leâaetiunea, Ataiiiistratiuea si Tipografia:
BRAŞOVU, piaţa mare Bp 22.
8«iisori nefranoate nu se pri mescii. Manuscripte na se retrimită !
Birourile de muucrari:
Braşovu, piaţa mare Nr. 22.
Inserate mai primescă in Vlena
Budolf Mosse, Haasensiein & Vogler (Oto Maas), Seinrtch Schalek, Âlois Eernâl, M,t>ukes, A.OppeUk,J. Datt-neberg; în Budapesta: A. 7 Qold-berger, ÂutonMetei, EcksteinBemai; in Frankfurt: <?. L, Laube; în Ham-burfl: A. Steiner.
Preţul inserţiuniloră: o seriă garmondu pe o coldnă 6 cr. şi 30 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă şi învoială. .Reclame pe pagina EQ-a o Beriă 10 or. v. a. său 30 bani.
-A-3iTTJX-“Cr XjI.
„Gaaeta“ ieae ia fie-care iţi
Abonamente pentru Austio-fiimif
Pe ună ană 12 fl., pe şăse lua* 6 fl., pe trei luni 3 fl. .
Pentru România şi străinătate
Pe ună ană 40 firanol, pe eăse luni 20 franci, pe trei luni 10 franci.
Seprennmeră la t6te ofl-oiele poştale din Intrn şi din afară şi la dd. colectori.
Abonamentul! pentru Braşov!:
laadministraţinne, piaţa mare Nr. 22, etaginlă I.: pe ună ană 10 fl., pe şăse luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu dusulă în casă: Pe nnă ană 12 fi., pe şăse luni 6 fl., pe trei lnni 3 fl. Ună esemplară 5 cr. v. a. său 15 bani.
Atâtă abonamentele cfttă şl inserţinnile suntu a se plăti înainte.
Nr. 262.
Braşovă, Luni, Marţi 29 Noemvrie (11 Decemvrie)
1888.
Braşovti, 28 ^Toemvre v.
In t6mna anului acestuia, când amu adresată deputaţiloru congresului naţionalii bisericescu alu Ro-mâniloru greco-orientalî din Ungaria şi Transilvania nisce cuvinte sincere frăţescî arătânducare este după părerea nbstră sfânta lord. chiemare, le-amu (\isu. între altele: „Nu vedeţi că duşmanulu biseri-cei greco-orientale şi ald autonomiei ei pândesce şi lucreza în ascunsă şi pe faţă pentru surparea baseloru constituţiei bisericesc!, care îi este unu ghimpe in ochiu?“
Ei bine, congresulă naţionalfl-bisericescă şî-a terminată lucrările sale în totă liniştea şi nimică nu s’a petrecută, ce ar fi putută da duşmaniloră bisericei prilegiu de a unelti în contra ei.
Intre multele decisiunî, ce le-a luată congresulă de astă t6mnă, se afla înse şi una, despre care mai puţină ca despre or! şi care alta ară fi putută- crede membrii con-gresualî, că va pute servi vreodată duşmaniloră ca armă spre a-şî continua uneltirile loră în contra bisericei greco-orientale.
A decisă adecă congresulă, ca din incidentulă iubileului de 40 de an! de domnire alu Maiestăţii Sale se i se prede monarchului nostru o adresa omagială din partea bisericii groco-orientale române din Ungaria şi Transilvania.
Adresa s’a şi înaintată la pi-ciorele Tronului de cătră capulă bisericei şi textulă ei, ce-lă repro-ducemă mai josă, s’a publicată în „ Telegraful u Română 44 din Sibiiu.
Neavendu altă lucru mai urgentă şi mai folositoră, şoviniştii dela foia guvernamentală din Cluşiu s’au legată de acestă adresă şi în-tortochiândă cuvintele şi înţelesulă ei, i-au găsită nodă în papură.
Nimică mai uşoră decâtă acesta pentru nisce agitator! de profe-
FOILETONULtT „GAZ. TRANS.4*
(3)
CODRU.
(Poveste.)
„Bună <fiua mamă !‘4
„Bună’ţl fie inima, puiulă mamii.44
„Ai noroeă, că mi-ai cjisii „mamă44, căci altcum ţl-ar sta capulă unde’ţl stau pici orele. Dar en spune’m! cine eşti şi ce venturî te-au abătută pe aicea ?u
„D’apoi âtă, sunt şi eu ună bietă drumară fără căpătâiu şi mi-aşă căuta o slujbă, decă cumva ml-aşă găsi.u
„Vei găsi, puiulă mamii, vei găsi. Cum să nu găsescl tu, atâta fecioră, şi mândru, şi frumosă, şi voinică! Chiar şi eu am nevoiă de o slugă şi, decă cumva te ţine pofta, rămâi la mine. Anulă stă din trei dile şi nu-i avă altceva de lucru, decâtă să grijescl de 8 epe, ce am. Să le porţi totă ndptea la păşune, eră dimi-neţa să mi-le dai în sâmă. Decă vei sluji cu credinţă, mare o să’ţl fie răsplata şi n’oiu ave poftă să nu ţl-o împlinescă. Insă decă te-oiu prinde cu vicleniă, să scii, că mortea este a ta. Uită-te colo la gardulă cela şi înţelege, că aceia toţi,
siune ca cei dela „Kolozsvâr44. Aci nu le place unu cuvântă din adresa, aci se formaliseză de ti-tlulu legalu alu Metropolitului, şi-i prescriu a se numi în viitorii numai „Metropolituld Românilord. gr.-or. din Ungaria44, nu şi ală ce-loru din Transilvania; aci se legă de espresiunea, că lealitatea şi fi-* delitatea Româniloru gr.-or. cătră tronu s'a manifestaţii şi prin fapte, şi găsesce, că acestă lealitate este numai „unilaterală14, numai cătră domnitorii, nu şi cătră stătu ş. a.
Tote acestea le susţinu provocatorii dela „Kolozsvâr*4, deşi ei înşişi mărturisescu, că cunoscu sentimentele patriotice şi respec-tulu ce’lu arată Metropolitulu Mi-ronu Romanulă faţă cu constituţia.
Decă der Metropolitulii nu pote ave intenţiun! duşmane statului, trebue să le aibă secretarulu lui, care a formulată adresa. Şi încă ar merge cum ar mai merge decă ar fi vorba numai de secretară, der atunci provocaţiunea şi aţî-ţarea nu şî-ar fi ajunsă scopulă. De aceea „Kolozsvâr44 a scris aşa, ca să se ’nţelegă, că maioritatea Româ-niloră gr. or. suntă de o pănură cu „acelă secretară44 şi într’ună ar-ticulă următoră se şi încercă a a-răta nic! mai multă nici mai puţină decâtă că biserica română gr. or. este vatra tuturoră nisuin-ţeloră duşmane statului şi că Românii gr. or. îşî caută razămulă în afară.
Nu lăsară să trecă agitatorii dela făia guvernamentală ocasiu-nea de a’şî vârî şi aici aculă veninos ală desbinării între Românii gr. oriental! şi greco-catolicî, prefă-cendu-se că iau în apărare pe cei din urmă faţă cu cei dinteiu, ca „mai bun! patrioţi. “
Articulii lui „Kolozsvâr44 cu t6te deducţiunile loră na suntă decâtă nisce miserabile manopere,
----------------------—----------------
•c
pentru-că slăbănogi au fosta, s’au logodita cu mortea.44
Codru s’a uitata într’acolo şi a văzuta, boieri Dumnevostră, a vă4ută una garda lunga-lunga, şi de-a lungula gardului a văcjuta nouăcjecî şi nouă de capete de orna împlântate în nouăefecî şi nouă de pari. Singura una para era gola şi Codru a înţelesa, că acela după capula lui aşteptă.
Gândiţi dâră şi socotiţi înşişi Dum-nâvostră în ce zăpăcâlă era sermanula! Abia vedea de zăpăcita ce era şi în ju-rula lui parcă se învârtea pămentulă tota râtă-rotă.
