de a se aduce dosarele în cestiune. — S’a comunicata guvernului. D-la deputata N. Voinovii ruga pe ministerula cultelora ca să aducă una * proiecta de lege în privinţa ameliorărei sortei clerului mireana în sesiunea acesta a sinodului. D-la ministru Carpii dise că guver-nula se ocupă cu acestă lege şi încă în ierna curentă d-nula Maiorescu, dela culte, va pregăti unQ asemenea proiecta. D. Voinova trebue să scie bine, că şi în mesagiula tronului s’a făcuta menţiune de una atare proiecta. D-la deputata Mihailfi Cogâlniceanu arată cum s’au lăsata la o parte multe legi, d. e. legea tocmelilora agricole. Acesta este una din cestiunile cele mai importante, care intereseză pe totă lumea. Rogă pe guverna ca să se aducă câta să pote de urgenta legea seu reforma agrarie, ca să o putema discuta multa, căci este viitorula ţărei nostre. D-la deputata Taehe lonescu ruga pe preşedinte să comunice ministrului, ca să’i dea o listă de moşiile statului, cari au fosta vândute particularilorfi, nu cu muita timpa după răscolele sătenilora şi anume cui s’au vânduta. D-la deputata Ionii N. Iancovescu ceru de asemenea să i-se comipiice nisce dosare, ce’i sunta necesare pentru a des-volta o interpelare în privinţa răscolei ţăranilorfi. D-la deputata N. lonescu ruga pe d-nii miniştri ca să dea publicităţii căuşele răscolei ţăranilora şi întreba pe ministrula de justiţiă de ce a întârdiatfi atâta cu sorocirea proceselorfi sătenilora răsculaţi. D-la ministru Al. Marghilomană, răspunde, că f6rte uriaşă a fosta instrucţia răscolei ţăranilorfi, că mai bine de 1200 de răsculaţi au fosta de interogata, şi numai în Ialomiţa au fosta 300. Judecătorii de instrucţia nu au avutfi nici una cesfi de concediu şi au lucrata cu toţii pănă în luna lui Noemvrie, când au isprăvita acestă colosală operă. S’a accelerata câta se pote de multa mersula acestei afaceri, ca ea să potă apără încă înaintea curţii cu juraţi din sesiunea de Decemvre. S’au luata măsurile necesare ca tote părţile şi toţi martorii să se potă înfăţişa, de asemenea s’a închiriata şi unfi locala deosebita. Crede că în fine acesta multa aşteptata procesa va apăre acuma înaintea curţii cu juraţi fără ase amâna. Recunosce că în adevăra s’a întârcjiatfi multa cu instrucţia acestei a-facerl; aşa este, der nu s’a putută alt-fela. In interesula luminei şi ala justiţiei a trebuita să se ţină atâta de multa. Răspuncjândfi la a doua întrebare a d-lui Neculae lonescu, Z*06 c& tote actele necesare sunta la dosara. Ori şi cine le va pute vede. Şi raporturile militare şi procesele-verbale încheiate de autorităţile civile în acele triste momente, sunta tote la dosarele respective. D-la prima-ministru Th. Rosetti es-plică şi d-sa causa pentru care s’a întârziata cu instrucţiunea sătenilora răsculaţi. pice că acuma studiază tote căuşele, pentru ce şi cum s’au resculata ţăranii. Ar fi bine ca tote interpelările în acestă privinţă să se conecseze şi după ce va studia bine afacerea va răspunde în cunoscinţă de causă. D-lfi deputata Nec. lonescu ceru din nou ca să se publice raporturile militare în privinţa răscolei ţăranilora. (Va urma). Cântăreţă română la Marea Operă din Parisă. pianele francese din Pansa ne aduca scire despre succesula ce l’a avuta o cântăreţă română pe scena Marei Opere de acolo. E vorba de d-na Hartular (soţia căpitanului