i, itainistiatiuea ti îiMiafla: ' i piaţa mare Mr 22. (Mtrancate nu sa pri LKunscrip'e nu aere* trimicfi ! IM ie ubicuii: , piaţa mare Nr. 22. «mai primescii In Vlena Iflmt, Haaittutein A Yogler im), Beinrick Schalek, Alotis I,A.Opp«Uk,J. Doh-i);to Budapesta: A. V Gold-p MmMtiei, EcbMnBrmai; Ahri: 0. L, Daube; în Ham* karf: A. SUintr. iliuwţmniloril: o serii ondâ pe o ool6n& 6 cr. [fu. timbra pentru o pu-Publicărî mai dese i tarifi şi învoieli, ne pe pagina III-a o i 10 or. v. a. b6u 80 bani. .Ou«U* lese In lla-eare ^i iieiamte mtn ABitnHfMarli Pe «ni aoti nfl., peşAaelnnl B fl., pe trei luni 3 fl. Pntn Scubii «t striUătaii: Pe unii abil *0 franci, pe aise luni 20 franci, pe trei luai 10 franci. Be prenumări la t6te oficiale poştale din Intru şi din afară şi la dd. ooleotori. ADomeiUlI jeitrn BraţoTt: laadminiatraţiune, piaţa mare Nr. 28, etagiuW I.rjpe un&anfi 10 fi., pe şese luni & fi., pe trei luni 2 fi. 50 er. Cu dusulti tn casă: Pe uni anii 12 fi., pe şise luni 6 fi., pe trei luni 3 fi. Unfi esemplarft 6 cr. v. «.. s6u 15 bani. Atitii abonamentele citii şi ingerţiunile suntii a se plăti înainte. Ir. 255. Braşovti, Sâmbătă 19 Noemvrie (1 Decern vrie) 1888. Braşovd, 18 Noemvre v. 1 Cetitorii noştri cunosctl cu dea-I măruntul ă incidentulii întâmplaţii lin camera din Peşta cu deputa-ftolti naţională săsescQ. Steinacker. De când patrioţii privilegiaţi tae semtQ. în dietă numai ei între p, ne mai aflându-se acolo alţi representanţl ai naţionalităţiloră nemaghiare afară de câţiva Saşi, I cari cu politica lorii plin^ de pre-! cauţiune se ferescă şi în dietă de orice conflictu cu cei dela putere, s’au obicinuită af nu mai suferi nici o opiniune contară în ceea ce privesce politica lorii de ma-ghiarisare. Cu alte cuvinte au devenită în afacerile, ce privescă interesele ioră de rassă, şi mai te-rorişţî de câtă erau înainte. Apetitulă vine .mâncândă şi este lucru forte firescă, că privilegiaţii din dietă, ne mai v&J&ndă în mijloculă loră representate interesele naţionale ale poporeloră nemaghiare, îşi iesă din fire de mânia, când audă accentuândmse o-data şi plângerile celoră desmoş-teniţî. Pe deputaţii saşi — cum amă (lisă — s’au dedată ai ţine în distanţă urmândă metoda recomandată odinidră de contele Andrassy, ca cu-o mână se le întindă ovS-sulu, ear cu cealaltă să le arate biciuiţi, metodă practicată pănă a-cuma cu atâta succesă de cătră guvernamentali, a căroră organe aci ameninţă pe Saşi cu puterea „sdrobitore44 a d-lui Tisza* aci îi îmblân^escă cu vorbe dulci fa-cendu-le cele mai îrumdse promisiuni, decă se voră sci purta ca nisce „buni patrioţi.w Cu ocasiunea încheiării sesiu-nei universităţii săsesc! în Sibiiu în 4il«le aceste, se schimbaseră tocmai nisce vorbe dulci între membrii universităţii şi representan-tul guvernului corniţele prov. al Sa-siloră, aşa că privilegiaţii din dietă numai la aceea nu se gândeau, ca în aceste momente se fia întâmpinaţi din sînulă representanţiloră saşi cu acusaţiunl pentru politica stricăcidsă şi nedreptă ce-o urmă-rescă faţă cu poporele nemaghiare. Nici n’are se le pese Sasi-loră — îşi gândeau ei — de sortea celorlalte popdre, când ei au cea mai bună speranţă de a se împăca cu guvemulă. Negreşită că numâi în credinţă, că n’are se întâmpine nici o oposiţiune, deputatulă guvernamentală Busbach a dată pe faţa jocul maghiarisării lăudândă marile isprăvi de maghiarisare, ce se fac prin mediulă oraşeloră, în a căroră frunte merge capitala Buda-peşta, şi formulândă astfelă teoria maghiarisărih Şi erăşî numai în acesta credinţă privilegiaţii din drepta şi stânga maghiară au aplaudată vorbirea deputatului Busbach. Care a fostă însă surprinderea loră, când au vecjută, că în mânia vorbeloră de împăcare schimbate în Sibiiu, se redică din mijloculă Saşiloră ună deputată spre a con- stata, ca însăşi dieta prin aprobarea afirmării oră făcute de deputatulă guvernamentală Busbach a recunoscută, că uneltirile de maghiarisare esistă şi că adevărate şi juste suntă prin urmare plângerile popâreloră nemaghiare. Inzadară s’a aprinsă preşedintele dietei făcândă imputările cele mai nemeritate deputatului Steinacker, înzadară s’a înfuriată şi d-lă Tisza, tractându-lă c’ună dispreţă, care nu pote servi de-câtă numai spre blamă unui mi* nistru-preşedinte şi bărbat de stată, căci constatarea era deja făcută şi lumea cea mare era pusă în posiţiă a judeca pe a cui parte se află adevărulu. Terorişti din fire, cum suntă, deputaţii şoviniştl unguri nu s’au mulţumită cu scandalulă, ce l’au provocată în dietă prin strigările loră de reprobare în contra lui Steinacker, ci, cunoscândă împrejurările private ale omului şl-au 4isă: staţi că o să-lă învăţămă noi minte, ca altădată să nu ne mai potă da de golă înaintea lumei! Şi-au 4isă şi s’au dusă la şedinţa camerei comerciale şi industriale din Peşta spre a ţine aici judecată asupra lui Steinacker, care este secretarulă salarisată ală acestei camere. L’au luată pe bietulă omă la refecă pentru eu-* vintele pronunţate în dietă, au propusă să i se esprime desapro-barea camerei şi să-lă prov6c$ ea să-şi cera iertare, ba unii au cerută chiar destituirea lui din postulă, de secretară. In urmă l’au citată înaintea şedinţei şi după ce l’au terorisatăşi l’au dăscălită ca pe ună copilă de sc61ă neascultătoră, Steinacker, negreşită sub presiunea, pircumstan-ţeloră sale materiale, dedrece postulă său de secretară îi aduce un salară anuală de 3800 fi., şl-a cerută1 în fine iertare, promiţendă, că „în viitorii se va abţine dela orf-ce activitate şi aserţiune în graiu şi în scrisă, Gare ar pute se fiă contrară opiniunei publice şi intenţiuniloră camerei. “ După acestă incidenţă regretabilă, lui Steinacker