Şi multa a stata ela pe gânduri să rămână ori să nu rămână. Căci de, ori' câta nl-ara fi viâţa de urîtă, când e la adecă, totuşi mai bucuroşi îi îndurămfi năcazurile ei decâtă mortea.
Codru şl-a pusa dâră nădejdea în Dumnezeu şi a 4^: toţi suntema în mâna lui; decă ela voiesce, o să treca şi preste aceste trei 4il© de grea încercare ; eră decă a hotărîta să’ml iau acuma răsplata păcatelora mele, mâna lui mă va ajunge ori unde aşa fi.
E de sciuta însă, că epele babii erau fermecate: noptea adecă erau epe, eră
care au ca temeiu numai reua tendinţă îndreptată în contra bisericei române gr. or. Argumen-taţiunile dintr’înşii n’au nic! unu sfanţii şi mărturisimu, că nu merită decâtu dispreţulu nostru.
Aceşt! articul! au câştigată înse orecare însemnătate prin vedita răinţă ce se manifestă într’înşii de nisce omeni guvernamentali, apoi şi prin împrejurarea, că Escelenţa Sa Metropolitulu Mironu Romanul, negreşitu indignată de atâta maliţiă, a adresată o telegramă cătră „Kolozsvâr44, în care declară, că procederea acestui 4iarh nu e nic! frumbsă, nic! cinstită, nic! patriotică.
Rău a făcută capulă bisericei greco-orientale că a dată atâta a-tenţiune şi însemnătate acestei ten-denţiăse foi, precum rău a făcută odinioră, că printr’o scrisore a în trată în discuţiuue şi cu „Peşti Naplo44.
Der după ce odată s’a urnită discuţiunea cu foia ungurescă de gaşcă şi după ce se tracteză aici de drepturile şi ve4a, de liniştea şi pacea bisericei gr.-orientale române din Transilvania şi Ungaria, ne ţinemă de a nostră datoriă românescă de-a analisa în numerii viitori tendenţioşii articul! ai lui „Kolozsvâr44, spuindu-ne părerea în acestă cestiune, provocată cu atâta răutate şi obrăsniciă.
Adresa omagială.
a bisericii greco-orientale româno din Ungaria şi Transilyania la aniyersarea a 40-a a suirei pe trona a Maiestăţii Sale ces. regesc! şi apostolice,
Nr. 280 M.
Maiestatea Vostră cesaree şi apostolico-regie, Preagraţiose Domne!
Intre măreţele opere regnicolare, care vorti glorifica şi după secole domnirea acum de 40 de an! a Maiestăţii Vostre, cuprinde unti locti însemnaţii metropolia
4iua se făceau nesce fete frumose-frumose ca rupte din sore.
In noptea ântâia iese Codru cu epele la păşune. Le legă pe tote trele una de alta şi, ca isbânda să’i fiă în mână, încalecă pe una.
Vorba e însă, că cum ţî-e daţii, aşa o păţescl.
Epele suflă odată din greu, eră Codru adorme, şi dorme dusă. Atunci ele îlă pună frumuşelii pe unti bolovanii de petră cu căpestrele în mână şi să facti nevă4ute.
Dimineţa Codru se deşteptă, se uită în laturi, der epele ca’n palmă. Şi se amăresce, boierit Dumnevostră, şi se ne-căjesce ca eelti ce-şl vede perirea cu o-chii. Ba începe a’şî blăstăma dilele şi cesulti în care s’a născută.
Insă adevărulă adevără rămâne, şi adevără este, că unde primejdia-i mai mare, acolo ajutorulă e mai aprope-Dumne4eu cârmuesce tote şi mâna lui ne scapă când suntemă în primejdie. Elă ne trimete cugete bune, porniri săne-tose şi totă elăne arată calea mântuirei.
Codru îşi aduce aminte de cele trei flueraşe, ce le avea în straiţă, ba îşi a-duce aminte şi de făgăduinţa dobitoce-
bisericească autonomă, restaurată dea-dreptulă din graţia p^rintescă a Maiestăţii Vostre pentru Românii greco-orien-tall din Ungaria şi Transilvania, sudiţî credincioşi ai Maiestăţii Vostre, la nu-mără peste ună milionă şi jumătate; care metropoliă, înarticulată în legile ţărei şi provă4ută cu organismă de sine guvernatorii, continuă acum decenii întregi sub scutulă sceptrului gloriosă ală Maiestăţii Vâstre şi sub celă ală legiloră ţărei, cu considerare totdeuna şi la interesele statului, lucrarea sa paclnică pentru educaţiunea religiosă a cetăţeniloră greco-orientalî români din patriă.
Cu celă mai profundă sentimentă de iubire, gratitudine şi omagii, recu-getă pururea credincioşii bisericei greco-orientale române din patriă la acestă Preagraţiosă faptă de principe, dătătoră de o nouă vieţă, revărsătoră de nouă daruri şi stimitoră de nouă speranţe, care faptă va transporta pănă şi la cei mai târ4ii următori ai loră graţia părintescă a Maiestăţii Vostre, patronului supremă şi celui mai mare bine făcătoră ală loră, întruna cu mulţumirile nemărginite ale bisericei întregi.
Acestă sentimentă a dominată şi acesta a condusă în specială şi pe toţi membrii congresului bisericescă greco-orientală română adunată în sesiune ordinară la Sibiiu în 1/13 Octomvre a. c., când aceştia în şedinţa congresuală din 12/24 a lunei numite, reflectândă cu pietate demnă de sudiţii credincioşi la îngrijirea părintescă a Maiestăţii Vostre, experiată totdeuna cu mulţămire, între însufleţiri generale designară pentru o nouă exprimare a gratitudinii loră perpetue ce se manifesteză şi în fapte acelă momentă ală timpului, când Provedinţ» dumne4eescă va da sudiţiloră credincioşi ai Maiestăţii Vostre să potă serba cu bucuriă sufletescă aniversarea a 40-a, aşteptată cu doră, a suirii pe Tronă şi a începutului gloriâsei domnirî a Maiestăţii Vostre.
Momentulă indicată, ca una din cele mai mari 4il© iubilare ale tuturoră po-pâreloră Maiestăţii Vostre, etă sosesce
loră. Scote dâră fiueraşulă ce i-l’a dată caraşelulă, suflă în elă şi — minunea mi-nuniloră! câtă ai clipi cu ochii, vine caraşelulă. Codru îi povestesce din firă în pâră totă a sa păţaniă adăogândă, că acuma-i perdută, de n’a pute da iepele în semă.
Caraşelulă îi răspunde, să n’aibă teamă, că iepele babii s’au prefăcută în trei mrejuţe şi s’au ascună în fundulă mării. „Ci eu le-oiu goni de-asupra a-pei, âr tu câtă le vei zări, aruncă ca-pestrele într’acolo şi ele de locă s’oră preface în iepe.u
Codru face întocmai cum l’a învăţată caraşelulă şi le duce acasă.
Baba îlă laudă în totă forma, îlă cinstesce cu de băută şi de mâncată, eră în ascunsă se furişa în grajdă cu o vergea de feră înfocată bine-bine, scii colea să’ţl aprin4l pipa de înfocată ce era, şi le apuca pe bietele iepe şi le bătu şi le flocăi pănă ce i-au promisă, că aşa s’oră ascunde câtă nici elă, necuratulă, să nu le potă găsi.
A doua sâră eră merge Codru cu iepele la păşune. încalecă pe una, iepele suflă peste elă, elă dorme ca ciupăită.
JSh MW
UAZETA x'iXAJNblLvAJNim.
1888

'
;
,
!

?
