"înălţimii, AdmMstiatiMa ţi ^poeraSa: ’ BRAŞOvâLliţa mn Hr22. leii lori nflranaaîe nu sa prl mesei. Mannserip o nu se re-tr.mi.fi ! Biroirtle da «sucuri. BraţovA, piaţa mare Nr. 22. Inserate mai primesefi In Vteaa Sudolf Monte, Haanentiem A Vogler (Oto Maa»), Hemriek Sch aleii, Aloit Btrndl, M.Duies, A.OppeM.J. Dan-wberg; In Budapesta: Â. V Oold-Ur că în prima lineă misiunea Ungariei este maghiarisarea şi că acâsta se pote săvârşi cu succesă numai prin mediulă oraşeloră. A constatată mai departe numitulă de-putată, că de când s’a inaugurată opera maghiarisării în oraşe prin asilurile de copii, prin şcblele de stată şi prin şcălele elementare, maghiarimea se estinde în tătă ţâra şi se bucură, că maghiarisarea este acuma chiămarea elementului ce-tăţenescă. In fine a arătată'cu bucuria cum s’a maghiarisată Budapesta în cei 20 de ani din urmă. Deputatulă Steinaker n’a lăsată să treca acestă ocasiune spre a da lui Busbach răspunsulă cuvenită. Dânsulă i-a mulţumită înainte de tăte pentru sinceritatea cu care s’a pronunţată consta-tândă, ca unu martoră clasică, că adevărate suntă plângerile celoră din sînulă naţionalităţiloră şi că în adevără e vorba aici de practicarea în stilă mare şi cu multă energiă a meşteşugului maghiarisării. Decă noi cari şedemă pe băncile aceste — cfise Steinaker — susţinemă că statulă nu măsură cu egală măsură, ne totă veniţi cu pretinsele mstituţiuni liberale şi cu legea de naţionalitate, care nu se esecută. Ei bine, acum vine de-putatulă Busbach şi formulâză teoria acelei pracse, ce-o semţimă noi de multă şi contra căreia ne plân-gemă şi din deducţiunile lui resultă că acesta egală îndreptăţire nu esistă în realitate. Etă, domniloră, câtă de multă predomină politica de rassă tocmai la aceia, cari facă mai mare gură cu ideia de stată. Erî — adause Steinacker — curtea cu juraţi din Budapesta a condamnată pe ună Română pentru aceea, pentrucă a cjisfi cărassa maghiară pune interesele sale peste interesele statului, seu mai bine (Jisă îşi identifică pe deplină interesele sale cu interesele statului. (Cuvintele acestea au fostă salu- tate de aprobări sgomotăse din, drepta şi din stânga.) Vă întreb acum, dâcă deputatulă Busbach nu a susţinută totă aceea aici în camera, der de ar 4i°c-° Şi alt-, undeva, credă că n’ar întâmpina în acestă stată ală egalei îndreptăţiri ună astfelă de procurării, care pentru acâsta să’lă tragă la răspundere. După acesta nemerită provocare la procesulă de pressă ală d-lui Albu, despre care raportăm mai josă, deputatulă Steinacker a trasă conc.lusiunea, $c6ndă, că deârece Busbach, desvoltândă teoria maghiarisării, afirmă că rassa maghiară e chiămata a conduce pe celelalte şi a rândul t6te în stată în numele său şi după ale sale proprii interese şi ca prin urmare acestă rassă are trebuinţă să fiă sprijinită de ună puternică guvernă centrală, urmeză, că dela împlinirea problemeloră statului suntu eschişî acei cetăţeni ai statului, cart nu se ţină de rassa maghiară. Fbrte corectă şi logică a fostă deducţiunea deputatului naţională sasu, der, vorba lui, este nenoro-1 cirea Maghiariloră, că nu voescu să audă adevtrulu. Preşedintele camerei Pecby a întreruptă pe Steinacker împutându-i în termeni aspri, că agitâză în contra Ma-ghiariloră şi că voiesce să duca în erore pe aceia, cari nu cu-noscă relaţiunile din Ungaria. Preşedintele a întrebuinţată ca motivă frasa multă îmblătită, că nu esistă pe rotogolul!! pământului naţiune, în sînulă căreia alte naţionalităţi s’ar bucura de mai mare libertate ca în Ungaria. Cum rămâne însă cu maghiarisarea? La acesta n’a putută răspunde nimică d-lă Pechy, după ceîntrega dreptă şi stângă a aplaudată aserţiunile deputatului Busbach. Der decă preşedintele camerei a fostă pătimaşă faţa cu deputa-tulu Steinacker, atunci ministrulă-preşedinte Tisza l’a tractată chiar cu dispreţă, ofensândă totodată pe toţi conducătorii naţionali ai Sa-şiloră. Poporulă săsescă — 4*se d-lu Tisza, r— e bună şi patriotică, numai „nenorociţii" lui de conducători îlă facă să se ferâscă de a merge mână în mână cu Ungurii; der voră înceta şi aceste timpuri şi poporulă nu va asculta întotdâ-una de vorbele profeţiloră falşi şi va uita încă şi numele conducă-toriloră acestora! D-lă Tisza a vorbită ca totdâ-una, când nu vrea să audă adevă-rulă. Der vorbele lui merită a fi esaminate mai de aprâpe, ca să scimă odată cum stamă cu „po-porulu" şi cu „conducătorii" lui. ZOI2ST „Con*, de l’Estu a primita din Brnxela soirea, c& gamisonele germane din Alsaţia-Lotaringia primesca dela anula nou considerabile întăriri de trupe. Totodată se construescfi fortificaţiunl nouă lângă Lucelles la graniţa germană-elve-ţiană-frftnceeă. Bugetula imperiului germana pe anula 1889 prevede construirea unei mut flote âe luptă, dedrece corăbiile actuale da răsboiu suută cele mai multe învechite. E vorba de construirea a 4 corăbii cuirasate, costândă fiecare 9*8 mi-- bone mărci, cu totulfi 87*2 milidne; 9 alte vase cuirasate cu câte 8*5 mi-liâne, cu totula 3T5 ' milidne; 7 corvete-încrucişetorl costânda tdte 38*5 milione; 4 încrucişetorl costânda împreună 6*4 milione; 2 aviso pentru 2 milidne, 2 vase pentru divisiunea de torpilori cu 1*2 milidne. Tdte împreună vora costa 116*8 mibdne.. Suakimulu, care e apărata de gene-ralula englesă Greutell, e fârte strîmtoratu de rebeli, care I au asediata. Atâta gu-veraula englesa, câta şi comanda supremă a trupelora englese, ce ţină ocupata Egiptula, îşi dau tdte silinţele ca să susţină pentru Chedivula acela puncta "importanta dela Marea Roşiă. Guver-nula egiptenă a trimisa trei batabdne sudaneze de 3000 de dmenl, ca să întft-reşcă gamisona din Suakiin, şi genera-lula Grenfell a primita şăse tunuri Nor-denfeldt ce le ceruse. Cu tdte astea, si-tuaţiunea apărătorilora pare a fi desperată. Rebelii, cari deja s’au întărită cu şanţuri, întreţină continuu focula în con-tra oraşului şi a forturilora. In nopţile dka urmă, precum se anunţă din Cairo cu data 19 Noemvre n., au fosta aruncate în oraşa vr’o 24 granate. Inimi-cula e fărte numărosa şi Chedivula a ceruta prin Mukhtar-paşa ajutora din Constantinopola, provocânda pe Pdrtă să ia asurpra’şl apărarea Suakimului, căci altfela oii trebue să predea acesta puncta, ori să-la cedeze altei puteri. Se Crede că guvemula englesa voesce să