i, AftmistratiizMa ţi Tiposrafla: ’
II, piaţa mare Nr 22. nefrancate nu se pri Uannscrip' e nu aa retrimis ii I
«rririie de muncim:
Hfovf, piaţa mare Nr. 22.
te mai primesc^ In Vlena filme, Haasensiein & Yegler Im), Heinrich Schalelc, Aloi3 ,M,T)uhes, A.Oppeltk,J. Dan-;în Budapesta: A. Y Gold-kutonMezei, EcksteinBtmat; kfart: G, L, Da/ube; în Ham* Durg! -A- Steiner. inserţitmilort: o seriă ndu pe o colină, 6 cr.
. timbru pentru o pu-Publicări mai dese tarifă şi învoială, i pe pagina III-a o cr. v. a. său 80 bani.
după
■tiu
„Gazeta* iese ta fle-eare 4i
Atoiaasiie Mitrn AmtiHtegarii
Pe unâ anu 12 fl., pe sAee luni 6 fl., pe trei luni 3 fl.
Peatru Mânia ţi străinătate :
Pe unii anu 40 franci, pe şAae luni 20 frânei, pe trei luni 10 franci.
Se prenumeră la tAte ofl* eiele poştale din Intru şi din afară şi la dd. colectori.
Abonamemin peatru BraşoTl:
laadminietraţiune, piaţa mare Nr. 22, etagiulă I.: pe unii anii 10 fl., pe şAse luni 5 fl., pe trei | luni 2 fl. 50 cr. Cu du sulă în casă: Pe unii anâ 12 fl., pe şAse luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Unii esemplarfi. 5 cr. v. «.. sAu 15 bani.
At&tă abonamentele câtă şi inserţiunile suntu a se plăti înainte.
Nr. 257.
BraşovH, Harţi, Mercur! 23 Noemvrie (5 Decemvrie)
1888.
Braşovtf, 21 Noemvre t
Era de prevedutu, că afacerea Steinacker cu tote peripeţiile ei va face o adâncă impresiune asupra compatrioţilor^ noştri saşi.
De douâ4eci de ani încoce Saşii ardeleni urmarescu o politică care îi isolâză de celelalte naţionalităţi nemaghiare. In totu tim-pulu acesta conducetorii loru politici s’au feritu de a face causa comună cu Românii, Sârbii, Slovacii ş. a., fiindu conduşi de credinţa deşertă, că le va fi cu putinţă a găsi ună modă de împăcare cu elementulu dela putere, ună aşa numită modus vivendi.
AstădV după cele petrecute (jilele din urmă în dietă şi în camera comercială din Pesta, compatrioţii noştri saşi păru a fi ajunsu în cele din urmă la punctulu de a recunâsce odată adevărata lorii situaţiune şi de a nu-şî mai face nici o ilusiune pentru viitoru.
Organulu de frunte alîi partidei naţionale săsescî „Sieben-biirgisch deutscbes Tageblattu dă espresiune într’unu articulu intitulată „in ernster Stundeu resentimentului, ce l’au produsă în sî-• nulă Saşiloră ardeleni scenele din dietă şi din camera comercială şi industrială dela Pesta privitore la afacerea Steinacker.
Suntă forte importante şi se-riâse apreţiările numitei foi, aşa că ne îndemnă a le lua şi noi în deosebită considerare. Vomă schiţa der, pentru aiţî, mai întâiu pe scurtă cuprinsul articulului clarului „S. d. Tageblatt“.
înainte de tâte constată orga-nulă naţională săsescă, că cunoscutele incidente potă ave urmări politice, ba p6te şi nisce fatale efecte pentru viitorulă celu mai apropiată ală poporului săsescă şi Zice, ca datoria flăcărui patriotă sasă este de a trage din acele întâmplări cu t6tă liniştea şi serio-
sitatea conclusiunile logice şi necesare pentru atitudinea politică a Saşiloră.
In anii din urmă — continuă „Tageblatt“ — s’a făcută totă po-sibilulu din partea partidei naţionale săsescî şi a representanţiloră ei, spre a croi calea pentr’o pacî-nică înţelegere cu Maghiarii. „Amu renunţaţăw, 4ice „Tgbl.u, „la multe, la cari credemă c’avemă drepturi privilegiate în acesta ţera, cerând numai atâta lumină şi atâta aeră, spre a pute esista cu onâre ca cetăţeni unguri de rassă germană. “
In acesta posiţiune reservată şi pacinică au rămasă Saşii, 4ice „Tgbl.“, şi după provocaţiunile ce li-s’au fâcutu la începutulă anului din cealaltă tabără, cu scopă de a dovedi că nu suntă inimici ai statului şi că modestele loră postulate nu stau în contra4icere cu legile esistente, nici cu interesele de vieţă ale statului ungură.
A venită însă ineidentulă Bus-bacb-Steinacker şi a turburată erăşî spiritele în dietă, cari s’au întorsă din nou în contra Saşilor, cerendă o victimă. „Acesta oaus, esclama „Tagbltt“, Edmund Steinacker e politicesce mort; “ apoi îşi es-primă părerea de rău, că în locă de a apăra dreptulă şi dreptatea purtândă tote consecinţele, Steinacker a preferită a’şî salva deocamdată postulă şi pânea. Elă trebuia însă să scie, că în acea âră fatală, când şi-a revocată vorbele sale înaintea judecătoriloră sei necruţători, era mai multă în jocă decâtă esistenţa materială a unei familii, era în jocă onârea partidei naţionale săsescî.
Cum a fostă posibilă, ca vorbirea lui Steinacker se producă o astfelă de furtună şi cum va fi în viitoră situaţiunea deputaţiloră noştri, decă o asemenea vorbire a avută asemenea neaşteptate urmări?
Respun4endă la acestă între-
bare „Sieb. d. Tagbl.“ 4i°e că Steinacker n’a constatată decâtă ună faptă, pe care înaintea lui alţi deputaţi saşi naţionali l’au accentuată în modă încă şi mai aspru; apoi Încheia aşa:
„Nimănui nu-i este ertată a presupune, că procederea severă in contra lui Steinacker va intimida pe deputaţii naţionali săsesc*, ca să nu-şî împlinescă datoriile, ce li-le prescrie programul partidei loră. Căci poporulă săsescă are dorinţe şi gravamine, pe cari trebue să le aducă înaintea forului dietei între marginile constituţiei şi ale legiloră patrieiw.
„Decă însă acesta în viitoră n’ar mai fi cu putinţă, fără de-a ne espune la imputări de denuii-ţiaţiune, de trădare de patria şi de amăgire a poporului şi la nisce persecuţiunî pline de ură, atunci va fi sosită momentulă să chib-suimă : decă mai este locă pentru re-presentanţii poporului săsescă în cor-pulu legislativii, ală Ungariei şi decă datoria mai înalta nu demandă atunci de a renunţa a mai lua parte la des-baterile acelui corpii, în care liberulă cuventă alii representanţiloră poporului nostru nu mai află ascultare şi pricepere. u
„Noi credemă, că acestă momentu a sosită deja acuma. Pentru altă părere decâtă aceea representată de deputatulă Busbacb nu mai este locă, precum se pare, în dietă.u
Suntă în adeverii seriose eon-clusiunile, ce le face foia naţională săsescă şi de aceea vomă trebui să revenimu asupra loră.