A
I
I
B
i
i
f
|
f
i
I
i
!
|
cu bucuriă, şi eu, — împlorândă într’una (Cu confraţii mei episcopl, cu întregulă cleră şi cu toţi credincioşii mei binecu-cuventarea lui Dumnezeu, precum peu*-tru trecută, aşa şi pentru viitoră, preste gloriosa domnire a Maiestăţii Vâstre, — în numele şi la expresa încredinţare a congresului bisericescă greco-orientală română cu cea mai profundă reverenţă omagială îndrăsnescă a mă apropia cătră Maiestatea Vostră cu pre umilita rugare : ca Preagraţiosă să Vă înduraţi, pre lângă credinţa nestrămutată şi alipirea căldu-rosă a bisericei greco-orientale române din Ungaria şi Transilvania, nutrite tot-deuna cu pietate cătră preînalta persdnă a Maiestăţii Vostre şi cătră Preînălţata Casă domnitore, a primi cu gratiă şi la acestă ocasiune cele mai profunde omagii şi cele mai sincere felicitări ale ei şi a o împărtăşi biserica acesta şi mai încolo de părintesc a purtare de grije a Maiestăţii Vostre.
Carele de altcum şi îndeosebi suntă şi persevereză în cea mai profundă supunere omagială.
Sibiiu, la 28 Noemvre 1888.
Ală Maiestăţii Vostre
credinciosă sudită: Mironii Românulu m. p., archiepiscop şi metropolit.
IDI2ST -AJF’.A.-EJL.
In camera comuneloru din Londra au foştii violente desbaterî în cestiunea Sua-chimului. Io Im Morley a atacată aspru guvemulă pentru că ia numai măsuri de jumătate. „Daily News“ scrie forte aspru contra ministrului-preşedinte lordă Salisburo pentru politica englesă de pănă acum în Egiptă. Lordulă Churchill vorbi asemenea contra guvernului. Raportele din Londra spună, că Suachimulă e în periculă şi că e nevoiă să se trimetă în ajutorulă lui 5000 de ostaşi englesl, fiindă că bombardarea oraşului de cătră Arabi, cari l’au asediată, devine totă mai violentă şi asediatorii ridică numerose întăriturl de pământă.
Raporturile dintre Rusia şi Persia pară a se înăspri totă mai multă. Ora-şulă persică Luftabad, la ordinulă auto-rităţiloră persane, a încetată a mai vinde cereale poporaţiunei ruse din ţinutulă transeaspică; mai departe Perşii încă totă nu voescă să-şi împlinescă obliga-mentulă luată d’a restabili partea unei şosele între Meşed şi Askhabad. „Novoje Vremjau 4lce> câ Persia sudică se află a<jî cu totulă în manile comercianţiloră englesl. Influinţa politică a Angliei în Persia a crescută în modă estraordinaru. Prinţulă Zelle-Sultan, guvernatorulă din Ispahan, care dispune de cele mai bune
rupe ale Şahului, întreţine cu ministrulă, plenipotenţiară englesă cele mai bune raporturi. In casulă unei espediţiunl în Afganistană, Rusia nu mai pote conta pe cumpărări de provisiunî în Luftabad şi Khorassan. Ea şl-a perdută basa naturală de aprovisionare. Oprirea espor-tului de cereale din Luftahad e o călcare a tractatului din 1911, prin care graniţele Persiei s’au deschisă pentru comerţulă rusă. Rusia nu p6te suferi astfelă de provocări, dice „Novoje Vremja“ şi „Grasdanin*, care ceră o politică energică rusescă în Persia.
După soirile răspândite prin Cons-tantinopolă, principele de Coburg ar fi ceruţii Sultanului se fia ‘primita în audienţă. Cererea a tăcut’o printr’o solie adhoc, căreia Sultanulă i-a răspunsă, că: din împrejurarea că s’a trimisă ună comisar, la Sofia, Bulgarii potă vede că densulă este dispusă a recunosce de principe al Bulgariei pe Ferdinand de Coburg. In acelaşi timpă însă Sultanulă ar fi adusă la cunoscinţa guvernului bulgară şi aceea că nu pdte primi pe principele, de ore-ce pănă în presentă politica Porţii nu s’a schimbată. Cea dintâiu scire a produsă mare bucuriă în cercurile politice bulgare, acesta din urmă i-a cam indispusă pe politicii bulgari. Ei totuşi speră, că după amabilitatea cu care Sultanulă a tratată pe trimisulă loră, precum şi în urma numirei unui comisară la Sofia, Sultanulă în cele din urmă se va împăca cu totulă cu stările actuale din Bulgaria, şi acestă timpă, dică Bulgarii, nu pote să fiă departe.
Piarului „Daily Telegraf i-se scrie din Petersburgă, că autorităţile militare din Rusia luere.să la unu planii de apărare a ţârii, căci se temă cu toţii ca resbelulu să nu începă deodată din două părţi: dela răsărită şi apusă. Con-siliulă de stată aprobă plânulă d-lui Gurko referitoră la apărarea Varşoviei; după acestă plană la casă de răsboiu din 406 mii locuitori ai oraşului, 850 mii voră fi daţi afară din cetate, ca astfelă provisiunile să ţiă mai multă şi o revoltă internă să nu potă isbucni.
Banca comercială din Petersburgă a comandată două-spre-eţece vase de resboiu pentru Montencgru. Vasele voră trebui să fiă terminate la 1 Aprilie anulă viitoră şi se voră espedia numai decâtă principelui Nichita.
SOIRILE VILEI.
D-lă losifu Vulcanii, redactorulă „Fa-miliei“, publică în foia d-sale o corespondenţă ce o primesce dela actorulă română d-lă I. C. Lugoşanu, din care
corespondenţă reproducemă următdrele: „In Nancy (Francia), cu ocasiunea unui banchetă dată de studenţii români forestieri colegiloră francesî şi englesl, fuseiu poftită să le represintă pe „Ciobanulu din Ardealu‘% de Iosifă Vul-cană. 0 făcui cu multă plăcere şi la finea canţonetei bisându-mă, eşii cu dra-pelulă francesă în mână şi începui „Allons enfants de la patrie“ !u... Iţi poţi închipui, că nici prima strofă n’am isprăvit’o, şi luându-mă pe braţele loră acei 300 de Francesî şi Englesl de pe scenă, amfostă nevoită să cântă Marseilleza cu ei împreună, în mijloculă loră!... Ună Ciobană din Ardeală cu opinci, glugă şi căciulă albă a cânta în mijloculă loră şi a fi
acompaniată de Francesî şi Englesl!.....
Judecă singură ce am putută simţi atunci în peptulă meu!.... pilele trecute, cu ocasiunea represintaţiiloră mele aci în Câmpu-lungă, am fostă invitată de ţăranii români din Rucără (cea mai fru-m6să comună rurală din totă regatulă României, — cam cum ar fi Răşinarii de lângă Sibiiu dela noi) ca să le dau o representaţiune teatrală cu piese naţionale, şi fiindă anunţată representaţiunea într’o Duminecă, totă sătulă cu femei şi copii, peste o miiă persone a aplaudată şi a cântată cu mine împreună pe „Cio-banulă din Ardeală“. Neapărată, dato-reză acestă di frumosă a carierei mele, căci dile triste am avută şi voiu ave încă destule, scrierii d-tale, cum şi poetului Eminescu, care a mai adăugată
câteva versuri la piesa d-taleu.
*
* *
Amă comunicată, că în Pqjunu a fostă cu ocasiunea serbării jubileului de 40 ani ai domniei Maiestăţii Sale mo-narchului o demonstraţiune a studenţiloră în contra steagului negru-galbenu şi în contra primarului Mergi. In acestă ces-tiune s’a ţinută la 6 Decemvre n. o conferinţă sub presidiulă rectorului academiei de dreptă Dr. Ekomayer în acestă privinţă. Conferinţa n’a avută nici ună resultată. Unii profesori s’au esprimată pentru o admoniare generală, din contră studenţii pregătescă o remonstraţiune. Se vorbesce că fişpanulă a fostă întrebată de guvernă asupra incidentului.
* * *
„Hlas Narodna14 din Praga 4i°e» c& cţşcă Ungariei ’i va succede să facă o spărtură în principiulă, după care limba armatei este esclusivă limba germană, atunci acestă spărtură trebue se se es-tindă şi asupra Austriei, concedendu-se adecă şi tineriloră voluntari cehi ca să depună esamenulă de oficeră în limba cehă, precum Maghiariloră ll-s’ar concede să-lă depună în limba maghiară.
Şi Româniloră în limba română !
