liiattium, AdministratUsa ţ Tlpoffrafla:
BRAŞOVU, piaţa mar* Nr 22. Idisorl neirancate na aa pri neecii. Manascrip eun «ara*
tnmica !
Birourile de emani:
BrafOvS, piaţa marş Nr. 22. inserate mai primescd In Vtena Mol/ Mosse, Eaasensiem <fe Yogler (Oto Maas), Heinrich Schalek, Aloi8 Btmdl,M,T)ukes, A.Oppelik,J. Dan-mbtrg; în Budapesta: A. V Gold-. Urger, Anton Mtx ei, EckdemBtmai’ tnFrankAirt:0. L, Daube; în Ham* burg: A. Steiner.
Preţul inaerţinnilorfi: o seriă gsrmondft pe o ool6n& 6 or. si 80 or. timbra pentrn o pali licăre. Publicări mai dese dap& tarifă şi învoială, iteclame pe pagina Hl-a o seriă 10 cr. v. a. sân 30 banţ.
„Oaaeta" iese la fia-oara (ţi
Nmamte ptn AettrHUzarli
Pa ană ana 12 fi., pe ş£se Ioni f	6 fi., pe trei luni S fi.
Putu Românie ii străiiătate
Pe onfi aafi 40 frânei, pe faaa Ioni 20 franci, pa trei luni 10 franci.
Se prenumără la t6te ofi-oiele poştale din întră pi din afară pi la dd. oolectori.
Atonamtnli peatrm Braşort:
laadministraţiana, piaţa mare Nr. 32, etagiulti I.: pe ană and 10 fi., pe şăse Ioni 5 fi., pe trei kfl| luni 2fl. Wcr. Oa dasalftîn oasă: Pe ană ană 12 fi., pe , s4ae luni 6 fi., pe trei Ioni 3 fi. tJnă esemplara 5 or. ▼. m. s4a 15 bani.
Atătă abonamentele câtă p inserţiunile sântă a se plăn înainte.
Nr. 268.
Braşovil, Lunii, Marţi ‘6 (18) Decemvrie
1888.
Din cansa sf. sărbători de m&ne, (Jiarnlii no ra apără păaă Mercur! săra.
BraşovQ, 5 Decemvrie v.
Scaunulu patriarchalu din Car-loviţă a rămasu vacantă prin încetarea din vieţă a patriarchului Anghelicî şi acum Serbii din Ungaria voru ave s&'şî alegă unu pa-triarcliu după voinţa şi dorinţa loru, decă nu voru fi împedecaţî a’şî esercita drepturile lortt autonome bisericesci şi nu voru fi puşi în neplăcuta posiţiune d’a vede că li-se impune prin numire din nou unu patriarchu după voinţa şi dorinţa guvernului.
Câtă a stăpânită Anghelicî în scaunulă patriarchiei, partida naţională sârbescă, din care face parte poporulă serbescă, a stată departe de patriarchulă, nevoindă a-lă recundsce ca capă ală bise-ricei, pentru că n’a, fostă alesulă poporului, ci numită şi impusă lui.
După pensionarea patriarchului Prokopie Ivacîcovicî, a fostă numită administrator ală patriarchiei Carloviţului episcopulă din Baci German Anghelicî. Congesulă naţională serbescă întrunindu-se în Noemvre 1881, alese patriarchă pe episcopulă Andrija Arsenie Şţoikovicî, der congresulă a refu-sată a-lă întări. In Decemvre acelaşi ană alese sinodulă altă patriarchă, pe episcopulă Teofan Zivkovicî, der nici pe acesta n’a vrută guvemulă a’lă întări, ci des-considerândă drepturile autonâme bisericesci numi elă însuşi, guver-nulă, pe episcopulă Anghelicî ca patriarchă ală Serbiloră, supunendă monarchului spre sancţionare a-cestă numire. Sinodulă naţională serbescă a protestată în contra a-cestei alegeri şi şî-a amânată lucrările pentru mai multă timpă.
Din acestă ană au urmată mulţime de frecări între patriarchulă
şi, puţinii săi aderenţi şi între partida naţională a poporului sârbesc, înăsprirea raporturiloră între patriarchulă Anghelicî şi Intre credincioşii săi s’a manifestată în tota puterea ei cu deosebire în anulă 1885, când s’au făcută alegerile pentru congresulă naţională serbescă; abia cinci candidaţi de-ai lui Anghelicî au putută pătrunde atunci în congresă, er ceilalţi au căcjută toţi la alegeri.
In acelaşi ană hotărî congresulă să presente Maiestăţii Sale o adresă cu rugarea, ca să i-se acorde erăşi poporului sârbescu dreptulă de alegere, ce i-s’a fostă suspendată prin numirea lui Anghelicî. In Octomvre 1886 s’a cetită în congresă răspunsulă ministrului-preşedinte ungurescă, că adressa nu se p6te presenta Maiestăţii Sale, fiindcă lipsesce subscrierea patriarchului Anghelicî. Atunci deputaţii congresului declarară comisarului guvernului, că nu voră mai lua parte la lucrările congresului, oonsiderându-se pasulă acesta ca ună nou protestă în contra numi-rei lui Anghelicî.
Apucătura de care s’a folosită cu acestă ocasiune guvemulă ungurescă dovedea erăşi, ca şi cu ocasiunea numirei, că elă nu e dispusă a respecta drepturile autonome ale bisericei serbesci, căci cum era cu putinţă să subscrie adresa ună patriarchă numită şi nu alesă, ună patriarchă ală guvernului şi nu ală poporului serbescă ?
Din acestă momentă s’a făcută ruptura definitivă între poporulă sârbescă şi între capulă bisericei serbesci, care era o persănă plăcută guvernului, er nu poporului, mulţămită serviciiloră ce le-a adusă Anghelicî maghiarismului, er nu credincioşiloră săi.
Mortea patriarchului Anghelicî
nu. o regretă decâtă guvemulă ungurescă şi' câţiva maghiaronl sârbi. Foile naţionale ale Sârbiloră dţa, Ungaria şi fiarele din Serbia, 4 afară ae cele oficibse, 4i°u în-tr’ună glasă, că prin mortea lui Anghelicî s’a luată o petră de pe inima poporului sârbescă din Ungaria, scăpândă de o grea povară; păstorirea lui va ocupa o pagină negră în istoria bisericei sârbesc!, care de când esistă n’a avută o sărte atâtă de tristă.
însuşi ună corespondentă din Pesta ală foiei vieneze „Neue freie Presse“ scria în 4^e^e trecute despre patriarchulă Anghelicî, că era ună credinciosă aderentă ală „ ideii de stată maghiară Acestă mărturisire a corespondentului fâiei vieneze, căreia numai lipsă de simpatiă pentru guvemulă ungurescă nu i se p6te imputa, es-plică din destulă ce era pentru poporulă sârbescă patriarchulă An-ghelicl care, precum mărtunsesce totă acelaşi corespondentă — după ce calumniază pe Sârbi că nu-trescă tendinţe şi nisumţe omla-diniste ori pansârbescî — pentru şcdlele sârbesc! n’a făcută nimică.
Cum era să facă ceva pentru cultura şi instrucţiunea poporului serbescă unu patriarchă, care era aderentă credinciosă ală „ideii de stată maghiară44, ori mai pe şleu 4isă ală maghiarişării? Ună ast-felă de patriarchă îi venea la so-cotelă guvernului ungurescă, în ochii căruia autonomia bisericescă îi e ună spină în ochi, fiindă o piedecă a maghiarişării.
Acusările de omladinismă suntă vechi apucături ale guvernului ungurescă, spre a-şl justifica încălcarea drepturiloră autonâme bisericesci ale Serbiloră.