facă pe Pdrtă a renunţa,,la Suakim, p_ntrn-ca să, ofere apoi Itahei posibilitatea, d’a câştiga una ala doilea puncta la Marea Roşift. Se pare că Pdrtă nu e înclinată se renunţe la Suakim şi în Constantinopola se crede, că ddcâ Chedivula nu e’n stare să susţină acesta puncta, Sultanula s’ar pute decide în cele din urmă să trimdtă trupe din Arabia la Suakim. „Kuijer Lwowski“ raportdză, căge-neralula Gurko . a data ordina, ca în Polonia rustscâ fără amânare să se repa-reze şi diregă căile şi podurile. In sco-puia acesta s’a asigurata o sumă mai mare de bani. Mojtenitorulu de tronu piu Rusiei Intorcendu-se din Copenhaga cătră casă, a trecuta prin Berlina. Impăratula Vil-helm, care l’a întâmpinată la gară împreună cn prinţula Enrica şi cu corpulfi generalilora, a distinsa pe marele.prinţa printr’o primire extraordinară. L’a însoţita păuă în palatula ambasadei rusesc! şi a luata parte la cina dată de ambasadă, înainte ca moştenitorula de trona .rusesca să-la fi cercetata. Prooesnlu "de pressâ . alu joiei „Romtini&che Revueu în a doua ediţiune. > Scimîi, că procesulă de pressă âlti fdiei „Rbmânische Revue", în urma căruia curtea cu jufaţî din Aradu a condamnată pe d-lă Ştefană Albu, ca autoră âm articuli-loră încriminaţi, la unăană închi- sdre de stată şi 500 fl. amendă, în urma apelaţiunei sJa anulată, urmândă a se pertracta a doua 6ră înaintea curţii cu juraţi din Budapesta. Acestă a două pertractare s’a ţinută în 4iua de 22 Noemvrie şi despre decursulă ei pu- 1 blicămă, după „Egyetertes", urmă-torulă raportă : Judecătoria de pressă a fostă compusă din domnii Franciscfi Szehacs ca preşedinte, Bela Rudnyanssky şi Iosifă Ka-losy, ca votanţi. Acusaţiunea a susţinut’o subprocurorulă r. Alexia Goesdu, âr apărătorii ală acusatului a fostă Coriolană Brcdiceanu, advocată în Lugoşă. înainte de .constituirea juriului, apă-rătorulă a declarată, că are încredere în juraţii din Budapesta şi de aceea nu vrea să ’şl întrebuinţeze dreptulă escepţionă-rei. S’au trasă apoi la sorţi juraţii şi s’a constituită juriuiă în modulă urmă-toră: Juraţi ordinari: Boncza Miklos, Brazay Kalman, Buzik Andras, HoffFe-renez, Weinberger Gusstav, Halâsz Fe-renez, Kanczer Kalman, Hindy Kalman, Totis Andor, Megyeri Krauss Lajos, Ghy-czey Lajos, Emmerling Yilmos; juraţi suplenţl: Huzella Elek, Freiberger Pal. După acesta acusatulă Ştefană Albu răspunde la întrebările preşedintelui, că e căsătorită, e de 41 ani, n’a fostă niciodată pedepsită pentru delictă de pressă şi» declară, că elă este autorulă articuliloră incriminaţi. Se cetesce actulfi de acuş are ală procuraturei reg. prin care se incrimi-nâză doi articull apăruţi în „Romănisohe Revueu din Reşiţa sub titlulă: „Situaţiu-nea Romaniloră In Ungaria şi Transil-vania“, şi „Biserica gr. or. în Ungaria şi Transilvania*. In pasagiele incriminate (pe cari le-amă comunicată cetitoriloră fâiei ndstre cu ocasiunea pertractărei din Aradă) se afirmă, că Maghiarimea persecută pe Români, ti delătarfi din funcţiuni şi că ll-a luată chiar şi posibilitatea de a’şl căuta satisfacţiune pe calea legei pentru vătămările oe ll-se facă; înfineaousâpe Maghiari, că împedecă desvoltarea bise-ricei gr. or. Acusatulă cere cuvântă. Elă declară, că a fostă forte surprinsă, când s’a pomenită că se intentâză contra lui procesă de pressă pentru agitare. Declară serbă-toresce, că niciodată în vieţa lui n’a avută intenţiunea să aţîţe pe compatrioţii lui contra Maghiariloră. Singura intenţiona, ce a avut’o, a fostă, ca să critice greşita politică de naţionalitate a guvernului. Se cetescă apoi ambii articull încriminaţi în tradnoere maghiară, după care urmâză pledoarele: fiozadu Elek, subproouroră r. Jise: Decă privimă statistica proceseloră nostre politice de pressă, fără îndoielă ne pare bătătoră la ochi, că procesele de pressă intentate pentru agitaţiuni contra naţionalităţiloră stan în legătură cu disposiţinnea politică europeni, sunt nesce adevărate termometre ale iclina-ţiuniloră răsboinice, sâu paclnice. In an. 1870, când Ruşii, sub firma eliberă-rei creştiniloră, s’au resculată contra Turciei, în Ungaria an răsărită ca şi bureţii procesele intentate "pentru agitaţiuni de naţionabtate, şi totă asemenea s’a întâmplat şi în anii din urmă, când Rusia erăşl a început să zângănescă sabia. Naţionalităţile ârăşl au începută să vor-bescă despre persecuţiune, despre tira- Nr. 251 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888 nisărl, amăgitorii ârăşl aţîţă _pe poporulă credulă. Nu este greu a afla causa pentru ce se întâmplă astfelă; sgomoţulă turb urării oră, ckaosulă politică totdâuaa este în avantagiulă agitatorului naţiona-lităţiloră. Acesta o arată casulă cu Ho-ria-Cloşca, o arată casulă cu Avramă Iancu, care din întâmplare a fostă ună agitatoră de bună credinţă şi se f&că martiră. Şi acum încă, fiind-că în Europa se arătau presemnele unoră tur-burărî, şi pote că şi astăc|i se mai arată încă, agitatorii fără sufletă îşi ridicară capulă, şi când cu gură sângerătore, când în modă absurdă, strigă în lumea mare, că Maghiarii ’i asuprescă, ducă la sapă de lemnă naţionalităţile şi le tira-nisâză. Astfelă a făcută şi Ştefană Albu şi din asta causă a ajunsă să stea astăzi pe banca acusaţiloră. Şi acusatulă a vorbită de asuprire, de tiranisare, şi o basă a atacuriloră sale este aceea, că poporulă română este săracă şi astfelă nu este în stare a corespunde cerinţelor naţionale. Acestă miseriă însă îşi are istoria sa, despre care, vedî bine, acusatulă tace înfundată. Când ţinuturile de m^ădi, în urma infiniteloră răsboie, se pustiiră, şi astfelă voiră să le împoporeze cu colonl, Românii n’au voită să primescă sarcinele ur-bariale, poporulă păstoră n’a voită să se cobâre dela munte pe pământulă bogată ală Ţărei de josă, şi astfeliu s’a simţită necesitatea de a se colonisa pământurile cele bogate cu Germani. Sârbii n’au făcută aşa şi de aceea astădî suntă bogaţi; poporulă română a rămas săracă, der elă portă vina pentru acesta. Acusatulă puţină se cugetă la asta şi pune vina pe Maghiari. Altă armă a lui Albu contra Ma-ghiarimei este cestiunea educaţiunei poporului. Şi acestă cestiune îşi are istoria ei. Baronulă Iosifă Eotvos, agerulă ministru ală instrucţiunei publice, a deosebită, a despărţită şcolile comunale de şcolile confesionale său ale