Serbarea iei de 2 Decerne o. io Braşovn.
piua de 20 Noemvre v. (2 Decem-vre n.), a patrucţecea aniversare a suirei pe tronu a Maiestăţii Sale împăratului şi Begelui nostru, a foştii serbată în Bra-şovti simplu, dâr cu t6tă solemnitatea
cuvenită. Tinerimea şcolară împreună cu corpulti profesoralii şi cu corporaţiunile administrative dela şcdlele centrale au luată parte la serviciulfi dumneZeescă, celebrată în biserica s-tului Nicolae din Scheiu de cătră preoţii I. Petrică şi V. Voina. La sfîrşitulă liturgiei venerabi-lulă parochă şi protopopă lână Petrică se sui pe amvonă şi după-ce dădâ cetire circul anului Eee* Sale d-lui Archi-episcopă şi Metropolită Mironă Roma-nulă, esplicâ în scurte der bine simţite cuvinte însemnătatea (filei- Totodată a-duse la cunoscinţa publicului asistentă, că şi dânsulă îşi serbeză cu acestă oca-siune jubileulă de cincî-eţecî de ani, de când funcţionâză ca preotă la biserica S-tului Nicolae. Spre amintirea acestei ffumose coincidenţe venerabilulă piotopopă declara, căînfiinţeză o fundaţiune de 1000 fl, a cărei administraţiune o încredinţâză comitetului parochială dela biserica sf. Nicolae şi din interesele căreia se voră ajuta patru elevi dela şcolele năstre centrale din Braşovă. După vorbirea d-lui protopopă, întâmpinată cu „Să trăiască !u, se ceti o molitvă pentru îndelunga vieţă a Majestăţii Sale şi se cânta docso-logia.
Dupăeşirea din biserică, membrii comitetului parochială dela biserica sf. Nicolae împreună cu membrii eforiei şcolare şi ai corpului profesorală, în frunte cu bătrânulă şi meritatulă profesoră în pensiune Davidă Almăşanu, se presen-tară la protopopulă jubilară şi-lă felicitară pentru serviciile aduse bisericei timpă aşa de îndelungată.
Ne asociămă şi noi cu bucuriă laa-ceste felicitări.
*
Estragemă din discursulu ce l’a ţinută părintele protopopă loantt Petrică cu ocasiunea solemnă amintită mai susă pasagele principale.
După ce arătă însămnătatea dilei provocându-se la cercularulă Escel. Sale d-lui Archiepiscopă şi Mitropolită dată din ineidentulă iubileului de 40 de ani ală. Maiestăţii Sale şi după ce comunica intenţiunea sa privitdre la fundaţîunea susă memorată de 1000 fl. păr. protopopă continua asfeliu:
FOILETONULfr -GAZ. TRANS.“
Bibliotecile publice în Bucuresci.
Bucurescl, 20/XI 1888.
Cu ocasiunea petrecerii mele în Bucurescl am visitată mai multe aşezăminte de cultură: Teatrală, museele, spitalele şi bibliotecile.
Despre teatru pentru astădată nu cjică decâtă că îndată la intrare ml-a bătută la ochi o inscripţiune de cuprin-sulă următoră: Dalmatiner Asfalt!
Acestă inscripţiune se află pe pa-dimentulă salei de intrare şi arată visi-tatorului, că vechile firme grecescl, mus-călescl şi turcescl, astăzi s’au schimbată în altele mai moderne... nemţescl.
Dela teatru am trecută la biblioteca statului, care nu mi s'a împărută de locă; căci şi ca îngrijire şi ca avuţiă e multă rămasă înapoi.
Incâtăpentru postulă de bibliotecară mi s’a spusă, că elă nu e decâtă o sinecura pentru aceia, cari au câte trei şi patru funcţiuni şi pe deasupra mai facă şi pe directorii de Gazete.
Paralelă cu biblioteca statului se
află şi biblioteca Academiei române, pe care visitându-o cu deamâruntulă am admirată buna renduială în care se gă-sesce.
Bibliotecarulă Academiei, distinsulă profesoră de limba şi literatura română dela liceulă St. Sava, d. Ionă Bianu, a avută bună-voi ţa a mâ conduce prin tăte camerile şi a’ml arăta budgetulă cheltueliloră făcute în scopuri literare.
In adevâră, din tote câte am văZută şi auZită potă să afirmă cu deplină li-nisce sufletescă, că în aceşti Zeoe an* din urmă protectorulă literaturei române a fostă secretarulă generală ală Academiei, d. D. Sturdza, care a condusă în modulă celă mai conscienţiosă părţile materiale şi intelectuale ale Academiei.
Numai graţiă simţământului naţională şi patriotică ală acestui vrednică bărbată a putută să vedă lumina, însemnata şi nemuritorea lucrare a lui Nic. Densuşanu „Istoria JRevoluţiunii lui Horia.a
Numai acestă bărbată a sciută să apreţieze meritele literare şi ale altoră tineri şi distinşi scriitori.
Despre vrednicia acestui bărbată
adesea îmi vorbea distinsulă etnografă germană, d. Rudolf Bergner, der nu’ml prea venea a crede, însă acum, fiindă la faţa locului, am văZută cu ochii.
Nimeni n’a înţelesă mai bine decâtă d. D.’Sturdza, că Românii suntă slabi is-toriti, geografi şi etnografi şi de aceea d-sa şl-a pusă tote silinţele în a încuraja pe scriitorii noştri în acestă ramură literară, atâtă de puţină apreţiată şi chiar necunoscută de publiculă nostru celă mare pretinsă cultă şi învăţată.
In proporţiunea în care d. D. Sturdza încuraja ca membra ală ministerului Brătianu pe scriitorii noştri cei mai de valoră, în aceeaşi măsură îşi frământa capulă cum ar putâ răspândi printre noi şi gustulă de cetită.
D-sa cunoscea de aprope, ca şi noi, că de o literatură naţională, pe câtă timpă Româniloră le va lipsi gustulă de cetită, nici vorbă nu pote fi, afară numai dâcă Academia seu ministerulă Culteloră nu va veni în ajutorulă lucră-riloră literare.
D. Sturdza câtă a fostă ministru de culte numai în acestă sensă a lucrată şi stăruinţa sa va rămâne binecuvântată; |
er ca secretară generală ală Academiei a îngrijită cu cea mai mare luare aminte de sporirea şi cruţarea averii acestui aşeZământă de cultură.
îndată la venirea sa la ministerulă şcoleloră a pătrunsă prin agera sa vedere, că e ceva putredă în corpulă dăs-călescă, din care o sâmă în locă să lumineze pe alţii, ea însăşi nu e luminată. Gustulă acestora de a se lumina e totă atâtă de înapoiată ca şi la alţi muritori, cari celă puţină nu se pretindă a fi învăţaţi şi a ave unu rolă conducăoru în societatea română.
Pentru stîrpirea acestui rău şi pentru răspândirea gustului de cetită, d. Sturdza s’a gândită, că celă mai bună leacă ar fi înfiinţarea de biblioteci modelă pentru profesori la liceele Mateiu Basarabă şi St. Sava.
In acestă scopă a comandată pe cheltuiala statului cele mai însemnate lucrări literare, istorice, geografice, etnografice, lexicografice şi sciinţifee.
Furnisorii librari germani din Berlină, Lipsea, lena şi Parisă s’au grăbită a se achita cu esactitate de comandele
!
t
j
1
f
j
I
i
i
i
i
f
I
i
t
i
!
\
I
!
I
I
ţ
I
i
GAZETA TRANSILVANIEI.
