I ittiUM, jjtflţuiiistiaîipea si îlMiaia: IRAŞOVU, piaţa inara Mr 22. Sciiaorî nefrancate nu se pri melci. Manuscrip® nu ae retrimit & ! Birourile de aimcinri: Irtfovfi, piaţa mare Rr. 22. Isierate maiprimescfi în Vlaaa Huiolf Mosse, Haasetmem & Vogltr (Oto Maa»), Eeinrich Schalek, Âloit Birndl, M.Jhtket, A. Oppel*k,J. Jkm-tehtrg; în Budapesta: A. V Gold-krgtr, AutonMtnei, EckstttnJJemal; IcFrankfurt: 6. L, Daube; In Ham* burg i A. SUmer. Preţul mae^ţitmiloră: o seriă ptrmondu pe o colină. 6 er. ei 80 cr. timbra pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă şi Învoială. £eclame pe pagina Ul-a o eeriă 10 er. v. a. său 90 bani. V ^L.HTTJ-TJtr LL „Qaaeta* iese & fia-care di iKiiaaeiî ţenro iismFVimit Pe uni anu 12 fl., pe aăae luni 6 fi., pe trei lmdf 3 fi. Fntn Bomînia si străinătate: * P* unii ană. 40 franci, pa eăaa luni 20 franci, pe trei luni t0 frânei. Sa prenumără la t6te ofl-oiela poştale din Intru pi din afară şi la dd. colectori. Abouamejiniiă patru Braşorl: la adminlstraţiune, piaţamare Nr. 22, etagium I.: pe untiană 10 fi., pe sese luni 5 fi., pe trei luni 2 fl. $0 or. Cu dusulfi In casă: Pe unii and 12 fi., pe şâse luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. tină esemplară. 6 or. V. *. aiu 16 bani. Atătti abonamentele c&tii şi inserţiunile snntă a ae plăti înainte. Nr. 249. BraşovH, Sâmbătă. 12 (24) Noemvrie 1888. BraşovD, 11 Noemvrie v. In momentele de faţă se trac-teză în dieta ungurescă de trei lucruri mari: de conversiunea dato-riiloru de stătu, de răscumpărarea re-galiiloru de cătră stătu şi de o nouă orgamsare a urmatei. T6tă arta ministrului Tisza, actualulu conducătorii ală resortului financeloru, culmineza în conversiunea datoriiloru de stătu. Acesta însemnă, că ceea ce bieţii contribuabili aru ave să plătescă în termini mai scurţi, să plătescă în termini mai lungi, aşa ca şi copii copiiloru lord să mai aibă ce plăti cu ridicata. Creditorii statului, grupul Roth-schild, pentru carnete bune se în-voiescu bucuroşii. Loru le mai convine se asigure bune procente pe enormele lord capitalii şi stră-nepoţiloru loru, decâtft să fia — chiar de s’ar pute — plătiţi iute şi aşa espuşî la bătaia de capd, că unde să-şi mai pdtă eloca aceste sume colosale barem! cu 4—5 la sută. Era d-lui Tisza asemenea îi mai convine să scape de grijile deficitului anuală,' lăsândd să aibă cu ce’şl bate capuld şi genera-ţiunile viitdre. D-sa 4i°e: habet tempus, habet vitamu şi moti-veză conversiunea cu aceea, că statulu nu va mai fi silitd a lua nouă împrumuturi, ca se-şî acopere deficitele din anu în anu. Cu alte cuvinte statulă stă aşa, că nu mai p6te plăti regulată, ce este datoră. Nu semănă acesta ca ou cu ou cu o bancrută? şi încă după 20 de âhî de pace! Unde vomă ajunge decă sdrtea ne va trimite peste capd şi grozăviile unui răsboiu, de care suntemu ameninţaţi în ,ţotu minutulu în urma „geniali tactice politice a cel ord ce ne guvemeză ? Der nici cu ştergerea deficitului anuâlu nu e totd smântână pănă în fundulu 61ei. De bihe nu te teme, de reu nu scapi. Noi ne tememd, că statuld o via păţi cu conversiunea, cum a păţit’o ^eguţatorulu creditoru cu croitorul u lui debitoru. Acesta fâcendu fălim entă, Qise, cătra creditorulu său: „’MI pare fdrte rău să păgubesc! atâta din causa mea. Mă; oferă decîta’ţî plăti câtă voiu pută din când în când, în rateu. Negu-ţătorulu, plăcută surprinsă de omenia datornicului seu, se învoi bu-curosu. Der croitorulu nu plăti una, nu a doua, nu a treia rată şi când îlu întrebă ueguţatoruld fâcendu-i Imputări cu blândeţe, că de ce nu plătesce, îi răspunse: „Nu’ţi potu plăti nici acum cum nu ţî-am pututd plăti înainte, der am cre4utu, că’ţl va fi multă mai uşoru a perde suma. aceea mare ce ţî-o datorescu, eaca aşa cu de-a-măruntuld, în rate, decâtu deodată!" Ne tememu că după conversiune statuld ungard, de bine ce a scăpată de acoperirea deficiteloru anuale mari, nu va pute acoperi nici deficitele mici. Celd ce va trăi, va vede! Capacităţile, geniurile patriotice unguresc! suntu multe şi mari, der în lucruri practice şi de viaţă suntu, precum scimu, fdrte tar’ de norocu î Răscumpărarea regaliiloru ar ave de scopd să mai ştergă o urmă a vechiului feudalismu şi se asicu-reze statului strîmtoratu unu venită, care dqpă dreptu, decă i se cuvine cuiva, numai lui i se cuvine. Lucrulu ar fi în sine bună, decă s’ar efectul în modă practică şi înţelepţescd. Ei, der Ungurii nu potd face nimicu curată numai după dreptate şi fără de mulţime de consideraţiunl laterale, individuale. Aici după culise stă erăşî aşa numitulu gentry (clasa miciloru nemeşi şi proprietari); gentry celu scăpătată, celd ce scie numai să trăiască bine şi căruia nu-i place nici să lucre,.nicî să înveţe; gentry pe care îlu numesed partisanii lui cu multă predilecţiune, der fără cuventd: „elementulu susţiitoru de stată, “ acestu gentry, pe care nici o putere lumescâ nu’lu pdte scăpa d$ peire. o. Grentry să şi îmbulzesce la răscumpărare ca corbii la hoitu. Ei rşuntu in fioribus, căci au se capete pentru