led&uima, Msuu&traUs&fit ţi. Tipografia:
BRAŞOVU, piaţa mar» «r 22.
Seiisori nefranoate nu se pri mescfi, Manuscript uu a» ra-tnmicfi t
Birourile de aiuaciuii:
Braşovfi, piaţa mare Br. 22.
Inserate mai priipescii în Vlena Jiuâclf Mosse, Haasetutein 4k Vogler (Oco Maas), Heinrich Schalek, Alois H(rndl,M,Dukes, A.OppeUk,J. Dan-neberg; în Budapesta: A. V Gold-lerger, AutonMetei, EcksteinBemat; In Frankftirt: G. L, Laube; în Ham-burg: A. Steiner.
Preţul insertiuniloră: o seriă garmondii pe o colină 6 ci. şi 30 cr. timbru penţru o publicare. Publicări mai deee după tarifă şi învoială, fieclame pe pagina JH-a o seriă 10 cr. v. a. său 80 bani.
Nr. 261.
------------m:	T-	•	X
Braşov^ Duminecă 27 Noemvrie (9 Decemvrie) •
„Gaieta* iea» la âe-eaţe 4i
AtoMBMtrrâtrt Atîtw-toeris
Pe ună ană 12fl., peşăaelună
Mm
Pe ună 'ană 40 franai, pe săae luni 20 franci,* pe' trei luni 10 franoi.
8e,prenameră la tite oficiale poştale din întru şi din afară şi la dd, colectori.;
ASouaieatulu pentru Braşorî:
laadminlstraţiune, piaţa mare - Nr.a^btagiură I.:_pe unăană 10 fl., pe şisse luni 5 fl., pe trei | luni 2fl. 50br. jCu dusulăln casă: Pe ună ană 12 fl., pe
Îăse luni 6 &„pe trei liţnl 3 fl. ină eaemplaru 5 cr. v. a. sân 10 bani.
Âtfltă abonamentele câtă şi inserţuuiile suntă a' Be plăti înainte.
Braşovtf, 26 Noemvre v.
Corespondentulu nosfârd' din ~VaIea B&rgăuliii ne ţmpărtăşeşce, că de câteva septem^ni esecutorii de dare cară totă din casele bieţilor u 8ţf<3ranl, cari au rSmasfi în restanţă cu darea, necruţându’i nici chiar în sfintele DnminecI şi sărbători.
Acesta activitate esecutorescă sub cârmuirea lui Tisza nu e ceva nou; nu e nou că i-se iau ţăranului şi cei din urmă cteiţarî, ce Dumne4eu scie cu câtă chinu j-a pututu adunai, şi lucrurile din casă; nu ne e iiou nici zelulii ese-cutoriloru de a pângări sfintele Dumineci şi sărbători cu esecu-ţiunile loru. Nouă ne este însă mirarea corespondentului , când 4ice, ca tbte acestea se’ntâmplă la lumina (\i\ei şi sub ochii cârmuirii, fără ca esecutorii să fia îm-pedecaţî ori traşi la răspundere.
Nu cumva ar voi, ca acesta „binecuvântată44, activitate a esecii lorilor u „părintescului44 guvernă se se arate la întunerecă? Ce? să . nimerescă aceşti „zeloşi44 slujba»?! cojdcele cele rupte, pănurile Qele sdrănţuite şi căldările cele spapte? Ori să le scape neobservate vjtele prin unghiurile grajdurii oru ori .. prin ogradă? Ori se li-se întâmple ^nenorocirea44 d’a mai lăsa ceva ţăranului în casă, în curte ori în ogradă?	..
Şl-apoi la urma urmeloră ce. le pasă de Duminecele ori de sărbătorile românesc! ? Cu atâtu cară mai multu şi cu atâttt mai „harnici44 şi mai „zeloşi44 trecu în ochii cârmuirii, fâcându-se „vrednici44 de răsplată ei*
Se’i împedeoe ori să’i tragă la răspundere cârmuirea pentru acăstă „activitate44 şi„zelutf? D’apoi nu cârmuirea îi trimite şi nu totu cârmuirea le dă instrucţiuni ce să facă, cum se se părte şi câtă se Jpucă?
FOILETONULfr „GAZ. TRANS.U
(2)
CODRU.
(Poveste.)
Ga tote acestea copilul(î crescea ca trestia în baltă şi s’a alesă din ela ună voinică mai mândru şi mai framosă, de să-i fi totă căutată părâchea.
Blaga de maşteră, bună ca tote maşterele, neputendă avă ochi să ve^ă una ca asta, atâta Fa totă cusută şi descusută înaintea tătâne-sân, pănă când acesta, dândă cre^Sm&ită nevestei sale, l’a alungată dela casa părintesc®.
Feciorulă luându’şl traista de-a umă-rulă, cu ochii plini de lacrimi şi cu inima arsă de durere îşi luâ rămasă bună, doră pe veciă dela, casa, -în care pentru ân-tâiaşl dată văd1*8® lumina sârelui, în care a petrecută atâtea <411e bune pănă trăia muma-sa şi atâtea 411° amare dela m6r-tea aceleia.
Trei cruci şi înainte! Şi s’a dusă, boieri; Dumnevostră, şi s’a dusă multă . luna*’mpărăţiă ca Dumnedeu să ni-lă ' ţiă, că ’nainte din poveste lungă şi frumdsă este.
Etă de ce amu 4*sh» că perţ-tru noi e ceva nou-mirarea co-respundentului nostru.
Şî-apoi cum ,nu har trebui guvernului bani, şi încă 'nm mulţi, câtu de mulţi ?	.	;
Cine se-i plătesc» datoriile^ ;pe le fabe şi dobencţile acestora datorii? Cine să-i acopere deficitele bugetare? Cine să-i pună la locu nenumăratele sume de bani ce se defraudeză în oficii 4i de 4i ? Cine sâ’i plătescă sumedenia de slujbaşi trebuincioşl şi netrebuincioşî? Cine să’i întreţină şcolele de maghiari-sare ? Cu unu cnventu, cine se întâmpine cheltuelile enorme ale statului şi ale • multeloru trebşore „patriotice44 ?
Negreşittt ca massa poporului, ţărănimea.
Der 4ice*se_va > ca decă stă lucrulu aşa, Ca ţăranulîi să plă-tescă, erguvernulfi să cheltuiescă, atunci cu cale ar fi să se intereseze cârmuirea celti puţină de a îmbunătăţi starea materială a ţăranului, ca să aibă' de unde să plătescă.
Astea suntfi vorbe de surda. D-lu Tisza n’are vreme să se ocupe cu d’alfi de astea, e pre susu pusă decâtu ca să^şî mai arunce ochii’n josu, îlu apuc» ameţelile şi durerea de capii pentru o pătura atâtii de josu pusă. Der s’ar mai întâmpla şi; .„nenorocirea*4, că avendu ţă-ranulti de unde . să plătescă tot-deuna la timpii şi regulată darea, n’ar mai ave „teri cir ea44 să pri-mescă visitele unoru „giuyaere^ de funcţionari ca esecutorii d-lui Tisza..
Vedeţi der, că ori cum amă ţntorce lucrulu, rămâne cum a fostă de ani dbuedecî încâce: cei de susă să o ducă bine, er câtă pentru poporă — asta’i treba esecutoriloră!
