lriactiiiM, AfiDinistiaţiuea şi îijujnla:
BRAŞOVU, piaţa nara Mr 22. Sciiflorl nefraiţcata nu se pti meso*. Manuscripte nu se retrimit ft !
Birourile de amcimi:
Brafovfi, piaţa nara Ir. 22.
Inserate mai primesc* hi Vlesa Sudelf Mosie, Haustntitin <fc Togltr (Oto Maca), HeinricA Schalek, Aloi* Rerndl, M,Vuiet, A.OppeUk.J. Dam-ntberg; tn Budapesta: A. 7 Oold-berger, AmtoHMttti, EcksttinBtmat; in Fraskfkirt: O. L, Daube; in Ham-burg: A. Sttintr.
Preţul inserţiuniloril: o Beri* garmond* pe o coî^nâ 6 cr. şi 80 or. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese dup& tarifă şi Învoială. .Reclame pe pagina IH-a e serii 10 er. v. a. său 80 bani.
„Gaaeta* iese tn fla-pare di
itwmti Mim UfftHiitTii
in* an* 12 fl.,
6 fl., pe trei ^ ^ ^
Mtfttâtstt:
el, pe săşe
Pe nu* an* 12 fi., pe^s^lunl
Patra
Pe un* an* 40 __________
luni 20 tiranei, pe trti luni 10 franci.
Se prenumără la t6te oficiale poştale din intru şi din afară şi la dd. ooleotori.
AboBaieitdll jatra îraţorl:
1 a administratiune, piaţa mare Nr. 22, etagiui* I.: pe un*an* 10 fi., pe şese luni & fl., pe-taei luni 2 fi. 50 er. Cu dusul* tn casă: Pe un* an* 12 fi., pe şăse luni 0 fl., pe trei luni 3 fi. Un* esemplaru 6 cr. v.«. său 15 bani.
At&t* abonamentele eăt* ,şi inserţiunile sunt* a se plăti înainte.
Nr. 253.
Braşov*, Joi 17 (2$) Noemvrie
1888.
Braşovu, 16 Noemvre v.
De uiră timpu Înc6ce o fierbere mare a cuprinsu tote păturile poporului trancesa, par’că ţera s’ar afla în aj unulu unei catastrofe interiăre.
GuvemulQ. republicei mai ţine încă puterea în mână, der autoritatea lui este aprbpe cu totulu sdruncinată prin desbinările în sînulu republicaniloru de-o parte şi prin uneltirile cutezătăre ale boulangiştiloru şi ale monarchişti-lora de altă parte.
Cestiunea revisuirei constituţiei a produsu o regretabilă confu-siune în ţeră şi lucrurile au ajunsa aşa departe, încâta este o dorinţă generală, ca să se facă finita si-tuaţiunei nesuportabile de atţî prin disolvarea camerei, care a devenita de toţi urgisită.
Boulanger cu număroşii săi aderenţi au ceruta mai întâiu re-visiunea constituţiei. Minişteriulu Floquet a cre4utu a parălisa planurile lui şi a ceruta şi ela în numele guvernului revisuirea. Ast-fela s’a formata părerea în tătă ţera, că starea actuală trebue să cedeze unei nouă organisaţiunî in-teriăre.
Marea întrebare este însă şi rămâne, că în ce moda să se facă revisuirea, pe ce base să se reor-ganiseze Francia în întru?
Massele poporaţiunei au începută să privescă în Boulapger pe acela, care este chiămata a inaugura noua ordine de lucruri în Francia, combătenda relele şi aberaţiunile sistemei parlamentare de ac}î, a unei sisteme, care lă-sânda tătă puterea în mână parlamentului a espusa interesele ţării ambiţiunilora, poftei de câştigă şi intrigelora deputaţilora, cari să certă mereu între sine spre cea mai mare scandalisare a ţării.
In lipsa unui alta bărbată, care să scie impune tuturora prin
spirituia şi popularitatea sa, ge-neraluia Boulanger a ajunsa a fi adoratulfi masseloru şi acesta este p6te cela mai mare pericula pentru regimulu republicana. Căci Boulanger a data mâna cu bo-napartiştii şi cu orleanistii şi deşi protesteză mereu contra însinuă-rilorfi că ar avă tendinţe agresive, reiese din totă atitudinea sa, că ajungendii la putere numai causei republicane nu va servi.
Republicanii sinceri vădii pe-ricululu, dăr sunta incapabili de a’ia înfrunta cum se cuvine, din causa vrajbei ce domnesce între partidele republicane, dintre cari cea estremă radicală câştigă pe 4i ce merge mai mulţii teremii şi aşteptă cu dorn să sosesca mo-mentulu, ca să p6tă răsturna starea actuală de lucruri.
In mijlocuia contrasteloru de scopuri, aspiraţiunî şi interese, ce se manifestă în sînulu diferiteloră partide, este lucruia cela mai trista, că guvemula îşi perde tota mai multa încrederea şi că par-lamentulu însuşi a devenitu ţinta tuturora atacurilora.
Este învederată, că cei ce au interesa să răstărae sistem ala de a4l, făcu tota posibilulu spre a nutri în popora nemulţumirea în contra regimului parlamentara republicana. In uneltirile lora contra parlamentului, a guvernului şi a preşedinţei republicei se unesca boulangiştii cu monarchiştii, radicalii cu socialiştii şi anarchiştii,
Scandalosului procesa ală deputatului Kuma Gilly, care într’o scriere a sa a insultata şi calum-niata aprdpe pe toţi conducătorii partidei republicane din parlament, şi interesula cela documentăză massele poporaţiunei faţă cu aceste calumnii, suntu cea mai viuă dovadă despre periculuia ce ameninţă republica.
Boulangiştii împreună cu monarchiştii au mai răspândita faima
că ministeruia Floqnet plănuiesce o lovitură de stată şi mulţi sunta de părere că prin acesta ei voescu se pregătea că massele pentru o apropiată schimbare, căci asemeni faime se răspândesca numai în ţjunuia revoinţiunilora.
ţn 4jua de 2 Decemvre a. c. se prăgătesce ■ poporaţiuneu Parisului pentru o mare manifestare în memoria revoluţionarului Baudin, care a că4uta pe baricade lup-tânda în contra usarpătorului puterii de stata, Louis Napoleonii. S'a esprimata temerea, că pote cu acesta ocasiune va isbucni marea crisă interiără, ce-o aşteptă spiritele multa agitate din totă ţera.
Caracteristica este, că chiar unu boulangista a propuşii în cameră ca cenuşa lui Baudin se fiă transportată în 2 Decemvre a. c, în Pantheon. Guvemula temen-du-se de vr’una plana ascunsa ala boulangiştilora s'a opusu şi camera a decisa ca acea transportare să se facă numai la 14 Iulie 1889.
Acum în urmă a mai păşită pe scenă şi „liga patrioţiloru*, care posede mare popularitate din causa aspiraţiuniloru ei de revanşă şi a proclamata alianţa ei cu boulangismula şi simpatiile, ce le nutresce pentru Rusia.
In faţa acestui chaosă de ni-suinţe şi de tendinţe opuse se nasce întrebarea, care va fi atitudinea armatei francese în ora decisivă? Căci dela armată depinde totuia, şi numai partida, care se va bucura de sprijinulu ei, va fi stăpână pe Francia.