Hartular), care portă pseudonimula „Darcleeu. A debutată Vineri în săptămâna trecută ca „Margareta11 din Faust şi a avuta unfi suc-cesfi strălucita. Şi să nu uitămfi, că a debutatfi, după ce aceeaşi „Margaretă^ a fosta interpretată de vestita cântăreţă Patti. Etă ce scriu diarele francese: „Le Figarou : Rolulfi Margaretei din Faust e cu norocfi pentru debutante. Cu norocfi deci a fosta pentru d-na Darclee. Se scie că acestă frumosă şi tânără româncă era să debute în rolulfi Julietei. In timpula studielorfi pregătitore totulfi merse bine. Der, la prima repetiţiune de orchestră, biata copilă, care niciodată nu se aflase în faţa monstrului, fu apucată de o frică nebună. Scia ce o aşteptă şi de aceea ruga pe directorii săi să nu o pună să cânte pe Julieta. Acestă modestiă a făcut mai mult decât una suc-cesfi de brilantă creaţiune. Publiculfi i-a fosta binevoitorfi şi recunoscătorfi pentru că, prin modestia d-nei Darclee, i-a fosta data să* aucjă pe Patti. De aceea, în faţa unei săli simpatice — lucru rarfi la Operă şi mai cu semă Vinerea — cortina s’a ridicata la actulfi I, în labora-toriulfi D-rului Faust. Margareta era în culisă silindu-se mai multa decâtfi putea să-şî stăpânescă emoţiunea şi spaima. Prietinii erau lângă dânsa încercându-se a o încur-agia. In fine, etă minutulfi cela mare. Intra. Frasa celebră: Non monsieur, je ne suis etc., care este ca sintesa rolului a fosta atacată cu o voce uşorfi umbrită de emoţiune. Puoliculfi aplauda, der se vede că aceste aplause se adresau mai puţinfi artistei şi mai multfi fcmeei, fru-mose şi încântăcore, cu peruca blondă, sub care şi-a ascunsfi perii săi negri. La actulfi următorfi, o altă nuanţă. De rândula acesta, publiculfi aplauda femeia în la Coupe du Roi de Thule şi în aria Giuvaerilor, în duo de amorfi şi la aria dela ferestră. Se vede că cu câta artista intră mai departe în rolfi cu atâta vocea i-se încălZesce şi’şî reaflă echili-brulfi cam perdutfi din causa emoţiunei. Publiculfi o chiamă. Scena catedralei hotăresce succesula. Invocaţiunea: Seigneur, eeoutez ma priere, a fosta atacată c’o maestriă superbă, cu o voce tînără, curată, cu sonorităţi puternice, cu o dulceţă ca de fluerfi. Nu mai suntfi în sală mâni care nu aplaudă. A doua chemare. Sala tunâ de aplause. Serata s’a sfârşita cu unfi triumfa. Trio: Anges purs, anges radieux a fana-tisatfi pe auditori. D-na Darclee a găsită accente, cari au mersfi să misce inimile în a patra galeriă. Atunci s’a văZutfi ce artistă va fi debutanta, când studiulfi şi esperienţa vorfi completa natura sa. Gounod, care se afla în logia directo-rală, era în slăvi. D-na Darclee a cântată de două ori Anges purs. Publiculfi i-a mai cerut’o. Modestia artistei a oprit’o de a primi. Morala: Luni era să se joce „Guil-laume Teii; se va juca totfi „Faust“. „Les D£batsu : D-na Darclee era celebră înainte de a fi debutatfi — pentru că nu debutase în Romeo şi Julieta. As eră a apăruta în Faust, de aci înainte publiculfi o va apreţia în deplină cunoscinţă de causă. Personă frumdsă, voce bine timbrată şi plăcută. Cântă şi jocă fără mare esperienţă, der asta nu i-se pote imputa, căci apărea ieri seră pentru prima oră pe scenă. Publiculfi s’a arătata bine-voitorfi şi a aplaudat’o de multe ori. nLe Tempsu: D-na Darclee, tînăra cântăreţă română, care va interpreta rolulfi