ea, Administratinnea si Tipoerafla:
MAŞOVU, piaţa mare Nr22. jeiBori nefransate nu se pri muu. Manuscripte nu se retrimit ii 1
Birourile de annnciuii:
Iriţovu, piaţa mare Nr. 22.
burate mai primescfl în Vlena hitlf Mosse, Haasensiein & Vogler (Ho Haas), Eeinrich Schalek, Alois Unii,M,t)ukes, A.OppeUk,J. Dan-tkrrg; în Budapesta: A. V Oold-Wfer, AutonMezei, EcfctieinBervai; hFrankfurt: G. L, Daube; în Ham-1 burg: A. Steiner.
Preţul inaerţinnilorii: o seriă prmondA pe o ool6nă 6 cr. ţi 30 cr. timbru pentru o pu-ilicare. Publicări mai dese după tarifă şi învoială, ieclame pe pagina III-a o arii 10 or. v. a. său 80 bani.
iiiriTutr x-x.
„Gweta" iese In fie-eare »ţi
Abonamente ptrs Anstro-Un&ria
Pe unii anu 12 fi., pe ş6se lună 6 fi., pe trei luni 3 fi.
Peatru România şi stiăliătate
Pe unii anii 40 franol, pe sAse luni 20 franci, pe trei luni 10 franol.
Seprenumeră la tâte oficiale poştale din întru şi din afară şi la dd. colectori.
Abonamentul! pentin BraşoTn;
laadminietraţiune, piaţa mare Nr. 22, etagiulfi I.: pe unii ană 10 fi., pe-şăee luni 5 fi., pe trei luni 2 fi. 50 cr. Cu dueulfi în eaeă: Pe unfi anii 12 fi., pe şăse luni 6 fi., pe trei luni 3 fi. Unii esemplartt 5 cr. v. a. Bău 15 bani.
Atâtu abonamentele o&tă şi inserţiunile suntu a ae plăti înainte.
Nr. 264.
Braşovii, Joi 1 (13) Decemvrie
1888.
JotaYâr" şi biserica romă gr. orientală.
rr.'.
Po când eramu se respundemu la cealaltă paiete a articulului din „Kolozsvar11 (nr. 283), în care se trage la îndoiala lealitatea credin-cioşiloru gr. or. români, ce se manifestă „şi în fapte“, şi se trage la îndoială prin nisce argumente deja de totu tocite, că adecă Românii gr. or. în manifestarea lealităţii lorii separeză pe Domnitorii de stată, învinuiri ridicate de re-peţite-orî contra tuturoru. Româ-niloru şi de nenumărate ori combătute din partea nostră, — ne sosi nr. 284 alu lui „Kolozsvâru, care sub titlulu „Egy Foliratfl (o adresă) erăşî la locu de frunte, ca primu articulu, publică o denun-ciaţiune tendenţiosâ infamă în contra bisericei gr. or. române, căreia nevoiţi suntemu să-i dămu preferinţă.
Şi aici în adevăru agenţii pro vocatorî dela „Kolozsvar“ s'au în-trecutu pe sine înşişi alergândă la meschina şi ruginita metodă de a se folosi de deosebirea confesională dintre Români, ca să lovescă cu unii în ceilalţi, se ’nţelege cu scopu îndoită, întâiu spre a ca-lumnia şi înegri pe unii, presen-tându-i ca rei patrioţi, ală doilea spre a veri între Români în genere zizania confesională, pretă-cendu-se că pe ceilalţi îi ia în apărare.
Ca din senină vine „Kolozs-var“ deodată şi vrea să bată pe Românii greco-orientalî cu Românii greco-catolicl.
Cei dintei — cfice numitulu (fiară — graviteză în afară şi se credă una cu România din causa identităţii religionare, er cei din urmă din causa deosebirei confesionale nu-şl îndreptă privirile în afară, ci caută a-şî documenta influenţa loră între marginele patriei.
Apare der lucrulă aşa ca şi cându foia subvenţionată cluşiană
ar voi să dea Româniloru uniţi unu atestată de bună conduită patriotică pentru ca să pota lovi cu atâtă mai tare în Românii greco-orientalî, pe cari îi descrie in totalitatea loră ca rei patrioţi.
Der apare încă şi mai multă decâtu atâta!
S’ar crede, că foia şovinistă ungurescă a dată de-odată uitării tote denunţările, insultele şi ca-lumniile îndreptate necurmată la nenumărate ocasiunî în contra activităţii culturale şi a nisuinţe-loru naţionale ale Româniloră gre-co-catolicî.
Suntu încă prospete uneltirile cele din urmă euristice ale agi-tatoriloru unguri în contra gim-nasieloru din Blaşă, Năseudu şi Beiuşu; suntu prospete ne mai pomenitele atacuri şi insulte neruşinate ale lui „Koloszvar^ în contra preoţimei române gr. catolice din Câmpiă şi în contra şcoleloru poporale române de a-colo; suntu prospete în memoria tuturoru agitaţiunile în contra părintelui Lucaciu dela Sisiescî şi peste totu în contra preoţimei române gr.-catolicebinesimţit6re din acele părţi.
Decă der acelaşi „Kolozsvar11, care a făurită denunţările, calum-niile şi insultele în contra Româ-niloră greco-catolicl, sub pretextă de „daco-românismuu şi de „agita-ţiă contra statuluiu, declară acuma că Românii greco-catolicl suntu buni patrioţi şi nu graviteză în afară, atunci întrebămă: cinstită şi patriotică lucru este ca o f6iă guvernamentală să se folosescă de cele mai miserabile manopere, minciuni şi calomnii, numai pentru a pute lovi în institutele şi activitatea culturală românescă greco-catolică ?
Der mai multă! Decă avemă în vedere jprocederea amintită a lui „Kolozsvar“ faţă cu Românii greco-catolicl, nu trebue ore se conchidemă, că şi denunţările insultele şi calumniile îndreptate
acuma în contra Româniloră greco-orientalî, nu suntă decâtă erăşî numai nisce miserabile manopere urnite cu scopă de a lovi în cons-tituţiunea bisericei române greco-orientale ?
In mijloculă acestoră uimitore neconsecinţe ale agenţiloră provocatori dela „Kolozsvar11 nu pu-temă descoperi decâtă numai o singură nisuinţă consecventă, adecă nisuinţa de a lovi şi distruge cultura şi desvoltarea românescă, fiă în scdlă, fiă în biserică, fiă greco-catolică, fiă greco-orientală, folo-sindu-se de mijlbcele cele mai condemnabile.
In asemeni împrejurări trebue se protesteze Românii greco-cato-licî în contra manoperei, ce se fo-losesce în contulă loră de agitatorii unguri, spre a lovi în fraţii loră greco-orientalî.
N’au lipsă Românii greco-ca-tolicî de procatorî unguresc!, cari să le dea în foile subvenţionate din Cluşiu atestată despre patrio-tismulă loră. Voră sci ei multă mai bine ce trebue se facă şi cum trebue să lucreze, ca să fiă recunoscuţi ca ceea ce suntă în a-deveră împreună cu fraţii loră greco-orientalî, ca Români şi patrioţi sinceri şi devotaţi binelui comună, er nu patrioţi falşi, mincinoşi şi egoişti încarnaţi ca agenţii provocatori dela „Kolozsvar“ !
înainte de a ne face reflecsiu-nile nbstre speciale asupra articulului mai susu amintită ală lui „Kolozsvaru (nr. 284) îlă reprodu-cemă aici întregă în următor ele:
„Adresa omagială a sinodului (?) gr. or. este cunoscută deja.*) In numărul ti nostru de eri ne-am ocupată cu unele espresiunl ale ei“.
„Acea adresă peste totă ne presenţă opera elementeloră centrifugale şi nu a celoră ce nisuescă cătră centru; nu do-
*) De unde s6 fiă cunoscută cetitorilorii lui „Kolozsvâr**, când acesta n’o publicase?
N. Tr.
ţătură, der mama nu s’ar fi învoită odată cu capulă; mă avea forte dragă, fiindă că eram uniculă copilă.
