BedaetlujiM, AdministratlnMa şi Tipofiraiia: '
BRAŞOVU, piaţa mara Ir 22.
Sciisori nefrancnte mi ee pri rneseu. Manuscripe nu aere* tiitoiiCT!
Birourile ie amcmii:
Brafovfi, piaţa mare Ir. 22.
Inserate mai primescu în Vlaaa Rudei/ Mosse, Haasensiein <fe Voglor (Oto Maas), Seinrich Schalek, Aloi« Eerndl, M,t>ukes, A.OppeUk,J. Dan-neberg; în Budapesta: A. V Oold-berger, AutonMezei, EclsteinBemat; In Frankftirt: Q. L, Daube; în Ham* burg: A. Steiner.
Preţul inserţinniloră: o seria garmondâ pe o col6nâ 6 cr. şi 80 cr. timbra pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă şi învoială. .Reclame pe pagina III-a e seriă 10 or. v. a. său 80 bani.
LL
iese In fle-ear* di
Atonaieate pentru Aastro-Uigartt
Pe unft ană 12 fl., pe şăse lună 6 fl., pe trei luni 3 fl.
Pe tură ană 40 fjanoi, pe şăee luni 20 franci, pe trei luni .10 franci. ..
Seprennmeră la t6te ofl-eiele poştale din întru şi din afară şi la dd. colectori.
A&oiaimtiiit pentru BraşoYi;
laadminiatraţinne, piaţa mare Nr. 22, etagiulă I.: pe unăană 10 fl., pe şese luni 5 fl., pw trei luni 2 fl. 50 or. Cu dusulttîn casă: Pe ună ană 12 fl., pe şăse luni 0 fl., pe trei luni 3 fl. Unăr esemplară 5 or. ▼. a. său 15 bani.
Atfttu abonamentele cătă şi inserţiunile suntă a se plăti înainte.
Nr. 260.	Braşovti, Sâmbătă 26 Noemvrie (8 Decemvrie)	1888.
de ambasadorii în Roma, pe când cu Vaticanulii trateză pentru a încopcia raporturi diplomatice. Guvernulă italiană vede în acesta o manifestaţiune n6să a Rusiei în contra alianţei Pe lângă acesta tractările ou Yatîcânttlfi mergă bine şi deja se amintesce cance-larulă dela ambasada rusă din Londră, Butenjev, ca viitorii trimisă rusă pe lângă Vaticană.
Din Madridă se anunţă cătră „Daily News“, că ministrulu de esterne ală Spaniei şî-a esprimată cătră ambasadorul# germană mirarea şa, că contele Benomar, fostulă trimisă ală Spaniei în Berlină, a fostă tratată de guvernulă şi de curtea germană totă ca representantă oficială ală Spaniei, deşi se notificase rechemarea sa. Guvernului germană i-s’au făcută totă odată cunoscute şi motivele suspendărei lui Benomar din postulă de trimisă ală Spaniei.
In ministerulă rusă de esterne, spune „Graşdanin“, se voră ţine în curendă consultări asupra nouei însemnări a graniţei ruso-şvediane. Semnele de graniţă aşecjaiie după hotărîrile tractatului dela Friedriehsham din 1812 au dispărută partea cea mai mare în cursulă timpului. Pentru a se’mpedeca conflictele între locuitorii dela graniţă, se cfice că se va face acum o nouă delimitare.
Statele unite ale Americei au ajunsă cu bunăstarea acolo, încâţă guvernulă nu mai are unde > să pună banii ce. intră în visteriă. Preşedintele republicei, Cle-vel and, a adresată congresului întrunită în Washington ună mesagiu, în care insistă pentru revisuirea tarifului vamală, care e necesară pentru a împuţina nejustificata şi periculosa grămădire de bani în visteriă statului. Mai cere a se suspenda baterea monedeloră de argintă. Dările se voră scăde în modă însemnată. Ferice de Americani.
Ministrulu de râsboiu ală Germaniei a declarată în parlamentă că, în faţa sporirei artileriei în alte state, se studiază în departamentulă său cestiunea sporirei artileriei germane.
Ministrulu de rtisboiu ală Italiei a depusă în cameră în numele său şi ală ministrului de marină proiectele de lege asupra cheltueliloră estraordinare pe anul 1888/91 şi 1889/90 pentru armată şi ma-
Braşovu, 25 Noemvre v.
Pressa oficibsă germană a începută o straşnică1 campaniă în contra împrumutului ce Rusia e în ajunu de a-lu face în Francia, Anglia şi Germania.
Oficidsele germane se esprimă cu hotărîre în contra participării capitaliştiloru germani la noulu împrumută rusescă, cficendu că acestu împrumută nu ţîntesce conversiunea, cum cjică foile rusesc!, ci urmăresce ţeluri multă mai îndepărtate ale politicei rusesc!, şi capiţaliştii germani ară ajuta scopurile panslaviştiloru, cari frater-niseză cu liga patriotică francesă, prin urmare prin participarea loră ară comite nu numai o erore, ci chiar o crimă.
Deodată cu acesta campaniă, (fiarele oficibse germane se silescă a înfăţişa situaţiunea europenă în colori mohorîte şi a arăta, că înarmările Rusiei continuă fără întrerupere.
Astfelă „Kolnische Zeitung“ a publicată ună interesantă articulă, ce i-s’a trimisă din Berlină şi care a făcută sensaţiune.
Se (fice adecă în acelu articulă, că deşi panslaviştii şi Ţarul nu voescă să facă tocmai acum resboiu, totuşi întrega activitate a ministerului rusesc de resboiu e concentrată în a mobilisa armata rusă, nu-i vorbă încetă, der în stilă mare, şi acesta din causă că prevede posibilitatea unui mare resboiu, cum n’a mai avută şi nici n'a mai purtată Rusia. Trupele se concentreză încetă-încettt în ţinuturile vestice, unde deja suntă întrunite doue din trei părţi din armata rusă europenă şi cea mai mare parte e adăpostită în cvar-tire; apoi sporirea pe de patru ori atâta a trupeloră de vânători în ţinuturile vnstice, în fine duplicarea deja hotărîta a batalione-loră cadrelor de reservă şi alte multe măsuri de felulă acesta a-rată că se face totulu, ca armata rusă să fiă gata de resboiu înmo-
FOILETONULU „GAZ. TRANS.U
(i)
CODRU.
(Poveste.)
A fosttt ce-a fosta, eă de n’ar fi fost a nu s’ar povesti.
A fosta odată una omfi, care era — cum se (fie© _ putreda de avuta. Pământurile lui se întindeau din capa în capa de hotara, şi despre bogăţiile lui vorbiau şepte sate.
Avea turme de oi, porci, cirecfi de boi de nici ela nu scia câte. Cu una cuvânta avea de tote, ce numai orna pământeană pote pofti dela Dumnedeu drăguţule, der ci că era f&ră nevastă şi-apoi sciţi, boerl Dumnevostrâ, ce-i casa fără nevastă: lăcata f&ră cheiă, moră f&ră morar a.
Avut’a ela şi nevastă, o comdră de nevastă numai ca ea, cum nu s’a pomenita alta pe faţa pământului de bună şi de harnică şi de credinciosă. Vorba Româ-
mentulă potrivită şi la loculă dorită.