Julietei după ce se vorfi sfârşi represintaţiunile d-nei Patti, a debutată aserâ cu ună succesă completă şi incontestabilă. D-na Darclee posedă o voce cu unfi timbru plăcuta; forte emoţionată la prima sa intrare, der s’a liniştita pe urmă şi a cântată trio ^finală cu atâta frumseţe încâtfi i l’a ceruta a doua oră. Abonaţii şi publiculfi au făcuta ovaţiuni nouei pensionare a d-lorfi Ritt şi Gaillard, caii de sigurfi nu se vorfi căi că au angagiat-o, „ Gil Blasu: Publiculfi a primita ieri pe d-na Darclee în moda bine-voitorfi. D-sa cânta pentru prima oră rolulfi Margueritei din Faust. D-na Darclee are încă neexperienţa debutantei; totuşi fisionomia este simpatică, vocea tînără şi frumosă, de unfi timbru neteda şi destula de întinsa. Să vede că d-na Darclee nu este cu totă libertatea sa pe marea scenă a operei. Totuşi, emoţiunea artistei s’a liniştita în actulfi II, când publiculfi a aplaudat’o de mai multe ori... La actulfi V. D-na Darclee a fosta perfectă în tragiculfi trio „Anges purs, anges radieuxu pe care l’a cântatfi cu o măiestrie remarcabilă. Convocare. Pregătindfi subscrisulfi comitetfi pro-iectulfi de „statute ale Reuuiunei femei-lorfi române din Cluşiu şi jurfi“, prin acesta avemfi onore a învita la adunarea generală pe tote Domnele şi Dom-nişărele române din Cluşiu şi jur fi pe a treia Zi d© Crăciunfi (8 Ianuarie st. n.) la 3 ore d. p. în casina română din Cluşiu, Strada cărbunilorfi Nr. 6. Obiectulfi consultărei va fi : Votarea definitivă a statutelorfi. Din şedinţa comitetului provisoriu ţinută în 8 Decemvre 1888. Alina Papp-Lemeny. B. Podobă. presidentă inter. secret, int. Mulţămită publică. Subsemnatulfi mă simţfi datorfi a esprima şi în publica deplina mea mulţămită şi recunosciinţă multfi On. Domnii Ioană Draco, ce locuesce la băile Tuş-nadfi şi carele cu ocasiunea incendiului întâmplata acolo la casa Domnului Fe-rencz, nu numai că a contribuita multfi întru apărarea casei mele învecinată cu a susfi numitului, causându-mi-se numai o mică pagubă, pe când ar fi putută arde cu totulfi decă nu era D-sa, der ce e mai multa, de lăudata este purtarea umanitară a d-lui Draco, carele în momentulfi când zări foculfi a sărita din pata şi nu a pregetată a desvolta cea mai mare activitate ducându-se cu iu-ţela cea mai mare şi cu pericululfi de a 1888 se bolnăvi, de-orece s’a dusfi mai multfi desbrăcatfi ca îmbrăcata, luându-şi numai paltonulfi şi ghetele, deşi era gerfi cumplita, se duse mai întâiu la casa incendiată, unde durmeau peste 20 lucrători, şi după ce deştepta pe aceştia, cari după unfi sfertfi de oră ar fi fosta prada focului, căZendfi coperişulfi casei peste ei, alarma mai departe pe îngrijitorulfi meu şi pe toţi locuitorii băii Tuşnadfi şi astfelfi punându-i în mişcare pe toţi a putută prin ajutorulfi acestora şi a unei pompe ce o are baia din Tuşnadfi ca să localiseze foculfi. Braşovă, 9 (21) Decemvre 1888. Taclie Stăja.escia.. TELEGRAMELE „GAZ. TRANSA (Serviciului biuroului de coresţţ* din Pesta) Belgradu, 22 Decemvre. Scire privată: Regele Serbiei a încheiată alaltăerî alianţă defensivă şi ofensivă cu Rusia; elti. va numi unu minis-teru de coaliţiune din radicali liberali. Discursulă tronului, ce’lti va ţine Regele la 27 Decemvre, cândă se deschide Scupcina, va fi compusă în acestă spirită. fiarele oficiăse din Pesta şi din