i, idninistiatiuea şi Timbrata: ’
MAŞOVU, piaţa mara Kr 22. nafrancata nu ae pri -
;efi. Mannscrip’ e nu •« ra-trmirft !
Biioarile de uucimi:
Irifovt, piaţa nare Hr. 22.
2îier»te mai prim eseu înVIena hioif Motse, Maastnsiein & VogUr. /Wc Haas), Setttrich SchaMt, Abis hrsâl, y,Duies, A.Opptlik,J. Doh-
mtsrg; in Budapeata: A, V Qold-hWf, iatonAUtei, ScMeinBtrnat; hFraiikfliH: 6. L, Daube; in Ham* A. SUiner.
Preţul irmerţinliilort.; o seriă pumondu pe o colânfi, 6 or.
|i 90 or. timtra pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă şi Învoială. Jcclame pe pagina UE-a e urii 10 or.' v. a. aâu 90 bani.
„Oaaeta* i aaa In fla*«are 4I
iJmamte pui lumt-Qiţaiit
Pe unii anii 12 fi., pe ş6se luni 6 fi., pe trei luni 3.fi.
mini Eonfaia si străinătate:
Pe unii anii 40 firanoţ, pe aAee luni 20 franci, pa trei tuni 10 franci.
Se plrenumeră la tdte ofl-eiele poştale din Intru şi din afară şi la dd. colectori.
Atoumeitilt pentru Biaţort:
la adminigtraţinne, piaţamare Nr. 22, atagimft I.: pe unii ană 10 fL, pe şăse luni 6 fi., pe trei luni 2 fi. 50 cr( Cu dusulfi In casă: Pe unii ană 12 fi., pe
ÎAee luni 6 fi., pe trei luni 3 fi. îat esemplaru 5 cr. v. a. său 15 bani.
Atâtă abonamentele oătă şi inserţiunile suntă a se plăti Înainte.
. Nr. 248.
Braşovfi, 10 Noemvrie v.
Ministrulă un gureş cu de culte şi instrucţiune ţine cu orî-ce chipu se se facă vestită încă dela înce-putulu carierei sale ministeriale.
N’amă ave nimicu de 4^ în contra acestei nisuinţe,, decă ţinta ei ar fi să facă ca se i-se ducă ministrului vestea peste noue mări şi noue ţări prin niscai reforme binefâcetdre, prin îndreptarea re-leloru din trecută, retrăgendii ordonanţele ilegale ale predecesorului seu privitore la şcdlele şi bisericile naţionalităţilor^ nemaghiare şi înlocuindu legile apăsătdre, carî împedecă desvoltarea naţională a acestora, prin legi liberale şi echitabile, potrivită cu postulatele de egală îndreptăţire.
Der din nenorocire nu de acestă nobilă nisuinţă e condusă ministrulu ungureşcu de culte şi instrucţiune în lucrarea sa, căci precum amu vădită, abia se aşedase pe fotoliulu ministerialii şi ■’şî-a demascată tendinţele şi simţămintele sale faţă cu poporaţiunea nema-ghiară printr’ună actu, care nu mai ; lasă nici o îndoială, că avemă de a face cu o perfectă copiă a răposatului Trefort.
Declaraţiunea ministrului Csaky făcută în faţa unei deputaţiunî a ‘ reuniunei de magbiarisare, că va face totu ce’i va sta în putere, în urma nouei sale posiţiunî, pentru întărirea maghiarismului, era din capulă locului o manifestaţiune ostilă în contra naţionalităţilor^ nemaghiare.
Nu trecu multă, şi ne pome-nirămă cu numirile de visitatorî şcolari: solgăbirăi, morari, magistri poştali, proprietari de pămentă, preoţi, toţi Unguri, afară de ună protopopu română, care e acum şi visitatoră ungureşcu de şc6le şi in-spectoră românescu confesională de şc61e, adecă servesce la doi stăpâni, dintre cari unulă, stăpânulă celă ungureseă, e contrarulă ce-luilaltă.
Acum ne vine scirea, că mi-
FOILETONULtJ „GAZ. TRANS.U
(2)
(De profesorul!! Dr. E. H. Kisch.)
Asupra adevăratei fiinţe a migrenei încă nu domnesce o claritate deplină In părerile mediciloră, ba încă pănă acum esistă o dispută mare cu privire la se-diulă migrenei. Pe când unii susţină, că isvorulă adevărată ală durerei este aşa-munitulă nervă împărţita în trei direcţiuni, precum şi ramificaţiunile sale în spre suprafaţă, pe atunci alţii suntă de părere, câ durerea ’şî are sediulă chiar în interiorulă craniului (căpăţînei), adecă în nervii membranelora de pe creerl.