Prectnh comunică „N. fr. Presse“, în cercurile pănâVatiiste se observă erâşt o viiâ Mişcare. Călătoria ce a întreprins’o de ciirândti din Cettinje Ia Abbazia gi-nerile principelui din Muntenegru, prin-ţnltt	Karageorgievid, ’ se 4^ că
a avuţii mai multa scoptt politica, de-câta scopula de a vişita pe fratele său George ce se află acolo la cură. Călătoria se 4icâ că ar fi staţa îri-legătură cu nemulţămirea ce domnea în Serbia din causa divorţului părechei regale. De altă parte agitatorii bulgari au avuta în Petersburga dese convoribirf cu oficerii bulgari Benderev şi Gruev, cari au trădată pe prinţula Alexandru de Batten-berg, şi cu generalula rusa Ignatief. Mai invederata însă se dă espresiune nisuin-ţelora ruso - pănslaviste cu privire la peninsula balcanică în organula fuga-rilora bulgari ce apare în Brăila „Pravda44 („Adevărulau). Acestă foiă a publicata în dilel0 acestea următorula apela cătră Bulgari:
„Fraţilora Bulgari! Nu desperaţi, că sfânta Rusiă veghieză asupra vostră şi a Bulgariei, şi în curândtf o să vă salveze din ghiarele papistaşului nelegiuita! Da, speraţi, căci Ifcusia e mare şi când ea voiesce, atuneea pâte! Ca probă priviţi esemplula ce ni s’a data cu ţâra Bomâneseă, unde a dărîmata şi spulberata pe cela mai mare orna ala ei, cu totă popularitatea lui, pe Iona Brătianu —- care şi ela este una bulgara încăpăţînata (?!) ca Stambuloff, tiranula care schingiuiă sărmana i^ostră Patrie!	—
Acum, în urma alegerilora pentru Ca-merile Române, vora veni la’putere — aduşi de sfânta Rusie — conservatorii, cu cari ea stă în bune înţelegeri! Ast-fela că noi, toţi refugiaţii Bulgari, aflaţi î acesta timpa pe frontiera română şi în Dobrogea, avănda’ în fruntea nâstră mâi multe sute de voluntari" ruşi, sub conducerea căpităniilora lora, voma trece pe câmpiile scumpei nostre Bulgarii, unde împreună cu voi, pe cari vă rugăma să fiţi deştepţi şi veghiătorl, să salvămă nenorocita nostră manâă: Patria, Bulgară! Să mai sciţi, firaţilora Bulgari, că îndată ce conservatorii vora lua cârma guvernului în România, dânşii vora rupe ori-ce relaţiune cu guvemula infamului Stambuloff, şi acesta va fi momentulfi când
vu < ta*ebui să începeţi' mişcarea tcontţa Usurpatorului str$infiw.
; 0 telegramă dm,. Londra anunţă pe temeiula raportelorâ englese din Zanzi-bat că atacula GermanUoră asupra localităţii Sadani a avuta ca urmare completa în.<^hidere & qăii de ^ comanicaţiune spre interiorii în acestă direcţiune. Co-municaţiunea posţală între Zanzibara şi interiorii încă e probabiţa că va înceta. Trei caravane şrabe cu osa de elefanta se 4i°e eă ^au pătrunsa printre liniile insurgenţilorii la Bagamoyo. Omenii ca-ravaneloră ; an fosta, precum se 4^ce) înarmaţi da Germani cu pusei ce se’ncarcă pe dinapoi, pentru ca la în-torcere să combată pe insurgenţi. Insurgenţii construesca în singuratece puncte ale litoralului ridicăturf de pământa ca să se apere contra ghiulelejorii tunuri-lora de pe corăbiile de răsboiu germane. Corespondentula din Londra ala 4ia" rului „Voss. Ztg44 mai anunţă, că între soldaţii escadrei germane bântue frigurile.
Gîţvernulti rusescu, precum® se anunţă din Fetersbiţrga, e forte indispusă In contra Persiei, încâta ne putema aştepta la o acţiune diplomaficâ» Causa e cres-cerea influinţei englese în Teheran şi slăbirea influinţei rusesc! înainte cu câteva săptămâni, Rusia a fosta surprinsă prin publicarea unui tractata anglo-per-sana, prin care calea comercială pe apă dela sînula persica pe rîula Kartîn a trecuta esclusivâ în mâni englese. Comer-ţula Rusiei suferi prin acesta mari per-derî şi deja atunci nemiilţâmirea era mare în Petersburga. In 411®!® dia urmă însă guvemula rusa s’a simţită chiar ofensata prin atitudinea guvernului persana. Anglia întreţine în Meşeda, nu departe de graniţa rusă, o agentură militară şi una consulata, şi acum guver-nula rusa hotărî să înfiinţeze în acesta puncta, importanta atâta milităresce câta şi pentru comerţ^, una consulata generala, ala cărui consula a şi plecata îa Meşeda. Guvemula persana însă a re-fusata a’i da exequatura. Precum se presupune, guvemula rusa nu va sta pe loca.
Şi cum s’a tota dusa, ca cela ce nu-i ala nimărui, fără vre-p ţîntă, povăţuita. numai de gândurile lui posomorite, etă că se pomenesce faţă ’n faţă cu o curte mare-mare, precum ela n’a vă4uta
alta,'în yieţa lui.
Curtea aşta era curtea împăratului Papură şi era îmbrăcată cu postavU negru de susa şi pănă josa la p&mţnta. Pe uliţe de icl-colea umblau omeni îmbrăcaţi în negru, cu ochii umflaţi şi cu feţele arse de plânşfi.. Tote ’ţl vorbiau a pustiă şi ^din tote puteai înţelege, că aici este o jale mare, jale de obşte.
. Der sciţi Dumnevostră cum e omulfi! Ela are o inimă simţitore şi când vede orna necăjita şi amărita, parcă’la rode orece colea la inimă şi nu are loca de odihnă pftnă 'nu dă de pricină. Şi când a data' de ea, se mângâiâ orecum, decă pQte să 4ică şi ela o vorbă bună, vorbă âlîhătbre.
Aşa sunta omenii de inimă şi bine este aşa. Şi orna de inimă era Codru, căci Codru se chema feciorulă; şi apro-piindu-se de una domna de cei cu săbii lungi, a întrebata de unde şi pentru cine atâta jale?
.„D’apoi pentru cine să fiă?! Eu pentru fata împăratuluiu, răspunse acela, „care numai pe Ileana-Cosînziana o avea soră, de frumosă ce era. Şi apoi bună, Domne! scii cum e pânea cea mâlef Ţa-tăla său o avea mai dragă, decât a lumina ochilora şi îngrijea de ea cum în-rijescl de combra cea scumpă, jlntr’o nop-te însă vine una smeu şi mî-o fură, şi nu-i orna pământâna s’o scape din ghiara lui nelegiută, căci are cala năs-drăvana, cala Verde fără splină şi câta ai da odată cu amnariula, te ajunge, de ai fi chiar la cea margine de lume. Mulţi şi-au în cercată noro-cula pănă acuma ca .s’o aducă îndă-.răpta ,-der nici unuia nu s’a mai întorsa.
Codru luându-le bine ’n capa t<5te âcestea, s’a bucurată şi multa s’a înveselită, că acupia de sine i s’a îmbiata vremea bine venită, ca să scape cu cinste de amărita lui de vjeţă, de care nici aşa nu-la mai lega nimica. ' * ?
A mersa deră la Papură împărata, 1,’a mângâiata cu vorbe dulci, cum [a sciuta şi cum a ciţgetata pă rmai binp .P fi.
Şi ca ună doftorii buna, .c^re scie
unde te dore mai tare, i-a promisa, că, i-a scăpa fata, numai să fiă pe pace şi să fie cu bună aşteptare, căci cela ce âre tăria îndelungă-răbdărei la multe bune p6te ajunge.
Apoi s’a aşternuta drumului şi âră s’a dusa prin pustii nenumărate, prin ţări necunoscute pe unde şi păsările numai arareori rătăcesca.	"
Când colo cu amurgula cailei, vede o muiere cu una copilaşa la sîna, aprdpe morţi de fome amândoi. Şi erau lânced! amărîţî, ca fiorea de brumă atinsă, şi palid* ca făclia de ceră, de te cuprindea milă uitându-te la ei. Codru i-a dată o bucată de pâne şi şl-a văduta de cale. Adecă şi-ar fi văduta de cale, dâr întru adevăr a nu şl-â văduta, căci muierea l’a oprita locului şi i-a spusa ce are să facă, ca să scotă la cale îucrula de care s’a prinsa.
Şi i-a spusa, boierii D-vostră, că zadarnică i-a fi ofl-ce încercare, decumva nu s’a duce să slujască întâiu la baba cu nasula de fieri), cu dinţii de' bţela, care are una mânza năsdrâvana, cala verde fără splină cu cinci inimi. Şi i-a spusa şi Î'âînyăţaţa, cum îşi înveţămama
Nr. 261	. GAZETA TRANSILVANIEI.	1333
Proiectulti de respunsu alu Senatului românii la Mesagiulu regalii.
Şirei Senatulă României se simte în totdeuna fericiţii când, chemată a răspunde la apelulă Tronului, pote aduce la cunoscinţa Maiestâţiloră Vostre simţămintele de devotamentă ale ţării întregi, şi pote da concursulă său la solu-ţiunea cestiuniloră, a căroră resolvare înţeleptă va conduce ţera ună pasă mai înainte pe calea progresului şi a prosperităţii.