Vi-ena începă mâne o campanie cji" aristică în contra Regelui Milan. Varşovia, 22 Decemvre. In c[ir lele din urmă, căpitănii regimentului 11 de cazaci au făcută re-cunoscerî la graniţa Galiţiei.. Sofia, 22 Decemvre. Afară de Stambulov şi Zivkov, au demisionată toţi miniştri. Parisu, 22 Decemvre. Astă ndpte s’a întâmplată în cartierulă archiveloră dinaintea comisariatului poliţienescă o esplosiune de dinamită, care a distrusă partea din faţă a edăificiului. Nu e rănită nimenea. Morte subită. Nici unu cetitorii a-tentti nu va lăsa unfi. cjiarfi mai mare din mână fără ca să dea cu ochii de asemenea întâmplări. Oaspele fiorosfi se numesce„ApoplexiăK, care fără de veste şi pe neaşteptate răpesce din vieţă adeseori pe omulfi celfi mai vigurostt, fără de vr’o bălă premergătore. In caşurile cele mai numărăse însă aploplexia se preves-tesce, d’aceea este de mare lipsă a i-se da o seriăsă atenţiune, spre care scopfi îndrumâză broşura apărută în a 16 ediţiune a lui Rom. Weissmann „despre ApopIexiă.“ Acesta se capătă fără plată la D-lfi Heinrich G. Obert, Braşovfi—Blumăna, şi la D-nii I. Bretzner & C-o, librari în Viena, I. Wollzeile—Essiggasse 3. Cursul A pieţei HraşovA din 22 Decemvre st. n. 1888. Bancnote românescl Cump. 9.10 Vând. 9.12 Argintfi românescfi . n 9.QB n 9.10 Napoleon-d’orI . . . n 9.58 n 9.60 Lire turcesc! . . . n 10.88 M 10.90 Imperiali n 9.88 n 9.90 GalbinI n 5.68 » 5-70 Scris. fonc. „Albrnaw6°/9 n 101.— r> —.— n r » 5% n 98.— n 98.50 Ruble rusescl . . . » 122.— .. 123-- Discontulfi .... «V*- -8°/0 pe anfi. Cnrsnlti la bursa de Viena din 21 Decemvre st. n. I8$g. Renta de aurfi 4°/0.................102.— Renta de hârtiă 5°/0................93.25 Imprumutulfi căilorfi ferate ungare . 144.25 Amortisarea datoriei căilorfi ferate de ostfi ungare (1-ma emisiune) . . 98.30 Amortisarea datoriei căilorfi ferate de ostfi ungare (2-a emisiune) . . —.— Amortisarea datoriei căilorfi terate de ostfi ungare (3-a emisiune) . . 117.50 Bonuri rurale ungare...........103.75 Bonuri cu clasa de sortare .... 103.75 Bonuri rurale Banatfi-Timişfi . . . 104.50 Bonuri cu cl. de sortare........104.— Bonuri rurale transilvane.......104.— Bonuri croato-slavone...........104.— Losurile pentru regularea Tisei şi Se- ghedinului .................... 124 90 Renta de hârtiă austriacă .... 81.80 Renta de argintfi austriacă .... 82 55 Renta de aurfi austriacă.............102.50 LosurI din 1860 ............. 138.75 Acţiunile băncei austro-ungare . . . 876.— Acţiunile băncei de creditfi ungar. . 314 — Acţiunile băncei de creditfi austr. . 807.10 Galbeni împărătesc!...............' . 6.74 Napoleon-d’orI ...................... 9,58*/* Mărci 100 împ. germane..................59.50 Londra 10 Livres sterlinge .... 121.25 - ■" - 1 ii Editorfi şi Redactorfi responsabila : Or. Aurel Mureşianu. Nr. 272 GAZETA TRANSILVANIEI 1888. FARMACIA I. PSERHOFER, VIENA, Singerstrasse Nr. 15 186 la „Goldenen Reichsapfe 1“. Pilule pentru curăţirea sângelui, mai înainte numite „Pilule universalemerită cu totă dreptulii numirea din urmă, de ore-ce în faptă nu esistă aprope nici o bolă, la care nu ar fi probaţii în mii de caşuri efectul* loru miraculos*. In caşurile cele mai cerbi-cose, la cari multe alte medicamente s’au întrebuinţaţi! înzadarii, s’a dobândiţii cu aceste pilule de nenumărate ori şi