nu i-a mai rămasă alta, decâtă aşi depune mandatulă său de deputată, căci deVenindă sclavulă păreriloră camerei comerciale din Peşta nu mai pute representa liberă şi independentă părerile alegătoriloră săi. In şedinţa dela 28 Noemvre a. c. preşedintele dietei a şi dată cetire scrisdrei prin care Steinacker îşi depune mandatulă său. Nu voimă să ne alaturămă Ia aceia, cari acum aruncă cu petrii în contra deputatului Steinacker din causa purtării sale, după ce ei înşişi au pricinuit’o printr’o ne mai pomenită violentare a consciinţei sale, Regretămă adâncă întâmplarea, mai ales în împrejurările triste de faţă, der faptulă în sine nune oferă nimică nou. Cetitorii noştri sciu forte bine, că în modulă acesta să teroriseză sute şi mii de bărbaţi naţionali în ţeră, fiindă persecutaţi pănă şi în vieţa loră cea mai intimă familiară pentru convingerile loră. Nouă este pentru noi numai şi numai împrejurarea, că acum acestă feliu de terorisarî şi de violentări aunnceputu a se face jşi a-supra cQjmngeriloru şi consciinţei deputaţiloru. Atâta a mai trebuită, spre a pune vârfă liberalismului şi constituţionalismului ungurescă, ca şi ună deputată să nu mai aibă libertatea convingeriloră şi a păreriloră sale, ca şi imunitatea de-putaţiloră să fiă vătămată în numele „patriotismuluiu, ce se practică pe strade. Şi apoi să ne mai mirăm de pro-cesulă generalului Doda? Chiar în sînulă deputaţiloră unguri s’a revoltată consciinţa pentr’ună momentă, vă4ândă cum camera comercială din Peşta prin terorisările ei violâză principiului idependenţei dietei, şi ei în frunte cu Apponyi au cerută o şedinţă secretă spre a discuta casulă cu Steinacker. Der a intervenită d-lă Tisza ca Mephisto cu sfaturile lui de oportunitate, a luată în apărare „intenţiunile patrioticeu ale camerei comerciale şi a arătată câtă de greu este pentru şoviniştl a des-aproba procederea ei. Atunci s’au unită şoviniştii şi au convenită cu toţii să nu se mai facă nici o vorbă despre violentarea lui Steinacker. Aşa s’a îmormântată în dietă independenţa deputaţiloru nemaghiari ! D-lă Tisza a susţinută, ca nu vede în acesta ignorare a afacerei Steinacker ună „casă precedentă periculoşii.41 Nu vede pănă ce voră fi şoviniştii la putere ; der cine, le-a dată garanţia, ca nu-o voră perde niciodată? D-lă Mocsary soia odiniora se presente conaţionaliloră săi icbna păţaniiloră istorice şi se le aducă aminte şi de timpuri mai grele şi mai furtundse. Cum de nu s’a au-4ită de astădată resunendă vocea lui în contra violentării consciinţei şi în apărarea imunităţii deputaţiloră ? Cestiunea limbei în Belgia. In (filele, trecute amă înregistrată încă ună faptă petrecută în Austria, care dovedesc® că cestiunea limbei a făcută încă ună pasă înainte în înţele-sulă egalei îndreptăţiri, de astădată în profitulă limbei polone. t A(fl înregistrămă totă ună asemenea faptă îmbuourfttoră, petrecută în Belgia, ună altă stată civilisată, şi anume în favorulă limbei flamande. In (fiua de 27 Noemvre s’a desbă-tută în parlamentă asupra folosinţei limbei flamande la pertractările judecătoresc!. Deputatulă Ooremaus din ■ Anvers a ţinută cu acostă ocasiune, pentru în-tâia-dată de când esistă parlamentulă belgiană, 6 vorbire în’ limba flamandă. Publiculă din tribune, oare erau pline cu Flamand!, a aplaudată atâtă de fur- tunosă, încâtă preşedintele camerei puse de se deteră afară mai mulţi ascultători!, ameninţândă, că în casă d’a se repeţi apla-usele va pune să se. deşerte tribunele. Deputaţii flamancf! protestară energică în contra acestei procedei! a preşedintelui, fiindă susţinuţi şi de alţi deputaţî.£Maio-ritatea clericală a primită apoi disposi-ţiunea, că procurorii in provinciile flamand? trebue si se folosesoă în acusaţiunile loră de limba flamandă şi totă asemenea advocaţii acusaţiloru. Acestea se’ntâmplă în ţările civili-sate într’ună timpă când la noi se’nlă-tură limbile nemaghiare de pe ţote te-renele vieţii publice. Şoviniştii ungur! să ia aminte- Rusia şi Francia. După soirile ce le primesce „Extra-blatu, publică în Busia devine mai ostilă Germaniei pe fie-care (fi- Acesta din causă, că Buşii credă că ultimele .fapte politice ale Germaniei şuntă în contra intereseloră rusesc!. • Acăstă împrejurare face ca Ruşii să se^apropiă totă mai multă de Francia. Şi bănuelele de mai susă suntă împărtăşite chiar şi în cercurile guvernamentale. . ! Apropierea, despre care este vorba, se va face mai multă în sensă pacînică şi nu în aşa modă, ca să p6tă supăra pe vre unulă dintre aliaţi. Ruşii vorti face alianţa -astfelă, ca în aparenţă să nu apără ca adevărată alianţă, ci numai ca o făgădiiială că-i voră ajuta pe Fran-ces! la casă când ar fi atacaţi de vr’o putere. Pregătiri militare- . Precum se comunică din Viena, co-misiunea bugetară întrunindu-şe şi capi-tolulă bugetului apărării naţionale venindă în discuţiune, ministrulă landwelirului răspunse la diferite cestiunl, car! i-se puseseră, declarândă, că trebue să se prevadă mobilisarea landwehrului. Situaţiunea generală militară şi situaţiunea. politică ceră o sporire considerabilă a armatei. Se voră lua măsuri pentru ca landweh-rulă să răspundă la. cerinţele trupeloră de campaniă. Se fabrioă 30,OCX) de puse! pe lună. , . , Corpulă trupelâru ruseset pentru paza graniţeloră se va spori cu condamna-tore procederea d-lui secretară ală camerei. In fine preşedintele camerei |i-a spus’o limpede în faţă, că s’a purtată necuviinciosă, că pentru aceea va fi ad-moniată şi că va trebui să promită, că pe viitoră se va purta omenesce. La acesta a răspunsă d-lă Steinacker, mărturisindă cu versă de pocăinţă, că a meritata dăscălirea ce i s’a dată şi că nu numai odată a vorbită astfeliu de lucruri, cari