itiftettwt, AdBinittiatiwii ţ Tipojiata: BRAŞOVU, piaţa «ara Br22. Sariaori nefraniate nu ae pri noescu. lianuscrip '8 nu ae *#- tnmi:U ! Birourile de anticnui; Braţovfi, piaţa mare Ir. 22. Inserate mai primeaciiIn Vleaa Mudelf JUosse, Eaasemtem A Yoglmr (Qto Maus), Btinrick Schalek, Aleii Etrndl, M,T)uket, A.OpptUk,J. Am* neberg; In Budapesta: A. Y OoU iergtr, AutonHuei, BcUtemBemai' în Frankflirt: 9, L, Uaube; In Ham* barg: A. SUmtr. Preţul inaerţiunilorfi.: o serii garmondâ pe o ooldnă 6 cr. ai 80 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după! tarifă şi învoială. Reclame pe pagina IH-a • Bariă IA cr. v. a. său 90 bani. „Oaseta* ieae în fte-oare ţi Atotaoaite ptri AiWQ-5iiari* Pa nnft a&u 12 fl., pe aAaa mttl $ A., pe trai luni 3 A., Ptttn tomiila si străinătate Pa ună ană 40 frânei, pa aăaa luni 20 frud, pa trei lumi 10 franci. Seprenumeră la tAte ofl* alela poatale din întitt şl dte afară şi la dd. colectori. AMnauaitiilt mtn BrsşoHI: laadminiatratiune, piaţa mare Nr. 22, etagiuitt I.: pe unOanfi 10 fl., pa şese luni 5 0., pe trai luni 2 fl. 50 or. Cu dueulă fee easă: Pa nnă ană 10 fl„ pa şAsa luni 6 fl., pa trei luni S fl. Ună eaemplară 6 cr. v.«•. său 16 bani. AtAtă abonamentele cât* a inserţinnile auntă a ea plăti înainte. Nr. 269. Braşovti, Mercurî, Joi 8 (20) Decemvrie 1888. Braşovii, 7 Decemvrie v. Agitatorii unguri, oficioşi şi ne-eficioşî, dau navală, asupra tuturora instituţiuniloru n6stre româ-nesci, din 4* în 4* mai mare cutezanţă, cu mai mare furiă şi turbare. Incuragiaţi de guvern deoparte, de neacţiunea n6stră de altă parte, atacă şi lovescu când în şcdlele şi învăţătorii noştri, când în biserica şi în clerulu nostru, când în alte instituţiunî culturale şi fun-daţiunl ale Românilerti, Au uneltită în contra averiloră grăniţărescî din Bistriţa-Năsăudu guvemulu cu uneltele lui oficidse şi neoficiose, şi au isbutitu, în contra legii şi a dreptăţii, în contra preînalteloru disposiţiuni în actele fundaţionale, să’şî înrădăcineze ingerinţa în administrarea ave-riloru grăniţărescî, încâtu a4i nu mai cunosc!, decă administraţia e românescă orî ungurescă. Succesulu dobândită în acestă parte a grăniţeriloru român! a încurajată pe guvernă şi pe uneltele lui, facendu’i sS’ncepă pregătirile pentru a da năvală asupra ave-riloru grăniţărescî din Caraşă-Se-verinfi. Mai alesu de câteva Iun! de 4ile înc6ce se uneltesce nencetată, când în ascunsă când pe faţă, în contra acestoru fonduri, asupra cărora agitatorii ungur! pândescu cu o lăcomiă diavolescă, ca sS’şî împlânte şi acolo ingerinţa, loră şi cu timpulă să pună mâna pe ele. Neputându-li-se imputa bărba-ţiloră, car! administreză acele fonduri, nici cea mai mică necorec-titate, agenţii guvernului şi duşmanii neamului românescă îşî iau refugiulă la apucături meschine, la volniciă şi arbitriu, pentru ca se smulgă din manile Româniloră administrarea propriei loră averi, răsplata şirăeloră de sânge versate de grăniceri pentru apărarea patriei. Nu le convine şoviniştiloră şi guvernului ungurescă, că grănicerii întreţină din veniturile acel oră. fonduri şcdle românesc!; nu Ie convine, că grănicerii cu banii loră propagă cultura românescă între poporulă română, pentru că acesta nu o iartă „idea de stată maghiară,u nu intră în cadrulă planului de maghiarisare. Acelaşi fişpană, cu care o parte din Românii din Caransebeşă au găsită cu cale să stea împreună la masa cu bucate, după procesulă generalului Deda, când acesta a fostă realesă preşedinte ală comunităţii de avere, acelaşă fişpană, 4icemă. ,uneltesce a4î cu toţî agitatorii ungur! în contra averiloră grăniţărescî şi în adunarea comi-tatensă estraordinară, ce s’a ţinut la 29 Noemvre n. în Lugoşă, şî-a dată arama pe faţă