naţionalită-ţiloră. Românii, se înţelege, s’au alăturată la aceste din urmă. Fără ’ndoielă, că nivelulă de inteligenţă ală scdleloră comunale stă pe o treptă multă mai în-naltă, decâtă cela ală scoleloră naţiona-litâţiloră, car! suntă confesionale, — es-cepţiune fâcendă scolele reformate şi evangelice — Româniloră însă ll-a stată în putere, ca să aibă scoli comunale, dâr nu ll-au trebuită, şi de aceea se plângă acum, că statulă nu le dă aju-t6re, nu-i sprijinesce. Dâr ore o face acesta statulă cu altfelă de scole confesionale? Scolele confesionale ale pro-testanţiloră, ale reformaţiloră, ale evreilor ă primescă ore ajutoră dela stată? Pentru aceea însă acestea nu se vaeră şi nu-şl facă pretensiunl, nu înjură, nu calumniază Maghiarimea şi statulă maghiară. A treia armă a acusaţului este biserica. Românii, ca ori care poporă, care nu are nici cultură, nici literatură, nici artă, se alipescă cu fanatismă la reli-giune; acesta suplinesce la ei trebuinţele soiinţei, literaturei şi ale artei. Şi acum se ivesce ună omă ca Stofană Albu, care neîncetată strigă: Uite acolo, tu poporă săracă şi amărîtă, Ungurulă voesce să’ţl răpescă acestă unică tesaură ală tău, totă ce ai tu: biserica ta. Pe când, dâcă acusatulă n’ar ave râua voinţă, ar pute spune Românului, că lucrulă stă tocmai dea’ndosele. In secululă trecută Românii au fostă sclavii Sârbiloră, Sârbii ll-au subjugată biserica, lî-au subjugată naţionalitatea. In decursulă erei ungurescl însă au căpătată episcopii autonome, şi-au despărţită biserica de biserica sâr-bâscă, de care a fostă subjugată. Pentru aceea însă acusatulă strigă în lumea mare, că Maghiarimea le subjugă biserica şi naţionalitatea. Bătătore la ochi este împrejurarea, că acusatulă şl-a scrisă espectoră-rile sale agitatore în limba germană; şi acâsta îşi are însămnătatea sa. In Un- garia se află ună milionă şi jumătate da Români şi mare parte din aceştia nu sciu nemţesce, nu s’au obicinuită a ceti cjiare. Nici n’au fostă meniţi pentru aceştia articulii de mai susă, ci.scopulă scrieer loră a fostă duplu: Au servită ca îndemnare agitatoriloră-filiall, cari agitâză prin scoli, prin vestitulă gimnasiu dela Beiuşă, pe la ospeţe şi pe la banchete, şi cari din aceşti articull şi-au scosă materialulă potrivită. Acesta este unulă din păgubitorele scopuri ale articuliloră încriminaţi; ală doilea scopă "insă este acela, de a compromite Ungaria înaintea străiniloră dinafară. „Rumănische Revueu este scrisă în colorită scientifică, şi astfeliu se vede a fi ună instrumentă potrivită pentru a da nascere unei păreri stângace despre noi înaintea celoră din afară, să-i predispună rău faţă cu Ungaria, să-i facă să credă, că noi sun-temă tirani, călcători de drepturi. Acesta este mai multă, decâtă se pote suferi. Ungaria este tolerantă faţă cu naţionalităţile, numai în cele mai rari caşuri citâză pe agitatoră înaintea judecătoriei, pe când alte popore nu lasă ne’ntrebuin-ţată acestă mijlocă. Albu însă a trecută peste marginea, pănă unde se es-tinde infinita nostră paciinţă. Elă a comisă mare păcată contra unicei legi de pressă a lui Franciscă Deak, care dice: Nu minţi! Albu a calumniată, a susţinută neadevăruri, şi cu minciunile lui, care-ţl turbură sângele, a agitată contra naţionalităţii maghiare; de aceea curtea cu juraţi să pronunţe în contra lui verdictulă de vinovată. (Va urma). * După procurorulă a vorbită apără-torulă Brediceanu. A urmată apoi o replică a procurorului, în urma căreia preşedintele a făcută resumatulă. După a-cesta s’a retrasă juriulă şi după 1/2 oră s’a enunţată verdictulă. Pentru articu-lulă de întâi, Ştefană Albu a fostă declarată vinovată cu 7 voturi contra 5, âr pentru articululă ală 2-lea, privitoră la biserica gr. or. a fostă achitată cu 8 voturi contra 4. In urma acesta tribunalulă a condamnată pe Ştefană Albu la 8 luni în-chisore de stată şi 800 fi. amendă, precum şi la purtarea speseloră procesului. Acusatulă n’a insinuată recursă şi a fostă imediată predată procuraturei r. Constituirea noului mMstera români. In urma alegerei biurouriloră camerei şi senatului, cabinetulă dela 22 Martie şl-a depusă demisiunea. Conformă usuriloră constituţionale, Regele a chemată pe d. Lascară Catargiu, preşedintele camerei, şi pe d. generală Ionă E. Florescu, preşedintele senatului, spre a se sfătui. După acesta Regele a însărcinată pe d. Teodoră Rosetti cu compunerea noului ministeră în acordă cu dorinţele esprimate de majorităţile am-beloră camere. Noulă ministeră s’a constituită în modulă următoră: Teodorii Rosetti, preşedinte ală consiliului şi ministru fără portofoliu; G. Vemescu, ministru de justiţie; P. Carpii, ministru de esteme ; Principele Al. Ştirbei, ministru de interne ; Generalii G. Mânu, ministru de râs-, boiu; Menelasu Ghermanii, ministru de finanţe ; Al. Lahovari, ministru al domeniiloră; T. L. Maiorescu, ministru ală culte-lorfi şi instrucţiunii publice. Al. Marghilomana, ministru ală lucră-rilorfi publice. Noulă ministeră a şi depus jurămân-tulă. Cu chipulă acesta, t^ice „Ro-mâniau, organulă D-loră Catargiu-Ver-nescu, o împăcare deplină şi o înţelegere perfectă s’a &cut între diferitele nuanţe, cari compună majorităţile parlamentului. Noulă ministeră este eşită din sînulă Camereloră, şi este prin urmare expre-siunea cea mai proprie a majorităţiloră. Elă este ultima voinţă manifestată de intrega ţâră prin alegerile din Octomvre. Acestă ministeră, ajutată de nisce majorităţi puternice, şi cari sciu ce voiescă şi ce gândescă, este menită a vindeca ranele trecutului şi a ne asigura ună viitoră mai bună. * Nicl-odată atâtea capacităţi nu s’au văcjut adunate launălocă, „scrie „Epocau. Suntă în acestă cabinetă aţâţa bărbaţi eminenţi, atâţia oratori, încâtă s’ară pute da acestui ministeră denumirea ce să dăduse, de altmintrelea pe nedreptă, cabinetului lui Gambetta, „ Marele Mi-nisteră*. Ceea ce însă ne face să sa-lutămă mai alesă cu o deosebită bucuriă constituirea cabinetului actuală, este că vedemă săvîrşită în acestă ministeră unirea tuturoră nuanţeloră partidului con-servatoră. In fine, prin înţelegerea, care s’a stabilită, se pune capătă frământăriloră parlamentare, la care asistămă de mai multe (jil0? intrigeloră de culore, pe care le întreţineau şi le alimentau cu di-băciă rafinată toţi adversarii noştri. A41 