n’ar fi trebuită să le vorbescă. A promisă apoi, că se va purta bine pe viitoră şi că niciodată nu va mai da pretextă la nemulţămirî. S’a rugată de iertare şi şl-a revocată voini-ciile din dietă in optima forma. E neplăcută a vede o scenă ca acesta. Etă, aşa suntă; acei „inimici** ai noştri. Atâta preţuesce convingerea loră! Se afiă încă mai mulţi asemenea acestuia. Decă cineva desbracă d’odată de pe ei pielea cea de leu de mare, se po-menesce, că suh înspăimântătorul! loră costumă dă de nisce Steinacker!. Cum amă mai pută noi sci acum, că decă pe vre-ună „conducătoră** sasă îlă ajunge mânia pe Maghiari, nu vomă mai ave neplăcuta surprindere de a vede, că cui-rassa „inimicului* este de hârtiă (mucava) şi arma lui este o altă jucăriă copilă-rescâ, şi că îu locuia unui bărbat! luptător!, ne pomenimă că îşi cere iertare ună desmăţată băiăţaşă intimidată?... Spunând! în cele următore casulă eroului dela Cisnădiă pentru libertate, (Să scie, că Steinacker este deputată ală cercului electorală Cisnădiă. — Red.), reservându-ne a reveni asupra personei lui, semnalămă de astădată singură numai faptulă, ca ună esemplu de învăţătură despre aceea: câtă preţuesce în bani convingerea unui agitatoră sasă?... Dintre membrii camerei 23 au votată pentru admoniare, er 11 pentru destituirea din postă. După votare chiă-mară pe Steinacker din o odaiă laterală unde se afla în timpulă discuţiunei. Stândă în piciore ascultă întrega hotă-rîre a şedinţei, pe care baronulă Fride-rică Kochmeister i-o comunică cam în următorele cuvinte: „Camera cu părere de rău a luată la cunoscinţă, că domnulă secretară a dovedită îu dieta ungurescă (o atitudine necuviinciosă, ce nu se unesce cu demnitatea camerei; aşa-deră, amăsurată ho-tărîrei aduse de majoritate în şedinţa plenară, d-ta trebue să-ţi espriml în publică părerea de rău asupra propriei d-tale procedetl; ai să primescl desapro-barea camerei şi trebue să faci promisiunea, că în viitoră nici cu cuventulă, nici înscrisă, nici cu fapta nu vei comite astfeliu de lucruri, prin cari ar pute să vină în suspiţiune camera, şi mai ou semă ai să declari, că vei fi credinciosă ideei de stată maghiară.** La cuvintele preşedintelui, Eugeniu Steinacker, în mijloculă unei tăceri mute, începu să vorbescă: „In modă obligatorică primescă ad-moniarea, pe care, mărturisescă publice, am meritat’o în multe privinţe. Ce pri-vesce natura lucrului la locuia acesta nu’ml potasalva declaraţiile mele, pe care le-am făcută; yoră fi dâră şi între membrii camerei de aceia, cari nu-şl voră închipui, că aceste declaraţii ale mele suntă aşa, precum s’au înfăţişată prin comentariile de mai târ4iu. (O voce: Asemeni membri în cameră nu se afiă!) Eu nu numai în viitoră voiu fi credinciosă ideei de stată maghiară, dâr . aceea, că pănă acum n’aşl fi fostă ună ast-feliu de om!, numai acela âr pute crede, care n’a în-ţelesă bine declaraţiunile mele. Asigură camera, că nicl-odată nu va ave mai'h vedere generală, recunoscă, că de vorbe pote n'ar fi trebuită să Primind! admoniarea, prea bucuroşii satisfacă dorinţeloră camerei făcândtt de-claraţiunea, că sunt credinciosul necondiţionată ală ideei de stată maghiarii şi voiu încunjura pe viitoră chiar şi apa-riţiunea, că doră nu aşi fi aşau. w Preşedintele recomanda încă-odatl atenţiunei secretarului, ca nicl-odată si nu uite de promisiunea ce a făcut’o iu publică şi să nu se lase a fi răpită de patime. Procederea acesta a camerei de comerciu şi industria din Buda pesta faţă cu Steinacker, în şedinţa dela 27 Noemvre a dietei unguresc! formă obiectul! unorfi discuţiun! fbrte înflăcărate. Nimenea nu şî-a ridicat! cuventulfi pentru apărarea lui Steinacker. Agitaţiunea, după cum se rapor-t6ză fliarelor! unguresc!, deveni în fine atât! de înflăcărată, încâtfi preşedintele dietei la cererea a 15 deputaţi fixă pentru cflua urmatâre o şedinţă secretă a dietei pentru pertractarea acestei cestiunî. In fine însă se porni un! curenţii contrar! din partea unora, cari deşi se uneau în ideea, că procederea camerei, din punct! de vedere principiar!, conţine ceva vătămător! faţă cu independenţa dietei: din punctul! de vedere alfi oportunităţii însă au aflat! cu cale, că — după ce în cestiunea acesta şi aşa nu s’ar pute aduce unii conclus! unison! şi mai cu semă luând! în considerare, că camera a procedat! din îndemnul! inten-ţiunilor! ei patriotice: — ar fi mai cu scop!, ca dieta să nu se ocupe cu cestiunea acâsta. In utma acestei moţiuni cererea pri-vitdre la ţinerea unei şedinţe secrete a fost! revocată. InvSţâmintult poporalii multă ocasiune a fi nemulţămită cu mine: ia ArdeU, Bduatd ţi Ţdra-uagror69<&. în contra ideei de stata maghiarii nici nu voiu vorbi, nici nu voiu scrie. Eu totdeuna m’am mărturisită â fi maghiară. Se pote că odată seu altă-dată am 4^! ceva, ce nu s’a potrivită cu modulă de „HM" contra lui Jrdelyi Hiraio." Amă amintită la timpulă său, că Magyary Mihâly, coredactorulă şi edito-rula 4iarului „Ellenzâk** din Cluşiu, a intentată procesă de pressă pentru vătămare de onâre contra lui Korbuly Jo-zsef redactorul! 