dovedm-du-se ca celă mai mare duşmană ală comunităţii de avere a grăni-ţeriloră. In contra statutului de administrare a fonduriloră grăniţărescî, aprobată de guvemulă ungurescă, fişpanulă Jakabffy a găsită cu cale să aducă în desbaterea adunării comitatense cestiun! privirore la comunitatea de avere grăniţărescă, care peelu, ca comisară ală guvernului, nu-lă priveu, căci statutul îi dă dreptulă de controlă numai la aprobarea bugetului, la revisuirea socoteleloră anuale, la înstreinarea averii şi la fixarea salarieloră func-ţionariloră comunităţii. Ce privesce instreinarea averii, controlulă fiş-panului are să se mărginescă numai a constata, că averea înstrei-nată e asigurată. Der se vede, că fişpanulă caută noduri în papură şi pete "n sore, pentru că administraţiunea fiindă corectă, nu i-se dă doritulă prilegiu d’a pune mâna pe administrarea averii şi a-şî câştiga laur! „patriotici*. Ne reservămă a aduce amănunte în numărulă viitoră despre cele petrecute în acea faimosă adunare comitatensă şi despre modulă cum uneltescă agitatorii ungur! prin foile oficidse în contra averiloră grăniţărescî. DeMarea dă mimstenilo de comertl. O telegramă dela 18 Decernvre, ce ni* o trimisese biroulă de corespondenţă din Pesta, ne împărtăşea, că ună înaltă funcţionară din ministerulă ungurescă ducendu-se la oficiulă vamală ca să plă-tescă din partea acelui ministeră 42,000 fi., a’a pomenită, când era să plătescă, că banii i-au dispărută din buzunarulă paltonului. S’a pornită repede cercetare şi resultatulă ei a fostă, precum nî-a comunicată o altă telegramă la 17 De-cemvre, că acelă înaltă funcţionară e directorulă cancelariei presidiale din acelă ministeră, anume Ion Kokan şi că banii, după propria lui mărturisire, i-a de-fraudată. încă îndată la înce putulă cercetării, poliţia a primita informaţiunî şi date sigure , care pentru Kokan erau forte agravante. Considerândă însă posiţiunea Ini socială şi împrejurarea, că Kokan era descrisă de superiorii şi colegii săi din ministeră ca ună omă fărte cinstită, care se bucură de cea mai mare încredere, concepistulă poliţienescă însărcinată cu adunarea dateloră a trebuită să procedă cu cea mai mare precauţiune. Se înţelege, că s’au făcută cercetări şi în direcţiunea, că ore nu cumva e la mijlocă ună furtă, mai alesă că în timpulă recentă s’au întâmplată în adevără în edificiul ă oficiului);© vamală două pungăşii mai mici. In 1& Decern vre însă poliţia ajunse în posesiunea unoră dove4l sdro-bitore cu privire la vinovăţia lui Kokan. Acesta fu invitată sera la direcţiunea poliţiei şi fii supusă unui interogatoriu amărunţită. Interogatoriulă se desfăşură atâtă de agravantă pentru Kokan, în-câtă pe la |11 ore năptea fu arestată. In urmă mărturisi, că banii i-a de-fraudată. Departe a ajunsă lăcrulă cu defrâu-dfirile, a cărora senă e nesfârşită. îfce-gimulă d-lui Tisza, care n’are timpă să introducă o controlă severă şi peste totfă să caute a ave o administrâţiune cinstită, fiindă pre multă ocupată cu maghiari-sarea, se pdte felicita de rodele ce le culege. _________ SOIRILE PILEI. Răposatulă canonică din Blaşă Ioan F. Negruţă a lăsată o fundaţiune de 4000 fl. pentru ajutorarea cu stipendii a stu-denţiloră români. * * * Dclegaţiunea congresuală, alesă de congresulă naţională-bisericescă din a-nulă ourentă pentru pertractarea şi resolvirea agendeîoră, ce mai suntă încă pendente în causa despărţirei ierar-chice de cătră Şerbi, este eonchemată prîri Escelenţa Sa, părintele arcbiepiscopă şi metropolită Miron Romanul, în Aradă pe cjiua de 7 (19) Deoexnvre a. c. pentru a începe lucrările avisate prin congfesă la competinţa sa. Astfelă se speră, că în curendă se voră resolvi cestiunile pendente, şi se voră pute întreprinde