Administraţiunea rusă de resboiu, în lipsa de căi ferate în-destulitore care să lege Rusia cu apusulă şi în neputinţa d’a mo-bilisa repede, caută ’a’şî ajuta ese-cutândă acum cea mai grea lucrare a mobilisării în t6tă liniştea şi comoditatea în timpă de pace, aşa că pentru momentulă decisivă îi rămâne de făcută lucrarea cea mai uşdră, adecă d’a transporta reservele în vestă cu trenurile, care’i stau mai t6te la disposiţiune spre scopulă acesta.
Foia oficidsă germană cfice că, decă Rusia nu voesce se facă tocmai acum răsboiu, causa e că voesce să câştige timpă pentru lucrările de mai susă şi că înche-iarea unei alianţe cu Francia nu se pdte esecuta acum din causa esposiţiunei din Parisă, prin urmare încă nu consideră momentulă potrivită, care de bună semă va trebui căutată totă în cestiunea bulgară. Sosindă acelă mo-mentă, Rusia va fi în posiţiune cu cele două milione de soldaţi se'şi accentueze pretensiunile sale şi Ţarulă, oricâtă de pacînică este', nu va întâr<fia a stărui pentru restabilirea influinţei rusesc! în Bulgaria.
E forte greu a răspunde, ca bre Austro-Ungaria şi Rusia pute-se-voră înţelege pe cale pacînică asupra intereseloră loră la Balcani sciutu fiindă, precum scrie „Koln-Ztg.u, că Rusia e nesăţiosă în pre-tenţiunile sale.
Oficibsa germană efice, că bărbaţii de stată ai Germaniei, care nu are interese directe în peninsula balcanică, datori suntă să observe o atitudine împăciuitore şi mijlocitbre; ea crede că Bis-mark va isbuti a susţine pacea, de aceea şi observă elă o reservă aprăpe indiferentă faţă cu cestiunea orientală, fără însă a nesocoti îndatoririle ce resultă din alianţa germano-austro-ungară. Şi apoi celu mai puternică temeiu
nului, s’o pui pe rană. Insă lumea asta, bagă semă, aşa-i lăsată, ca nimenea în ea sâ nu fiă deplinii fericita.
Unuia n’are copii, altuia are câtă spuză’n vatră; unuia n’are una, altuia n’are alta, destula că nici una muritora cu jugula vieţii în spinare nu p6te <fice, că ela ar fi deplina fericita. Yorba ceea : tota omula cu nâcatfiirile lui.
Ba şi care are de t6te, aceluia mai într’una fela, mai îutr’altula îi trimite Dumnezeu câte una sbiciu, ca sâ nu se prea înCrecfit, ci sâ-şî aducă mereu aminte, că şi peste ela este una stăpâna, din a căruia îndurare trăiesca şi căruia îi datoresca totula. Şi Dumnecfeu are multe sbiciurl, ca să’i întorcă la calea adevărată pe cei cari ’şl uită de sine şi se îmbuibă în bunurile lora. Ei! dâr nu-i sbiciu mai greu lăsata de Dumnecjeu decâta când ţi-se ia pofta inimei, mângâierea sufletului, soţia bună şi credinciosă, căci precum glăsuesce o «^ioală. veche, muierea bună e pâne şi sare în casă. Şi ce va sâ <fică & perde o fe-
pentru susţinerea păcii este fap-tulă, că părţile interesate voru chibzui f6rte seriosti, înainte d-a lăsa se decidă sorţii resboiului asupra unoifi posesiuni dubidse.
•* Espectorările f6iei oficidse din Colonia cu privire la linia de purtare a politicei germane în cestiunea orientală n’a produsu în pressa din Viena tocmai efectiî plăcutu. Accentuarea, că Germania nu n împărtăşită directă în cestiunea orientală şi că Bis-mark o privesce cu mare recelă, pdte din nou deştepta, mai alesu după campania cfiaristică din efi-lele din urmă, neîncredere în scopurile finale ale aliaţiloru din Berlină.
E posibilă, că legăturile de prietenia ce pară a se strînge totă mai multă între Ruşi şi Francesî, şi simpatia ce începe a ’şl-o manifesta Ţarulă pentru Francesî, care în <Ţlele din urmă a decorată mai mulţi bărbaţi literaţi de-ai acestora, îndemnă pe cei din Berlină a observa o atitudine bine-voitore faţă cu Rusia, pdte chiar o atitudine de a’i face servicii în cestiunea orientală, cu scopă de a împedeca o alianţă tranco-rusă.
Căci sciută este, că tdtă atenţiunea Germaniei e îndreptată asupra Franciei. T6te măsurilâ militare ce le iau cei din Berlină au în vedere viitorulă resboiu cu Francia. Chiar în cfilele acestea, ministrulă de răsboiu germană a spusă în parlamentă, că va cere bani ca se sporescă artileria la graniţa Franciei, a căreia artileria e mai numerbsă.
Ce n’ar jertfi Bismark în pe-, ninsula balcanică, numai se pdtă în-genunebia pe Francesî!
IDI3ST -AJE--AJRJL.
Corespondentul^ din Roma ală <fia-rolui „Daily Chronicle“ scrie, că în cercurile politidloră italieni domnesc e mare iritaţiune asupra guvernului rusesc#, care de luni de (file lasă neocupată postulă
meiă bună, o scie numai oelă ce o pă-ţesce.
Omă păţită, ca mulţi dintre noi, era şi omulă nostru, şi elă chiar pentru că nevasta i-a fostă atâtă de cu credinţă, s’a hotărîtă, în mintea lui, sâ nuse în-sore de-a doua oră, nu cumva sâ o ni-merâscă râu cu a doua însurătore şi sâ se îngrdpe în pâcate acum la bâtrâneţe.
A (fisă şi a făcută în tocmai precum a (fisă, a râmasă vâduvă. Elă ferbea, elă spăla, elă găta lucrurile din casă şi totă elă îşi vedea de singurulă sâu copilă, ună vlăstăraşă scumpă, născută din cea mai curată dragoste.
Şi a fostă aşa de bine, că a voită odată sâ c(5că. Dâr cică n’avea lopată, căci una vechiă, oe a avută, totă era o scorbură, încâtă era peste pote sâ se mai slugărescă cu ea.
Sâ te miri şi nu pre, căci de! uşoră se întâmplă şi cu cela mai bogată sâ nu aibă o sculă ori alta la casă. Apoi lipsa, şi ea, printre omeni trebue sâ fiă. Asta-i firea lucruriloră.
Acuma ce sâ facă? Trimete’n vecini. In vecini locuia o vâduvă, care pe lângă sărăcia cârpită de ea mai avea 6incl fete totă una ca una, bune de mâncată şi de făcută cioroboră, dâr de alta de nimica’n pască.
Copilaşulă îi spuse de unde şi pănă unde, âră nevasta îi dicâ:
„Spune tătâne-tău sâ mâ ia de nevastă, că va ave lopată şi pe tine te-oi scălda totă în lapte şi-n smântână.tf
Codru au(findă de una ca asta se pune pe gânduri. Cugetă într’ună ohipă, cugetă într’altulă, se frământă, se sdro-besce, căci nu scia ce sâ facă. De-o parte s’âr fi însurată, sâ’şl mai împartă şi elă gândurile, de alta se temea de draoulă, se temea nu cumva tocmai cu elă sâ aibă împlinire c^ntecnlă păţitului:
Sămăchişe, lapte acru,
Mă’nsuraiu, luaiu pe dracu.