Nr. 257
„De multfi timpa am dorita înfiinţarea acestei fundaţiunl, mijlocele însă îmi lipsiau. De aceea, ca să pota aduna acestă modestă sumă, am lăsaţii de 5 ani încdce competinţa mea în visteria bise-ricei spre păstrare fără nici una interesa şi astădl dau laudă luiDumnedeu că ml-a ajutata a aduna cu creiţarulu cu multă trudă şi ostenelă suma ce mai lipsia pănă la una miă florini, şi aşa dorinţa mea ultimă de a’ml arăta recunoscinţa cătră bunii mei poporenl s’a şi [împlinită. “ —
„Am cfisA dorinţa ultimă, căci alte dorinţe dela începutula activităţei mele, de a aduce obolula meu pre Altariula Naţiunei, se împliniră deja demulta.“
„Modestia nu mă ertă a înşira aci jertfele mele materiale şi spirituale, ce ml-am data silinţa a-le aduce în serviciula bisericei şi ala şcoleloră nostre centrale. Ele se vora înregistra, şi sunta deja înregistrate în analele instituţiunilora nostre de crescere.“
„Mângăerea mea este mare, căci sunt în posiţiune a’ml împlini dorinţa de multa nutrită în pieptu’mî; ea este şi mai mare prin acea împrejurare, că mai am consoţl, cari cugetă şi simtă asemenea mie. Aşa spre esemplu avema pe fraţii noştri din Ungaria, în Diecesa Aradului; aceştia, !/î de milionă, cari compună a-cestă diecesă, cu acestă ocasiune a jubileului Maiestăţii Sale s’au decisa a corespunde intenţiunei înaltului Monarcha prin o faptă de eternă binefacere, adecă înfiinţarea unui fonda pentru ridicarea unui gimnasiu româna ortodoxă.u
Aceşti buni creştini cu simţa de Româna, sciinda că în tătă provincia nos-tră metropolitană nu mai esistă alta gimnasiu ortodoxa româna decâta numai cela din Braşova, s’au decisa să contribue fiă-care filerula său şi să imiteze pe bra-•vii Braşoveni, cari ridicară acesta paiaţa măreţa, care este fala Românilora din totă Monarchia nostră. Acei buni Creş-'tinl se vede că sunta pătrunşi de acela adevărfl „voesce şi vei pute“! Ei sunta convinşi, că numai lumina minţei şi cultura morală religiosă înalţă pe orna la adevărata demnitate şi’la conduce la bună stare pe acestă lume, şi la fericire pe cealaltă lume : Ţinta supremă a o-mului.tf
„Fiă ca esemplula data să aibă mulţi imitatori spre onorea neamului nostru românesca, pentru gloria înaltului Jubilară, şi spre binele şi Mărirea Patriei.u Amina.
Trăâscă Maiestatea Salmpăratula şi Regele nostru Francisca Iosifa I.
Austro-Ungaria şi Germania.
In filele trecute, contele Kal-noky a fostă la Budapesta, cum se (Jice, din doue motive, şi anume:
Ânteiu ar fi cestiunea măsuriloră ce are să le ia Austro-Ungaria faţă cu mişcările militare ale Rusiei. Asupra acestui puncta se cunosca amărunte nouă. Astfela infanteria corpului 12, care era în Podolia, a sosita la Podvolozysk în graniţă. Asemenea sosesca mereu cazaci în satele dimprejura. Tote aceste mişcări de trupe sunta în contracficere cu ceea ce scriau foile rusescl şi cu ordinele an-teriore, în urma cărora corpula 12 avea să rămână în guvernămăntuia Chievului.
Ala doilea motiva ar fi raporturile dintre Austro-Ungaria şi Germania în urma polemicei pressei şi în urma unora nenţelegerî ivite între ambasadorula Germaniei, principele Reuss şi între minis-tru-preşedinte austriaca contele Taaffe din causa programului politica interna ala acestuia. Ambasadorula germana nu înceteză a se plânge în contra (fiarelor^ austro-ungare, care vorbesca rău de Germania. Se 4i°e? că principele Reuss s’ar fi plânsă directa monarchului ignorânda pe contele Kalnoky.
Din Budapesta se telegrafiază căţră „N. fir. Presse“, că campania diarelora n’are nimica de-a face cu politica cabi-netelora din Viena şi din Berlina. Atenţiunea cercurilora conducătore e ţinută în încordare cu totula de alte Gestiuni; e o dovadă de necunoscere a stărei lu-crurilorfi, decă presenţa de deunăcjî a lui Kalnoky în Budapesta se aduce în legătură cu orecare diferenţe personale între contele Taaffe şi prinţula Reuss. Mergerea ministrului de esterae la Pesta a urmărită cu totula alte scopuri, care multa mai nimerita sunta a se căuta în cele ce se petrecfi în sudostu {?), care pote că au îndemnata pe contele Kalnoky să se pună în înţelegere cu politicii ungurescl dela cârmă.
De altă parte din Berlina se scrie cătră „Pol. Corr.-1 din Viena, că între raporturile dintre Germania şi Austro-Ungaria nu s’a produsa nici o schimbare şi nici diferenţe între principele Reuss şi contele Taaffe nu esistă. Der nu se pote contesta , că opiniunea publică a Germaniei observă în timpula mai nou cu ore-care nelinişte cele ce se petrecâ în Austria, unde se vede că s’a pornita cu totă puterea o campaniă în contra Germaniei. Acestei nelinişte i s’a data espre-siune în diarele germane cu o lipsă de tacta, care e desaprobată de cercurile conducătore din Berlina. Der în aceste voci ale cfiarelora nu trebue să se vadă altceva, decâta espresiunea simpatielora poporului germana pentru sdrtea Germa-nilora din Austria. In fine în Berlina se vorbesce, că unele cercuri în Austria, care nu s’au împrietinita niciodată cu alianţa cu Germania, îşi dau silinţa să constrîngă pe guvemula germana a’şl da părerea asupra celora ce se scriu în foile ger-
mane despre stările din Austria. Gei din Viena vora pută controla mai bine îndreptăţirea acestei suposiţiunl şi e de sperata, că acăstă lucrare de soboli, îndată ce se va da de urma ei, nu va mai pricinui nici una rău.
Creoli lipi patriotice.
Cu ocasiunea întrunirei ce liga patriotică a ţinuta în Parisă Dumineca trecută, s’a vânduta Almanachula ligei patriotice, ala cărui cuprinsa se compune din poesiile d-lui Deroulede şi din „cele 4ece porunci ale ligei. “ Etă care sunta poruncile :
1.	Să urăscl pe Prusiana şi să-la combaţi cu totă înverşunarea.
2.	Să despreţuescl pe Bismarck şi pe Wilhem d’asemenea.
3.	Să ceri înapoi Alsaţia şi Lorena.
4.	Să servescl pretutindenea ligei cu totă credinţa.
5.	Să plătescl totdâuna cotisaţiunea în moda regulata.
6.	Să faci abonamentfi la organula asociaţiunei „Le Drapeau11 şi să-la citescl cu interesa.
7.	Să-la porţi pe Deroulede în inima ta ca pe una frate.
8.	Să asculţi de conducători, cum ascultă soldatula de comandantula său.
9.	Să iubescl scumpa ta patriă cum iubescl pe mama ta.
10.	In fine să te prepari pentru 4iua marei răsturnări.
In discursula său d. Deroulede a es-pusfi cum dânsula în călători ele sale 'a făcuta populara numele generalului Bou-langer în străinătate şi în speciala în Ru- • sia, şi cum boulangismulâ, cu tote intrigile Ferryştilora, dobândesce tota mai multa terena. BoulangismulQ şi liga patriotică acum sunta o apă; lozinca lora este: „Josa parlamentarismula. Trăiască republica naţională şi Boulanger. Scima că în mi41ocula nostru s’au furişată şi şpionî d’ai guvernului. Ducă-se acum şi să spună ce 4icemfinoi aioI.“ Aceste cuvinte fură întrerupte prin: „Josa Floquet.u D. Dâroulede sfătui însă pe cei de faţă să nu rostescă una nume atâta de murdara ca ala lui Floquet, şi apoi a espusa programa de revisuire. In ce privesce liga, ea nu voesce răsboiula, fiinda-că scie că, pentru ca provinciile desmembrate să fiă liberate, trebue mai întâiu să fiă liberată naţiunea.