„Intr’o dimineţă, după eşirea din biserică, tata îi spuse preotului de faţă cu mine, că aşă avea mare plăcere să mergă la şcolă în X şi să învăţă carte.
—	Asta’i frumosă dela tine Geor-giţă, — (fise preotulă adresându-se cătră mine şi nete(findu-mă pe obrază; apoi, întorcându-se cătră tata, îi efise: Şl-apoi d-ta, bade Todere, credă că-i vei împlini dorinţa; ce <fi°î?
—	Eu, d-le părinte, n’aşă fi tocmai contra, dăr bătrâna mea nu vrea cu nici ună chipă să-lă depărtămă dela casă.
—	Apoi aşa-să muierile de comună — răspunse preotulă — der d-ta nu trebue să te iai după vorbele bătrânei d-tale. Ai face păcată de morte, decă ţl-ai lăsa băiatulă să crescă fără învăţătură. Eşti omă avută şi nu mai ai alţi copii, îţi dă mâna să-lă ţii în oraşă la şcolă.
„Când sfârşi preotulă vorba, eramă înaintea porţii nostre. Tata ruga pe
cumenteză iubirea de constituţiune, ci o atragere deosebită cătră faptele anticonstituţionaleu.
„Acâstă adresă nu arată progresă dela visitele regelui la Seghedină şi la Cluşă încoce. Administraţiunile au-(fite aici au sunată în deşertă; sinodulă gr. or. încă totă nu recunosce uniunea, încă totă de Ardeală, Ungaria şi Bănată vorbesce, şi lui şi ca corporaţiune bise-ricescă îi place a nu lua în considerare noţiunea despre unitatea statului ungară basată pe lege. Parcă ar trăi sub abso-lutismă; aşaderă şi ca corporaţiune bi-sericescă face politică11.
„ Acesta totu aşa a foştii în biserica greco-or.u
„De unde s’a născută acestă sfirită politisătoră în acea biserică?11
„Nu e lucru greu a-i afla originea. Deja îndată după unirea bisericei române cu biserica romano-catolică se ivesce acestă spirită. Preoţii şi indiviefii reîn-torşl la biserica gr. or. dela biserica gr. cat. îşi caută sprijinulă la biserica gr. or* din state streine. Călugării străini Sofroniu şi Visarionă turburară pacea aici, şi pe credincioşii gr. or. îi în-văţară ca să caute sprijinulă Serbiei, Bosniei şi a celoră două principate române11.
„Cu deosebire nexulă strînsă cu cele două principate române, şi unitatea intereseloră bisericesc!, au slăbită la mulţi legăturile, cari erau menite să-i alipescă patriei loră.a
„De secuii dureză acestă peregri-nagiu. Greco-orientalii totdeuna au considerată România de patria loră. Ună Şincai, ună Petru Kacor (doră MaiorQ?) n’au emigrată, pentru că au foştii catolici. Bărbaţii distinşi greco-catolicl aici pe pămentulă patriei şi-au valorată influenţa şi talentele11.
„Ună Mureşiană, ună Cipariu, ună Bariţiu au servită aici literatura română şi au ostenită pentru înaintarea culturei românescl din Ungaria11.
„Nu observămă însă acesta la cealaltă parte. îndată ce un bărbată scie mai multă decâtă a scrie şi a ceti, îşi ia catrafusele şi se duce. Şi decă şl-a scosă odată piciorulă de aici, scimă forte bine ce interese servesce. Şi pen-
FOILETONULfr „GAZ. TRANS.U
(l)
Cine ’nveţă carte are parte.
Teiuşiu, 1888.
Intr’o dimineţă frumosă din tomna anului trecută pornii la gară, ca să plecă cu trenulă cătră Sibiiu.
La gară era multă lume, care aştepta trenulă de cătră Cluşiu ca să se suie’n elă. Aci făcui cunoscinţă cu o tînără damă, care încă mergea la Sibiiu, ca să’şî ducă o fetiţă la şcolă.
Trenulă sosi şi ne suirămă amândouă într’ună cupeu, în care se afla ună călătoră mai în verstă adâncită în somnă. Intr’aceea se mai sui în acelaşă cupeu ună domnă, care de asemenea ducea ună fecioraşă la şcolă totă în Sibiiu.
Trenulă porni în curândă şi duruitulă roteloră şi clătinarea vagonului deştepta şi pe călătorulă adormită, care’şl freca puţintelă ochii, apoi se uita la noii săi tovarăşi de drumă şi spre marea lui bucuria recunoscu în domnulă cu fecio-raşulu pe ună vechiu cunoscută ală său.
Ne salută cu multă politeţă, nl-se recomandă ca ingineră şi ne spune, că se duce la Braşovă, unde are nisce afaceri. îşi esprimâ apoi bucuria, că vede pe amiculă său după ună timpă atâtă de îndelungată; îlă întreba în ce classă îi este feciorulă şi unde învăţă la şcolă? Amiculă său îi spuse, că fecioru său e în clasa a şesea gimnasială, că a învăţată în Cluşiu, fiindă-că era mai aprope de casă şi cheltuelile mei mici, der acum îlă duce la Sibiiu, er mai târtfiu cine scie unde va mai merge să’nveţe.
„Ml-aducă aminte — începu a ne spune bătrânulă ingineră — de când eram copilă şi m’a dusă tata, fiă ertată, întâiaşl dată la şcolă în oraşulă X. Părinţii mei erau plugari, omeni cu frica lui Dumnezeu, der nu’nţelegeau de ce folosă e învăţătura şi cficeau, că cum aa trăită ei fără carte şi eu voiu pute trăi, că totă n’o să iasă popă din mine, şi alte multe de acestea.
„Tata totă s’ar fi învoită la urma urmelorîi se mă dea la şcolă, fiindă că vedea, că am mare atragere cătră învă-
preotulă să între puţintelă în casă, căci doră totă voră pute îndupleca pe bătrâna să se învoiescă, ca să mă dea la şcolă.
„Mama tocmai ne aştepta, pe tata şi pe mine, cu prântfiilă.
—	Bună dimineţă, lele Flore! — (fise preotulă întinejendu-i mâna, pe care mama o săruta cu respectă.
—	Vai, d-le părinte, de multă n’ai fostă la noi, placă şi şeefi şi d-ta cu noi la masă, să prâmfimă laolaltă.
—	Nu potă rămâne, lele F16re, îţi mulţămesc de omeniă. Am venită numai să vorbescă ceva cu d-ta. Badea Toderă (fice, că ar trimite p« Georgiţă la şcălă, der d-ta nu te învoescl cu nici ună preţă.
—	Aşa este, d-le părinte. Eu am (fisă, că noi avemă moşiora nostră şi ce nl-a mai dată Dumnezeu; elă este numai singură, nu pote ore se trăiescă mai bine cu acestea acasă, decâtă să se în- * streineze cine scie pe unde, să nu-lă ve-demă cu anii?
—	Ascultă-mă, lele Fldre, — o în-
Nr. 264
GAZETA TRANSILVANIEI.
tru aceste interese face propagandă stabilă. Er legătura cu aceşti bărbaţi nu înceteza44.
„România încă se silesce pe astă cale naturală a face permanentă legătura. Intr’ună timpă a subvenţionate şi biserici românesc! din Ardeală, precum este şi cea din Braşovă, şi prin asta a ţinute parochiile din Transilvania într’ună fele de dependenţă.
„Şi tote acestea greco-orientalii le ţine de fdrte naturale44.
„Decă dintr^ greco-orientali s’a ales câte une talente, acela a lucrate pentru România, şi alu greco-catoliciloru este me-ritulu, că şi-au valorate influenţa şi talentele aici între limitele patriei. 44
„Că pe noi ne urăscu în România, este resultatulu cţiariştiloră gr. or. din Si-biiu, cari în tote fiilele copleşescă presa din România cu calumnii neruşinate contra nostră.44
„Slavici bine s’a esprimate şi totă-odată vederile acelui cercă le-a esprimate când a fiisă •' c& pentru dânşii răsare sorele în oraşulă BucurescI44.