E vorba însă, că de ce te temi nu scapi şi cu câtă întorci şi râstorcl mai de multe ori ună lucru în capă, cu atâta mai greu te laşi de elă. Cugeta la starea
Nr. 260
GAZETA TRANSILVANIEI.
1S83
rină. După aceste proiecte, se cerii pentru administraţiunea de răsboiu 109 milione, din care 90 milione se vină pe anulă 1888/89 şi 19 milione se vină pe anulă 1889/90; din cele 109 milione deja s’aij cheltuită 53 milione pe temeiulă credi-teloră acordate mai nainte, pe când 56 inilidne se ceră acum. Pentru marină se ceră aprope 36 milione pe anulă 1888/89 din care peste 17 milione s’au cheltuitei pe temeiulă crediteloră acordate mai nainte, er peste 19y2 milione se ceră acum. Ministrulă de răsboiu a ceruta urgenţa pentru aceste proiecte.
Ministrulu de resboiu ală Franciei a declarată în consiliulă de miniştri, că s’a înţelesă cu comisiunea bugetară în privinţa cheltueliloră estraordinare pentru armată. Aceste cheltuell s’au stabilită definitivă cu suma de 500 milione, din care suma de 400 milione va cere camerei să o voteze imediată. Suma crediteloră pe anulă 1889 s’a stabilită cu 180 milione.
Acţiunea militară la ţărmulă orientală ala Africei a începută. Admiralulă germană şi celă englesă au proclamată blocada peste posesiunile litorale ale Sultanului din Zanzibar, cu consimţământulă acestuia. Deja a fostă o luptă între corăbiile de răsboiu germane şi între insurgenţi, cari se adunaseră în Vindi. Insurgenţii au fostă alungaţi şi sătulă Vindi (spre sudă de Bagamoys) a fostă distrusă. „Times* spune, căîmpuşcândă insurgenţii asupra corăbiiloră Jde răsboiu germane, „Sofiau şi „Carola44, acestea au bombardată ţărmulă, er trupele au debarcată pe uscată. Doi insurgenţi arabi au rămasă morţi, er ună marinară germană a fostă rănită. Arabulă Bushiri (conducătorulă răscolei în Pangania) a sosită la Bagamoys cu 800 de insurgenţi şi cu tunuri de calibru mică. Elă face propagandă printre triburi pentru ună nou atacă. Corabia de răsboiu „Sofia44 a distrusă lângă Saadani ună numără de locuri întărite, care aveau să provadă pe insurgenţi cu arme şi muniţiunî. In timpulă luptei au fostă omorîţl 4ece A-rabl şi doi Ger-manl.
SOIRILE DILEI.
Maiestatea Sa Monarchulă, mulţă-mită de modulă cum s’a serbată jubi-leulă domnirei Sale de 40 de ani, a adresată ministrului preşedinte contelui Taaffe ună autografă, în care îşi esprimă bucuria, că în locă de-a se cheltui banii cu festivităţi pompose, s’au săvârşită diferite acte de caritate, prin fundaţiunl umanitare şi dedicaţiunî patriotice, ce voră ave în viitoră ună efectă binecuvântată.
*
* *
Pentru constituirea Româniloră din Satu- Chineza în comună biserlcescâ română, şi încorporarea loră la ierajrchia română
sa, la casa sa, der cugeta mai alesă la copilaşulă său, căruia nu-i scia purta de grije, după cum ar fi trebuită, căci de! bărbatulă, fiă elă şi tată, totă bărbată rămâne, şi din tată, mamă nu vei face în vecii veciloră.
Şi cum cugeta elă aşa, ajuns’a să înţelegă, că omului, mai alesă omului de vîlfa lui, cu atâta moşiă şi mulţime de cilecjî (servitori) pe lângă sine, nu-i este bine să fiă singură.
S’a însurată deră. S’a însurată mai dinadinsulă, ca să aibă cine să păzescă şi să vedă de copilaşulă său, pe care’lă avea dragă mai multă ca tote.
Şi elă avea mare nădejde în văduva. De unde nu?! Ea i-a făgăduită, că-lă va scălda totă în lapte şi în smântână. Şi omulă uşoră .crede ceea ce doresce. Aşa suntemă toţi.
Ei bine, der văduva văcjendu-se odată stăpână pe atâta moşiă, de unde să se fi ţinută de vorbă?! Vorba ca vorba, socotea ea, omulă o c|ice> omulă o descjice şi omulă omărămâne. Viclenă
consistorială din Aradă a numită o co-misiune constătătore din asessorii consistoriali Augustină Hamzea şi Emanoilă Ungureanu. Acâstă comisiune a fostă la faţa locului, ca să efectuescă încorporarea faptică a numiţiloru fraţi ai noştri. Astfelă biserica română adauge po-poraţiunei sale una din cele mai frumose comune din părţile bănăţene cu ună numără de 2000 de credincioşi de naţionalitate română.
*
* *
Cu privire la protestată profesoriloră dela universitatea din Cernăuţi în contra depunerei jurământului în limba română în dietă de cătră rectorulă universităţii, „Schwarzgelb* dice, că profesorii germani se află în rătăcire, pentru că universitatea nu e germană, ci austriacă şi deci rectorulă are dreptă ajura în limba naţiunei sale; totă aşa nu se pote confisca o facultate greco-orientală care are se producă teologi negermani. Pro-testulă este o provocare şi compromite pe autorii lui, pentru că universităţi germane numai în Germania esistă. In privinţa subscrieriloră protestului, numita foiă 4ice, că nu e subscrisă de toţi profesorii germani, ci doi dintre cei mai vechi şi mai cu vacfă au refusată a-lă subscrie, de asemenea a refusată subscrierea şi profesorulă de filologia slavă Dr. Kaluzniski.
*
* *
D-lă Al. Const. Bădescu, consiliară ală curţii imperiale rusescl şi locuitoră în comuna Bălţi din Basarabia, a dăruit
Academiei române 2000 de ruble.
*
* *
Sub titlulă „Monumentă mincinosul scrie „Ellenzeku dela 5 Decemvre: „La Predeală, în apropierea graniţeloră de cătră România, se află o peatră monumentală cu următărea inscripţiune : „Hier wurde ermordet der russische general Uzejov im Iahre 1848, durch die Ma-gyaren44 (Aci a fostă omorîtă generalulă rusă Uzejov în anulă 1848, de cătră Maghiari). Că naţiunea maghiară e tolerantă şi că multe le trece cu vederea, acesta e ună lucru vechiu, der că în hotarulă Făgăraşului au suferită acestă inscripţiune pănă în diua de astăcjl, dela 1848 pănă în 1888, una ca asta nu se pote esplica nici cu acestă toleranţă14. Pice apoi foia şovinistă, că generalulă Uzejov n’a fostă omorîtă de Unguri, ci a că4ută în luptă dreptă ; monumentulă minte şi de aceea cere sâ se ştergă ins-cripţiunea de pe elă.