paşii necesari pentru despărţirea ierar-chică a Româniloră din comunele mixte. * # « Cu privire la porto personalii ce e a se introduce pe căile ferate, „Egyetertes“ anunţă, că în loculă tarifului de a<ţl se voră introduce preţuri unitare, aşa că pentru tote liniile oăiloră ferate ale statului cătră două zone de linii voră esista numai două preţuri de călătoriă: unulă pentru o anumită depărtare mai mică, altulă dela ună capătă ală distanţei pănă la celalaltă. Aşa d. e. distanţa din Bra-şovă şi din Semlină pănă la Budapesta ar fi o zonă cu ună ^reţă de călătoriă şi celă care ar călători dela Braşovtt la Budapesta ar plăti numai atâta ca şi cum ar merge pănă la Cluşiu ori la Oradea mar». Acestă preţă ar fi după planulă de reformă forte mică, celă multă 2—3 fl. Pe zonele mai mici ar fi pre-ţulă numai 1 fi. de personă. Acestă esemplu e pentru classa a doua; pentru classa a treia preţulă e şi mai mică. La FOILETONUL!) „GAZ. TRANS.u (2) A casat oralii publicu. „Ce răspund la acestea?* întreba sf. Petru. „Tote acestea, ce acum aurişi, nu suntă altceva, decâtă o ţăsătură de ca-lumnii oribile şi invenţiunl urîte născocite de spiritulă celă rău spre perderea mea. Eu să fi fostă ună invidiosă, cru-delă şi ună făţarnică, ună telhară, ună ucigaşă şi ună călcătoră ală dreptăţii dumne4eescî şi omenesci! Totă ce eu, în decnrsulă vieţii mele, am 4^^? am făcută, protesteză contra acestoră incuse false. Am putută să păcătuescă prin excesulă de zelă, să pedep-sescă mai aspru decâtă ar fi trebuit să facă aceea, am sedusă pdte justiţia pentru-că m’am lăsată a fi răpită peste sfera mea; der intenţiunile mele au fost carate, şi eu nu suntă acelă făcătoră de rele precum suntă descrisă. Norocire că omulă nu se pote îndoi între afirma-ţianile unui om onestă şi între acelea ale spiritului mincinosă.u „In starea ta ca acusată, faţă ou cele opuse, nu mare valdre are afirma-ţiunea ta,u 4^se sf. Petru. „Altmintrelea ar sta lucrulă, dâeă toţi acei judecaţi prin tine ţl-ar veni ca martori mântuitori, aceea fără îndoâlă ar fi ponderosă. Der tu nu voiescl mărturia loră, precum nici ei nu ^oră voi a mărturisi în fa-vorulă tău.“ „In loculă loră, iubite sf. Petre, îţi va pută spune îngerulă meu apărătoră, că eu nu m’am făcută părtaşă nici decâtă aceloră intenţiunl culpabile, pe cari mi-le încarcă diavolulă, deşi eu inspira-ţiunile aceluia nu în tote lucrurile le-am urmată." „De bună semă nua, 4^se ângerulă celă bună. „Der tu nu negi, spirite ală adevăruluiu, răspunse Sfantulă, „că elă, în deprinderea înaltei sale chiămărî după datina sa nu s’ar fi abătută dela calea ce ar fi trebuită să urmeze. însuşi elă a mai recunoscută acesta.u „Aceea nu potă negau, răspunse ân-gerulă. „Prin urmare**, continua Sf. Petru, „s’a făcută cupabilă de ceea ce-lă acusâ diavolulă, elă a lucrată contra misiunei sale; oficiulă lui a fostă a stabili delictele şi crimele, a căroră pedepsire o cere binele comună şi nu a străforma în probe presumţiunile, una seu alta aparinţă din afară, fiă ori cum, numai să potă face ună vinovată dintr’ună acu-sâtă; în locă de a chiarifica justiţia, o-a sedusă, ori nisuia a-o duce acolo, încâtă ea însăşi comitea răulă, pe care elă fu chemată a-lă urmări în numele aceleia» cum suntă atacurile nedrepte asupra averei, onorei şi vieţii omenilora**. „Decă elă a făcută aceeau, răspunse ângerulă, „nu s’a întâmplată în acelă în-ţelesă, care i-se impută. Elă n’a lucrată nici din invidiă, nici din crudelitate, nici din ură contra lui Dumne4eu şi a ome-niloră. Elă nu şl-a pusă nici o mască a ipocrisiei spre a comite răulă sub masca binelui". „Ce deră l’a făcută să nu’şl recu-noscă sfânta sa chiămare pănă la aşa măsură ?u întreba Sf. Petru, „pentru că elă a avută să