dreptulă de regalii, care în multe locuri nu aduce niol unu venitjd seu mai nici unu venită, sume frumdse dela stată.Gentry s’a şi sufulcatu de cu bună vreme şi a arătată venituri din dreptulu lord de regalii, de cari s’au scan-dalisatu chiar şi foile unguresc!. Ei uitaseră, în zeluld lord celd mare pentru binele statului, că după aceste venituri ar fi trebuită să plătescă şi dare pană acuma, er nu numai după veniturile mărturisite pană a nu fi vorba de răscumpărare. Spună foile unguresc!, că în acestu soiu de patriotismu a es-celatd mai alesă gentry din ţera „Kulturegyletului44. Acum ,gr fi ajuns dumnealord în strîmtărş, căci ori ard trebui se plătescă darea c|tră stată pentru venitulu împătrită tăinuită cu şiretenia, ori să fiă despăgubiţi numai după numele venitului mărturisită de ei pentru dare pană acuma.. Ei, der voci patriotice se ridică pentru ei şi scornitura de „elementu susţiitoru de stată44 începe a’şl face 4atorinţa. Nu ne vomă mira decă gentry va ieşi din acestd comă de capră fără de nici o scădere său pierdere, căci şi în dietă suntd mulţi mici boerl de aceştia şi cari nu suntd acolo au legături intime cu, ea. Ba nu ne vom mira nici de aceea, decă acest! gentry, a cărord venituri din regalii an crescută peste ndpte aşa de grozavă, ne vord ţine lecţiunl şi 4e aici înainte despre „adeveratulu patriotismu/4 Cu ndua organisaţiă a armatei tOte ard merge cum arţ merge der aceea, că junimea maghiară ţre-bue să facă esamenuld de oficeru în limba germană,, nu le întră „patrioţilord44 în capă. Foile unguresc! variază în totei tonurile tema, că junimea maghiară nu scie, nu pote sci, ba nici nu p6te învăţa nemţesce, şi că de aceea nu se îmbulzescu în armata comună, pentru că nu le place comanda ei germană şî spirituld ei german. A ajunsă lucrulu, precum scimd, pană la petiţiunî catră miniştri şi dietă. Ţinendă acum semă de faptulfi, că totd dieta ungurescă a aplaudată frenetică acelu proiectă de lege, ce impune copilului nemaghiar u de 6—12 ani, care n’a mai vă4utu păn’aci carte şî âmblă întFo şcdlă nemaghiară, neajutata de stată nici măcard c’und bană frântă, să înveţe şi să scrie în 6 ănî uuguresce, cu totd dreptulu putemu să fimu curioşi a vedă, că 6re acesta dietă 4ice-va acum ti-nerilord academici, că înveţândd în giinnasii optd am nemţesce, ard pdte, surd trebui să ăcie atâta din âcestă limbă, ca săpbtă face esa-menuld de oficeru în condiţiunile uşurate îndegetate de ministrulu Fejervary ? 6re îşi va aduce aminte acea dieta, că cei mai mulţi tineri ne-maghiarî trebue să înveţe mai întâia unguresce — lucru cu multă mai greu decâtu a învăţa nemţesce — ca să’şî păta continua studiile? îşi va aduce aminte, că nici Intriund institutu de stată nu se face destulă acelei disposiţiuuî a legei, că fiecare cetăţend are să-şî primesca învăţătura în limba sa maternă? Ore redicase-va vr’o voce în dietă, care se 4i°ă, că precum nu se,, prăpădescă fii Ne-maghiarilord în armata honve-4escă, unde domnesce comanda şi spirituld ungurescă, tocmai aşa nu voră peri nici tinerii maghiari în armata comună de comandaşi de spirituld nemţesed ? Am, mai fi curioşi a sci, că 6re ce va 4ice la acesta greţă a junimei maghiare de cartea nem-ţescă procuroruld de stată din FOILETONUL^ „GAZ. TEANS.44 (3) ‘ , 1 Migrena* (De profesoralii Dr. E. H. Kisch.) (Fine.) In ftlte casmi zace 'pricina atacn-rilortt de migrenă cu mulţii mai adâncii, anume în schimbarea substanţelor^ de sânge şi de sucuri. Astfeliu pdte o& şi sârfteia de sânge şi g&lbinarea potd figura ca causft a migrenei. Seu se pdte întâmpla şi aceea — ddr asta numai cercetarea minuţiosft medicală pdte âă decidă — că aplicarea spre boia numită poda-gra şi spre reumatismd, se manifestezi prin dureri periodice de capd, cari portă oa-racteruld migrenei. Bl urmă migrena se manifesteză uneori (deşi forte arareori) nu ca o bolă de nervi de sine stătătdre, ci ca simptomulii unei adevărate îmbolnăviri a creerilortt. Tratamentuld migrenei, după oele eapuse, trebue să ţie du deosebire în considerare funcţiunea canalului intes- tinală, şi unde se dovedeşce o lenevire a rânzei şi a canalului susă numită se recere a opera în modă iritatoră. In contra lenevirei canalului intestinală, ce obvine forte adeseori, nu este de lipsă a năvăli numai decâfcă cu armele cele gredie de prin arsenalurile medicale; nu, căci fdrte de multe ori, ba se pdte rfice cu dreptti cuventfi, că în cele mai multe caşuri mai iute pdte omuld să ajungă la scopd prin regularea corăspun4ătdre şi consecentă a modulai, de vieţă şi prin o adevărată schimbare a mâncării, de-câtd prin mijlocele medicale. Mulţimea pleselord de mâncare trebue să fiă regulată amăsuratd puterilord de mistuire şi mâncarea prea multă trebue evitată. Ce privesce feliulfi şi calitatea mijldcelorti de nutrire, trebuesed evitate, când se ivesce lenevirea cronică a canalului des-numitfl, cu diliginţă tote acele mâncări, cari suntd acomodate, spre a micşora golirea regulată a canalului intestinală. Tdte mâncările dure, greu de mistuită suntd de