leiactiiaea, AimiBimatiuea si Tiponafia: BftAŞOVU, piaţa mara Rr 22. gciiaoTÎ netrancata nu aa prl mescu. Manuscrin anu aera* trimi fli I Biroirile de ouam: Brafovâ, piaţa mare Rr. 22. Inserate mai primescii în Vieaa Jtudolf Monte, Ilaatemiein & Yogler (Oto MaasJ, Hemrich Schaltk, Alois Serndl, M,Iiubeţ, A.Opp*Uk,J. Jkm-ntlerg : In Budapaata: A. V Gold-berotr, AuionMtxei, EcksteinBomat; tn Frnnkfurt: O. L, Daube; în Haia-barp: A. Steiner. Preţnl inaerţiunilorft: o aeriă ganxiondfi pe o ooldnA 6 er. ai 30 cr. timbra pentru o publicare. Publicări mai deae după tarifă şi învoială, fie clame pe pagina HI-a o-seriă 10 or. v. a. e6u 80 bani. vOaseta" ieae In fie-care <ţi AlBUBate miri Aiitn-Omiii Pe nnfi ant 12 fi., pe a£ae luni C fi., pe trei luni 3 fi. Pe unfi anfi 40 franci, pe^şăae luni 20 franci, pe trei ioni 10 franci. Ba prenumări la tdte oficiala poştala din Intra pi din afară şi la dd. colectori. iboiuuitili miri Braţrri: la administra ţi nne, piaţa mare Kr. 23, atagium I.: pe unfi anfi «>â., pe pisa luni o fi., pe tre i luni 2 fi. B0 cr. Ou dusuliiin casă: Pa uni ană t2 fi., pe şise luni S fi., pa trai luni 3 fi. Uni eaemplarn 6 or. ▼. *. său 16 bani. Atfttfi abonamentele citii şi ingerţiunile suntfi a se plăti înainte. Nr. 250. Braşovl, Duminecă 15 (26) Noemvrie 1888. BraşovQ, 12 Noemvre v. Cu ocasiunea desbaterei proiectului de lege militară în comi-siunea pentru armată, deputatulu Thaly a atrasă atenţiunea colegi-loră săi asupra împregiurărei, că membrii dietei, cari suntu în acelaşi timpu şi oficerî în re-servă, în casulu unei mobilisărî generale n’aru trebui se fiă îm-pedecaţî în esercitarea datoriiloru loru de legiferare. Comisiunea a hotărî tu se aducă în formă de re-soluţiune acestă ceştiune înaintea dietei, lăsândă la disposiţiunea ei să avisezepe ministrulu dehonvecjî a studia lucrulu. Deputatulu Thaly pune deci ţaţa ’n laţă împlinirea duoră feluri de datorii: datoria de a legifera cu datoria de a-şî apăra patria. Şi lucru ciudată, datoria de a-şî apera patria o consideră ca o datoriă de a doua mână. Nu scimă ce voru c[ice la acesta „ patrioţii “ patentaţi kul-turegyletiştî şi gazetari, der noi putemă constata unu lucru, că adecă legislatori loru unguri le convine multă mai bine se stea, în casulă unei mobilisărî, pe băncile dietei, unde e caldă, comodă şi se dau diurne, decâtă să sufere incomodările casarmei, sgomotulu armeloră, ventulu, pldia ori nin-sorea, şi p6te şi comanda germană. Le convine multă mai multă a face pe „ domnii “ în dietă, a dispune de »6rtea popoxaţiunei şi cu deosebire a naţionalităţilor!! nemaghiare, decâtă a sta smirna sub superiori germani, fiă chiar şi pentru apărarea patriei. Der în acelaşi timpii, poporulă şi cei cari nu suntă „ domnî“ în dietă să stea strînşî în curelele şi hainele cătănescî, se asude sub greutatea armăturei, să sufle’n mâni între zidurile reci ale casarmei şi pote că să facă şi cunoscinţă cu câte ună glonţă ală duşmanului apărândă patria şi pe domnii din dietă, căci — dragă Dămne — ei FOILETONUL# „GAZ. TRANS.U (i) Sfântulu llie în credinţa ţeraniloru români din Sătagiu. (Legendă.) Sfântul!! llie fost’a la începută omtl cum