Amă primită cu o viuă mulţămire, Sire, încredinţarea dată de guvemulă Maj. Tale, că relaţiunile statului română cu puterile străine suntă din cele mai îmbucurătore, şi că politica prudentă, ce patriotismulă a insuflată totdeuna acestei ţări a întărită şi mai multă credinţa aceloră puteri, că Regatulă României este ună elementă de linişte şi siguranţă; păstrândă aceeaşi atitudine corectă, sta-tulă nostru va consolida acele simţăminte de încredere şi de amicie, cari suntă cea mai puternică garanţiă pentru vii-torulă ţărei nostre, şi a căroră cultivare este menită a contribui la asigurarea păcii de care avemă aşa mare nevoiă pentru întărirea şi desvoltarea nostră.
Senatulă se va ocupa cu cea mai seridsă atenţiune de t6te proiectele de legi, ală căroră scopă este a îmbunătăţi sortea locuitoriloră săteni.
Studiulă legiloră financiare, necesare pentru a asigura echilibrulă bugetului şi a face o repartiţiune mai echitabilă a sarcineloră publice, va fi a doua ocupaţiune de căpeteniă a nostră; noi ne vomă grăbi de a dota ţera cu ună momentă mai degrabă cu legile ce ară fi destinate a consolida valuta şi a face să dispară agiulă.
întinderea principiului inamovibilităţei, menită a da satisfacţiune unei trebuinţe de multă simţită, a fostă salutată de Sonată cu bucuriă ca o reformă din cele mai importante.
De asemenea senatulă va pune totă atenţiunea la studiulă diferiteloră legi destinate a aduce îmbunătăţiri parţiale administraţiunei şi a desvolta şi completa importantele lucrări publice a căroră însemnătate pentru propăşirea economică a ţărei se simte din ce în ce mai multă. Ună progresă înţeleptă pe acestă cale, oare va permite satisfacerea tre-buinţeloră atâtă de viu simţite, este dorită de toţi şi va contribui în modă puternică la desvoltarea continuă a societăţii nbstre.
Pe lângă legile ce voră asigura pro-gresulă materială, acele destinate a îmbunătăţi şi întări ordinea morală se voră bucura de o solicitudine deosebită din partea Senatului. Biserica şi şcola, aceşti doi factori puternici ai progresului mo-
cea bună copilulă cândse,pornesce pe o cale lungă.
Şi Ta îndrumată, şi l’a povăţuita, şi l'a învăţată, că după ce şl-a împlini slujba, baba Fa îmbia cu'felă de felăde scumpenii, cu cai mândri, cu bani din greu, der elă să nu primescă nimică decâtă spurcăţenia de mânzCi de pe verfulă gunoiului. Baba s’a împotrivi, fiindă-că acela e mânzulă celă năsdră-vanfi.
Dâr elă să nu o slăbescă odată cu capulă. Baba i-a promite că-i dă orî-oe, şi baba se ţine de vorbă. Elă atunci să iee mânzulă de-a umăru şisă-lă ducă totă aşa pănă la margine de hotară. Acolo să dee cu elă de pământă şi 'de looă se vaface într’ună cală năsdrăvană şi mândru, cum numai caii cei năsdră-vanl suntă.
Codru îi mulţămesce din sufletă şi se duce mai departe însemnându’şl bine îndrumările muierii şi dândă mulţămită lui Dumnezeu, că i-a trimis’o în cale.
Şi cum a tot mers îngrijat şi amărît de o parte, ârâde alta cu bucuria în sînă de când cu sfaturile muierii, vede ună cara-şelă aruncată pe uscată svârcolindu-se
rală şi intelectuală,; 3e potă aştepta totdeuna de a găsi în sînulă nostru spriji-, nitorf fervenţi ai intereseloră loră adevărate, cari suntă tot-deodată şi interesele cele mai scumpe ale ţărei.
Desvoltarea constantă a oştirei, sub conducerea plină de îngrijire a Maies-tăţei Tale, este răsplata sarcineloră şi sacrificieloră pe cari s’a grăbită a-le face totdeuna de câte-orf a fostă* vorba de întemeiarea instituţiuniloră sale militare ; şi sărtea oştânului română, a cărui ab-negaţiune şi devotamentă este celă mai puternică scută ală patriei, va fi din partea nostră obiectulă unei vii solicitări.
Şirei Ţera simte, că fiă7care ană adauge la înflorirea şi consolidarea ei şi că, sub înţeleptă şi patriotica domnire a Maiestăţii Tale, ea pote servi în viitoră cu linişte şi încredere.
Să trăiescl Sire! Să trăiescă Maiestatea Sa Regina!
SCmiIE ţ)ILEI.
Din incidentulă domnirei de 40 de ani ai Maiestăţii Sale s’a dată în tea-trulă germană din Pojună o represen-taţiune festivă. Aoesta nu ll-a plăcută tineriloră „patriotici44 din Pojună şi mai vîrtosă tineriloră jurişti, cari au înscenată din causa acesta o demonstraţia contra primarului orăşenescă Mergi, care este totodată şi preşedintele comisiunei teatrale. Causa scandalisărei juriştiloră „patrioţi44 a constată mai vîrtosă în împrejurarea, că cu ocasiunea represen-taţiunei s’a cântată şi imnulu austriacă, er o statuă a Maiestăţii Sale era înconjurată cu stindarde negru-galbene. Demonstranţii au mersă înaintea casei lui Mergi, au strigată de trei ori „abzug Mergi44 şi apoi au strigată să trăiescă constituţia maghiară, libertatea, patria şi regele maghiară. Cu asta demonstraţia s’a terminată.
*
* *
La univesitatea din Budapesta s’âu înscrisă în anulă acesta mai puţini ascultători cu peste o sută de inşi faţă cu anulă trecută.
*
* *
Pertractarea procesului pentru revolta din Oroszlan în cestiunea limbei, despre care amă raportată în Nr. 258 ală foiei nostre, s’a terminată. Au fostă condamnaţi: notarulă Gzablk pentru calumniă la 1 lună închisore şi 150 fl. amendă; Bosak la 8 luni închisore; Palenik, Ba-birak, Batolka, Major, I. Huhada, P. Hu-hada, Kostyal şi Viczena la câte 1 lună închisore; Varga, Viczena I., Ha-bakuk, Huhada A., Ana Petran, Hlotyak şi Varga la câte2 luni; Licskoşi Sulik la câte 5 luni; Bossak I., Csulik P., Csulik
din răsputeri să ajungă în apă, der în-zădară.
Codru îşi face pomană cu elfl, eră caraşelulă îi dă ună flueraşă şi-i 4*°®: Mare bine ml-ai făcută, dăr adă’ţl aminte, că binele cu bine să răsplătesce. Când vei ave trebuinţă de mine, suflă în flu-eraşă şi eu la momentă voiu fi de faţă.44
A 4iafi ŞÎ s’a cufundată în adănculă mărei, eră Codru, punândă fluerulă în traistă, a mersă mai departe nepricependă la ce să-i pdtă prinde bine ună cara-şelă.
Ei! der n’a mersă, boieri Dumne-vdstră, câtu-i de-aci pănă la Nicula-Mi-trului a G-ahiei Coţofanca de lângă morile cele stricate şi vede cum ună uliu chinuiesce pe ună bietă puişoră de iepure făcăndă cu clonţulă totă ciocă-ciocă în capulă iepuraşului, ca să-lă omore şi să-lă mânce.
Codru îşi face pomană cu elă de-lă scapă, âră iepuraşulă îi dă ună flueraşă şi-i 4i°e: „Mare bine ml-ai făcută, dâr adă’ţl aminte, că binele cu bine să răsplătesce. Când vei ave trebuinţă de
I.,	Petran, Strba, HlavitsRa şi Hrcsma la câte 8 săptămâni închisore. Condamnaţii au să suporte şi spesele procesului în sumă de 788 fl. Pe Pohanka tribu-nalulă 1’a achitată. Notarulă Czablk, precum şi acusatorulă publicată au insinuată recursă.
Precum vedemă, condamnaţii suntă totă Slovaci, cari au căutată să-şi apere
dreptulă limbei loră.
*
* *
In urma publicărei câtorva din poe-siele posthume ale d-şorei lulia HaşdSu, i-se spune „Românului44, că mai multe cereri de a se edita tote poesiele au fostă făcute întristatului ei părinte de
unii librari din Parisă.