a se considera ca oprite, aşa mai alesă păstăiosele — mazărea, lintea, faşoiea — cocături dure, feliuri tari şi venjose de carne, cartofi (crumpenq), Unele fructe anumite precum mespilş, castane ş. a. In caşuri când trebue să con-chicjl că lenevirea canalului provine din o separaţiune neînsemnată a s^curilord din canalulă numită, suntd de a,^e alege astfelă dş mijloce nutritive, cari conţină multe composiţiunî fluide ; de aceea eşte consultă a mânca atâtă. la amedă câtă şi la cină supă, asemenea se recomandă a mânca lapte, cafea cu lapte, legumi uşore de mistuită, preţum spăr nacă, morcovi, carfiolă, pome, mai departe carne mole, tînără şi fragedă cu sosă. Respectivele persone niciodată să nu suprime necesitatea golirei pântecelui, din contră trebuesqă să se dedea la o anumită regulare, de a admouia canalulă intestinală la împlinirea datorinţei sale. Decă o facă acesta, pacienţii, ae împărtăşescă de acea buouriă rară, că potă arunca la o parte sticlele cu medicină, dimpreună cu cutiile cele pline cu hapuri. Nu este a se negligea pe lângă acestea şi o mişcare corporală corâspun-4ătore, asemenea şi preumblări mai limgî şi depărtate, a c&lări, a face gimnastică. Mai departe suntă de mare fo-losă şi întrebuinţarea apeloră minerale (cele dela Marienbad, Karlsbad, Kissin-gen, Hamburg s. a.) ca unele ce i fluinţeză în modă promovătoră asupra activităţii canalului intestinală, avândă în multe caşuri aceste ape succesele cele mâi strălucite la migrenă. La indivich săraci de sânge, nenutriţi bine, la cari ,,calitatea cea rea a sângelui, organisaţiunea cea fragedă a coipului, precum şi defectuositatea sistemului nervosă trebuescă considerate ca cause, care provocă migrena, este neapărată de lipsă a influinţa asupra răului fundamentală prin mijldce, cari întărescă sângele şi nervii. Preparatele feruginose, nutrimentă întăritoră, petrecerea în aeră de munte seu pre lângă mare; spălarea corpului ou apă reoe, bă i de mare ş. a. aplicate acomodată îşţ voră desvolta în astfelă. de caşuri activitatea loră. Pe lângă întărirea corpului l Nr. 249 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888 Aradu, care în procesai^' lui Albu avu cutezanţa a câ,, pentru aceea riu se afla Români In pios* turî, fiindcă nu le place a învăţa? Ar fi f*6rte de lipsă a se face o comparaţiune între împrejurările materiale si morale, în cari învaţă junimea română, şi între acelea în eârî învaţă junimea maghiară, şi apoi a se constata in proporţi-une, care până unde o duce pe calea sciinţei. Nu credemu se aibă junimea română a se ruşina înaintea nici unei junimi străine, nu numai din întru, ci chiar şi din afară, în ceea ce privesce capacitatea ei pentru învăţătură! Barace none la graniţa îrancesă. Unii numâră de vr’o 24 barace, putândă sâ încapă în fiă-care pănă la 60 de omeni, au fostă instalate de vr’o câte-va săptămâni înaintea porţei drumului de fierii pe lângă Arcon, în apropiere de Metz. Intre acestea, optă mai mari suntă menite pentru bucătării, precum şi pentru birourile corpului de pază. Baracele au fostă trimise din Berlină gata în t6te cele. Sătulă bara,celoră (Brackendorff,) după cum se dice, este aprovisionată cu apă din 8 isvore. Aceste barace suntă destinate pentru trupele regimentului 4 de infanterie din Bavaria şi cari voră fi ocupate înaintea sesonului rece. Şe cfice ^ pressa germană, că acostă măsură s’a luată, pentru a păcfi trupa de influenţa pernicibsă a vecfiei casarme din Coislin, unde s’au declarată mai multe caşuri de febră tifoidă. Să nu fiă âre. numai ună pretextă ceea ce dice pressa germană? ZDI3ST Sub titlulă Serbia fora de se a publicată cjiarulă din Belgradă „Vehka Serbiau ună articulă agitatoră contra Austro- Ungariei, în care declară, că e timpulă supremă, ca regatulă serbescă să ia o a ltă direcţiune politică şi, agerită prin tristele esperienţe, să [apuce pe calea care singură ar pută duce Serbia la ţălă, la mărirea’i de odiniâră,' la po-siţiunea ei de putşre şi la independenţă naţională. Principatulă impusese odată Austriei, regatulă umblă după amiciţia Austro-Ungariei, pârtă politica ei de trâbăntă şi din causa acesta şl-a perdută prestigiulă. Cu ocasiunea convocării recruţiloră alsaţianî la regimentele germane s’âu întâmplată mari turburărî în Alsaţia, mai alesă în cercurile Kolmar, Thann şi Miihl-hausen. Recruţii strigau din răsputeri : „Trăiască Franţa!