suntfi toţi omenii din lume, cu deosebire însă, oă elfi era fericita din cale afară. Şi cum să nu fi fosta? Avea nevastă frumosă cum nu pote fi pe pământ fiinţă femeiască; drăgălaşe la vorbă, blândă la sufletfi, câta gândeai, că raiu şi nu altceva o să fiă viâţa în tovărăşia ei. » Der cine a aucjitfi vre-o dată, ca fericirea să fiă statornică în lumea acesta schimbăciosă ? Sfântula llie şi elfi vă4efidfi în căs-ciora sa întrunită atâta nestimată de podobă femeiască, atâta darfi de susfi, chitea: femeia mea e frumosă, mai fru-mosă decâtfi celelalte femei şi nu e chipfi 8ă se ascundă din văc]ulfi lumei; suntu ocupaţi de nu mai sciu unde le stă capulă cu făurirea legiloră. Să admitemă, în casulă unei mobilisărî, ca scusă legiferarea sub cuvântă că, pe când poporaţiunea aperă patria de duşmanii din afară, deputaţii din dietă apără prin legi binefâcătdre poporaţiunea de duşmanii dinăuntru. Negreşită că atunci ară trebui „părinţii patrieiu să fâurescă legi pentru uşurarea dariloră, pentru îmbunătăţirea stării materiale a poporaţiunei, pentru desvoltarea diferiteloră popore în spiritulu naţionalităţii loră, şi în genere legi pentru egala îndreptăţire a naţio-nalităţiloră pe tote terenele, pu-nendu-se capătă tuturoră nedrep-tăţiriloră şi persecuţiuniloră. Der când legiferarea dietei e o fabricare de legi pentru sporirea dăriloră, pănă si pe cele mai necesare4 mijloce de traiu ale poporaţiunei, pentru sporirea datoriiloru statului, pentru împedecarea des-voltării naţionale a popdreloră nemaghiare, cari formeză majoritatea poporaţiunei statului; când şoviniştii din dietă aprobă şi aplaudă t6te măsurile ilegale, arbitrare şi vexatore ale regimului în contra majorităţii poporaţiunei, care duce prin urmare pe umeră şi partea cea mai mare a sarci-neloru statului, atunci ne miramu că deputaţii cari suntu în armată mai ceru să fiă scutiţi, dela împlinirea datoriei loră de a’şi apăra patria, faţă cu o astfelă de activitate legislatorică. Der păte fi acesta, chiar în casulă când activitatea loru ar fi fructiferă şi binefăcătore, ună motivă, ca unii se îndure tote greutăţile unei mobilisărî, er alţii se stea pe perinile bănciloră dietei? Caracteristică trăsură a patriotismului kulturegyletistă, cu care şoviniştii se laudă bătendu-şî pep-turile! Suntemu curioşi se vedemă ce va (ţice ministrulă honve<ţiloră, ce voru 4ice kulturegyletiştii şi ceilalţi şoviniştl, cari pretindă a învăţa pe alţii patriotism!!. Noi Românii de multă l’am cântărită patriotismul!! şoviniştiloră şi nu credemă că se va g^si vreunii Română, care să-şî fi făcută vre-odatĂ ilasiunl de elfi. Situaţia mnisterinlni Rosetti-Carpi. Mai mulţi deputaţi şi senatori s’au adunata la „Hotel de Franceu, spre a răspunde la învitaţiunea ce li se făcuse de cătră guverna, scrie „Epocau. Adunarea era der compusă mai aleşii de junimişti, cu tote că veniseră la acestă întrunire şi câteva persone ne-aparţinendfi acelui grupa. D-lfi Carpii a deschisa şedinţa, anun-ţânda, că s’au urmata nouă negociaţiunl între guverna şi partidulfi liberalfi-con-servatorfi, pentru a şe ajunge la o înţelegere. D-lfi Carpfi a spusfi, că djscu-ţiunea a urmata asupra acestora trei puncte : 1. Complectarea ministerului cu trei membri luaţi din sînulfi partidului liberal fi-conservatorfi. 