împlinescă o chiămare sfântă**. „Durere**, 4is© ângerulă, „nu altceva, decâtă vanitatea profesiunei falsă înţelese, o datină deplorabilă, carea între domnii dela judecătoriă & devenită cotidiană, aceea, de a obţine îxiairite de tote restxl-tate de oratoriă; pentru-eft, deorece ego-ismulă, reputaţiunea, promoţiunea stări în risică, şi în lupta de cuvinte mai puţină voescă să fiă învinşl în interesulă lucrului bună, decâtă în ală loră propriu, de aceea se amestecă în pertractări pasiunea personală, care numai de adevără şi dreptate st trebui să fiă insuflată, şi prin acesta omulă ajunge la rătăciri regretabile, — opintirile ce se facă de o parte, spre a dovedi nevinovăţia, provocă opintiri contrare spre a stabili culpabilitatea. Şi de o parte şi de alta se comite greşelft." „Tocmai acesta e“, 4-*8e Sf. Petru, „precum am demonstrată deja, multă mai rău când greşesce aousaţiunea, decâtă când greşesce apărarea. Câtă de mulţi nevinovaţi au fost pdte pe astă cale, pentru ună egoismă miserabilă, pentru ună renume nesănătosă, pentru ună interesă amărîtă, prin vina acestui băr-bată loviţi cu o condamnare nedreptă? L Nr. 269 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888 bagage nu va mai fi greutate scutită de plată, der se va plăti pentru fiecare bucată de bagagiu o sumă unitară, de 50 cr. Acestă sistemă e adoptată după sis-temulă de porto la scrisori. Ministru ungurescă de comunicaţiune e hotărîtă să introducă acestă reformă. * . * * * La §-lă 69 ală proiectului de lege pentru răscumpărarea regalieloră de câr-ciumărită, deputatulă alesă în cerculă Lugoşului Bela de Szende propunendă modificarea acestui § în acelă înţelesă, ca comuneloră grăniţâresd din fostidă con-jiniu militarii bănăţenii să se lase şi mai departe jumătate din veniturile acestoră regale. Ministrulă-preşedinte a răspunsă următârele: „Ce ]se atinge de modifica-ţiunea propusă de deputatulă Szende, eu o primescă, pentru că comuneloră grăniţărescl a fostă asigurată jumătatea venituriloră din aceste regalii. Facemă dreptatea deplină, când asigurămă era-riului dreptulă de proprietate ală acestoră regalii de o parte, de altă parte decă dispunemă, ca statulă să fie îndatorată a da şi pe ? viitoră comuneloră jumătate din interesele anuale ale capitalului din răscumpărare." Va să 4i°& erariulă privindu-se pe sine de proprietară ală regalieloră din cestiune va lua în posesiune capitalulă de răscumpărare eră comuneloră va da jumătate din interesele anuale ob venin de după acelă capitală. * * * D-lă advocată Manii din Deşiu a dăruită câte 50 de exemplare din opurile lui Simeonă Bărnuţă: 1) Pedagogia. 2) Psichologia empirică şi Logică. 3) Dreptulă naturală publică, care opuri s’au distribuită gratuită eleviloră dela institutulă pedagogică şi teologică precum şi bibliotecei institutului, a acercu-lui de lectură din Caransebeşă şi ai Re-uniunei învăţătoriloră români gr. or. din diecesa Caransebeşului. * * * In loculă răposatului Iacobă Bologa, s’a alesă membru în comitetulii municipalii de cătră ală doilea cercă electorală ală Sibiiului prefesorulă seminarială Dr. lână Crişianu. * * * Candidată de deputată la dieta ungurescă în cerculă electorală ală Cisnă-diei, representat pănă acum de Steinacker, este br. Eugenă Salmen. * * $ S’au aprobată de ministerulă ungurescă de interne Statutele reuniunei private, formată din^bomunele comitatului Braşovă: Codlea, Hălhii, G-himbavă, Cârs-tiană şi Reşnovă, în scopă d’a înfiinţa staţiuni de prăsilă de mânzl şi viţei de taurfi. * * * Comitetulă Reuniunei femeiloră ro- Câtă de desă s’au străformâtă slăbiciuni simple, prin propunerile perfide ale lui, în crime adevărate! Câţi săraci rătăciţi n’au vădută — graţiă declamaţiuniloră rigide — căcjendă