“ Ună oficeră prusi- antti» fostă bătută şi trântită la pă-mentfl, şi decă n’ar fi alergată soldaţi în ajutorulă lui, l’ar fi omorîtă. Peste 200 de recruţi au deşertată fhginbă la Bâ-sel ; mulţi dintre ei suntă arestaţi, v După oum scrie „Timesu, Regele Serbiei a propusă Reginei Natalia, cft-i va lăsa şi mai departe dreptulă de a purta titlulă de „Maiestate regescâ*, decă va abdice de a mai protesta contra divorţului. Cu tote acestea însă, regina, care de presentă se află în BueurescI, sepre-gătesce să adreseze proteste la curţile europene. Tocmai acesta ar voi Regele Milană s’o prevină, căci elă se teme,, că o asemenea procedere din partea Na-taliei ar vătăma demnitatea dinastiei Obre-novicl şi acesta nu se cade dela o femelă, pe care n’a încetată a-o privi ca pe mamă a fiiului său. „Times“ nu crede, că Regina va intra cu Regele în asemeni învoell. Amă comunicată, că corespondentul» din Berlină ală Ziarului „La France“ a fostă expulsată din partea autorităţi-loră germane, sub cuvântă că acesta ar denunţa pe Germani înaintea Francesi-loră. De sine se’nţelege, că împregiurarea acesta a făcută sânge rău în Parisă. Pressa francesă cere în schimbă pentru acesta, ca şi autorităţile franeese să procedă asemenea cu toţi corespondenţii germani. In specială „National11 cere, ca in prima liniă să se expulseze toţi corespondenţii austriacl, cficândă că aceştia suntă încă mai periculoşi decâtă cei germani. Scrierea deputatului frances Numa Gilly, despre care amă făcută ieri amintire, conţine între altele aventura de amoră a deputatului Andrieux, celă care-lă acti-sase înaintea judecătoriei din Nimes, istoria cumpărării unui ordină (decoraţiugl) din partea unui fabricantă şi învinuirea unui deputată, care şl-a folosită influinţa sa pentru ună comerciantă de lemne în Algeria primindă în schimbă sume de bani, pentru ca să’i rămână acestui ne-gustoră nisce păduri în Algeria; mai departe istoria unui fostă funcţionară în ministeră, care şl-a plătită cheltuelile pentru excesele sale din fondurile secrete. Maioritatea documenteloră separe a proveni dela ună agentă poliţienescă dată afară din slujbă, care a vândută aceste documente. Fostulă ministru de finanţe Raynal a adresată lui Gilly o scrisore, în care îi cere espiicărf asupra afirmărei sale, că cu ocasiunea înche-iărei convenţiuniloră cu societăţile căi-loră ferate s’au împărţită în parlamentă 14 milione franci. In acelaşă timpă pro-v6că pe Gilly a dedara, că afirmândă acesta nu a făcută alusiune la dânsulă, la Raynal, în casă contrară îi cere satis-facţiune Cu armele. Raynal a şi numită martori pe Jules Roche şi Martin Feuillâ, cari s’au şi dusă la Gilly. Cumvedemă, seria scandaleloră a începută.’ trebue să se pună în praxă prin o dictă Spirituală acomodată şi capacitatea de resistinţă a sistemului nervosă şi anume evitarea oricărei iritaţiunl, încordări şi aţîţâri peste măsură a nervilbră. Dâcă în o familiă pretinsă nervosă umilă dintre părinţi sufere de migrenă, este de lipsă, spre a evita isbucnirea acestoră atacuri de nervi la copii, că să se întărâscă sistemulă nervosă ală copii-loră din cea mai fragedă etate începând, a-i păcji de efeminară şi de deprinderi rele, de altă parte a evita şi îngrămădirile spirituali. O precăuţiune deosebită în acâstă direcţiune se recere la copii pe timpulă când li-se schimbă din-ţîi • şi în perioda desvoltării juvenale, fiindcă în aceste epoci se manifestâză ou deosebire aplioaţiunea desvoltării bo-leloră de nervi de totă felulă. Spre a evita isbucnirea atacuriloră de migrenă sâu a îmblânzi ataculă celă deja isbucnită se recomandă o mulţime mare'de medîcinl, între cari mai alesă chinina, cofleina, natronulă salicilică amară, nitritulă amylică ş. a. Aplicarea acestora cade în competinţa mediciloră şi* nicidecum în a profaniloră, cart forte uşoră potă să se pericliteze decumvă ei singuri voră opera cu acelea. Acesta o accentueză cu deosebire pentru aceea, fiindcă în timpulă din urmă a ajunsă la modă procurarea medicineloră în contra migrenei publicate prin cfiare şi a-le întrebuinţa în caşurile de trebuinţă după cum îlă taie pe totă insulă capulă. O astfelă de medicină este d. e. nitritulă âmylică, din care se vârsă 1 pănă în 3 picături pe o cârpă sâu pe vată şi apoi se ţine la naşă. Intr’adevâră, că după ce s’a f&cută acesta, urmâză uneori* o încetare a dureriloră; dâr aplicarea acestui mijlocă nu este nicidecum fără primejdii ; respirarea unei sâu a 2 picături din aceea medicină produce numai de-câţă o înroşire a feţei şi a tuturoră păr-ţiloră superiore ale corpului, ce stau în legătură cu nâduşell, cu o simţire de greutate îmbătătore îu capă, cu potenţarea activităţii inimei şi a prevenţiei pulsului, cari au uneori dreptă urmări pârderea conâcimţei, ameţire, precum şi şln camera comuneloră a declaratu Stanhope, că trupele egiptene au fostă retrase dela graniţă, pentru ca să’ntă-rescă garnisone dela Snakim;? de aceea ară putâ merge pentru ună timpă 6re-Care 500 de soldaţi englezi la Assuân, pentru ca în casă de navoiă să spri-ginescă trupele de* • acolo ia apărarea graniţei. Comisiuneâ .pentru revisuirea constituţiei în Serbia a desbătută sub preşe dinţa Regelui asupra dreptului de votă universală şi a scrutinului pe liste. Să cfice că amândouă aceste propuneri au fostă primite. Ce privesce alegerile pentru Scupcina, care se facă acuma, din tote cercurile electorale din ţeră vină plângeri despre ingerinţe la alegerile de delegaţi. Din Şabaţă şi Ljes-kovaţă se anunţă că s’au întâmplată bătăi sângerose, aşa că a trebuită să intervină gendarmeria. In Dragacevaţă terorisâză radicalii pe alegători, amenin-ţându’i cu omoră şi cuincendiu, ca să’ş potă scote candidaţii