2. Forma constituţională în care trebue se se facă acâstă modificare a cabinetului; liberalii-conservatorl fiindfi de părere ca ministeriulfi întregfi să-şi -dea demisia, şi apoi după şfatulfi pre-şedinţilorfi Camerii şi ala Senatului, M. S. Regele să însărcineze totfi pe d. Th. Rosetti să compue ministeriulfi, care ar fi astfelfi adevărata emanaţiune a parlamentului. 3. Cestiunea proiectelorfi de , lege; căci cei trei membri din partidulfi libe-ralfi-conservatorfi, cari trebue să între în cabinetfi, cerfi ca proiectele de lege să fiă supuse unei nouă discuţiunl, în sînulfi consiliului de miniştri, înainte d’a fi aduse în desbaterea corpurilorfi legiuitore. D-lfi Carpfi, înainte d’a se rosti asupra acesţorfi puncte* ceru să audă pă. erea deputaţ lorfi presenţl. Discuţia se suspendă 4ece minute, pentru ca cei presenţl să se potă consulta. Se remarcă numărul!! micfi alfi con-servatorilorfi puri, dice „Românulfiu. Deputaţii comenteză cu vioiciune pretenţia oonservatorilorfi de a demisiona cabinetulfi. La, redeschidere, d. Volenti, celti ântâiu înscrisfi, vorbindfi în numele tinerimii, care va da concursfi guvernului, protesteză energicii, în mijlocultt unanimelorfi aplause ale adunării, contra pretenţiei de a demisiona cabinetulfi. Z>. Ressa spune, că întru câtfi pri-vesce programul!! nu vorfi fi dificultăţi, d-sa îlfi primesce mai întregfi. In oeea ce privesce demisionarea cabinetului, d-sa consideră acesta ca cestiune constituţională. D. Ressu crede, că, orl-cum af face cabinetulfi, seu introducând!! de-a dreptul!! pe conservatori ori demisionând!!, e totfi una; prin urmare de ce atâta repulsiune de retragere. D. I. Rădulescu, în numele liberalilor!!, declara, că a venit!! pe aicl_ unfi pro-gramti şi nu înţelege ca acelfi prfigramfi, care e liberalii, să se stîrpescă. Amin-tesce conservatorilor!!, că ţera nu i-ar fi trimisfi la Cameră dâcă nu’i reabib’tau liberalii. Le spune să’şl mai micşoreze pretenţiunile şi poftele, decă nu partidulfi liberalii tînărfi ce se va reconstitui în Cameră îi va pune la loculfi lorfi. Mai vorbesc!! domnii Duca, Chrisen-ghi, Ghica-Comăneştî, Hina şi Voinovfi, cam în acelaşi! sensfi. D. Duca este de părere, ca să se împace guvernul!! ori cum cu conservatorii, de-6rece liberalii fiindfi desuniţl, ramurile partidei conservatore s’arfi face stăpâne pe situaţiune. D. Voinovfi accentueză caracteriilfi liberali! alfi programei guvernamentale şi spune condiţiile sub cari liberalii ’i dau concursul!!. Cere ca guvernul!! să încerce inmedialfi să obţină unii votfi de încredere dela Cameră D. Carpii a luaţii din nou cuvântul!! şi după ce a resumatfi desbaterile, a exprimat!! cam astfelfi părerea 6a : Primul!! punctfi, acela alfi reconsti-tuirei ministerului, cu trei cole^[ noui* nu face nici o dificultate, nici dintr’o parte, nici dintr’alta. Asupra cestinnei discutării dm nou a proiectelorfi de lege, d-sa declară, că a dobândita convingerea că marea majo- vă4ută uşor!! o să cadă dragă, âr păsă-ruica leşuită cade pe nevă4ute în laţurile întinse de vânătorul!! lacomi! şi