guvernulă e sigură de o imensă majoritate, atâtă în Cameră, câtă şi în senată. Astfelă îndeplinirea aranjamentelor luate de noi cătră ţâră, realisarea reformeloră făgăduite suntă asigurate. Mai multă. Valorea bărbaţiloră, cari compună actua-lulă cabinetă, este o garanţiă, că reformele proiectate voră fi săvârşite în astfelă de condiţiunl, în câtă ele voră fi utile ţării şi bine-cuvântate de naţiunea întregă. Pentru ţâră, să deschide aq[I o eră de legalitate, de cinste, de reforme şi de progresă. Pentru partidulă ^conser-vatoră începe o periodă de glorie şi de strălucire. Partidulă conservatorii şi ţâra întregă vor saluta cu bucuriă noulă ministeră, ca ună semnă de fericire pentru ţâră, după 12 ani de jale şi de suferinţe. * Rămâne acum să vedemă, pănă unde acestă înţelegere sâu împăcare de faptă, va fi şi o înţelegere său împăcare morală între junimişti şi liberalî-conservatorf, cjice „Românulău. Pănă atunci nu ne putemă opri d’a spune, de pe acum, care este părerea nostră asupra situa-ţiunei şi cum vedemă noi lucrurile în viitoră. Orî-ce s’ar c|ice şi ori cum s’ar privi lucrurile, junimiştii ca şi liberalii-conservatori nu potu să fie mulţâmiţî de resul-tatulu negocieriloru lorii. Şi acâsta este lesne de înţelesă, dâcă ne dămă sâmă de cele urmate pănă acum de o parte şi de alta şi de împregiurările în cari s’a făcută înţelegerea dintre dânşii. Şi unii şi alţii au — cum se cjice — altă ceva pe sufletă şi altfelă cugetă asupra situaţiunei, căci şi unii şi alţii suntă nutriţi de alte simţăminte şi au porniri cu totulă diferite. Der erau nevoiţi să s’apropie şi să’şl dea mâna pentru a trece momentele de crisă, ră-mânândă în urmă să’şl netecjâscă fie-care calea cum ar crede mai bine pentru a’şl ajunge scopulă. Etă cum se esplică înţelegerea făcută, de a cărei trăiniciă avemă destule cuvinte să ne îndoimă. Aliaţii de eri, intrândă adl în guvernă, au să aibă ro-lulă loră în gospodăria guvernamentală, şi acâstă gospodăriă nu pote să mergă când unulă va trage într’o parte şi altulă înta’alta. Amă mai văcjută noi însoţiri de fel lă acesta şi scimă, care ll-a fostă traiulă şi ce s’a alesă pănă în cele din urmă de totă gospodăria loră. Fiăcare a căutată la începută să facă, cum 4i°e Francesulă, „bonne mine â mauvais jeu“, pănă ce i-a venită momentulă oportună pentru a cere divorţulă şi a rupe ast-felă orî-ce însoţire politică. Vomă vede ce are să se întâmple mai târ4iu cu gospodăria guvernamentală, prin însoţirea junimiştiloră cu liberalii-conservatol; cum are să le fie traiulă şi cine va cere divorţulă! * Junimiştii vrâu să inaugureze o eră nouă, scrie „Democraţia11... Ei publicară o seriă de proiecte de legi cu gândă să deie o faţă mai spălată conservatismului ruginită, incapabilă de & concepe o ideă nouă, incapabilă de a simţi adevăratele nevoi sociale şi de a căta soluţiunea loră. Conservatorii răspunseră printr’ună manifestă stupidă, care nega întrâga tendinţă a proiectelor ă junimiste. Şi cu tote aceste junimişti şi conservatori se presentau mână în mână înaintea alegătoriloră. Guvernulă junimistă a combătută cu furiă partidulă liberală în alegeri. Numai forte puţini liberali s’au străcu-rată în cameră şi senată.... Conservatorii nu s’au esplicată în deajunsă înaintea alegătoriloră, junimiştii nu au esplicată alegătoriloră de ce sprijină ei pe conservatori, 4estrea guvernamentală, ca totdâuna s’a ferită de a se esplica. In acâstă zăpăcâlă guver-nulă junimista a storsă o majoritate însemnată din alegeri. Cu tote acestea, abia adunate corpurile legiuitore, junimiştii s’au găsită în minoritate şi în senată şi în cameră. * Părerile foiei guvernului „România Liberău şi ale foiei d-lui Dumitru Bră-tianu „Naţiuneau nu le-amă putută reproduce, din causă că amândouă aceste 4iare nu ni-se dau afară, fiindu-le de-trasă debitulă poştală. SCIR1LE OILEI. Domnele române din Budapesta, pătrunse de recunoscinţă pentru marea a-părătore a drepturilor femeei şi ilustra literată Dora d’Istria, de curând repausată, au adresată contelui Gubernatis, amicului din Florenţa ală principesei Elena Ghica-Masalsky următorea telegramă: Contelui de Gubernatis Florenţa. Cu pietate depunemă lacrimele şi recunoscinţă nostră pe mormântulă ilustrei Dora d’Istria, care a fostă gloria şi apărătorea femeei Pentru damele române din Budapesta Constanţia de Dunca Schiau. * * * Institutulă de pensiuni ală căiloră ferate ale statului are intenţiunea să con-struâscă în Cluşă ună paiaţă şi a îmbiată deci pe direcţiunea poştală şi telegrafică din Sibiiu să închirieze locală în acelâ paiaţă, ce i-lă va pune la disposiţiune, bine întocmită, încă în tâmna anului 1889. * * * Ca să aibă cetitorii noştri o ideiă clară despre gruparea partideloră în camera română, le dămă următorele amărunte : Din numărulă totală de 183 deputaţi, ce compună camera, scă4ândă 11 locuri vacante (10 prin duple alegeri şi 1 prin invalidare), rămână 172 scaune ocupate. La alegerea preşedintelui camerei au fostă de faţă 167 deputaţi: 40 au votată pentru d-lă Dumitru Brătianu, candidatulă oposiţiei liberale; 105 pentru candidatulă conservatoră Lascară Catargiu; guvenYilă nefiindă sigură de succesă, n’a pusă candidată; bilete albe au fostă 14, ale junimiştiloră puri, cum 4ice „Telegraful0“. La alegerea vicepre-şedinţiloră au fostă de faţă 166 deputaţi : 129 au votată pentru conservato-rulă Ilariu Isvoranu pe tote listele, 92 pentru junimistulă V. Pogor pe lista junimistă (guvern.), 84 pentru liberalulă Gr. Cozadini pe lista liberală şi conser-vatore, 83 pentru conservatorulă genera-lulă Mânu pe lista liberală şi conserva-tore. Din acestă resultată se vede, 4i°e ,,Telegrafulăa, că guvernulă faţă cu elementele oposante, din 166 votanţi n’a întrunită decâtă 93 voturi, adecă 9 vu-turi mai multă decâtă maioritatea legală. Conservatorii puri, ajutaţi de mare parte din liberali, n’au întrunită pentru celă mai agreată membru ală loră, generalulă Mânu, decâtă 83 voturi, adecă jumătate din numărulă votanţiloră. * * * Nr. 251 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888 Simon Fruhm din Iadă s© Trede că a rămnită la laurii „patriotici*4 kulturegy-letescl. A intervenita adecă pentru înfiinţarea unei scole ungurescl de stata in acestă comună. Petiţiunea a înapo-iat’o comitetula administrativa ala comit. Bistriţa