„Intre astfelă de împrejurări cum să se potă consolida în biserica gr.-ori-mtală spiritulă constituţională? Sinodulă trimite deputaţiunî la regele, der la Viena, pentru ca Maghiarii să nu fiă în jurulă lui. Suntă dedaţi cu tradiţiunile lui Şaguna, care conducea la Olmiitz şi la Yiena pe acele deputaţiunî distinse, cari pretindeau „teritoriu separată ro-mânescă44 din pământulă patriei. Spiritulă lui Şaguna mai ispitesce încă.*
„Şi Mironă Romană?44
„Cinste şi omeniă lui Mironă Romană, der nici elă n’are destulă putere ca să înfrene aceste elemente în biserica sa. La asemenea ocasiunl ar trebui să îşi manifeste elă sentimentulă constituţională.44
„Şi încă una. Congresului bisericei gr. orientale îi place a-şi deduce originea metropoliei chiar dela Ulfilas. Cam ridicolă acestă lucru, der aşa este. Şi în adresa sa vorbesce de restaurarea metropoliei sale, pe cândă acea metropoliă este de totu nouă. Este opera lui Şaguna. Metropoliă Româniloră şl-a avută reşedinţa în Alba-Iulia, er astă4i este în Blaşiu; cu ocasiunea unirei cu Roma acea metropoliă a devenită greco-ca-tolică44.
„Numai după 8B de ani au căpătată erăşî greco-orientalii episcopiă, er sub Şaguna metropoliă, der care n’are nimicii de a face cu metropoliă gr.-catolică.
„In scaunulă metropolitană gr. or. ală lui Simonă, Ştefană, Teofilă, au urmată metropoliţii gr cat. Athanasiu, apoi Inocenţiu Clain, Lemenyi, Şuluţă şi Yancea, acesta este continuitatea lu-cruriloră; pe când primulă episcopă gr. or., slavulă Gedeonă Nichiticî, în 1783 îşi începe activitatea în scaunulă episco-
piei gr. or. * de astă4î cu reşedinţa în Reşinarî, respective în Sibiiu44.
„Va fi bine deci a nu ocupa şi me-tropolia de Alba-Iulia'1,.
„Nl-ar plăcea forte, dăcă s’ar schimba spiritulă în bisenca greco-orientalâ. Der n’avemă nici o speranţă. Pană atunci nu va fi acolo altă spirită, până când tinerii aceleia voră ţine, că pentru dânşii răsare sdrele în oraşulă BucurescI*.
„Nu o aplicămă acâsta la toţi gr. orientalii. Suntă în biserica aceea bărbaţi distinşi cu sentimente patriotice, decorea ţărei44.
Noi amă vorbită numai de spiritulă domnitoră, care se manifestă şi în adresa omagială a sinodului*.
iDiikT
Se anunţă din St. Petersburg fiia-rului „Daily-Telegraph,44 că cu totă persistenţa emoţiunii causată în Rusia de cătră recenta isbândă a diplomaţiei en-glese în Persia, Ţarulă pare hotărîtă să nu facă nimică ce ar pute să sporescă încordarea raporturiloră Engliterei şi Rusiei în Orientă.
In camera bulgară s’a făcută o propunere semnată de 81 deputaţi, cerândă ca 6 Septemvre, aniversarea aneesârii Rumeliei, şi 7 Noemvre, aniversarea bătăliei dela Slivniţa, să fiă decretate ca sărbători naţionale. Printre semnatari suntă 7 musulmani, din cari 2 şefi religioşi.
Starea de nelinişte şi ferbere ce dom-nesce în Serbia a cam pusă pe seriose gânduri cercurile guvernante europene. E temere, că se pregătesce ceva gravă în acestă stată, piarulă oficiosă ală lui Crispi, „Italie*, examinândă situaţia es-primă părerea, că e de datoria stateloră europene de a împedeca ca Serbia să devină causa unoră nouă complicaţiunl.
In Londra circulă scirea în cercurile politice, că generalii englesî, cari comandă în Egiptu, au telegrafiată guvernului, că deşi au la disposiţia loră forţe îndestu-lătore; ei ară primi cu bucuriă întăriri. Acestă „bucuriă44 nu pre dovedesce, că situaţia Suakimului ar fi favorabilă.
SCffiILE IUL El.
f VA SI L IE	bra-
vulă şi meritatulă preotă şi protopopă gr. or. ală tractatului Cluşiu, a răposată alaltăerl. Ca preotă dela 1851 şi ca protopopă dela 1868, Vasilie Roşescu s’a distinsă înmijloculă Româniloră din Cluşiu prin zelulă său preoţescă, prin sentimentele sale românesc! şiprinviulă interesă ce-lă documenta pentru înaintarea ne-mului său pe tote tărâmurile; a fostă activă şi în vieţa comunală şi comita-tensă şi nu numai odată şl-a redicată vocea în apărarea causei Româniloră. Roşescu a fostă mulţi ani deputată ală
sinodului şi ală congresului şi ca membru pe vieţă ună zelosă sprijinitoră ală Associaţiunei transilvane. Numărâsa şi respectata sa familiă pierde într’ânsulă ună adevărată şi devotală părinte. Fiă-i ţărina uşoră şi memoria neuitată!
*
* *
In legătură cu scirea ce amă adus’o erî, că foia periodică „Romănische Revue'1 va apăre dela anulă anulă nou î' jjfViena, primimă informaţiunea, că acest evistă nu stă în nici o conecsiune c * între-prinderea Ziaristică, de care vorbesce „Schwarzgelba, în nr. 8 dela 28 Noemvre a. c., într’ună apelă destinată anume pentru publiculă română şi tipărită în limba română pe pagina IY-a cu subscrierea unui „comitetă de iniţiativă44 anonimă.
*
* *
Tergulu anualii din Noemvre ce s’a ţinută în Mediaşu a fostă slabă, cum de regulă suntă de câţiva ani încoce tote târgurile anuale. Vite au fostă destule de vândare, der cumpărători au fostă puţini. Boii, cari se vindeu cu 300-350 fi., abia s’au putută vinde cu 280 fl. pă-rechia. De asemenea mărfuri au fostă destule, der cumpărători mai de locă. Slabă a fostă şi târgulă anuală din Mer-curea, ţinută totă în Noemvre. Vite au fostă şi acolo destule de vân4are. Causa e că economii mai săraci nu’şl potă acoperi cheltuelile, aşa suntă nevoiţi seu să’şl vândă vitele seu să le schimbe cu alte mai slabe. Din astă pricină se vândă pe preţuri de batjocură.
*
* *
In 7 Decemvre n. s’a constituită o filială kulturegyletistâ în Aradu. Au luată parte la acestă petrecaniă kulturegyle-tistă şi preşedintele Kulturegyletului din Ardeală fişpanulă Gabriel Bethlen, care ca preşedinte a representată reuniunea de maghiarisare, er ca fişpană guvern nulă.
*
* *
Representanţa oraşului Bistriţa a hotărîtă sporirea lefuriloră consilieriloră comunali dela 800 la 1000 fl. şi sporirea personalului oficiului cassei şi de dare ală oraşului cu ună adjunctă şi ună cancelistă. A mai hotărîtă şi înfiinţarea unui fondă de pensiuni pentru funcţionarii comunali, plătindă comuna suma de 14,000 fl. ce resultă din tăiatulă de lemne într’ună ană.
*
* *
Proprietarii de pămentă din Covasna au hotărîtă să dea în arândă băile şi apele minerale acre unei societăţi pe acţii. In scopulă acesta se voră emite 1000 de acţiuni de câte 10 fl. Subscrierile au începută şi în Covasna s’au
subscrisă deja 300 de acţiuni.
*
* *
In Bucureşti a încetată din vieţă colonelulă Bibescu, eforă ală aşefiămin-
1888
teloră BrâncovenescI şi maestru ală v$-nătoreloră regale.
*
* *
Agiulu aurului în România a ajunşi la 6 la sută, cu tote că proiectulă pentru retragerea bileteloră ipotecare a foşti depusă în cameră. Acestă urcare nu pote fi decâtă o manoperă de bursă, 4ice „Democraţia44, pentru-că esportuli cerealeloră urmeză şi astă4l cu cea mai mare activitate în porturile române, şi sute de vagone încărcate sosescă pe fiă-
care 4i Brăila şi Galaţi.