fără astâmpăr!!. Sfântul!! llie era acum gelosfi pe femeia sa. Ar fi voitfi ca nici borea de seră să nu’i adie nevasta lui supţirică ca fi-rulfi de cânepă; ba se temea,: ca nu cumva ra4a sorelui să-i atingă buzele ei cele ca friln4a de fagfi, când primăvera prinde a înveli codrulfi. Der ce să-i faci? Femeiă a fostfi şi ea. Din când în când prindea vorbă cu unulfi cu altulfi. In nevinovăţia ei de toporaşfi nu lua sâmă, cum glasul!! ei îmbată ca vinulfi celfi bunii muritorii, cum bărbatul!! ei, Sfântul!! llie, $ de 4i? anfi de anii, ajunge a & totfi mai gelosfi. Bietul!! de omfi cum elfi însuşi îşi sapă adesea gropa fericirei! In cele din urmă vieţa Sfântului llie era mai mult!! amari! şi duioşire, decâtfi traiu Omenesc!! ; era pe aci, pe aci nesuferită. Gelosia cea de scârbă â-ducătore îlfi stăpânise cu totul!!. Intr’unfi amurgi! de seră, cum şedea elfi la masă, cufundat!! în gândurile greu apăsătore ale vieţii 4ihhce ? părutu-i-s’a că aude ca freamăt!! de frun4ă vorbă dulce de dragoste în chilia lăturaşe şi cu câtfi asculta mai cu neastâmpăr!!, cu atât!! i-se părea mai tare, că rostul!! e străin!!. Gelosia cea diavolâscă în clipita asta’i întunecase cn totul!! cuminţile. Era o fiâră sălbatică, nu altceva.- „Ah, femeiă necredinciosă, — îşi 4ice în gândul!! său tulburată, — cum, tu acinea în căscioramea, a cin ea dinaintea mea mă vin4l cu iniiliă fără sufletfi ome-nescii; nesocotit’o, n’ai gândit!!, că efcte răsplată pentru ori'ce păcat!! ?!u Vai, cum adesea şi celfi mai cu minte omfi îşi perde cumpătul!!! Sfântul!! llie, neţinândfi semă, că în chilia lăturaşe femeia sa cu băietnlfi lor întors!! din o cale depărtată s’a lăsaţii în vorbe de dorii, în ochi cu scânteia râsbunării ia m mână unfi cuţitfi groi-nicfi şi întră cu o săritură măsurată în chilia pe jumătate întunecată de umbrele nopţii. O clipelă, şi femeia şi băiatul!! zaci! ca doi brugl de aurii stropiţi de sânge la piciorele omului stăpânit!! de gelosia cea afurisită ! înfiorători! a fostfi ceasul!! deşteptării. Sfântul!! llie sta ca loviţii de trăsnet!! dinaintea raiului ; său risipita. Ar fi voitfi, ca să se descbi4ă pământul!! pentru ca să-lfi înghiţă de viu şi să.cur-meze firul!! unei vie# nenorocite. Der fulgerul!! nu’lfi trăsnea; pămen-tulil nu-lii înghiţea. Elfi avea să sufere roda muncei sale. Consciinţa nu-i da răgazfi măcar!! pe o clipă, piua pribegea mereu prin văi, munţi şi codri neumblaţi. Er nop-tea, când voia să-şi odichnescă mădulă-rile obosite, i-se ivea în gândi! faptul!! săvârşit!! şi odichna eră# îlfi părăsea. In cele din urmă, după multe sbu-ciumări şi torturi cliinuitore, departe de sgomotulfi lumei, se retrase într’unfi pustiu părăsita de ori ce fiinţă vieţuitpre. Aci cn postj! straşnică şi cu rugăciuni de milă îşi petrece^ 4^®le una după alta. Rădăcini amare de plante, udate cu la- Nr. 250 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888 ritate a puncteloră din programă suntă împărtăşite de membrii partidului liberalii conservatorii. • . Câtii pentru cestiunea constituţională, d. ministru de externe a rugata pe deputaţi să permită miniştriloră ca să re-solve ei acestă cestiune (demisiunea