Pentru înaltele cunoscinţe geografice recomandămă pe „Ellenzek* ministrului
Csaky pentru o decoraţiă.
*
* *
In Macău directorulă de teatru un-gurescă Szabadfiegyi a luat’o la sănătosa lăsândă totă trupa teatrală în cea mai mare miseriă şi o mulţime de datorii în urmă’i.
*
* *
ca tote fetele Evei şi sumeţă ca toţi calicii ajunşi la frun4ă verde, da din mâni şi din piciore ca să facă traiulă copilului nesuferita.
In locă să-lă fi cinstită şi grijită, mereu îlă bătea şi-lă ocăra. Ba din gura ei cea pângărită nu înceta a-lă înegri pe bietulă copilaşă înaintea tă-tâne-său, că-i rău, că-i neascultătoră, că-i îndărătnică, că nu o pote duce cu elă. Cu ună cuvântă, câte-să rele şi nu-să bune, tote-tote le-a încărcată pe bietulă copilă.
Şi vai era de elă când îlă apuca la lăute! Totă îlă făcea sânge din greu ce trăgea cu peptenulă. Şi apoi asta aşa mergea 4^ de 4* vreme ce feteloră ei le împlinea şi cele mai proste ale loră pofte. Şi le spăla şi le peptăna frumosă şi le purta totă din haine’n haine, schitaşe şi împupuţate, de gândeai că acu-acu s’oră ridica în slavă.
(Va urma.)
Academia de drepturi din Saros-patak, răspun4endă la provocarea ministrului adresată tuturoră şcoleloră superi ore, propune ca juriştiloră, cari au servita anulă de voluntariată cu succesă bună, să li-se dea favorulă de a dovedi numai doi ani de praxă, în locă de cei trei ani prescrişl, pentru a fi admişi la
esamenulă de advocatură.
*
* *
La 1 Decemvre n. a sosită în Bra-şovă ună transportă de tunuri cu totulă nouă, încărcate pe trei trenuri de marfă, de câte 24 vagone unulă. Cum spune „Kr. Ztg.u, se aşteptă şi alte transporturi, dintre care unele ar fi şi sosită Luni şi Marţi.
* *
Representanţa oraşului Reghinu a hotărîtă să câră ministeriului comună de răsboiu, printr’o petiţiune, ca să primescă oraşulă Reghină în rândulă aceloră oraşe, care au o garnisonă permanentă, deorece representanţa a decisă construirea unei casarme pentru ună batalionă din armata comună.
*
* *
In Homorodă a încetată scarlatina
şi şcolele s’au deschisă.
*
* *
Camera deputaţiloru din Bucurescî a primită o petiţiă subscrisă de vr’o 20 de ţărani români din Slobozia Bălţiloră în Basarabia, locuitori pe moşia spitalului Spiridonă din Iaşi, cari ceră să li-se împartă pământă din acestă moşiă. Camera s’a declarată incompetentă a decide în acestă afacere, deorece n’are
dreptă de disposiţiune pe teritoriulă rus. *
* *
Uniunea centrală a câiloră ferate ger~ mane a invitată direcţiunea generală a cdiloru ferate române, ca să asiste la conferinţa^ ce se va ţine în scopă de a chib-zui asupra măsuriloră ce trebue a se lua'
în faţa lipsei generale de vagone.
*
* *
„Românulă44 află, că în primăvera viitore se voră face săpături sistematice la Cucuteni (pod. Iaşi), localitate unde s’au găsită mai multe obiecte, care pre-sintă ună interesă archeologică.
A şâptec^ecea aniversare
a înaltă Pre Sfinţiei Sale părintelui Archiepis-copă şi Metropolită Dr. Silvestru Morariu An-
drieviciu.
In 14 (26) Noemvre s’a serbat şi jubilat în Cernăuţi a şepte4ecea aniversare a me-ritosului prelată ală bisericei ortodoxe române, a înaltă Pre Sfinţiei Sale părintelui Archiepiscopă şi Metropolită Dr. Silvestru Morariu Andrieviciu.
Sărbătorea s’a începută cu ună ser-viţiu dumne4eescă solemnă, oficiată în ffumosa şi spaţiosa biserica catedrală de cătră venerabilulă părinte consilieră consistorială Dr. Zurcană, asistată de 8 părinţi protopresbiterl şi de părintele ar-chidiaconă Isopesculă; er cântările s’au esecutată cu multă precisiune şi pietate de corulă teologiloră. Sânta biserică catedrală era îmbrăcată în haina de ser-bătore şi împodobită prin ună publică alesă şi numărosă, ce se compunea din inteligenţi şi pop oră. Astfeliu la rugăciunile preoţimei celebrante pentru îndelunga vieţă şi sănătate a înaltului iubi-lară s’au asociată şi sântele rugăciuni ale unui numără de 250 de preoţi şi cam peste 4000 de creştini, ce erau de faţă, din ti te clasele societăţii.
Terminându-se serviţiulă divină, toţi cei de faţă, formândă ună împunătoră conductă, au mersă spre reşedinţa metropolitană. Grandiosa sală sinodală nu i-a putută primi pre toţi cei cari mânaţi de sâmţulă pietăţii cătră biserică şi inspiraţi de tributulă recunoscinţei merseseră din apropiere şi depărtare să ia parte la serbare aducândă ovaţiunl cordiale do veneraţiune şi iubire metropo-litului iubilară.
La intrarea înaltă Pre Sfinţiei Sale în sală, corulă întonâ imnulă ocasională, er mulţimea adunată îlă întâmpina cu
ună „să trăiescă44 eşită din mii de pepturl.
Ocupândă locă înaltă Pre Sfinţia Sa pe estrada minunată împodobită, d-lă Baronă Victoră Stîrcea ceti adresa die-cesaniloră, ce ce afla într’o cuvertă pregătită cu multă gustă şi este provădufcâ cu 4000 de subscrieri. In adresă se 4ice, că I. Pre Sfinţia Sa şi-a ridicată în inimile credincioşiloră săi ună monumentă mai trainică, mai sinceră şi mai plină de iubire, decâtă este ori şi ce pompă, ori şi ce omagiu, ce caută să bată la vedere.
La adresa diecesaniloră, înaltă Pre Sfinţia Sa răspunse între altele:
Laudă Domnului, biserica noştri dreptă măritore din pămentulă Bucovinei, deşi mai mică la numărulă credincioşiloră săi, decâtă alte biserici particulare, este pusă în acelea condiţiunl publice şi sociale, după cari ar pute să fiă una din cele mai binecuvântate de D-4©u dintre bisericile surori şi fiice ale maicei nostre biserice dreptcredinciose de a totă lumea.