Rusia şi Coreu»
„Journal de St.-Petersbourg“ des-minte scirea dată de „Times11, că s’ar fi încheiata între Rusia şi Corea una tractata secreta, prin care s’ar pune Corea sub protecţiunea rusă. Foia rusescă 4ice,
că nu esistă una asemenea tractată, fl că Rusia şl-a asigurata avantajele oh le are Germania şi Englitera, cărora lef stau deschise trei porturi coreane. ŞL; anume, fiinda că comerciula între Ruşi» şi Corea se face numai pe uscată, a’a făcuta o schimbare între raporturile am-belora ţări, în sensula ca şi comerţul!! de pe mare să aibă aceleaşi favoruri ca şi cela de pe uscata. Noula arangea-menta se va publica în curendă.
SCIMLE ţ)ILEI.
Din Budapesta se scrie, că eidepu-tatulfi Steinacker a plecata la Sibiiu şi de acolo la Cisnădia, unde avu să se presente pe Dumineca trecută la o con-
ferenţă a alegătorilora săi.
*
* *
Unuia dintre şoviniştii camerei comerciale din Pesta, anume Ludovicii Wolfner, care în şedinţa plenară dela 20 1. c. a 4isfi că lui Steinacker i-s’ar cuveni nu numai să i-se dea peste naşă, ci chiar o palmă, printr’o scrisore adresată preşedintelui camerei declară, ci numai f o cula „patriotismului l’a îndemnata să 4ică ce a 4^» der Pe Stein-acker îla stimeză ca pe una orna cinstită şi de omeniă.
Unde duce şovinismula ridiculă!
*
* *
In 11 Noemvre n. c. s’a sfinţiţi noua biserică românâscă din comuna nemeşescă Peştişulfi mica, lângă Deva, Meritula ridicărei acestei biserici se atri-bue d-lui preota locala Nicolau Popovid, care pe lângă ostenelă multă a dăruiţi din ala său şi 3200 fi. v. a.; va să cjici biserica din vorbă s’a ridicata mai numai din contribuirile sale.
Preota vrednica de iubirea şi stima poporului său.
*
* *
Ministrulă ungurescii de instructim a adresata o ordonanţă-cerculară cătră toţi inspectorii de scole, ca de aci în-nainte în fiecare ana la 15 Ianuarie să-i presinte lista acelora învăţători, cari în casa de mobilisare sunta indispensabili
pentru posturile lora de învăţători.
*
* *
Acelaşfi ministru a adresată o ordo-danţă privitore la taxele esamenelorii de maturitate. După regulamentă, taxa de maturitate pentru studenţii ordinari e 6 fl., er pentru privatiştl 12 fl., avendă a se plăti din nou aceste taxe când se repeteză examenulă întregă: Se întâmplă însă, că unii studenţi, cari facă cu succesă esamenulă în scrisă, se înbolnă-vescă şi numai pe la începutula anului şcolară viitoră potă depune esamenulti orală. Regulamentulă neavândă nici o disposiţiune pentru astfelă de casarf, mi-
ce au primită astfelă că în luna lui Martie tote comandele, .erau efectuite.
Cu ocasiunea visitei ce am făcut’o bibliotecei Statului şi Academiei, poves-tindu-mî d. Bianu acestă împrejurare, l’am rugată să mă conducă la numitele licee spre a vede şi a mă convinge despre valorea literară şi sciinţifică a . opuriloră aduse din Germania şi Francia.
M’am dusă la liceulă S-tului Sava, unde am aflată, că suntă instalate cărţile.
Intr’o sală mare şi luminosă am aflată pe d. Teofilă Frâncu ocupându-se cu clasificarea şi întocmirea cărţiloră. D -sa ml-a spusă, că acestă sarcină i-a fosta încredinţată de actualulă ministru ală învăţământului, eruditulă literată, d. T. L. Maiorescu, care urmâză înainte cu opera începută.
Decă acestă operă astădl e aprdpe reali sată, meritula îi revine în aceeaşi proporţiune şi actualului ministru Maiorescu şi secretariloră săi generali: Lau-riană şi St. Mihailescu, cari au înţelesă începutula făcută de predecesorulă loră spre a-lă pute duce la ună salutară sfârşită.
D. Frâncu după o lucrare stăruitore
de 5 săptămâni, în momentele fiinţii mele de faţă, era tocmai gata cu catalogele, din care am constatată, că în limba germană erau 944 de volume şi în limba francesă numărulă volumeloră atingea totă cam aceeaşi cifră în esemplare îndoite.
Ediţiunea Tubingiană a clasiciloră elini şi latini în textă şcolară interpretativă şi analitică va decora bibliotecile coloră două licee din Bucurescl.
Intre lucrările savanţiloră scriitori germani se găsescă operele lui Ranke, Mommsen, ediţiunile lui Onken, Schiller, Goethe, Herder, Wieland şi altele totă atâta de valorose ca şi acestea.
Intre cele francese e partea scien-ţifică: matematici, geografii, chimii, astronomii, forte multă representată. Totă asemenea de bine e representată şi partea lexicografică, geografică şi istorică între care figurâză Larousse, Littre, Guizot, Thiers, Thiery, E. Reclus şi alţii.
Răsfoind ă catalogulă cărţiloră francese am dată şi peste două lucrări eşite din condeiulă autorilorfi unguri şi anume: Voiages d’un Faux Derviche scrisă de
Vdmbery şi de Paris â SamarJcand a domnei Ujfalvy.
Dândă de asemenea în catalogă peste lucrarea etnografică a d-lui Thouvenel numită Hongrie et Walachie am rămasă uimită cu câtă artă şi frumseţe technică suntă representate în tablouri litografice tipurile şi costumele ungurescl, pe când despre cele românescl nu se pomenesce;
La vederea acestei cărţi ml-a venită să întrebă pe d. Frâncu, dâcă a trimesă cartea d-sale d-lui Reclus la Parisă, în care se 4ice, că tipurile şi costumele românesc! ară fi înfăţişate în tablouri fotografice cu o deplină sinceritate şi într’o admirabilă originalitate ?
D-sa mi-a răspunsă, că n’a putută scote din lipsa de mijloce decâta numai 70 exemplare, er restulă zace tipărită în podulă tipografiei, fiind-că fotografulă, care a costată 3000 lei şi care mai are să primescă numai 800 lei, nu voesce să-i libereze posele pănă la deplina achitare. Chiar şi cele 70 esemplare, pe cari le-a distribuita în mare parte gratuită, nu le-ar fi putută scote, decă nu-i veneau în ajutoră bărbaţi de inimă şi înaltă pa-triotismă, între cari ml-a amintită pe d-nii
Străjană şi Tuliu Cheţană dela Craiova, Perlea şi Vasile Sasu, mari proprietari în Brăila, şi Aurelă Ciurea farmacistă în Bucurescl. Aceşti demni fii ai Transilvaniei de câte ori e vorba de o lucrare românâscă în totdeuna suntă cei dintâi, cari o încurageză.
Prin urmare, guvernulă din Pesta n’avea motive să oprescă Intrarea acestei cărţi în Transilvania, fiind-că ea dela începută era condamnată de indiferinţa Româniloră de a pute eşi la lumină din întunereculă podului tipografiei.
Să dee Dumne4eu ca bibliotecele modelă instalate la liceele M. Basarabă şi şi S-tu Sava să înlăture acestă indiferenţă şi să sădescă în inimele tinereloră generaţiunl mai multă gustă de cetită decâta au contimporanele nostre clase conducătore; astfelă, încâtă lucrările de valore ale scriitoriloră noştri să nu mai zacă rose de şorecl prin tipografii şi prin librării.
Intorcându-mă din Constantinopolă voiu rămâne mai multă tâmpă în Bucurescl.
La revedere.	Dr. M.....
Nr. 25/
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888
nistrultt a ordonată, cM în caşuri de acestea să se plătescă din nou taxa întregă.