la oficiula comunala, ca să o ’ntregescă şi să’şl dea părerea. Sci-vortt Românii să dea răspunsulă cuvenită celora cari voescâ a’i maghiarisa? Credema că da. * * * In comitatulu Albei de josu, precum scrie „Peşti Naplo**, au fostă suspendaţi din postă notarii de cerca din Spelanca şi Secacl-Presaca pentru manipulare frau-dulosă cu banii de dare. * * * * In Boroştneulu mure, comit. Trei-scaune, e de ocupata postula de magistru poştala, pe lângă o cauţiune de 100 fl. Lefa anuală e 150 fl., cheltueli de cancelariă 40 fl., cheltueli de înmânare 24 fl. şi pentru espedare o sumă ce se va hotărî ulterioră. Petiţiunile se adre-sezâ pănă la 6 Decemvre n. la direcţiunea poştală din Sibiiu. * * * Lucrările dela fortificaţiile Bucureştiloru urmeză cu mare activitate. Pentru momenta se aşe4ă tunurile Krupp. * * * In serbă „Zastava** a apă- ruta ună nou articola asupra vieţei literare a augustei scriitdre Carmen Sylva. Causa parochieloru mixte ro-mâne-serfoe. Aradîi, 12/24 nov. 1888, Când cu despărţirea ierar-chică a Româmloru ortodocşi de cătră coreligionarii şerbi, s’a datu peste o pedecă: comunele mixte. Delegaţiunile ambeloru Gongrese s’au înţeleşii, ca în acelea se se încerce o împăcare pe cale amică, eră unde n’ar succede, acolo se urmeze calea procesului pentru despărţire. Maiestatea Sa s’a înduratu a delega, pentru atarl procese, tri-bunalulu reg. din Budapesta, cu însărcinarea, că procesele acelea au să se trateze afară de seria şi scutite de timbru. Se duseră douăzeci de ani dela înfiinţarea mitropoliei române ort. der Românii, din comunele mixte, în cari n’a succesu împăcarea a-mică, rămaseră totu sub Şerbi, că deşi aveamii acum ună tribu-nalu delegată, legiştii noştri, pănă a nu începe procesulfi, socotiau să se înţelegă bine asupra cestiu-niloru prealabile): cui compete ac-toratulu ? contra cui să se îndrepte acţiunea? cari obiecte şi lucrări vinu sub împărţire? dintre spe-ciele de procedură civilă care să se aplice aici? Aceste întrebări suntu acum resolvate din incidentulu procesului primă de asta natură, ce l’a avută comuna Chinesă Îmez) din comitatulă Temişului. lăturându-vă aici sentinţa finală ce aduse Curia reg., dorimă prin acesta să spunemă legiştiloră noştri şi fraţiloră din comunele mixte, că etă calea, modulă şi formu-lariulă, acum puteţi procedela despărţire şi eliberare. Importanţa acestui actă va fi deplină înţălesă, decă vomă spune onoraţiloră cetitori, că mai suntă peste 50.000 de Români sub ie-rarchia serbescă, ceea ce va să 4ică, nu numai cu numărulă, der şi cu puterile materiale economice întrecă departe căuşele ro-mâne-grecescî din Braşovă şi din Budapesta. Etă sentinţa Curiei regesc! de care fâcurămă menţiune: Nr. 5702. P. 1888. — In numele Maiestăţii Sale, alâ regelui. Curia regiă ungarică: Actori Miron Romanul archiepiscopa şi metropolittt greco-orientală româna, şi Ioana Meţiana episcopa româna greco-orientala din Aradă, şi credincioşii români greco-orientall din comuna Chinesă pentru comuna bisericâscă greco-orientală română ce are să se înfiinţeze în Chines, representaţl de advocatula Georgiu Serbu. A.cusaţii Germana Angeliciu pa-triarcha greco-orientala serbescă, Georgiu Brancoviciu episcopa greco-orientala din Timişora şi Nicolau Nicoliciu parocha greco-orientala serbescă din Chinesă, precum şi credincioşii greco - orientali şerbi din Chinesă pentru comuna bisericescă greco-orientală sârbă ce are să se înfiinţeze în Chinesă, representaţl de advocatulă Petru Iocoviciu, în procesulă ordinara pentru despărţirea bisericescă şi pentru averea pa-rochială şi şcolară, ce s’a pusă în curgere înaintea tribunalului reg. din Budapesta ca înaintea judecătoriei delegate, şi totă acolo s’a deliberată cu sentinţa din 17 Ianuariu 1888. Nr. 34.678 eră după apelaţiunea părţii acusafc6re s’a revă4ută la tabla reg. judiciară din Budapesta cu sentinţa din datulă io Aprilie 1888 Nr. 10,611, acum după apelaţiunea părţii acu-sătdre din 11 Maiu 1888 Nr. 15,723, curia luândă acela procesă la revisiune în şedinţa sa publică ce s’a ţinută în 20 şi 21 Septemvre 1888, aduse ur-mătorea . Sentinţă: ' I. In privinţa edificiului bisericescă şi a fondului bisericescă, precum şi în privinţa aparaminteloră şi aparteninţeioră bisericesc!, mai departe în privinţa averii şcolare şi a capitalului bisericescă ce este depusă la institutulă de credită „Ti-raişiana*1, se schimbă sentinţele amândurora judeţeloră inferiăre astfeliu, că 1. edificiulă bisericescă şi fundulă bisericescă de sub Numărulă topografică 350. din protocolulă de carte funduată cu Nr. 306 ală comunei Chinesă, şi casa cu Nr. 559., cuprinsă în acelă protocolă sub Nr. top. 591. dimpreună cu apara-mintele şi aparteninţele bisericescl ce suntă ©numărate în sentinţa judecătoriei prime în artea dispositivă sub II. 2—9. — şi escepţionândă numai cărţile bisericescl în limba slavă — se adjudecă acusatorei comune gr. or. române din Chinesă, ca parte eschivă din comuniune si proprietate a comunei aceleia direptă fondaţiune bisericescă cu acelă adausă, că acusatorea comună bisericescă gr. or. română din Chinesă, pentru rescumpăra-rea aceloră obiecte, este datore să plătescă acusatei comune bisericescl gr. or. sârbe din Chinesă 4990 florini 17 cru-cerî, — 5. casa şcolară dela Nr. 283. cu fundulă casei şi cu grădina, de sub Nr. top. 306. cuprinse în protocolulă Nr. 264. de carte funduară a' comunei Chinesă, precum şi noulă edificiu de şcolă rădicată pre acelă fundă, cu grajdulă, şoprulă, cocina şi fântâna (sentinţa judecătoriei prime, TI. 12—17) se adjudecă acusatorei comune bisericescl gr. or. române ca parte eschisivă din comuniune şi proprietate dreptă fundaţiune şcolară, cu acelă adausă, că partea acusatore este datore, pentru răscumpărarea aceloră obiecte, să plătescă acusatei comune bisericescl serbescl gr. or. 2359 fl. 18 cr.; din contră 3. grădina suplinitor© şi fânaţulă de sub Nr. top. 821 şi 1726, cuprinse ia oartea funduară în protocolulă aceleia cu Nr. 264. se dispune ca să se împărţescă în natură între comunile bisericescl liti-gante, astfelă ca % să se dea în proprietatea şi în posesiunea comunei bisericescl acusatore române, er % acusatei comune bisericescl serbe, direptă fon-daţiUne şcolară, conformă procedurei de essecuţiune regulată în §§. 220. şi 221. articlulă de lege LX. din 1881. 