4iartdui „Erdelyi Hirado1*, ce apare totă în Cluşiu, ambele fiindă 4i&ro politice. Acestă procesă s’a pertractatil înaintea curţii cu juraţi din Cluşiu în 4iua de 21 Noemvre n. c. Procesul! a fostă intentată pentru [3 scrieri deosebite apărute în „Erdelyi Hirado** şi ca autor! ală loră s’a de-olarată I. Korbuly. Verdictul! ce l’a dată curtea ou juraţi din Cluşă în causa acestui procesa e următorul! : Pentru două din scrierile încriminate juriul! a declarată pe Korbuly nevinovata şi l’a achitată, dâr pentru a treia scriere l’a declarată vinovată cu 8 voturi contra 4,i? şi cu tote astea l’a achitată cu 7 voturi contra 5. # Etă cum definesce „Ellenzâk** dela 22 Noemvre acestă verdict!: Curtea cu juraţi lasă nepedepsiţi pe culpabili, în locă de a pedepsi culpa. Curtea cu juraţi prin verdictul! său achi-tatoră în modă formală ademenesce omenii la comiterea culpabilităţiloră. Curtea cu juraţi în înţelesul! deplină ală cuvântului demoraliseză societatea, ce şi aşa este coruptă, deârece în modă evidenta sancţionâză principiul!, că în societatea ungurâscă se potă să verşi culpabilităţi fără a fi pedepsite etc. Acum aducă foile unguresc! scirea, că însuşi redactorul! lui „Ellenzâk** Bartha Miklos a intentată procesă de pressă redactorului lui „Erdelyi Hirado** Iosifă Korbuly. ~ Din raportul! ministeriului nngurescti de instrucţiune pe anulă şcolară 1886/87 estragemă următârele date: Numărul! şcoleloră poporale în a* / Nr. 255 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888 njâa 18871 a fosta de 16.538 în 12,69$ opmune (faţă cu 15.417 şcole în{ 12,702 comune din anulă precedenta). Din a-nula 1869 a crescut numârula şcolelbră cu 2738. Intre aceste 16,538 şcole au fosta 16,301 şcole elementare, 74 şcdle poporale superiore, 13 şcole de fete su-periore şi 150 şcole civile. Statuia a întreţinuta 783, comunele 1880, confesiunile 13.673 şcdle; celelalte au fosta şcole private (171) şi şcdle întreţinute de reuniuni (31). După rapcrtula numerica ala comunelora şi şcolelora s’ar pute presupune, că fiă-care comună are una ori mai multe şcdle. Der nu-i aşa. Numai 10,612 comune (cam 83*5 procente) au şcdlele lord, 1787 comune întreţină câte o şcolă poporală numai în legătură cu alte comune, şi 300 comune înoă n’au şcole. In 1869 erau însă 1598 comune f&ră şcdle. Numărulă copiilor!! obligaţi la ’şcâlă a fosta în 1887 de 2.377,558 (faţă cu 2.324,735 din anula precedenta), dintre cari 1.929,377 (1886: 1.870,083) au cercetata şcdla; deci n’au primita instrucţiune 448,181 copii obligaţi la şcolă, a-decă 188*5 din 1000. In 1869 din 2.284,741 copii obligaţi la şcdlă, au cercetata şcdla numai 1.152,115, aşa că atunci n’au primita instrucţiune 1.132,626 copii obligaţi la şcdlă. Numărulă învăţătorilora a fosta în anula 1887 cu totula 24,148 (faţă cu 17,792 în 1869). A(JI se vine de una învăţătorii 71—72 copii obligaţi la şcdlă şi . 62 de copii oarl cerceteză şcdla. Din aceşti 24,148 învăţători au fosta 21,015 (87°/0) cu diplomă şi 3133 (13°/$) fără oua-“lificaţiune de învăţătorii. Numărulă în-yăţătorelora a „crescută din 1869 ou 2330r adecă cu 34O°/0. Literatură. „ Meseriaşul#. Românii/ fdiă pentru învăţătură şi petrecere, întocmită pentru meseriaşi şi toţi iubitorii de meserii. A-pare în BraşovU de 2 ori pe lună şi costă pe Vj^ima 60 cr. său 2 franci. E-ditora şi Redactorii: Barfolotneiu Baiu-lescu, preşedintele Reuniunei pentru sprijinirea meseriaşilora români în BraşOvfi. — Nr. 22 dela 15 (27) Noemvre conţine : Ce să ardema ?; Agricultura, industria şi comerciula Germaniei; Serbarea cailei sf. Arhangheli Mihaila şi Gavrila în Bra-şova; Domnula Destremeaux (romana), tradusa din franţuzesce de S. C.; Jida-nula călare (poesiă), de Th. Speranţă; Feliurite pentru meseriaşi; Multe şi mărunte; Diverse; Glume; Bibliografia; Concurse pentru stipendii şi ajutore din fundaţiunea „Andronicfiu ; Conourse; Anunţa; Târgurile dela 17—30 Noemvre 1888 ; Posta Red. Qonvorbirî Literare din. Buouresci, ce apâîrti sub direcţia d-lui Jacobu Negruati, cuprindă în Nr. 8 dela 1 Noemvre: Una druma greşita (novelă), de Duiliu Zamfirescu; Legenda meşterulni Mânole la Grecii moderni, de Lazăra Şaineana; Poesii poporale, comunicate de Alexiu V.; Don Quijote dela Mancha, trad, de S. G. Vărgolicl (urmare); Edelweisz, de Ed, Gruber; Istorie de nâpte, Fantasie, La isvorula din pădure (poesii), de T. Bo-deanu; Erată; Bibliografia; Corespondenţă. IntâiaoLplăxi d-iferite. Derailare de trena. Trenultt, care a plecata în 20 1. o. dela Broda la Sara-jevo a derailata aprope de Devrient. şi a apucata pe o câstă la vale. Nu s’a întâmplata nici o nenorocire; în cele trei vagone, care s’au sf&rîmata, nu era nici una călătora. Causa derailării nu se scie încă. Unu rîmatorâ monstru. In 23 1. c. în Banpotoca (comit. Huneddrei) o scrâfă a fătata una purcela cu nasula slobozita preste cresoeta asupra ochilora în forma unui degeta şi are nările în vîrfula lui. Nasula este mâle şi atîrnă în josa ca la curcani. Ochii sunta mari, situaţi imediata unuia lângă altuia sub naşa, şi nu-i ăcopere bine genele. Gura este din josO de ochi, lungă şi fără de naşa. Cor-pulfi de altcum este deplina desvoltata, numai fără pării^jşi p&ţa, că ar fi trăita, der servitorii l’au omorîta, căci presenta o figură prea urîtă. Din Câmpiă, Noemvre 1888. Onorată Redacţiune! Pe câud din diferite părţi locuite de Români Yi-se raportâză despre progresele vieţei sociale românescl în nisuinţa spre cultură şi ci-vilisaţiune, pe atunci nu potfi lăsa fără a nu aminti şi din părţile nâstre una asemenea fapta de caracter!! naţionala bisericeşca. • E vorba erăşl de sfinţirea unei biserici românescl: una lucru în adevăr!! nu prea importanta, dâr totuşi de măre însămnătate, pentru că e vorbă de inaugurarea muncei grele şi obositdre a ipiei comune românescl şi pentrn-bă în grelele împrejurări politice de astăzi acesta este aprope unicula nostru tSrîmti de activitate. v * Noua biserică, la a căreia sfinţire asistaiu eu In (jiuâ de 28 Augusta n. c., este biserica română gr. cat. din comuna Băla. Considerânda, că acâstă comfină se afiă în cercula pretoriala şi în apro -piarea oraşului săcuescaMurăşa-Oşorheiu; considerânda mai departe, că în juruiţi ei se afiă mai multe comune parte locuite mai cu totula de Săcui, parte locuite de Români, dâr infectate de