*
sjs *
Inspectorulă r. di şcole ală Buda pestei a compusă statistica oficiosă cu privire la anulă şcolastică 1887/88. Din acestă statistică afi&mă, că în decursulă anului şcol atică trecută în şcolele elementară, repetitore, civile, private-elementare, gimnasii şi şcolele reale din Budapesta au fost cu totulă 49,846 şcolari. După confesiune aceştia se împart astfeliu: 29,811 rom. cat., 41 greco-catolicî, 180 greco-orientall, 2580 de confesiunea hel-vetică, 2607 de confes. augustină, 15 unitari şi 14,612 de confesiunea mo-saică. După naţionalitate: 88,407 maghiari (?), 10,549 germani, 66 români, 614 slovaci, 109 sărbl, 98 croaţi şi 3 ruteni. Copii obligaţi la şcolă au fostă 60,179; n’au cercetată şcola dintre aceştia 10,835. Pe teritoriulă Budapestei s’au aflată 8 şcoli de stată, 100 comunale, 8 rom. catolice, 2 greco orientale, 2 elveţiano, 7 augustine, 7 israelite, 13 private şi 9 susţinute de reuniuni. Cu totulă 156 şcole, dintre cari 135 elementare, 5 poporale superiore şi 16 civile. Invăţă-mântulă s’a făcută : în 148 şcole în limba maghiară, în 4 nemţesce-unguresce, în 2 slovăcesce-unguresce şi în 2 sârbesce-unguresce. Din profesori 477 au fostă bărbaţi, 452 femei.
Inspectorulă a socotită pe cei 14,612 şcolari de religiunea mosaică între maghiari.
*
* *
„Epoca44 află, că ună sătănă din ju-deţulă Fâlciu a trimisă în Bucuresct la laboratoriulă de Bactereologiă o substanţă provenită din ferberea unoră plante, ce pretinde dănsulă că au darulă ue a vindeca turbarea. Acestă aserţiune a sa o baseză pe o serie de 18 vindecări radicale a turbărei manifestate deja. D-lă Dr. Babeşiu va începe o serie de experienţe asupra animaleloră inoculate cu virusulă-rabică, pentru a verifica acestă descoperire.
*
* *
La 22 Decemvre n., 3 ore după ame4î, va ţine camera de comerfu şi in-
mine, suflă în flueraşă şi eu la momentă voiu fi de faţă.44
Codru a pusă fluerulă în straiţă şi s’a dusă mai departe.
Abia a făcută însă vre-o 4ece paşi şi brrr... Vede ună lupă şi vede cum lupulă a-lungă pe o năcăjită de vulpe, gata în totă minutulă să o sfâşie în mii de bucăţi.
Codru îşi face pomană cu ea, eră vulpea îi dă şi ea ună flueraşă şi-i 4*®®: Mare bine 'ml-ai făcută, der adă-ţî a-minte, că binele cu bine se răsplătesce. Când vei ave trebuinţă de mine suflă în flueraşă şi eu la momentă vciu fi de faţă.44
Codru avea acuma trei fluere: unulă dela caraşelă, unulă dela iepuraşă şi u-nulă dela vulpe. Le-a pusă pe tote în straiţă şi şl-a vă4ută de drumă. Şi s’a dusă-dusă multă lume ’mpărăţiă, ca Dum-ne4eu să ni-lă ţiă, şi s’a dusă şi nu s’a oprită pănă la baba cunaşulă de ferăşi cu dinţii de oţelă.	(Va urma.)
dustriă din Braşovă adunare generală pentru alegerea preşedintelui şi vicepre-şedinţilorfi camerei.
*
* *
„Tutova44 scrie, că abundanţa gr ane-loră din acestă ană devine din 4* în di uimitdre. In tote 4il®le sosescă în piaţa Bârladă sute de cară cu totă felulă de pane albă. Nici ună hambară nu a rămasă neocupată în oraşulă Brăila aşa încâtă cumpărătorii de grâne suntă siliţi a le grămădi pe câmpă lângă gară, aşteptândă vagone spre a le transporta. Lipsa vagoneloră causeză mari pagube comercianţiloră, şi mai cu semă la o schimbare a timpului în ploi. Cantitatea producteloră aflate în acea gară s’a constatată că se urcă la peste 800 va-
g6ne, afară de cele aflate în hambare.
*
* *
Prima măsură pe care o \;a lua guvernulu română pentru a opri urcarea agiului va fi, după cum amă anunţată, retragerea bileteloră ipotecare. In acestă scopă guvemulă va cere camerei să voteze ună credita de 26,000,000 lei pentru plata bileteloră ipotecare, care se va
face în timpă de ună ană.
*
* *
Concertă. Duminecă în 9 Decemvre st. n. la orele 5 sera se va da alu doilea concertă (Kammermusik) aranj at.ă de d-lă Rudolf Lassel în sala hotelului Nr. 1. în favorea reuniunei musicale bi-sericescl evangelice. Au promisă con-cursulă loră la acestă interesantă concertă domnii concertiştl M. Krause (vio-lină) R. Weidner (flaută) F. Leben (Ob-oe), R. Thiele (cornă), R. Lassel (piano), precum şi ună mică coră mixtă. Programa alesă constă din următorele puncte: 1. L. van Beethoven 'sonată pentru piano şi violină, op. 30 Nr. 2 (C-moll). 2. Hans Sommer, 4 cântece pentru baritonă (d-lă Gr. Scherg) cu acompaniare de piano. 3. Cari Beinecke, Trio pentru piano, oboe şi cornă, op. 188 (A-moll). 4. Patru cântece pentru soprană, alto, tenoră şi basă: Josef Rheinberger a) Der Strom (Reinick) b) der Tooesengel (Pfau), din op. 108, a capella; B. Lassel. Wanderers Nachtlied (Gothe) cu acompaniare de piano şi R. Schumann, Das Schifflein (Uhland), cu solo de soprană, flaută şi cornă. Ince-putulă este punctuală la 5 ore ; sferşitulâ 6V2 bre.
*
* *
Poliţia din Bucuresct urmăresce pe fabricantulă de tricotagie, Aiches, care a dispărută din capitală cu o sumă de peste 100,000 lei. Pănă în presentă elă n’a fostă prinsă.
*
* *
Mitropolitulă Theodosiu a înaintată patriarchului din Constantinopole t6te actele divorţului, precum şi protestulă reginei Natalia, pentru a se pronunţa deci a resolvată bine acestă afacere. Pa-triarchulă i-â răspunsă, că a lucrată după canonele bisericescl.
*
* *
Cetimă în „Epoca44 : Anunţămă cu plăcere, că harta geologică a ţerei este jumătate gata, eşindfi pănă acum 19 foi. Cu ocasiunea congresului geologică ce s’a ţinută în Septemvre la Londra, atâtă harta geologică câtă şi diferitele memorii şi lucrări geologice făcute de biuroulă geologică, care suntă traduse în limba francesă, au fostă f6rte multă apreţiate de geologii străini. Oea ce face onore ţărei în generală, şi personalului biuroului geologică în particularo. In 4fi®l® acestea iese încă o lucrare forte importantă: „Despre Paleontologia Carpaţilorău lucrată de regretatulă geologă Herbich.
Corespondenţa „Casetei",
Valea Bârgăului, 1 Decemvre 1888.
Esecutorii de dare, şcola comunală din B.-Tiha, inspectorulă Havasy şi şcdla fundaţională din B.-Prundă. ţ
Domnule Redactoră ! De mai multa săptămâni esecutorii de dare au dată năvală asupra comunei oră din acestă vale, lipsindă pe bieţii contribuabili
Nr. 261
îSmaşI în răstanţă, fără milă şi cruţare de totă ce au mai găsită prin caee şi pe lângă case şi astfelă lăsându-i în vreme de emă sleiţi la pungă, goi şi fără că-pătâiu, fără pane la copii. Ba ce e mai multă, zelolă unora dintre esecuţoii merge pănă a nesocoti şi sfinţenia Du-mineciloră şi a sărbătoriloră seevestrând rafele bietului creştină în vreme ce se r6gă la biserică lui Dumnezeu. Şi t6te acestea se întâmplă la lumina	Şi
sub ochii ocârmuitoriloră, fără a fi îm-pedecaţl ori traşi la răspundere pentru o astfelă de pângărire a Dumineoiloră şi sfinteloră nostre sărbători.