după unii scurţii timpii deplină însânătoşare. I cutioră CU 15 pilule 21 cr., I sulă cu 6 cutiâre I fl. 5 cr., la trimiteri nefrancate cu rambursă I fl. 10 cr. Trimiţându-se preţulii înainte costă cu espedarea francată 1 sulă. cu pilule 1 fl. 25 cr., 2 suluri 2 fl. 80 cr., 8 suluri 3 fl. 35 cr., 4 suluri 4 fl. 40 cr., 5 suluri 5 fl. 20 cr., 10 suluri 9 fl. 20 cr. — Mai puţinii de unii sulă nu se pote trimite. Numai acele pilule sunt* de considerată ca veritabile, a căroră instrucţiune este provăjlută qp subscrierea I. PSERH0FER şi cari pe capaculă fiă-cărei cutiore pârtă totă aceeaşi subscriere cu litere roşii. .-şu Au incursă o mulţime de scrisori, prin cari consumatorii acestor* pilule mulţămescu pentru redobândirea sănătăţii lord după cele mai diferite şi grele bole. Ori-cine a tăcută odată încercare, recomandă acest* medicamentă mai departe. Reproducemă aci numai câteva dintre multele scrisori de mulţămită. Schlierbach, 17 Februariu 1888. rificătâre de sânge. Trebue sS Ve esprimă cea Onor. Domnule! Respectuosu subsemnatulă mai îndeplină recunoscinţă în privinţa valdrei Vâ r6gă a mai trimite din nou patru suluri din acestoră pilule, şi le voiu recomanda cu căl-PiluMe D-v. in adeceru forte folositor c. si excelenţi pa- dură tuturoru suferindilorfi, unde mi se va da rificâtbre ie sânge. Cu înaltă stimă ocasiune. Ve împuterniceşti, ca despre acesta lg. Neureiter, medică. a mea mulţămită se dispuneţi după placti în publică. Cu înaltă stimă Theresia Kastner. Hrasche lângă Flodnig, 12 Sept. 1887. Onor D-le! D*4eu a voită, ca s6 ’mi intre în mână Pilulele D-v., şi Ve descriu acuma succe-sulă dobândită: In patulă de lăuiţiă (chendeliă) mă r&cisemă astfeliu, încâtu nu mai putâmă lucra, şi aşu fi. de sigură deja mortă, dâcă nu mă-ar fi scăpată pilulele d-v6stră admirabile. D*4eu se Ve binecuvinteze de mii de orî pentru acâsta- Am încrederea, că Pilulele D-v me vor însănătoşa de totă, astfel precum ele au folosit şi altora Theresia Knific. Wiener-Neustadt, 9 Decemvrie 1887. Onor. Domnule! Vă esprimă cea mai căldu-rdsă mulţămire în numele mătuşei mele, care a suferită cinci ani de catarrh chronic la sto-macu. Viâţa îi era unu chină şi se credea deja prăpădită. Prin întâmplare a primită o cutidră cu escelentele Pilule ale D-v., purifi atdre de s&nge, şi după întrebuinţarea loră mai îndelungată s’â însănătoşatu. Cu înaltă stimă losefa Weinzettl. Mitterinzersdorf, lângă Kirchdorf, Austria de susă. 10 Ianuariu 1886. Onor. Domnule! Binevoiţi a’mî trimite cu poşta ună sulă cu Pilulele D-tale escelentă pu- Qottschdorf, lângă Kohlbach, Silesia-Austr. 8 Octomvrie 1886. Onor. Domnule! VS rogă amicabilă a’mi trimite ună sulă cu 6 cutiore Pilule universale purificătdre de sânge. Numai minunateloră Pi-luri ale D-v. am se mulţămescu. că am scăpată de o suferinţă la stomacă, care m’a chinuită 5 ani. Aceste Piluri nu voru lipsi nici odată din casa mea, şi Ve esprimă prin acâsta mulţămită mea cea mai căldurdsă. Cu cea mai înaltă stimă. Anna Zwikl. Rohrback, 28 Februariu 1888 Onor. Domnule ! In luna lui Noemvre a. tr. am comandată la D-ta ună sulă cu Pilule. Eu precum şi soţia mea am observată celă mai bun succesu ; sufereamă ambii de durere de _ capă violentă şi de scaună neregulată, astăfeliu că eram deja aprdpe de desperare, cu t6te că sun-temă numai de 46 ani. Şi ce