ministerului.,) D-la Carpft 4L0> c& se va ţine una consiliu de miniştri sub preşe-dinţa Regelui. Acestă cestiune va fi din nou cercetată şi rogă pe deputaţi, ca se viă de vreme la Cameră, ca să le supună resoluţiunile luate deliberărilora lora. IDIXT DiscursulC tronului împăratului Wil-helm 11 este avorabilu comentată de pressa germană „National Zeitung44 laudă tonulă demnă şi caracterulă paclnică ala mesagiului şi dice că cu atâtă mai străină apare alarma de r&sboiu ce au dat’o oficioşii germani dilele aceste. rBerliner Tagblatt44 constată că acum mesagiula face amintire şi de Anglia ca de o putere amică şi că numără şi pe Rusia între puterile paclnice. Organulă papală „ OsservatoreRomatiou scrie : „Deşi suntemă de ordinară bini-şoră informaţi despre cele ce se petrecă în Vaticanfi, nu putemă nici aproba niei desminti scirea, după care Papa în casulă unui răsboiu, la care ar lua parte activă Italia, ar voi să pârâsescâ Roma. Credemă, că ne vomă apropia de ade-vără, decă vomă (}ice, că în adevărfi ar pute să sosescă o cji> când Papa, deşi cu părere de rău, va părăsi Roma. Aaesta s’ar întâmpla, decă cerculă de feră, cu care’lă încungiură guvernulă italiană, s’ar îngusta astfelă, încâtă Papei nu i-ar mai rămâne libertatea de a pute comunica cu lumea catolică. 44 Foii oră din Viena li-se telegrafeză din Bucuresd, că îrtre conservatori şi guvernă s’a încheiată ună compromisă şi că alegerea lui Lascară Catargiu ca preşedinte ală camerei este resultatulă acestui compromisă. Se vorbesce, că conservatorii generalulă Mânu, Alexandru Lahovary, precum şi liberală-con-servatorulă Vernescu voră întră în cabi-netă. Din România n’avemă încă nici o scire detaiată. SCmiLE PILEI. Din ţinutulă Tărnaveloră primimă o corespondenţă, în care ni-se împărtă-şesce scirea, că Escelenţa Sa Metropo-litulă dela Blaşă Br. Ioana Vancea se ocupă cu multă interesă de cestiunea îm-bunăâţirei sorţii preoţiloră rurali din ar-chidiecesa Sa. In scopulă acesta nl-se crăml de bănuială, îi era nutremâlitulă clinică. Postea şi se ruga mereu. Postulă şi ruga în lipsa nădejdii este grea apăsătore. Postulă şi ruga Sfântului Ilie era de ăstfelă. Bătrână, din cale afară bătrână, era Sfântulă Ilie. Piciorele-i tremurau sub povara aniloră. Şi elă încă nu cunos-cea nădejdea. O durere adâncă i-se oglinda în faţă brăzdată de nenorocirile jelnice ale vieţii. Dumnedeu însă este mai milostivă de câtă cum ar gândi omulă. Dumnetjeu s’a miluită şi asupra Sfântului Ilie. Ună mare trosnetă s’a făcută. Şi ca din senină o căruţă înhumată la cai de focă s’a pogorîtă pe pământă, ca să mi-lă iee pe Sfântulă Ilie şi să-lă ducă în ţâra în care flârea nu ofilesce şi durerea-i cunoscută numai din pomenire. In ceriu sosirea Sfântului Ilie a pricinuită bucuriă mare. I-s’a dată fulgerulă şi trăsnetulă spre mânuire. Er ca să năpustescă diavolulă ce l’a împinsă la săvârşirea omorului groznică, elă este purtată în căruţa înhămată la doi cai de focă de-asupra noriloră, de unde elă plesnesce mereu cu sbiciulâ său scrie, că Escelenţa Sa a emisă ună cer-culară cătră întregă clerulă archidiece-sană, în care se dispune de o parte ca să se însemne venitele reale şi