*
* *
Procesuia de pressâ în contra generalului TraianH Boda nu se va pertracta la 5, ci în 12 Decemvre n. înaintea juriului din Aradă.
*
* *
Sub titlulă Crisâ in România scrie „Erdelyi Hiradou între altele: „Cores-pondentulă nostru din România ne pro-feţesce o lovitură de stată, în urma căreia regele îşi va perde corona, er ţâra independenţa etc."
Decă ar fi Kossuth şi Dobriţinulă în România, aşa ar fi. De altmintrelea aceste rânduri vădescă dorinţe ungu-rescl.
*
* *
Se (jice, că Budapesta peste multe a avută să trecă în decursulă timpului, der de o „ruşine" aşa de mare, cum e ruşinea ce-o ameninţă acum, încă n’a dată nicl-odată. E vorba adecă, ca firma aşa numită Hirsch să transpârte la Budapesta apă de băută din Yiena. Se scie altmintrelea, că curtea imperială când se află în Budapesta nu bea, de câtă apă adusă din Viena. Pe viitoră însă, după cum se vorbesce, susă cţisa firmă va aduce la Budapeste cu trenulă apă prospătă din Yiena în fiecare c}i. Aşa dâră — observă „Ellenzek" la acesta — de aci înainte Ungurii voră merge la Yiena chiar şi după apă, nu numai după sfaturi.
*
* *
Despre învăţătorulă ungurescă Or-ban Denes din Cluşii spună foile unguresc!, că a bătută 4 copii de i-a lăsată mai morţi. Asemenea fapte barbare, 4ică aceleaşi foi, a mai comisă numitulă învăţătoră şi de altădată. „Ellenzek" cere să fiă trasă în cercetare disciplinară învăţătorulă.
Asta trebuia de multă făcută, decă a mai comisă învăţătorulă asemenea
fapte. Dâr pote că are vr’o proptea.
*
* *
Ministerialii ungurescu de comerciu a trimisă magistratului din Cluşă ună res-criptă în cestiunea adausului de 20 procente la darea de spirtă, ce comercianţii din Cluşă au cerută să li-se dea îndă-rătă. Ministeriulă a favorisată cererea comercianţiloră şi adausulă de dare li-s’a restituită.
*
* *
In comuna Berginit, comit. Albei inferiore, se ivescă de câtva timpă focuri dese, care se credă a fi puse. Autorităţile au luată măsuri pentru descoperirea incendiatoriloră.
*
# *
După protonotarulă din Pojună, a fosta suspendutu din postă, la propunerea comitetului administrativă ală Po-junului, primarulă Ştefană Sido din Som-
mereiu, pentru beţiă şi alte scandaluri.
*
* *
Cutremurulă de pământii, despre care amă comunicată că a fostă la Deva şi Simeria, s’a simţită puternică şi în
Bampotocă şi Chimindia.
*
* *
Camera advocaţială din Cluşu face cunoscută, că cu esecutarea agendeloră, ce le avea răposatulă advocată Ladislau Leszai din Deşiu, e însărcinată advoca-tulă din !&eşiu Dr. Arpad Bonis.
*
* *
Principele Bulgariei a dăruita două milione de franci pentru înfiinţarea unei universităţi naţionale bulgare în Sofia.
Literatură.
Şcola şi Familia, Nr. 7 dela 1 (13) Noemvre 1888 are următorulă cuprinsă : George Moianu: Şc61a de lucru de mână în Lipsea. — Idnu Străvoiu : Propunerea desemnului în şcola poporală. — Idnu Bariu: Epistole despre crescerea raţională a copiiloră. — După R. I. Wurst de e: Invăţămentulă intuitivă. — I. Bariu: 0 lecţiune practică după metodulă ana-
liţică-sintetică. — Val. Negrescu: Măsurile de igienă şi tratamentulă difteritei. Bibliografia.
Revista Literară, apare odată pe săptămână, în fiă-care Duminecă, în Bu-curescl, sub direcţiunea D-lui Th. M. Stoenescu. Conţine materiele cele mai variate: Nuvele, poesii, studii literare şi economice, cronice, critici, anecdote, diverse, cugetări, bibliografii, sfaturi şi recreaţii. Are ună suplimenta pentru anunţuri. Are celă mai mare tiragiu din tote revistele ce apară în ţâră. Preţulă abonamentului: pe ană 20 lei, pe 6 luni 10 lei, pe trei luni 5 lei. Administraţia: Str. Biserica Eni 12. Bucurescl.
NB. Pentru a evita orî-ce confu-siune între acestă revistă şi altele care apară în Bucurescl cu titlulă mai multă seu mai puţină apropiată, a se adresa totdâuna pe numele Directorului, Str. Bis. Eni 12.
Der siebenbiirgische Voiksfreund, Nr.
49 dela 2 Decemvre 1888 are următorulă cuprinsă : Adventlied. — An unse-res Konigs Jubeltag. — Furst G-eorg Rakoczi I in Reps (Fortsetzung). — Franz Josef (mit Bild). — Gemeinnutziges. — Allerlei ausaller Welt. — Zahlen-Rotsel. — Marktberichte. Foia e redigeată de Franz Herfurth şi Juliu G-ross.
întâmplări diferite.
Cărăuşii hoţă Andreiu Cândea din Felmer a vândută în târgulă Braşovului două cară de ovăsă. La întorcerea sa în Codlea, pe când durmia, i-se furară 124 fi. Grendarmeria din YlădenI căută în carulă cărăuşului M. Gref, totă din Felmer, şi află dintre banii furaţi încă 123 fi. ascunşi în saculă cu nutreţă. Gref a fostă predată judecătoriei din Braşovă.
Fire ungurâscă. Ana Bischof, soţia friserului cu acelaşă nume din Viena, a încercată să taie pe bărbatu-său, de care trăia despărţită, cu ună briciu, der numai l’a rănită greu. Tribunalulă din Yiena a condamnat’o la doi ani închisâre grea.
Atentată şi hoţii în Clnşin. In calele acestea doi sodall au atacată în Cluşiu pe ună servitoră do oraşă şi pe nevasta acestuia. Servitorulă însă se apără cu sabia, rănindă pe amândoi atentatorii, cari şi cădură apoi în mâna poliţiei. Totă în Cluşiu s’a întâmplată în nopţile trecute, că ună sodală a fostă străpunsă pe stradă în peptă de ună trecătpră, ală căruia nume este încă necuhoscută. încă o probă despre nesiguranţa publică a locuitoriloră din Cluşiu nl-o aduce „Erdelyi Hirado" care spune, că (filele acestea ună pandoră orăşenescă a pusă mâna pe ună sodală de covrigară tocmai în momentulă, când voia să-şi vere mâna în busunarulă unui ţărână română din Giarfalău. Pungaşulă fu arestată.
Străpunsă cu baioneta. In sera de lăsatulă dulcelui s’a întâmplată în Slîm-nică o bătaiă straşnică tocmai pe când o casă s’aprinsese. Gendarmii interve-niră, ca să pună capătă bătăii şi să ducă pe omeni ca s’ajute la stingerea focului. Unulă dintre cei cari se păruiau — aşa istorisescă foile ungurescl — vru să smulgă din mână puşca unui gendarmă, der din nenorocire se’nflpse în baioneta din puşcă şi căcju apoi la pământă rănită de morte. Vă4ândă Românii acesta, alergară pe la casele loră, se’narmară cu furcâie şi se întorseră asupra gendarmiloră, cari însă se retraseră încă la timpă. Cu mare greu pută autoritatea locală să liniştâscă spiritele agitate. Bietulă Română, care a că4ută în baionetă, a murită. Să nu fie la mijlocă vr’o volniciă gendarme-rescă ?	'
Omoru. In Madocea lângă Duna-Foldvar s’a descoperita de curendă o crimă, comisă cu 13 luni înainte. Bo-gatulă ţărână Janos Torgyek a fostă găsită mort în cătunulă său, fără să se dea de urma ucigaşului. Moşia ţăranului a moş-tenit’o fiiu-său Janos Torgyek. Acesta avu nu de multă certă cu nevastă-sa, o bătu, şi ea se duse la judele locală, căruia îi spuse, că bărbatu-său ’şl-a omo-rîtă pe tată-său, elă e ucigaşulă. Janos Torgyek a fostă arestată şi mărturisi crima. Ucigaşulă fu dată pe mâna tribunalului din Szegszard.