Acum li-se va da ocasiune Sârbiloră a încerca din nou se sefo-losescă de drepturile loră, ale-
gândă ună patriarchă, şi acestă împrejurare va pregăti perplexităţi guvernului ungurescă, decă se va fi ocupândă cu gândulă să ve4ă, în scaunulă patriarchiei totă ună maghiaronă.
Maiestatea Sa a declarată în decisiunea prin care se întărea numirea lui Anghelicî, că acesta nu atinge de locă dreptulă de liberă alegere a patriarchnlui, decă alesulă întrunesce unanimitatea voturiloră. Trebue der să se u-nescă toţi deputaţii congresului sârbescă în privinţa alegerei patriarchului, pentru ca printr’ună votă unanimă să ia guvernului ungurescă putinţa de a mai încălca drepturile bisericei serbesci.
Veni-voră odată maghiaronii sârbi din congresă — de altmintrelea fârte puţini la numeră — la convingerea, că mânândă ca pănă acuma apa pe m6ra guvernului ungurescă, submineză biserica sârbescă şi prin ea naţionalitatea sârbescă?
JD33ST
In legătură cu soirea despre espuU sarea corespondentului din Berlină ală cjiareloră italiano „Secolo* din Milană şi „Diritto44 din Roma, d-lă Paronelli, de pe teritoriulă Prusiei, „National-Zeitung44 din Berlină (fi06» că în redacţiunea cfia" rului „Diritto44 se află de ună şiră de ani ună irridentistă, ună Triestină, care consideră tote lucrurile din punctă de vedere ală unui contrară ală alianţei triple şi lucrâză aşa, că forma corespon-denţeloră şi articulii independenţi despre Germania şi Austro-Ungaria trebue să se atribue acestui fanatică.
Camera deputaţiloru francesi a primită, cu 883 contra 115 voturi, legea financiară pe anulă 1889, punendă astfelă senatulă în posiţiune, a începe desbaterea bugetului încă în anulă acesta şi pote a-lă şi termina. E de observată, că de
FOILETONUL!? „GAZ. TRANS.44
_
Acusatorulu pnlillcii.*)
„Ce nobilă profesiune ai esercitată! — (fise Sf. Petru. — „Misiunea cea sfântă a re-presentantelui justiţiei! ’Mlplace a crede, că cei apăsaţi voră fi aflată în tine ună apărătoră zelos ă.44
„Cu chiemarea meau, răspunse pro-curorulă de stată, „n’a fostă togmai astfel lucrul, precum vădă căcrecfl-Ea a constată mai puţină în a apăra, decâtă în a acusa. Eu] am representată potestatea publică în cestiunile criminale.44
„Crudă necesitate,44 replieâ Sfântulă, „der totuşi necesitate. Trebue de pe corpulă sociala, aşa ca şi de pe celă individuală. a se tăia membrulă putredă, cangrena a se desvăli şi a se sterpi, ca să nu se lăţâscă contagiunea; dâr ce operaţiune delicată, ce atenţiune scru-pulosă, ce siguranţă a ochiului şi a manei se recere, ca atacândă părţile cele bolnave, să nu se vateme cele sănătOse! De câte-ori, ca să continueză asemănarea mea, — în momentulă când ai folo-
*) Plin opulu „Jugements de Seint Pierrew (Judecăţile sfântului Petru) Parisd, Victor Palme, 25 rue de Grenelle St-Germain.
sită ferulă — nu vei fi fostă adâncită în cugete, ca de fiică să nu faci tăietura falsă, şi să rănescl, seu chiar să omorî, în locă să vindeci! Oh, de câte-orî nu vei fi simţită lipsa luminei şi asis-tinţei. Aceluia, care singură ispitesce
cu siguranţă inima şi rărunchii!........Tu
tacl!“
„Ce să di că? Trebue să-ţi mărtu-risescă, că eu misiunea mea nu o-am pricepută astfelă, precum o’nţelegl tu. Rolulă meu a fostă a acusa: eu am acu-sată. Apărarea a fostă treaba acusatu-lui şi a apărătorului său. Eu n’ am avută de a’i cruţa pe aceia, a căroră culpabilitate a o stabili a fostă oficiulă meu specială.44
„E greu a admite44, (fi6*6 Sf. Petru, că oficiulă tău a constată în aceea. Chiemarea apărătoriloră este a spăla câtă se p6te de albă pe celă acusată, chiar şi pe contulă adevărului, carele totdeuna ar trebui respectată : aceea o sciu şi este şi esplicabilă pănă la ună anumită punctă. Insă n’a putută să fiă misiunea ta a înegri câtă se pote pe celă Inculpată. Tu aveai numai de a’i arăta vina, care voia a se ascunde şi a cărei pedepsire o pretindea moralitatea publică, în realitatea şi forma sa cea adevărată."
„Ce cugeţl tu,Sf. Petre? Atunci n’ar fi egală partida. Ce ? Apărarea să’şl aibă mânile sale libere, er acusaţiunea ale sale legate? Câtă vreme defensiu-nea credea că-i este iertată a apăsa cu tBtă puterea, ca să plece cumpăna spre achitare, şi aceea în favorulă unui individă simplu, — să nu pâtă de altă parte apăsa acusaţiunea totă aşa de tare spre a restabili echilibrulă, ca să potă obţină o judecată reclamată de interesulă societăţii ?!
Atunci urmărirea crimeloră prih potestatea publică în afacerile criminale ar fi totdeuna fără resultată.44
„Precum scii şi tu44, răspunse Sf. Petru, „nu e iertată a face rău, avendă în vedere ună bine, şi totuşi e de signr cevaVău a vădi pe ună omă mai vinovată decâtă este, de frică ca să nu succedă altora a-lă adeveri cu nedreptulă ca pe ună nevinovată de totă. Şi apoi, după sistemulă tău, ce s’ar alege din justiţia, decă din partea ambeloră părţi nu se pune mai mare pondă pe fapte; decă acuaaţia, ca şi apărarea, îşi inventeză ună faptă streină şi’i este iertată a-lă înfăţişa ca pe ună adevără, atunci eu, în desbaterile ce servescă de pretextă justiţiei numai ună duelă vădă, unde t6te
se reducă la isteţime, şi resultatulă loră îlă decide oratoria mai mare seu mai mică, seu subtilitatea aceleia. Decă învinge apărarea, atunci ună nevinovată se rehabiliteză ceea, ce e forte bine; decă se achitâză ună culpabilă ori se pedep-sesce mai puţină, şi acesta încă nu e prâ rău. Der dâcă învinge acusaţia, atunci asta-i destulă de tristă, p6te ună vinovată să se pedepsescă mai strictă decâtă merită, sâu sâ se condamne ună nevinovată, şi acesta e forte mare nefericire. Unde este atunci, te rogă, în casulă a-cesta satisfacţiunea moralităţii publice? Osândirea nevinovatului o vatămă mai crudă, decâtă greşela vinovatului, şi ea sufere de o miiă de ori mai multă sub rana făcută de mâna representantului ei, decâtă de a altui cuiva. Poţi tu nega acâsta?.... Tu taci erăşi,44 urma mai încolo Sf. Petru. „Ori recunosc!, ori nu adevărulă deducţiuniloră mele, tăcerea ta confirmă, că tu nu le admiţl. Aces-ta’ţl stă în liberă voinţă, dâră nu te plânge, decă eu voiu aplica sistemulă tău acum când te vom judeca.*
„Ce voiesci a dice cu acâsta, Sf. Petre ?*
„Yoiescă a (fice44,răspunse Sfântulă, „că voiescă a te supune probei aceleia
Nr. 268
1888.
GAZETA TRANSILVANIEI
angajaţii şi deci se pote forte bine re^ trage, In totă gjisulă maioritatea pac-lamenţului, ou oare guvemulă vrea să se acopere, se încarcă cu o mare răspundere. Causa descuragierii principelui Bişmarck e înfrângerea ce ^au suferit’o trupele germane la Bagamoyo, care a fostă luată din'mâna lord de cătră Buşiri, şefulă insurgenţiloră, a căruia in-fluinţă cresce mereu. ■>	.	• •
SCHtiLE. PILEI.