In privinţa armatei domnesce încă tăcere. Se vorbesce numai, că generalii ard fi convenita între ei de a nu suferi ca radicalii republicani să ajungă la putere. Ce vora 4i°e însă generalii, decă vi-itorulu „apelu la poporaa, care pare a fi neevitabilu, va face pe generalulu Boulanger stăpâna ab-
soluta ala situaţiunei politice în ţâră ? Da-vora ei sprijinuia lorii acestuia?
Eată marea enigmă a căreia resolvare va decide asupra des-tinelord Franciei multa cercate.
Situaţiuaea în România-
Bucuresci, Noemvrie a. c.
La trecerea mea din Vienâ prin Bra-şovă la Constantinopoltt, ţl-am promistt, d-le Redactorii, a mă opri în Bucur esc! trei seu patru săptămâni pentru a mă informa câta se p6te maifbine în ceea ce privesc© starea lucrurilora, stare pe care pentru a-o pute eunosee trebuia s’o studiez la faţa locului.
Am sosita la Bucuresci în ajunul ti alegerilorâ.
N’am văcjutii câta am umblata alegeri mai liniştite, mai neinfluinţate, mai fără sgomotâ ca în Bucuresci.
Vota tocmai colegiula ala Il-lea, când una amicâ m’a luata şi m’a dusa £it lo~ calulâ unde votau alegătorii din Galbenii, şi anume în strada Clemenţei, acolo undei fiarele spună, că ar fi fosta bătaia. Am rămasâ uimita, c& afară?de membrii bitf-roului electorala nu se găsea nimeni şi numai din când în când venia câte unii alegătorii spre a’şl depune votula în urnă.
Graţiă acestei nemărginite libertăţi electorale, au eşita din urnă representanţii tutdroră nuanţelortt /partidelorâ, încâttt cu adevărata cuventâ se pote afirma, că as-tădî în corpurile legiuitore nu esistă nici o partidă compactă, care ar pută da unfi guverna trainica chemata prin încrederea ţării şi consacrata de M. S. Regele.
Camera se compune din 180 şi Se-natultt din 120 membri.
In Cameră sunta 60 puri Catargiesel, 8—10 Vemesciştî, 30—40 puri junimişti, 20 Dumitru Brătieniscîj, 16—20 Iuona Br&tieniştI şi restula ca spuma apei adiată de ventO. pe deasupra valurilora.
Tota cam aşa se împartă şi în Senat, cu deosebire că acolo numărultt Iuona Brătieniscilortt e mai mare decâtâ în*Cameră şi numai prin voturile lorii date în
FOILETONUL# „GAZ. TRANS.U
Dora d’lstria.
(Trlixcipesa. O-liIca.)
Se scrie 4iarului „Fanfulla“ din Roma de corespondentul ii său din Florenţa cu data de 19 Noemvre urmă tor ele :
Sâmbătă sera, la orele 6, una chelnerii dela restaurantula Doney aducea principesei prântjulfl, după obiceiu, de ore-ce în otelula său din calea Leonardo da Vinci, Dora d’Istria nu ţinea alte slug! decâta o cameristă şi una grădinara.
Ilustra domnă se simţi deodată forte rău, (fise că nu mai vede lumina şi căţju mortă în braţele cameristei, care o ajuta se se îmbrace. De câtă-va vreme suferea de stomaca,; nu chema doctori, căci, după mortea profesorului Cipriani, nu mai găsia una doctorii, care să pdtă fi şi prietina ala casei. După una mo-menta de o violenţă estraordinară, o strangulare de hemiă o ucise.
*
Brincipesă Ghica prin nascere, prin-
cipesă văduvă Koltzofi - Massalsky, pe lângă nobleţă nemului, Dora d’lstria avea şi pe aceea de celebră scriitdre:
„Dicon che sei gentil, sei buona e bella, „Che il cor hai grande, pari all’alto in-
[gegno;
„Figlia d’Eroi, ma pur nostra sorella: „Dicon che il Genio tuo d’un scettro e
[degno
„Da un polo all’altro ognun cosi favella*)
Cu aceste versuri, nu frumdse, dăr adevărate, copilele Sărmane din şcălele catolice dela Scutari trămiteau în 1881 Dorei d’lstria una condeiu de arginta s&lut&nda în personaeipe Steua Albaniei; cu puţinâ mai ’nainte Regele României îî oferise medalia Bene-Merenti de aura, ăr Grecia, în aplâusele solemne ale Parlamentului , îi conferise cetăţenia elenică.
Onoruri meritate, dedr4-ce Dora d’Ife-tria nu numai că scrisese multe şi bine {La Revue des Deux Mondes şi cele1 mai respândite reviste americane îşi dis-
*) Spuntt, că eşti blândă, şi bună, şi frumosă; că inima ţl-e marc, de po-' trivă cu falnica ta sfinte; fiică de Eroi, der totnşl sora nostră: spună că Geţdula tău e demna de una sceptru. Dela nna-pola la altuia ori cine aşa (fice.
putau' articolele sale), der volumele sale forte numărose şi privitor© la popo-rele orientale ajutoră forte causa civili-saţiunei şi dreptăţii în acele ţări.
• *
Din amortt, Dora d’Istria luase în căsătorii pe una brilianta oficera jde husari, principele -roşa Massalsky; der In Î863, când isbucni resboiultt în Orienta, ea îmbrăţişa cu atâta ardore opi-niunile liberale, încâta guvernula rtlsa, prigoninda şi pe GhiculescI în România, făcu să se spună principesei oălocuituia în Rusia nu făcea pentru dânsa.
Pleca.
Pier^enda mai târ4iu una eopilaşa, ea trăi despărţită de soţula său, care ă murită acum vr’o 4ece ani*
D’atuncî, Dora d’Istria a trăita prm tote: ţările studiânclâ şi scriindâ. Stete câţl-va ani în Elveţia şi publica acolo Au bord des, lacs helvetiques, şi La Suişse aiOemande.
^ După 1859 trecu în Italia liberată şi se stabili la Torino, visitâ, de mai multe ori Grecia şi alte ţări ale Orientului. Scrise Les femmes en Orient, La vie mo-
nastiquedans Veglise orientale, o carte asu-
pra Rumeliei şi asupra Mbreei, una asupra eroilora României, o alta asupra rapor-turilora României cu papii dela Roma, o altă despre poesia otomană; „Albanesii în România seu istoria principelora Ghica* şi „Naţionalitatea albaneşă* sunta alte opere meritorie ale ilustrei scriitdre.
*
Scria mai cu semă în limba firancesă, pentru-că voia să cunoscă toţi poporele Orientului şi să le ajute în redeşteptarea lortt. Tota în franţusesce a scrisa cartea întitulată: Des femmes par une femme; vorbea însă pefecttt şj limbele italiană şi grecă-modernă.
Dorise totdeuna să locuăscă la Florenţa ; de^ aceea, în 18V2, prinse cu plăcere oca8ii^nea de â cumpăra villa cea nouă a d-lui 4e Gubematis, Villa d!Is-tria-j aci îşi făcu reşedinţa s’a favorită, îi mări grădina, plantâiida fiori rare şi arbori esoticl, şi petrecea într’ăhsa cea mai mare parte a anului, priinindu-şl amici în mijlocuia cărţilottt şi anima-lelora sale.'