Pentru dilucidarea casnriloră acestei bole ţau contribuită observaţiunile ce s’au pusă la cale de cătră mai mulţi cer-cetorî cu privire la starea vaseloră în cari se află sângele dela jumătatea cea atacată a capului. S’a observata în unele caşuri o îngustare a vinelorft de câpeteniă de pe partea capului, unde se
Migrena.
, BraşovH, Vineri U (23) Noemvrie	1888.
nistrulă ungureseă de căite şi instrucţiune susţine cu puterea, la dccisiunea luată de comitetulă ad-ministivu ală comitatului Hlmie-ddra, pe înveţătorulu din SîrbI în postulă său, din care consistoriulu greco-orientalu găsise cu cale a-lft suspenda.
Cum Veidemă,! e vorba de o ingerinţă ministerială în afacerile interne ale şcoleloră nostre, des-preţuindă o hotărîre a consisto-rului din Sibiiu, ce-o luase în puterea autonomiei ndstre bisericescl-şcolare, garantate prin lege. E vorba de-o [ingerinţă ministerială basată pe o simplă ordinaţiune ministerială ilegală, pentru că încalcă o lege esistentă.
După cum a pornit’o aşaderă ministrulă Csaky, se continuă opera urmărită de predecesorulă său, care constă în a împedecă mersulu regulată ală des voi tării instrucţiunii nostre, în a despre-ţui hotărîrile eonsistorieloră n6s-tre autondme şi prin urmare în a despreţui legile, subordonându-le unoru ordonanţe arbitrare ale mi-nistriloră.
Aceste ingerinţe ministeriale n’au altă scopă decâtă ca, împe-decândă desvoltarea instrucţiunei n6stre românesc! şi lovindă mereu în autonomia ndstră jbisericşscă-şcplară, se, slă^eşcă legăturile ndstre naţionale, în favorulă şi în scopulă întăririi maghiaris-mului.	(
Etă der că ministrulă se ţine de vorbă, îşi împlinesce promisiunea ce le-a dat.’o reuniunii oră de magbiarisare, şi încă cu o grabă, care’lu aduce încă de acum în celu mai încordată conflictă cu naţionalităţile nemaghiare.
Der pe când ministrulă ungu-. reşcă îşî jdcă mendrele, ce facă consistoriele ndstre, pentru ca să’şl apere şi să’şî susţină vada şl autoritatea, aducendă pe ministrulă la respectulă legii şi ală autonomiei ndstre bisericescî-şcolkre? Nu credă ele' că e timpulă să întreprindă în comună paşii necesari
simte durerea, pe cum şi o paliditate frapantă a acestei jumătăţi a feţei, ore-corire destulă de însemnată a părţii res-. pective şi o lărgire a pupilei dela ochiu. In alte caşuri s’au observată nisce apâ-riţiunl. contrare celoră espuse: lăţindu-se vasele arteriali ,de sânge a jumătăţii capului atacată avăndă în legătură cu acesta dreptă resultată o înroşire mare şi o înfiare a acestei jumătăţi de obraejă, pe cum şi secreţiunl inarl de sudori şi lacrimi, crescerea tempera turei şi îngustarea pupilei dela ochiu. Dreptă causă a contragerii fibreloră muşchiufarî dela vasele de sânge se consideră în casulă primă o aţîţare a fireloră de nervi ceTşî îngusteză vasele şi se scurgă în simpa-ticulă gâtului (partea gâtului a sistemului de nervi aşa numită simpatică), precum şi o înmuiare a vaseloră dela fibrele muşchiularl; în casulă ală doilea se consideră dreptă causă o paralisie a vaseloră dela firele de nervi ce se în-gusteză.
In multe caşuri de migrenă se pare
şi sS ia măsurile de lipsă, pentru ca sS fereseă biserica şi ţcDla de anarchia ce guvemulă voesce să o’ntroducă în ele prin ingerinţe de t6tă felulă, prin ordonanţe ilegale vşi prin procederile lui ar-[Qîfcrare?
G-ândăscă-se seriosă autofită* ţile ndstre bisericesc! şi şcolare la urmările unoru asemenea star! anarchice. Ele nu potă fi altele, decâtă ruina bisericei şi şcdlei ndstre.