Ministrulă ungurescu de comunicaţiune publică o încunosciinţare, în care face atentă publiculă ce trimite pe poşte lucruri de s&rbătorile Crăciunului, că: lucrurile să fiă bine împachetate, conţinuturi pacheteloră să nu fiă vătămătoră altoră pachete, învălitdrea să fiă din materială tare, ori pânză, ori hârtiă grosă şi tare, şi să se noteze pe învălitore conţinutulă; bani şi alte obiecte preţidse să nu se împacheteze cu alte obiecte preţiăse de-ore-ce atunci în casă de perdere nu se despăgubescă; să se’ntrebuinţeze cără bună de sigilată şi ună bună sigilă; neîmpachetate se potă da numai geante şi cufbre închise, precum şi vânată, care nu mai sângereză; pasări de casă numai în coşă se potă da. Adresa se scrie pe învălitore, âr de nu se p6te, atunci se scrie pe o hârtiă lipită pe învălitore, afară de pachetele cu preţiose, avendă a se scrie adresa pe învălitorea acestora. Dâcă pa-chetulă e forte mică şi adresa nu’ncape pe învălitorea lui, atunci se scrie pe o bucată de scândură ori pe hârtiă tare (mucava), legată cu sforă de pachetă. Pe pachetele cu came, ce se trimită în Budapesta, să se noteze şi felulă şi cantitatea cărnii precisă, notarea necorecfcă se pedepsesce. Pentru pagubele provenite din împachetare rea ori din adresare necorectă nu se dă despăgubire.
*
* *
O foiă „patriotică14 din Budapesta scrie : „Scumpulă oraşă Cluşiu s’a demisă la ună faptă, de care „patriotulă cu bune sentimente unguresci* nu pote să se bucure. Nu numai a suferită, ca ună orfeu nemţescu să strice deja de mai multă timpă aerulă dintre păreţii săi, ci repre-sentanţa orăşenescă a permisă chiar, ca acestă „bordeiu44 spirituală să se consolideze permanenta în aşa numita resi-denţă a Kulturegylet-ului. In otelulă Panonia din Cluşiu, Scitianulă îşi petrece între glume şi bălăcănii nemţescl. Aşa-i trebue; vrednică este de sortea lui, decă nu scie, seu — ceea-ce e şi mai rău — decă nu vre să se ajutore pe sine44.
Scârbosă şovinismă!
*
* *
Ună confiictă s’a iscată intre inspectorul^ de şcole ală comitatului Trei-scaune Eoţvos R. Lajos şi între învăţătorii din Chezdi- Oşorheiu. Inspectorulă făcu adecă în adunarea comitetului administrativă unii raportă, prin care 12 învăţători simţindu-se ofensaţi, publipară o decla-raţiune în colonele ,lui „Szekely Nemzet4*, în care 4icG> că inspectorulă cu oca-siunea visitărei şcoleloră n’a avută şi nici n’a putută să aibă ocasiune a’şl câştiga informaţiunl basate asupra sistemului ,d© învăţămentă, er împrejurarea, că inspectorulă a permisă să se publice compromiţătorul ă raportă şi prin 4iare se declară ca o lipsă de tactă din
partea inspectorului.'
» *
*
Din Budapesta se anunţă, că în cercurile conducătore se plănăesce introducerea de porto personală pe tote liniile căiloră ferate ale statului cu preţulă maximală de 1, 2 şi 3 fi. Guvernulă
austriacă se ocupă cu aceeaşi cestiune.
£
$ *
Era ună timpă, când în comunele rurale ungurescl se ocupau posturile de învăţători prin licitaţiune şi postulă se da celui care cerea mai puţină lefii. Astfelă s’a întâmplată acum în comuna Csbgle din comit. Vesprimă. Comuna a decisă să se vestescă din amvonă, ca acelă lo-cuitoră din sată, care e în stare să ins-trueze fetiţele, să se anunţe la preotulă ori la curatorulă. S’au anunţată patru inşi, între cari ună ţăsătoră şi ună cis-marfi. Celă mai „aptă44 s’a părută a fi cismarulu, care dă instrucţiune fetiţeloră
pentru 10 fi. lefă pe lună.
*
* *■
Ministrulă ungurescă de agricultură, comerciu şi industriă a ordonată, ca cu finea anului acestuia se se desfiinţeze institutele de carantină şi secţiunile loră de la graniţă; asemenea a ordonată se se desfiinţeze şi comisiunea dela staţiunile de intrare dinspre Serbia, er în loculă acestora a ordonată să se înfiinţeze dela 1 Ianuarie 1889 staţiuni de intrare la Tulgheşă, Ghimeşă, Poiana sărată, Şan-ţulă vechiu, Braşovă, Timişulă de susă, Brană, Tumulă roşu, Vulcană, Piatra-albă, Orşova, Bellobrcska, Baziaşă şi Panciova. La aceste staţiuni de intrare suntă însărcinaţi provisorică cu purtarea agendeloră adjuncţii instituteloră de carantină: Kun Ules la Tulgheşă, Anto-niu Berariu la Ghimeşă şi Meyer Ignacz la Poiana sărată; apoi Szombati Adolf la Şanţulă vechiu şi Balâs Kalman la Braşovă (gară); Uhlyarik Titus la Timişulă de susă, Czili Gyorgy la Brană, Miksik Akos la Turnulă roşu şi Odrai Antal la Vulcană; la Piatra-albă se va denumi din casă în casă, mai alesă în
ani de 4il© încă nicî-odată n’au voţată atâţia monarchiştî în contra bugetului ca în anulă acesta.
In noulu cabinetu spaniolă se mani- ' festă încă de acum divergenţe de optf* niunî. Noulă ministru de finanţe Venan-cio Gonzalez, de numirea căruia suntă încântaţi toţi protecţioniştii Spaniei, a invitată pe colegii săi să facă cele mai mari economii şi să reducă cheltuelile, dâr ministrulă de răsboiu şi celă de marină au protestată declarândă, că le e cu neputinţă să reducă bugetulă loră; a mai asigurată generalulă Chinchilla, că voesce să esecute reformele militare plănuite de predecesorii săi. Cu greu va pute face acâsta ministrulă de’ răsboiu, decă ţinemă sâmă de faptulă, că tocmai din causa reformeloră au că4ută predecesorii săi. însuşi Sagasta nu pre e sigură de durerea cabinetului său, care e considerată ca ună ministeră de tran-siţiă, ce va face locă altuia, îndată ce se va introduce votulă universală.
Din Chrislimia se împărtăşesce, că alegerile de deputaţi pentru Storthing au eşită în favorea conservatoriloră şi în defavorea guvernului. Pe când fostulă Storthing consta din 83 guvernamentali, 30 conservatori şi ună deputată neministerială ală stângei, acum constă noua cameră din 51 conservatori, 37 radicali, 4 neministeriall ai stângei şi 22 aderenţi ai guvernului. Cu tote astea se crede, că ministrulă preşedinte Sverdrup nu va face schimbări în ministeră.
Nouăle alegeri pentru Scupcina ser-bescă au eşită în favorea radicdliloru. Acum se plângă progresiştii de ingerinţe în alegeri şi e probabilă, că nu voră lua parte la lucrările Scupcinei. Totulă atârnă dela primirea proiectului nouei constituţiuni de cătră Scupcină. „Pol. Corr.u e informată, că Regele Milan a declarată, cumcă e gata să sancţioneze noua constituţiune, deşi ea desfiinţeză diferite drepturi ale coronei, der că mai departe nu pote merge în revisuirea constituţiei. Cu tote astea e întrebare, decă radicalii voră primi constituţiunea fără modificări însemnate.
