f UatliUM, Admlniâtratliixea ai Tipogialla: BRAŞOVU, piaţa mar* Nr 22. Beii sori n«tranşate nu se pri mescu. Manuscripte nu se re* trimi:d ! Birourile ie mucuri: Braşovfi, piaţa mare Nr. 22. Inserate mai primescu în Vlena Sud»!/ Mosse, Haasensiein & Vogler (Ote Haas), Eeinrich Schalei, Aloi» Ermdl, M,t)ukes, A.Oppeltk,J. Dan-tuberg; în Budapesta: A. V Gold-Itrger, AutonEezei, EcksteinBemat; tnFrankfbrt: G. L, Daube; în Ham* burg: A. Bteiner. Preţul ineerţiunilorft: o serii garmondâ pe o colini 6 cr. şi 30 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese dupA tarifa si învoială. Aeclame pe pagina IlI-a o •erii 10 or. v. a. eAu 80 bani. „Oaseta* iese im 4«-care iţi ituunte ptrt AMtro-fliprt* Pe ana 124., pe pdse luni 8 fl., pe trei luni 3 L Pe unii and 40 flanel, pe şAae luni 20 fraaol, pe trei luni 10 firaaol. Beprsnumeri la tdte ofl-oiele poştale din Intru pi din afară pi la dd. colectori. AbouumM peatri Braşort: laadministraţinne, piaţa mare Nr. 22, etaginld I.: pe undând 10 fl., pe pese luni & fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Ou dusulft In oasă: Pe und and 12 fl., pe sAse luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. tJnd esemplaru 5 or. ▼. ». sAu 15 bani. AtAtd abonamentele câtă pi inserţiunile suntd a se pl&ti înainte. Nr. 258. Braşovt, Joi 24 Noemvrie (6 Decemvrie) 1888. Braşovfi, 23 Noemvre f*. De câte-orl se ridica acusaţiuni din partea naţionalităţilor^ în contra uneltiriloru de inaghiarisare şi a asupririlor^, de atâtea ori au-4imu eşindu din gura „patrioţilor44 dela putere banala şi tocita frasă, ca „nu esistă pe rotogolulu pământului ţeră, în sînulă căreia să guste naţionalităţile mai mare libertate decum gustă în patria maghiară. 44 Şi totu de atâtea orî şovini ştii dela putere au nenorocirea de a fi desminţiţi orî prin propriele lor fapte, orî prin cele ce se petrecă în alte ţerî. Aşa s’a întâmplată şi în (filele trecute, cu ocasiunea desbaterei din dieta ungurescă asupra cesti-unei naţionalităţiloru, când preşedintele camerei deputaţiloru a găsită cu cale să repeţescă frasa secă de mai susu. A avută adecă preşedintele nenorocirea de a fi desminţită de însaşî dieta ungurescă prin procederea sa în de-cursulă desbaterei, şi prin procederea şoviniştiloru afară din dietă. Cea dinteiu desminţire i-a dat-o deputatulu maghiaronu, care a provocată desbaterea, când a că : „misiunea Budapestei este înainte de t6te maghiarisarea; acesta maghia-risare este o misiune de primulă rang a Ungariei celei noue; de când ma-ghiarisezâ asilurile de copii în oraşe, institutele statului şi şcolele elementare din oraşe, maghiarisarea se lăţesce în tota ţera; acestă maghiarisare se va sui din treptă 'n treptă, fiindă şi o chemare a elementului burgeză, şi o aduce cu sine şcolele şi influinţele ei reciproce nemijlocite. “ Ce a făcută dieta la autjulă acestoru declaraţiunî ale deputatului maghiaronă ? A aprobată din răsputeri şi a aplaudată frenetică, strigândă că aşa este! Se p6te o mai categorică desminţire a frasei pronunţate de preşedintele dietei? Căci maghiarisarea însemneză despoiarea po-poreloru nemaghiare de caracte-rulă loră naţională şi contopirea loră în rassa maghiara, pentru că aşa pretinde „Ungaria cea nouă44, orî cum îi „patrioţii44, „Ma- ghiaria.44 Der ceea ce e şi mai caracteristică, însuşi preşedintele şî-a dat o straşnică desminţire, când din acestă patriă, care e deopotrivă a tuturoră poporeloră din acestă stată, a făcută pură şi simplu o patriă maghiară. Decă Ungaria cea nouă e „patriă maghiara44 şi misiunea ei este „maghiarisarea44, e cu putinţă ca naţionalităţile nemaghiare să se pota desvolta în libertate, aşa precum firea şi caracterulă loră naţională pretindă, ne mai vor-bindă de străvechile drepturi ce le au la acesta desvoltare? Negreşitu că nu le este cu putinţă lucrulă acesta, pentru că „idea de stată maghiară*, care cuprinde în sine numai „patriă maghiară44 cu misiunea de „a ma- ghiarisa44, li-se pune’n cale cu alternativa : ori se contopescu în maghiarismă ori suntu espuse ne-dreptăţiriloră şi asupririloră din partea regiifiului, care voesce, ca Ungaria cea nouă să fia o Ma-ghiariă neoşă, orî cum ar c]ic$ Turculu, „sadea44. Cum rămâne der frasa preşedintelui, că în nicî o ţeră naţionalităţile nemaghiare nu gasta atâta libertate ca în „patria maghiară?44 Cum am 4ish> 0 frasă banala, tocită şi secă. Dar pe când „patrioţii44 desmin-ţeu pe preşedintele şi preşedintele să desmidfţea pe sine însuşi, în a-fară, în altă stată se petreceau lucruri, care la patru 4ile în urmă îi spuneu preşedintelui şi dietei ungurescl: n’aveţî dreptate să ve făliţi cu libertăţile văstre, de vreme, ce spuneţi că misiunea Ungariei este maghiarisarea. Aceste fapte se petreceu în dieta Belgiei, în care s’a vorbită în limba flamandă, fără se murmure deputaţii de naţionalitate francesă, şi care a recuuoscutu îndreptăţirea limbei flamande de a fi folosită, de a trebui chiar se fiă folosită la tribunalele din ţinuturile flamande, atâtă de procurori câtă şi de advocaţi, avendu a se susţine acusaţiunile, pledoariile şi a se da sentinţele în acestă limbă. Să mai amin-timă şi de universitatea flamandă? Să mai amintimă şi pe Elveţia? „Patrioţii44 le sciu tote acestea. In care ţeră der naţionalităţile se bucură de adevăratele libertăţi constituţionale: în Ungaria cea nouă, ori în Belgia şi în Elveţia? însăşi f<5ia ungurescă „Egye-tertes44 dela 2 Decernvre n. 4i°e» că înaintea omeniloră dela guvernu nu mai e nimicu sfântă şi inofensabilă, că atacă libertatea cetăţeniloru, şi provocându-se la istoria 4ice> c& simţămSntulă de dreptate a fostă multă mai respectată chiar în cele mai bar-barbare timpuri, decâtă cum este respectată de actualulă guvernu. Şi să nu uitămu, că acestea le spune o făiă, care luptă cumplită în contra liberei desvoltărî a na-ţionalităţiloră şi care aprobă şi aplaudă t6te actele ilegale şi arbitrare, t6te nedreptăţirile şi per-secuţiunile guvernului săvârşite faţă cu naţionalităţile, o foiă care aprobă şi aplaudă maghiarisarea. Când dâră însuşi „Egyetertes44 4ice, că „înaintea ămeniloră guvernului nu mai e nimica sfânt*, când 4i°e că ci „atacă libertatea cetăţenâscă,44 şi că „nu respectă dreptatea nicî măcară câtă era respâctată în timpurile barbare44, şi când misiunea Ungariei mai e şi maghiarisarea, care nu sufere libera desvoltare a naţionalităţilor^, în vreme ce în alte ţerî se petrecă fapte în adeverii drepte şi liberale: atunci să înceteze „patrioţii44 a se mai făli cu libertăţile loră! 0 voce ungurescă despre afacerea Steitiacker. „Neues Pester JournaIu dela 29 Noemvre scrie următărele despre afacerea Steinacker : Orf-eâtU de multa apreţiăma simţământul ti de neplăcere ce a cuprinşii camera comercială din causa vorbirei secretarului ei; orî-cât de vrednica de recu-noscinţă e acesta simţămentâ ala oţă-rîrei sale, cu care a respinsa dela sine ori-ce comunitate cu convingerea politică a acestui bărbata: tota aşa de sincera trebue să o spunemtt, că ea a trecuta departe peste tăremula compe-tinţei sale. Ea a vătămata in faptă prin-cipiulâ libertăţii cuvântului în parlamenta. Chiar în parlamenta s’a considerata ca neoportunU a desbate casula, der vătămarea unuia din principiile fundamentale ale libertăţii nostre trebue că tocmai acolo s’a simţită mai adânca. Să nu nî-se vorbescă, că călărima 1 pe principii, ori despre casula cu totula nesimpatica, în a cărui umbră nl-se ivesce înaintea ochilora principiula vătămata. Orî peste tota nu mai esistă principii inteligibile ale desvoltării liberale a poporeloră, orî principiula libertăţii cuvântului deputatului este una astfela de principiu. Ori ne fâurima principii după cum ne vine la socotelă şi se potrivesca pentru momenta, der atunci purtăma şi tote consecinţele acestei oportunităţi, chiar decă ele se’ntorca în contra nostră, ori stăruima fidela, curata şi neteda pe lângă principiula, că pentru vorbele din parlamenta vorbitorula e răspun4Stora numai lui Dumne4eu, consciinţei