loră. SOIRILE PILEI. Subvenţiunea ce-a votat’o Universitatea săsescă pentru şcola greco-catolicâ din Sibiiu pe anulă 1889 e de 300 fi. Telegrama ce ni-se trimisese de biuroul de corespondenţă din Peşta a fostă greşită când ne-a Comunicată, că s’a votat subvenţiune pentru şeolele greco-catolice. * * 4! Pentru motivarea noului proiectă de lege militară cu privire la depunerea esamenului de oficeră, ministrulă Fejervary se provocă la împrejurarea, că pănă acum din 100 de voluntari numai 27 au depusă esamenulă de ofi-ceră. De aci conchide ministrultt, că e de lipsă a înteţi tinerimea inteligentă maghiară la o mai mare diliginţă, negre- şită şi pentru învăţarea limbei germane. * * * Serata cu dansă, ce au arangiat’o lucrătorii tipografi de aici in Sâmbăta trecută în sala Otelului „Nr. 1“, a avută ună succesă peste aşteptare bună, fundă forte bine cercetată de ună publică nu-mărosă din tote naţionalităţile. Sala a fostă frumosă decorată; de o parte şi de alta a salei se ceteau inscripţiunile cu litere mari din verdâţă: „Vivat Typografia!“ şi „Gott griiss die Kunst!“ (Dumnezeu să ţină arta!). Aranjamentulă petre-cerei peste totă n’a lăsată nimică de dorită. Merită a fi amintită, că ordinile de dans au fostă fârte elegantă adjustate. S’a dansată forte animată pănă spre (fiuă. ♦ ' % .* * * ' Lucrările pentru regularea Forţiloră de fieră se voră începe încă în primă-* vâra viitore, Spune „Ellenzek*. In sco-pulă acesta suntă destinate pentru anulă o încetare subită a inimei. Nu arareori succede a se obţine prin mijlâce simple o alinare a dureriloră. Aşa produce uneori aplicarea ca-taplasmeloră reci o uŞurare a dureriloră; î!n alte caşuri aoâstă uşurate se pâte obţine numai prin întrebuinţarea căldurei. Adeseori simtă Cei atacaţi de migrenă o binefacere, când li se lâgă o cârpă împrejurulă capului. Chiar şi ’ sorbirea unei cescî de cafea negră sâu de ceaiu ferbinte, precum şi asudarea produsă de acestea este în stare a aduce câteodată uşurare. Esistă nu’i vorbă şi nisce atacuri de migrenă la unele dame cu învâpirf rele, care pe câtă de iute, pe ătâtă de sigură se potă cura — prin ună vest-mântă nou seu prin o invitare la balp; der acesta felă de atacuri nervâse nu cădii în cadrulă reflexiunei mele, ce are de a face cu morburi, er nu cu impertinenţe. Valeriu FI or ian fl. întâiu 200,000 fl., pentru anulă ală 2-lea o jumătate de milionă fi. ca cheltuell. * * * La depunerea esameneloră de stată ale silvicultoriloră s’au present^tă 70 elevi ai academiei din Şemniţă. Dintra aceştia au obţinută diplome de cualifî-%aţiime 43,: între cari cu eminenţă au eşită numai 3. * * * Artista francesă Sgrah Bernhard a păţit’o şi în Vienă şi în Peşta. I-s!a luată dare pentru veniturile ei în cele două oraşe, şi chiar pentru căţeluşii ce-i are. In Peşta a plătită 530 fi. dare în schimbulă celoră trei representaţiunl ce le-a dată acolo. * * * Oraşulă Breţcu, transformându-se din oraşă cu magistrată regulată în mare comună, s’a incorporată, cu privire la ad* ministraţiuuea politică, la cereală Chezdi-Oşorheiu. * * * In Sebeşu s’a ivită bubatulă (văr-satulă mare). * * * Comitetulă parochială din Oreştiă a alesă ca învăţătoră dirigentă ală scOle-loră capitale române de acolo pe învă-ţătorulă dela acele şcole George Joandrea. * * * Incrucişătorulă „Elisaveta“ comandată pentru flotila română a sosită Sâmbătă sera în portulă Sulina. Elă costă aprâpe două milione de franci. Lăsarea lui în apă se va face când voră sosi şi celelalte torpilore ce trebue să sosâscă în curândă. . * * * La 13 Noemvre n. au fostă, trimise din Belgradă la Iaşi 200 de lăcjl cu lucruri de-ale Reginei Natalia, căreia i-s’a trimisă şi ună milionă de franci ce-i depusese ea la Banca naţională serbescă. * * * Mureşulă a îngheţată în unele locuri încă Sâmbăta trecută l’au trecută omenii pe ghiaţă. * * * In Neusohl, comit. Zolyom, s’a împuşcatjS la 19 Noemvre n. căpitanulă Eduaril Rucker dela regim. 15 de inf. Causa sinuciderei nu se scie. * * * Gendarmeria din Făgăraşă a confiscată în Lisa nisce porci aduşi, cum se 4ice, ca contrabandă din Româuia. Literatură. n. Săteanufti Românii. , (Urmare). XIV. Multe şi mămrţte: 1) înălţarea. 2) Armmdenulă. 3) Armingenii. 4) Ver-sulă Tnălţărei. 5) Căluşerii. 6) Rusalile. 7) Versulă Rusaliloră. 8) La Sân-ziene. 9) Sân-Petră. 10) Seceratulă. 11) Cununa. 12) Cânteculă cununei. 13) Ilie proroculQ. 14) SfantulăTlie şi iadulă. 15) Iile' pro-roculă. 16) Trăsnetulă şi fulgerulă. 17) Când tnnâ mai întâiu. 18) Curcubeulă. 19) Bozulă. 20) Probejele. 21) Versă la Schimbarea la faţă. 22) Sânta Maria. 23) Versă la 15 Augustă. 24) Versă la Adormirea Maicei Domnului. 25) Cântare jalnică. 26) Rugăciunea maicei Preceste. 27) Rugăciunea îngerului. 28) Rugăciunea sfintei Vineri. 29) Povestea Maicei Domnului. 30) ţ)iua Crucii. 31) Versulă sfintei Cruci. 32) Vinerea mare. 33. Si-Medrulă. 34. Apostolulă Filipă. 35) Apostolulă Andreiu. 36) Sân-Nieora. 37) Sântulă' Sţ)iridonft. 38) Sântulă IgnatQ. 39);Marţolea. 40) Alte (fii©- 41) Părţile cailei. 