4. Capitalulă bisericescă de 3441 fl. 57 cr. depusă la institutulă de credită „Timişiană** dinpreună cu interesele, compete în 5/6 direptă proprietate comunei bisericescl române acusatore (2867 fl. 80% cr.) eră comunei acusate % (573 fl. 56% cr.) n. In privinţa celoră 3 sesiuni preo-ţescl, cuprinse în protocolele cu Nr. 538, 557 şi 558. din cartea funduală a comunei Chinesă, se aprobă sentinţa apelată dela tabula regiă judiciară, şi acestea să se înpartă în natură între comunile bisericescl litigante, precum arată sentinţa judecătoriei primo în partea sa jdisposi-tivă sub IU. punctele 19, 20, 21 şi IV. punctele 5, 6. m. Ce privesce loculă cimiterului vechiu şi loculă cimiterului nou, mai departe pretensiunile active ale bisericei după trasulă clopoteloră, scaune, bani împrumutaţi şi interesele restante după acei bani, precum şi în privinţa acţiunei de compensaţiune ce a ridicat’o partea acu-sată pentru usufractulă ce nu s’a prestată dela averea şcolară, — rămâne neatinsă sentinţa forului ală doile, respective dis-puseţiunile din sentinţa judecătoriei prime III. 22, 23, 24 şi IV. 8, 9 şi V. 3 precum şi celea de sub VII. De asemenea rămână neatinse acele dispuseţiunl din sentinţele judecătorielor inferiore, de după cari cărţile liturgice în limba clavă, tote au să se predea acusatei comuni bisericescl serbe, eră ma-trieulele tote au se se pună sub îngrijirea preotului română, reservându-se preotului serbă dreptulă a le întrebuinţa gratuită (sentinţa judecătoriei prime IV. 7 şiV. 2.) IV. Suma de rescumpărare, judecată mai susă, sub I. 1. şi 2. în 4990 fl 17 cr. şi 2359 fl 18 cr. de totă 7349 fl. 35 cr. se îndatoresce comuna bisericescă a-cusătore română ca, în decursă de 3 ani, socotindu-se dela inmanuarea sentinţei de faţă, s’o plătescă comunei bisericescl acusate serbe, în trei rate anuali egale, ameninţându-i-se cu esecuţiune. Eră pănă când nu va plăti deplină acestă sumă, comuna bisericescă română este datore să sufere ca în biserică, cu privire la limba şi fa ordinea serviţiului dumne-4eescă, să rămână starea ce a fostă mai înainte de începerea acţiunei de despărţire. Der în privinţa nemobilieloră, se în-dreptăţesce fiăcare dintre comunele bisericescl litigante, ca împărţirea faptică s’o potă urge şi prin esecuţiune, în sen-sulă sentinţei de faţă, şi după decurgerea aloră 15 dile dela îmanuare, auto-risându-se fie-care parte, ca dreptulă său de proprietate la nemobile, ce i-s’a adjudecată, să-lă potă incorpora la cartea funduală (însemnândă caracterulă naţio-nalităţei sale.) Cu o cale se enunciă prin acesta, că pentru esecutarea sumei de rescumpărare 7349 fl. 35 cr. adjudecate comunei bisericescl acusate serbe, totodată să se incorporeze la cartea funduală şi sarcina pe nemobilele comunei biseripescl acusatore române. Eră cu suma capitalului, ce s’a depusă la institutulă de credită „Timişiana", fiăcare comună bisericescă litigantă pote dispune numai decâtă, în proporţiunea de proprietate ce i-s’a adjudecată mai susă sub I. 4. şi — precum de sine se înţelege — între marginile contractului ce-lă voră fi având cu numitulă institută de credita. V. Cu privire la spesele curmate ale procesului şi la onorariele stabilite ad-vocaţiloră, se aprobă sentinţele judecă-torieioră inferiori, eră onorariulă advocatului acusatoră pentru apelaţiunea ultimă se stabilesce în 60 fl. avândă partida sa propriă să-i solvescă peste spesele de timbru. (Va urma). Literatură. Niţă Dragă, schiţă din vieţa unui muncitoră, de I. C. Panţu, a eşită în broşură de 76 pagine octavă, cu pretulă de 20 cr. Logofătulă Mateiu, novelă de acelaşă autoră, o broşură de 105 pagine octavă, cu preţulă de 40 or. Amândouă novelele se află de vân-4are la librăria N. I. Ciurcu în Braşovă. Congresul^ de tulerculose. Raportulă d-lui Dr. Z. Petrescu asupralu-cr&rilorti ânteiului congres pentru studiulă tuber-culosei, ţinută la Parisă dela 25—Bl Iulie 1888. (Urmare.) III. Modulă de transmitere a tuberculosei dela omă la omă. 1) Calea uterină; 2) Calea digestivă ; 3) Calea respiratore ; 4) Calea oculară ; 5) Calea cutaneă seu subcutaneă. Tuberculosa se pote transmite dela omă la omă prin ereditate dela părinţi la copii, prin alăptare dela mumă său dela doică, prin cohabitare, prin spută umedă seu uscată şi prin sărutatulă pe gură între personele tuberculos© cu cele sănătose. Cornii, profesoră de anatomiă patologică la facultatea de medicină din Parisă, a comunicată congresului experienţele făcute sub direcţiunea sa de cătră doctorulă rusă Dobroklonsky. Resultatele obţinute în urma aces-toră experienţe infirmă părerea acreditată pănă astă4l în sciinţă şi susţinută cu atâtă talentă de profesorală Debove, că mucosele ară constitui o barieră în contra întroducerei baccilului tuberculosă în or-ganismulă animală şi că numai în urma unei fisuri seu unei exfoliaţiunl epiteliale s’ar pute introduce acestă baccilă în or-ganismă. — Din experienţele lui Cornii şi Dobroklonsky rasultă, din contră, că contagiunea şi. infecţiunea tuberculosă se pote efectua chiar prin epiteliulă normală ală viscereloră şi ală canaleloră organice. Acestă descoperire este una din cele mai importante şi ne face a gândi se-riosă la măsurile profilactice de luată în contra contagiosităţii tuberculosei; căci în aceste condiţiunl de contagiositate, convieţuirea cu ună tuberculosă devine din cele mai periculose, şi prin urmare isolarea şi sequestrarea tuberculoşiloră se impune imperiosă oricărei adminis-traţiunl sanitare seu chiar şi familiiloră. Prin diferite raporturi ale cohabili-taţiunei, ună tuberculosă transmite necontenită germenulă bolei sale tuturoră acelora cu cari se pune în relaţiă. Prin diferitele secreţiunl şi excre-ţiunl ună tuberculosă propagă continuu boia sa celoră mai sănătoşi şi viguroşl vecini ai săi. Prin expectoraţiunea sa mai cu semă ună tuberculosă infectă pe toţi acei, cari îlă încunjoră. De aceea se impune în modă rigurosă desinfec-ţiunea sputei, chiar în căile respiratorii, prin inhalaţiunile de aeră încărcată cu substanţe antiseptice sâu microcicide. (Va urma). Rectificare. Numărulă treoută, de Duminecă, 250, ală fdiei ndstre portă datulă greşită de 15 (26) Noemvre în locă de 13 (25) Noemvre. Cursulu pieţei Braşevâ din 26 Noemvre st. n. 1888. Bancnote românescl Cnmp. 9.36 V’end. 9.38 Argintă românescă . 