Precum spune „Freisinnige Zeitung44, în cercurile ,parlamentare germane se istorisesce, că cancelarulă Bişmarck e mâhnită, din causă că în urma imboldului naţiunei politica colonială a Germaniei a mersă mai departe, decum a dorită elă, la o retragere nu se mai pote cugeta acum, deorece acesta ar fi totă atâta câtă a perde o luptă la Rină. Ve4l bine, că intervenirea imperiului în Africa ostică pretinde mari jertfe în bani şi 6menl, şi în cele din urmă totă n’ar avă ună resultată deosebită. Numita f6iă însă e de părere, că imperiulă nu e
la care a ai supusă tu pe alţii, înainte de ce aşă decide asupra sorţii tale; voiescă a au4i ce au d’a 4ice asupra ta ângerulă bună şi celă rău ai tăi. Celă dinteiu la dorinţa sa ardentă a te vedâ eliberată, ori câtă de multă ţine la dreptate, pote 8ă-ţl fiă indulgentă.
Celă de-ală doilea, după sistemulă tău acum desfăşurată, va stabili contrapon-dulă (balanţa). Astfelă judecata, ce eu voiu să aducă, va fi formată după tote regulele. Acusatorulă are cuven-tulă.“
Ângerulă celă rău nu aştepta să fiă multă rugată.
„Fericite Petreu, cuvânta elă, „pre fericite! După a mea opiniune omulă, care stă aci înaintea ta, nu e ună pă-cătosă de rândă. Cei mai mulţi, spre a mea mâniă, (de ce să nu arătă acesta?) suntă pre adasea numai nisce amărîţl de păcătoşi, mai multă slăbănogi, decâtă răutăcioşi. Ei comită aceea ce tu numesc! „rău,a— deşi ei se temă de asta — singură numai pentru că ei trebue să facă aşa, voindă a’şl îndestuli înclina-ţiunile loră naturale. Ei, durere, nu ser-vescă cu totulă Satanei din libera loră voinţă, ei mai cu dragă ar servi lui Dum-ne4eu, dâcă Dumne4eu i-ar lăsa a trăi
liberă după fantasia loră. Aşa îi vede omulă adese-orf că se înpacă cu Ceriulă, după ce şi-au trăită anii sburdăriiloră, şi pe astfelă de subiecte, aşa de neaplecate a’ml face onore, fără multă durere îi lăsămă cu atâta. Cu acesta însă stă Iucrulă altmintrelea, elă e într’adevără confederatulă magistrului meu, în ală cărui nume mă ridică cu pretensiune asupra densului. “
„Ce va să însemne acâsta, spirite mincinosă ?!u striga procurorulă de stată.
„’Ml iau libertate44, replica dâvolulă cu ună aeră drăcosă, „a ruga pe D-lă Judecătoră să nu permită acusatului a-ceste întreruperi necuviinciose.44
„Taci acusatule,44 4*se Sf. Petru, „când te voiu întreba atunci să răs-pumjî.44
„Eu 4is©ill‘S continuă spiritulă celă reu, „că acesta ne aparţine nouă. Eu i-am insuflată încă din frageda’i prunciă dispreţulă faţă de Dumne4eu şi ura contra omeniloră, şi potă 4*°© spre onorea lui, că elă a trasă ună folosă minunată din prelegerile mele. Decă se arătă elă în afară, în esteriorti, altfelă, o făcea acesta pentrucă scia dela mine pănă unde o pote duce cu făţăria. Elă îşi ascundea simţămintele sale adevărate
spre a’şl ajunge cu atâtă mai bine scopurile sale.44	•'
„Calumniatorule! Ce cutezi tu a 4ice?!“ striga înfuriată procurorulă.
„A doua ără îţi inpună tăcere14! 4ise Sf. Petru.
,, Acestă ură de Dumne4eu şi de omeni, care este caracterulă nostru dinstinctivă,44 urma spiritulă rău, „şi care eu i-a,m in-spirat’o în sufletulă său, cu aşa desteri-tate o-a practicata, încâtă îmi place a o numi infernală. Voiescă prin acesta a 4ice, că elă acea ură o-a ascunsă ou o isteţime abilă sub masca contrară. Elă părea a fi de jumătate ună Sfântă. Cuvintele lui nu respirau decâtă dreptate şi iubire. Insă elă înbraţişa pe semenulă său, numai pentru-că spera a-lă pute suguşa, şi juca ună rolă de apostolă, numai pentru de a necinsti mai tare pe Dumne4eu.
„Măi monstrule de calumniatoră
„A treia oră tăcere!44 4hie Sf. Petru.
„Elă într’adevără a fostă invidiosă şi crudelă; elă nu putea vede nimică frumos, casă nu simţă lipsa a-1 înnegri, nimică bună şi bine în înţelesulă tău, să nu fiă comprobată în acea turbare secretă; noroculă altuia era durerea ini -mei lui, durerea inimei de-apropelui era
timpulă verei, câte ună veterinară ; • la Orşova este denumită directorulă de carantină Klima Mâtyas, la Bellobrczka Varadi Satndor, la Baziaşă Balla Jozsef şi la Panciova Kondor Mihaly, toţi veterinari diplomaţi.
*
* *
Primatele Ungariei Simor a convocată pe toţi membrii episcopateloră ungare la o conferinţă în palatulă său. Afară de cestiunl bisericesc! şi religidse, se voră lua în desbatere şi mijlocele de propagare a literaturii catolice.
*
* *•
- In comunele, care nu suntă mai departe decâtă 35 de khilo-metri dela graniţa României' şi a Sârbiei, conformă nouei legi veterinarie se va purta evidenţă pentru controlarea viteloră cornute şi începândă dela X. Ianuarie 1889 se voră estrada paşaporte galbine.
♦ *
*
In Cuvesd s’a înfiinţată ună corii vocală de plugari. Numărulă coriştiloru e pănă acum de 29 de inşi. Prelegerile au începută, coriştii le cerceteză regulată
pentru învăţarea noteloră.
* *
*
Cetimă în „Epoca44 din Bucurescî: Trei săteni din Transilvania, tocmai din Copşa, lângă Sibiiu, au sosită în capitală pentru a se supune tratamentului institutului bactereologică ală profesorului Dr. Babeşă. Aceşti nenorociţi au fostă muşcaţi de nisce lupi turbaţi. Ceea ce e greu, e că muşcăturile, cari tote suntă la obrază, datâză de şepte săptămâni;
cu tote acestea inoculările au începută.
* *
*
Comitetulă partidei poporăle săsescî din ţera Bârsei a adresată ună apelă cătră alegătorii cercului electorală întâiu din interiorulă oraşului Brhşovă şi din Blumăna, ca să ia parte la alegeTea a trei membri în comitetulă municipală în. loculă răposaţiloră Franz Maager; Ionă Gott şi Andrei Tontsch, trebuindă a alege bărbaţi din partida poporală. Alegerea se va fâCe la 17 Decemvre dela 9 ore diminâţa pănă la 4 ore d. a. în casa sfatului pentru cetate şi în casa Nr. 330 din Blumăna pentru acestă cercă.