*
* *
Academia română aduce viile sale mulţumiri d-lui Petre Şendrea, proprietară din Tecuciu, care a binevoita a dărui pentru colecţiunile sale următorele documente: 1522 (7030), Iulie 4 Hărlău, Ştefană Y. Y; pergamentă, slavonă cu pecete atârnată. 1646 (7155), Decemvre 18, Vasile Y. Y; hărtiă, slavonă. 1668 (7176), Maiu 3, Iliaşă Alexandru Y. V; hârtlă, slavonă. 1775 Ilie 3, Grig. Al.
Ghica V. Y; hârtiă, românescă.
*
* *
„Românului44 i se spune, că guver-nulfi bulgară ar fi adresată o cerere cătră universitatea din Bucureşti, rugând’o ca să binevoiescă a-i trămite lămuriri în privinţa organisărei universităţiloră române deorece, se fiice în cerere, guver-nulă bulgară are de gândă, ca cu ince-perea anului viitoră să fundeze o universitate.
*
* *
Din Brăila i se scrie „Românului44, că ună numără de peste 300 de persone s’au constituită într’o societate şi au înfiinţată unu asilă, în care nenorociţii fără deosebire de naţionalitate să fie găzduiţi şi să primescă în totă timpulă şe-derei loră, dimineţă şi sera, câte ună ceaiu, şi de două ori pe săptămână şi mâncare. Acestă asilă a începută să funcţioneze şi să şi simtă deja binefâcă-torele sale servicii. Sârmanii suntă găs-duiţl primindă fie-care menţionata porţiă de mâncare. — Fapta vorbesce de sine.
Aniversarea luărei Plevnei-
La 28 Noemvre v., aniversarea luărei Plevnei s’a serbatu cu mare solemnitate în România. In Bucurescî s’a oficiaţii la Metropoliă ună Te-Deum pentru aniversarea luărei Plevnei. A asistată Regele, însoţită de casa civilă şi militară, miniştri, membrii din cor-pulu diplomatică, ofiţerii generali aflaţi în garnizemă, senatorii şi deputaţii, prefectultt poliţiei capitalei, primarulă capitalei şi mai mulţi funcţionari înalţi ai statului. După serviciulă divină, Regele a trecută în revistă trupele.
„România“ scrie cu acestă ocasiune:
trerupse preotulă, — aşa cre4l d-ta acuma, der cugetă-te numai ce bucuriă vei ave, văfiândă că din copilulă d-tale s’a făcută ună domnă mare, — der nu în slujbă, ci de capulă lui — care nu va fi silită să lucre greua muncă a câmpului. Şl-apoi în cele din urmă, în vremea de a4l- trebue să înveţe totă omulă carte, chiar şi plugarulă, decă vrea să trăiescă cum se cade’n lume; nu mai e acuma ca de demultă, a4l se cere învăţătură şi încă multă, altfeliu vai de traiulă omului.
„Mama asculta cu atenţiune la vorbele preotului şi în urmă fiise.*
— Apoi decă e pănă într’atâta, fiă aşa cum .fiici, d-le părinte, numai nu sciu cum m’oiu deda fără elă. — Au4l Georgiţă, ce fiici şi tu la t6te astea ? — mă întreba mama adresându-se cătră mine.
„Eu, care pănă atunci ardeam de dorulă de şcdlă, acum când vedeamă şi aufiiamă că sentinţa e dată, simţiiu că începă a mă 'prinde fiori reci, gândin-du-mă că ore ce are să fiă cu mine. Cu t6te astea prinseiu curagiu şi răspunseiu
aşa, ca să nu mă cunoscă, că sunt cuprinsă de spaimă şi grăză:
—	D’apoi ce să fiică, mamă, — eră voiu veni acasă câte-odată, ca să vă vădă.
— Aşaderă lucrulă s’a hotărîtă, — 4ise preotulă, — de afil într’o săptămână trebue să plecaţi la drumă. Pănă atunci, bade Todere, ne vomă mai întâlni.
„picendă acestea, îşi luâ rămasă bună dela bătrâni, sfătuindu-mă şi pe mine să mă portă bine la şcolă şi să am grijă să’nvăţă.
„Tata îlă petreci! pănă la portă, a-colo mai povesti puţină cu preotulă şi se’ntorse apoi în casă. Ne aşefiămă la masă. Puţine vorbe s’au schimbată între noi, căci toţi eramă ocupaţi cu gândurile nâstre.
„Eu unulă sciu că puţină am putută mânca par’că mi-se strîngea gru-mazulă de frica şcolei.
„După-ce ne scularămă dela masă, tata începu astfelă vorba:
—	D’apoi, tu muiere, îngrijesce-te de vestmintole băiatului, să le pui în rânduială.
„Mama ar fi vrută să fiică-, cum se vedea, ceva în contra planului făcută, der nu cuteza, fiindcă cunoscea pe tata ca pe ună omă rigurosă; scia că ce a fiisă odată trebuia să se’mplinescă. Deci se uita cu jale la mine şi-mi fiise:
— Lasă, dragulă mamei, nu fi tu supărată, căci o să venimă noi adeseori la tine, nu te-omă lăsa să perl tu acolo deurîtă. Domne, Domne ! bareml de nu m’aşl fi întâlnită cu popa, atunci pote că nu era nimica din tote astea.
„Eu însă nu mai putui asculta la vorbele mamei şi eşii afară cu ochii inundaţi în lacrime; der âr prinseiu curagiu şi’ml fiiceamă: cum nu moră alţii pe acolo, nici eu n’oiu muri. Merseiu în grajdă la vite, ci-că să le spună şi loră că peste puţină vreme o să le părăsescă, der că de nu ml-ea plăcea p’acolo eră m’oiu întorce la ele. Astea le fiiceamă mângăindu-mă, căci încă totă nu cunos-cem bine natura tatii.
„Trecuse fiiua şi venise timpulă culcării; der nu puteamă adormi. Mă gân-deamă, cum o să mă bată dascălii, când-'
n’oiu sci bine din carte. Abia după cântatulă cocoşiloră mă fura şi pe mine somnulă, der am şi dormită pănă dimi-neţa târfiiu.
Altă-dată pe timpulă acesta eram dusă cu vitele la câmpă, acuma însă îmi spuse mama, că le-a dată în grija unui băeţaşă. N’am fiisă nimica, căci sciam că eu portă vina la tote, fiindcă decă nu pomeneamă eu de şcolă, tatei nu’i venea în minte.
„Trecu şi săptămâna cu pregătirile. Mama mereu mă săruta plângândă, eră eu îmi ascundeamă lacrămile, ce mă năpădeau fără voiă.
„Era pela 4 ore dimineţă, într’o Duminecă. Mama era sculată de multă, tote lucrurile steteau împachetate, numai să plecămă cu carulă cu boii. Ne îm-brăcarămă şi noi, eu şi tata, ne aşefia-rămă în cară cu tote lucrurile şi pornirăm la drumă. Mama încă ne-a petrecut pănă afară din sată, apoi sărutându-mă se întârse îndărătă cătră casă neputendă de plânsă să mai fiică nici bareml o vorbă.	(Ya urma).
1888 '
Nr.,,264_____________________________________ GAZETA TRANSILVANIEI.
Astăzi se împlinescă 4©ce anî de când
a căcjutti Plevna.
Astă4i suntă 4ece anî de când dra-pelulă românescă a înlocuiţii pe celă tur-cescă d’asupra forturilortl cu ajutorulă cărora Osmanii paşa a reuşiţii să resiste atâta timpii trupeloră ruso-române.
piua de 28 Noemvre 1878 va fi pentru veclnicie o 4i de gloriă pentru armata românescă, şi prin urmare pentru ţeră.
RSsboiulă ruso-româno-turcă a reînviaţii gloria străbună şi Românii au dovediţii, că suntii totii aceia, carî erau pe timpulii când aveau în capulii lorii pe Mihaiu Yitezulă şi S.tefană celii Mare.
Cu tofce privaţiunile şi suferinţele ce au trebuiţii să indure, soldatulă românii nu s’a daţii unii momentii înapoi şi a arătată, că nu i-a lipsită decâtă ocasiunea spre a fi totă ceea ce era şi altă-dată.