—	Temerea ce din vâră ml-am fostă esprimat’o într’o scrisâre, că adecă cu începutulă anului scolastică voră fi elevi şi la şcdla comunală din B.-Tiha, astăzi e faptă îndeplinită. La vre-o 30 de elevi, decă nu mai bine, sunt înscrişi la acestă scolă. „Meritulă" la acostă în prima liniă e, ală învăţătorului comu-Uală, care cu cruceri a sciut amăgi copiii pănă i-a înscrisă. In a 2-a liniă „me-ritulău e ală preotului şi învăţători-loră confesionali, cari prin ne înţelegerea dintre dânşii att mânată {apă pe m6râ răuvoitorilortt şcolei confes. şi de aici a profitată şcdla comunală, căci bine 4i°e proverbulă străbună, că: „inter duos litigantes tertiusgaudet". Şi dâcă şi pe viitură lucrurile ^oră merge ca în trecută, totă mai multă va câştiga şcdla comunală, şi acesta cu atâtă mai multă cu câtă vădă că decum sătenii mai de rândă, der nici fruntaşii din oomună, ba nici membrii din senatulă. soolastică confesională nu sciu face deosebire între şcol. confes. şi cea comunală, şi care e menirea uneia şi carp e a celeilalte; ba îmi vine a crede, că nici chiar directorulă şcolei confes. şi ~preş. senatului şcolastică cont. nu o scie acesta, căci altmintrelea nu potă preşupune, că ar putâ suferi pe unii şi aceiaşi indivi4l de a fi îttembri în* senatulă soâlei co-
> confes., pe când sdnt membri şi în senatulă şcolei comunale, căci bine a 4isă $ cine a 4^^ că: „la doi domni deodată a servi e cu neputinţă".
—	Mai 4il©le trecute inspectorulă reg. de scâle din comitată, neofitulă ungură Havasy, a visitată şcola fundaţională cu 4 învăţători din B.-Prundă.
Cu tote a fostă mulţămită, numai una nu i-a plăcută şi adecă: bă nn i-âu cântată micuţii copilaşi, cari frecventeză acestă scolă, şi unguresce.
Din care pricină a şi dată a înţe-i' lege învăţătorului de cântă, că decă cii o altă ocasiune nu va fi în stare de a satisface gustului „Măriei Sale", nu’i va fi tocmai bine.
Poftimă liberalismă ungurescă, propagată de organele guvernului într’ună • stată, ce se pretinde a fi singurulă pero-ţ togolulă pământului, unde naţionalităţile liră restricţiune se bucură..de cea mai mare libertate. Da, într’adevără, forte „liberală" pretensiune din partea „Măriei Sale" de a pofti, în contra legii, dela nisce copii nepricepuţi, ca să-i cânte într’o limbă loră streină şi neînţelesă!
(Va urma.)
TELEGRAMELE „GAZ. TRANSA
(Serviciula biuroului de coresp. din Pesta)
Budapesta, 7 Decemvre. Inspeo fcorulu supremă ală cavaleriei de honvecţî Imit. Henberg, scoborîn-du-se pe la 23/4 <5 re din tramvai, a fostă lovită de paralisiă de ereerî şi după 15 minute a espirattb Hovecjimeajelesce în elfi pereorga-nisatorulă cavaleriei de honvezi.
Murdăriile „Poştei Române/1
Ni s’a atrasă atenţiunea asupra unoră murdării, ce le publică d-lă Theochar Alexi în aşa numita ,,Poşta Română“bâr-fîndă mereu în contra ndstră. N’amă dată pănă acum atenţiune acestei obscure foi de stpâculă^ pe care nu o cetimă, der ni s’-a spusă de amicii noştrii că nu numai odată „Poşta Română" s’a legată
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888
de noi şi de celelalte foi române, cu o răutate şi neruşinare, ce întrece multă modulă şi maniera codiţei kulturegyle-tiste ungurescl de aici, care se tipăresce totă în tipografia Alexi.
Cutezanţa însă cu care d-lă Theochar Alexi vine şi ne atacă acum din nou pentru o notiţă, ce a fostă publicată în 4iarulă nostru, ne silesce de a ne răfui odată cu acestă domnă.
In numerulă „G-azetei" 245 dela 6 (18) Noemvre a. c. anunţândă petrecerea Sodaliloră1 foniâni din la'că la „Scirile 4ilei" amă făcută urinătârea observare;
„Cu acâsta ocasiune comunicămă publicului română infonpaţiunea. qq< ni s’a dată, că mergândă unii dintre sodalii români cu invitare şi cu bilete la d-lă Theochar Alexi, proprietarulă tipografiei* „Alexi" şi ală „Poştei Române", aă fostă întâmpinaţi cu cuvintele, că nriau ce căuta la densulu, deorece d-sa e grecii."
Amă adusă aşader faptulă, duPâ cum ni s’a relatată din isvoră sigură şi ne-amă reţinută 'din parte-ne de ori şi ce critică. D-lă Theochar Alexi însă în locă de a se ţine de obfectă vine şi răspunde cu următârea murdăriă publicată în jfPoşta Română" nr. 90 din luna lui iîfoeijşivre:
„Ne întrebaţi decă[este adevărată că, după cum să susţine în numărulă de Duminecă ală „Gazetei Transilvaniei", pro-prietarulă „Tipografiei Alexi" şi ală „Poştei Române" s’ax fi declarată de grecă faţă de nisce sodali. Răspunsulă nostru este: nu-i adevărată. Numitulă a întâmpinată pe cei doi sodali, — amândoi foşti lucrători ai săi, ba unulă chiar fostă ucenică în 4isa tipografiă, — cari mu venită să-lă învite la producţiunea loră, 4icându-le: „Mă miră cum de mai veniţi la mine după ce preşedintele a-sociaţiunei Dv. m’a declarat^ de‘ grecă. Pănă ce va fi la asociaţiune acestă preşedinte n’aveţi ce căuta la mine." ţ)i-ceţl că lumea se întrebă de motivulă care l’a puiută îndemna pe Domnulă Dr. Aurel Mureşianu de a publică în Gazetă, ceea ce i-au flecărită nisce băieţi? A-.cestă motivă este grija ce portă 4isulfl Domnă pentru binele naţitralf pe bare voesce s’o facă ca să fugă de Tipografia Alexi şi de Poşta Română, şi să se proslăvescă în Tipografia A. Mureşianu şi cu productele ei. Domnulă Dr. A/Mureşianu crede, eă devenind meaetiaşă-ţip o -graf ă, ii’este permis a se folosi de agenienea apucături murdare de concurinţă. Treba Domniei sale! Să vede decâtu eole>a că este meseriaşă de contrăbandă. Ca asemenea apucături nu-şl va putâ susţine tipografia sa şi nici de fală nu va putâ fi meseriaşiloră români.*
Faţă cu acesta maliţiâsă şi murdară insinuaţiune sodalii români , din vorbă cari au mersă cu invitarea şi cu bilete la d-lă Theochar Alexi, ne-au tr&nisă spre publicare următorea întâmpinare:
Braşovă, 16 (28) Noemvre 1888.
Stimate D-le Redactoră!,.
Cetindă în „Poşta Românătt Nr. 90 dela 22 Noemvre 1888, sub rubrica „Cutia poştei", că doi Sodali ar fi ^flecăţ-ită" nisce cuvinte neadevărate etc. etc., weătră D-vostră, ne vedeţaă oşu părere de rău constrînşî, a declara urmfttorele :
* Nă ‘ eredeamă, cft oondeiulă d-lui redâoţqră ală- „Poştei Române*- să ajungă pănă âcblo ca să se potă'atinge şi^de noi cei doi sodali tipografi, cari amă avută îndrăsnâla a invita la producţin&ea sodaliloră şi pe d-lă Th. Alexi. ŞŞ
Noi nu amO sciută că d-sa ne pf>te opri, ca noi Sodalii să nu pătemQ voPrbi în localul' societăţii nâstre, că câte bilete amă vânduta umblândă cu îrivitaţkinî şi că cum amă fost întâmpinaţi de cŞjtră protectorii noştri. Aşa s’a deschisă $lis-cuţiunea şi despre d-Iil Theochar Afexi, spunândă noi membriloră cuvintele _au-4ite dela d-sa.
Cum au ajunsă acestea cuvinte şi la urechile On..Red. a „Gaz. Trans." pe noi nu ne priv^sce. Voiiiă' însă să lămuri mă lucrulă:
Declarămă că în acesta rubrică numai atâta este adevărată, că noi amă fostă lucrăţorî în atelierulă d-lui Alexi şi că unulă dintre noi a fostă chiar elevă ală tipografiei d-sale. Aceste cuvinte le recunoscemă de adevărate, der mai multă nu.