Am vă4uta a4l cânele [său favorita care rătăcea mâhnită prin casă, ca şi'
Nr. 253
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888
modfi demonstrativă, a putută triumfa generalulă Florescu la presidenţiă.
In faţa acestei împrejurări svârcoli-rile din colegiile electorale au trecută în corpurile legiuitore.
Confusiunea se măresce şi prin aceea că în ordinea grupăriloră politice se bă-lăbănescă două împrejurări: cultulă personală şi interesulă de câştigă din acelă cultă.
Cele mai însemnate trei nuanţe: Cartagiu, I. Brătianu şi D. Brătianu suntă lipsite de ună programă precisă şi bine alcătuită, în ceea ce privesce, reformele cerute de ţeră şi de timpă.
Aderinţii lui D. Brătianu şi Lascară Catargiu stau pură şi simplu numai pe ună terenă negativă, pe când ai lui Iuonă Brătianu se declară gata de a primi proiectele d-lui Cârpă afară de unulă, acela privitoră la noua împărţire administrativă a ţârii în „câpitanateu.
Cârpă, sufletulă guvernului actuală, descendentă ală unei vechi familii rurale boerescl din Moldova, ocupându-se încă de ani îndelungaţi cu studii înalte de stată şi cu situaţiunea politică şi economică a ţării sale, o rupe cu desevîrşire cu trecutulă â la turca-franca şi se si-lesce să dee ţării o administraţiune asemenea acelora din ţările civilisate ale Occidentului, er în privinţa agrară voesce să dee o soluţiune, care să aducă o ar-moniă între plugară şi proprietară, în-câtă albâstrimea urbană să nu se mai uite la alhimea rurală ca la o <5iă bună numai pentru belită.
Era acesta nouă, pe care voesce Cârpă să o introducă şi pe care a o introduce Iuonă Brătianu s’a temută, nu pote fi bine privită de vechii conservatori, cari şi astăcjl credă, că numai plu-tocratulă şi aristocratulă are solie dela Dumne4eu să stăpânescă.
Esistândă acestă deosebire între Cârpă şi vechii conservatori, sunteţi în dreptă a mă întreba: cum se păte ca ei să alcătuescă astăzi împreună ună mi-nisteră în care, din vechii conservatori, a intrată ună aristocraţii de sânge, Mânu, şi duoi pluto eraţi, Lahovary şi Yernescu ?
întrebarea e legitimă şi în jurulă deslegării ei se învârte nodulu gordianu.
Pentru deslegarea nodului, nu numai politiculă, ci şi celă mai puţină iniţiată în ale politicei trebue să’şî pue mai întâi întrebarea :
Renunţat’a ore Cârpă la proiectele sale, seu adopatule-au Catargiu, Vernescu şi Lahovary ca fiindă şi ale loră întocmai cum suntă întocmite?
E fără îndoială, că Cârpă, acelă ca-racteră de bronză, acelă capă luminată, acelă bărbată, care scie să-şi dee semă de greua situaţiune internă în care se află ţera, n’a putută să ştergă nici o
cum şi-ar fi căutata stăpâna deja puse în cosciugă.
*
Obicinuită, principesa călătoria în timpulă verei.
Intr’ună rândă merse pănă în Statele-Unite.
Şi acasă şi afară era bună şi bine-fâcătdre.
Scrierile sale şi veniturile ce avea ca principesă Ghica, îi permiteau de a trăi ca damă mare şi de a ajuta pe săraci.
Nu lăsa alte rude decâtă doi fraţi.
In absenţa loră, dătoriele îmormân-tării au fostă îndeplinite de consululă română, de consululă rusă şi de contele Angelo de Gubematis, cate era unulă din amicii şi din admiratorii cei mai stăruitori ai celebrei scriitore.
*
Imormântarea se va face la 20 No-emvre (Marţi).
Se aşteptă deschiderea testamentului pentru a se sci ce a hotărîtă Dora d’Istria în acestă privinţă. Nu se crede săgfi lăsată ordine de a fi arsă (cre-mată.)
In ori ce casă va fi pusă provisotiu
virgulă din proiectele sale, der totă atâtă de adevărată e şi împrejurarea, că ou aceeaşi tenacitate insista pănă mai eri şi Lahovâry şi Yernescu în a nu le primi.
O aplanare între aceste două contraste sunt sigură că pănă în - aceste momente nu s’a realisată şi de aceea eu consideră ministerulă actuală numai ca ună mijlocitoră ală armistiţiului intrată în campania legislativă.
Inteligenţa democratică şi poporală e pentru proectele d-lui Cârpă şi astfelă stânga liberală din cameră, mai curendă seu mai târejiu va trebui să şi le însu-şescă spre a pută lupta în contra dreptei plutocrate şi conservatore, inimiculă ei seculară.
îndată ce va sosi momentulă, ca camera să începă a lucra, drepta va trebui să-şi spue ultimulă ei cuvântă dela care atârnă limpedirea situaţiunei.
Decă în aceste dile de repausă, drepta totă n’ar fi profitată de a se convinge, că ţera în marea ei maioritate e junimistă-liberală, atunci stânga liberală spre a nu-şl desminţi trecutulă, că e democrată şi naţională, va trebui să se pronunţe pe faţă pentru proiectele esis-tente de reforme şi astfelă în acelă mo-mentă încetândă armistiţiulă vomă asista, pote, la o metamorfosâ a grupăriloră politice, care va fi forte semnificativă pentru limpedirea situaţiunei interne a României.
In acestă nouă constelaţiune a par-tideloră, pe care o, prevădă, mi-se pare că stânga se va apropia mai multă de centru, de care drepta se va depărta.
Intre stânga liberală şi centrulu junimistă esistă o mai mare comunitate de idei în politica esternă şi internă decât s’ar pute stabili prin pacte cu drepta, care nu numai că urmăresce tendinţe ce ar pute da ţera înapoi, der chiar şi starea legală de astădl cu anevoe o pote accepta.	Dr. M....
2v£isca,rea, în ZETretricia,.
nPost“ din Berlină susţine, că Bou-langiştii au lăţită cu intenţiune faima în Francia, că guvemulă actuală republicană voiesce să facă o lovitură de stată şi că acesta este ună simptomă, că Bou-langiştii pregătescă o revoluţiune în întru. Şi Louis Napoleon a fostă lăţită odini-oră faima, că partidele monarchice ale adunărei naţionale voiescă să răstome republica ; ca salvatoră ală republicei a împrăştiată apoi adunarea naţională^ In Parisă ar circula sgomotulă, că generalii din armată, cari erau decişi a se opune unei încercări a radicaliloră de a răsturna guvemulă, nu s’ar mai opune unei asemeni încercări făcute de Boulanger.
în cimiterală necatolică de ore-ce ea era grecă schismatică.
Orf-unde i-ar fi mormântulă, Albane-sii, Grecii şi Românii voră trimite corone, cum ea însă-şl aduse corone la Missolon-ghi, pe mormintele lui Marco Botzaris şi George Byron, — voră trimite corone de stejară pentru zelosa iubitore de patriă, corone de lauri pentru ilustră scriitore, corone de fiori pentru domna prea frumosă şi împodobită de virtuţi.
Aristo..