Umbrele atâtoră domnî glorioşi, cari n’au cruţată nici sacrificii, nici osteneli ca să formeze o armată proprie momentului supremă şi să facă a reînvia vechia bărbăţiă românescă, sufletele organisători-lor regimenteloră de linie, cavalerieloră, artilerieloră, grăniţeriloră, dorobanţiloră, călăraşiloră, şcoleloră militare şi arsena-luriloră, tresaltă astă4î din mormintele loră în faţa aniversărei lui 28 Noemvre.
Bubuitulă tunului, care a deşteptată Capitala în 4orî de <4iuă.} n’a putută decâtă să facă a tresălta inima de bucuriă a tuturoră Româniloră, căci ll-au a-mintită faptele de arme pline de gloriă ale fraţiloră loră pe câmpiile Bulgariei.
Salutămă deci şi de astă-dată cu bucuriă acâstă aniversare a căderei Plevnei, care va forma una din cele mai frumdse pagine ale isteriei ndstre.
„Democraţia4* scrie:
Astă4l suntă împliniţi unspre4ece ani de când Plevna a fostă luată.
Cei dintâiu, cari au pusă piciorulă în acestă întărire a lui Osmană-Gaziulă, au fostă Românii. In faţa loră a capitulată vitezulă Osmană.
In istoria nostră naţională, Griviţa ca şi Plevna înfăţişeză redeşteptarea răs-boinică a nemului românescă.
Prin foculă luptei şi prin propriu-i sânge şî-a câştigată Românulă dreptulă de a trăi liberă. Mai multă: luptândă pentru independenţa sa, elă a sciută şi a putută a întinde mână de ajutoră cu isbândă unei împărăţii mari ca Rusia, şi a scăpat’o dela grea primejdia. Istoria a condamnată felulă cum Rusia ni s’a arătată recunoscătdre pentru sprijinulă puternică ce i-amă dată.
Der deşi nu trebue să uitămă nere-cunoscinţă vecinului dela Nordă, totuşi într’o 4i sfântă ca acâsta să ne amin-timă mai multă de vitejia oştirei ndstre, care a arătată lumei întregi, cum că poporală română are venă de vieţă şi că va îndeplini cu tăriă misia civilisatdre ce ’i-e firesce dată în orientă.
Intr’o 4i sfântă ca acesta să salutămă cu respectă şi iubire pe Regele nostru Carolă I, care a condusă la vic-toriă oştirea nostră şi care apoi a sciută să culegă cu înţelepciune fructele ce luptele date cu isbândă au rodită în fo-losulă naţiei şi statului nostru... Şi is-butirea acesta a dată independenţa, a dată regatulă, a rădioată statuia română în ochii celorl’alte state şi, ce e maţ multă, ne-a rădicată pe noi înşi-ne în proprii noştri ochi.
Români! serbătoriţî cu bucuriă 4*ua de a4l!
„Telegrafuln Românu“ scrie:
Astă4î Românii serbeză a unspră-ţjecea aniversare a luării Plevnei.
Acestă momentă e unulă din cele mai culminante ale istoriei naţionale, căci după 300 de anî, oştirile române au călcată din nou pe urmele victoridse ale Româniloră lui Mihaiu-Vitezulă şi au făcută să fâlfâiă erăşl, pe zidurile Plevnei, tri-umfătoră stegulă pe ,^ire în urmă cu 300 de ani îlă înfipsese acolo Mihaiu-Vităzulă.
E culminantă momentă, căci reînodă firulă istoriei naţionale şi dă fapteloră
acestei istorii, care păreau imposibile, consacrarea realităţii.
Ne bucurămă cu toţii în acâstă 4i; ea nî-a deschisă şi nî-a asigurată locă între popdrele libere, independente şi demne de respectulă lumei întregi.
Literatură.
„Transilvania". Nr. 23—24 din 1—15 Decemvre 1888 a apărută cu următorală sumară: Cinclspre4ece ani din activitatea Asociaţiunei transilvane pentru literatura română şi cultura poporului română. (Urmare din Nr. 21 şi 22). — Disertaţiune despre „Poesia poporalău de Petru Mu-reşană Sireganulă, anunţată la adunarea despărţământului XII ală Associaţiunei transilvane pentru literatura română şi cultura poporului română în Ileanda mare în 30 Augustă 1888 — Archeologia. — Căile ferate române. — Procesă verbală ală comitetului Asociaţiunei transilvane pentru literatura română şi cultura poporului română, luată în şedinţa dela 8 Octomvre 1888. — Epigrafă. — Diverse. — Bibliografia: Luptele Româniloră în 1877/8. — Merinde dela şcolă etc. — InformaţiunI scurte dela şcola civilă de fete şi dela internată. — Şcola superioră de fetiţe din Sibiiu (colecte). (Continuare din Nr. 1—20). Anunciu de abonamentă.
Repusul! camerei româno la mesagiu.
Sire! Adunarea deputaţiloră, cu o viuă mulţumire, este interpretulă senti-menteloră de iubire şi de devotamentă ale poporului română cătră Suveranulă său. Ţera este recunoscător© cătră Maiestatea Yostră, că s’a deslegată în linişte o situaţiune îngrijitor© şi că a fostă pusă astfelă în posiţiune de a’şl spune liberă voinţa ei. De curândă eşiţl din alegerile generale, aducemă cu noi impresiu-nile fidele ale trebuinţeloră şi aspiraţiu-niloră ţârei. Ţinendă semă de aceste as-piraţiunl, vomă studia cu tdtă luarea ■* aminte proiectele anunţate de guvemulă Maiestăţii Yostre, şi suntemă convinşi, că, în înţelegere cu densulă, vomă ajunge să răspundemă îndestulă-toră la feluritele trebuinţe ale ţărei, lăsate în suferinţă.
Sire! Adunarea deputatiloră e fericită de a primi asigurarea, că relaţiile nostre cu Puterile străine suntă din cele mai îmbucurător©. Fiindă ună elementă de ordine, de linişte şi de cultură la Dunărea-de-josă, România se va feri de a părăsi calea prudentă, care i-a atrasă încrederea Puteriloră coloră mari şi sincera amiciţiă a veciniloră ei, din peninsula Balcanică. Astfelă opera păcei, de care avemă nevoe, va găsi în noi sprijinitori convinşi şi statornici.
Sire! Ţâra împărtăşesce simţămintele Maiestăţei Yostre asupra însemnă-tăţei şi urgenţei măsuriloră menite de a îmbunătăţi stareţ săteanului nostru. Spre acestă scopă vomă studia cu interesă şi cu maturitate proiectele anunţate de guvernă pentru înstrăinarea imoră părţi din bunurile statului cătră cultivatorii de pământă şi pentru modificările legei toc-meleloră agricole, fără a perde din vedere ameliorarea celorlalte instituţiunl cari au o influinţă directă şi hotărîtăre asupra adevărateloră interese ale săte-nului, punendă astfelă base solide posterităţii generale a statului.
Preocuparea guvernului de a asigura în modă reală şi temeinică echilibrulă bugetului va întâlni totdeuna sprijină în noi. Pentru acesta vomă căuta a introduce economii puţinciose în cheltuelile ce nu atingă funcţionarea normală a servicieloră publice, şi vomă studia cu totă luarea aminte remaniarea unora din impositele existente în modă mai echitabilă. însufleţită de acestă sentimentă Camera deputaţiloră va da totă concur-sulă său la transformarea dăriloră de comunicaţiune într’ună imposită basată pe principiulă proporţionalităţei. Ea s’ar simţi fericită d’a colabora câtă mai cu-rândă la consolidarea valorei monedei nostre fiduciare şi la înlăturarea agiului asupra aurului, care în anii din urmă luase proporţiunl ameninţător© pentru averea publică şi pricinuise multe şi mari pagube.