Că d-lă Theochar Alexi s’a declarată înaintea ndstră de grecă este adevărată. Este adevărată şi, că d-sa a luată invitarea şi s’a, uitată la firmă re-jfetândă încă odată: ău vd potă încuraja, eu suntu grecă!
Cei doi sodalî.
• Atâtâl din răspiBisulă dtlui Theochar Alfixi câtă şi din întâmpinarea de mai sU8ă a sodaliloră respectivi, resultă • a) că sddalii, cari au m«fsă să-lă învite pe d-lă *' Tlţ. Alexi la petrecerea societăţii au fostă odată lucrători, ba unulă chiar şi ucenică" în tipografia sa.
h)	că d-lă Alexi a dată afară pe aeeştl tineri, cari s’au dusă la elă în numele întregei societăţi spuindu-le, că nau ce căuta la densulu.
* c) că d-lă Alexi a adusă înainte ca motivă a acestei necalificabile purtări, că „este Grecău sâu după cum pretinde d-sa, că preşedintele societăţii „l’a declarată de Grecă,* j
Ori cum ar fi însă, fiă că se sâinte’ d4ă Theochar Alexi ca Grecă, fiă că l’au declarată alţii de Grecă; ce importă acesta faţă cu împrejurarea, oă mergă la^ dânsulă în numele unei AssociaţiunI d6i sodali, cari au muncită mulţi ani în stŞabilimentulă d-sale şi au prin urmare ună titlu de a pretinde dela d-lă Alexi să contribue câtă de puţină la societatea loră?
Este de obşte cunoscută că d-lă Alexi ani întregi s’a servită în tipografia sa cu sodalî şi cu i^enicl români şi numai de ună timpă î£*Ace, de când s’a ferită, şî scâte o foiă pretinsă „pentru poporală română", are în tipografia sa mai mulţi lucrători unguri decâtă români. De ce sănu aibădersodalii români tit-Ittlă de a pretinde dela d-sa ună mică ajutoră la ocasiunl deosebite cum a fost petrecerea dată de sodalî în luna lui Noemvre, fără considerare la ce naţionalitate aderă d-lă Alexi, ori că este cosmopolită? Ce importă pe sodalii români pretinsele disposiţii personale aLe
4-lui Alexi faţă cu unulă seu altulă dintre membrii societăţii?
D-lă Theochar Alexi prin aceea, că a dată afară în modă dură şi reproşantă pte trimişii societăţii pentru sprijinirea meseriaşiloră români a dovedită nu numai o necultură â inimei, nu numai o regretabilă nerecunoscinţă faţă cu aceia, cari âu lucrată în tipografia sa; ci totodată — şi acesta este momentulă celă mai agravantă — a arătată Ună dispreţă faţă cu societatea amintită, de a cărei petrecere nici mă cară amintire n’a făcută în „Poşta" s’a pretinsă „română", şi faţă cu societatea română în genere. Decă (jbdalii noştri s’ară fi dusă la ori şi care 4intre adversarii declaraţi ai Româniloră, şintemă siguri, că nu ar fi fostă întîm-,piuaţi cu atâta dispreţă ca din partea d-lui Alexi.
Ei bine, întrebămă acuma, putea «rganulă .nostru sâ mai tacă după ce a aflată despre purtarea despreţuitore a
Alml, ^.7-	[. Z -
Şi ce amă disu noi?' Amîf* consta-tatAi^faieulâ ipcideş^â îA )mpd#ă dală; mai cruţătoră pentru d-lă Theochar. Alexi. Căci dedStT ţlmtt fi ’câtacterissţtă purtarea d-sale — Pfiă apoi şi Turcă, nu jnhmai. Grepă ori; altceva -57, amă fi trebuită sâ vorbimă cu totulă altfelă.
Şi ce răspunde d-lă Theochară Alexi? In locă de a căuta să slăbâscă fCaua impresiune a purtării sale nu numai neromânesc!, der şi negrecescî, — JC^Lcî Grecii suntă cunoscuţi ca âmenl iaiai politicoşî — vine şi atacă din nou, încercându-se a arunca cu; tină şi în di-rectorulă foiei nostre, căruia îi însinuă jgtisce motive murdare, 4i<3ondăi că a publicată acea notiţă cu scopă ca ^no^rin-dulă în faţa publicului romană şă-i ^acă ţî-sale concurenţă — j|[tă\lâr4®d'^şp i gân-.desce speculantulă ! lîe'ceât ’be să cade ' >şi nu se cade, de ceea ’ ce 0 inbrâlă» şii •ătictt nici habară n’are!	:U '.< ii
Murdăriile sale le- îţLCorqnâză 5 d4ă Theochar Alexi, esclamândă ^kţă cu di--rectorulă foiei şi proprietarulă tipografiei nbatro:	colea > pă
este meseriaşă de contrabandă !"
Este sub demnitatea nfistră să mai avâmă de-a faCC1 c’ună; onîh ca d-lă! Theochar Alexi, căci la din contră trebuia să-i ceremă satisfacţia cuvenită pentru acesta murdară ofensă.
Deţ vţţr înţ^ege ori şi cine, că făţă . qu-q asemenea purtare nu mai putemă tăeâ, mai alesă când acelă d-nă a de-venită totă mai cutezătoră în urma re-şervei, ce amă observat’o pănă acuma. ’’ Nu ne vomă ^adresa dâr la d-lă Theohar Alexi, ci la aceia dintre concetăţenii noştri braşoveni, cari ne cunoscă pe noi şi cunoscă şi pe d-lă Theohar Alexi şi cari sciu, să judece dreptă şi imparţială, şi fiind-că d-nulă Alexi se plânge, că amă reprodusă cuvintele sale rostite cătră sodalii români, cari au mersă cu invitare şi cu bilete la dânsulă, îi întrebămă:
Este seu nu adevărată^ că d-nulă Theohar Alexi este fiiulă acelui Ioanti Alexi, care ca conducătoră ală coloniei greceşcl de aici a purtată timpă de 25 de ani procesă cu Românii pentru ca să scoţă limba română din biserică ?
Este seu nu adevărată, că ună ar-ticulă publicată de d-lă Theohar Alexi, în f6ia germană de aici, în care au fostă batjocuriţl Românii, a contribuită Ia înăsprirea certei între Români şi Greci?
Este seu nu adevărată, că d-lă Teo-har Alexi şi aştă4l figureză la ministeră ca membru altt coloniei greceşcl?
Este sâu nu adevărată, că fiiulă d-sale cerceteză şcola grecescă din locă ?
Este sâu nu adevărată, că d-lă Thqo-har Alexi în cursulă anilor din urmă s’a esprimată cătră diferiţi fruntaşi ai Ro-mâniloră de aiol în modă despreţuitoră despre Români şi nisuinţele loră? cum şl-a bătută jocă şi în aşa numita „Poşţă Română" de nisuinţele 4iarişbilorii români !
, Este seu nu adevărată, că d-nulă Theohar Alexi de multă timpă nu maiia parte la societăţile române, că s?a retrasă şi dela Associaţiunea pentru sprijinirea meseriaşiloră şi dela Reuniunea de. gimnastică şi de cântări?
Este sâu nu adevărată că la în^e-putulă anului acestuia d-lă Theohar Alexi a uneltită în „Poşta“ lui ca • să se desfiinţeze Associaţiunea pentru spijiniţea meseriaşiloră români din locă şi că pentru acestă faptă adunarea generală a acestei AssociaţiunI a luată ună condusă de desaprobare faţă cu d-sa şi cu fdia d-sale?	..
Este seu nu adevărată, că d-nttlă Theohar Alexi a înfiinţată, ca proprietară, 4iarulă kulturegyletistă „Brasso", care mereu aţîţă în contră Româniloră şi a pressei loră; şi că acestă 4^ară şi a4l se susţine, se tipăresce şi sA- răspândeşce din tipografia Alexi?
Decă amă avâ maniera d-luij Theohar Alexi i-atnă pute răspunde la ofen-sătorea lui s insinuare arătâŞdă cu dege-etiulă asupra fapteloră sale şi numindu-lă Română de contrabandă.
Der lăsămă să'judece opihiunea pu-blioă sâhtimănte de Română posede ,-qcisrştă:, doinnă, oare are cutezanţa, a pretinde faţă cu publiculă neînformată că ap&ră interesele poporului română!