Timpă de perdută nu mai au, căci orî-ce momentă de întârdi-ere le agravdză pdsiţiuneâ, der în acelaşi timpă tdtă responsabilitatea pentru neîmplinirea datoriei loră cade numai asapră-le.
rNeue freie Presstu într’tmă articulă de fondă constată, că ârăşl lumea este cuprinsă’ de nelinişte şi de mari îngrijiri. De când s’a răspândită scirea despre apropiata contractare a unui împrumută rusescă în Parisă, şi de când sra publicată ucazulă Ţarului privitorii la noua împărţire a armatei rusescl, oficioşii din Berlină au dată alarmă, anunţândă urli et orbî, că situaţhmea a dăvenită ărăşl critică. Câtă pentru noua împărţire a armatei rusescl s’au mai fimştltă spiritele după ce s’a constatată, că e vorba numai de eseoutarea unui vechiu programă, prin care nu se face o schimbare ma¥e în aşeefarea trupeloră la graniţă, dăr cu tote astea neliniştea n’a dispărută.
In privinţa scopului ce l’au avută oficioşii din Berlină de a da alarmă, în-registreză „N. fr. Presse" faima, care a circulată la bursa din Berlină, că gu-: vemulă germană are de cugetă a cere dela parlamentă Ună credită de patru sute de milidne pentru înmulţirea şi întărirea artileriei. De câte ori a fostă vorba de a se cere vr’ună nou credită oficioşii au suflată în trîmbiţa răsboinică. Dâr acesta, ^ice „N. fr. Presseu, nu p6te fi singura causă a nelîniştirei, ci a contribuită forte multă la ea şi urcarea oheltuieleloră pentru armată în Francia;
că sistemulă ganglienică*) ală pântecului ar fi punctulă de plecare a aţîţării fireloră nervdse.
Deja jp tipipuriţe cşla: ţe^li3( era cu-cUnoscută mediciloră, că perturbaţiunile mistuirei din' rânză, ale activităţii in-testineloră, precum şi cele ale fuiicţiu-nei ficatului stau în o relaţiune antf-ttiită cu isbucnirea atacuriloră de migrenă. Acestă părere medicală însă a fostă părăsită mai târejiu îmţutându-i-Se că nu este adevărată; dâr în timpulă mai nou înmulţindu-se observaţiunile, dovedesce întemeiată legătura ce esistă' între perturbaţiunile rânzei şinaâ-cerea migrenei, tocmaf aşa precum s’a
*) (ChmgUen este cuvântă grecesoă şi în-seznnâză nodă de. nervi sub care se înţelege în anatomiă nisce umflături, rotunde asemenea noduriloră de mărimea capeteloră dela acele cu gămălii pănă la mărimea unei linte ce se află în nervi, formândă şi ună drecare centru (numită sistemulă : ganglienică pentru firele de nervi, cari presideză la mişcările involuntari ale corpului.
de altă parte nu se pdte uita, că îm-prumutulă Rusiei şi dislocările trupeloră rusescl nu arată o tendinţă amicabilă faţă cu vecinii şi decă se voră aduna la ună locă tote aceste simptome se va vede câtă de desperată e situaţiunea, în care se_ află Europa.
Mai departe^ se încercă „N. fr. Pressea a constata, că a fosţă o amăgire a crede, că prin vişita împăratului germană la Petersburg s’au creată raporturi amicabile şi pline de încredere între Germania şi Rusia. Der ori câtă de multă s’ax apropia unii de alţii, Ţa-rulă şi împăratulă Germaniei, foia vie-nesă ţrede, că nu se va pute schimba multă din oontrastulă de interese, care esistă între Germania şi Rusia şi între Austro-Ungaria şi Rusia.