* ••
* *
„Temps44, vorbindă despre demons-traţiunile din Pojună, 4i°e între altele, că consiliulă orăşenescă din Presburg se vede că totă de acelă sentimentă e însufleţită, ca şi tinerimea. Mai departe spune cu mirare, că într’o hotărîre pri-vitore la streinii cari locuescă, şeii cari mergă în Pojună, Austriacii suntă socotiţi între streini; mai departe spune, că s’a adusă hotărîre să i-se redea Presbur-
fericirea inimei lui. Uşoră se pote deci înţelege, ce bucuriă sălbatică simţi elă, când în numele potestăţii publice fu înzestrată cu oficîulă, ce’i era lui mai iubită, oficiulă d’a acusa pe deapropele său. Ce plăcere era pentru elă a stră-forma greşelă în crimă! Cele mai mi-nuţiose indicii a-le preface în documente nedisputabile spre a apăsa cu acelea pe ună nevinovată! Ce bucuriă pentru elă a privi cum celă nefericită combate aceste apariţiunl false, cum în zadarfi chema ceriulă şi pământulfi ca mărturiă nevinovăţiei sale, şi cura în fine cădea sub pretinsa evidenţă lovită de o judecată nedreptă, îngrozindă justiţia omenâscă şi blăstămândă pejcea dumne4eescă! Acesta eraj bucuria tâlharului, care în locă d’a fura bani, ia ondrea, libertatea şi totă ce face rieţa omulăi mai preţuită! Aceea a fostă plăcerea lui ca, decă elă singură nu putea vărsa sângele de-apr6pelui, în ună modă laşă şi târîtorft să-lă verse prin sabia Legei. Aceea a fostă bucuria şi desfătarea impiului ca, pe când vorbea în numele dreptăţii dumne4eescl şi omenescl, în interiorulă său să rî<jă de ea şi să simţă o bucuriă infernală, vă4endă cum Legea se scuipă şi se negă prin sacrilegiulă afurisită ce comitea prin ea.44	(Va urma).
Nr. 268....
gului vechiulă nume ungurescă J?ozsony. Acesta îlă supără mulţii pe „pâtriotulă44 „Kolozsvar14, care 4i©e că numirea ofi-ciosă de Presburg nu esistă, ci numai Pozsony şi prin urmare acestti oraşă n’are lipsă de a i-se reda vechiulă nume ungurescă, căci deja îlă are. Nu se miră altmintrelea de acesta, căcî, 4*©© elfi, s’|iu întâmplată şi mai ciudate lucruri ca ăsta. Aşa d. e. 4iare ©ngl©s© din c^le mai distinse vorbescă despre minîstrulă preşedinte Herr Tisza (în locă de Golomand Tisza), er'o foiă francesă a scrisă: „Herr Tisza,,. Kalman-ulu guvernului ungurescul cre4endă că Herr e numele de boteză, âr Kalman semnifică funcţiunea. Se supără mai departe „Kolozsvar44 pe fiarele nemţesc!, de-6re aceste' vorbesc de Szegedint, Debreczint, Gross-Wardein etc., deâreoe terminaţiu-nea int la cele două dintâiu este şyă-bescă, er Gross-Wardein-ului ar vrea foia ungurescă să i-se 4i©â Nagy-Vârad.
Mari lucruri ceri, jupâneso din Cluşă!
*
* *
„Mergi înceţii c’ajungi departe" r îşi va fi gândită abonatulă din Feldiora ală foiei „Grosskokler Bote44 din Sighişora, când a primită la 10 Decernvre n.. f6ia ce se espedase la 18 Noemvre, precum s’a putută vede de pe sigilele poştale din Sighişora şi din Braşovă-Feldiora imprimate pe fâiă. Şi-să nu uitămă, că
foia a venită cu calea ferată !
*
* *
Membriloră corpuriloră legiuitor© române li s’a distribuită medaliq comemorativă a restaurării mănăstirii curţii de Argeşă. Pe o parte e gravată mănăstirea cu inscripţiunea: Fundată de Negoe Bas arabă MDXVHI — Restaurată de Carolă X MDCCCLXXXVI. Pe cealaltă parte suntă capetele Regelui şi Reginei.
* .• '
* *
Egarhulu şi ăţetropglitulu bulgară Antimă o murită în Vidină.
* *
Navigaţiunea pe Dunăre a încetată cu desăvârşire, scrie „Telegrafulă Română*4 din Bucurescî, din causa gheţu-nloră ce curgă. La mila 18 între Galaţi şi Sulîna a îngheţată chiar Dunărea.
/.	^ .	*	. -	tj	* ^	'
UD in comitate.
Oomitatulă Turda -Ârieşu. In luna lui Noemvre a. c- s’au estradată. din acestă comitată 5 paşaporte pentru liberă trecere în România; incendiurî s’au ivită în 11 comune, causândă o pagubă de 165p fL; tarea ' sanitară a locuitori-
loră a fostă mai slabă ca în luna lui De-
.o.
pemvre; s’a ivită difterita în Tinda, Lupşa, Velcheriu şi Cucerdea de Arieşă; în urma măsuriloră aspre ale inspectorului de dare, s’a incassată în ultimele
5	luni mai multă dare cu 60,000 fi. ca în anulă trecută, cu tote acestea însă restanţele fpcă 224,636 fi. 80 cr.
Oomitatulă Braşovului. S’au plătită în primele 11 lun£ ale acestui ană 444,128 fl. 47 cr. dare directă şi 9482 fi. 18% cr. dare militară.;, -faţă. cu anulă trecută s’au incassată mai multă cu i.8j747 fl. 51 cr. dare direptâ şi ţî75 fl.
6	cr. dare militară. In luna lui . Noemvre s’au incassată 75,919 fl. 50 cr. dare directă şi 3635 fl. 15 cr. dare militară; faţă cu aceeaşi lună a anului trecută s’au incassată mai multă cu 6037 fl. 65 <?r. dare directă şi 686. fl. 63 y2 cr. dare militară. In închisorea centrală a comitatului se aflau la 30 NoemVra 144 de arestanţl J dintre aceştia 132 condamnaţi, er 12 preventivi. In închisorile ju-deeătorieloră de cercă din Braşovă şi Satulungă în luna lui Noemyre s’au aflată 37 de arestanţl. Caşuri criminale mai mari s’au ivită 6, anume 5 aprinderi şi © jâfuire. Atelierulă de lucru ală ares-tanţiloră a adusă în acâstă lună 71 fl. i6 cr. venită pe sâma statului. Starea sanitară “ a loduitoriloră a fostă favorabilă;
Oomitatulă Cojocnei. In şedinţa dela
GAZETA TRANSILVANIEI;-
1888.
14 Decemvre a comitetului administrativă, vice-şpanulă Gyarmathy Miklos în raportulă său privitoră la administra-ţiunea publică a comitatului se plânse contra acelei presşe, care — cum $©© elă — şl-a luată obiceiulă acela generală, de a ridica acusărf şi sruspiţiunl contra funcţionariloră dela administra-ţiune. Asemeni şi alte ăcusărf şi suşpr-ţiunl de abusuri şi. corupţiunî întru câtă privesce pe fdneţionarii din oomitatulă sâu ^e respinge cu „deplină ‘linişte a consciînţei.44 In acesta comalată. se-află 8653 orfan|, -a cărora avere face 248,882 fl. 29 cr. S’â procedată apoi la alegerea a 6 membri în 'comitetul# administrativă, 5 membrii în comisiunea vorificătore, 1 membru în comisiunea controlătore, 1 în comitetulă centrală şi* 1 în comiteţulă permanentă. Aleşfifi^f Suntă Unguri, âr alegerile s’au făcută cu unanimitate1 de voturi, .aşa că, după bum 4ice „Ellenzâk44, nici în „oomitatulă.. de modelă44 (ââecă ală lui Banffy) nu se întâmplă aşa ceva.
i Foile ii Serbia $ patriarclii AngeM
Foile oposiţionala-din Serbia, vor* bindfi despre mdrtea patriarchului An-gyelici din Carloviţă, 4i°Q) ©ă prin mârtea acestui capă bisericescă nepopu-ikră, s’a luată o povară grea de pe spinarea Serbiloră din Ungaria, şi ’şl esprimă speranţa, că fraţii Sârbi voră râmânâ cruţaţi de o astfelă de calamitate, cum a fostă numirea lui Angyelicl.
„Dnevni List44 anunţase, că la în-mârmântarea lui Angyelicl iau parte toţi episcopii serbescl sub conducerea Metropolitului Theodosiu din Serbia, din partea ministeriului culteloru şi instruc-ţiunei sârbescl Vlădană Gyorgyevicf ca representantă. Se mai anunţase -prin telegrame, că şi ufftf repMesehtanttt ’&lft jegului Serbiei,, avea sâ ia parte.^s *
*	Scirl militare.