11 9.30 fl 9.85 Napoieon-d’orI . . . 91 9.63 ti 9.66 Lire turcescl . . . n 10.92 n 10.95 Imperiali ..... n 9.92 n 9.95 GalbinI N 5.70 n 6-72 Scris. fonc. nAlbina“6#/0 91 101.- n —.— „ » » &7. n 98.— ti 98.50 Ruble rusescl . . . n 122.— ?> 123.— Discontulă .... 6‘A- -89/o pe ană. Cursulfi la bursa de Viena din 24 Noemvre st. n. 1888. Renta de aură 4°/o.....................101.05 Renta de hârtii 6%.....................92.20 Imprumutulă căiloru ferate ungare . 144.25 Amortisarea datoriei ciiloră ferate de ostă ungare (1-ma emisiune) . . 98.20 Amortisarea datoriei ciiloră ferate de ostă ungare (2-a emisiune) . . —.— Amortisarea datoriei ciiloră terate de ostă ungare (3-a emisiune) . . 117.—' Bonuri rurale ungare................ 104.50' Bonuri cu clasa de sortare .... 104.50 ' Bonuri rurale Banată-Timişă . . . 104.50 Bonuri cu cl. de sortare ..... 104.50 Bonuri rurale transilvane 104.— A Bonuri croato-slavone.................104.50 Despăgubirea pentru dyma de vină ungurescă........................99.50 Imprumutulă cu premiulă ungurescă 131.50 Losurile pentru regularea Tisei şi Se- ghedinului . ...................124.75 Renta de hârtii austriacă .... 81.85 Renta de argintă austriacă .... 82.75 Renta de aură austriacă...............109.80 LosurI din 1860 ..................... 139.90 Acţiunile bincei austro-ungare . . . 877.— Acţiunile bincei de credită ungar. . 302.— Acţiunile bincei de credită austr. . 307.10 Galbeni împărătesc! ................... 5.77 " Napoleon-d’orI ..................... 9.641/, Mărci 100 împ. germane.............. 59.77‘/j Londra 10 Livres sterlinge .... 121.85 Editoră şi Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşiauu. Nr. 251 GAZETA TRANSILVANIEI. 1883 66,98—26 Cea mai bună Hârtie de ţigarrete este verlfabllală iNo. 10,152—1883. 32M 3-2 fabricat* francesti de GAWLEY & HENRY, in PABIS A se feri de imitaţiune. Acestă hârtia se recomandă cu căldură din partea domniloră l)r. J. J. Pohi, O. £. Ludwig, D, M. Lippmann, profesori de chimie ld universitatea din Viena, pentru curăţenia sa absolută şi pentru că nu are în consistenţa sa nici o materia stricăciosâ; PUBLICAŢIUNE. ad. Nr. 392—1888. a. f. sc. gc. Concursă. fao-smiiji di L'BTiQUTm 17, rai Btranjir, a FAKU Numere singuratice din „Gazeta Transilvaniei® â 5 cr. se potă cumpăra în tutungeria I. Gross, în librăria Nicolae Ciurcu şi Al brecht & Zillich. Asupra arândărei dreptului ce se com-pete comunei orăşenesc! Braşovti în în-cassarea baniloră de stătută şi compe-tinţeloră de târgă, se va ţinea spre acest scopă Joi în 6 Decemvrie a. c. o pertractare scripturistică de oferte. Acestă drept se arendeză pentru perioda din 1 Ianuarie până la 31 Decemvrie 1889. Spre acestă scopă se provocă toţi amatorii, ca pănă în 6 Decemvrie a. c. înainte de prâncţu 12 ore} sâ-şî aştemă la oficiolatulă economică orăşenescă ofertele scripturistice şi sigilate, cărora are să se alăture 10% diu arânda anuală oferată. Deschiderea comisionară a oferteloră se va ţine la 3 ore după prânzit a aceleiaşi di. Ofertulă trebue sâ conţină dechia-raţiunea, cum că oferentului ’i suntă cunoscute condiţiunile de oferte şi arândă şi că se supune loră pe deplină. Totă în ofertă are să se amintâscă în cifre şi litere suma de arândă ce şe oferă pe an. Condiţiunile de oferte şi arânda se potă pănă în <}iua pertractării de oferte examina la oficiolatulă orăşenescă economică în decursulă oreloră de oficiu. Braşovă, 20 Noemvrie 1888. IptratiilB orăpesâ Pentru ocuparea postului de ală II-lea învăţătoră la şcola gr. cat. din Leşin se escrie prin acesta concursă cu terminulă de 16 Decemvrie 1888 st. n. Emolumentele împreunate cu acestă postă suntă: 150 fi. v. a. de primită în rate lunari anticipative din fondulă scolastică gr. cat. a Leşiului, apoi cuartirfl liberă şi lemne de focă trebuinciose. Concurenţii voră ave a documenta etatea loră, serviciulă de pănă acum, cualificaţiunea de învăţătoră şi din limba maghiară. Suplicele se voră înainta pănă la terminulă statorită senatului scolasticii gr. cat. din Leşiu p. u. Olâh Sztgydrgy. Dela inspectoratulă scolastică districtuală gr. cat. Năsăudă, 17 Noemvre 1888. G-xegforru. n^oisiliă., 191,3-2 Vicarii foraneu. Sosirea şi plecarea trairM şl pestelor! la Braşot Trenulă Trenulă Trenulă Trenulă Trenulă Trenulă Trenulă Trenulă I. Plecarea trenurilor*: I. Deta Braşovă ta Pesta: de persone Nr. 307: 7 ore 10 de minute sera. mixtă Nr. 315: 4 6re 10 minute dimineţa. 2. Deta Braşovd la Bucuresci: accelerată Nr. 302: 5 6re 37 minute dimineţa. mixtă Nr, 318: 1 dră 55 minute după amăt}!. II. Sosirea trenurilor*: I. Deta Pesta ta Braşovă: de persone Nr. 308 : 9 ore 46 minute înainte de ame4*. mixtă Nr. 316: 9 ore 52 minute sera. 2. Deta Bucureci la Braşovă: mixtă Nr. 317: 2 6re 32 minute după amoc}!, accelerată Nr. 301: 10 ore 12 minute sera. Se deschide abonament* pre anulu 1888 AMICULU FAMILIEI. Piară beletristică şi enciclopedică-literaru — cu ilustraţiuni.— Cursulă XII. — Apare în 1 şi 15 4* a lunei în numeri câte de 2—3 c6le cu ilustraţiuni frumdse; şi publică articlii sociali, poesii, novele, schiţe, piese teatrali ş. a. — mai departe tractdză cestiuni literare şi scienţifice cu reflesiune la cerinţele vieţei practice; apoi petrece cu atenţiune vieţa sociala a Românilor* de pretutindenea, precum şi a celorlalte poporaţiunî din patriă şi străinătate; şi prin glume în mare parte ilustrate nisuesce a face câte o Oră plăcută familiei strivite de grijile vieţei; şi preste totu nisuesce a întinde tuturor* indivi4iloră din familiă o petrecere nobilă şi instructivă. — Preţul* de prenumeraţiune pre anul* întreg* e 4 fl., pentru România şi străinătate 10 franci—lei, plătibill şi în bilete de bancă ori maree poştali. PREOTUL0 RQMÂNU. Piară bisericesc*, şcolar* şi literar* — cu ilustraţiuni. — Cursul* XIV. — Apare în broşuri lunare câte de 2'A — 3V2 c6le; şi publică portretele şi biografiile archiereilor* şi preoţilor* mai distinşi, precum şi alte portrete şi ilus-traţiunî, — mai departe articlii din sfera tuturor* sciinţelor* teologice şi între aceştia mulţime de predice pre dumineci, serbă-torl şi diverse ocasiunî, mai ales* funebralî, — apoi studii pedagogice-didactice şi scienţifice-literarl; şi în urmă tot* soiul* de a-menunte şi scirl cu preferinţa celor* din sfera bisericescă, scolastică şi literară. — Preţul* de prenumeraţiune pre anul* întreg* e 4 fl.