f&ta-lula spirita ala nemeşugylui (nobilimei) ungurescl: era mare necesitate, ca -comuna Băla, ai căreia locuitori sunta pa-racterisaţl prin portula şi obiceiurile lprii curata românescl, să premârgă cu ima esemplu, să’şî arate forţele sale de vieţă ,şi să devedâscă suşa* <|i?dora locuitori din jura, că Românula, oricâtă de iie-băgata în sâmă ar fi din partea lorfi,. este însă susceptibila pentru ideile măreţe şi e gata să jărtfâscă multa, la tota casula mai multa decâta ei, pentru cultură şi sciinţă. Cam de aceste consideraţiunltrebue că a fost condus bunul şi âdevăratulă preota de ăcolo, d-la' Husă, care pe lângă tote loviturile suferite în familiă prin perderea prea timpuriă din vieţă a iubitei sale soţii şi â fiilora săi, ră-mânenda în vieţă numai cu o unică fiică, i-a succesfi însă, graţiă încordatei sale stăruinţe, â ridica mai acum câţiva ani o soâlă, er acum o biserică frumosă, mare şi în tote privinţele corăspunc^â-tore gustului estetica moderna. Românula călătora vâ privi din depărtare la turnul strălucitor acoperit cu tinichea al a-cestei biserici şi, ambiţionat în inima sa, va glorifica nomele acelora meritaţi bărbaţi, oari au contribuita la ridicarea acestui fălnica monumenta ala creştinătăţii: Etă, acesta este răsplata ta, vrednicule preota! acâsta este răsplata ta, bravule popora din Băla! La âctula solemna ala sânţirei acestei frumose biserici a alergată numărosa popora din apropiere şi din depărtare. A fosta acâstă 4i 0 sărbătore solemnă pentru noi. Funcţiunile divine s’au oficiata prin vrednicula şi sîrguinciosula administratora protopopesca, d-la Ioana Pantea din Riciu, însoţita de preotula locala d-la Daniila Rusa şi alţi 10 preoţi, anume d-nii: Codarcea din Pogăcâua, Mera din Almaşa, Yarhegyi din Moişa, Augustina Aldea din JBozediu, Angela din Lechinciora, S. Cheţana din Ercea, D. Harşa din Milăşela, T. Mateiu din Craifalău, Al. Lupana din Silivaşa, I. Cătană din ToldalO. Pe lângă aceştia a oficiata ca lectora d-la Vasiliu Vlassa, cooperatorula preotului locala. După încheierea actului divina, d-la adm. protopopesca Pantea a rostita o cuvântare plină de spirita şi însufleţi-tore, după care poporula adunata s’a reîntorsa acasă emoţionata şi mândru de cele văc^ute şi au(|ite. Preoţimea şi parte din inteligenţă s’a întrunită apoi la ospitala mesă .a d-lui preota locala D. Rusa, tinde s’âu rostita frumdse toaste în onorea Escelenţei Sale Meiropolitului Yancea etc., âr ceilalţi âspeţî au fosta asemenea invitaţi pe la deosebiţi popo-renl din comună, între cari accentueza pe vrednicula curatorii primara Ioachimă Husa şi alţi fruntaşi • din comună, ale cărora case erau sărbătoresce arangiate pentru primirea ospeţilora. Intre ospeţl amintesca cu distinc-ţiune pe d-la Georgiu Ylassa, fosta pro-fesora în Blaşiu şi actuala capelana castrensa, care forma aşa dicânda spiri-tula societăţii nostre. Incheiu în fine, esprimându-ml încă odată mulţumirea mea faţă cu bravul# popora româna din Băla şi vrednicula lora conducătorii, căruia nu mă îndoesca că-i va succede, dâcă Dumnetfeu îlfi Va ţine, a înfiinţa şi una fonda pentru a-câstă biserică, ceea ce ar şi fi forte de dorita. Unu participanta. Nutreţuri artificiale, numite şi ajntătire. Nutreţurile ajutătore ara aduce mari servicii agricultorilor# noştri, când s’ara lua măsuri Ia introducerea lora în sistemele nostre de cultură. Intre alte plânte cari s’ar putâ sămăna pentru nu-tr$ţa artificiala este şi muştarula alba. Acâstă plantă se pote sămăna în luna lui Augusta punându-se la hectara pănă la 20 kilog. de sămânţă; cresce fârte ră-pede, iese oam după 40 de 4ile dela în-cqlţire, se pâte cosi spre a se da vitelora c^ nutreţ# verde. v' Muştarula alba se pâte cultiva sub t6$e latitudinele, reuşesce în tote pământurile nisipose de bună calitate, precum şi în tote pământnrile, în care reuşesce cultura grâului, ovăsului, de asemenea reuşesce bine în locurile mlaştinâse uscate. Muştarula alba în Franţa etc. se ctfltivă nu numai ca plantă de nutreţa, ci şi ca plantă industrială şi ca îngrăşă-mânţa verde; în casula acesta se amestecă şi cu puţină sămânţă de rapiţă. Acestă plantă se mai sâmănă şi pnmă-vera prin luna lui Aprilie seu Maiu, şi când a înflorită se oosesce şi se dă vitelora ca nutreţa seu câud a crescută oam de 30—32 centimetri se paşte pe Idea, cam în mică cantitate, căci consumată în mare cantitate este forte in-tantă. Când muştarula se cultivă într’una ldpa buna, pote să producă la hectara pănă la 20.000 kilogr. nutreţa verde, care pâte să nutrâscă atâta câta ar hrăni 4000 kilog. de fenti ordinara. Muştarula nutrindu-se atâta din aera câta şi din pământ!!, sărăcesce pământula mai puţina, şi dă de prin luna lui Septemvre pănă când vine grâula una buna nutreţa verde. Yacile de lapte când se hrănesca cu muştara verde dau unta mai faulta şi maibună, de aceea Francesii îla nu-mesca şi planta untului. Sparceta, şi mai cu semă sparceta de Siberia, se sâmănă pe la sfârşitula lui Itilie sâu în Augusta şi reuşesce fârte lAne în pământurile nisipose granie pu-•|ina ravene şi lucrate câta se pote de bine. La una hectara se sâmănă pănă la una hectolitru de sămânţă. > Acestă plantă se pote întrebuinţa ca nutreţa verde sâu uscată. MohorulH de Ungaria nu este altceva de câtă mohorula nostru dusfl în Ungaria, unde ’i s’a data o mai bună îngrijire, şi în acelaşa timpa şi hotărîta cu numele de Mohoră de Ungaria, pe care aducema noi astă4î sub acesta nume, nu este altceva decâta o specie de meiu. Mohorula cresce forte repede şi dă una buna nutreţa pentru tâte animalele. Ela otesce în pământurile calde permeabile şi bogate în azota. La una hectara se Sâmănă p&nă la 35—45 kilgr. de sămânţă şi se pote