Ţera aştâptă de multă timpă, Sire,
O îmbunătăţire în administraţia justiţiei; ea va primi cu mulţumire ună proieetă de lege menită sâ asigure independenţa magistraturei prin întinderea principiului inamovibilităţei. In aşteptarea legiloră caii să asigure o mai bună întrebuinţare a resurseloră comunale şi judeţene şi ună controlă mai eficace. Adunarea de-
putaţiloră va ajuta pe guvernă, ca să pună capătă disordinei financiare, în care au că4ută unele din aceste organe administrative.
Guvemulă Maj. Ydstre, luândă în mână administraţia liniei ferate Iţcanl-Romană-Botoşanl-IaşI, şi f&cândă să înceteze o exploatare păgubitor© pe singura liniă, care nu e în stăpânirea statului română, a răspunsă sentimenteloră ţărei şi a întâlnită o generală aprobare.
Lucrările publice în cursă de executare nu puteau fi întrerupte; se aşteptă cu nerăbdare ca instalările proiectate să pună oraşele Galaţi şi Brăila în condi-ţiunile unoră porturi bine organisate.
Convinşi, că şcdla şi biserica suntă basa orl-cărei desvoltărl sănătdse, vomă da totă concursulă nostru pentru îmbunătăţirea acestoră instituţiunl.
întărirea puterei nostre militare este în cugetulă tuturoră Româniloră. Tot-d’auna gata să dămă oştenului nostru mijlocele de a’şl putea îndeplini marea sa datoriă. Adunarea deputaţiloră nu va cruţa sacrificiele reclamate de apărarea naţională.
Sire! Incăl4iţî de dorinţa unei or-ganisărl temeinice a ţărei în lăuntru şi ocrotirei ei de orî-ce pericole, nădăjdu-imă, ca, în deplină înţelegere cu guver-nulă Majestăţei Ydstre, să putemă răspunde cu vredniciă la aşteptările Coronei şi Patriei.
Trăescă Majestatea Vdstră!
Trăescă Majestatea Sa Regina!
Trăescă Dinastia!
Intemplâri diferite.
Isgonite. Poliţia din Braşovă aes-pulsată de pe teritoriulă Braşovului două chelnăriţe dintr’o cafenea nocturnă din motive de moralitate publică.
Vacă furată. Yasilie Surtea din So-roştină mâna o vacă de pe loculă de păşunită de lângă Sălişte şi îmbiâ pe măcelarulă Ionă Ciupea din Micăsasa să o cumpere. Acesta refusâ negustoria, fiindcă Surtea n’avea biletă pentru vită. Acesta tăia în Cheslerl vaca, vându acolo o parte din carne cu 10 cr., chilogr., er peleao vându în Mediaşă cu 5 fl 50 cr. Acum se odihnesce la judecătoria de cercă în Ocna-Sibiiului.
Porci confiscaţi. Gendarmeria din Avrigă a confiscată locuitorului din Se-beşulă de josu Ionă Dolomeţă şi tovarăşului acestuia Ionă Totali trei porci, sub cuvântă că i-au adusă din România ca /contrabandă. Autoritatea va ave să afle decă bănuiala gendarmiloră e dreptă.
Consorţiu de hoţi. In Comăna de josă au fostă arestaţi 9 locuitori de a-colo, cari, cum se vorbesce, dej luni de 4ile îşi făceau în comună trebşdrele ca hoţi şi tăinuitorl.
Porcu furată. Rudolf Bluos din Yurperă avea ună porcă grăsulină în preţă de 25 fl. şi gândea să-lă taiă, pentru ca să’şl faeă şunci pentru Paşti. Der într’o bună dimineţă se pomeni fără porcă. Se vede, că altulă se gândise, că totă mai buni ară fi cârnaţii pe sărbătorile Crăciunului. Cine e acestă altulă, pănă acum nu se sciş.
Edu furată. Davidă Romană vea omă săracă locuesce într’o colibă pe delulă Martinia şi t6tă averea sa mişcă-t6re era ună edă. Iănă Luca Blanchi, din Sibişelă, care locuesce totă într’o colibă pe delulă Găuşdra, furâ edulă,îlă şi tăia şi o parte din carne o mânca, er restulă cărnii şi pelea le ascunse în fenă. Gendarmeria din Şugagă însă le găsi şi le duse cu Luca cu totă la judecătoria de cercă din Sebeşă.
Pentru câni. Din Yeneţia de josă au fostă arătaţi autorităţii 6 locuitori, din Yeneţia de susă 16, din GridQ 12 şi din PerşanI 6, fiindă-că şi-au lăsată cânii să Umble liberi prin sată, fiindă călătorii espuşl a fi muscaţi.
Cală furată. Lui Ioh. Silex dinZa-geră i-s’a furată în Septemvre ună cală în preţă de 60 fl. Gendarmeria prinse mai târ4iu pe hoţul ă, care mărturisi, că a dată calulfl lui Iordană Tată din Bire-chişă ca să-lă vân4ă. Acum şâde şi Tată în arestulO judecătoriei de cercă din Elisabetopole.
Pusei confiscate. In Comăna de josă a confiscata gendarmeria din Ho-ghiză trei pusei nesupuse dărei.
Furtă mare. Proprietarului de pă-mântă Iohn Pagetă din Ghirişă irs’an spartă scrinulă cu argintăria şi dulapulă cu haine, furându-i-se lucruri în preţă da 5000 fl. O parte din ele suntă amanetate la institutulă de amanetare din Cluşiu. Poliţia din Cluşiu a arestată pănă acuma o femeiă, care e bănuită c’a amanetată lucrurile.
NECROLOG?.
Subscrişii cu inima frântă de durere aducă la cunoscinţa tuturoră rudeniiloră şi amiciloră, că multă iubitulă loră fiu, respective soţă, frate, tată şi moşă
"STasile TSoişi@scia.
parochă şi protopresbiteru gr.-or. aii* trac-tului Cluşului, foşti* deputaţi* aii* congresului naţionalil-bisericescit şi aii* sinodului archidiecesani* gr.-or., membru pe vifyă aii* „Associaţiunii transilvane pentru literatura română şi cultura poporului români**, membru în comitetuli* municipali* aii* oraşului duşiu, s. c. I.
după ună morbă greu şi îndelungată, împărtăşită fiindă cu sfintele Taine, a răposată astă4l la 1 oră dimineţă în anulă ală 62-lea ală vieţii sale pline de activitate şi în ală 37-lea ală fericitei sale căsătorii.
Osămintele multă regretatului defunctă se voră aşe4a spre odichnă vecî-nică Marţi în 29 Noemvre (11 Decemvre) a. c. la 3 6re după ame4ă în cimi-terulă bisericei gr. or. din locă.
Fiă-i ţărîna uşoră şi memoria neuitată !
duşii, 27 Noemvre (9 Dec. 1888. (Casa propriă, strada de mijlocă, Nr 19)
Ioană Vereşiu-Roşiescu, parochă gr. or. în Gherd-Oşorhei, tată. Ana Roşiescu păsc. Teuţană, soţie. Ecaterina şi Mirona surori. Tuliu Roşiescu, capelană prot. gr. or. în Cluşă, Elisa măr. Dr. Isacă, Aurelia, măr. Pipoşiu, Corneliu, rigor. în medicină, Maria, Amalia şi Romulă, stud. de gimn., fii şi fiice. Dr. Aureliu Isacă, advocată, şi Pompiliu Pipoşă, publicistă, gineri. Ana Roşiescu născ. Maximă, noră. Yaleria, Iuliu şi Eugenă Roşiescu, Au-relă jun., Yaleria, Emilă şi Lucia Isacă,
O.	Horica şi Traiană Pipoşă nepoţi.
Cursul fi pieţei Braşovfi
din 9 Decemvre st. n. 1888.
Bancnote românesc! Cump.		9.06	Vând.	9.08
Argintă românescă .	n	9.—		9.05
Napoleon-d’orî . . .	*	9.63	n	9.65
Lire turcesc! . . .	n	10.90	*i	10.92
Imperiali		n	9.90	n	9.92
GalbinI		n	5.70	n	5-72
Scris. fonc. „AlbinaM 6°/0	n	101.—	n	
„ » n	n	98.—	n	98.50
Ruble rusescl . . .	n	122.—	>»	128.—
Discontulă ....	67,-	-8% pe	ană.	