*
* *
Cu privire la scirea despre sosirea unui mare numirii de tunuri în Braşov4 şi de cară de muniţiune se scrie, că acestă transportă îşi află esplicarea în separarea divisiunei 23 şi 24 de baterii grele din regimentulă 12 de artileriă de corpii şi prin urmare materialulă acestoră di-visiunl s’a scosă din depositulă din
Sibiiu trimiţându-se numiteloră divisiunl.
*
* *
Din Cohalmu se scrie, că scarlatina e în crescere. In Poiana, care se ţine de cerculă Cohalmului, acestă bolă, precum
se spune, bântue în măsură mai mare.
*
* *
Bilete de drumu de ferii se potă lua şi pentru 1889 pe anulă întregă. In biu-roulă oraşului Braşovă pentru bilete de călătoriă pe calea ferată, se potă cumpăra asemenea bilete.
*
* *
In Mercurea s’au ivită caşuri de
scarlatină. Au murită doi copii.
♦
* *
In Cluşiu se plănuesce înfiinţarea unei foi periodice teologice, redigeată de preotulă ev. de acolo A. B. Moritz Gratz, ce va apăre dela anulă nou. Tit-lulă foii va fi „Az Apostol “. — Cu ună
nou apostolă kulturegyletistă mai multă.
*
* *
Cercetarea pornită în afacerea de-fraudantului Kuhar din Caşovia a descoperită nouă momente agravante. Poliţia din Eperjes a primită ordină, la cererea judelui de instrucţiune, să aresteze pe marele traficantă Winter, care e amestecată în defraudarea lui Kuhar. Winter însă a dispărută dela 25 Noemvre n. şi bănuindu-se că se află în Viena, poliţia de acolo a fostă încunosciinţată cu invitarea de a-lă aresta. Kuhar negă fap-tulă şi aruncă vina pe ună oficială comp-tabilă, care e mortă. Cercetarea se va estinde asupra întregului tărâmă ală direcţiei financiare, ală cărei funcţionară a fostă Kuhar. Suma defraudată e, după constatările de pănă acum, de 44,000 fl.
Kuhar era mare jucătorii de cărţi.
*
* *
Societatea de lectură „Andreiu Şaguna“ din Sibiiu învită la şedinţa publică ce se va ţine Marţi în 29 Noemvre st. v., în memoria Marelui Archipăstoră Andreiu, în sala cea mare a „seminariului An-dreiană44. Inceputulă la 7 ore sera. Programă: 1. .,Rugăciune^, coră de C. M. von Weber, esecutată de corulă societăţii. 2. „Cuventu ocasionalu“, rostită de Demetriu Goia, cl. curs. III. 3. „Con-certulu în luncâ“, poesie de V. Alexandri, declamată de Corneliu Perşinariu, cl. curs. I. 4. „Zorirea“, coră de C. Atten-hoffer, esecutată de corulă societăţii 5. „ Cum e considerată rugăciunea, cum e de-a
Când se deşteptă, iepele ca’n palmă. Codru scdte flueraşulă ce i-l’a dată iepurele, suflă în elă, iepurelo câtă ai clip1 cu ochii vine şi-lă întrebă ce poruncesce* Codru îi povestesce din firă în pără totă a sa păţaniă adăogândă, că acuma-i perdută, de n’a pute da iepele în semă.
Iepurele îi răspunde să n’aibă frică» căci iepele babii s’au prefăcută în trei iepuraşi şi s’au ascunsă într’o tufă de celtină. „Ci eu te-oiu conduce la tufa unde şuntă ascunşi, er tu aruncă iute căpestrele într’acolo şi ele de locă s’or preface în iepe.
Codru face întocmai cum l’a învăţată iepuraşulă şi le duce acasă.
Baba mi-lă laudă şi mai tare, mi-lă cinstesce cu de beută şi de mâncată, âră în ascunsă se furişa în graj dă şi mi-le bătu şi mi-le jupui pe cele iepe pănă când i-au promisă că aşa s’oră ascunde, câtă nici vântulă nici pământulă să nu scie de ele.
A treia seră Codru a păţită curată ca în cele două de mai’nainte. A eşită la păşune, iepele au suflată peste elă, a-poi s’au ascunsă.
Codru deşteptându-se a scosă fluera-ţulă, ce’i l’a dată vulpea, suflă în elă, vulpea vine şi-lă întrebă ce poruncesce.
Codru îi povestesce din firă în pără t6tă a sa păţaniă adăogendă, că acuma-i perdută, de n’a pute da iepele în semă.
Vulpea sucesce odată din capă, apoi îi răspunde, că greu lucru este acesta, pentru-că iepele babii s’au prefăcută în trei ouă, pe care clocesce însăşi baba cu nasulă de feră. „Ci nu te supăra că eu m’oiu duce în coteţulă găiniloră şl-oiu face ună cioroboiu de să te ferescă ce-riulă. Baba auclindu’lă va eşi afară, eră tu pănă atunci aruncă căpestrulă peste ouă şi ele de locă s’oră preface în iepe.u
Codru face întocma cum l’a învăţată vulpea şi le dă în semă.
Baba l’a lăudată cum nu se mai putea, apoi l’a îmbiată cu felă de felă de scumpenii, bani mulţi şi sclipicioşl, ce-ţl amăgescă vederea. Der Codru n’a poftită şi nici nu a primită alta, decâtă mârţoga de mânză de pe verfulă gunoiului (jicendă: că elă e copilă săracă şi decă lumea l’ar vede dintr’odată avută, i-ar cjice c’a furată banii, că-i hoţă şi câte şi mai câte.
Baba a mai stată de elă, câtă a stată, der văcjendă, că nu isbutesce, de sîlă, de voiă bună a trebuită să^e învoiescă.
Codru ridica mânzulă de-a umăruşi se duse pe unde a venită.
Când ajunşi la capătă de hotare, dă cu mânzulă de pămentă, eră mân-zulă se preface într’ună cală năsdrăvană mândru şi frumosă, de nu te mai săturai să te uiţi la elă.
„Cum vrei să mergemă, dragă stă-pânulă meu — îi (jice calulă — cagân-dulă, ori ca ventulă ?“
„Nici ca gândulă, nici ca ventulă —
îi răspunde Codru, — ci numai aşa......
legănându-ne cum se legănă dorulă ce mă alungă.
Şi s’a dusă, boieri Dumnevostră, nici ca gândulă nici ca vântulă, ci numai aşa.. legănându-se cum se ’ legănă do-
rulă; şi s’au dusă şi nu s’au oprită pănă la curtea smeului, unde era ascunsă fata lui Papură-împărată.
Fata împăratului chiar era la vale. Spăla rufele smeului, că, se vede, smeulă bagsemă nici slujnică nu-i ţinea.
Codru o vede şi nici una nici două, o prinde de mijlocă, o ridică la sine şi straiţa-i casa, drumu-i masa....
Deră calulă smeului începe a necheza şi a bate din copite, de cugetai, că se prăpădesce grajdulă.
„Cânii mânce din carnea ta şi corbii porte-ţi ciolanele pe hotară — îi 4lce
smeulă. Potă be, potă mânca şi mai potă trage ună puiu de somnă ?a
„Poţi be, poţi mânca, ba poţi-te şi spen4ara — îi răspunde calulă, — că pe fata împăratului nu o mai vedl, câtu-i porculă cu codă şi coda cu porcă, pentru-că — tâlhară e fratele meu celă mai tânără — cală verde fără splină cu cinci inimi. “
Smeulă îi dă ună sacă de nuci şi o vică dejară; încăleca apoi şi se porni după Codru. Şi merge calulă smeului, cum merge vorba cea rea, şi se întinde drumului, cum întindl arculă la vânată. Ei! der când ajungă la medă de cale, sare de trei ori pănă la nori, din nori la pământă, trântesce pe smeu, de totă se face prafă şi cenuşe. Apoi nechiază fratelui său să-lă aştepte.
Şi calulă a cunoscută glasulă şi Fa aşteptată şi Codru [a încălecată peunulu, fata împăratului pe celalaltă.
Şi s’au dusă drăguţii mei — sciţi cum merge doră cu doră. Totă mergeau şi se drăgosteau, şi se opreau şi se pupau şi eră se drăgosteau.