Fartft. In Hărşenl i-s’au furată lui losif Herszenyi doi stupi din grădină.
Sinucidere. Calfa de cismarfi Anton Gaal din Cluşiu s’a împuşcată din causa tratamentului celui rău, ce-lă suferea dela stăpânu-său.
Atacaţi de lupi. Tînărulă Ionă Rusă din Gierfalău într’o seră din săptămâna trecută fiu atacată în dramă de ună lupă. Feciorulă înspăimântată, căci n’avea la sine decâtă ună beţişoră de alună, se urcâ pe o sâlciă şi acolo şe4u pănă diminâţa. Lupulă încă nu s’a depărtată de lângă elă; abia diminâţa cuteza bietulă tînără să se scobâre din salciă, şi să continue calea spre casă. Cu câteva 4h© niai înainte a fostă asemenea atacată de 2 lupi ună tăietoră de lemne din Potfalău. Omulă scăpa suindu-se erăşî într’ună arbore, der mai târ4iu, luându-se la luptă cu lupii, îi succese a’i omorî cu securea.
CONVOCARE.
Adunarea generală anuală ordinară a Reuniunei femeiloră române pentru ajutorarea văduveloră sărace se va ţinâ la 30 Noemvre a. c. st. v. în sala de desemnă din edificiulă şcăleloră centrale rom. ort. or. la 3 ore p. m.
Onoratele domne membre se învită ou totă onorea a participa la adunarea aoâsta, în care se va da raportulă anuală despre starea şi averea acestei reuniuni de binefacere.
Braşovă, 19 Noemvre 1888.
St. Iosifu,	Elena G. Ionu,
actuară.	vice-preşedintă.
Telegramă part. a „Gaz- Trans “
Blaşiu, 4 Decemvre. Veteranulti şi multu stimatulti canonicii Ibliu F. Negruţiu a încetatu din vieţă astă n6pte la 2 6re.
TELEGRAMELE „GAZ. TRANS."
(Serviciulii biuroului de coresp. din Pesta)
Budapesta, 3 Decemvre. Profe-sorulu de anatomia Lenhossek a muritu.
Parlsu, 3 Decemvre. Manifes-taţiunea pentru Baudin a decursă conformă programului, fără a se provoca incidente de care era temere, arătândti publiculă pari-sianu indiferenţă. Strigări de „să trăiască Boulanger“ s’au au4itu f6rte singuratice.
Bruxela, 3 Decemvre. Congre-sulu republicană ţinută în Chatelet hotărî să însceneze o grevă generală.
Nevers, 3 Decemvre, Boulan-ger a luată parte la banchetulă, la care republicanii au pusă la cale contrademonstraţiunl. E temere de conflicte.
Berlină, 4 Decemvre. ţ)iarele anunţă, că împăratulă Wilhelm nu sufere numai de o îmbolnăvire, ci că i-s’au ivită erăşî vechile dureri de urechi. Din contră cercurile curţii asigură, că împăratulă are numai guturaiu.
Bruxela, 4 Decemvre. In urma insultărei Reginei, tăte cavalcadele şi adunările pe strade suntă inter4ise.
Charleroi, 4 Decemvre. Congre-sulă lucrătoriloră ţinută în Chatelet a hotărîtă să se tacă imediată grevă generală.
Belgrad, 4 Decemvre. Alegerile de delegaţi, cari se alegă apoi deputaţi pentru Scupcină, au începută. E probabilă, că radicalii, cari cu ocasiunea alegeriloră de deună4î, ceau fostă anulate, s’au făcută prin agitaţiunile loră vinovaţi de acte ilegale, voră fi graţiaţi.
NECROLOG?.
Subsemnaţii cu inima frântă de durere anunţămti încetarea din vieţă a multă iubitului şi neuitatului nostru :
Hlircea Yasiliu St&nescu,
advocata, membru aia congresului naţionala-bisericescU, membru în representanţa municipiului Aradu, membru aia direcţiunei institutului „ Victoria*, directoră alu nAs-sociaţiunei de spora şi ajutora din Aradu, preşedinte aia Societăţii ^Progresului, sub-comandanţii alu Societăţii pompieriloru etc., carea s’a întâmplata a4î la 12 6re din 4i, după una morba scurta în anula 47 ala laboriosei sale vieţi şi 22 ală fericitei sale căsătorii.
Rămăşiţele pământescl ale defunctului se vorfi aşe4a spre odihnă eternă Duminecă în 2 Decemvre st. n. a. c. la 3 ore p. m. după ritulfi bisericei gr.-orientale.
Să-i fiă ţărîna uşoră şi memoria binecuvântată !
Arada, 30 Noemvre st. n. 1888.
Văd. Elisa Stânescu născ. Machi-Versi-gând, soţie; losif a Stânescu, frate; Teodora Rada, Bimitrie Mâcinicti, oumnaţl; Pau-lina Stânescu născ. Cari, Anna MacinicH, născ. Versiganil, cumnate; Lucreţia Rada, Liviu Rada, Silvia Rada, Virgilia Rada, Virgiliu Rada, nepoţi.
Una asemenea necrologa amă primita şi din partea direcţiunei Institutului
de credita „Victoria" din Arada.
*
Paulu Dunca de Sfţja,
consiliară gubernială regescă în pensiune, membru fundatorii alţi „Associaţiunii transilvane pentru literatura română şi cultura poporului română1', precum şi membru ordinarii alb comitetului ,,AssociaţiuneiJ dela înfiinţarea ei pănă în presentu, fostă, membrn alb senatului imperială şi fostă deputată dietală, preşedinte ală comitetului parochială ală bisericei gr.-cat. din Sibiiu, membru ală comisiunii comitatense şi ală consiliului cetăţenescă etc. etc. . după ună serviciu de stată activă şi conscienţiosă de peste 42 ani, în dă 89-lea ană ală etăţii sale, în urma unui morb de 14 4il®> astă4î la 3 ăre dimineaţa, fundă împărtăşităjeu Sfintele Taine, şl-a dată nobilulă sufietă în mâniie Creatorului.
Rămăşiţele pământescl ale scumpului şi neuitatului decedată se voră transporta Luni, în 3 Decemvre a. c. n. la 2 ore după ame4ă din casa sa propriă, strada Cisnădiei Nr. 2, în cimiterală din suburbiulă Iosefină (porta Cisnădiei) spre ră^ausă eternă.
Cuprinşi de adâncă durere aducemă acestă durerâsă şi tristă scire la cunos-cinţa tuturoră oonsângeniloră, amiciloră şi cunoscuţiloră decedatului în Domnulă.
Sibiiu, în 1 Decemvre 1888 st. n.
Iosefină Pascovics născ. Dunca de Sajo, Anna Dunca de Sajo, ca fiice. Emilă Pascovics, Eugenă Pascovics ca nepoţi- Luisa Dunca de Sajo, ca nepâtă.
Cursul u pieţei Braşovâ
din 8 Decemvre st. n. 1888.