pe capetele loră cea mai grozavă asprime a legei, deşi unii prin întristarea ce i-a cuprinsă degreşelele loră comise au fostă deja destulă de pedepsiţi. Dâr şi numai cugetându-te la ele te face a tremura! Şi apoi decă mai socotesce omulă nenumăratele rele ce au resultată, seu au putută să resulte din acusările acestea calumniătbre: familii desonorate, ruinate, împrăştiate, legături amicale rupte, dispreţuia nemeritată, ruşine, năcază, desperare, poftă de isbândă, blăstămarea justiţiei omenesc!, şi acelei dumnetjeescl; se pote întreba cineva, că ore cu nedreptulă se asâmănă cu ună tâlhară şi ucigasă ună omă ca acela, care pentru ună interesă personală miserabilă, der sub masca împlinirei unei datorinţe sfinte, cu inima nesocotită a causată seu a profitată de oca-siune a face tote aceste rele ? Tu protestezi41, urma mai departe Sfântulă, „tu cjicî că sunt pre strictă, însă ângerulă mâne din Ar adu şi provinciă va arangia în sera de 9 (21) Februară 1889 ună bălă în favorulă fondului reuniunei în sala hotelului dela „Crucea albă." In a-ceeaşi lui Griinwald Bela asupra cestiunei naţionalităţilor^, între altele : Ori cine scie, că Griinwald Bela este aderentulă acelei politice, care cu euphemismă se numesce politică naţională, aşa precum reuniunile de maghiarisare se numescă reuniuni de cultură; este aderentulă acelei politice, care susţine, că „unii stată este o naţionalitate^, care pretinde că maghiarimea trebue răslăţită în ţeră făcendu-se presiune cu t6te mijlbcele ce stau la disposiţiunea statului şi a societăţii. Griinwald Bela vorbesce aşa, ca şi cum el cu elă punctulă lui de mânecare ar aparţină directă la acea ideă de naţionalitate, care, cum se dice, este una dintre ideile dominante ale secuiului ală XlX-lea. Este însă deosebire între aceste idei şi între punctulă de radimă ală lui Griinwald Bela. Presupunerea lui Griinwald Bela, că adecă „secululă ală XIX pretinde, ca. statică să aibă ca basă o individualitate naţională44, care presupunere figu-răză între cele mai principale, nu este adevărată. Acesta este ună postulată ală centralisaţiunii. ceea ce însă nu este creaţiunea secuiului ală XEX-lea, care este însufleţită de idea libertăţii, egalităţii şi frăţietăţii, ci este o creaţiune a regimului absolutistică, care suprimă constituţiunea ordineloră şi a stateloră, amăsurată formaţiunei lui datorită secuiului ală XVII-lea şi XVIII-lea. Tendinţele de naţionalitate ale secuiului ală XIX nu-şî au punctulă loră de mânecare în idea de stată, ci în individualitatea naţională, şi nu pretindă ca basa statului s’o formeze individualitatea naţională, ci din contră pretindă, ca esis-tenţa statului să şervqscă ca basă la esistenţa naţională, căci — cp0** ^.(naţionalităţile) — fără esistenţa statului, naţionalităţile ca individualităţi naţionale nu potă esista şi nu se potă des-volta. Ambe aceste teorii însă se bată în capete prin aceea, că amândouă cuprindă în sine principiulă esclusivitâţii, acelă principiu, după care într’unii stată numai o naţionalitate p6te să fiâ. Griinwald Bela îşi ia ca punctă de mânecare „idea de stată.u înaintea lui statulă este ţînta supremă esistentă, elă, după ale lui vederi, stă la înălţimea „ideei de stată.w înaintea lui' tote celelalte suntă numai mijloce, cărora numai întru? atâta li-se pote atribui 6re-care valore, întru câtă servescă la întărirea scopului, adecă la organisaţia statului. Tote a-cele sentimente, pe cari le deşteptă său pe cari le ţine în neadurmire consciinţa naţională, limba ca răsunetă şi caracteră ală individualităţii naţionale, înaintea lui suntă de importanţă numai întru atâta, întru câtă servescă ca mijloce la consolidarea şi la formarea unităţii statului; elă nu dă multă pe