Pentru că în pre înalta personă a Maiestăţii Sale, pre graţiosului nostru Impărată, avemă parte de ună patronă şi protectoră supremă marinimosă, şi mulţămită fericiţiloră ctitori ai Episcopiei şi ai Mânăstiriloră, din ale că-roră proprietăţi este instituita fondulă religionară, suntemă provă4uţî cu mij-locele recerute pentru trebuinţele bisericesc!. In fruntea eparchioţilorfi avemă o cunună de patroni parochiall însufleţiţi pentru întărirea ortodoxiei şi prosperitatea cultului bisericescă. Avemă ună cleră luminată, carele ’şl pricepe chie-marea sa înaltă şi stărue a-i corăspunde în totă privinţa. Avemă o inteliginţă seculară în tote stările publice, care, în-mulţindu-se îmbucurătoră, este ună sprijină puternică ală intereseloră nostre bi-sericescl şi culturale. Avemă prin oraşe şi sate poporenl aprinşi de religiositate şi evlaviă, cari cu totă diferinţa de limbă, în carea vorbescă, fiindă con-sciuţl, că suntă fii ai unei şi aceleiaşi maice biserice, prin urmare fraţi adevăraţi întru Christosu, stau cu ună sufietu şi cu o inimă întru asoultarea şi apărarea bisericei.
Aflându-se Eparchia nostră întru cele intertie în acestea condiţiunl favorabile, aveu resonu cugetările, 4orinţele şi propusele umilinţii mele, cu cari, înainte de optă ani, am primită toiagulă Arclii-păstoriei.
Durere, că în decursulă timpului atmosfera politică, socială, economică, naţională şi însăşi cea religionară înde-sându-se, resuflarea maicei nostre biserice devine totă mai grea, eră prosperitatea nemului nostru creştină mai cu anevoiă.
Cu atâtă mai neapărată se arată aşader, de a pătrunde împrejurările se-riose, în care devine totă mai încurcată starea bisericei nostre bucovinene; cu atâtă mai vertosă se recere, de a-ne reculege şî-a întruni puterile morale ale tuturoră fiiloră maicei nostre biserici, fără deosebire de stare şi de vîrstă; cu atâtă mai alesă se cuvine a cunosce cumpenitatea bisericei nostre în cause de mântuinţă precum şi în afacerile da cultură şi de prosperitate a nemului nostru creştină şi înţelegându-ne despre mijlbcele corespmulătore scopuriloră sânte ale bisericei a conlucra cu o inimă şi cu ună sufletă nu numai câtă pentru conservarea bisericei întru întregirea, sa ci pentru desvoltarea şi înflorirea Sionului ortodoxiei nostre în pămentulă Bucovinei.
Să sperămă, că orisontulă sântei nostre biserici, care, cam smolită de mâhnire, se va însenina curândă ; să sperămă că din graţia Maj. Sale Prealuminatului nostru Impărată; şi în puterea articu-lului §. 15 a legiloră fundamentale de stată, epitropia seculară în afacerile nostre bisericescl va mai scăde din ri-gorea sa; să sperămă, că bunulă Dum-ne4eu va căuta din ceriu şi vădândfi stăruinţele nostre de mântuinţă va binecuvânta viia ortodoxiei nostre pe carea o-a plantată dreptă Sa.
Câtă despre umilinţa mea, vă asigură cu cuvintele prorocului: „că pentru Sionă nu voiu tăce şi pentru Ierusalimă nu va înceta gura mea; de asemenea, ca ună strejară ce sunt pusă ală casei noului Israilă, voiu veghia neadormită şi voiu întîmpina cu bărbăţie veri cari încercări agresionale; er ca Archipăstoră voiu fi după mandatulă Domnului pururea gata a’ml pune şi sufletulă pentru încre-dinţata’ml turmă cuvântătore : tote aceste pănă la răsuflarea mea cea de pe urmă.
Terminândă acestă memorabilă răspunsă, înaltă Pre Sânţia Sa primi foii-
Nr. 2 60	GAZETA TRANSILVANIEI.	1883
citările mulţimei deputaţiuniloră, cari
veniseră să depună din incidentul ti acestei sărbători semţulă loră de pietate cătră biserică şi de iubire cătră prelatulă carele de o jumătate de vecii a servită cu atâta credinţă, cu atâta zelă şi abne-gaţiune acestui sâmţă de pietate, petrii fundamentale a bisericei lui Christosă.
Presidentulă ţăreii, d-lă Baronă Pino, se presentâ în personă, ca să feliciteze pe septuagenariulă iubilară; er dintre deputaţiunile cele multe, cari s’au pre-sentată cu acestă ocasiune spre a felicita pre înaltă Pre Sânţia Sa, vomă aminti următorele: a nobilimei române din ţeră, a patroniloră bisericesc!, a consistoriului şi clerului din locă, a colegiului profesorala dela facultatea teologică, a proto-presbiţiloră, a preoţimei din ţeră, cam 250 de preoţi, a proistosiloră dela mănăstiri, a corpului oficeriloră din locă, a dragoniloră, a poporului din proto-presbiteratele: Cernăuţi, Storojneţă, Şiretă, Cosmană, Dinstru, Putila, Cere-mosă, Rădăuţi, Suceva, Yicovă, Gurahu-mora şi Câmpulungă, deputaţiunea gr. or. din Suceva etc. etc.
Răspunsurile, pre cari le-a dată înaltă Pre Sânţia Sa deputaţiuniloră, suntă cuvintele de învăţătură şi iubire creştinescă, cari l’au caracterisată în totă deoursulă vieţii.
Felicitări telegrafice au sosită la adresa înaltă Pre Sânţiei Sale dela Es-celenţa Sa părintele Archiepiscopă şi Metropolită Mironă Romanulă, dela P. S. S. Metropolitulă de Moscva, dela Pre Sanţia Sa părintele Episcopă ală Romanului Melchisedecă, P. S. S. părintele Episcopă ală Caransebeşului Ionă Po-pasu, dela P. S. S. părintele Episcopă ală Aradului Ioană Meţiană şi dela d-lă generala T. Seracină, precum şi dela multe corporaţiunl din ţeră şi străinătate.
După primirea deputaţiuniloră înaltă Prâ Sânţia Sa împătăşi celoră de faţă binecuvântarea archierescă, er corulă întonâ o frumosă cântare.
Astfeliu se încheia acestă frumosă şi împunătore sărbătore, care vecînică va rămâne neştersă din inima clerului şi poporului credinciosă din Bucovina.
Literatură.
Transilvania, foia Associţiunei transilvane. Anulă XIX.jRedactoră Georg^Bariţii. Nr. 23—24 dela 1 —15 Decemvre conţine : 15 ani din activitatea Associaţiu-nei. — Disertaţiune despre poesia poporală, de Petru Mureşianu Sirega-nulă. Archeologiă, de Demetriu Radu. — In partea oficială: Procesă verbală ală Comitetului Associaţiunei, luată în şedinţa dela 8 Noemvre 1888. — Epi-grafulă, de P. Mureşianu Sireganulă. — Diverse. — Bibliografia. — Cu 1 Ianuarie foia acesta va intra în anulă alăXX-lea; se va trimite dela acestă timpă gratis nu numai tuturoră membriloră fundatori şi pe vieţă, ci şi tuturoră mem-brilorfl ordinari, cari plătescă regulată taxa de 5 fi. pe ană. Pentru nemembri preţulă este 3 fi. pe ană, seu 9 franci pentru străinătate: Abonamentele suntă a se face numai pe anulă întregă, fiindă â se trimite banii la Comitetulu Associaţiunei transilvane în Sibiiu.
Xirxtdrrxplcirl diferite.