. Ga înoheiare jxubputemă să nil ci-tămă aici şi o voce din sînulă concetă-ţenilbră noştri’ saşi asupra activităţii şi naţionalităţii d-lui Alexi. „Kronstădter Zeitung", contra căreia asemenea a bârfită aşa 4isa „Poşta Română", îi răspunde aceşteia în Nr. 149 dela 28 Iunie 1888 între altele:
„Amă dori să scimă ce studii are redactorulă „Poştei Române", care să-lă faoă^ destoinică a fi redactoră. Dânsulă e de feliulă său neguţătoră. Pentru a publica nuvele vechi sub titluri nouă,
bine că nu e nevoiă de mari studii. ®Ne-ară fi mirată să întâmpinămă tocmai î*itr’o, fdiă românescă astfelă de împun-sltaţf fă contra presumtivului nostru re-dacidră^dâcă n*ar fi de toţi cunoscută, că fedactorplâ ^P&ştei Române" n’apar-tiue nici unei naţionalităţi. Grecă'. de nascere, s’a ţinută la începută de Ger-şi mai târ4iu ,de Români. Der fiindcă nici unii, nici alţii n’au vrută să-lă recuhâsoă câ poe^h> cum se soco-tesce elă aingmă^pe , ,3ipa,. a , ..înfiinţată şl • âdată fâia^ielafid-maghisWk '^BraSso “, pentru ca în anulă acesta să aspire ca fâdactoră ^i editoră ală „Poştei Române" la^ lauri, de cari păhă acuma însă n’a avută parte!"
Editoră şi Redactoră responsabilă:
Dr. Aiirel Mureşianti.
Nr. 261
GAZETĂ TRANSILVANIEI.
1888
I.
FARMACIA
P SERE OF EH
VIENA, Singerstrasse Nr. 15
la „Goldenen Reichsapfel“.
186,12-4
Pilule pentru curăţirea sângelui, mai înainte numite „Pilule wmversaleu, merită cu tottl dreptula numirea din urmă, de ore-ce în faptă nu esistă aprope nici o bdlă, la care nu ar fi probaţii în mii de caşuri efectula lorii miraculosii. în caşurile cele inai cerbi-cose, la cari multe alte medicamente s’au întrebuinţată înzadaru, s’a dobândiţii 6u aceste pilule de nenumărate ori şi după unii scurţii timpii deplină însănetoşare. I cutioră cu 15 pilule 21 cr., I sulă cu 6 cutiore I fl. 5 cr., la trimiteri nefrancate cu rambursă I fl. 10 cr.
Trimiţendu-se preţuiţi înainte costă cu espedarea francată l ealii cu pilule lfl. 25 cr.,
2 suluri 2 fl. 30 cr., 3 suluri 3 fl. 35- cp., 4 suluri 4 fl. 40 cr., 5 suluri 5 fl. 20 cr., 10 suluri 9 fl. 20 cr. — Mai puţinii dş unii sula nu se pdte trimite.	J ■	-
Numai acele pilule suntă de considerată ca veritabile, a căroră instrucţiune este provăjlută cu subscrierea I. PSERH0FER şi cari pe capaculâ fiă-cărei cutiore portă totu aceeaşi subscriere cu litere roşii.
Au incursii o mulţime de scrisori, prin cari consumatorii acestorii pilule mulţămesciij pentru redobândirea sănătăţii lorii după cele mai diferite şi grele bole. Qrl-cine a tăcută odată încercare, recomandă acesta medicamentă mai departe.
Reproducemfi aci numai câteva dintre multele scrisorî de mulţămită.
Schlterbach, 17 Februarifi 1888. Onor. Domnule! Respectuosu snbsemnatulu Ve rfigă a mai trimite din nou patru suluri din Pilulele D-v. in adeverii forte folositore fi excelenta pu-rificătore de sânge.	Cu .înaltă stimă
lg. Neureiter, medică.
Hrasche lângă Flfidnig, 12 Sept. 1887.
Onor D-le! D-4eu a voită ca se ’mi intre în mână Pilulele D-v., şi Vâ descriu ac Am a succe-sulu dobândită: In patnlă de lăudiă (chendeliă) mă răcisemn astfeiiu, încâttî n'u mai putemă lucra, şi aşă fi de sigură deja mdrtă, dâcă nu me-ar fi scăpată pilulele d-V6stră 'admirabile. D-4eu s8 Vă binecuvinteze de mii de; ori pentru acâsta. Am încrederea, că Pilulele D-v. mS vor însănătoşa de totă, astfel'precum ele au folosit şi altora	Theretla Knific.
Wiener-Neustadi, 9 Decemvrie 1887.
Onor. Domnule! Vă esprimă» cea mai căidu-răsă mulţămire în numele mătuşei mele, care a suferită cinci and de catarrh chronic la sto-macă. Vieţa îi era unu chină şi se credea deja prăpădită. Prin întâmplare a primită o cntidră cu escelentele Pilule ale D-v., purificat6re de «ânge, şi după întrebuinţarea loră mai îndelungată s’a îns&nătosatu.	Cu înaltă stimă
losefa Weinzettl.
Mitterinzersdorf, lângă Kirchdorfi Austria de susă.
i0 Ianuariu 1886.
Onor. Domnnle! Binevoiţi a’mi trimite cu poşta ună sulă cu Pilulele D-tale escelentă pu-
tificătAr'e de sânge. Trebue să' Vă esprimă cea mai tndeplină recunoscinţă în privinţa valărei acestorii pilnle, şi le voiu recomanda cu călduţă tuturoră suferin<ţilor“. unde mi se va da ocăsiuno. Ve împuterniceză, ca despre acăsta a mâa mulţămită şă dispuneţi după placă în publică.	Cu înaltă stimă
Theresia Kgstner.
, Gottschdorf, lângă Kohlbacb, Silesia-Auştr.
8 Octomvrîe 1886.
Onor. Domnule! Vă rogi am io abilă a’mi trimite tină sulă cu 6 cutiore Pilule universale purificătdre de sânge., 4 Numai minfinateloru Pi-lurî ale D-v. am se r.iulţămescă, că am scăpată .-de o suferinţă la st^^cu, care m’a chinuită 5 ani. Aceste Piluri nu "voră lipsi nici odată din casa mea, şi Ve esprimă prin acesta mulţămită mea cea mai căldurăsă.
Cu cea mai înaltă stimă.	Anna Zwikl.
Rbtirbacki 28 Februariu 1886 Onor. Domnule! In luna lui Noemvre a. tr. am comandată la D-ta unu sulă cu Pilnjţe. Eu precum şi soţia mea am observată celă mai bun succesu; sufereamă ambii de durere de _ capă violentă şi de scaună neregulată, astuteliu că eram deja aprdpe de desperare, cn. tdte că sun-temă numai de 46 ani. Şi ce să vecp! Pilulele D-v. *u făcut minune şi ne-au scăpat de suferinţă.	*	Cu stimă.
Anton Ll*t.
Bal samă contra degerăturei de I. Pser-hofer, de mulţi ani recunoscuţii ca celti mai sigurii ţremediu contra; suferinţe-lorii de degerătură de tota felula, precum şi spre vindecarea rânelorii învechite etc. 1 borc&nelii 40 cr., cu trimiterea franco 65 cr. ,	,	.
Suculu -Spitzvregerich, medicamentii contra catarului, răjguşelei şi a tusei etc. 1 sticluţă 50 cr.
Âliflă americană contra r)ieuinatismnlui,
celii mai bunii medicamentii la tote suferinţele rbeumatice, junghiuri, Ischias (bolă de tremurii), jungbiu la urechi etc. 1 fl. 20 cr.
Prafft contra asudării piciorelord, 1 cu-
tiă 50 cr. cu trimiterea francată 75 cr.
Balsanul contra guşilord, remediu de încredere spre lecuirea umflăturilorii la gâtii. 1 flaconii 40 cr., cu trimiterea francată 65 cr.
Essenţă de viaţă, (Picături de Fraga) contra stomacului stricată, a mistuirei rele şi greutăţiloru de totu felulii, ună remediu de casă escelentă. 1 flaconă 22 cr.
Prafuri (Fiakerpulver) contra catarului, răguşelei, tusei etc, 1 cutiă 35 cr., cu trimiterea francată 60 cr.