se ve4î! Pilulele D-v. au făcut minune şi ne-au scăpat de suferinţă. Cu stimă. Anton List. Balsam* contra degerătnrei de I. Pser-hofer, de mulţi ani recunoscuţii ca celă mai siguru fremediu contra suferinţe-lorii de degerătură de totă felulă, precum şi spre vindecarea raneloru învechite etc. 1 borcănelă 40 cr., cu trimiterea franco 65 cr. Sucul*-Spitzwegerlch, medicamentă contra catarului, răguşelei şi a tusei etc. 1 sticluţă 50 cr. Aliflă americană conlra rheumatîsmului, celă mai bună medicamentă la tote suferinţele rheumatice, junghiuri, Ischias (bdlă de tremură), junghiu la urechi etc. 1 fl. 20 cr. Praf* contra asudării pi ci orelor*, 1 cutia 50 cr. cu trimiterea francată 75 cr. Balsam* contra guşilor*, remediu de încredere spre lecuirea umflăturilor* la gâtă. 1 flacon* 40 cr., cu trimiterea francată 65 cr. Essenţă de viaţă, (Picături de Praga) con-tra stomacului stricată, a mistuirei rele şi greutăţilor* de totă felulă, ună remediu de casă escelentă. 1 flacon* 22 cr. Prafuri (Fiakerpulver) contra catarului, răguşelei, tusei etc. 1 cutiă 35 cr., cu trimiterea francată 60 cr. Pomadă de Tanochiniu de I. Pserhofer, cea mai bună dintre tote remediile pentru crescerea perului. Un borcan* 2 fl. Plastru universal* de prof. Steudel, la rane din lovitură şi împunsă, la totă felulă de bube rele şi la umflături învechite, ce se spargă periodică la pi-ciore, la degetă, la rănile şi aprinderile de ţiţe şi la multe alte suferinţe de acest* soiu, s’a probată de multe ori. 1 borcan* 50 cr., cu trimiterea francată 75 cr. Sare universală de curăţeniă de A. W. Bulrich. Ună remediu de casă escelentă contra tuturor* urmărilor* diges-tiunei stricate precum: durere de cap, ameţelă, cârcei la stomacb, acrelă în gâtă, suferinţe haemoroidale, constipa-ţiune etc. 1 pachet* 1 fl. Esenţă pentru ochi de Romershausen, 1 butehă 2 fl. 50 cr., lj2 buteliă 1 fl. 50 cr. Balsam* englezesc*, 1 sticluţă 12 cr., 12 sticluţe 1 fl. 20 cr. Afară de preparatele aci numite se mai află tote specialităţile farmaceutice indigene şi streine, anunţate prin tote fiarele austriace, şi la casă, când unele din aceste specii nu s’ară afla în depositu, se voră procura la cerere cu promptitudine şi câtă se pote de eftinu. Trimiterile prin postă se efectueză iute, decă se trimite preţuiţi înainte, seu cu rambursă. Trimiţându-se preţulii nainte, (mai bine prin mandată poştală) este porto poştală cu multă mai eftină, decâtu la trimiteri cu rambursă. Tuse nu mai este! Efectulă surprinzătorii alţi sucului de ceapă, raţionala disolvata şi preparata pentru suferinţe de tuse, plumînî, de pepta şi de gâta se constată în modula cela mai strălucita după întrebuinţarea bonbonelord de ceapă ale lui 0. Tietze. In pachete â 20 şi 40 cr, se află numai la urmă-torele deposite: In Braşovu la Franz Kellemen, farmacia la „Biserica Albău; Depoulu principal InKremsier la farm. F. Krizan. Numere singuratice din „Gazeta Transilvaniei“ â 5 cr. se potă cumpera în tutungeria I. Gross, în librăria Nicolae Ciurcu şi Al-brecht & Zillich. A visu d-lort abonaţi! Rugăm pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei să binevoiască a scrie pe cuponulti mandatului postalu şi numerii de pe făşia sub care au primitu (Jiaruiti nostru până acuma. Domnii, ce se abonezâ din nou, s6 binevoiască a scrie adresa lămurite şi s6 arate şi posta ultimă. Totodată facemu cunoscutu tuturoru D-loru abonaţi, că mai avemu din anii trecuţi numeri pentru complectarea colecţiunilorti „Grazetei“, precum şi câteva întregi colecţium, pentru cari se potu adresa la subsemnata Administraţiune în casti de trebuinţă. Administraţ. „Gaz. Trans.