sentimentalitatea şi fanatismul naţională; nu de aceea pretinde elă dela omeni entusiamă pentru limba şi naţionalitatea loră, pentru-că garanţia stimărei de sine însuşi aduce cu sine, ca omulă să se alipescă lajpropria lui naţionalitate şi pentru-că este ună postulată ală stimărei din partea altora, ca omulu si nu fiâ turburata în naţionalitatea lui, ci după ale lui vederi entusiasmulă pentru naţionalitate este o datorinţă civică, fiă-care cetăţenă ală statului este datoră să validiteze din tote puterile mijlocele a-celea, cari servescă la întărirea şi susţinerea statului. Din contră, după punctulă de pornire de astăzi ală naţionalităţiloră, naţionalitatea nu este mijlocă, ci este scopă; mijlocă este statulă, pentru ca prin elă să se asigure susţinerea şi desvoltarea naţionalităţii, statulu numai întru atâta este respectata, întru câta în eia şi prin eia este posibilă desvoltarea şi susţinerea naţio-nalităţiifdxip& punctulă de pornire actuală ală naţionalităţiloră, cea mai înaltă datorinţă a fiă-cârui omu este, ca sg ali-p&scă la naţionalitatea lui şi si se desvolte în favoruia acesteia cea mai înflăcărată activitate posibilă, este celu mai înalta dreptă aia omului, ca se nu fiâ vâtimata în sentimentele lui naţionale şi si nu fiâ impedecata a practica în ceia mai vasta cerca aceste sentimente. Der ori ar fi statulă, ,,orî naţionali-; tatea scopulă punctului de pornire, este necesară în ambele caşuri, ca să iiă ună stată şi o naţionalitate; după priţna ex-pectorare din acea causă, ca între cetăţenii statului să nu se afle de aceia, cari să nu-şî împlinescă susă c]isa datorinţă civică; după a doua expectorare însă din aceea causă, ca naţionalitatea care formâză statulă să fiă cu totulă stăpână în easa ei şi în acâsta nimenea să n’o strîmtoreze, să n’o împedece. (Va urma.) Corespondenţa „Gaz. Trans.“ De lângă Napoca, în Decemvre 1888. On. D-le Redactorii! Intr’ună timpă ca acesta, când viâţa nostră intelectuală este restrînsă la biserică şi şcolă, şi când şi aceste — strîm-torâte şi ameninţate, — abea au ici şi colea câte ună apărătoră zelosă, ne cade forte bine, când vedemă printre cei ce se însufleţescă de foculă sacru câte pe ună venerabilă părinte, a căruia chemare este a conduce şi pe alţii, căci decă capulă se încăhjesce de idei salutare, * atunci membrele împărtăşindu-se de aceeaşi căldură, cu totele conlucră spre binele corpului din carele facă parte. Este lucru cunoscută on. publică cetitoră, cumcă preoţimea gr. cat. din întrega provincia bisericescă aparţinător© metropoliei Blaşiului ţine conferinţe preoţescl tractuale numite altcum şi adunări sinodali, în cari preoţimea din fiecare tracta covenindă, în frunte cu pro-topopulă tractului, se consultezA despre afacerile bisericesc! şcolari, caută medicină pentru vindecarea boleloră ce rodă la corpulă bisericei şi ală scolei, său mijloce pentru promovarea binelui acelora. Unulă dintre cei mai zeloşi amici ai acestora conferinţe preoţescl, ună prac-tisatoră ală acelora de 20 ani neîntreruptă, este Reverendissimulă d-nă Archi-diacogă ală tractului Gherlei Andreiii Antonă. Credemă a ne împlini numai o datorinţă plăcută lăsândă să urmeze aci cerciilarulă prin care R. Sa convocă preoţimea tractuală' "la acâstă conferinţă lăsândă ca on. publică cetitoră să apre-ţieze ideile şi simţămintele ce respiră în acestă circulară ală R.