Totă aşa şi er aşa pănă la Papură împăratulă, unde şi-au dată în palmă şi s’au logodită.
Bucuria lui Papură împăratulă
a
1888
GAZETA TRANSILVANIEI.
Nr. 262
se săvârşi şi binefacerile eiu, disertaţiune de Georgiu Enescu, cl. curs. HL 6. „Friguri de Autorii“, dialogti de N. Gane, predaţii de Nicolau Cărpinişiană şi Aleman Gal ea, clerici curs. UE. 7. „Intre piatra Detunatacoră de G. Dima, esecutatti de corală societăţii. — Oferte marinimdse se primescti cu mulţămită şi se vorii chita pe cale publică.
Corespondenta „Mei".
Valea Bârgăului, 1 Decemvre 1888.
O înmormântare, o lipsă de multă simţită la noi ca şi în t6tă împrejurimea.
(Urmare şi fine). '
—	ţ)iua de 80 Noemvre pentru mai totă inteligenţa din acostă vale, precum şi pentru toţi din poporă câţi o-au sciut şi cunoscuţii, a fostă o c]i de adâncă tristeţă şi jale, petrecândă la odichna eternă pe soţia multă stimată a amicului nostru d-lă preotă şi învâţătoră la scdla fundaţională din B.-Prundă Pavelă Beşa, pe d-na Victoria Beşa născ. Harşană. Ună soţă iubitoră şi greu lovită de sorte, 4 copilaşi fără pricepere încă, părinţi, frăţinl, numeroşi consângeni, pre-tinl şi cunoscuţi deplângă nemângăiaţî pe soţia de modelă, mamă consciă de chiemarea sa, fică şi rudă multă iubitore, precum şi amică fără f&ţâriă. 0 înmormântare adevărată pomposă şi demnă de densa i-s’a făcută. Optă preoţi ajutaţi de corală improvisată ală inteligin-ţei din Bărgău au săvârşită în biserica din B.-Prundă ritualele înmormântării în presenţa unui auditoriu de sute de omeni fără deosebire de religiune şi naţionalitate, semnă destulă de învederată despre stima şi iubirea de cari se bucura defuncta pe când era încă în vieţă, după cari apoi osămintele defunctei s’au transportată şi aşecjată spre eternă o-dichnă în cimitirulă celă vechiu din B.-Prundă. Uşoră-i fiă ţărîna şi neuitată memoria!
—	De multe ori şi la diferite ocasiunl s’a putută constata trebuinţa neamânată * unui coră de cântări regulată, decă nu în fiecare comună din jValea-Bârgău-lui, ceea ce n’ar strica, ba chiar ar fi de dorită, atunci celă puţină în comuna centrală B.-Prundă. Cine să-lă consti-tuescă, puteri s’ar afla de ajunsă, numai puţină voinţă şi o leacă de bună înţelegere şi totulă s’ar pute isprăvi. înfiinţată odată în comuna B.-Prundă o astfelă de reuniune de cântări — înţelegă din partea întregei inteligenţe din Yalea-Bâr-găului, pe rândă apoi s’ar putea institui Câte ună coră de plugari, ca la Bănăţeni, în fiecare comună din acâstă vale şi nu mai puţină şi în altele din împre-
fostă mare, dâr nunta, ce a gătită gine-lelui său, a fostă şi mai mare.
La nuntă a fostă de faţă şi maştera foi ^Codru, căreia elă cu înduioşare i-a
(psă:
„Drăguţa mea de maşteră din voiă li voită să mă nefericescl, der bunulă Dumne4eu întorsu-lea tote spre bine. Eu % iertă, rogă-te să-ţi ierte şi elă multele nelegiuiri, cu care din greu mai îndo-Acuma îmi eşti în mână şi nimenea nu te p6te scăpa din ea. Insă eu j’oiu fi atâtă de fără inimă, pe cum ai fostă d-ta; mergi şi trăiescl în pace. Şi ca să înţelegi, că multă te-am iute şi te-am cinstită, îţi dau şi d-tale şi feteloră d-tale câte ună locă deplină, ca să aveţi de unde trăi, după ce aţi băgată în pământă pe bunulă meu pă-ţfote şi i-aţî prăpădită averea agonisită «a multă trudă şi multe sudori.“
După mortea împăratului, Codru i-a Moştenită împărăţia şi tote averile lui, şi ţ domnită cu înţelepciune şi cu multă bunătate, câtă stăpânirea lui a rămasă de poveste.
Şi m’am suită pe-o crângă verde Mai mincinosă cine n’o crede.
Scrisă de: Ionii Kovary.
jurime, ca de pildă pe Someşă şi în ju-rulă Bistriţei. Cu acesta s’ar pune odată capătă neregolarităţiloră ce esistă în esecutarea cântăriloră bisericescl, precum şi bonăiriloră asurcjitdre ale celoră mai mulţi cantori dela sate. Ş’apoi acesta cu atâtă mşjj^uşoră s’ar pute esecuta, cu câtă maiin fiecare comună, afară de preoţi luminaţi, se află câte 2 şi 3 învăţători, er poporenri in mare parte, şi mai alesă toţi din generaţia actuală, cunoscători de carte şi scrisore şi astfelă mai uşoră de instruată.
Der ca tote acestea să se potă esecuta, s’ar pretinde, şi fără păcată, mai multă interesă obscescă din partea pre-oţiloră, învăţătoriloră şi altoră cărturari de prin comune. Să sperămă, că nu peste multă cei ce au urechi de audită voră aucji şi voră şi face!
— bârgăuanulu. —
Serata musicală a d-lui R. Lassel.
O specie de producţiunl musicale puţină cultivate în provincia suntă seratele musicale ale Dlui R. Lassel.
Duminecă în 9 Decemvre 5 ore p.
m.	s’a arangiată a doua serată, a cărei programă era destulă de interesantă, ese-cutătorii destulă de cunoscuţi publicului, pentru ca să asigure succesulă întreprinderea Publiculă streină scie să apre-ţieze arta, scie să sprijinescă şi să încu-rageze pe artiştii săi, de aceea s’a şi adunată în numără considerabilă la acestă producţiă şi a dată prin aplausele sale viuă espresiune bucuriei ce simte văcjendă progresulă loră şi pe acestă terenă. E de ajunsă, ca unulă din ei să apeleze la sprijinulă publicului loră şi fără îndoelă acestă apelă află puternică resunetă în cercurile loră. Ore la noi Românii nu s’ar pute totă aşa? Să încercămă!
Cu plăcere înregistrămă intrarea d-lui Lassel în şirală artiştiloră concertanţi. De multă s’a simţită lipsa unui pianistă (solo şi acompaniatorii) de calitatea lui şi ori de câte-orî va concerta pote fi sigură de recunoscinţa publicului.
In sonata pentru piano şi violină (C-mol II) de L. v. Beethoven joculă său energică — atributulă organistului — a fostă la loculă potrivită; conţinu-tulă sonatei încă era homogen cu natu-relulă său, de aceea a şi esecutată dimpreună cu escelentulă nostru violinistă, d-lă M. Krause, cu o technică virtuosă şi cu ună esemble perfectă greaua şi responsabila partiă a pianului.
D-lă Scherg este o bună acvisiţiă pentru astfelă de producţii; vocea sa de baritonă deşi nu prea voluminosă şi forte, este dulce, simpatică şi mlădiosă. Mai multă technică în emiterea noteloră în-nalte, o frasare mai corectă a melodiei şi tecsbului şi d-lă Scherg va fi întotde-una — ca şi astăc}! — sinceră aplaudată din partea publicului. Din cântecele de o factură modernă ale lui H. Sommer, cântate de d-sa, i-a succesă mai bine „der Kuhne.u
Ună adevărată deliciu pentru audul omului au fostă efectele armonice produse prin combinaţiunea instramenteloră piano, oboe şi cornulă de vânată în ter-zetulă de C. Reinecke.