Furturi. Ună locuitoră din Rodă voi să fure carulă unui Română din curtea unui birtă. Românulă dete peste elă tocmai când ducea carulă. Hoţulă a fostă arestată, precum şi ună locuitoră din comitatulă Făgăraşului, care avea ună cală ce’i fusese furată unui locuitoră din Bradă. — Lui Dumitru Pavelă din Orlată i-s’au furată 44 scânduri de bradă, fiindă duse prin Cacova şi Săcelă la Sibiiu spre vânzare. Hoţii suntă daţi pe mâna judecătoriei de cercă în Sălişte. — Din pivniţa lui Andrei Mangesius ,din Megirei i-a furată cunoscutulă hoţă Daniilă Billz mai multe lucruri, din care o parte le-a dată în păstrare unei Ţi-gance. Hoţulă e arestată la judecătoria de cercă în Agnita.
Sinucidere. In 2 Decemvre s’a împuşcată prim-notarulă Kecskemet-ului şi fostulă profesoră ală unei academii de drepturi, cu numele Keresztes Jânos, murindă imediată.
Focă. In Budapesta a arsă la 2 Decern vre unu magazină cu 10,000 măjl metrice de grâu, care a fostă prefăcută totă în cenuşe.
Furtu. Unui Sasă din Caţa i s’au furată trei porci graşi în preţă de vr’o 50 fi. Gendarmeria a prinsă pe hoţă în ţinutulă Oclandului, găsindă şi carnea şi osînza aprope totă
Societatea teatre caltara şi literatura română ia Bncovina.
(Raporta pe anulă 1887.)
Comitetulă a continuată cu edarea broşureloră pentru lectura tinerimei de pe la şcolele române poporale, tipărindă în anulă 1887 patru broşurele edate sub obiclnuitulă titlu: „Bibliotecă pentru tinerimea românău, broşurele s’au împărţită gratuita pe la şcolele poporale din Bucovina şi au costată pe societate 262 fi. 93 cr. Din cărţile de distragere ce se aflau în mai multe esemplare în biblioteca Societăţii s’au mai împărţită 42 de cărţi bibliotecii Spitalului ţării şi 38 de cărţi „Institutului penitenţiaru pentru băr-baţî“ din Stanislau.
Din fondulă Societăţii s’au dată la doi studenţi dela universitatea din Cernăuţi câte 25 fi., unui practicantă de librăria în Cernăuţi 25 fi., unui studentă, ca taxă pentru esamenulă de maturitate 5 fi. Totă din fondulă Societăţii s’au dată 100 fi. pentru sprijinirea studenţi-loră români dela gimnasiulă din Rădăuţi, er cu suma de 187 fi. 78 cr. s’au cumpărată cărţi şi îmbrăcăminte de iernă pentru şeolarii români sermanl de pe la şcblele poporale dm suburbiile Cernău-ţului; în scopulă acesta s’a pusă la dis-posiţiunea Comitetului şi o colectă de 110 fi. făcută prin dnele A. Isopesculă, A. de Volcinschi şi S. Stefanoviciu. S’au mai dată din fondulă Societăţii 173 fi. pentru ajutorarea a 4 tineri dela meserii. Din „Fundaţiunea Pumnulenă“ s’au dată 470 fi. ca stipendii la 6 jurişti români dela universitatea din Cernăuţi şi ună mică ajutoră unui studentă de agro-nomiă din Yiena. Din „Fundaţiunea d-nei Agnesă Popoviciu“ s’au dată 2 stipendii de câte 50 fi. la 2 studenţi gimna-siall din Suceva. Precum în anii trecuţi, aşa şi în 1887 dna Elena de Popoviciu, născ. contesa Logothetti, a binevoită a oferi ună stipendiu de 50 fi., care s’a dată unui studentă dela gimnasiulă din Suceva. Din „Fundaţiunea contelui Ema-nuilă Logothetti“ s’au dată 2 stipendii de câte 50 fi. la 2 eleve dela institu-tulă pedagogică. Cu începutulă an. 1888 s’au dată din „Fundaţiunea Alesandru de Popoviciu“ ună stipendiu de 50 fi. pentru ună studentă română gr. or. dela scola de agronomiă din Cernăuţi. Totă cu începutulă acestui ană s’au dată stipendiile menite prin fundaţiunile repo-satului protopresbiteră Dimitrie Sereleanu, anume una cu capitală de 2700 fi., ce portă numele fundatorului, pentru ună studenta dela universitatea din Cernăuţi, şi alta cu capitală de 1800 fi., ce portă numele soţiei sale, Elena Sereleanu, pentru o copilă sermană, ce studieză la şc61a de fete din Cernăuţi.
Cu finea an. 1887 Societatea avea 6 membri ordinari, 19 fundatori, 93 ordinari şi 3 membri activi.
Biblioteca Societăţii a crescută în anulă 1887 cu 56 opuri şi 16 făsciore. La finea anului biblioteca a constată din 2516 opuri. Biblioteca lui Alexandru Zotta constă din 524 opuri. Cabinetulă de lectură: 10 (jiare literare-române, 8 politice literare-române, 8 germane.
Capitalulă Societăţii în obligaţiuni: 900 fi., 7200 franci, 1000 galbinî; Bani depuşi la cassa de păstrare 7172 fi. 85 cr; Bani gata 576 fi. 85 cr.
Hnltăiită publica şi dare ie seaâ.
Băla, Noemvre 1888.
Din incidentulă sfinţirei nonei n6s-tre biserici, sevîrşită cu solemnitatea cu-viinciosă în (jiua de 28 Octomvre n. c.r la iniţiativa unoră bărbaţi cu tragere de inimă pentru causa nostră, s’a înscenată
0	colectă în favorulă susă cjisei biserici pentru care colectă subscrisulă curato-rată bisericescă gr. cat. îşi ţine de plăcută datorinţă a aduce sinceră mulţumită atâtă marinimoşiloră contribuitori, ale cărora nume le înşirămă aci, câtă şi tuturoră aceloră onorabili participanţi, cari prin presenţa d-nialoră au binevoită a lua parte împreună cu noi la sărbătorirea acestei încoronări a muncei nos-tre. Împreună cu numele, însemnămă totodată şi sumele contribuite, lăsândă ca acestă mulţămită publică să servescă totodată şi ca dare de semă.
Din Băla au contribuită: Dănilă Rusu, parochă gr. cat., 1 fl.; Vasiliu Ylassa, cooperatoră, 1 fl.; Ioachimă Huza, curatoră primară, 1 fl.; Bâlint Ferencz, proprietară, 2 fl.; Gavrilă Lazară, curatoră, 1 fl.; Yasilie Furnea, economă,
1	fl.; Balint Gyula, proprietară, 1 fl. 20 cr.; Tamasi Oczkar, proprietară 1 fl.; economii şi proprietarii: Teodoră Penca 50 cr., Grigorie Ungură 50 cr., Zoldi Ferencz 40 cr., Alexandru Cherecheşă 25 cr., Simeonă Polă sen. 20 cr., Arti-monă Polă 20 cr., Maria Zoldi 20 cr., Ioană Hintea 20 cr., Mironă Polă 20 cr.. Simeonă Polă jun. 20 cr., Gavrilă Furnea 20 cr., Rosalia Zoldi 20 cr., Ioană Co-toră 11 cr.; Avramă Huza, Ana Zalariu, Petru Huza, Ioană Huza, Vasilica Maioră, Ioană Yladă a Gavr., Grigore Olteană, Aritonă Pencu, Cosma Polă: câte 10 cr.; Ioană Bucură 6 cr.