Austro-Ungaria. Foia ordinaţiuniloră militare pentru armata comună publică o preînaltă decisiune dela 28 Iunie a. c., care ordonă sporirea efectivului de pace şi nouă formaţiuni la regimentulă^de căi ferate şi telegrafe dela 1 Ianuarie 1889, şi anume: 1) La companii: fiecare din ele se sporâsce cu câte 1 subloco-tenentă, 6 sergenţi, 8 corporali şi 1 servitoră de oficeră, deci efectivulă com-panieloră se sporesc© în totkl cu 8 sublocotenenţi, 48 sergenţi, 64 corporali şi 8 servitori de oficeră, suma: 8 oficerf şi 120 6menl. 2) Formarea unei cadre întregitore telegrafice ou 1 căpitană cl. I, 1 locotenentă, 3 suboficerf comptabill cl. I, 1 sergentă, 2 corporali şi 2 servitori de oficeră, suma 2 oficerî şi 8 omeni. 3) înfiinţarea unei şcole telegrafice cu 1 căpitană cl. I, 2 sergenţi majori şi 1 servitoră de oficeră, suma 1 oficeră şi 3 diiienî.
akfaj*ăv preţuiţorii o luaiă şi ei la sănă-t6sa, er ginerile alerga după medică. Mediculă însă nu putu ajuta nimieă, căci bătrânul# era morţjŞ. Unde *ljii cu cine s’a întâmplată a'câsţa — n^. scimă,- căci lui „ Kolozâyar \ ;după care^luămă âcefiită tristă întâmplare, îi este ruşine să spună şi numele locului şi ale ■persâneloră, A-junge a "sex; că scena s’ă '|)etr0uţă 'în Ungaria..	J '	; - v '£	2
Cădere per£$uţ$să. Mare n^cq’oqire s’a întâmplată la 11 Decemvre îri * Orfisul :din Buda, la hoteiă „ Szeehenyî44.: Ax* tista Clairştte fSbea gimnastică pe ună trapeză," ţihendă ; uttă -copilă de cinci ani în dinţi. Deodaţă^ că4u cu copilă pu totă dintr’o înăîfiifie Jfaarev. Fubliculă îşi părăsi îngrozită locurile "şi din euUse alergară colegii -nenorocitei ca să-i dea ajutoră ei *şi sărmanului copilă. Funcţionar ulă poliţienescăr. care era de . faţă, constata îndată, că trapezulă era n§b (întărită. E probabilă-că copilulă îşi „va perde vederea, , şr; artista' a" suferită o periculosă sguduire de creerf.
Literatură: -
A regi magyar nemeş (Vşcaiula no-bilă maghiarp)'. Sub titlplă aceşta a a-părută î^'iâpografiaj'pocibt^ţîi „Franklin8 din Budapesta o’ scriere a d-liii Ludovicii Mocsdry constătătâre din 347 pâgt 1 Bre* ţulă unui esemplară 2 fl. 40 cr. Opulă este împărţită în 12. capitole, combătând cu deamâruntulă vederile, lui Grifi^wald Bela espuse în opulă său „A regi Ma-gyarorszâg44 (Ungaria vechiă).J Mai’ interesantă este pentru noi capitolulă ală Xl-lea, „Vederile lui Grănwş^^ Belş cu privire la cestiunea de naţionalitate44. In acestă capitulă, asupra căruiâ” vomă reveni la data-ocasiune, d-lă L. Miocsary combate politica de maghiarisare, pe care o privesce fle adevărată utopiă şi nefefjidir.e .pemtril^ ^atriă. D-lă Mocsary cre4â JtiţM dfeită.^yentă, că nici Românul ă, nici Sârbulă, nici Slovaculă nu se Va. amag|iikriea? îă veQl,	—t 4i©9
torulă — aceste popore se consideră ca părflf infegrante ă aceloră' confraţi '"âi lfră de caşşă şv de lup.jp^,	dincolo
de graniţe suntă constituiţi în state independente. Politica de maghiarisare singură numai asupra Germaniloră din Ungaria (nu însă şi asupra Sasiloră din Ardeală) speră să aibă ună resultată mai favorabilii, der acesta, 4^©© autorulă,4%-îiru,nlpiică nu-delătură sabia lui Damo-cle de asupra capeteloră Maghiariloră
numai atunci qrâdă d-lă Mocsary, că va fi asigurată, când naţioualităţiloră li-se va da posibilitatea de a ti*ăi astfelă în Ungaria, încâtă să se convingă, că o împărţire a Ungariei n’ar’ pute să le a-ducă nici ună'bin^, pentru că nicăirl lin potă spera la o \fi6ţă mai liberă şi mâi plăcută ca aici, 1 s
11
Xnt lăr î dliferlte.'
Mortu de frica esecutorului. Ună
esecutoră însoţită de doi .preţuitorf şi de adj unctulă unui advocată se presentâ la casa unui bietă omă bătrână cu sco-pulfl, ca să esecuta pe ginerele acestuia. Ginerele ceru amânare. „Decă mă lăsaţi să răsuflu — 4*©© ©lâ — voiu- plăti uşţoră m-raţe.44 Adjuncţulă adyo'eatyjui11 respinse rugarea cu cuvinte violente şi ameninţătore, strigândă : „Te voiu ese-cuta acuma de te-ai ascunde chiar şi In pămentă44. Nefericitul^ debitoră striga, atunci pătrunsă de mâhnire: „Decă aşa stă treba, mă voia împuşca şi atunci s’a isprăvită cu datoria.44 Cei din casă îşi aruncară atunci privirea asupra searniu-lui pe care şedea bătrânulă socru,, as^ cultândă înspăimântată la cele ce se vorbescă; de odată insă nefericitulă bătrână se răstornă de pe scaună şi că4u murindă imediată de spaimă/ ''Esecutbr “rulă îşi închise ochii, adjunctulă de advocată îşi luâ pălăria şi fugi pe uşă
TELEGRAMELE „GAZ. TRANS.“
(Serviciula braroului de coresp. din Pesta)
Budapesta, 17 Decemvre. Direc-torulu cancelariei preşidiale dia ministeriulu de comerţd a mărtu-risitu după unft interogatoriu -de Um că cei 42,000 'fl. nu i-a perdutu, ci i-a delraudafu* folpsindu banii/pentru scopurile sale proprii.
Betgradu, 17 Deceruvre. Resulta-tulîî alegeriloru pentru Şcupcină cunoscute pănă acum este: 160 radicali şi 40 liberali,.
Tenorul! Gavrilesen In Italia.
In privinţa re'preseintaţiuniloră pe ©are le dă artistulă română Q-avrilescu, „Românulă44 găsesce mai raulte amănunte în 4iar©le-din Florenţa.	;
„La Veritâu publică portretulă tânărului română şi îi pre4ice ună sttă-lucită -viitorn. . > ' -	:
,ţ* „La Staffile*, vorbindă despre repre-sentaţiunea-opepei „ Gioconda44 -la teatrulă Pagliqno .du*,	spriec nrn»ăt<)i»le
rânduri: „Mărturisimă, că tenorulă Ga-vrilescu a plăcută multă. Elă este ună Artistă care nu recurge la mijloce ce atragă aplâusele mulţimei, strigândă din
tote puterile âale. Elă este SÎgW 1 de sine, cântă cu graţiă, cu o bună metodâ, cu ună accentă justă şi pasionată. Vocea sa are uilă timbru; plăcută^ şi găsesce fără osteaâlă drumhlă InimeL Este fârte graţiosă Şi jocă în modă forţe naturaltţ. Este tenâtă şi demnăr de feumosa ca-riferă pe Care o percurg». In fiăcare sârâ se redîcă/rcmianţa pe car§_ „0 cântă,, nu ne sfiimă, a spune, ca ună mare artistă.*
„ălArte*, după ce vorbescâ' de auo-cesuî(^obţinută în „ Gioconda* . de d-na Ţeresinta (/Singeradauge: „Dreptatea cere dji pe lângă..Singer, s4 voribimă şi de tâ|$$rulă Ga vrii eseu, căruia li revină în maca parte onorurile succe&alui. Vocea sa este forte puternică şi o moc&lezS cu mare artă. ;In romanţa „Q^lo' e Mar44 publiculu i-â făcută o ovaţiune de oare pote ^ mândru. Lui Gavrilescu, noii'venită în, Florenţa,* publiculă dela teatrală Pagliano:(i-a dată în modă- subită cele mai căldurâse aplause, proclamându-Iă fără şOfvăire ca pe unulă dintre cei dintâiu tâu ori din 4iua de a4l.u -*<** • •
Cununiă.