P.S. — In testamentă, Dora d’Istria lăsa mici legaturi fraţiloră şi servitoriloră; numesce moştenitore capitala BucurescI pentru bunurile sale din România, şi Florenţa de villa sa pentru a fi vândută în folosulă asilului de surdo-muţl. Pentru corpulă său a hotărîtă să fiă arsă. Voră fi faţă la cremaţiunca cadavrului consulii rusă şi română, şi amici. Cenuşa va fi depusă în crematoriulă dela Trespiano.
In numărulîi de ieri amti comunicaţii, că cremaţiunea s’a şi făcută.
Iif 25 1. c. după amecjă liga patrio-ţiloră a ţinută o adunare generală. Paul DerouUde a ţinută ună discursă. Elă a lăudată pe Boulanger, a atacată însă pe Ferry, Floquet, pe oposiţioniştl şi par-lamentulă. Elă accentua, că liga patrio-ţiloră a fostă totdeuna la înălţimea patriotismului, der acum ea este mai bou-langistă ca ori când. Boulanger nu atacă, ci apără republica. Yoimă — dise De-roulede — republica, progresulă, dreptatea, libertatea, revisuirea constituţiei şi alegeri nouă. Nu uitămă, că teritoriulă nostru trebue să fiă eliberată, der nuvo-imă răsboiulă. Yoimă o apărare naţională. Josă cu republica parlamentarăl Trăiască republica naţională! In fine De-roulede a dată espresiune simpatiiloră pentru familia împărăUscă a Busiei, care a scăpată de o mare nenorocire. Dis-cursulă său a fostă viu aplaudată de mulţimea adunată.
„Gauloisu află, că consiliulă de miniştri a discutată Sâmbătă cestiunea di-solvârei ligei patriotice. Decisiunea s’a amânată pentru ieri, Marţi.
Duminecă sera la 8 ore s’a dată erăşî ună mare banchetă în onorea lui Boulanger, în salonele Lemardelay din Parisă. Era mare temere, că cu acestă ocasiune va fi turburată liniştea publică, der nu s’a întâmplată nici uiiă incidenţă, deorece cjiarele boulangiste au provocată pe aderenţii loră să nu răspundă la nici o provocaţiune şi să mergă cetă de cetă în ordine la banchetă, fără a striga pe stradă.
SCIRILE PILEI.
O scire durerdsă ne aducă 4iar0le din România: In urma unei bole crude, care secase într’ânsulă puterile vieţei lână Câmpineanu, fostă ministru în diferite cabinete liberale şi acum guverna-toră ală Băncei Naţionale, a încetată din V-iţă Duminecă în 13 (25) Noemvre. Ionă Câmpineanu a fostă Unulă din tinerii cari, după sfârşitulă studieloră, s’a înhămată cu târiă şi hotărîre la carală liberalismului română. Moştenise dela părintele său iubirea nemărginită pentru patria română. înainte de 1876, împreună cu alţi tineri liberali, în presă, în întruniri publice, în parlamentă, luptase pentru triumfulă liberalismului. A fostă părtaşă ală victorei în tote marile fapte ale ve-chei partide liberale. La apusulă prematură ală unei vieţi care, judecată după aurora,sa părea a fi menită pentru ună strălucită viitoră,Ionă Câmpineanu a asistată, luândă mânnită parte, la tote des-unirile partiţei liberale, c^00 „Româ-nulău.
*
* *
Comisiunea ungurescâ de esaminare pentru profesori de şcolele medii a ţinută şedinţă, ca să desbată acelă rescriptă ală ministr.lui de instrucţiune, în care comisiunea invitată să propună eventuale uşurări cu privire la disposiţiunile noului proiectă de lege militară pentru candidaţii de profesori. Comisiunea aproba deplină acea disposiţiune a proiectului de lege, care interejice volunta-riloră pe ună ană a’şl continua în acelaşă ftimpă şi studiele, punându-se prin acesta capătă unui neajunsă deopotrivă strică-ciosă în privinţa scienţifică ca şi în privinţa morală. Uşurări pentru voluntarii pe ună ană comisiunea a declarată, că nu p6te propune nici una, care ar fi compatibilă cu interesele studiului scienţifică şi ale cultivărei pedagogice a pro-fesoriloră dela şcolele medii; der a recomandată ministeriului, ca acei profesori voluntari pe ună ană, cari au depusă esamenulă de oficeră cu bună succesă, la înaintarea loră, respective la numirea loră ca profesori ordinari, să fiă câtă se pote mai preferiţi, pote că să ll-se scurteze serviciulă de suplinitori prescrisă de lege.
* *
Fabrica de zaharu, pentru care firma Friederic Cstell şi fii face mari pregătiri, se va construi în Bodă. Pentru cultura
sfecleloră au asigurată comitatele Bra-şovă şi Trei-scaune 8000 jugăre. întreprinderea va fi pe acţii şi la primăveri
se va începe construirea fabricei.
*
v.	* *
In tarifulu câiloră ferate austro-ungar e-române voră întră în putere dela 1 Decern vre n. c. următorele suplimente: suplimentată IY la partea I valabilă dela 1 Octomvre 1885 (disposiţiunl generale), suplimentulă VI la partea III valabilă dela 1 Octomvre 1885 (tabele tarifare pentru transportulă directa de marfă) care conţine ună tarifă escepţională pentru transportulă de piei lucrate şi crude, de ouă, untură de porcă, pasări tăiate, lână de oi.
*
* *
Colonia poloneză din Bucurescî va serba la 29 Noemvre n. aniversarea re-voluţiunei dela 1830 pentru neatârnarea Poloniei. Serbarea naţională va începe cu ună serviţiu divină în biserica catedrală Sf. Ioseph şi se va termina cu o edunare în localulă Societăţii polone, unde se voră rosti mai multe discursuri
cu privire la nenorocita Poloniă.
*
* *
„Românulă“ află, că s’a comandată deja materialulă necesară pentru cele 41 de ambulanţe militare române ce se voră constitui pănă în primă-vera viitore. *
* *
Invitare la concertulă urmată de dansă, ce „Reuniunea română de cântăriu din locă va da în sala „Coronei Ungariei“ Sâmbătă la 1 Decemvre 1888 st. n. Pro-gramulă: Mardzi „Cinelă-Cinelă“ coră bărbătescă. Crlogoveană „Steua visuriloră mele“ solo-soprană de d-ra Iulia Dra-goescu. Kreutzer „Cortulă de nopte în Granadau. Terţetulă din Finale esecu-tată de d-ra Dragoescu (sopran) Dr. G. Vuia (tenoră) şi d-lă Andriţoi (baritonă) Porumbescu „Hora Sinaieia coră mixtă. Urmeză dansulă. Preţulă de intrare 60 cr. de personă. Membri reuniunei fiindă producţiunea „obligată“ au intrare liberă. Inceputulă la 8 ore. — Oraviţa, 25 Noemvre 1888. — Prcsidiulă.
Cestiunea nauhiarisării lo dieta oo-prescă.
(Urmare.)
Steinacker (continuare): Eri curtea cu juraţi din Budapesta a condamnată pe ună Română, pentru că a 4is,a> °â rassa maghiară pune interesele sale mai pe susă de interesele statului (Aprobări în drepta), seu mai bine (Ş-isîi, că interesele sale şi-le identifică pe deplină cu ideile statului (Aprobări în drepta şi în stânga). întrebă acum, ce altă a 4isfi d-lă deputată Busbach, ve4l-bine, aici în dieta ţărei? Der chiar decă în altă locă ar fi 4i*sh ceea 06 a 4isib eu aŞa credă, că egalitatea de dreptă n’ar afla în statală acesta ună astfeliu de procurară de stată, care să-lă tragă la răspundere pentru acesta.