Din Milăşelu: Dănilă Harşia, paroch gr. cat. 1 fl.; Georgiu Gorea, econ. şi proprietară, 1 fl.; Ilie Oovaciu şi Simeon Covaciu câte 10 cr.; Simeonă Gorea 7 cr.
Din Cicudiu: Georgiu Ylassa, proprietară, 1 fl.; Maria Ylassa 10 cr.
Din Moişa: Ioană Yarhegyi, paroch gr. cat. 1 fl.; Ştefană Olteană, jude comunală, 1 fl.; Grigore Olteană, economă 1 fl-
Din Almaşn: Pavelă Lucreană, economă 1 fl., judele comunală 30 cr.
Pe lângă aceştia au mai contribuită d-nii: Georgiu Ylassa, capelană cas-trensă şi protopopă onorară, 1 fl.; Ioan Pantea, administratoră protopopescă, (Riciu) 1 fl.; Teodoră Mafceiu, parochă (Craifalău) 1 fl.; Maximiliană Codarcea, parochă. (Pogăceaua) 1 fl.; Simeonă Che-ţană, parochă, (Ercea) 1 fl.; Alexandru Lupană, parochă, (Silivaşă) 1 fl.; Ioană Angelă, parochă, (Lechinciora) 1 fl.; Ioană Cătană, parochă, (Toldală) 1 fl.; Vasiliu Mană, proprietară, (Sânmărtină)
1 fl. 20 cr.; Hajdu Elek, pretoră, 1 fl.; morarulă-şefă din Şarpatocă 1 fl.; Kis Sândor 50 cr.; Yasilica Ţanţoşă, econom, (Săbadă) 30 cr. Suma 33 fl. 19 cr. v. a.
La aceştia se mai adaugă 13 fl. v. a. colectaţi prin contribuirî mai mici, de 4—5 cr., dela diferiţi credincioşi din Băla şi împrejurime. La olaltă se vină der 46 fl. 19 cr. v. a.
Pentru acestă sumă esprimămă încă odată sincera nostră mulţămită marinimoşiloră contribuitori.
In numele curatoratuiui bisericescă gr. cat. din Băla:
Dănilă Rusu,	loachimfi Huza,
parochă gr. cat. curatoră primară.
TELEGRAMELE „GAZ. TRANSA
(Serviciulu biuroului de coresp. din Pesta)
Berlinu, 7 Decemvre. — Foile oficiose continuă campania loră în contra împrumutului rusescă.
Brucxela, 7 Decemvre. — încercările de atentate cu dinamită se continuă. Dinamitarzi au încercată de a arunca în aeră trenulu de per-sone în apropiere de Longchamps.
Guvemulu va proclama starea de asediu
Parisu, 7 Decemvre. — In cameră s’a petrecută unu scandală ne mai aucjitu. Socialistulu Basly i-a c}isd boulangistului Susini în plină şedinţă „prostule!“ In urma acesta se încăierară amândoi. „Cve-storulu şi uşierii îi despărţiră apoi. Preşedintele declară, că tre-que să roşescă omulă în faţa unoră asemeni întâmplări.
Roma, 7 Decemvre. — Minis-trulu-preşedinte Crispi a declarată în senatu, că nu crede în probabilitatea unui resboiu în timpulă celă mai apropiată, deşi starea lucruriloră în Europa este cătuşe pote de seridsă. Raporturile Italiei cu Francia au fostă grave, der acuma s’au îndreptată. Guv$r-nulă italiană nu va procede niciodată în modă provocatoră.
NECROLOGff.
Pavelă Beşia, preotă-catechefcă şi învăţătoră, ca soţă; Leontina, Anastasiu, Octavia şi Maria Beşia, ca fii; Avramă Hărşianu parochă ca tată, Ana Hărşianu ca mamă ; Larionă şi Maria Beşia ca socrii ; Maria Hărşianu căs. Moţocă, Elisa Hărşianu căs. Popescu, Elena Hărşianu căs. Craiu, Juliana Hărşianu, ca surori şi Octaviană Hărşianu teologă ca frate; Floriană Moţocă profesoră, George Popescu parochă, Dumitru Craiu economă şi Emanuilă Beşia directoră ca cumnaţi, er Aurelia Albini căs. Beşia ca cumnată; apoi ca nepoţi: Aurelă Moţocă, Octaviană, Maria, Valeriu, Leontina, Titu şi Li viu Popescu şi Ioana Craiu, în numele loră şi ală altoră consângeni şi afini cu inima frântă de durere aducă la cunos-cinţă, cumcă multă iubita loră: soţiă, mamă, fică, noră, soră, cumnată şi mătuşă
Victoria Beşia născ. Hărşianu
după ună morbă greu de 2 luni şi jumătate provenită din nascere nenorocosă şl-a dată blândulă său sufletă în mânile
Creatorului în 28 Noemvre st. n. a. c. la 2 ore după ame4ă în ală 32-lea ană ală etăţei şi în ală 10-lea ală fericitei căsătorii.
Rămăşiţele pămentescl se voră binecuvânta Vineri în 30 Noemvre st.n. a. c. la 10 ore înainte de ame4ă în s. biserică din Borgo-Prundă şi se voră aşe4a spre eternulă repausă în cimiterulă celă vechiu din locă.
Fiă-i ţărîna uşbră şi memoria binecuvântată !
Borgo-Prundu, la 29 Noemvre 1888.
Cursulu pieţei Braşovi
din 7 Decemvre st. n. 1888.
Bancnote românescl Cump.		9.14	Vend.	9.16
Argintă românescă .	n	9.10	îl	9.14
Napoleon-d’orl . . .	n	9.64	îl	9.66
Lire turcescl . . .	n	10.88	H	10.90
Imperiali		n	9.88	r»	9.90
Galbinî		n	5.65	»	5*72
Scris. fonc. nAlbina“6u/0	n	101.—	n	——
n >i ii 59/«	r>	98.—	w	98.50
Ruble rusescl . . .	n	121.—	ii 122—	
Discontuta ....	67,“	■87o Pe	ană.	
Cursulu la bursa de Viena
din 6 Decemvre st. n. 1888.
Renta de aură 4%.......................100.30
Renta de hârtiă5°/0....................91.75
împrumutata căilorft ferate ungare . 144.40 Amortisarea datoriei căiloră ferate de
ostii ungare (1-ma emisiune) . .	98.25
Amortisarea datoriei căiioră ferate de
ostii ungare (2-a emisiune) . .	—.—
Amortisarea datoriei căilord terate de
ostii ungare (3-a emisiune) . . 117.50 Bonuri rurale ungare ......	104.25
Bonuri cu clasa de sortare ....	104.—
Bonuri rurale Banatd-Timişă . . . 104.—
Bonuri cu cl. de sortare..............104.-—	.