Cursnlă la bursa de Viena
din 11 Decemvre st. n. 1888.
Renta de aură 4°/0.....................100.35
Renta de hârtiă5°/o....................91.96
Imprumatulă căilorâ ferate ungare . 144.— Amortisarea datoriei căilord ferate de
ostii ungare (1-ma emisiune) . .	98.—
Amortisarea datoriei căilorti ferate de
ostii ungare (2-a emisiune) . .	—.—
Amortisarea datoriei c&iloră terate de
ostii ungare (3-a emisiune) . . 117.50
Bonuri rurale ungare..........104.20
Bonuri cu clasa de sortare	....	104.20
Bonuri rurale BanatU-Timişă	.	.	.	104.—
Bonuri cu cl. de sortare..........104.—
Bonuri rurale transilvane........104.20
Bonuri croato-slavone.........104.50
Despăgubirea pentru dijma de vină
ungur escii.................	99.25
ImprumutulU cu premiulU ungurescU 132.50 Losurile pentru regularea Tisei şi Se-
ghedinului . .  ................124.20
Renta de hârti& austriacă ....	81.65
Renta de argintă austriacă ....	82 45
Renta de aură austriacă.............109.20
LosurI din 1860 . . ................. 109.90
Acţiunile băncei austro-ungare . . . 875.— Acţiunile băncei de credită ungar. . 297.25 Acţiunile băncei de credită austr.	. 299.30
Galbeni împărătesei..................5.78
Napoleon-d’orI ..................... 9.64’/j
Mărci 100 împ. germaae.......... 59.67f/2
Londra 10 Livres sterlimge .... 121185
Editoră şi Redacfcoră responsabilă:
Dr. Aurel Mureţianu.
Nr. 264
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888
Arveresy hirdetmeny.
Az âbrudbânyai kir. jârâsbirosâg mint tkvi batosâg âltal kozze tetetik bogy Dâvid Cândin vegrebajfcatonak Danciu Cândin es neje Macavei Sal vina vegre-hajtâst szenvedett elleni 100 frt. toke ennek 6°/0 kamatai 25 frt. 95 kr. eddigi koltsegek es jar. behajtâsa vegett az âbrudbânyai kir. jârâsbirosâgboz terfiletebez tartozo Bucsum kozsegi 163 tjkvben foglalt kovetkezo ingatlanok.
a -eS N	1 N ’/}	Megnevezes	Becsertek.	Bănat	penz.
U					
-O 0O	© W		frt. kr.	frt.	kr.
1	6748	zuzdabely \	40	4	—
	6749	znrda J			
2	6916	legelo	15	1	50
3	6925	legelo	22	2	20
4	6953	kert	; 27	2	70
5	6971	erdo	11	1	10
6	7108	kaszâlo	10	1	—
7	7150	kaszâlo	36	3	60
8	7157	kaszâlo	54	5	40
9	7164	kaszâlo	13	1	30
10	7176	kaszâlo			
	7177	bâz	712	71	20
	7178	zurda			
	7179	bâz			
11	7232	kaszâlo	24	2	40
12	7241	kaszâlo	75	7	50
es tartolekai Bucsum kozsegben a kozseg bâzânâl megtartando nyilvânos biroi ârveres 1888 evi Deozember bo 15-ik napjân del. e. 10 orakor becsâron aloi s a becsârnak 10%-ânak a biroi kikiildott kezebez leendo eloleges letetele melett elfognak adatni.
Yevo koteles a vetelârnak felet 15 nap alatt, mas felet az ârveres jogerdre emelkedesetol szâmitando 30 nap alatt es ugyan azon naptol szâmitando 6°/0 kamatokkal egyiitt a Gy.-febervâri kir. adohivatal 39423 szâmu igazsâgugymi-nisteri leteti szabâly rendelet ertelmeben lefizetni.
E birdetmennyel kibocsâtott ârveresi feltetelek a hivatalos orâk alatt ezen tkvi batosâg es Bucsum kozsegi elolj ârosâgnâl tekintbetok meg.
Az ârveresi koltsegek 6 frt. 90 krban âllapittatnak meg.
Az ârveres a Bucsumi 163 sz. tjkvben feljegyzendo.
Abrudbânyân 1888 evi Augustus bo 29-ân.
A kir. jârâsbirosâg mint tkvi hatosâgtol.
Nru 13,490—1888.	33 M. 1-1
PUBLICAŢIILE.
Lucrările şi furnisările recerute la diferitele despărţăminte administrative ale comunei orăşenesc! Braşovii se vorâ da pentru durata din 1 Ianuarie 1889 până în 31 Decemvrie 1890 pe cale de oferte.
Ofertele scripturistice, sigilate şi pro văcjute cu unii timbru de 50 cr., au ca să conţină unii vadiu de 50°/o din cauţiunea ce are să se depună de fiecare antreprenorii, şi anume conţine cauţiunea:
pentru lucrările		de arcbitectii suma		de	800 fi. -
7)	71	„ pietrari	71	71	120 „ -
V	n	„ lemnari	n	n	300 „ -
V	71	„ acoperitorilor^ de cărămidă		n	50 „ -
7)	7)	„ tinecberilorii şi sticlarilorii		n	50 „ -
n	V	„ măsarilorâ	Ti	n	200 „ -
7,1	"}	v lăcătuşiloră	f)	7)	200 „ -
7)	TI	n văpsitoriloră	n	7>	50 „ -
n	7,1	pardositorilorft	V	V	300 „ -
7)	7)	„ maşiniştilorfl	n	n	30 „ -
71	fumisarea mărfurilor!! de feru		n	n	50 , -
Pertractarea de oferte se va ţinea în 29 Decemvrie a. c. înainte de prându ta 10 ore în oficiolatulă orăşeneştii economică, uliţa câldârariloră Nru 519, etagiulu alu Il-lea, şi ofertele, cari au să conţină decbiaraţiunea oferentului că se supune condiţiunilorO, au ca să se aşternă amintitului oficiolatii pănă la ora indicată.
Condiţiunile, regulativele şi tarifele private pentru arendarea susnumiteloră. lucrări se află în orele oficiose la oficiolatulii orăşenescii pentru clădiri spre esa-minare din partea fiecărui.
Braşov ii, în 1 Decemvrie 1888.
_________________________ Magistratul^ orăşenescii.
Avisu d-lorfi abonaţi!
Rugăm pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei să binevoiascâ a scrie pe cuponuld mandatului postalu şi numerii de pe fâşia sub care au primitu (Jiarulu nostru până acuma.
Totodată facemu cunoscuţii tuturoru D-lorti abonaţi, că mai avemii din anii trecuţi numeri pentru complectarea colecţiuniloru „ Gazetei precum şi câteva întregi colecţiunî, pentru cari se potu adresa la subsemnata Administratiune în casu de trebuinţă.
Administraţ. „Gaz. Trans.“
Mersulu trenurilor^,
pe liniele orientale ale căii ferate de stată r. u. valabilii din 1 Iunie 1888.