4:2) La mierlă nopţei. 43) Părţile lunei. 44) Unele animale (24 de animale, legendele loră) 45) Omulă. Omulă cu sortea lui, cu tote cjî11©!6 bune şi rele, cu duhurile şi stochiile de cari este ocolită, delâ nascere pănă la mormânt!!, va forma ună tractată deosebită la care muncesoă de presentă. L P. R. Acesta e manuscriptulă de sub II „Sătâriulu românQcare manuscriptă la mine Se estinde pe 948 pagine, âr celă de’ sub I se estifade pe aprâpe 500 de pagine, fundă scrisă fie-oare poesiă pe foiţă separată. Ambele manuscrise suntă gata de pusă sub ţipară, der subscrisulă, scriitorulă loră — d ase ală românescă rurală fundă — de sine se înţelege că Nr.249 GAZETA TRANSILVANIEI. 188S nu pote ave bani afi le tipărescă, deci caută una editorii, care să le tip&ăacă, fie pe ambele, fie numai unuia din ele. 1 Cine ar voi a reflecta la acâstă întreprindere, este rugată a se adresa până la 1/l 1889 s. n. la , Stimătorulă Ionii Popii Beteganulu, învăţătorii rurala în Bodna veche, O.-Rodna. Transilvania. Revista poporului, litere, sciinţă şi arte, ese odată pe lună la Bucurescî ttrada Olteni Nr. 1). Proprietari functori Al. Spiru şi S. Diamandrescu. — Jiinulti I, Kr. f> de pe Octomvre conţine: îşipăratulă rogojinară (basmti), de Ionă G. Măldărescu; Rime (după F. Răekert), 4e 8K "Polizn; Doră de mamă, de Elena PopovicI; Pot-puri literarii, de Achilă; âănăţefcă ort nebuntl ^conferinţă), de Dr. Ale eu" Ureche; Spice culese, de Aramis; Ceva despre inteligenţa animalelorii, de cfârtaniană; Bibliografia, de G. Missailă; Corespondenţă şi mulţumire, de Co-Mitafcă. Revista literară, apare odată pe săptămână în Bucurescî (St. Bis. Eni, 12) şi costă pe 3 luni 5 lei. Directorii Th. Jjf. Stoenescu. — Ouprinsulîi Nr. 20 dela 6 Noemvre : Pablo Dominich (istoriă militară) de Carmen Sylva, trad. de Th. M. Stoenescu; Vorbe; Muhcitorulă (poe-siâ), de Rădulescu-Niger; tfna-alta, de Zetta; Despre indemnităţile de misiă în ihnaţă, de sub-loo. C. P, Samurianu, fîurentulă grecii la Ruşi, de G. P. Sa-î&urianu; Ciocoii vechi şi noi, (romirtă org.) de N. M. Filimonii; BibîiografiăJ; ttecreaţii. . Congresul!! de tuberculose. Raportulă d-luiDr. Z. Petrescu asupra lu-cfăriloră ânteiului congres ti pentru studiulă tuT berculosei, ţinută la Parisă dela 25—31 Iulie 1888. 'i Congresulii s’a deschisa în <^iua de $5 Iulie prin două discursuri fărte aplaudate. Unuia a fosta pronunţata de cătră preşedintele Chauveau, celălalta de cătră ţpee-preşedintele Vemeuil. ) La deschiderea şedinţei s’au votatfi-Jirin aclamaţiune preşedinţii de onore ai Congresului între cart am : fosta prenumărată şi eu. Şedinţele acestui congresa au fosta ţinute ha amfiteatrulă cela mare ala facultăţii de medicină, dela orele 9—12 a. m. şi dela orele 5—6 p. m. ‘ Programa ^ilnică a lucrărilora con-gresului a fosta imprimată şi împărţită pe fiăoare ^i membrilora presenţl. ' In onârea comitetului ’ de organi-saţiune, trebue să mărturisescă, că din t6te congresele câte am vă4ută ţinen-du-se pănă astăzi, în Turina, Geneva şi Viena, acesta a fosta hnicula la care deliberările au fosta f6rte regulate şi cbn-du-se în cea mai bună ordine. Gestiunile de-şl propusese a- studia în aoâstă I-a a sa 'săsiune au fosta clasate în patru categorii: 1) Pericolele la cart expune pe orna întrebuinţarea ofimei şi a laptelui ani-malelora tuberculdse. — Mijldcele de a-le preveni;. 2) Rassele umane7, speciele anima-nale şi mediile organice considerate din punctula de vedere* ala1 aptitudinei loră pentru contractarea tuberculosei; 3) Căile de - introducere şi de propagare a virusului tuberculosă în orga-nismă. Măsurile profilactice; 4) Diagnosticula precoce ala tuberculosei la orna şi la animale. Totuşi, analisându-se comunicările făcute şi desbaterile urmate în tote şedinţele, lucrările acestui congresa ţpotţţ 1 fi resumate astfela: I. Modula de transmitere a tuberculosei dela animala la animală j II. Modula de transmitere a tuberculosei dela animala la orna; ' UE. Modula de transmitere a tuber-cnlosei dela orna la oma; IV. Modula de transmitere a tuberculosei dela oma la aniiiială; V. Transmiterea tuberculosei apa de băuta; • •'» VI. Semnele unui diagonistioă precoce ala tuberculosei la oma şi la animale; prin ^li. Mijlocele profilactice şi curative ale âiferiteloră forme de tuberculosă. Iu ceea ce concernă oestiunea influenţei rasselora umane asupra evolu-ţiunei ,şi propagaţiunei a tuberculosei, cu tâte faptele comunicate congresului de cătră mai mulţi observatori fârte dibaci, acesţăi cestiune, altmintrelea de mare valâre pentru igiena şi salubritatea publică, a rămasă încă neresolvată. Aptitudinea Seu imunitatea unoră rasse pentru tuberculosă nu este încă bine precisată. ' După Landouzy, tipulă veUeţianh, după mine tipulă egiptiană, au o aptitudine mai mare pentru tuberculosă. După Landouzy chiar variola ar'crea o predisposiţiune la contractarea tuberculosei. Asemenea nu este bine stabilită încă *\ '4 care speciă animală are O deosebîţă aptitudine pentru contractarea tuberculosei seu o imunitate contra