cosi de două ori când se sâmănă mai de timpuriu. M. dă Dombasle a făcuta o esperienţă comparativă între nutreţula de meiu ordinara şi de mohor 4e Ungaria şi a. constatata, că nutreţula de meiu este superiora celui de mohoru. [ In apropiere de Gând (Belgia) după ce se recoltă grâu şi secară, îngraşă pământula bine. cu îngrăşăminte care pota Să fiă mai uşora de asimilata şi după aceea sâmănă planta destinată ca nutreţ; negreşita că în casula acesta resultatele Sunta escelente. Dupîf cum în alte părţi agricultorii luminaţi caută a profita ae orî ce plantă ca nutreţa , tota în taela|a . moda caută a profita de plantele râdăcinâse, ca lă&pii, inorco-vula, sfecla etcM fiindcă aceste rădăcini, pe lângă $ă dau una escelenta nutreţa pentru vite, mai ţină apa ce cuprindă în timpuia dâ iâmă locuia iqrbei din timpula verei. După actualula sistema de cultură, trebue să fima reservaţl la introducerea plantelora rădăcinose ca nutreţa din causa lucrărilora de întreţinere ce reclamă. Der pe câta actuala stare a agri-culturei ne impune a fi reservaţl cu pri-vjre la .plantele rădăcinâse, cu atâta mai multa ne impune a introduce brice plantă du scopa de a se transforma în nutreţil artificiala, fiinda că ama îmulţi nutreţula vitelora şi în acelaşa timpa ama mai curăţi pământula de buruenile vătămător^ agriculturei nâstre şi pote pe nesimţită ama putâ trece la una sistema alterna de cultură, în agricultura mijlociă şi mică; nu vorbima de cea mare, fiindţţ că aici s’ara putâ urma una sistema dâ' cultură alternă numai iu casula) când s’ar adopta materiile. Sunta atâtea plante, cari se pota să* măna oa nutreţa verde, prin urmare unâ agricultorii- inteligentă şi luminata vş căuta totd’auna a alege pe acelea,' cari! îi vora conveni mai bine la sistemul# de cultură pe care’la practioă, şi îu împrejurările economice în care se gă-şesce. B. $., Moga. („Economia Naţională.") y Congresula de tuberculose. Raportulti d-lui Dr. Z. Petrescu asupralu^ crărilorti ânteiului congres pentru studiulă. tuber-culosei, ţinută la Parisd dela 25—31 Iulie 1888» (Urmare. Astfela au fosta recomandate io* doformula, creozotula, esenţa de ter% bentină, creolina, encaliptolula, biiodu-rula de mercurii, acidula sulfurosa şi acidula sulfidrica, sub diferite forme farmaceutice, şi prin diferite aparate de inhalaţiune. Tote aceste medicamente prin aoţiu .ea lora antiseptici seu modificătore locală, prevină sâ& chiar combată tuberculosa la începutulft ei. Mai cu osebire preparaţiunile iodioe şi balsamice produoa o modificaţiune locală, atâta asupra ţesăturilora cotropite de baccila, câta şi asupra baccilului ei însuşi. Prin inhalaţiunl metodice de nisoe asemenea substanţe se pbte combate o tuberculosă pulmonară înoepătbre, şi |e pote ameliora chiar o tuberculosă înaintată cu formaţiune de caverne. Aceste efecte salutarii ale inhalaţiu-nilora antiseptice, în tuberculosa pulmonară, sunta evidente mai cu sâmă când acâstă antisepsiă pulmonară este combinată cu unfl tratamentă igienica apsd-piata, cum se practioă în sanatoriile an-tiftisice. Una asemenea sanatoriu care merită o deosebită menţiune este senatoriula dela Falkenstein, în Germania. Am vi-sitata acesta senatoriu şi am rămasa surprinsa de instalaţiile admirabile oe am vă4uta aci. (Va urma.) Cursul «I pieţei Braşovâ din 29 Noemvre st. n. 1888. Bancnote românescl Cump. 9.22 Vând. 9.24 Argintă românescă . „ 9.18 » 9.20 Napoleon-d’orI ... „ 9.65 i* 9.67 Lire tnrcescl ... „ 10.92 M 10.95 Imperiali 9.92 n 9.95 GalbinI „ 5.70 n 5*72 Scris. fonc. MAlbinaw6#/0 n 101.— r» n 11 n 5% n 98.— n 98.60 Ruble rusescl . . . „ 122.— >» 123.— Discontulft .... 6 lji—8% pe «uia. Cureuia la bursa de Viena din 29 Noemvre it. n. 1888. Renta de aurd 4°/0 . , . ■ . ,. . . 100.7^' Renta de hârtiă 5°/0 ....... 92.05 ImpmmutuLa căiiord ferate ungare . 144.25 Amortisarea datoriei căilortt ferate de v osta Ungare (1-ma emisiune) . . 98.20» Amortisarea datoriei căilorfi ferate de ostd ungare (2-a emisiune) . . —.— Amortisarea datoriei căilorU ferate de ostii ungare (3-a emisiune) . . 117.— Bonuri rurale ungare..........104.25 Bonuri cu clasa 4e sortare .... 104.25 Bonuri rurale BanatU-TixnişU . . . 104.50 Bonuri cu cl. de sortare......104.50 Bonuri rurale transilvane......104.— Bonuri croato-slavone.........104.50 Despăgubirea pentru dijma de vină ungurescU ........................99.25 ImprumutulU eu premiulă unguresoă 131.75 Losurile pentru regularea Tisei şi Se- ghedmului ........................125.— Renta de hârtiă austriacă .... 81.95 Renta de argintă austriacă .... 82 5D Renta de aură austriacă..............106.55 Losttri din 1860 . . . 189,70 Acţiunile băncei austro-ungare . . , 878.—. Acţiunile băncei de credită ungar. . 299 50 Acţiunile băncei de credită austr. . 304.20 Galbeni împărătesc! ................ 5.76 Napoleon-d’ori .....................* 9.65 Mărci 100 împ. germane............ 59.67 */t Londra 10 Livrea sterlinge .... 121.65 Editoră şi Redaotoră responsabiltt: Dr. Aurel Mureţianu. Nr. 255 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888 FARMACIA I. PSERHOFEE VIENA, Singerstrasse Nr. 15 1861SMJ la „Ooldenen Reichsapfel“. Pilule pentru curăţirea sângelui, mai înainte numite „Pilule universalea, merită cu tot* dreptul* numirea din urmă, de ore-ce în faptă nu esistă aprope nici o bolă, la care nu ar fi probaţii în mii de caşuri efectulii lorii miraculosii. în caşurile cele mai cerbi-cose, la cari multe alte medicamente s’au întrebuinţatii înzadarU, s’a dobândiţii cu aceste pilule de nenumărate ori şi după unii scurţii timpii deplină însănătoşare. I cutioră CU 15 pilule 21 cr., I sulă cu 6 cutiore I fl. 5 cr., la trihnteri nefran cate cu rambursă I fl. 10 cr. Trimiţându-se preţul* înainte costă cu espedarea francată 1 sulă cu pilule 1 fl. 25 cr., 2 suluri 2 fl. 30 cr., 3 suluri 3 fl. 35 cr., 4 suluri 4 fl;. 