Polonyi Geza: Nici pe d-ta nu te trage nitaeeea la răspundere ! (Aşa este ! în stânga. Mare sgomotă.)
Eugeniu Steinacker: D-lă deputată Busbach formulândă teoria maghiarisărei din incidentală proiectului de lege, ce-lă avemă înainte, 4i0ej c& principiulă con-ducătoră este acela, că aceea rassă, care scie să se ridice peste celelalte rasse, este chemată a purta rolulă conducătoră faţă cu celelalte rasse, este chiămată a dispune asupra problemeloră de stată şi a-le resolva în numele său propriu, în contulă său şi în numele reputaţiunei sale; acâstă rassă are nevoiă, ca să stea în fruntea ei ună puternică guvernă centrală. (Puternice aprobări în drepta). In urma acâsta ar fi eschişl dela îndeplinirea problemeloră statului acei cetăţeni ai statului, cari nu aparţină acestei rasse. (Contra4icerî sgomotose în drepta şi stânga.)
Preşedintele : (S’au4imă! S’au4imă!) Paragrafulă 169 ală regulamenteloră die-
ir. 253
îmi ordonă espresă, că decă în dietă '«r comite din partea vre-unui domnă toputată agitaţiune contra orl-cărei naţionalităţi, contra aceluia să-mi ridică mvântulă. (Aprobări generale). In urma icesta, fără a mă dimite în meritul!! wnsei, îmi trebue să facă atentă pe d-lă deputată, ca să-şi cumpănescă cuvintele, mai cu semă din acelă punctă de vedere, ca aceia, cari nu cunoscă în deajunsă stările din Ungaria, să nu fiă duşi în ăâcire. (Sgomotdse aprobări generale) ia privinţa raporturiloră esistente între ;naţiunea maghiară şi rassa maghiară, şi Itre Maghiari şi ceialalţl fii ai naţiunei, furtunose aprobări generale.) Gugete d-lă deputată, decă se află pe rotogo-lolă pământului o astfeliu de naţiune, (Mare plăcere şi aprobări) în ală căreia M o altă naţionalitate să guste libertate mai mare, de cum gustă în Ungaria (Furtudose aprobări în drepta) şi de cum gustă în patria maghiară fiii de orl-ce limbă ai aceleia. (Furtunose aprobări generale.) Şi decă acesta este aşa, ceea ce nu se pote trage la îndoială (Adevărată! Aşa este! în drepta şi în stânga), cu dreptă şi cuviinciosă este, ca fiiloră de rassă maghiară ai naţiunei maghiare să li-se facă ,t|n corpulă represpţitativă ,$lă âafiunei astfeliu de imputări? (Vivate şi Irtnnăse aprobări generale.)
§ Steinacker: Onorabilă dietă (Mare Şomotă. Mişcare. Strigări: Josă cu elă! jfaucjimă! Şi aşa nu ne vorbesce nouă!) (ju soirea, seu celă puţină cu intenţiunea jea nu s’a exişti nimică ce ar căde afară |u analisa raporturiloră faptice, făcută tocmai de ună colegă deputată ală meu. |[are sgomotă). Mărturisescă, caută să miră de acestă agitaţiune mare, de-jiece eu, vorbindă în causa acesta, vor-bescă directă din punctulă de vedere ală jpsiţiiinei mele de partidă şi în numele (•lord cari m’au trimisă aici.
I' losifu Szadovsky: D-lă deputată să fprbescă despre ceea ce se întâmplă în jirusia.
Steinacker: N’am nimică cu Prusia. A vorbescă numai din punctă de vedere jpgurescă (O voce : Minunată!) şi numai i cetăţenă ală statului ungară. (Mare ţgomotă şi mişcare).
| Szadovsky: Faţă eu Pruşii numai de-finciezi! (Aşa este! în stânga estremă).
Steinacker: Astfeliu de lucruri nu urli oscă, on. dietă. (Strigări în stânga itremă: Nici nu-i cu putinţă !) Aşa vădă, â. dietă, că nu numai pentru regi, ci şreseort şi pentru naţiuni nenorocirea Iii în aceea, că nu le place să audă
fvSrulă. (Strigări: Oho !)
Caută să spună pe scurtă ceea ce
fam să 4ică.
Prea ştim. d. deputată Busbach s’a vooată la< aceea, că s’au făcută în seu că se facă şi astăzi încă totă tulii de agitări şi a distinsă cu laude acea mână venjosă, care le-a înfrâ-(Aprobărf şi vivate în drepta.,) tru acesta are să-i mulţămescă acela, a ’i s’a adresată complimentulă. tru a arăta, că cu ocasiunea alege-de ce feliu de mijldce prevenitdre întâmpinată totdâuna din partea pu-icului guvernă centrală libertatea ică, despre car« a vorbită d-lă de-ă Busbach, — în privinţa asta credă va fi deajunsă a mă provoca la pro-ea colegului deputata Daniilă Iranyi, care nu peste multă timpă vomăavâ 0 desbatemă.
f Ori câtă s ar sili omulă să-şi alegă ţintele şi să se esprime pe câtă se Jjite mai moderată, nu p6te s’o facă lista fără a nu manifesta o afectaţiune totfl prea mare (Sgomotă. Strigări ce despre regalii). Din astă causă, dietă, îndată îmi voiu şi termina
Î)irea. D-lă deputată Busbach nu se e, că se va vătăma libertatea publicăj $ are temere nici din partea guver-wâ centrală, pentru-că 4ioe: are întindere, că rassa maghiară nu va fi te-irisată la alegeri. (Sgomotă. Strigări: îorbeso© despre regalii!)
Vorbescă despre ceea ce a vorbită
GAZETA TRANSILVANIEI.	1888
d-lă deputată Busbach, fără ca să fi fostă împedecată de cineva. (S’autjimă!)
Câtă de mare este liberalismulă d-lui deputată să vede-, din împrejurarea, că nu se teme, că rassa maghiară va fi te-rorisată; dâcă însă se teroriseză Românii ori Slovacii, acesta ^e vede că nu-i turbură liniştea sufletescă a d-lui deputată.
Nu vorbescă însă şi mai departe despre acestă cestiune, care este una din cestiunile de vieţă ale Ungariei. Eu sunt convinsă, on. dietă, că mai curândă ori mai târiîin acestă cestiune va fi re-solvată în modă norocosă; suntă convinsă, că ora egalei îndreptăţiri şi a respectârei drepturiloră reciproce va sosi odată, pentru că trebue să sosesoă, şi de acesta ună patriotă bună nu trebue să se îndoâscă. Der şi pănă când va sosi acea oră, acei cetăţeni ai ţărei acesteia, pe cari în adevără nu-i cunos-ceţî, der cari se consideră ca fii maşteri ai patriei, îşi voyă împlini datorinţele loră patriotice şi de aci înainte tocmai aşa, ca şi pănă acum.