Tema din Adagio cântată de cornulă de vânată, deşi nu prea originală, este atâtă de melodică, vorbesce inimei atâtă de convingătorii, încâtă transpune pe omă în alte sfere. Pe lângă d-lă Lassel (piano) s’au distinsă în modă remarcabilă membrii orchestrei orăşenesc! d-lă Leben (oboe) şi cu deosebire d-lă Thiele (cornulă de vânat) prin sunetulă dulce ală instrumentului său.
Laudabila misiune, ce şl-a luată d-lă Lassel asupră-şl, ca în astfelă de serate pe lângă musica instrumentală clasică şi modernă să dea publicului ocasi-une a cundsce şi productele mai nouă şi mai bune pentru coră, l’a îndemnată a-şl forma ună coră mică der bine ales,
cu multă dragoste pentru causă şi înainte de tdte devotată diligentului său.
A şi cântată corală cu multă expre-siune, nuanţare fină, şi precisă discreţiune tote patru piesele, cu deosebire însă „der Todesengel“ de Reinberger şi „"Wande-rers Nachtlieda, o composiţiă prea fru-mosa şi cu multă artă contrapunctică lucrată a distinsului său dirigentă.
Gratulămă d-lui Lassel la frumosulă succesă, ce l’a avută, şi ne adresămă de nou întrebarea: 6re la noi Românii nu s’ar pute totă aşa?
Ocasiunl avemă destule. Să încercămă !	N—i.
Spitalulu de ochi r. u. din Braşovu în anuld 1888.
Spitalulă de ochi r. u. din Braşovă în anulă acesta nu s’a deschisă ca de obiceiu la 1 Maiu ci deja la prima Mar-tiă şi s’a închisă la sfârşitulă lunei lui Octomvre. Numărulă bolnaviloră primiţi în acestă intervală de 8 luni de cj^e îQ spitalulă susă amintită a fostă estraor-dinară de mare, adecă 279, dintre cari 141 bărbaţi şi 138 femei ; afară de aceia 245 de bolnavi de ochi au fostă căutaţi ambulatorice.
După naţionalitate bolnavii au fostă: 170 maghiari, 77 români, 26 germani şi 1 italiană.
S’au vindecată 149, s’au ameliorată 103, nevindecaţi au rămasă 22.
Decă aţâţi bolnavi s’au putută nu mai ameliora, causa este, că a fostă ună numără mare (114) d© bolnavi, cari sufereau de trachomă (b61â da ochi e-gyptiacă), pentru a cărei vindecare completă se recere în cele mai multe caşuri ună tratamentă, care dureză luni, adeseori ani întregi-
Intre caşurile de trachomă au pre-ponderată caşurile uşore, la care era a-fectată numai conjuctiva ochiului şi care, decă se observă precauţiunea necesară, se îngrijescă bine bolnavii şi se tracteză în modă raţională de medici, suntă puţină lipiciose, pe când caşuri grave de trachomă complicate cu afecţiuni ale corneei au obvenită relativă forte rară.
Caşurile operative au fostă în anulă acesta forte numerdse.
S’au făcută 124 operaţiuni la ochiu şi la adnexele lui.
Intru câtă privesce caşurile de al-beţâ (<cataracta) s’au făcută la caşuri nu de totă mature, — în tocmai ca în anul trecută — pentru siguranţă mai mare Operaţiunea în 2 timpuri: s’a făcută mai întâiu iridectomia preparatoria (excisiunea unei părţi din membrana iris), împreunată cu maturaţiunea artificială a cataractei (în 40 de caşuri), er după 6—8 săptămâni a urmată apoi extracţiunea cataractei
Caşuri de cataracte preparate în modulă acesta s’au operată 27. Afară de aceea s’a făcută de 13 ori operaţiunea cataractei într’ună singură timpă, adecă fără să premergă mai ântâiu iridectomia preparatoria.
In totală s’au făcută prin urmare 40 de operaţiuni de cataracte, dintre care 38 au reuşită pe deplină; într’ună casă au rămasă resturi considerabile de cataracte, er într’ună casă resultatulă n’a fostă satisfăcătorii.
La indivicjl tineri s’a încercată de 3 ori delăturarea cataractei prin disci-siunî (discissio cataractae per cprneam) (de 2 ori cu bună resultată, odată fără resultată.)
Discisiunî per scleram s’au făcută 3 cu bună resultată.
Celelalte operaţiuni se potă grupa în modulă următoră:
Iridectomia: 1) în caşuri de glau-comâ, 1 casă ameliorată;
2)	pentru scopuri optice, 5 caşuri vindecate, 10 ameliorate, 4 nevindecate.
3)	în caşuri de staphylom parţială, 3 caşuri vindecate.
Mai departe caşuri de: iritomie, 1 vindecată; pterygium, 2 vindecate ; sym-blepharonant, 1 vindecată; strdbotomii, 2 vindecate ; enucleatis bulbi, 3 vindecate ; exenteratio orbitae, 1 vindecată; entropium,
2	vindecate; ectropiu, 2 vindecate, şi adecă ună casă prin operaţiune plastică, celelaltă prin „greffe desmiqueu i. e. prin transplantarea unei bucăţi de piele tăiate în mai multe bucăţi mai mici dela braţă la pleopa ochiului.
Operaţiuni mai mici, precum excisiunea inembranei iris în caşuri de prolaps cu scalpelă, fdrfece seu termo-cauterul Paquelin, deschiderea şi sondarea canalului lacrimală, deschiderea camerei anteriore a ochiului pentru eşirea puroiului, tetovarea comei pentru mascarea
peteloră diformate etc. s’au făcută adeseori în decursulă intervalului ele 81tfniî.
Spesele totale pentru întreţinerea spitalului au fostă de 3261 fi. 85 or. Taxa pentru întreţinerea şi căutarea bolnavului pe (ji a fostă de 58 cr.
Şi în decursulă anului acestuia, ad-ministratorală spitalului de infirmi D-lă Er. Hellwig s’a distinsă prin zelulă său pentru întreţinerea bunei ordine şi a curăţeniei prin buna îngrijire pentru hrana bolnavilor şi şî-a pus multă ostenelă şi răbdare pentru încassarea taxeloră dela bolnavi contribăindă astfelă în modă însemnată la ajungerea scopului acestăi spitală.
Braşovă, în 28 Noemvre 1888.
Dr. Tosifu Fabricius,
mediculă şefă ală spitalului de ochi r. u.
Simionă Cotta pafrotfîîă gr. cat. în Bicaşă ca soţă, Eugenia, Aurelia, Lucre-ţia, Solomonă, Măriţi, Ana,Juliana cafii, Aurelă Urzică preotă gr. cat. în Valea Jidanului ca nepotă,Ioană Cotta coopera-toră parochială gr. cat. în Bicaşă, ca cumnată: în numele loră, a numâroşiloră consângeni şi afini cu inima înfrântă de durere aducă la cunoscinţă, că iubita loru: soţiă, mamă, mătuşă şi cumnată MARIA COTTA născ. URZiCĂ în noptea de 1 spre 2 Decemvre a. c. la 12 ore după o suferinţă scurtă şl-a dată nobilulă său sufletă în mânile Creatorului în anulă ală 39-a ală etăţei, şi ală 15-a a fericitei sale căsătorii.
Rămăşiţele-i pământescl se voră a-şecja spre repausă eternă Marţi în 4 De-cemvre a. c. la 11 ore a. m. în cimite-rulă gr. cat. din Bicaşă.
Fiă-i ţărîna uşoră şi memoria binecuvântată !
Bicaşiu, la 2 Decemvre 1888.
Neerologu. Jalnicii: soţia Elena; fii şi ficele lână, Charlota, Ludovicii, Maria, Elena; fratele Avramă cu familia; cunir natulă Ionă Macsimiliană cu familia; ginerii Ştefană B. Popoviciu şi lână Săcă-rânu; nora Maria şi nepoţii lână, Maria, Emilu, Ludovicu, Emilă, Salontia, Florica, Sidonia, Victoră, Maria, Iânu şi Elena.