Bonuri rurale transilvane.............104.30
Bonuri croato-slavone.................104.50
Despăgubirea pentru dijma de vină
ungurescâ..........................99.50
Imprumutulu cu premiulă ungur es că 183.— Losurile pentru regularea Tisei şi Se-
ghedinului...................... 124 50
Renta de hârtiă austriacă ....	81.65
Renta de argintii austriacă ....	82.20
Renta de aurii austriacă..............109.55
Losurl din 1860 .................. . 139.60
Galbeni împărătesei ................... 5.72
Napoleon-d’orl ........................ 9.65	*/*
Mărci 100 împ. germane.............. 69.721/*
Londra 10 Livres sterlinge .... 121.80
Editoră şi Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu,
Nr. 260
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888
Sz. 11108—1888
Brass6 vârmegye aJispânjâtâî,
l
Hirdetmâny.
Brasso vârmegye torvenyhatosâgânak kozigazgatâsi ârva es gyâmhatosâgi valamint mertek hitelesito hivatalainâl az 1889. âvben szuksegelteto, mintegy 415 kobmeter szâraz biik tiizifa szâllitâsânak biztositâsâra f. evi december 10-en de-lelott 9 orakor a‘ vârmegyei alispâni hivatalban zârt levelu ajânlati versenytâr-gyalâs fog tartatni.
Versenyezni kivânok felhivatnak, 52 frt. bânatpenzel ellâtott, lepecsetelt irâsbeli ajânlatukat fennti nap es orâig az alispâni hivatalnâl benyujtani.
A szâllitâsi feltetelek mai naptol kezdve a hivatalos orâkban az alispâni kiado hivatalnâl betekinthetok.	.
B t a s s 6, 1888 november 28-ân.	Roii Gyilla,
196,2—2	kir. tan. aiispân.
Sz. 11199—1888
Hirdetmâny.
Brass6 vârmegye torvenyhatosâga kcizponti, ârva es gyâmhatosâgi, valamint a mertek hitelesito hivatali helyisegekhez es a katona csapatkorhâzhoz tartozo futok es kemenyeknek az 1889 evre leendo takarositâsânak biztositâsâra f. evi december 10-en d. elott 11 orakor zârtlevelii ajânlati verseny târgyalâs fog tartatni, melyre versenyezni kivânok oly megjegyzessel hivatnak meg hogy 5 frt. bânâtpenzzel ellâtott es lepecsetelt irâsbeli ajânlatukat melyben az.alispâni hivatali heiyisegek, a katona csapatkorhâzi epiiletek es a mertâk hitelesito hivatali helyisâgekhez tartazo kemenyseproi munkâkra, kiilon kiilon ajânlat teendo, fennti nap es orâig az alispâni. hivatalhoz adjâk be.
A reszletes feltetelek mai naptol kezdve a hivatalos orâkban az alispâni kiado hivatalnâl betekinthetok.
Brasso, 1888 november ho 28-ân.	Holl Gyillcl,
197,2—2	kir. tan. aiispân.
Sz. 112f 0-1888
Hirdetmâny.
Brasso vârmegye torvenyhatosâga szolga szemelyzete reszere az 1889 evben sziikseges ruha illetmeny szâllitâsânak biztositâsâra f. ev dezember 13-ân d. elotti 9 orakor az alispâni hivatalnâl zârt levelu ajânlati verseny târgyalâs fog tartatni. — A versenyezni kivânok felhivatnak 80 frt. bânâtpenzzel, poszto es nyâri kelme mintâkkal felszerelt lepecsetelt irâsbeli ajânlataikat a fennti nap es orâig az alispâni hivatalnâl benyujtani.
A szâllitando oltony darabok kovetkezok :
2
5
6 o 6
11
22
11
11
darab kopenyeg attila kabât
nadrâg (magyar) pantalon melleny nyakravalo sapka
nyâri Şltony.
A szâllitâsi feltetelek mai naptol kezdve az aiispân kiadd hivatalnâl betekinthetok.
Brasso, 1888 november 28-ân	Roii Gyula,
198,2—2	kir. tan. aiispân.
Sz. 11201—1888
HirdetmSny.
Brasso vârmegye torvenyhatosâga szolga szemelyzete reszere az 1889 evben szuksegelteto 11 pâr csizma es 11 pâr czipo szâllitâsânak biztositâsâra f. evi december 11-en delelotti 9 orakor az alispâni hivatalnâl zârt levelu ajânlati verseny tergy al âs fog tartatni. A versenyezni kivânok felhivatnak, 20 frt. bânat-penzzel ellâtott, lepecsetelt irâsbeli ajânlatukat fennti nap es orâig az alispâni hivatalnâl beadni.
A szâllitâsi feltetelek mai naptol kezdve a hivatalos orâkban az alispâni kiado hivatalnâl megtekinthetok.
Brasso, 1888 november 28-ân.	Roii Gyulcl,
199,2—2	kir. tan. aiispân.
Sz. 11202—1888
Hirdetmâny.
Brasso vârmegye torvenyhatosâgânak kozponti, ârva es gyâmhatosâgi, valamint mertek hitelesito hivatalainâl az 1889 evben sziiksegelteto irodai szerek szâllitâsânak biztositâsâra f. evi december ll-ân ,d. elotti 10 orakor a vârmegyei alispâni hivatalban zârt levelu ajânlati versenytârgyalâs fog tartatni.
A versenyezni kivânok felhivatnak, 20 frt. bânatpenzel ellâtott es a kello mintâkkal felszerelt, lepecsetelt irâsbeli ajânlatukat fennti nap es orâig az alispâni hivatalnâl benyujtani.
A szâllitâsi feltetelek mai naptol kezdve a hivatalos orâkban az alispâni kiado hivatalnâl betekinthetok.
Brasso, 1888 november 28-ân.	Roii GjŢUlâ,
200,2—2	kir. tan. aiispân.
Rugămă pe domnii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei să binevoiască a scrie pe cuponulii mandatului postalu şi numerii de pe fâşia sub care au primită (Jiarulă nostru până acuma.
Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei11.
TIPOGRAFIA A. MDREŞIARU,
PIAŢA MARE Nr. 22,
înfiinţată cu începerea anului acestuia, provedută eu cele mai nouă mijldce tehnice şi asortată cu cele mai moderne tipuri,
primesce şi efectueză totii felulti de lucrări tipografice, precum:
Opuri şi broşure, statute, foi periodice^ imprimate artistice în auru, argintii şi colori, tabele, etichete de totU feliulU şi esecutat eleganţii.
Pentru comercianţi: adrese pe scrisori, facture, liste cu preţuri curente, avisurl, reco-
mandaţiunl, cerculare ş. a.
Programe elegante, bilete de visită, bilete de logodnă şi de nuntă, după dorinţă şi în colore'
--—--------------
Dispunăndă de maşini perfecţionate şi de isvdre eftine pentru procurarea hârtiei, sta-bilimentulu nostru tipografică este în posiţiune a eseuta ori-ce comandă în modulă celă mai esactă şi estetică precum şi cu preţurile cele mai moderate.
j	•	ţi	. i •
Comandele eventuale se primescă în biuroulă tipografiei, Br&şovu, piaţa mare
Nr. 22, etagiulft I, cătră stradă. Comandele din afară rugămă a le adresa la
Tipografia A. MUREŞIANU, Braşovfi.
Tipografia A. MUREŞIANU, Braşovu