Preşedintele. Căută să rogă pe d-lă deputată, ca să binevoiescă a reveni acum la obiectulă dela ordinea dilei. (Viue aprobări.) -» . Steinacker: Am 4is&' dela înoepută,-. că numai vorbirea d-lui deputată Busbach m’a făcută să vorbescă. Aşă fi dorită, ea în deeursulă discuţiunei din altă parte să se fi :ri^d|tă cuvântul!!, care să fi pusă la cale declaraţiile lui Busbach nu din punctulă de vedere ală unei rasse‘ ci din punctulă de vedere ală statului întregă. Speră, că dor se va face şi acesta. Şi acum dau espresiune numai acelei speranţe, că frumosele cuvinte voră fi urmate de fapte înţelepte, drepte şi vrednice de numele unoră bărbaţi de stată. Proiectele de legi nu le primescă.
(Va urma).
Causa parochieloru mixte ro-mâne-serfoe*
Aradu, 12/24 nov. 1888.
(Urmare.)
Dâr acestă pretetwiune a părţii acu-sate, cu referinţă, la parte egală, nit e basată, şi n’o sprijinesce nici trecutul!! la care se provocă, nici concfeptulă juristio de corporaţiune, ce l’a citată de argumentă. Că deşi ar fi dovedită aceea, cumcă poporaţiunea comunei Chinesă odinioră o formau Sârbii în precumpă-nire său eschisivă : din acâsta nu se pote deduce că în 1802 la 4i<hrea şi adjusta^-rea bisericei, şi peste totă la întemeiata comunei bisericescl, Sârbii ar fi contribuită cu valori mai mari decâtă Românii, său cu valori ce ar fi fostă egale cu ale Românilor!!, şi nu se pote deduce atunci, când însăşi acusata comună serbă în 1872, cum se adeveresce sub O. le-a dechiarată tote de comune, şi s’a pro-nănciată însăşi, că nu are să pretindă arte separată seu eschisivă din averea isericâscă. Şi în disertaţiunea istorică, ce o produce acusata partidă sub Nr. 21, încă se 4*°© aceea, cumcă în comuna Chineză încă la 1716 numărul!! Sârbiloră scă4use forte şi loourile loră le-au ocupată totă mai multă Românii.
Eră ce privesce argumentaţiunea partei acusate, ce-a împrumutat’©. din conceptulă juristică de corporaţiune, în Chinesă n’au fostă două corporaţiunl de comune bisericescl gr. or. fără numai una, şi astă4l încă este aşa: comuna bi-sericâscă gr. or. din Chinesă, fără atri-bută de naţionabtate, şi cumcă acesta, în originea sa, s’ar fi formată prin o împreunare din două corporaţiunl esistente, acâsta nu afirmă nicr acusaţii. Şi se susţine acelaşă principiu, că subiec-tulă drepturiloră la avere in comună bisericescă, nu l’a formată şi nu-lă formă singuraticii membri ai comunei bisericesc!, fără e subiecţii însăşi corporaţiunea ideală, comuna bisericescă; der când legea, anume articululă IX din 1868, permite, ,ca membrii unei corporaţiunl sâ se potă despărţi şi sâ înfiinţeze două corporaţiunl nouâ, atunci acea corporaţiune nouă, ce se compune din minoritatea singuraticilor!! membri ce se despartă şi n’au posedata a^ere separată seu separate părţi de avere, la nici o întâmplare nu pote forma o pretensiune mai mare la averea corporaţiunei vechi desfiinţate, decâtă ce ar fi compeţită singuraticiloră membrf ai âăi,*idecă câtă ar fi putută duce aceştia cn sine în ca-
sulă, decă dânşii ară fi fostă subiecte de dreptă la avere în corporaţiunea vecbiă. Că la din contră, în casulă unei împărţiri egali,' e’ar pute întâmpla, ca o minoritate ce dispare (de esemplu 10 suflete faţă cu 1000) să-i facă maiorităţii celei mari imposibilă o constituire în nouă comună bisericescă,' carea, chiar pentru număriilă său celă mare, numai, cu spese mai multe s’ar pută sUsţine ca comună bisericescă. Acesta n,’a putută voi citatulă artioulă de lege IX diu 1868, din carele, de altă part©, nu se pote esplica seu conclude nici acea in-tenţiune, că ar fi voită, cu orice preţă, să facă posibilă verf-cărei minorităţi a înfiinţa nouă comună bisericescă independentă, în locă de a se alătura, ca filială, la altă comună bisericescă gr.-or. de aceeaşi naţionalitate. De altmintrea, aici nu ne este permisă să perdemă din vedere nici acea circumstanţă, că acusaţii sârbi, fiindă cu multă mai puţini la numără, au lipsă de o biserică mai mică, decâtă actorii români.
Poporaţiunea serbă acusată crede să pretindă parte egală din averea comună biserieâ&fă, şi pentru aceea,, că apartamentele bisericescl, în parte mai mare, portă inseripţiunl slave. Der fap-tulă acesta în sine nu motiveză propensiunea acusaţiloră în privinţa drepturiloră la avere, dedrece inscripţiunile slave nu esebidă aceea, că la procurarea ace-loră apartamente, Românii, fiindă în mai .ieritate, au oontribuită în măgură ma-mare, decâtă Sârbii, carf suntă în minoritate, cu cari dânşii fiindă de o reli-giune au formată .împreună comuna bisericesc* — sub' jtlrisdicţiuăea metropo-litului serbă şi a episcopului sârbă:'
Nici aceea nu se pote lua aici în consideraţiune, că în biserica comună serviţiulă dumne4©escă s’a ţinută pe-rondată românesce şi sârbesce; dedrece, precum se scie, chiar aedstă circumstanţă i-a îndemnată pe Români la despărţire de metropolia sârbescă, ceea ce legea ll-a şi permisă,. reservându-li-se ca să-şî potă vabdita pretensiunile în ce privescă drepturile la avere.
(Va urma.)
Premiile Academiei Române.
I)	In anulă 1889 se voră (4a două premii: unulă de 12,000 lei numită Marele premiu Năsturelu-Herăscu, din seria B, celei mai bune cărţi românesc!, de ori-, ce cuprinsă, şi aliultf de 5000 lei, mimittt Premiuku Eliade Rădulescu, celei mai bune cărţi românesclj cu cuprinsă lit^arii, publicată întffe 1 Ianuarie 1887 şi Bl De-cemvre 1888.
Orî-cine ar vre să concure la aceste premii,' prâcum şi la celă următoră, îşi va trimite prin poştă, la cancelaria Academiei în Bucurescl, cărţile sale, în câte 12 exemplare fiă-care pănă la Bl Decemvre 1888.
II)	In anulă 1890, va da ună premiu de 4000 lei, numită Premiulu Năsturelă Herâscu, din seria B., celei mai bune cărţi române de ori ce conţinută,' din cele publicate între 1 Ianuarie 1888 pănă la 31 Decemvre 1889.
III)	In anulă. 1889 se va da Premiul statului Jjazără, de 5000 lei celui mai. bună manuscrisă română despre „Stu-diulă vinuriloră în România44, din punctă de vedere economică şi ală composiţiei loră chimice, care manuscrisă va trebui să cuprindă materie cam pentru 300 pagine de ţipară în 8° garmond şi să fiă presentată la cancelaria Academiei pănă la 31 Decemvre 1888:
IV)	In 1890, se voră da două premii din cari unulă Premiulu assodaţiu-nei craiovene pentru uesvoltarea învăţământului publică, de 1500 Iei, celei mai bune cărţi de scâlă în limba rămână, din câte se voră fi tipărită dela 1 Ianuarie 1887 pănă la 31 Decemvre 1888. Pănă .la acestă ultimă dată« se ya.depune în câte 12 exemplare la cancelaria Academiei-cărţile propuse pentru concursă; ală doilea, premiulu statului LaZărâ de 5000 lei, se va da, sâu celei mâl bune cărţi române, d© ponţinută sciinţifică, din cele tipărite dela 1 Ianuarie 1888 pănă la 31 Decemvre 1889, seu se va-da acestă premiu celei mai însemnate invenţii sciin-ţifice făcute dela 1 Ianuarie 1888 pănă la 31 Decemvre 1889.