*J‘ D-lă Teodoră Gănescu şl D-şora Zoe C. Oonţescu şi-au serbată eri, Dumineoă, în 4 Decemvrâ cununia în Biserica albă din Bjucurescl.
Felicitările fiSstre- tinerei părechl!
MYERSE,
Arestarea unui irredentistfi. In Triest a fostă arestată ună irredentistă, anume Alberto Nani, care era înarmată cu ună revolveră şi cu o bombă. Acesta s’a în-templată la 1 Decemvrie în împrejurimea castelului Miramar, tocmai în moinentulă când Monarchulă intra în cas-telă. In privinţa acestei arestări se păs-treză cela mai mare secretă.
Vind In locd de apă. In Kreuznach s’a aprinsă^ casa unui negustoră de vinuri1 şi fiihiăcă ’afcesta nu avea pivniţă, -îşi ţinea, buţile . cu.- vină într’o căinară. S’a aprinsă şi cămara, buţile au pocnită şi vinuVă din ele, erau 52 de buţl, — a cursă într’o gropă de lângă casă. Pompierii, neavendă apă în apropiere, au pusă pompele în vină şi au începută să împrosce. Der mircsulă:vinului în focă a foistă atâtti de puternică, încâtă pompierii au părăsită pompele şi au fugită 'lăâândă casa şă ardă.
Cur^ulu pieţei Braşovu
din 15 ^Decemvre st. n. 1868.
JBaUcnote; românescl Gump.		9.15	Pend.	9.17
Argintă românescă .	n	9.-	TI	9.10
Napoleon-d’orI . .	M	9.61	M	9.65
Lire turcşscl . . .	11	10.90	11	10.92
Imperiali		n	9.90	n	9.92
Gajbinl	n	5.70	TI	5-72
Sdris. fonc. „ AlbipaM 6u/0,	»i	101.-	TI	
n j. . n ®°/o		98.—	TI	98.50
Ruble rusedcl . . .	n	122.—	TT	123—
Diseontulă .... .	6V2-	-8% Pe	ană.	
Gursulfl la bursa de Viena
din 15 Decemvre şt. n. 1888.
Renta de aurii 4°/o ....... 101.80
Renta de hârtiă,5°/0 . '. . . | . . .	92.95
ImprumutuM căiloră ferate- ungare . 144.80 Amortizarea datoriei căiloră ferate de
ostă ungare (1-ma emisiune) . .	98.80
Amortizarea datoriei căiloră fŞrate de
ostă ungare (2-a emisiune) . . ♦ —..— Amortizarea datoriei căiloră terate de
ostă ungare (3-a emisiune) . . 117.80
Bonuri rurale ungare...................103.30
Bonuri cu clasa de sortare	.	.	.	r	108:30
Bonuri rurale Banată-Timişă . . . 104.— BbnărI cu cl. de sortare .	.'	.	.	.	104. —
Bonuri rurale transilvane .	.<	.	.	.	104,—
Bonuri croato-slavone . .	.	.	.	.	1Q4.50
Despăgubirea pentru dyma de vină
' ungurescă..........................99.25
Iiăprumutulă cu premiulă ungurescă —.— Losurile pentru regularea Tisei şi Se-
ghedbiului ....... j . .	12475
Renta de. hârtiă austriacă ....	82.—
Renta de argintă austriacă ....	82 60
Renta de' aură austriacă...............109.80
Rosuri din 1860	.	. . .	. .	;•	139.60
Acţiunile băncei austro-ungyre . . . 87,5—-Acţiunile băncei	de	credită	ufigar.	.	3t®J5
Acţiunile băncei	de	credită	austr.	.	306.30
Galbenr îinpSfăte&cVV ‘. .	. . ;	.	“ 5.77
-Napoleon-d’p^^f,,. ;,,	, . • ,., , ^62*/,
Mărci 100 imp. germane .....	59.72
Londra 10 Livres sterlinge .... 121.80 «
Editoră şi Redactoră responsabilă; Dr. Aurel Mureşianu.
Nr. 268
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888
OQ
® ax
I.	Plecarea trenurilorii:
ţ I. Dela Braşovd la Pesta >
Trenulil de petsone Nr. 307: 7 ore 10 de minute sera.
Trenulti mixtă Nr. 315: 4 ore 10 minute diminua.
2. Dela Braşovd la Bucurescî:
Trenulti mixtti Nr, 318: 1 oră 55 minute după amecjb
II.	Sosirea trennrilorti:
(..Dela Pesta la Braşovd:
Trenulti de persone Nr. 308 : 9 ore 46 minute înainte de ametjL Trenulti mixtti Nr. 316: 9 ore 52 minute sera.
Trenulti mixtti Nr. 317: 2 ore 32 minute după
A. Plecarea posteloru.
a) Dela Braşovă la Bepiovu-Zernescî-BranU: 12
b)
c)
d) O
y, Zizină: 4 ore după ametjL în Secuime [S. Georgî] : 1 6ră la Fâgăraşii: 4 ore dimineţa. la Sâcele: 4 6re dimineţa.
ore 30 m. după ame(}l. 30 minute noptea-
B. Sosirea posteloru:
a)	Dela Reşnov&-Z6rnesct-Branu la Braşovti: 10 ore înainte de amdcjl
b)	j, Zizină la Braşovti: 9 ore a. m.
c)	Din Sâcuime la Braşovti: 6 ore sera.
Morsulu trenurilor^
pe liniele orientale ale căii ferate de stătu r. ii. valabilii din 1 Iunie 1888.
*
Rudapegta—Predealu
Predealti—Budapesta
O.-Pesta-Aradii-Teiu
Teiuş-Aradft-R—Pesta
€opşa-mlc&~Slbliu
Tren de per-a6ne
Viena Budapesta Szolnok P. Ladăny
Oradea -mare
Vârad-Velencze
Fugyi-V âsârheli
Mezo-Telegd
Râv
Bratca
Bucia
Ciucia
Huiedin
Stana
Aghiriş
Ghirbău
Nădăşel
Cluşiu
Apahida Ghiriş Cncerdea
Ui6ra Vinţulfi de susii Aiud Teinşft Crăciunel* Blaşiu Micăsasa Copşa mică Mediaş* Elisabetopole Sighişdra Haşfaleu Homorod* Agostonfalva Apatia Feldidra
J
Timiş* Predealu
Bucurescî
Braşovd
11.10
7.40
11.06
2.02
4.18
11.15
11.34
12.45
1.30
1.37
1.45 2.07 2.26
3.11 8.24 3.54 4.09 4.21
5.11
5.45
6.12
7.32
8.17
8.37
9.06
9.45
1.55
2.53
3.28
9.35
Trenă.