-Sale. Etă cir-cularulă : î ' , Nr. 382-1888. Multă onoraţi în Christosă Fraţi! După cum vă pste cunoscută, nu din cause aternătdre de mine am fostă silit a amâna convocarea conferinţei preoţescl de tomnă, şi fiindcă a-o amâna mai încolo este imposibilă, de-orece ne stau înainte unele cestiunî forte ponderose de interesă bisericescă şi şcolară, cari pretindă desbaterf fbrte serios© într’ună timpă aşa critică, lăsaţi fără sprijină în mâna sorţii, atunci,-, când neghina ici colea îşi ridică capulă spi;e a cresce încă şi acolo, unde nu i-ar fi loculă, atunci, cândă imoralitatea per fas et nefas îşi aşterne patulă său ca să prindă rădăcini afunde şi la timpă binevenită să-şi îm-prăştiă feţii săi şi să răspândescă sămânţa sa: — noi preoţii, cari suntemă chiămaţl a estirpa aceste congrese, să stăm cu mânile în sînă că rusticulă lui Horaţiu, aşteptândă ca să ’se scurgă rî-ulă?! Nu se pote ! Prescrisă ne este calea şi cărarea pe care trebue să mer-gemă, prescrisă ne este modulă a îm-pedeca acestă toreptă, medicina cea mai salutară nî-o oferă conferinţele dictate de consiliulă provincială, cari după părerea unora nu odată, nici de două x>rf ar fi a se ţine, ci faţă‘ cu niSCe împrejurări critice, ca acele în cari ne aflăm, de 4 ori pe ană. Avemă agende bise-rieescl şi şcolare în abundanţă numai să voimă a-le îmbrăţişa cu căldură. A-colo ne suntă bisericele sărace, fără mijloce de subsistinţă, acolo ne suntă sco-lele nostre scăpătate, de nu astădl, mâne aprope pierdute, acolo suntemă noi preoţimea cu învăţătorii noştri.; Dâcă noi pentru noi şi pentru ale năstre nu vom lucra, nu prin mijlăce forţate,* ci pe căi bine chibzuite, cine să lucre pentru noi, cine să ne pregătescă ună viitoră mai bună? Deci, onoraţiloră fraţi preoţi, vă provocă strictă a vă presefit# pe a 3-a 4i de Crăciunulă nostru, adecă pe 8 Ia-nuşriu şt. p,. 1889, 8 ore dimineţa, în Gicjnşiulă)> de, j osă la conferinţă prec-ţescă, aducându-vă şi vestminte preoţescl pentrufcoacelebrare, îndatorândă a se. presenta la acestă conferinţă şi curatorii primari. Provisiunea preoţii vqră, avş-o la preotă, eră curatorii la curatore. Obiectele de pertractată voră fi cele curentate de aici cu datulă 25 Octom-vre a. c. Nr. 322 şi alte obiecte de interesă bisericescă şi şcolară. Aşteptându-vă ca să vă potă, îm-, brăţişa cu căldură şi iubire frăţescă, sunt sinceră frate în Christosă Andreiu Antona m. p. protop. Gherlei. Mă credă dispensată de a mai face comentariulă acestui cerculară, voiu a-dauge numai doriăţa mea, Carea spereză că va fi împărtăşită şi de on. publică cetitoră, ca cerulfi să ţină încă mulţi ani în vieţă pe« acestă venerabilă părinte, ca cu însufleţirea sa juvenilă să potă ţine nestinsă foculă sântă ală iu-birei faţă cu biserica şi soola în inimile clerului şi poporului din tractulă său. Ausonia O statistică şcolară. 11,447 şcolari nemaghiarf, dintre cari au sciută upguresce 10,848, seu totă din 1000 de inşi 878^ tn anulă de mai’nainte au sciută unguresc© totă dela 1000 de inşi 876, va «S dică în decursulă unui ană numărulQ nemaghiariloră, cari sciu vorbi unguresce, s’ar fi sporită cu 2 la milă. Statistica e câtă se pote de falsă. Intre Maghiari suntă socotiţi toţi şcolarii jidovi precum şi dintre naţionalităţi cei cari soiu perfectă unguresce şi cei cari au, din nenorocire, nume ungu-rescă. TELEGRAMELE „GAZ. TRAXS.“ (Serviciulă biuroului de coresp. din Pesta) Berlinfi, 18 Decemvre. „Nordd. Allg. Ztg.“ desminie nencetattt soirile ce se iv^scti din nou despre apropiate schimbări în organisaţia armatei. , Berlinu, 18 Decemvre. „Post“ scrie, că canalulă Panama 'Ar pute*-v izbuti ca o întreprindere comună a marii oră state culturale; nu Lessepts ci pofta de revanşe (răsbunare) a Francesiloră p6rta vina principală, că întreprinderea n*a isbutitu. Belgradu, 18 Decemvre. Resul-tatulă alegeriloru de penS acum este: 504 radicali, 86 liberali, 4 progresişti, 19 de colăre necunoscută. Parisâ, 18 Decemvre. Agentulă de schiipbă Bex a dispărută lăsândă ună deficită de optă mili-dne. Mai multe bănci suferă pagube. S’a dată mandată de urmărire contra