In anulă 1930 se Va ia Premiul statului Eliade Rădulescu de 5000 lei ce-
lui mai bună manuscrisă despre istoria şcâleloră in ţările române, în prima jumătate a secolului XIX pănă la 1864, care va fi presentată pănă la 31 Decemvre 1889.
VI) In anulă 1891 se voră da trei premii, din cari Premiulu Alexandru Ionv. Cuza, de 10,000 lei, celui mai bună manuscrisă despre Istoria Rmâmloru dela Aureliană până la formarea principateloră, şi car© va fi presentată pănă la 30 No-emvre 1890; ală doilea, Premiulu G. San Marină în sumă de 1,500 lei celui mai bună manuscrisă despre considera-ţiunl asupra comerciului României, cu ţările streine, atâtă la orientă dâtă şi la occidentă, începândă cu secolulă . ală 16-lea pănă la anulă 1860, şi ală treilea Premiulă statului Lazâru, de [5000 lei, celui mai bună manuscrisă despre „Igiena ţăranului română.u Locumţa, încălţămintea şi îmbrăcămintea. Alimentaţiu-nea în diferite regiuni ale ţărei şi în diferite -timpuri ale anului. Aceste două ultime manuscrise voră fi depuse pănă la 31 Decemvre 1890.
VI) In 1892 Academia fva da Premiulu statului Eliade Rădulescu, de ,5000 lei, celui mai bună manuscrisă despre nascerea şi înmorugAejtorea la- Români44.
şi Sredibţe*, şi 'câre Vfffl depus pănă la 31 Decemvre 1890.
VIII) In 1894, se va da Premiulu Jp. Magi Vasile, de 5000 lei, celei mai bube cărţi românesc! din cele tipărite dela A Ianuarie 1888 pănă la 31 Decemvre 1893, ală oărui cuprinsă va fi istoria comerciului la Români, seu starea actuală a comerciului la Români, seu starea actuală a comerciului în România etc.;.;f
Manuscrisele presentate la aces|e ooncursurf voră fi anonime, purtândă % devisă care va fi reprodusă pe ună plic sigilată, conţinendă numele concurent tuKii.	" j
TELEGRAMELE „GAZ. TRAim
(Serviciulă biuroului de coreap. din, Pesta.)'£
BerlinQ, 28 Noemvre. Desbate-: rile asupra bugetului în parlamenţlj decurgă f&ră pasiune. Chiar Richter vorbesce f6rte moderată şi a ÎS* udată clise urs ăil ă IjŞBpjilui, care <4 de natură a întări pacea.	f
Parisd, 28 Noemvre. Regefe Italiei oătră noulă ambasadori francesă: Nicî-odată n’a avută Italia gânduri agresive ecfntra Fra# ciei; bmenî nechibzuiţi strica râ-porţuriloră dintre cele două n|-ţittoî, care’ suntă decise a trai pacmică una lângă alta.
Petershurgfi, ^Noemvre. Pro-' babilă că Ţarulu va merge la Berlină numai pela sfîrşitulă lui Iunie anulă viitoră.	1;;
Belgradd, 28 Noemvre. Regel^ Miîauă a adresată o scris6re tră cei 28 de membri de frunfe ai comisiunei peuţru revisuire^U constituţiei, accentuându abusuril# electorale, şi propuse • d’a se aduce o' le^e] electorală provisorică, caru să aibă valore numai pentru ale/' gerile viitbre ale Scupcinei. Pra|*? •punerea a fostă respinsă cu 1^ contra 12 voturi.
Budapesta, 28 Noemvre. Depi& tatulă Steinacker şî-a depusă mai#* datulă de deputată în urma afai* cerei cu camera comercială şi ii||; dustrială, ală căreia secretară este*'
■■ • ■■■ 1 ■' Cursul ii pieţei BruşpWI
din 27 Npemrre st/n.Jl888.
Bancnote românescl Cump.		9.28	7ând.	9.30
Ajginttl românesc^, .	r n	9.25	n	9#
Napoleon-d'orI . . .	*	9.65	n	vffî
Lirb torcescl . v V'*1	h	10.9&	H	10%
Imperiali . . . . .	H	9.92	n	
GlalbinI . . 1 . .	«	A.70	n	6-72
Scris. fonc. „AIbinaM6®/#	n	I0t.~	, >»	
n *	n	98.—	w	98.50?
RnbTe rttsescl . . ;	h-	122;^-	ii	128.—
Discontuld . . . .	67,-	-8®/. p«	ană.	
				ă:
Dr. Aurel Bureşlanu.
\


Nr. 253
OATiF/TA TIÎA\'VAKTT.NTF.l
Se deschide abonamente pre annlu 1888
la
AMICULU FAMILIEI. Piară beletristicii şi enciclopedicîi-literarti— cu ilustraţiunî.— Cursulti XII. — Apare în 1 şi 15 <Ji a lunei în numeri câte de 2—3 c61e cu ilustraţiunî frumose; şi publică articlii sociali, poesii, novele, schiţe, piese teatrali ş. a. — mai departe tracteză cestiuni literare şi scienţifice cu reflesiune la cerinţele vieţei practice; apoi petrece cu atenţiune vieţa socială a Românilorti de pretutindenea, precum şi a celorlalte poporaţiunî din patriă şi străinătate; şi prin glume în mare parte ilustrate nisuesce a face câte o 6ră plăcută familiei strivite de grijile vieţei; şi preste totă nisuesce a întinde tuturoră indivi4iloră din familiă o petrecere nobilă şi instructivă. — Preţulă de prenumeraţiune pre anulă întregu e 4 i, pentru România şi străinătate 10 franci —lei, plătibilî şi în bilete de bancă ori maree poştali.
PREOTULU ROMĂNU. ţfiară bisericescti, şcolaru şi literară — cu ilustraţiunî. — Cursulă XIV. — Apare în broşuri lunare câte de 2V2 — 3Vj c61e; şi publică portretele şi biografiile archiereiloră şi preoţiloră mai distinşi, precum şi alte portrete şi ilustraţiunî, — mai departe articlii din sfera tuturoră sciinţeloră teologice şi între aceştia mulţime de predice pre dumineci, serbă-torî şi diverse ocasitmî, mai alesă funebralî, — apoi studii pedagogice-didactice şi scienţifice-literarî; şi în urmă totă soiulă de a-mănunte şi scirl cu preferinţa celoră din sfera bisericesca, scolastică şi literară. — Preţulă de prenumeraţiune pre anulă întregu e 4 fi.—pentru România 10 franci — lei, plătibilî şi în bilete de bancă ori maree poştali.