sigure ale tuturoră parochieniloră, er de altă parte se pune în vederea clerului ar-chidiecesană contopirea seu fusionarea parochieloră vecine mai mici. Prin acesta, creându-se parochii mai mart, sortea res-pectiviloră preoţi s’ar înbunătâţi considerabilă în ceea ce privesce starea materială, aşa că n’ară mai fi avisaţî la micile ajutore în bani, disponibile pentru preoţi, rămănendă ca aceste ajutore să se dea în sume mai mari pentru acele parochii, pentru a cărora îmbunătăţire nu s’a putută face nimică pe calea fu-sionărei. * * * Din Florenţa se anunţă, că principesa Koltzow-Masaltsky născută Ghica a încetată din vieţă. Principesa era cunoscută sub pseudonimulă Bora d’Istria ca o scriitore însemnată. Dora d’Istria seu principesa Elena Ghica s’a născută la 22 Ianuarie 1828 în Bucurescl. E fiica principelui Yalahie Mihailă Ghica. A studiată în străinătate dela 1841 — 1848, s’a măritată la 1849 după principele Koltzow-Massalsky şi a trăită mai multă în Italia. Scrierile ei se distingă prin pătrundere scienţifică, prin vederi liberale şi printr’ună talentă ne-obiclnuită de a înfăţişa lucrurile. Cele mai principale scrieri suntu: „La vie monastique dans l’Eglise orientale44 (a 2-a ediţiă 1858), „Les femmes en Orientu (1859), „Des femmes par une femmeu (2 voi. 1864), „La Suisse allemandeu (1856), „Excursious en Roumelie et en Moree44 (2 părţi 1863) şi altele. Perderea celebrei scriitore române e adâncă simţită de toţi Românii. * * * Biserica gr. or. română din Boboti inf,!, fiindă ruinată totală, autoritatea politică de acolo a închis'o. Credincioşii acestei parochii isolate suntă în cea mai mare strîmtorare, neavendă astădî nici unde să se roge lui Dumnecjeu. Deşi e lipsită comuna bisericescă de orl-ce avere, în timpulă din urmă, cu tote loviturile elementare din mai mulţi ani, poporulă acestei parochii, în unire cu zelosulă loră preotă d-lă N. Puia, şî-a rădicată scolă nouă, a sistemisată salariul învăţătorescă ş. a. cu jertfe extraordinare. Acum însă, în împregiurările actuale, când edificiulă loră bisericescă nici nu se mai pote repara, ci trebue didită biserică nouă, er comuna bisericescă, fiindă forte săracă : poporulă română din Doboli inf. numai prin contribuţiunile mărinimos© ale Româniloră pote scăpa din trista şi critica posiţiă în care se află. Intru câtă suntemă informaţi, mai de flăcări trăsnetă şi fulgeră pe pămentă, căci dor-dor a isbuti a alunga diavolulă din lume, pe acestă ispititoră fără milă ală bieţiloră omeni. Văcjândă Sfântulă Ilie, că nu e chipă de scăpare de ligiona asta vrăşmaşă <5me-nilorfi, a cerută Iui Dumnedeu: „Dă-ml, Domne, împuternicire, ca să lovescă cu atâta tăriă în diavolulă ălă urîtă de ori ce fiinţă omenesca, ca însuşi scauniilă Sfinţiei Tale încă să se clătescă !u Pentru cererea asta nesocotită Dumnezeu a săcată mâna cea dreptă a Sfântului Ilie; căci dâră este Domnulă lu-mei şi nu o să sufere stricarea planului croită încă din vecinieie. Sfântulă Ilie totă nu şl-a perdută nădejdea. Căruţa lui înhămată la caii cei de focă durduesce de-asupra nori-loră în trâcătulă ei repede, er elă plos-nesce mereu fulgeră şi trăsnetă din sbi-ciulă său de focă. Munţii