lui Bex. DIVERSE. Câţe teatre au arsd în 1888 ^Din 8 Decemvre a. t. pănă în 8 a lunei c. au arsă 30 de teatre: 7 în Anglia, 6 în America, 5 în Francia, câte 2 în Rusia, Spania şi România, câte 1 în Bavaria, Portugalia, Belgia, Ţ6rile-de-josă şi Alsacia. Cu prilegiulă arderii acestoră teatre au murită în focă 300 depersone. Cea mai grozavă catastrofă în anulă acesta a fostă arderqa teatrului din Oporto, în Portugalia, la 20 Martie, unde au murită la 170 de persdne. €ur§ulA pieţei BraşovA din 19 Decemvre st. n. 1888. Bancnote românescl Cump. 9.12 Vând. 9.15 Argintă românescă . n 9.05 n 9.10 Napoleon-d’orI . . . n 9.61 n 9.65 Lire turoescl ... n 10.90 ti 10.92 Imperiali n 9.90 n 9.92 G-albinI n 5.70 n 5-72 Scris. fonc. „Albinaw6u/, rt 101.— n » n „ 5»/# n 98.— n 98.50 Ruble rusescl . . . n 122.— tt 123.— Discontulă .... 6*/i—8°/0 pe ontL Din celă mai nou raportă ală ministrului ungurescă de culte şi instrucţiune publică asupra scoleloră medii şi altoră institute superior© de învSţământă, tstragemă următorele dafoe : NumSrulă totală ală scolariloră a fostă de 39,333. Aceştia se împartă după naţionalitate astfeliu : In an. 1887 In an. 1884 Maghiarf(???). . 27,886 . . 27,130. Germani . . . 6,312 . . 5,892. Români , . . 2,323 . . 2,103. Italieni.... 103 . . 132. Slovaci . . . 1,659 . . 1,626. SârbI-CroaţI . . 778 . . 719. Ruteni . . . 92 . : 112. De alte limbi . 180 . . 172. NumSrulă şcolariloră [maghiari în scolele medie cresce din ană «în ană. Astfeliu acum 9 ani erau 26,203, acum 6 . ani 27,019, apijm 3 ani 27,130, acinji însă numărulă loră s’a suită la 27,886. Se mai adauge, că pe când Ungurii cer-ceteză şi scălele civile în. numără maiîn-sămnată ca alte naţionalităţi, pe atunci Românii şi Germanii din Ungaria propriu disă oerceteză aprbpe esclusivă numai scălele medii. Din suma totală de 39,333 de şcolari au sciută unguresce 37,936, seu totă din 1000 de inşi au sciută unguresce 965 (în anulă presentă 964). Subtra-gându-se numărulă şcolariloră maghiari din suma totală a şcolariloră, rămână Cnrsnlă la bursa de Vienâ din 17 Decemvre aU n. 1888. Renta de aurti 4°/0....................101.65 Renta de hârtiă 5°/fl..................92.90 Imprumutulă căiioră ferate ungare . 144.50 Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ungare (1-ma emisiune) . . 98.75 Amortisarea datoriei cfiiloră ferate de ostă ungare (2-a emisiune) . . —.— Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ungare (8-a emisiune) . . - 117.50 Bonuri rurale ungare................108.70 Bonuri cu clasa de sortare .... 103.70 Bonuri rurale Banată-Timişă . . . 104.50 B6nurl cu cl. de sortare ..... 104. — Bonuri rurale transilvane...........104.—om. 600 Lei. . 1036. Ac. de asig. Dacia-Rom.. . . 285. Aur* contra bilete de bancă . —.— Bancnote austr. contra aur*. . — Aur* contra argint* sâu bilete 2.34 Sosirea si plecarea tmarilora si postelora în Braserii. I. Plecarea trenuriloru: I. Dela Braşovâ la Pesta Trenulti de persone Nr. 307: 7 6re 10 de minute sera. Trenulti mixtti Nr. 315: 4 ore 10 minute dimineţa. 2. Dela Braşovâ la Bueureaol: Trenulti mixtti Nr, 318: 1 6ră 55 minute după amecp. II. Sosirea trenuriloru: I. Dela Pesta la Braşovd: Trenulti de persone Nr. 308 : 9 6re 46 minute înainte de amâtp. Trenulti mixtti Nr. 316: 9 ore 52 minute sera. 2. Dela Bueureci la Braşovâ: Trenulti mixtti Nr. 317: 2 ore 32 minute după ametp. Â. Plecarea posteloră. a) Dela Braşovti la Reşnovu-Zimescî-Brană: 12 ore 30 m. după ameţii. u b) c) d) e) U n r> rt u v v 71 Zizmu: 4 ore după amec|I. în Secuime [S. Georgl]: 1 oră 30 minute ndptea-la Fâgăraşă: 4 ore dimineţa. la Săcele: 4 6re dimineţa. B. Sosirea posteloru: a) Dela Reşnovă-Zernesct-Branu la Braşovti: 10 ore înainte de ame