Colectanţii primesefi gratiso tottt. ală patrulea esemplară
Warner! de proba se trimită gratlsu orî-cui cere*
A se adresa la „CANCELARIA NEGRUŢU" în Gherla—Sz-ujvâr.—Transilvania.
_____,   S————
Toţii de aci se mai potft procura şi următorele cărţi din editura propria:
Apologie. DiscusiunI filologice şi istorice maghiare privitor© Ia Români, învederite şi rectificate de Dr. Gre-goriu Silaşi. — Partea I. Paulă Hun-falvy despre Cronica lui Georg. Gabr. Şincai. Preţulă 30 cr. V
Renascerea limbei româneşti în vorbire şi scriere învedentă şi apreţiată de Dr. Gregoriu Silaşi. (Op complet). Broşura I. II. şi III. Preţulă broŞ. I. II. câte 40 cr. — Broşura -HI. 30 cr. Tote trei împreună 1 fi. ',
Cuvântări bisericesc! la tote sărbătorile de peste and, de I. Papiu. Uăă volumă de preste 26 c6le. Acest opă de cuvântări bisericesc! întrece tote opurile de acestă soiu apărute pănă acum — avendă şi o notiţă istorică Ia fiă-qare sărbătore, care arată timpulă întroducerei, fasele prin cari a trecută şi modul cum s’a stabilită respectivă sSrb&t’dre. Preţulă e 2 fi.,
Barbu cobzariulă. Novelă originală de Emilia Lungu. Preţulă 15 cr.
Puterea amorului* Novelăr de Pau-lina C. Z. Rovinaru. Preţulă 20 cr.
Idealulfi perdutfl. Novelă originală» de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă. 1B cr;
Opera unui omă de bine. Novelă originală.—Continuarea novelei: Idea-lultt pierdută de Paulina C. Z. Rovi-uijpnv., Preţplfi 16 cr.
Fântâna dorului. Novelă poporală de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Codreand craiuld codrului. Baladă de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Ultimuld Sichastru. Tradiţiunp de Georgiu Simu. Preţulă 10 cj\.
Elfi trebue să se însore. Novelă de Maria Schwartz, traducere de N. F. Negruţă. Preţulă 2B cr.
Branda seu Nunta fatală,
din emigrarea lui Dragoşă. Novelă istorică naţională. Preţulă 20 cr.
Numerii 76 şi 77. Naraţiune istorică după Wachsmann, de Ioană Tanco. Preţulă 30 cr.
Probitatea în copilăriă. Schiţă din sfera educaţiunei. După Emest Le-gouve. Preţulă 10 cr.
Hermand şi Dorotea după W. de Goethe, traducţiune liberă de Constantină Morariu. Preţulă 50 cr.
Ifigenia în Aulida. Tragedia în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr.
Ifigenia In Tauria. Tragedia în B acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr.
Petulantuld. Comedia în B acte, dăpă Augustă Kotzebue, tradusă de Ioană St. Şuluţă. Preţulă 30 cr.
Carmen Sylva. Prelegere publică ţinută în şalele gimnasiului din Fiume prin Vincenţiu Nicoră, prof. gimnas. — Cu portretulă M. S. Regina României. Preţulă 1B cr.
Poesii de Vasiliu Ranta-Buticescu. Ună volumă de 192 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi arangiate. Preţulă redusă (dela 1 flv 2Q cr.) la 60 cr.
Trandafiri şi viorele, poesii poporale, culese de Ioană Popă Reteganu. Ună volumă de 14 cole. Preţ. 60 cr.
Tesaurulfi dela Petrâsaseu Cloşca Cil puii ei de aurii. Studiu archeologic de D. G. Olinescu. Preţulă 20 cr.
. Biblioteca Sătenului Românu. Cartea I, II, UI, IV, cuprindă materii forte interesante şi amusante. Preţulă la t&te patru 1 fi. — câte una deosebi 30 cr.
Biblioteca Familiei, Cartea I. Cuprinde materii forte interesante şi amu-s#nte. Preţulă 30 cr.
Colectă de recepte din economiă, industriă, comerciu şi cbemiă. Preţulă 5C* cr.
Economia pentru scolele popor, de T. Roşiu. Ed. II. Preţulă 30 cr.
îndreptară teoretică şi practică pentru învăţămentulu intuitivă în folosulă eleviloră normali (preparandiall), a în-văţătoriloră şi a altoră bărbaţi de scdlă, de V. Gr. Borgovană, profesoră pro-parandială. Preţulă unui esemplară cu porto francată 1 fi. 80 cr. v. a. In literatura nostră pedagogică abia aflămă vre-ună opă, întocmită după lipsele scoleloră nostre în măsura în care este acesta, pentru aceea îlă şi recoman-dămă mai alesă directoriloră şi învă-ţătoriloră ca celoră în prima liniă interesaţi.
Spicuire din istoria pedagogiei ia noi — la Români. De V. Gr. Borgovan. Preţulă 1B.
Manuală de Gramatica limbei române pentru scolele poporali în trei cursuri de Maximă Popă, profesoră la gimnasiulă din Năsăudă. — Manuală aprobată prin ministeriulă de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dată 26 Aprilie 1886, Nr. 13,193. — Preţulă 30.
Gramatica limbei române lucrată pe base sintactice de Ioană Buteanu, prof. gimn. Ună volumă de peste 30 cole. Preţulă 2 fi.
Manuală de stilistică de Ioană F. Negruţă, profesoră. Opă aprobată şi din partea ministeriului de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dato 16 Dec. 188B Nru. 48,618. Partea practică forte bogată a acestui op — cuprindândă composiţiunî de totă soiulă de acte obveniente în referinţele vieţei sociali—se pote întrebuinţa
cu multă folosă de cătră preoţi, învăţători şi alţi cărturari români. Preţulă 1 fi. 10 cr.
Nu mă uita. Colecţiune de viersuri funebralî, urmate de iertăciuni, epitafiă ş. a. Preţulă BO cr.
Carte conducătore la propunerea caiculărei In scota poporală pentru învăţători şi preparanc}!. Broşai, scrisă de Gavrilă Tnfii profesoră preparan-dială. Preţulă 80 cr.
Cele mai eftine cărţi de rugăciuni:
MărgăritarulQ sufletului. Carte bogată de rugăciuni şi cântări bisericescl forte frumosă ilustrată. Preţulă unui esemplară broşurată e 40 cr., legată 50 cr., legată în pânză 60 cr., legată mai fină 60, 80, 90 cr., 1 fi., în legătură de luxă 1.50—2.50
Micultf mărgăritarQ sufletescă. Cărticică de rugăciuni şi cântări bisericescl — frumosă ilustrată, pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Preţulă unui esemplară broşurată e 15 cr., — legată 22 cr., legată în pândă 26 cr.
Cărticică de rugăciunT şi cântări
pentru pruncii şcolari de ambe secsele, Cu mai multe icone frumose. Preţulă unui esemplară e 10 cr.; 50=3 fior.: 100=5 fi.
Visulfi Prea Sântei Vergure Maria a Născătorei de D-<jeu urmată de mai multe rugăciuni frumose. Cu icone frumos©. Preţulă unui esemplară spedată franco e 10 cr., BO esemplare 3 fi., 100 esemplare 5 fi. v. a.
Epistolia 0. N. Isusu Christosd.
Preţulă unui esemplară legată şi spedată franco e 15 cr.
Tipografia A. MUREŞIANU, Braşov u
I