se clătină de puterea cea mare. Omulă nu cuteză să’şl ridice ochii la ceriu, ma celă din urmă verme tremură decâte-ori Sfântulă Iliă ia în gonă pe celă necurată. y. t. mulţi Români din Braşovă au şi contribuită cu sume mari pentru edificarea bisericei din Doboli inf. Nu mai încape îndoială, că alţii le voră urma în acestă nobilă faptă. * * * „Ilustrirte Zeitung44 a publicată în ultimulă ei numără traducerea poesiei d-lui Eminescu: „Ce te legeni codruleu. * * * Se pare, că guvernaţii francesu s’a decisă a reveni asupra mesurei ce luase de a nu mai primi în şcolele militare pe oficerii români. Astfelă „Românului14 i se comunică, că pentru momentă consimte a primi pe tinerii A. Golescu în Saint Cyr şi pe Miclescu în şc-ăla de aplicaţia dela Fontainebleau. * * * „Elsasser Zeitung44 anunţă, că doi preoţi, catolici din diecesa Meţului au fosta asentati pentru serviciulu militară de trei ani în armata germană. Nu cumva suntu FrancesI acei preoţi? Atunci uşoră se esplică lucrulă. * * „Românulă44 află, că guvernulă germană a interZisă, în contra convenţiunei esistente, importarea porciloră din România în imperiu. 0 interpelaţiune va fi adresată în acestă privinţă. * * * Ună Z^ră oposiţională din Rus-ciucă a publicată următorea gravă scire: „D-lă Muntov, fostă prefectă ală vilae-tului Rusciucă, în timpă câtă a stată în funcţiune, ar fi gâtuita opta persone din Stara-Zagora aruncându-le apoi în Dunăre1,4. La acestă scire, ună deputată din oraşulă Ternova, Gradmaiof, a interpelată guvernulă în acestă privinţă. Casulă fiindă destulă de gravă, vomă ţine în curentă pe cetitorii noştri. Din adunarea representanţei comunei Braşovil. Adunarea s’a ţinută în săptămâna trecută. Primarulă Franz de Brenner-berg ca preşedinte a adusă la cunos-cinţă că: In luna Iulie s’au încassată 1951 fl. 92 cr. vamă de pavagiu şi 7400 fl. 64 cr. taxe de acsise ale oraşului; în luna Augustă 2032 fl. 07 cr. vamă de pavagiu şi 10.378 fl. 37 cr. taxe de acsise. S’au acordată ajutare de câte 2 fl. pe lună Teresiei Boltesch, Sofie Beranek, Luisei Ulrich şi Teresiei Bloss; ajutore de câte 1 fl. pe lună celoră 5 copii mi-norenl ai lui I. Lupşană din fondulă oră-şenescă pentru săraci. Ca membri ai representanţei au fostă chemaţi suplenţii de pănă acum I. Schăfer comerciantă, I. C. Panţu pro-fesoră şi Enric Scherg măcelară. In urma recursului comunei orăşe-nescl Braşovă s’a redusă, prin sentinţa judecătoriei administrative financiare, echivalentulă competinteloră, dela 1 Maiu 1881 încoce pentru averea ei mişcătore şi nemişcătore, în sumă anuală de 13,510 fl. la 7097 fl. 48 cr. pe ană şi deci i-s’a ştersă din suma competinţeloră de 90.067 fl. dela 1 Maiu 1881—31 Decemvre 1887 suma de 42,751 fl. In casa de sănătate a oraşului au fostă întreţinuţi în luna Septemvre 80, în luna Octomvre 81 neputincioşi şi alienaţi. Trei camere din acestă casă s’au închiriata cu 20 fl. pentru luna Octomvre institutului pentru bolele de ochi. S’au încheiata contracte pentru a se aduce cu carulă lemne de fagă pentru arsă în magazinulă de lemne orăşenescă şi anume 1488 metri cubici din pădurea Branului, 3426 din a Apaţei şi 898 din a Crizbavului. S’a primită