Budapesta-Predealii
	Tren de per-sâne	Trenu accele- rată	Trenu omni- bus
Viena !	11.10	8.—	
Budapesta	7.40	2.-	3.10
Szolnok	11.06	4.05	7.38
P. Ladâny	2.02	5.47	5.39
Oradea-mare ţ	4.18	7.01	8.46
|		7.11	9.18
Vârad-Velencz e			9.27
Fugyi-Vas ârheli			9.44
Mezo-Telegd		7.41	10.21
Rev		8.10	11.38
Bratca			12.16
Bucia			12.54
Ciucia		9.04	1.57
Huiedin		9.34	3.11
Stana			3.40
Aghiriş			4.15
GhirbSu			4.36
Nădăşel			4.58
n, ■ J		10.34	5.26
			
5 1	11.15		
Apahida	11.34		
Ghiriş	12.45		
Cucerdea	1.30		
Uiora	1.37		
Vinţulă de susă	1.45		
Aiud	2.07		
Teinşti	2.26		
Crăciunelă	3.11		
Blaşiu	3.24		
Micăsasa	3.54		
Copşa mică	4.09		
Mediaşă	4.21		
Elisabetopole	5.11		
Sighişdra	5.45		
Haşfalău	6.12		
Homorodă	7.32		
Agostonfalva	8.17		
Apatia	8.37		
Feldiora i	9.06		
. 1	9.45		
Braşovu <	1.55		
Timişă	2.53		
Predealu	3.28		
Bucurescî	9.35		
Predealu—Budapesta
B.-Pesta-Aradu-Teiuş
Teiu§-Aradu-B.-Pesta
€opşa-micâ-§ibiiu
Trenu
mixt
Tren de per-sdne
Trenu
accele-
raţii
Trenu
mixt
Trenu
omni-
bus
6.18
9.38
12.02
1.51
2.11
2.19
2.32
2.55
3.38 4.01 4.23 4.49 5.31 5.40 6.12
Bucurescî
Predealu
Timişă
Braşovu
Feldiora Apaţa
Agostonfalva
Homorodă
Haşfaleu
Sighişdra
Elisabetopole
Mediaşă
Copşa mică
6.24
6.38
6.56
7.15
7.41
9.18 10.-10.09 10.19 10.48 11.55 12.34 12.52
1.34
2.19 2.46
3.31 3.59
4.32
6.53
7.21
8.23
9.02
9.52
Micăsasa Blaşiu Crăciunelă Teiuştt Aiudă Vinţulă de susă Uiâra Cucerdea Ghirişă Apahida
Cluşiu
NădăşelU Gîhrbău AghireşU Stana B. Huiedin Ciucia Bucia Bratca Rev
Mezo-Telegd Fugyi-V âsârheli V ârad-V elencze
Oradea-mare J
P. Ladâny
Szolnok
Budapesta
Viena
4.10
4.56
5.37
6.07
6.55 8.36
9.13
9.56
10.37 10.59 11.16
11.37 12.16 12.33
1.51
2.18
2.48
2.56
3.14 4.01 5.28
5.56
6.37
6.58
7.14
7.29 7.56 8.18
8.58
9.15 9.34 9.53
10.25
10.47
10.57
11.04
11.19
1.15
3.29
6.33
2.50
5.32
6.11
6.43
7.12
7.51
8.17
8.42
8.47
10.08
11.51
1.55
7.15
7.30
1.14
1.45
2.32
7.10
7.31
8.14
8.36 9.12
10.24
10.46 11.19
11.47 12.02 12.09
12.25 12.53
1.05
1.47
2.08
2.30
2.37 2.53 3.26 4.40 5.-
10.50
1.33
3.29
7.45
6.05
8.—
10.11
10.51
2.-
7.30,
Viena
Budapesta
Szolnok
Aradfi |
Glogovaţă
Gyorok
Paulişă
Radna-Lipova
Conop
Berzava
Sobor şină
Zaniu
Gurasada
Iii a
Branicica
Deva
Simeria (Piski)
Orăştia
Şibotu
Vinţulă de josă Alba-Iulia Teiuşfi ____
Trenu
omni-
bus
2.17
2.37
3.19
3.43
4.05
1.47
2.08
8.55
9.54
Trenu
de
pers.
11.10
Trenu
de
pers.
2.-
8.20
11.20
4.10
4.30
4.43
5.07
5.19
5.41
9.05
12.41
5.45
6.09
6.28
7.25
8.01
8.34
8.55
9.19
9.51
10.35
11.09
11.39
12.12
12.29
1.16
6. 6.13 6.38 6.51 7.10 7.37 7.55 8.42 9.12 9.41 9.58 10.17 10.42 11.07 11.37 12.-12.29 12.46 1.26
Teiuşă Alba-Iulia
Vinţulă de josă
Şibotu
Orăştia
Simeria (Piski) Deva Branicica Ilia
Gurasada
ZamU
Soborşinâ.
Berzava
ConopH
Radna-Lipova
Paulişu
Gyorok
Glogovaţ
Aradu !
Szolnok
Budapesta
Viena
Trenu
mixt
11.24
12.09
12.30
1.01
1.32
2.32 2.52 3.23 3.55 4.08 4.44 5.30
6.27 6.47
7.28 7.43 7.59
8.28 8.42 9.17 2.32
Simeria (Piski)-Petroşeni
6.-
3.-
Trenu
de
pers.
3.-
3.44
4.10
4.43
5.13
6.15
6.35
7.02
7.28
7.40
8.11
8.46
9.33
9.53
10.27
10.42
10.58
11.35
11.39
12.31
5.12
8.20
6.05
Trend
mixt
1.4
2.32
Copşa-mică
Şeica mare 2^ Lomneşu Ocna Sibilu
11.-
11.21
2.29
3.02
3.46
4.18
4.42
4.35
5.05
5.46
6.17
6.40
5.50
6.13
6.38
7.19
7.38
6.20
Petroşeni-Simeria (Piski)
3.15
10.
l Simeria	6.47	2.42	Petroşeni	9.36	4.26
Streiu	7.40	3.25	Baniţa	10.17	5.12
Haţegă	8.51	4.16	Crivadia	10.58	5.55
Pui	10.02	5.1l!	Pui	11.42	6.41
Crivadia	11.02	5.58	Haţegu	12.23	7.26
(Baniţa	11.50	6.40	Streiu	1.12	8.14|
Petroşen!	12.30	7.12jSimeria		1.51	8.50
Aradu—Tlmişora			Tlmişora—Aradu		
Aradă	6.05	5.48	Timişdra	6.25	— 5.-J
Aradulă nou	6.33	6.19	Merczifalva	7.19	6.02;
Nemeth-Sâgh	6.58	6.44	Orczifalva	7.46	6.32
Vinga	7.29	7.16	Vinga	8.15	7.02
Orczifalva	7.55	7.47	Nemeth-Sâgh	8.36	7.28
LMerczifalva	8.14	8.08	Aradulă nou	9.11	8.01
Timişdra	9.12	9.02	Aradă	9.27	8.17
^lureşu-liiidoşu-Histriţa
“	*	7
Murăşă-Ludoşă Ţagă-Budatelecu B istriţa
Bistriţa-Mureşft-LitdosA
Bistriţa
Ţagft-Budatele că Mureşă-Ludoşu
9.41
1.11
Notă : Numerii încuadraţi cu linii grose însemneză orele de nopte.
Ghirişă—Turda
Ghirişă
Turda
9.26
9.47
Turda—Gliirlsu
4.19j Turda 4.40 Ghirîşfi
Sighişora—Odorlieiu
Sighişora
Odorheiu
6.05
9.45
8.29
8.50
3.19
O dor Iteiu—Sigliiş ora
Sibiiu-Copşa-mic&			
Sibiiu		8.50	10.—
Ocna		9.17	10.24
Lomneşă		9.45	10.50
Şeica mare		10.20	11.20
Copşa-mică		;10.49	,11.45
Cucerdea - Osorheiu -Ke^liinulu sâsescîi			
Cucerdea	3.05	10.20	3.25
Cheţa	3.35	10.50	3.58
Ludoşă	3.56	11.11	4.20
M.-Bogata	4.06	11.20	4.30
Iernută	4.43	111.57	5.11
Sânpaulh	4.58	12.12	5.28
Miraşteu	5.21	12.36	5.53
Oşorheiu < 1	5.40	12.55 4.58	6.13
	6.-		
Reghinul-săs.	7.56	7.-	
Regliinulu s&sesCu-Oşorlielu-Cucerdea			
Reghinul-săs.		8.35	
			8.-
Oşorheiu j		.10.20	9.49
	6.56	12.15	10.20
Miraşteu	7.16	12.35	10.39
Sânpaulă	7.40	12.58	11.02
lernutil	8.03	1.19	11.23
M. Bogata	8.37	1.49	11.53
Ludo şti	8.51	2.02	12.06
Cheţa	9.08	2.18	12.22
Cncerdea	9.40	2.46	12.50
Simeria (Piski)-ITnied.			
Simeria (Piski)			2.18
Cerna			2.39
Uniedora			3.08
Cnied.-Simeria (Piski)			
Odorheiu
Sighişoră
5.38
9.16
U*|ed6ra
Cerna
Simeria
9.30
9.B6
10.15
Tipografia A. MUREŞIANU, Braşovu
i