—pentru România 10 franci—lei, plătibill şi în bilete de bancă ori maree poştali! Golectanţii primescă grattstt totă ală patrulea esemplară Numeri de proba se trimitu gratisu orî-eul cere. A se adresa la „CANCELARIA NEGRUŢU“ în Gherla—Sz-ujvâr.—Transilvania. Totu de aci se mai pottl procura şi următdrele cârţî din editura propriă: Apologie. Discusinni filologice şi istorice maghiare privitore la Români, învederite şi rectificate de Dr. Gre-goriu Silaşi. — Partea I. Paulă Hun-falvy despre Cronica lui Georg. Gabr. Şincai. Preţulă 30 cr. Renascerea limbei românesc! în vorbire şi scriere învederită şi apreţiată de Dr. Gregoriu Silaşi. (Op complet). Broşura I. II. şi IU. Preţulă broş. I. II. câte 40 cr. — Broşura UE. 30 cr. T6te trei împreună f fl. Cuvântări bisericesc! la t6te sărbătorile de peste ană, de I. Papiu. Ună volumă de preste 26 c61e. Acest opă de cuvântări bisericesc! întrece tote opurile de acestă soiu apărute pănă acum — având* şi o notiţă istorică la fiă-care sârbătore, care arată timpulă întroducerei, fasele prin cari a trecută şi modul cum s’a stabilită respectiva sârbătore. Preţulă e 2 fl. Barbu cobzariuld. Novelă originală de Emilia Lungu. Preţulă 15 cr. Puterea amorului. Novelă de Pau-lina C. ' Rovinaru. Preţulă 20 cr. Idealul* perdută. Novelă originală de Paulifi a C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr. Opera unui omă de bine. Novelă originală. —Continuarea novelei: ldea<-lulă pierdută de Paulina C. Z. Rovi-Uaru. Preţulă 15 cri Fântâna dorului. Novelă poporală de Georgiu Simţi. Preţulă 10 cr. Codreană craiulă codrului. Baladă de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr. Ultimalfi Sichastru. Tradiţiune de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr. Elfi.trebue să se tnsdre. Novelă de Maria Schwartz, traducere de N. F. Negruţă. Preţulă 25 cr. Branda seu Nunta fatală. Schiţă din emigrarea lui Dragoşă. Novelă istorică naţională. Preţulă 20 cr. Numerii 76 şi 77. Naraţiune istorică după Wachsmann, de Ioană Tanco. Preţulă 30 cr. Probitatea în copflăriă. Schiţă din sfera educaţiunei. După Emest Le-gouvâ. Preţulă 10 cr. Hermanfi şi Oorotea după W. de Goethe, traducţiune liberă de Constantină Morariu. Preţulă 50 cr. Ifigenia în Autlda. Tragedia în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfii. Preţulă 30 cr. Ifigenia în Tauria. Tragedia în 5, acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr. Petulântulfi. Comedia în 5 acte, dăpă Augustă Kotzebue, tradusă de Ioană St. Şuluţă. Preţulă 30 cr. Carmen Sylva. Prelegere publică ţinută în şalele gimnasiuhn din Fiume prin Vincenţiu Niedră, prof. gimnas. — Cu portretulă M. S. Regina României. Preţulă 15 cr. Poesii de Vasiliu Ranta-Buticescu. Ună volumă de 192 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi arangiate. Preţulă redusă, (dela 1 fl. 20 cr.) la 60 cr. Trandafir! şi viorele, poesii poporale, culese de ioană Popă Reteganu. Ună volumă de 14 cole. Preţ. 60 cr. Tesauroifi dela Petrâsa seu Cloşca cu puii ei de aurfi. Studiu archeologic de D. O. Olinescu. Preţulă 20 cr. Biblioteca Sătânului Românii. Cartea I, II, IU, IV, ctiprindă materii forte interesante şi amusante. Preţulă la tâte patru 1 fl. — câte una deosebi 30 cr. f Biblioteca Familiei. Cartea I. Cuprinde materii fârte interesante şi amusante. Preţulă 30 cr. Colectă de recepte din economiă, industria, comerciu şi chemiă. Preţulă 50 cr. Economia pentru scolele popor, de T. Roşiu. Ed. H. Preţulă 30 cr. îndreptară teoretică şi practicfi pentru învâţ&mântuffi intuitivă în folosulă eleviloru normali (preparandiall), a în-văţătoriloră şi a altoră bărbaţi de scâlâ, de V. Gr. Borgovană, profesoră pre-parandială. Preţulă unui esemplară că porto francată 1 fl. 80 cr. v. a.' In literatura nâstră pedagogică abia aflămă vre-ună opă, întocmită după lipsele scoleloră nostre în măsura în care este acesta, pentru aceea îlă şi recomân-dămă mai alesă directoriloră şi învâ-ţătoriloră ca celoră în prima liniă interesaţi. Spicuire din istoria pedagogiei la noi — la Român!. De V. Gr. Bofgovan. Preţulă 15. Manuală de Gramatica limbei române pentru scâlele poporali în trei cursuri de Maximă Popă, profesoră la gimnasiulă din Năsăudă. — Manuală aprobată prin ministeriulă de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă, de dată 26 Aprilie 1886, Nr. 13,193."-Preţulă 30. Gramatica limbei române lucrată pe base sintactice de Ioană Buteanu, prof. gimn. Ună volumă de peste 30 cole. Preţulă 2 fl. Manuală de stilistică de Ioană F. Negrhţă, profesoră. Opă aprobată şi din partea ministeriului de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dato 16 Dec. 1886 Nru. 48,518. Partea practică forte bogată a acestui op — cuprin^ândă composiţiunl de totă soiulă de acte obveniente în referinţele vieţei sociali—se pote întrebuinţa cu multă folosă de cătră preoţi, învăţători şi alţi cărturari români. Preţulă 1 fl. 10 cr. Nu mă uita. Colecţiune de viersuri funebralî, urmate de iertăciuni, epitafiă ş. a. Preţulă 50 cr. Carte conducătore la propunerea calculărei în scota poporală pentru învăţători şi preparau^. Broş. I. scrisă de Gavrilă Trifii profesoră preparan-dială. Preţulă 80 cr. Cele mai eftine cărţi de rugăciuni: Mărgăritarulă sufletului. Carte bogată de rugăciuni şi cântări bisericescl iorte frumosă ilustrată. Preţulă unui esemplară broşurată e 40 cr., legată 50 dr., legată în pânză 60 cr., legată mai fină 60, 80, 90 cr., 1 fl., în legătură de luxă 1.50—2.50 Miculfi mărgăritare sufletesefi. Cărticică de rugăciuni şi cântări bisericescl — frumosă ilustrată, pentru * pruncii şcolari de ambe secsele. Preţulă unui esemplară broşurată e 15 cr., — legată 22 cr., legată în pânefă 26 cr. Cărticică de rugăciuni şi cântări pentru pruncii şcolari de ambe secsele, Cu mai multe icâne frumose. Preţulă unui esemplară e 10 cr.; 50=3 fior.; 100—5 fl. Visulă Prea Sântei Vergure Maria a Născătorei de D-(jeu urmată de mai multe rugăciuni frumose. Cu icone frumos©. Preţulă» unui esemplară spedată franco e 10 cr., 5Q esemplare 3 fl., 100 esemplare 5 fl. v. a. Epistolia 0. N. Isusfi Cbristosă. Preţulă unui esemplară legată şi spedată franco e 15 cr. Tipografia A. MUREŞIANU, Braşov*