40 cr., 5 suluri 5 fl. 20 cr., 10 suluri 9 fl. 20 cr. — Mai puţină de ună sulă nu se p6te trimite. tt** Numai acele pilule surtt* de considerată ca veritabile, a căroră instrucţiune este provăjlută cu subscrierea I. PSERHOFER şi cari pe capaculă fiâ-eărei cutidre portă totă aceeaşi subscriere cu litere roşii, -p* Au incursă o mulţime de scrisori, prin cari consumatorii acestoră pilule mulţămescă pentru redobândirea sănătăţii loră după cele mai diferite şi grele bole. OrI-cine a făcută odată încercare, recomandă acestă medicamentă măi departe. Reprotiucemd aci numai câteva dintre multele scrisori de mulţămită. SchUerbach, 17 Febniarm 1888. Onor. Domnule! Respectuoşii subsemnatulu V<5 r6gă a mai trimite din nou patru suluri din Pilulele D-v. în adevlru forte folositore fi escelentu pu-rificăfore de sânge. . Cu înaltă stimă lg. Neurelter, medică. Hrasche lângă Flddnig, 12 Sept. 1887. Onor D-le! D-4en a voită ca s6 ’mî intre în mână Pilulele D-v., şi Ve descriu acuma succe-sulii dobândită: In patulă de lăurjiă (chendeliă) mă răcisemu astfeliu, încâtu nu mai putâmfi lucra, si aş* fi de sigură deja mortă, dâcă nu mâ-ar fi scăpată pilulele d-vdstrâ admirabile. D-4eu să Vă binecuvânteze de mii de ori pentru acâsta. Am încrederea, că Pilulele D-v. mă vor Insănătoşa de totu, astfel precum ele au folosit şi altora Theresis KnfSo. Viiener-Ncustodt, 9 Decemvrie 1887. Onor. Domnule! VS esprimă cea mai căldu-rdsă mulţ&mire în numele mătuşei mele, care a suferită cinci ani de catarrh chronic la sto-macă. Viâţa îi era nnă chină şi se credea deja prăpădită. Prin întâmplare a primită o cutidră cu escelentele Pilule ale D-V., purificatdre de sânge, şi după întrebuinţarea loră mai îndelungată s’a însănătoşată. Cn înaltă stimă losefs Weinzettl. UMerinzersdorf, lângă Kirchdorf, Austria de snsă. ' 10 Ianuariu 1886. Onor. Domnule! Binevoiţi a’mî trimite cu poşta ună sulă cu Pilulele D-tale eseelentă pu- rificătdre de sânge. Trebue sS Ve esprimă cea mai îndeplină recunoscinţă în privinţa valdrei acestoră pilule, şi le voiu rocomanda cu căldură tuturoră suferintţiloru, unde mi se va da ocasiune. Ve împuterniceză, ca despre acâsta a mea mulţămită sâ dispuneţi după rlacă în publică. , Cu înaltă stimă Theresis Ktstner. Gottschd/rrf, lângă Eohlbach, SilesiatAustr. 8 Octomvrie 1886. Onor. Domnule! Ve rogă amicabilă a’mi trimite ună sulă cu 6 cutidre Pilule universale purificătdre de sânge. Numai minunateloră Pituri ale D-v. am să mulţămescă, că am scăpată de o suferinţă la stomacă, care m’a chinuită 5 ani. Aceste Piluri nu voră lipsi nici odată din casa mea, şi Ve esprimă prin acâsta mulţămită mea cea mai căldurdsă. Cu cea mai înaltă stimă. Ansa Zwikl. Rokrback, 28 Februariu 1886 Onor. Domnule! In luna lui Noemvre a. tr. am comandată la D-ta ună. sulă cu Pilule. Eu precum şi soţia mea am observată celă mai bun succesă; ’ sufereamă ambii de durere de capă violentă şi de scaună neregulată, astăfeliu că eram deja aprdpe de desperare, cu tdte că isun-temă numai de 46 ani. Şi ce se veţţî! Pilulele D-v. au făcut minune şi ne-au scăpat de suferinţă. Cu stimă! Antpn List. Balsam* contra degerăturei de I. Pser-hofer, de mulţi ani recunoscuţii ca celiî mai sigurii jremediu contra suferinţe-lorii de degerătură de totii felulii, precum şi spre vindecarea ranelorii învechite etc. 1 borcănelii 40 cr., cu trimiterea franco 65 cr. Sucul* -Spitzwegerich, medicamentii contra catarului, răguşelei şi a tusei etc. 1 sticluţă 50 cr. Alifii americană contra rhemnati sinului, celii mai bunii medicamentii la tote suferinţele rheumatice, junghiuri, Ischias (bolă de tremurii), junghiu la urechi etc. 1 fl. 20 cr. Praf* contra asudării picidrelor*, 1 cu- tiă 50 cr. cu trimiterea francată 75 cr. Balsam* contra guşilor*, remediu de încredere spre lecuirea umflăturilor!! la gâtii. 1 flaconii 40 cr., cu trimiterea francată 65 cr. Essenţă de viaţă, (Picături de Praga) contra stomacului stricaţii, a mistuirei rele şi greutăţilorii de totă felul*, un* remediu de casă escelent*. 1 flacon* 22 cr. Prafuri (Fiakerpulver) contra catarului, răguşelei, tusei etc. 1 cutiâ 35 cr., cu trimiterea francată 60 ,cr. Pomadă de Tanochinin de I. Pserhofer, cea mai bună dintre tdte remediile pentru crescerea pârului. Un borcan* 2 fl. Plastru universal* de prof. Steudel, la rane din lovitură şi împuns*, la tot* felul* de bube rele şi la umflături învechite, ce se sparg* periodic* la pictore, la deget*, la rănile şi aprinderile de ţiţe şi la multe alte suferinţe de acest* soiu, s’a probat* de multe ori. 1 borcan* 50 cr., cu trimiterea francată 75 cr. Sare universală de curăţeniâ de A. W. Bulrich. Un* remediu de casă escelent* contra tuturor* urmărilor* diges-tiunei stricate precum: ‘ durere de cap, ameţelă, cârcei la stomach, acrelă în gât*, suferinţe haemoroidale, constipa-ţiune etc. 1 pachet* 1 fl. Esenţă pentru ochi de Romershausen, 1 buteliă 2 fl. 50 cr., '/2 buteliă 1 fl. 50 cr. . •• Balsam* englezesc*, 1 sticluţă 12 cr., 12 sticluţe 1 fl. 20 cr. Afară de preparatele aci numite se mai află tdte specialităţile farmaceutice indigene şi streine, anunţate prin tdte (jiarele austriaca, şi la cas*, când unele din aceste specii nu s’ar* afla în deposit*, se vor* procura la cerere cu promptitudine şi cât* se pote de eftin*. SMF*’ Trimiterile prin postă se efectueză iute, decă se trimite preţuiţi înainte, seu cu rambursă. Trimiţându-se preţul* nainte, (mai bine prin mandata poştală) este porto postam cu multă mai eftină, decâtă la trimiteri cu rambursă. Picăturile de