“ jjf Dinţi artificiali, danturi, şi reparaturi cu preţuri modeste şi cu deplină garanţiă se făcu la, LUDWIG 6R0SZ Atelieru tecnicu pentru dinţi fondată la 1878. Bufla-Pesta IV., Uippsse 1, Ecke Manerpe. Dimineţa dela 9—12. După prânijă dela 2—6 ore. Sosirea şi plecarea treirilora şi posteloră lî Braşovu. I. Plecarea trenurilord: I. Dela Braşov* la Pesta Trenulă de persone Nr. 307 : 7 ore 10 de minute sera. Trenulă mixtă Nr. 315: 4 ore 10 minute dimineţa. 2. Dela Braşov* la Bucurescî: Trenulă mixtă Nr, 318: 1 6ră 55 minute după amecp. II. Sosirea trenurilord: I. Dela Pesta la Braşov*: Trenulă de persone Nr. 308: 9 ore 46 minute înainte de amedî. Trenulă mixtă Nr. 316: 9 ore 52 minute sera. 2. Dela Bucurecî la Braşov*: Trenulă mixtă Nr. 317: 2 ore 32 minute după amecfî. MERSUL TRENURILOR. Budapesta—Predealii Predealu—Budapesta Tren de per-sone Trenă accele- rată Trenă omni- bus Trenă mixt 1 Tren de per-s6ne Trenă accele- rată Trenă mixt Trenă omni- bus Bucurescî 7.30 Predealu 1.14 Timisă 1.45 1 2.32 Braşov* < 4.10 7.10 Feldiora 4.56 7.31 Apaţa 5.37 8.14 Agostonfalva 6.07 8.36 Homorodă 6.55 9.12 Haşfalău 8.36 10.24 Sighişăra 9.13 10.46 Elisabetopole 9.56 11.19 Mediaş* 10.37 11.47 n , 1 10.59 12.02 Copşa mică j 11.16 12.09 Micăsasa 11.37 12.25 Blaşiu 12.16 12.53 Crăciunelă 12.33 1.05 Teiuş* 1.51 1.47 Aiudă 2.18 2.08 Vinţulă de susă 2.48 2.30 Uiora 2.56 2.37 Cucerdea 3.14 2.53 Ghiriş* 4.01 3.26 Apahida 5.28 4.40 n 1 5,56 5.— Cluşiu ţ 6.37 5.32 8.- Nădăşelă 6.58 8.36 Gîhrbău 7.14 9.02 Aghireşă 7.29 6.11 9.32 Stana 7.56 10.11 B. Huiedin 8.18 6.43 10.51 Ciucia 8.58 7.12 12.16 Bucia 9.15 12.50 Bratca 9.34 1.19 Rev 9.53 7.51 2.— Mezo-Telegd 10.25 8.17 3.04 Fugyi-V âsârheli 10.47 3.361 V ârad-V elencze 10.57 3.52 Oradea-mare -! 11.04 8.42 4.03 A Af7 I 11.19 8.47 10.50 P. Ladâny 1.15 10.08 1.33 7.3b Szolnok 3.29 11.51 3.29 3.15 Budapesta 6.33 1.55 7.45 10.— Viena 2.50 7.15 6.05 Viena Budapesta Szolnok P. Ladâny Oradea-mare j V âr ad-V elencz e Fugyi-Vâsârheli Mezo-Telegd Rev Bratca Bucia Ciucia Huiedin Stana Aghiriş Ghirbeu Nădăşel 11.10 7.40 11.06 2.02 4.18 8.- 2.- 4.05 5.47 Cluşiu Apahida Ghiriş Cucerdea Uio ra Vinţulă de susă Aiud Teiuş* Crăciunelă Blaşiu Micăsasa Copşa mică Mediaş* Elisabetopole Sighişora Haşfaleu Homorodă Agostonfalva Apatia Feldiora Braşov* Timiş* Predealu Bucurescî 7.01 7.11 7.41 8.10 9.04 9.34 10.34 11.15 11.34 12.45 1.30 1.37 1.45 2.07 2.26 3.11 3.24 3.54 4.09 4.21 5.11 5.45 6.12 7.32 8.17 8.37 9.06 9.45 1.55 2.53 3.28 9.35 3.10 7.38 5.39 8.46 9.18 9.27 9.44 10.21 11.38 12.16 12.54 1.57 3.11 3.40 4.15 4.36 4.58 5.26 12.02 1.51 2.11 2.19 2.32 4.01 4.23 4.49 5.31 5.40 6.12 6.24 6.38 6.56 7.15 7.41 9.18 10.-10.09 10.19 10.48 11.55 12.34 12.52 1.34 2.19 2.46 3.31 3.59 4.32 6.53 7.21 8.23 9.02 9.52 Bureşu-EiiidoNU-Bistriţa Bistriţa-ITIureşu-Xiudoşu Murăşă-Ludoşă Ţagă- Budatelecă Bistriţa 4. 8.021 Bistriţa Ţagă-Budatelecă Murăşă-Ludoşă Notă: Numerii încuadraţi cu linii grdse însemnezâ orele de nopte. 9.41 1.11 Tipografia A. MUREŞIANU, Braşovu