Bancnote românescl Cump.		9.18 Veni		9.20
Argintă românescă .	n	9.10	ti	9.15
Napoleon-d’orI . . .	n	9.65	H	9.67
Lire turcescl . . .	n	10.92	n	10.95
Imperiali		n	9.92	ti	9.95
G-albinI		»	5.70	r»	5-72
Scris. fonc. „Albina" 6*/0	n	101.-	n	
» n n B#/.	n	98.—	91	98.50
Ruble rusescl . . .	n	122.—	tt	128.—
Discontulă ....	«Vi-	•8% pe	ană.	
Cursulă la bursa de Viena
din 8 Decemvre st. n. 1888.
Renta de aură 4°/0.....................100.60
Renta de hârti&5°/0....................91.95
Imprumutulă căiloră ferate ungare . 144.— Amortisarea datoriei căiloră ferate de
ostă ungare (1-ma emisiune) . .	98.20
Amortisarea datoriei căiloră ferate de
ostă ungare (2-a emisiune) . .	—.—
Amortisarea datoriei căiloră lerate de
ostă ungare (3-a emisiune) . . 117.—
Bonuri rurale ungare..................104.25
Bonuri cu clasa de sortare ....	104.—
Bonuri rurale Banată-Timişă . . . 104.50
Bonuri cu cl. de sortare..............104.50
Bonuri rurale transilvane.............104.50
Bonuri croato-slavone ......	99.50
Despăgubirea pentru dijma de vină
ungurescă.........................99.50
Imprumutulă cu premiulă ungurescă 132.35 Losurile pentru regularea Tisei şi Se-
ghedinului.......................124.75
Renta de hârtiă austriacă ....	81.90
Renta de argintă austriacă ....	82.40
Renta de aură austriacă...............109.55
Losuri din 1860 ..................... 139.70
Acţiunile băncei austro-ungafe . * . . 876.— Acţiunile băncei de credită ungar. . 300.50 Acţiunile băncei de credită austr. . 303.60
Galbeni împărătesc! ................... 5.77
Napoleon-d*orI ........	9.65
Mărci 100 împ. germane.................59.70
Londra 10 Livrea sterlinge .... 121.86
Editorii şi Redactorii responsabilii: Or. Aurel Mureşianu.
Nr. 257
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888
Ad. 9684—1888. tkv. szâznhoz.
194
Arveresi hirdetm6nyi kivonat.
A brassoi kir. torvenyszek, mint telekkonyvi hatosâg, kdzhirre teszi, hogy „Albina11 tkrek penztâr brassoi fiokja vegrehajtatonak G. G. Tomeşoiu es G. Urdea-nak vegrehajtâst szenvedd elleni 1250 frt. tokekoveteles es jar. irânti vegrehajtâsi ugyeben a brassoi kir. torvenyszek (a hosszufalusi kir. j ârâsbirosâg) teriileten levo, Csernâtfalu hatârân fekvo a Csernâfcfalusi 643 szâmu tjkben 1102. 1103, hr. szâmok a. foglalt fekvokre az ârverest 409 frt. ezennel megâllapitott kikiâltâsi ârban elrendelte, es hogy a fennti ingatlanok az 1889 6vi Ianuar ho 28-ik napjdn dtlelott 9 orakor Csernâtfalu kozsegeben megtartando nyilvânos ârveresen a megâllapitott kikiâltâsi âron aloi is eladatni fognak.
Ârverezni szândekozok tartoznak az ingatlanok becsârânak 10°/0-ât vagyis 40 frt. 90 kr keszpenzben, vagy 1881 evi LX. t.-cz. 42 §-âban jelzett ârfolyammal szâmitott es az 1881 evi november ho 1-en 3333. sz. alatt kelt igazsâgugyministeri rendelet 8. §-âban kijelolt ovadekkepes ertekpapirban a kikuldott kezehez le-tenni, avagy az 1881: LX. t.-cz. 170. §-us ertelmeben a bânatpenznek a biro-sâgnâl eloleges elhelyezeserol kiâllitott szabâlyszerii elismervenyt âtszolgâltatni.
Brasso 1888 evi November ho 14-en.
A kir. torvenyszek mint telekkonyvi hatosâg.
Avisu d-loru. abonaţi!
Rugăm pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei s6 binevoiască a scrie pe cuponulu mandatului postalu şi numerii de pe fâşia sub care au primitu diaruld nostru până acuma.
Domnii, ce se abonezâ din nou, s6 binevoiască a scrie adresa lâmuritii şi s6 arate şi posta ultimă.
Administraţ. „Gaz. Trans.“
Sosirea $i plecarea îrenurilorn si pesMoro in
I.	Plecarea trenurilorfi:
I. Dela Braşovâ la Pesta
Trenulă de persone Nr. 307 : 7 ore 10 de minute sera.
Trenulă mixtă Nr. 315: 4 ore 10 minute dimineţa.
2. Dela Braşovu la Bucurescl:
Trenulă mixtii Nr, 318: 1 dră 55 minute după ame^I.
II.	Sosirea trenuriloru:
I. Dela Pesta la Braşovă:
Trenulă de persone Nr. 308 : 9 ore 46 minute înainte de ameclî. Trenulă mixtii Nr. 316: 9 ore 52 minute sera.
2. Dela Bucureci la Braşovu:
Trenulă mixtii Nr. 317: 2 ore 32 minute după amecjî-
A. Plecarea posteloru.
a) Dela Bras o vă la B eşnovă-Zernescî-Branu : 12 ore 30 m. după amedl.
b)
c)
d)
e)
Zizinu: 4 ore după amet^L în Secuime [S. Georgî] : 1 oră 30 minute ndptea* la Fâgâraşu: 4 ore dimineţa. la Bacele: 4 ore dimineţa.
B.
Sosirea posteloru:
a)	Dela Beşnovu-Zemescî-Branu la Braşovă: 10 ore înainte de ametjî
b)	„ Zizinu la Braşovă: 9 ore a. m.
c)	Din Secuime la Braşovă: 6 ore sera.
d) „ Fâgăraşu la Braşovă: 2 ore dimineţa.
e) „ Săcele la Braşovă: 6 ore 30 minute sera.
Numere singuratice din „Gazeta Transilvaniei “ & 5 cr. se potu cumpera în tutungeria I. Gtoss, în librăria Nicolae Ciurcu şi Albrecht & Zillich.
Se deschide abonamente pre anule 1888
la
AMICULU FAMILIEI, piaru beletristicii şi enciclopedicfi-literaru— cu ilustraţiunî.— Cursulu XII. — Apare în 1 şi 15 di a lunei în numeri câte de 2—3 cole cu ilustraţiunî frumose; şi publică articlii sociali, poesii, novele, schiţe, piese teatrali ş. a. — mai departe tracteză cestiunî literare şi scienţifice cu reflesiune la cerinţele vieţei practice; apoi petrece cu atenţiune vieţa socială a Româniloru de pretutindenea, precum şi a celorlalte poporaţiunî din patriă şi străinătate; şi prin glume în mare parte ilustrate nisuesce a face câte o 6ră plăcută familiei strivite de grijile vieţei; şi preste totîi nisuesce a întinde tuturoru indivicjiloru din familiă o petrecere nobila şi instructivă. — Preţulu de prenumeraţiune pre anulă întregu e 4 i, pentru România şi străinătate 10 franci — lei, plătibilî şi în bilete de bancă orî maree poştali.
preotulO ROMÂNO. f)iaru bisericescu, şcolară şi literară — cu ilustraţiunî. — Cursulă XIV. — Apare în broşuri lunare câte de 2V2 — S72 cole; şi publică portretele şi biografiile archiereiloru şi preoţiloră mai distinşi, precum şi alte portrete şi ilustraţiunî, — mai departe articlii din sfera tucuroră sciinţeloră teologice şi între aceştia mulţime de predice pre dumineci, serbă-torî şi diverse ocasiunî, mai alesă funebralî, — apoi studii pedagogice-didactice şi scienţifice-literarî; şi în urmă totu soiulă de a-mănunte şi scirî cu preferinţa celoră din sfera bisericescă, scolastică şi literară. — Preţulă de prenumeraţiune pre anulă întregu e 4 fi. — pentru România 10 francî — lei, plătibilî şi în bilete de bancă orî maree poştali.