unanimă să se ia: 1°/,, după valorea proprietăţiloră pentru petrecerea în colele de posesiune cu oca-siunea moşteniriloră, cumpărăriloră, do-naţiuniloră ş. a. ; 50 cr. pentru sooterea certifieateloră oficiale de dare de fiăcare jumătate de colă; 1 fl. de fiăcare edlă pentru copii oficiale de pe călele de posesiune. Acestă decisiune, în urma căreia intră în cassa oraşului 5000—6000 fl., o va presenta magistratulă spre aprobare locuriloră mai înalte. S’a hotărîtă să se arendeze taxele de târgă şi de stată în pieţă numai pe anulă 1889, er în privinţa acsisului proiectată (Thorakzise) pentru barieră, magistratulă a fostă însărcinată a face proiectulă corăspunZătoră. Propunerea magistratului d’a rămânea pe lângă esecutarea procederei de espropiare deja cerute cu privire la başca măsariloru (Tischîerzwinger), la grădina lui Duk şi la pămentulă spitalului femeiloră sărace, a fostă respinsă şi amăsurată propunerei comitetului permanentă s’a decisă a se câştiga aceste pământuri necesare pentru regularea stradeloră pe calea învoelei şi deci a cumpăra başca măsariloră cu preţulă de 10,000 fl. cerută cassa generală de economii din Braşovă, grădina lui Duk cu 4000 fl. şi partea respectivă din pămen-tulă spitalului femeiloră sărace cu 1555 fl. 56 cr. S’a încuviinţată ună credită suplimentară de 1700 fl. pentru îmbrăcămintea şi echiparea organeloră oficiale ; suma să se acopere din economiile celorlalte titluri de cheltuell. Pentru parţiala dărîmare a castelului din Brană, întreprinsă de militari în 1876, comuna orăşenescă a primită dela erariulă militară o despăgubire de 16 mii 920 fl. şi acâstă sumă a depus’o cu 5a/0 la „Albina44, aşa că comuna, soco-tindă şi interesele de 2291 fl. 23 cr., avea la disposiţiune 19,211 fl. 23 cr., când a începută să-lă reconstruiască: Din acâstă sumă a cheltuita pentru reconstruirea castelului 12,976 fl. 35 cr.; pentru restabilirea fântânei castelului 320 fl. 42 cr.; pentru supraveghiarea lu-crăriloră, pentru o tablă comemorativă şi pentru predarea lui în îngrijirea oficiului forestieră ală oraşului 285 fl. 53 cr.; pentru regularea locului lui Honterus 2908 fl. 14 cr.; cu totulă 16,490 fl. 44 cr., aşa că rămâne ună restă de 2720 fi. 79 cr. Acestă sumă s’a avisată cassei oraşului sub titlulă „venituri nepre-văZute44. Se aprobă cererea representanţei comunei bisericescl gr. or. din Prundă d’a i-se lăsa o bucată mică de pămentă lângă şeola poporală română de acolo, ob-ţinându-se prin acesta şi o regulare a stradei. Se alege membru în comitetulă electorală centrală archivarulă oraşului Fri-derică Stenner. Se acordă ună ajutoră de câte 5 fl. pe lună din fondulă orăşenescă pentru săraci celoră 6 copii minorenl ai văduvei predicatorului Tontsch, pănă ce vorăîmplini etatea de 16 ani. Propunerea d’a se înfiinţa ună asilă de nopte pentru cei fără de adăpostă la poliţiă în cursulă celoră şese luni dela Octomvre pănă la Martie din fiă-care ană s’a primită, avendă a-se înfiinţa în contulă fondului orăşenescă pentru săraci. Constituirea Reuniunei femeiloru române din Braşovu. Reuniunea femeiloră române din locă îşi ţine conformă statuteloră adunarea sa generală în fiecare ană în