acwfcei afecţiuni. I. "Modula de transmitere '<*: tuberculosei dela animala m, atwualu. Mai mulţi meidtiri ai congresului şi în specială Arloing, Npcaşcl, Solles, de Toma; Jeannel, Bang, Van Her- stein şi Valude au aduştt fapte prin cari se constată, că tuberculosa este inocu-labilă dela animală la animală şi că, în adervără, este o afecţiune omeogenă, după definiţia lui Pasteur. Toţi au constatată, că animalulă cală mai aptă pentru contractarea tuberop-losei prin inoculare este purcelulă j$e India. Acestă âninială se pote. considera ca ună reactivă din cele mai sensibile pentru diagnosticulă tuberculosei. |)e aceea şi Vorneuil a propusă ca, în viito|p, medicii cart n’au laboratorii de mierp-biologie, în care să potă să constite baccilulă specifică lâ microscopă şi plin diferitele metode de coloraţiune, să şe serve de ună purcâlă de India, dela care, celă multă 10—14 dile dela inoqplara%u ună produsă suspectă, s’ar putea avea ună* recitată posttivă său negativă. După purcelulă de India, animalulă oelă mai. fc&i^rculieabilă prin ineculaţiă este epurelecasă. Mai mulţi1 experimentatori au susţinută, că epurii să'tuberculoză t6rte încetă şi că uneori) chiar rămână refractari. La purceii de India tuberculosa experimentală produce imediată o ingurgitare a ganglioneloră limfatice ciropm-vecine şi a splinei; mai târdiu se manifestă tuberculosa .pulmonară., Arloing presupune chiar, că splina la aceste anir male comunică prin dpuă diferite. si*r teme limfatice:; pe de-o? parte cu partea postefibră a corpului, er pe de alta ,priu intermediulă citernei Ini >Peoquet cu ab-domenulă şi cu părţile posteriăre ale corpului. Cut6te ăcestea, ohiar la păroeii dă India, tuberculosa experimentală nu se p6ţe obţină în 10—14 411° decâtă în urma inoculaţiunJoră tăcute în regiunea abdonfinală: In peritoneu său în epi-ploonă. j ^ .= .. Inoculaţiunile făcute prip camera an-teriără a ochiului dau locft la o tubar-culisaţiune forte lentă, abia după două Cele Opriţi sacălQ lacrimală nu producă măr’ d tuoerdu^is/âţîă. Aceste resultalie ■ au fostă obţinute de cătră Va-ltide din Parisă. Asemenea prin inoculaţiunile sub-cutanee nu se obţine decâtă o tubercu-Esă^iă fărte lentă şi de multe ort chiar o tuberculosă locală, care rămâne multă staţionară înainte de a geheralisa. Acăstă *a hăfroducerei baccilului tuberculosă şprin dermulă acoperită seu nu de epidermă, ne explică jnoculitatea înţe-pă.turiloră anatomice dela cadavre tu-^berculose şi chiar curabilitatea tuberculului anatomică provenită de nisoe asemenea înţepături. Prin cauterisaţiunl energice său prin excisiunl, practicate 1W timptt asupra tubercului anatomică, seîmpedecă de multe generalisarea acestei infecţiunî. (Va urma.) laatdndplăxi d.if©rite. După nurfta. In Pianulă de susă a fostă nuntă în casa Anei lui Dumitru Crăciunescu. Tote au mersă bine pănă cătră 4iu^, când Grigorie Bara, Grigorie Morărescu, Pavelă Radu şi Siniionă Blagă au pornită cătră casă. Abia au făcută câţiva paşi, când etă că alţi trei ospeţl, anume Ionă Morărescu, Ionă Sinea şi Pavelă Bogdană s’au luată după ei şi bătură cumplită pe Grigorie Bara. Bătăuşii suntă daţi judecăţii. Focă. In Armeni, comit. Albei de josă, a arsă o căpiţă de otavă a lui Isac Herzlinger. Paguba e de 10 fi.— In Per-şan! a ărsă şura Ini Ionă Stoica Bnrdulea. Paguba e de 100 fi. — In Sebeşă a arsă o parte din coperişulă fabricei de feră. J Arşi de vii. In odaia proprietarului Vafplie Lengelă din JucurI s’au ^aprinsă nisăe pozdărt de cânepă, ce îi pusese la sofyă ca să se usce. Flăcările luară momentană dimensiuni, că4ându-le jertfă şi 4 oppii ai nefericitului proprietară. Doi copi mai mari au murită deja, âr Jceia-lalţî 2 suntă în agonia morţii. . Omă de 132 de ani. Din Canija-mare se scrie, că 'acolo se află ună locuitoră, cu numele Franciscă Nagy, care numără deja 132 de ani şi pe lângă asta e sănă-tosă şi în putere. Elft spune, că fiind & husară a luată parte la înmormântarea reianei Maria Teresia. TELEGRAMELE „GAZ. TRANS.“ OŞlerviciuIii bitiroului de coresp. din Pesta.) J BerlinO, 23 Noemvre. £)iscur-sufc tronului, prin care împera-tidfi Vilhelm a deschisă parla-mfintulă germană, cjice; Raportu-rift n6stre cătină tote guvernele st^feine suntă pacînice. Nisuinţele mele au fostă nentreruptă îndreptare într’aqolo, ca să întărâscă p«îea. Alianţa năstră cu Austro-Uţgaria şi cu Italia n’are nici ujp altă scopă decâtă pacea. A dşfelănţui asupra Germaniei fără n&esitate suferinţele unui resboiu, cRiar şi ale unui răsboiu victoriosă, a<^stă lucru nu l’aş afla compatibilă cu credinţa mea creştineseă şi^cu datoriile mele ca împeratu. Ii^rederea, cu care amă foşftVîn-t^apinată eu şi ipolitica mea la t(5|e curţile ce ie-apfy visitată, mă îiţlreptăţesce a spera, că mie. şi amiciloru mei aliaţi ne va succede arsusţine pacea Buropeii | Sibiîn, 23 Nberiivre. Cpmitele sftiremă . Andrei Bethlen a închisă en adunarea generală a Univer-slfeţii, săsesc!, constatândă că dorinţa esprimată aculn trei ani, ca îbţre presidiu şi adunarea gene-rMă să se creeze ună raportă ba-sAă pe încrederea reciproeă, s'a îîmplinită. Arzt răspunse, că deşi înibă nu tote dorinţele Universi-"^'i săsesc! s’au împliniţi!, res-îtulă personală pentru preşe-.tele nu va suferi a4î nici o scă-; strigă ună ^bocbw (se tră-că) pentru corniţele Bethlen, uţphdu-se cu însufleţire adunarea acestă strigătă. Bucurescţ !2R- Noemvre; f‘Pră-şj^inte ăluf câin’erei deputai'1‘ ^ S 3 ctitMSTŢj^»8vciiLi^^wclvcl partidului conservatoru. Telegrama part a „Ga8. Traa^ Btfcurespu , 23 ‘ Noepivre,rIp camera ‘ depuţatiloru s’au alesă : pr$şe$inţe ^Liascâră ^ G^ţargin-; vice-preşşiguşţî»"Iîanu ’ îsvorănu, , Gle^e.