stomach* MARIAZELLER, care lucră escelentfi în contra tuturoră boleloră de stomachă. Neîntrecute jpentru lipsa de apetit*, slăbiciunea stomachului, res-piraţiunea cu miros* greu, umflare (vânturi), răgăelă acră, colică, catar* de stomach*, acraă, formarea de petră şi năsip*, producerea esce-sivă de flegmă, ’g’ălbinare, greaţă şi vomare, durere de cap* (decă provine dela stomach*), cârcei la stomach*, constipaţâune seu încuiare, încărcarea stomachului cu mâncări şi' băuturi, limbrici, suferinţe de splină, ficat* şi de haemorhoide. — Preţul* unei sticle dinprennă cn pres-criereade întrebuinţare 40 cr., sticla îndoit* de mare 70 cr, Espediţia oentrală prin farmacistul*, Cari Brady, Kremsier (Moravia.j Picăturile de stomach* Mariazeller nu sunt* un* remediu secret*. Părţile conţin ătdre sunt* arătate în prescrierea de întrebuinţare, ce se ană la fie-care sticlă. ‘Verita'bile se află, mai în t6te farmaciile. Avertisment*! Picăturile de stomach* Mariazeller se falsifică şi se imitezâ de multe ori. — Ca semn*, că snnt* veritabile, servesce învălitorea roşiă provecţută cn marca de protecţinne de mai sus*, şi afară de acesta pe fiecare prescriere de întrebuinţare, ce se află la fiecare sticlă, trebue să fie arătat*, că acesta s’a tipărit* în tipografia D-lui H. Gusek în Kremsier. Veritabile se află: Braşov*, farmacia Franz Kellemen, farmacia la „Biserica Albă“. farm. I. Goos; farm. Iul. Harnung; farmacia F. IeJcelius1 W-we; farm. K. L. SchusUr; farm. Heinrich G. Obert] farm. Ed. Kugler la „Higieau ; farm. G. Iekelius în Hoszufalu. Băile Tuşnad*: farmacia Alex. Dobay. Cofaalm*: farm. Ed. Melas} farmacia if. Wolff, Feldidră: (Marienburg), farm. Wil. Schneider. Făgăraş*: farm. v. Bildrnr, farm. Hermann. Sz. Szt. Cyorgy: farm. Văl. Beteg, f&rmBarabds Fer. - 13,52—87 Care este cea mai buna hârtia pentru ţigări? rmtrvaau muuănţ. tă S ii- [ a I Acestă întrebare forte importantă pentru fiă-care fu ^mătorft de ţigări s U stabilit* dej a în mo- J $?dul* celă mai ne- L ] dubios* ^ Nu este reclamă gdlă, ci ună faptă ’îj constatată prin au-Ul torităţî scientirice de primulă rangă -ţ* pe basa analisei eom-parative a diferite-loră hărţii de ţigări mai bune, ce se află BAZniLfff. l?$ffP7g8£@Rg im. încomerţă,căbărtia NA de ţigări m »ip. «swwn” ■ mi pw ------SIM^i---- iiNvoiaoio nurori» n\mumm uiwj 0.190 nQ^QfS CB9ffigP>gS9[BDRIV& RfflBaftiRlOgfl »*SPOU>.' • » J3SV»^ 9VD S JS04ÎI r^P ,,aeri ■aojwoo ţuvmn va as |ţw«H I31S3JV V n}3ViVMiN03 30 ISO „LES DERNDERES CARTOUCHES“ 9W „D0R0BANŢUltJ“ din fabrica BRADNSTEIN FRfiRES la Paris*, 65 ISoulevard Exelmans, este- cu deosebire cea mai uşoră şi cea mai eseelentă. După ce s’a stabilit* acâsta între altele prin Dr. Pohl, profesor* la facultatea tech-nică în Viena, Dr. Liebermann, profesor* şi conducător* al* stabilimentului chemic* de stat* în Budapesta, şi o analisft comparativă, făcută în Iuliu 1887 după puncte de vedere nouă higienice de cătră Dr. Soyka, profesor* de Hygieniă la Universitatea nemţescă din Praga, a produs* chiar resultatulă strălucit*, că hărtiele de ţigări „Les dernieres Car-touche8“ şi „Dorobanţul*“ simt* cu 23—74% mai uşâre, şi că împărtăşeşte fumului de utun* cu 23—77% mai puţine părţi streine, ca celelalte hărţii analisate. Veritabilă este numai aceeaşi hărtiă, a cărei Etiquetă sâmănă cu desemnul* aci imprimat* şi care pdrtă firma Braunstein Frferes. Fabrica a deschis* un* deposit* pentru vânzare en gros a hârtiei de ţigări şi a tuburilor* pentru ţigări 193,50—50 WIEI, I. Bez., Nchottenrin^ Ir. 95, şi află aceste articole la tote firmele mai mari, cari au de ven4are asemenea mărfuri. muisnor mim, Importanţii pentru fumătorii de ţigărT de ftârtiă este cea mai fină şi cea mai bună hârtiă de ţigărT LA COCARDE recomandată de cătră cei mai renumiţi profesori de chimiă pentru că e curată şi fină şi pentru că nu este amestecată întrînsa nici untl felii de materiă stricăciosă sănătăţii. Acestă hârtiă a şi foştii premiată la Exposiţia iubilară în,Australia do sudii cu medalia de aură, pe teme-iulii calităţii salş deosebită de bune. Acestă hârtiă La Cocarde precum şi cartuşele de ţigări făcute dintrînsa se p<5te cumpăra dela tjţl ven4ătorii de tabacii, traficanţi, şi dela engrosiştii de marfă de Niimberg şi de hârtiă din Transilvania. Pabliculu s6 se ferescă de imitaţiunT. Ch. Schtitz. 180,8-8 VTlea. Sosirea si plecarea ireoorilera si pesielorfi i Brasot I. Plecarea trenurilorii: I. Dela Braşov* la Pesta Trenulii de persone Nr. 307: 7 6re 10 de minute sera. Trenul* mixt* Nr. 315: 4 ore 10 minute.dimineţa. 2. Dela Braşov* la Bucuresci: Trenul* mixt* Nr, 318: 1 <5ră 55 minute după amecţl. II. Sosirea trenuriloru: I. Dela Pesta la Braşov*: Trenul* de persone Nr. 308: 9 ore 46 minute înainte de amedl. Trenul* mixt* Nr. 316: 9 ore 52 minute sera. 2. Dela Bucureci la Braşov*: Trenul* mixt* Nr. 317: 2 ore 32 minute după amedl. A. Plecarea posteloru. a) Dela b) c) d) €) Braşov* la Repiovă-Zârnescî-Brană : 12 ore 30 m. după amecjî. „ ,, Zisinu: 4 6re după amecjh „ în Sdcuime [S. GeorgI] : 1 oră 30 minute ndptea-„ la Făgâraşă: 4 ore dimineţa. „ la Sâcele: 4 ore dimineţa. B.. Sosirea posteloru: a) Dela Reşnovu-Zernesci-Branil la Braşov*: 10 ore înainte de ameijl b) „ Zisinu la Braşov*: 9 ore a. m. . .. c) Din Secuime la Braşov*: 6 ore sera. d) „ Fâgăraşu la Braşov*: 2 ore dimineţa. e) „ Săcele la Braşov*: 6 ore 30 minute sera. Rugăm* pe domnii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei să binevoiască a scrie pe cuponulti mandatului postai* şi numerii de pe făşia sub care au primit* (liarul* nostru până acuma. ..... .... , _______ Administraţiunea ,,Gazetei Transilvaniei*1. Tipografia A. MUÎfc&ŞIANU, Braşovu