Pomadâ de Tanochinin de L Pserhofer, cea mai bună dintre tote remediile pentru crescerea pârului. Un bor-cană 2 fl.
Plastru universală de prpf. Steudel, la rane din lovitură şi împunsă, la totă felulă de bube rele şi la umflături învechite, ce se spargă periodică la pi-ciore, la degetă, la rănile şi aprinderile de ţiţe şi la multe alte . suferinţe de acestă soiu, s’a. probată de multe ori. 1 borcană 50 cr., cu trimiterea francată 75 cr. *	*. •
Sare universală de curăţeniă de A. W. Bulrich. Ună remediu de1 casă escelentă contra tuturoră urmăriloră diges-tiunei stricate precum: durere de cap, ameţelă, cârcei la stomach, acrâlă în gâtă, suferinţe kaemoroidale, constipa-ţiune etc. 1 pachetă J, fl.
Esenţă pentru ochi de Romershausen, 1 b’uteliă 2 fl. 50 cr., lL. butelia 1 fl. 50 cr.
Balsamă englezescă, 1 sticluţă 12 cr., 12 sticluţe 1 fl. 20 cr.
Afară de preparatele aci numite se mai află totâ specialităţile farmaceutice indigene şi streine, anunţate, prin tote parele austriace, şi la casă, când unele din acester specii nu s’ară afla în deposită, se voră procura la cerere cu promptitudine şi câtă se" pdte de eftină.	•*	.. ’
Trimiterile prin postă se efectuezi iute, decă se trimite preţuia înainte, seu cu rambursă. “PQ
TrimiţGndu-se preţulu naipte, (mai bine prin mandată poştalii) este porto poştală cn multă mai eftină, decâtă la trimiteri cu rambnrsă.

Dinţi artificiali, danturi,
şi reparaturi cu preţuri modeste şi cu deplina garanţia
se facCi la,
LUDWIG GROSZ
Atelieru tecnicu pentru dinţi
fondatu la 1878.
Bnda-Pesta IV., Uippse 1, Iele Hatmipe.
Dimweţa dela 9—12. După prâwJQ dala 2—6 ore.
„ALBIM",
Institutu de creditu şi de economii
FILIALA BRAŞOVt.
Primesce depuneri spre fructificare şi plătesce pentru e’lfe amSsuratu timpului de abejicere, darea de venitu de
10%	5» 4 seu 3V2 % interese;
cumpără şi vinde scrisuri fonciare de ale „Albinei'1 după
cursulu cailei, pe care totodată le recomandă p. t. publicului ca cea mai sigură şi avantagiosă hârtia pentru plasarea de capitale;
escOZQpteză cambii cu celă puţinii două subscrieri după calitatea loru cu interese de 6V2—8%;
escomptăză cambii cu numai o subscriere decă acelea suntu asigurate prin hipotecă cu 7% interese; .
acordă credite de contă curentă cu 6%% interese; acărdă împrumuturi pe mărfuri cari au o val6re stabilă şi nu suntu supuse stricărei pe lângă interese de 6V2—8% după suma împrumutului;
aedrdă împrumuturi pe t6te efectele cotate la bursa din Budapesta, Viena şi Bucurescî, pănă la 85°/0 a cursului loră pe lângă interese de 672 %,
cumpără şi vinde dnpă cnrsnlă pei monete; primesce în comisiune cumpărarea şi vinderea de ori-ce hârtii de valăre pe lângă cele mai ieftine condiţiunl;
închiriază pe teritoriulu ce-lft posede lângă gara Bra-şovăy şi care e prin şine în legătură nemijlocită cu gara însăşi, atâtu locuri libere pentrn depositarea de marfă câtă şi cabine în magazinele sale seu magazine întregi, şi primesce şi cantităţi mai mici de mărfuri spre depositare în magazinele sale.
Desluşiri detailate se potu lua la cassa filialei şi la bărbaţii de încredere ai acesteia.
Oarele de cassă suntu în fiă-care (ţi dela 8 a. m. pană la 2 p. m.
Localulu „Filialei44 este în Braşovu, piaţă Nr. 90, etagiulfl I.
Picăturile de stomachu MARIAZELLER,
care lucră escelentă în contra tuturoră boleloră de stomachă.
Neîntrecute pentru lipsa de apetitti, slăbiciunea stomachului,. res-piraţiunea cu mirosi! greu, umflare (vânturi), răgăâlă acră, colică, ca-tpil .de stomacbîl, acrelă, formarea de pâtră şi nâsipă, producerea esce-sivâ de flegmă, gălbinare, greaţă şi vomare, durere de capti (decă provine dela stomachti), cârcei la stomachii, constipaţiune seu încuiare, încărcarea stomachului cu mâncări şi băuturi, limbrici, suferinţe de splină, ficaţii şi de haemorhoide. — Preţulîi unei sticle dinpreunâ cu preş, crlereade întrebuinţare 40 cr., sticla îndoită de mare 70 cr. Espediţia centrală prin farmacistul!!
Cari Brady, Kremsler (Moravia.)
Picăturile de stomachii Mariazeller nu suntu unii remediu secretă. Părţile conţinătore suntu arătate în prescrierea de întrebuinţare, ce se află la fie-care sticlă.
T7"©ritaloile se află, mai în t6te farmaciile.
Avertismente! Picăturile de stomachii Mariazeller se falsifică şi se imiteză de multe ori, — Ca semnâ, că suntă veritabile, servesce învălitorea roşiă prove^ută ca marca de protecţiune de mai snsă, şi afară de acesta pe fiecare prescriere de întrebuinţare, ce se află la fiecare sticlă, trebue să fie arătaţii, că acesta s’a tipărită în tipografia D-lui H. Gusek în Kremsier.
Veritabile se află: Braşovă, farmacia Frans Kellemen, farmacia la „Biserica Albă“. farm. I. G-oos; farm. Iul. Hornung; farmacia F. Iekelius* W-we; farm. K. L. Schuster; farm. Heinrich G. Obert; farm. Ea. Kugler, la „Bfigiea“; farm. G. Iekelius în Hoszufalu.
* Băile Tuşnadă: farmacia AleXi Bobay. Cohalmă: farm. Ed. Melas, farmacia E Wolff, Feldioră’î (Marienburg), farm^,: Wil. Schneider. Făgâraşă: farm. v. Bildner, farm. Hermann. Sz. Szt. Gyiirgy: farm. Val. Beteg, i&rxnBarabăs Fer.	13,52—88
Sc&utuAarjk».
Tuse nu mai este!
Efectulii surprincJStorfi alâ sucului de ceapă, raţionala disolvatti şi preparata pentru suferinţe de tuse, plumînl, d© pepttt şi de gata se constată în modula cela mai strălucita după întrebuinţarea bonbonelortf de ceapă ale lui 0. Tietze. In pachete â 20 şi 40 cr. Re află numai la urrnă-torele deposite:
In Braşovu la Eranz Kellemen, farmacia la „Biserica Âlbău; JDepoulu principal in Kremsier la farm. F. Krizan.
Bursa de BucurescY.
Cotă oficială dela 24 Noemvrîe st. v.
	Cump.	vând.
Renta română 5'V0 . . . . .	93.7,	m
Renta rom. amort. 5% . . .	' M-V,	94.3/4
Renta convert. 6°/0.	96.—	96.’/,
h >i n	96.7,	9g;/8
n n urban 7% • • •	106,7,	107*7,
» n • • • •	101.-	102.-
„ „ „ 5% ••••	93.7,	sn
Banca naţ. a Rom. 500 Lei. .	1035.	1040
Ac. de asig. Dacia-Rom.. . .	235.	m
Aură contra bileţe de bancă .	—.—	
Bancnote austr. contra anrti. .	—	
Aurtl contra arginta seu bilete	4.25	4.75
Sosirea si plecarea trenărilor! $i poştelor! îb Braşov!.
I. Plecarea trenurilor*:
I. Dela Braşovă la Pesta
Trenula de persone Nr. 807: 7 ore 10 de minute sera.
Trenula mixta Nr. 315: 4 ore 10 minute dimineţa.
2. Dela Braşovă la Buourescî:
Trenula mixta Nr, 318: 1 <5ră 55 minute după ameifi.
Rugămt! pe domnii abonaţi ea la reînoirea prenumeraţiunei se binevoiască a scrie pe cuponulâ mandatului postalti şi numerii de pe faşia sub care au primitfi diarulu nostru până acuma.
Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei44.
Tipografia A. MUREŞIANU, Braşovu