-râlulu Mânu, Pogoru' şi Cpzadinu, toţi membrii ai partidului conşer-vatoru. Minte fi ^învăţătură. Ună b&rbaţă în doga de morte chemâ pe notarulă sâ-i scrie ceea ce lasă cu limbă de mărte: In linia primă fiameei mele, îngână bol-navulă, lasă rente de 1000 dolari. — Şi ce să se întâmple dâcă în etatea ei tinără se va mărita? — AtnncI sâ primescă 2000. Cum? întrebă notarulă mirată, atunci duplu....?! — Da, în totă casulă voescă sâ remunereză curagiulă acelui bărbată, care se va însoţi ca nevasta mea. Producţiunea fi consumaţiunea pufului de gâscă In America. Consumaţiunea anuală a fulgiloră şi a pufului pentru perine şi saltele se urcă în Statele-Unite ale Americei la 1,360,000 klgr. cart ar forma ună convoiu de 275 vagâne încărcate. Pentru a ajunge la acestă re-sultată trebue să se s mulgă pufulă deîa' 8,000,000 de gâsce săuătâse. Din acestea se facă pernele şi saltelele cele moi pe cari Americanii le consideră ca obiecte de luxă. Anele gâsce se crescă cu deosebire în părţile meridionale ale -celoră1 cinci state, Illinois, Misuri, Ar*i kansas, Tenesia şi Kentuky, unde clima, este destulă de rece pentru ca penele şi -fulgii să fiă frumoşi şi moi şi unde nu este destulă de frigă pentru ca întreţinerea loră sâ devie costisitâre. Mai 1$ sudă fulgii suntă prea aspri şi abia cresc; mai la nordă asprimea emiloră este 9 pedecă pentru creşterea gâsceloră; fiindcă dâcă ele nu au păşiune şi nu-şl potă găsi singure hrana, lucru care se întâm^ plă când pământulă este acoperită d^ zăpadă şi apele suntă îngheţate, atunof trebue să li-se dea grăunţe, şi ele mă** nâncă aprâpe câtă o oiă. „Pentru C0rână u Sub acestă titlul Franţois Coppâe scrie o dramă nouă iM versurt, în cinci acte, ală cărui subiect^ l’a comunicată astfelă unui reporteră 4iarului „Gil-Blasu: „Acţiunea se petrecd în secolulă. XV, în Balcani, lângă Cona tantinopole, în aceea epocă turburat când- popârele de pe malurile Dunăi se luptară multă vreme pentru a scăpşî creştinismulă şi a ridica ună 4idă dl apărare în contra invasiunii Ţurcilorăj Erau numerâse popârele de pe maluli| Dunării, dâr înzadară le-am scotocitj| istoria loră, nici unulă din ele nu întnfţ nea condiţiunile necesare ca să’ml potji introduce schela dramii mele. Am truţ buită să-mi fşcă eu ună regată din tât ţările, căruia i-am dată numele de ri gatulă- slavă, şi personajele-acestui r^ gată imaginară lucrâză în drama mea Dâr dâcă regatulă e imaginară, moravii rile locuifcpriloră suntă reale; le-am lu£^ pe ale popâreloră dela Dunăre şi trebi să spunernă, pă erau forte potrivite pei tnl a ispiti pe nnă scriitoră dramatic^ fârte potrivite peptru a încadra şjtuaţ unile energice cart formâză fondul! piesii mele**; 1 , «* CnrsulA pieţei Mvpftvi din 23 Noâmvre st. n. 1688. Bancnote rornăpasci Cump. 9.88' Vând. 9.# Argintă româneseă . n 9.80 « Napoleon-d’orI . . . pi 9.63 n LireturcescI . .. n 10.92 a 10.* Imperiali n 8.92 n ** Ghdb inl . . . ■. . M 6.70 Scris. fonc. „Albinau6*/# n 101.— n . n 6«/# n 98.- a 98* Ruble rusesel . . . ti 122.— »* 198.*# Discontulă .... 6‘/j—8®/, pe ană. Gofffiiltt U btrsa de Hpa > - din 22 Noemvre st. n. 1888. Renta d« snrtt 4'/0 ReşM ds h»rti&57*-,, [mprumatulU c&ilorâ ferate ongare 101.--' 82f05| 144.25 ' 98.30 ost* ungare (1-ma emisiune) nrtiâţrea datoriei căiloni ferate de j v , ;• ţjLtf nngare (2-a emisiune) . . —.— T'i^ldranurea datoriei căiloni terate de osta ungare (3-a emisiune) . . 116.50 Bonuri fttSrkie Ungare ; • . .... 104.50 Bonuri cu dţ şortare . . . v. 104.50 Bonuri rurale Banatu-Timişti ... 104.50 eâ ci. de. sortare.............104.50 Bojopri rurale transilvane.............104.10 Bonuri croato^slavone................ 104.50 Rlenta â» argintă austriacă ;*.. . . 82.50 R^ita de aură austriacă ..... 110.— Losun din 180Q ", . . . . . . . 140.— Acţiunile bfcncei austro-ungâre . . . 877.— Acţiunile b^ncei de ţredită ungar. . 301.50 Âcţimiile băncei de Credită aostr. . 306.40 Galbeni împărătesei , . . . ■. . 5.77 Napoleon-d'orI ...................... 9.64 M&rcI 100 imp. jjerasMţcT*. •* • • v Londra 10 Livres sterlinge .... 121.85 Editoră şi Redactoră responsabilă: Or Aurel Murefianu. ± Nr.,249 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888 No. 10,152—1883. 32 M. 3-1 PUBLICAŢIUNE. Asupra arendărei dreptului ce se com-pete comunei orăşenesc! Braşovu în în-cassarea banilorti de stătută şi compe-tinţelorti de târgti, se va ţinea spre acest s