Colectanţii primescu gratisti totă altt patrulea esemplară.
Numeri de probă se trimită gratisă ori-cui cere.
A se adresa la „CANCELARIA NEGRUJIP în Gherla—Sz-ujvâr.—Transilvania.
Tottl de aci se mai potu procura şi următorele cărţi din editura propriă:
Apologie. Discusiuni filologice şi istorice maghiare privitore la Români, învederite şi rectificate de Dr. Gre-goriu Silaşi. — Partea I. Paulii Hun-falvy despre Cronica Ini Georg. Gabr. Şincai. Preţuiţi 30 cr.
Renascerea limbei românesc! în vorbire şi scriere învederitâ şi apreţiată de Dr. Gregoritt Silaşi. (Op complet). Broşura I. II. şi III. Preţuiţi broş. I. II. câte 40 cr. — Broşura IU. 30 cr. Tote trei împreună 1 fi.
Cuvântări bisericesc! ia tote săr-bătorile de peste and* 'de I. Papiu. Unii volumii de preste 26 cole. Acest opă de cuventări bisericesc! întrece tote opurile de acestii soiu apărute pănă acum — avendă şi o notiţă istorică la fiă-care serbătore, care arată timpulă întroducerei, fasele prin cari a trecuţii şi modul cum s’a stabilită respectiva sSrbătore. Preţulă e 2 fi.
Barbu cobzariuld. Novelă originală de Emilia Lungu. Preţuiţi 15 cr.
Puterea amorului. Novelă de Pau-lina C. Z. Rovinaru. Preţuiţi 20 cr.
Idealuld perdutd. Novelă originală de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţuiţi 15 cr.
Opera unui omd de bine. Novelă originală.—Continuarea novelei: Idea-luld pierdută de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţuiţi 15 cr.
Fântâna dorului. Novelă poporală de Georgiu Simu. Preţuiţi 10 cr.
Codreand craiuld codrului. Baladă de Georgiu Simu. Preţuiţi 10 cr.
Ultimuld Sichastru. Tradiţiune de Georgiu Simu. Preţuiţi 10 cr.
Eld trebue să se însore. Novelă de Maria Schwartz, traducere de N. F. Negruţă. Preţulă 25 cr.
Branda seu Nunta fatală. Schiţă
din emigrarea lui Dragoşă. Novelă istorică naţională. Preţulă 20 cr.
Numerii 76 şi 77. Naraţiune istorică după Wachsmann, de Ioană Tanco. Preţulă 30 cr.
Probitatea In copiiăriă. Schiţă din sfera educaţiunei. După Ernest Le-gouve. Preţulă 10 cr.
Hermand şi Dorotea după W. de Goethe, traducţiune liberă de Constantină Morariu. Preţulă 50 cr.
Ifigenia în Aulida. Tragedia în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr.
Iflgenia în Tauria. Tragedia în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr.
Petulantuld. Comediă în 5 acte, dăpă Augustă Kotzebue, tradusă de Ioană St. Şuluţă. Preţulă 30 cr.
Carmen Sylva. Prelegere publică ţinută în şalele gimnasiului din Fiume prin Vincenţiu Nicoră, prof. gimnas. — Cu portretulă M. S. Regina României. Preţulă 15 cr.
Poesii de Vasiliu Ranta-Buticescu. Uuă volumă de 192 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi arangiate. Preţulă redusă (dela 1 fi. 20 cr.) la 60 cr.
Trandafir! şi viorele, poesii poporale, culese de Ioană Popă Reteganu. Ună volumă de 14 cole. Preţ. 60 cr.
Tesauruld dela Petrosaseu Cloşca cu puii ei de aurii. Studiu archeologic de D. O. Olinescu. Preţulă 20 cr.
Biblioteca Sătenului Românii. Cartea I, II, IU, IV, cuprindă materii forte interesante şi amusante. Preţulă la tote patru 1 fi. — câte una deosebi 30 cr.
Biblioteca Familiei. Cartea I. Cuprinde materii forte interesante şi amusante. Preţulă 30 cr.
Colectă de recepte din economiă, industriă, comerciu şi chemiă. Preţulă 60 cr.
Economia pentru scolele popor, de T, Roşiu. Ed. II. Preţulă 30 cr.
îndreptării teoreticii şi practicii pentru învăţământuid intuitivii în folosulă eleviloră normali (preparandiall), a în-văţătoriloră şi a altoră bărbaţi de scolă, de Y. Gr. Borgovană, profesoră pre-parandială. Preţulă unui esemplară cu porto francată 1 fl. 80 cr. v. a. In literatura nostră pedagogică abia aflămă vre-ună opă, întocmită după lipsele scoleloră nostre în măsura în care este acesta, pentru aceea îlă şi recoman-dămă mai alesă directoriioră şi învă-ţătoriloră ca celoră în prima liniă interesaţi.
Spicuire din istoria pedagogiei la noi — la Român!. De Y. Gr. Borgovan. Preţulă 15.
Manuald de Gramatica limbei române pentru scolele poporali în trei cursuri de Maximă Popă, profesoră la gimnasiulă din Năsăudă. — Manuală aprobată prin ministeriulă de culte şi instrucţiune publică cu roscriptulă de dată 26 Aprilie 1886, Nr. 13,193. — Preţulă 30.
Gramatica limbei române lucrată pe base sintactice de Ioană Buteanu, prof. gimn. Ună volumă de peste 30 cole. Preţulă 2 fl.
Manualii de stilistică de Ioană F. Negruţă, profesoră. Opă aprobată şi din partea ministeriului de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dato 16 Dec. 1885 Nru. 48,518. Partea practică forte bogată a acestui op — cuprin4endă composiţiunî de totă soiulă de acte obveniente în referinţele vieţei sociali—se pote întrebuinţa
cu multă folosă de cătră preoţi, învăţători şi alţi cărturari români. Preţulă 1 fl. 10 cr.
Nu mă uita. Colecţiune de viersuri funebralî, urmate de iertăciuni, epitafiă ş. a. Preţulă 60 cr.
Carte conducătore la propunerea calculărei în scola poporală pentru învăţători şi preparanc}!. Broş. I. scrisă de Gavrilă Trifu profesoră preparan-dială. Preţulă 80 cr.
Cele mai eftine cărţ! de rugăciuni:
Mărgăritarulu sufletului. Carte bogată de rugăciuni şi cântări bisericescl forte frumosă ilustrată. Preţulă unui esemplară broşurată e 40 cr., legată 50 cr., legată în pânză 60 cr., legată mai fină 60, 80, 90 cr., 1 fl., în legătură de luxă 1.50—2.50
Miculd mărgărltard sufletesed. Cărticică de rugăciuni şi cântări bisericesc! — frumosă ilustrată, pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Preţulă unui esemplară broşurată e 15 cr., -Regată 22 cr., legată în pân4ă 26 cr^f
Cărticică de rugăciuni şi cântăr!
pentru pruncii şcolari de ambe secsele, Cu mai multe iedne frumose. Preţulă unui esemplară e 10 cr.; 50=3 fior.; 100=5 fl.
Visuld Prea Sântei Vergure Maria a Născătorei de D-ţjeu urmată de mai multe rugăciuni frumose. Cu icone frumose. Preţulă unui esemplară spedată franco e 10 cr., 50 esemplare 3 fl., 100 esemplare 5 fl. v. a.
Epistolia D. N. Isusd Christosd.
Preţulă unui esemplară legată şi spedată franco e 15 cr.
Tipografia A. MUREŞIANU, Braşovu