Comunică cu adâncă durere tuturoră amiciloră şi cunoscuţiloră perderea iubitului loră soţă, tată, frate, cumnată, socru şi moşă
Georgiu Ciuciu,
paroch gr.-orientală ală Haţegului, preşedintele eforiei şcolei grăniţărescl, membra activă ală mai multoră corporaţiunl— care după ună serviciu neobosită de 44 ani, în urma unui morbă scurtă der du-rerosă, şl-a dată nobilulă său sufletă îa mânele creatorului astătjl 14 (26) Noemvre la orele 10 a. m. avândă etatea de 72 ani, în ală 48-lea ană ală vieţei sale conjugale.
Rămăşiţele mortuare ale neuitatului defunctă se vor conduce la odichna eternă Joi 17 (29) Noemvre la orele 2 p. m.
Baţegu, 26 Noemvre 1888.
Rugaţi-vă pentru densulăl!
Cursul A pieţei Braşovă
din 7 Decemvre st. n. 1888.
Bancnote românescl Cump. Argintă românescă .	„
Napoleon-d’orI ...	„
Lire turcescl ...	„
Imperiali...............„
GalbinI
Scris. fonc. „Albinau6°/0 » n n 5%
n
n
9.05 Vend. 9.08	
9.—	„ £05
9.64	„ 9.66
10.88	„ 10.90
9.88	„ 9.90
5.65	* 5-72
101.—	ri *
98.—	„ 98.50
Ruble rusescl . . . „	121.—	„ 122.—
Discontultt .... 6y2—8% pe ană.
Cursulă la bursa de Viena
din 7 Decemvre St. n. 1888.
Renta de aură 4%	100.40
Renta de hârtiă5°/0...................91.95
Imprumutulă căiloră ferate ungare . 144.50 Amortisarea datoriei căiloră ferate de
ostă ungare (1-ma emisiune) . .	98.30
Amortisarea datoriei căiloră ferate de
ostă ungare (2-a emisiune) . .	—.—
Amortisarea datoriei căiloră ferate de
ostă ungare (3-a emisiune) . . 117.50
Bonuri rurale ungare.................104.25
Bonuri cu clasa de sortare	....	104.__
Bonuri rurale Banată-Timişă	.	.	.	104.— '
Bonuri cu cl. de sortare.......104.—
Bonuri rurale transilvane.....104.20
Bonuri croato-slavone.........104.50
Acţiunile b&ncei de credită ungar. . 800.— Acţiunile b&ncei de credită austr. . 302.30
Galbeni împărătesei.................5.77.-i-
Napoleon-d’orI ..................... 9.65—
Mărci 100 împ. germane . ; . . . 59.70— Londra 10 Livres sterlinge .... 121.75
Editoră şi Redactoră responsabilă:
Dr. Aurel Mureşianu.
Nr. 262
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888
Cea mai bună 66,36-27
Hârtie de ţigarrete
este verjtabilulu
LE HOUBLOIf
fabricată francesă de GAWLEY & HENRY, în PARIS
A se feri de imitaţiune.
Acestă hârtiă se recomandă cu căldură din partea domniloru Dr. J. J. Pohi, D. E. Ludwig, D. M. Lippmann, profesori de chimie la universitatea din Viena, pentru curăţenia sa absolută şi pentru că nu are în consistenţa sa nici o materiă stricâcidsă;

v>— aBfefcgt
•ssss-Tamsnnr
WAO-aaiiLM de L’iriQtnrrrB	17, mi Biranjir, a PARIS
Bursa de BucurescT.
Cotă oficială dela 24 Noemvrie st. v. 1888.
	Cump.	vfind.
Renta română 5%		93.V2	94-7,
Renta rom. amort. 5% . . .	94-7,	94.7,
Renta convert. 6% •	96.-	96.7,
n » ii °°/o	96-7,	96-7/8
» » urban 7%. . .	106.1/,	107-7,
» rt n b°/o • ■ • •	101.—	102.—
„ ţ. 5V • • • Banca naţ. a Rom. 500 Lei. .	98.7,	93.7,
	1085.	1040
Ac. de asig. Dacia-Rom.. . .	235.	.240.
Aurâ contra bilete de bancă .	—.—	—.—
Bancnote austr. contra aură. .	—	—.—
Auru contra argintii seu bilete	4.25	4.75
Numere singuratice din „Gazeta Transilvaniei “ ii 5 cr. se pottt cumpăra în tutungeria I. Gross, în librăria Nicolae Ciurcu şi Al-brecht & Zillich.
Avîsă d-loră abonaţi!
Rugăm pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei. să binevoiască a scrie pe cuponulu mandatului postalu şi numerii de pe fâşia sub care au primitu (Jiaruld nostru până acuma.
Domnii, ce se abonezâ din nou, să binevoiască a scrie adresa lămurită şi să arate şi posta ultimă.
Administraţ. „Gaz. Trans.“
A
11
$1 plecarea mmm $1
I.	Plecarea trenurilor!!:
I. Dela Braşovâ la Pesta
Trenulâ de persone Nr. 307: 7 ore 10 de minute sera.
Trenulâ mixta Nr. 315: 4 ore 10 minute dimineţa. 7C 2. Dela Braşovu la Bucurescî:
Trenulâ mixtă Nr, 318: 1 oră 55 minute după amecli.
II.	Sosirea trenurilor!!:
I. Dela Pesta la Braşovâ:
Trenulii de persone Nr. 308: 9 ore 46 minute înainte de amâ4f Trenulii mixtă Nr. 316: 9 6re 52 minute sera.
2. Dela Bucureci la Braşovâ:
Trenulii mixtă Nr. 317: 2 ore 32 minute după ame4î-
A. Plecarea posteloru.
a) Dela Braşovâ la Reşnovti-Zernesci-Branti: 12 6re 30 m. după amecjl.
b)
c) d)
„ Zizinu: 4 ore după ame4l. în Secuime [S. Georgî] : 1 oră 30 minute noptea-la Fâgăraşil: 4 ore dimineţa. la Săcele: 4 ore dimineţa.
B. Sosirea postelorii:
a)	Dela Râşnovu-Z^rnesci-Branu la Braşovâ: 10 ore înainte de amecjî
b)	„ Zizinu la Braşovâ: 9 ore a. m.
c)	Din Secuime la Braşovâ: 6 ore sera.
d)	„ Făgăraşă la Braşovâ: 2 ore dimineţa.
e)	„ Săcele la Braşovâ: 6 ore 30 minute sera.
Se deschide abonamentu pre analii 1888
la
AMICULU FAMILIEI, ţfiaru beletristică şi enciclopedicîi-literaru— cu ilustraţiunî.— Cursulu XII. — Apare în 1 şi 15 4^ a lunei în numeri câte de 2—3 cole cu ilustraţiunî frumose; şi publica articlii sociali, poesii, novele, schiţe, piese teatralî ş. a. — mai departe tracteză cestiunî literare şi scienţifice cu reflesiune la cerinţele vieţei practice; apoi petrece cu atenţiune vieţa sociala a Româniloru de pretutindenea, precum şi a celorlalte poporaţiunî din patria şi străinătate; şi prin glume în mare parte ilustrate nisuesce a face câte o 6ră plăcută familiei strivite de grijile vieţei; şi preste totu nisuesce a întinde tuturoru indivicjiloru din familia o petrecere nobilă şi instructivă. — Preţulu de prenumeraţiune pre anulu întregii e 4 fi., pentru România şi străinătate 10 franci — lei, plătibilî şi în bilete de bancă orî maree poştali.
preotulO romănu. Piaru bisericescu, scolaru şi literară — cu ilustraţiunî. — Cursulu XIV. — Apare în broşurî lunare câte de 2l/2 — 3Va c6le; şi publică portretele şi biografiile archiereiloru şi preoţiloru mai distinşî, precum şi alte portrete şi ilustraţiunî, -— mai departe articlii din sfera tuturoru sciinţeloru teologice şi între aceştia mulţime de predice pre dumineci, serbă-torî şi diverse ocasiunî, mai alesă funebralî, — apoi studii pedagogice-didactice şi scienţifice-literarî; şi în urmă totă soiulă de a-menunte şi sciri cu preferinţa celoră din sfera bisericesca, scolastică şi literară. — Preţulă de prenumeraţiune pre anulă întregă e 4 fi.—pentru România 10 franci — lei, plătibilî şi în bilete de bancă orî maree poştali.