sale şi preşedintelui camerei, der nici camerei comerciale, nici vre-unei afte corporaţiuni pe lume. Acesta şi nu altuia e sensula libertăţii cuvântului în parlamenta, că esistă în ţeră untt loca unde fiecare direcţiune politică, chiar şi cea mai estremă, pote ajunge liberă la cuvânta şi că deja prin acestă libertate a esprimărei i-se smulge cela mai peri-culosa ghimpe alâ ei. Se 41°e: esistă una principiu politica mai înalta decâta tote celelalte la una loca luate, anume salus rei pviblicae, binele statului, integritatea ideii de stata, şi tocmai în contra acestui principiu a păcătuita Steinacker. Se argumenteză, că eltt s’a pusa prin acâsfca ca şi în afară de lege şi a făcuta ca procederea estraordinară a camerei de comerţa să fiă îndreptăţită şi patriotică. Acâsta-i o apărare, care ni se pare şi mai îngrijitore, decâta ceea ce ar fi să o justifice şi ea ne duce la o a doua considerare ce trebue să o espri-măma. Camera de comerţa are tota aşa de puţinâ, ca orl-care altuia, dreptula d’a timbra pe cineva ca duşmana ala ideii de stata pe temeiula unei vorbiri în camera deputaţilora şi d’ala pedepsi pentru acesta. 1 Unde va duce lucrulfi, decă ne ri-dicăma numai decâta cu acusarea de duşmănia pentru stata? Cela care repre-sintă în parlamenta opiniunl, care sunta opuse conceptului dominanta, der rămâne în cadrultt legilortt esistente, acela nu se pote numi niciodată duşmana ala statului. Pote fi elâ — în inimă, pe care Dumne4eu o cunosce şi o dirige, der nu pote fi trastt la răspundere pentru simţămintele inimei sale. Voima să încetăţenima la noi moda politică a Germaniei, care înfereză cu stigma de duşmană statului ori-ce părere politică, oare se deosebesc© de cea dominantă? Şi chiar în Germania nimenea nu cutâză a trage la răspundere pentru vorbirile lorh din parlamenta pe reprteen-tanţii partidelora celord mai estreme naţionale negermane oii sociale. Cum îi vine camerei de comerţa a fi mai fidelă statului decâta parlamentula, păzitorula chemata ala libertăţii nostre politice şi alâ siguranţei nostre naţionale. Să ne gândima numai, că dâcă e odată aşa de iute gravată timbrula duşmăniei cătră stata şi e probata în aplicarea lui, ore nu se va aplica şi de altă dată, în caşuri mai însemnate decum e a lui Stei-nackerj? Una strigfita de indignaţiune s’ar ridica, când ar voi cineva să declare nisuinţe politice singuratice, d. e. ale partidei independenţii, ca necompatibile cu siguranţa ţării. Cu drepta cuvânta; der ore e mai multă logică în procederea camerei de comerţa? Duşmana alâ statului este celă care lucreză în contra patriei cu rea sciinţă şi consciinţă şi vătâmenda dreptula publica esistentâ; ca duşmanâ ala statului păte fi declarata numai acela, căruia i-se dovedesca necontestabila aceste acte. Se pote susţine seriosâ, cS vorbirea lui Steinacker cade sub acesta puncta de vedere. Pentru noi e lucru secundara în casula acesta, că direcţiunea politică a lui Steinacker nu dateză de erf; că nici unui orna nu’i era necunoscută; că noi amâ văduta trecenda vâjiinda furtuni multa mai violente de specia acesta în camera deputaţilora fără a pricinui pagube ; în acesta momenta însă predom-nesce o nervositate caracteristică, şi fluidului electrica ala acesteia îi ascriemfl noi nebuniile comise; dâr nimictt nu ne deslâgă de datorinţa, d’a spune pe nume adevărultt, tocmai pentru ca să rămână adevărâ şi nechibzuinţele momentului să nu pricinuiască nicî o pagubă. SOIRILE PILEI. Din incidentula aniversărei de 40 de ani ai domnirei Maiestăţii Sale monar-chului nostru Francisca Iosiffc, Prâsfinţia Sa Episcopula Aradului Ioană Me-ţianu, avenda în vedere declaraţiunea Maiestăţii Sale, ca adecă în loca de a înscena serbări pompose din incidentultt acestui jubileu, mai bine să se înfiinţeze fonduri filantropice etc., a adresata una circulara cătră întregtt derula şi poporala din diecesa Aradului, prin care împărtăşesc© hotărîrea luată în ConsistorO, ca adecă de o parte să se serbeze susa 4isa