accele-
rată
8.-
2.T—
4.05
5.47
Toi
7.11
7.41
8.101
9.04
9.34
10.34
Trenă
omni-
bns
3.10
7.38
5.39
9.18
9.27
9.44
10.21
11.38
12.16
12.54
1.57 3.11
3.40 4.15 4.36
4.58 5.26
Trenă
mi*t
Tren de per-sdne
Trenă
accele-
rată
6.18
9.38
12.02
1.51
2.11
2.19
2.32
2.55
3.38 4.01 4.23 4.49 5.31 5.40 6.12
Bucurescî
Predealu
Timiş*
Braşovd
Feldidra Apaţa
Agostonfalva
Etbmorod*
HaşfalSu
Sighişdra
Elisabetopole
Mediaş*
Copşa mici
6.24
6.38
6.56
7.15
7.41
9.18 10.-10.09 10.19 10.48 11.55 12.34 12.52
1.34
2.19 2.46
3.31 3.59
4.32
6.53
7.21
8.23
9.02
9.52
Micăsasa Blaşiu Crăciunel* Teiusu Aiud*
Vinţul* de sus* Uiora Cncerdea Ghiriş*
Apahida
Cluşiu
Nădăşeltt Gîhrbău Aghireş*
Stana
B. Huiedin
Ciucia
Bucia
Bratca
Rev
Mezo-Telegd Fugyi-V âsârheli Vârad-Velencze
Oradea-mare J
F. Ladâny
Szolnok
Budapesta
Yiena
Tio
4.56
5.37
6.07
6.55 8,36
9.13
9.56
10.37 10.59 11.16
11.37 12.16 12.33
1.51
2.18
2.48
2.56
3.14 4.01 5.28
5.56
6.37
6.58
7.14
7.29 7.56 8.18
8.58
9.15 9.34 9.53
10.25
10.47
10.57
11.04
11.19
1.15
3.29
6.33
2.50
Trenă
mixt
7.30
1.14
1.45
2.32
5.32
6.11
6.43
7.12
7.51
8.17
8.42
8.47
10.08
11.51
1.55
7.15
Trenă
omni-
bna
7.10
7.31
8.14
8.36 9.12
10.24
10.46 11.19
11.47 12.02 12.09
12.25 12.53
1.05
1.47
2.08
2.30
2.37 2.53 3.26 4.40 5.
10.50
1.33
3.29
7.45
6.05
8.-
10.51 12.16 12.50 1.19 2. 3.04 3.36 3.52 4.03 4.47
10.-
91uresu-IiUdoşâ-Bt§triţa
Mur6ş*-Ludoş*
Ţagfi-Budatelec*
Bistriţa
4.40
8.02
Bft§triţR-iBur^â-liUilo§u
Bistriţa
Ţag*-Budatelec*
Murăşfi-Ludoş*
9.41
1.11
Yiena
Budapesta
Szolnok
Aradâ
Glogovaţ* Gyorok Pauli ş* Radna-Lipova Conop Berzava Soborşin*
Zam*
Gurasada
IHa
Branicica
Deva
Simeria (Piski)
Orăştia
Şibot*
Vinţul* de jos* Alba-Iulia Teiusu
Simeria (Piski)-JPetrosem
Trenă
omni-
bus
2.17
2.37
3.19
3.43
4.05
1.47
2.08
8.55
9.54
Trenă
de
pers.
11.10
8.20
11.2j0
4.10
4.30
4.43
5.07
5.19
5.41
6.09
6.28
7.25
8.01
8.34
8.55
9.19
9.51
10.35
11.09
11.39
12.12
12.29
1.16
Trenă
de
pers.
2.—| Teiuşti 9.05klba-Iulla
12.41|Vinţul* de jos* 5.45|Şibotb Orăştia
Simeria (Piski) Deva
Branicica Bia
Gurasada Zam*
Soborşin* Berzava Conop* Radna-Lipova Paulişu Gyorok Glogovaţ
6.-
6.13
6.38
6.51
7.101
7.37
7.55
8.42
9.12
9.41
9.58
10.17
10.42
11.07
11.37
12.-
12.29
12.46
1.26
1 Simeria	6.47	2.42	Petroşeni	. 9.36
Streiu	7.40	3.25|	Baniţa	10.17
Haţeg*	8.51	4.16	Crivadia	10.58
Pui	10.02	5.11	Pui	11,42
Crivadia	11.02	5.58	Haţeg*	12.23
Baniţa	11.50	6.40	Streiu	1.12
Fetroşeni	12.30	7.12	Simeria	1.51
Aradti
I
Szolnok
Budapesta
Yiena
Trenă
mixt
11.24
12.09
12.30
1.01
1.32
2.32 2.52 3.23 3.55 4.08 4.44 5.30
6.27 6.47
7.28 7.43 7.59
8.28 8.42 9.17 2.32
Trenă
de
pers.
3. 3.44 4.10 4.43 5.13
6.15
6.35
7.02
7.28
7.40
8.11
8.46
9.33
9.53
10.27
10.42
10.58
11.35
11.39
12.31
5.12
6.—	b.20
3. — I 6.05
Trenă
mixt
1.42
2.32
11.—
11.21
Copşa*mică		2.29	4.35
Şeica mare		3.02	5.05
Lomneş*		3.46	5.46
Ocna		4.18	6.17
Sibiiu		4.42	6.40
5.1
6.13
6.38
7.19
Petroşeni-Simeria (Piski)
4.26
5.12
_5.55
6.41
7.26
8.14
Aradii—Timişora !j Timişora- Aradu
Aradii	6.05		Timisdra	6.25	5.-
Aradul* nou	6.33	6.19	[Merczifalva	7.19	6.02
Nemeth-Sâgh	6.58	6.44	Orczifalva	7.46	6.32
Vinga	7.29	7.16	Vinga	8.15	7.02
Orczifalva	7.55	7.47	Nemeth-Sâgh	8.36	7.23
Merczifalva	8.14	8.08|Aradul* nou		9.11	8.01
Timişdra	9.12	9.02	Arad*	9.27	8.17
Ghirişu—Turda			Turda—Ghirişd		
Ghirişd	9.26	4.19	Turda	8.29	3.19
Turda	9.47	4.40	Ghirişu	8.50	3.40
Slghişora—Odorheiu
Notă: Numerii încuadraţî cu linii grose însemneză orele de nopte
jîSighişdra
Odorheiu
6.05
9.45
Tipografia A. MUREŞIANU, Braşovii
Odorheiu—Sigiliişdra
Sibiiu-Copşa-mică			
Sibiiu		8.50	10.-
Ocna		9.17	10.24
Lomneş*		9.45	10.50
Şeica mare		10.20	11.20
Copşa-mică		;10.49	11.45
Cucerdea -Oşorheiu-Reghinulu s&iesc&			
Cucerdea	3.05	10.20	3.25
Cheţa	3.35	10.50	3.58
Ludoş*	3.56	11.11	4.20
M.-Bogata	4.06	11.20	4.30
Iernut*	4.43	111.57	5.11
Sânpaul*	4.58	12.12	5.28
Miraşteu	5.21	12.36	5.53
Oşorheiu | Reghinul-8&s.	5.40	12.55 4.58	6.13
	6.—		
	7.56	7.-	
Rejţliimilu s&§e§cu-Oşorlielu-Cucerdea			
Reghinul-s&s.		8.35	
			8.-
Oşorheiu |		10,20	9.49
	6.56	12.15	10.20
Miraşteu	7.16	12.35	10.39
Sânpaul*	7.40	12.58	11.02
Iernut*	8.03	1.19	11.23
M. Bogata	8.37	1.49	11.53
Ludoş*	8.51	2.02	12.06
Cheţa	9.08	2.18	12.22
Cucerdea	9.40	2.46	12.50
Simeria (Piski)-llnied.			
Simeria (Piski)			2.18
Cerna			2.39
Uniedâra			3.08
llnied.-Simeria (Piski)			
Odorheiu
Sighişoră
I 5.38
pus
Gniedâra
Cerna
Simeria
9.30
9.56
10.15