Colectanţii primesc!! gratisti totu alu patrulea esemplarâ.
Manieri de probă se trimită gratisu orî-cui cere.
SO“ A se adresa la „CANCELARIA NEGRUŢU“ în Gherla—Sz-ujvâr.—Transilvania.
Totu de aci se mai potă procura şi următorele cărţi din editura propriă:
Apologie. Discusiunî filologice şi istorice maghiare privitor© la Români, învederite şi rectificate de Dr. Gre-goriu Silaşi. — Partea I. Paulâ Hun-falvy despre Cronica lui Georg. Gabr. Şincai. Preţulâ 30 cr.
Renascerea limbei românesc! în vorbire şi scriere învederită şi apreţiată de Dr. Gregoriu Silaşi. (Op complet). Broşura I. II. şi IU. Preţulâ broş. I. II. câte 40 cr. — Broşura III. 30 cr. Tote trei împreună 1 fi.
Cuvântări bisericesc! la tote sărbătorile de peste, ană, de I. Papiu. Unâ volumâ de preste 26 cole. Acest opâ de cuventărî bisericescl întrece tote opurile de acestâ soiu apărute pănă acum — avândâ şi o notiţă istorică la fiă-care sărbătore, care arată timpulâ întroducerei, fasele prin cari a trecutâ şi modul cum s’a stabilitâ respectiva sârbătore. Preţulâ e 2 fi.
Barbu cobzariulu. Novelă originală de Emilia Luhgu. Preţulâ 15 cr.
Puterea amorului. Novelă de Pau-lina C. Z. Rovinaru. Preţulâ 20 cr.
Idealulâ perdutd. Novelă originală de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulâ 15 cr.
Opera unui omd de bine. Novelă originală.—Continuarea novelei: Idealulâ pierdutâ de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulâ 15 cr.
Fântâna dorului. Novelă poporală de Georgiu Simu. Preţulâ 10 cr.
Codreanu craiulu codrului. Baladă de Georgiu Simu. Preţulâ 10 cr.
Uitimulu Sichastru. Tradiţrane de Georgiu Simu. Preţulâ 10 cr.
Elâ trebue să se însore. Novelă de Maria Schwartz, traducere de N. F. Negruţâ. Preţulâ 25 cr.
Branda seu Nunta fatală. Schiţă
din emigrarea lui Dragoşâ. Novelă istorică naţională. Preţulâ 20 cr.
Numerii 76 şi 77. Naraţiune istorică după ’Wachsmann, de Ioanâ Tanco. Preţulâ 30 cr.
Probitatea în copilăriă. Schiţă din sfera educaţiunei. După Emest Le-gouve. Preţulâ 10 cr.
Hermanâ şi Dorotea după W. de Goethe, traducţiune liberă de Cons-tantinâ Morariu. Preţulâ 50 cr.
Ifigenia In Aulida. Tragediă în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulâ 30 cr.
Ifigenia în Tauria. Tragediă în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulâ 30 cr.
Petulantulu. Comediă în 5 acte, dâpă Augustâ Kotzebue, tradusă de Ioanâ St. Şulnţâ. Preţulâ 30 cr.
Carmen Sylva. Prelegere publică ţinută în şalele gimnasiului din Fiume prin Vincenţiu Nicoră, prof. gimnas. — Cu portretulâ M. S. Regina României. Preţulâ 15 cr.
Poesii de Vasiliu Ranta-Buticescu. Unâ volumâ de 192 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi arangiate. Preţulâ redusâ (dela 1 fl. 20 cr.) la 60 cr.
Trandafir! şi viorele, poesii poporale, culese de Ioanâ Popâ Reteganu. Unâ volumâ de 14 c61e. Preţ. 60 cr.
Tesaurulâ dela Petrosa seu Cloşca cu puii ei de aurd. Studiu archeologic de D. O. Olinescu. Preţulâ 20 cr.
Biblioteca Sătenului Românfl. Cartea I, II, IU, IV, cuprindâ materii forte interesante şi amusante. Preţulâ la tote patru 1 fl. — câte una deosebi 30 cr.	*
Biblioteca Familiei. Cartea I. Cuprinde materii forte interesante şi amusante. Preţulâ 30 cr.
Colectă de recepte din economia, industriă, comerciu şi chemiă. Preţulâ 50 cr.
Economia pentru scolele popor, de T. Roşiu. Ed. II. Preţulâ 30 cr.
îndreptară teoretică şi practică pentru învăţămentulă intuitivă în folosulâ elevilorâ normali (preparandiall), a în-văţătorilorâ şi a altorâ bărbaţi de scdlă, de Y. Gr. Borgovanâ, profesorâ pre-parandialâ. Preţulâ unui esemplarâ cu porto francatâ 1 fl. 80 cr. v. a. In literatura nostră pedagogică abia aflămâ vre-unâ opâ, întocmitâ după lipsei© scolelorâ nostre în măsura în care este acesta, pentru aceea îlâ şi recoman-dămâ mai alesâ directorilorâ şi învS-ţătorilorâ ca celorâ în prima liniă interesaţi.
Spicuire din istoria pedagogiei la noi — la Români. De V. Gr. Borgovan. Preţulâ 15.
Manuală de Gramatica limbei române pentru scolele poporali în trei cursuri de Maximâ Popâ, profesorâ la gimnasiulâ din Năsăudâ. — Manualâ aprobatâ prin ministeriulâ de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulâ de datâ 26 Aprilie 1886, Nr. 13,193. — Preţulâ 30.
Gramatica limbei române lucrată pe base sintactice de Ioanâ Buteanu, prof. gimn. Unâ volumâ de peste 30 cole. Preţulâ 2 fl.
Manuală de stilistică de Ioanâ F. Negruţâ, profesorâ. Opâ aprobatâ şi din partea ministeriului de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulâ de dato 16 Dec. 1885 Nru. 48,518. Partea practică forte bogată a acestui op — cuprin4endâ composiţiunî de totâ soiulu de acte obveniente în referinţele vieţei sociali—se pote întrebuinţa
cu multâ folosâ de cătră preoţi, învăţători şi alţi cărturari români. Preţulâ 1 fl. 10 cr.
Nu mă uita. Colecţiune de viersuri funebralî, urmate de iertăciuni, epitafiă ş. a. Preţulâ 50 cr.
Carte conducătore la propunerea calculărei în scola poporală pentru învăţători şi preparaşi. Broş. I. scrisă de Gavrilâ Trifu profesorâ preparan-dialâ. Preţulâ 80 cr.
Cele mai eftine cărţi de rugăciuni:
Mărgăritarulă sufletului. Carte bogată de rugăciuni şi cântări bisericescl forte frumosâ ilustrată. Preţulâ unui esemplarâ broşuratâ e 40 cr., legatâ 50 cr., legatâ în pânză 60 cr., legatâ mai finâ 60, 80, 90 cr., 1 fl., în legătură de luxâ 1.50—2.50
Miculu mărgăritaru sufletescă. Cărticică de rugăciuni şi cântări bisericescl — frumosâ ilustrată, pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Preţulâ unui esemplarâ broşuratâ e 15 cr., — legată 22 cr., legatâ în pân4& 26 cr.
Cărticică de rugăciuni şi cântări
pentru pruncii şcolari de ambe secsele, Cu mai multe icone frumose. Preţulâ unui esemplarâ e 10 cr.; 50=3 fior.; 100=5 fl.
Visulă Prea Sântei Vergure Maria a Născătorei de D-(jeu urmatfi de mai multe rugăciuni frumose. Cu icone frumose. Preţulâ unui esemplarâ spedatâ franco e 10 cr., 50 esemplare 3 fl., 100 esemplare 5 fl. v. a.
Epistolia D. N. Isusu Chr istosâ.
Preţulâ unui esemplarâ legatâ şi spedatâ franco e 15 cr.
Tipografia A. MUREŞIANU, Braşovu