Visita împăratului Wilhelm II în Petersburgă n’a putută împiedeca, ca acum. Germania să lucreze în contra rea-fisării împrumutului rusescă şi ca „ Journal de St. Petersboprg14 să asigure pe FrancesI, că Rusia^ doresce din tdtă inima, ca Francia er&şl să-şi ocupe ,go-siţia de mai înainte. r. De aci resultă cu o claritate nimici ore, că vechia neîncredere între Berlină şi Petersburg a rămasă totă aceeaşi, cu tbte asigurările de amiciţiă ce şi le-.oră fi dată cei doi monarchl unulă altuia. nN, fr. Presseu accentueză faţă cu acăstă sture de lucruri importanţa cea, mare, ce trebue să 0 aibă alianţa triplă, apoi încheiă aşa:
, „Poporele în adevără n’au, nici o causă de a se simţi sigure de pace. Căci deşi acestă pace se prelungesce din ană în ană, din săptămână în săptămână, ele plătescă susţinerea ei cu jertfe din pe în ce mai mari, cari sleiescă puterea lorft....“
„Deja acuma se cere întrebuinţarea tuturoră isyoreloră de esistenţă, şi când odată va sosi momentulă decisivă, aceste isvore voră fi secate, decă înarmările militare se voră întrece unele pe altele în progresiunea de pănă acuma.u
„Ministrulă de esterne englesă a fostă acela, care de curândă faţă cu a-cesta teribilă încordare a puteriloră a făcută întrebarea: Ce-o să fiă din tdte acestea? Acesta întrebare a marohisultn de Salisbury conţine de faptă, criteriulă situaţinnei. A se spăria şi ărăşl a se
dovedită odinioră raportulă dintre bolele organeloră de mistuire, şi ale al >-torăbdle de nervi).. Atunci amă trebui să considerămă migrena ca o es-citare aşanumită reflectori că a nerviloră, ce-şl are imbpldulă în stările bolnăvi-ciose ale rânzei şi ale canalului intestinală ; (tractus intestinalis) şi în modă specială în lenevirea acestuia; căci prin schimbările aparateloră nervose în aoelă canală, se împ&rt&şesoă pe calea nerviloră simpatici nesce agitaţiuni bolnă-viciose sistemului nervosă centrală, cari producă nisce simţiri pline de dureri (migrena), seu apoi că pricinuesoă o paralisie a fireloră de nervi ale căroră vase se îngustă din ce în ce şi se termină în simpaticuiă gâtului.
In adevără, eu am şi putută con-stata în multe caşuri o dependenţă forte intimă între lenevirea canalului intestinală şi între migrenă, şi am şi esope-rată prin înlăturarea bdlei dintâiu vindecarea bdlei din urmă. Cu deosebire la bărbaţi şi femei, cari în urma păca-
GAZETA TRANSILVANIEI.
’ Nr. 248	___________________
molcomi, a deştepta temeri chs răstfoiu şi ârăşî a le domoli — acesta esţi fris-tulă jocă pentru care poporale trebue să p6rte plata.u
„Şi nu se pote calchia când se va sfârşi aceste, jocă, pe când popdrele stau să îmbrâncâscă sub povara sarcineloră. Ceea ce ar pute să ajute aici nu suntă întâlnirile monarchiloră, nu mulcomirile, caii urmeză după semnalele ameninţă-târe şi premergă unora ;pretensiunl re-înoite. Prin acestea grozava atmosferă ce ne încunjură nu pierde nimicii din încordarea ei. Neîncrederea, gelosia, rivalitatea ce esistă ar trebui să înceteze, acesta însă nu se pote spera că se va întâmpla într’unti timpti orecare şi unde lipsesce speranţa se încuibă întotdâuna îndoielile şi grijile.*
zdunt
Telegrama din Parisă, ce amă pri-mit’o ieri, ne spune, că în cercurile politice de acolo domnesce mare agitaţiune din causa dimensiunilor# ce le iau scAndalele. Lucrulă stă astfelă: Depu-tatfilă Numa G-illy, căruia i-se intentase prdcesă fiindcă acusase comisiunea bu-getâră de neregularităţl, dâr a fostă achitată, tipăresce, precum spună foile bou-langiste, în Belgia o scriere întitulată „Mes papiersu (hârtiile mele), în care se ridică învinuiri contra multoră deputaţi. Se vorbesce şi de ţinerea unei adunări presidată de Gilly. Se mai (jice, că Wil-son, ginerele fostului preşedinte ală republice! Grevy, va face destăinuiri în „Petit France.* S’au făcută paşi pe lângă Grevy, ca să împedece publicarea acestoră destăinuiri, prin care se compromită multe persâne însemnate. Deocamdată e vorbă de publicarea unei sori-sorî, din care reese, că proprietarulă f6-iei „Parisu, Viel-Pikard, şî-ar fi cumpărată ordinulft său (decoraţiunea). Viel-Pikard declară acestă scrisâre de falsă. Densulă a cheltuită, cjice, peste 3 milione pentru scopuri de binefacere şi politice. Gambetta i-a promisă ordi-nulă şi Waldeck-Rousseau i-a împlinită promisiunea. In Tours, unde avea să vorbâscă ună redactortt ală carului „Paris“,!Jâpăru Wilson cu aderenţii săi şi âcandalulă fu aşa de măre, încâtă nici Laurent, nici Wilson n’a putută vorbi. Se susţine, că Wilson ar fi plătită ăme-niloră săi câte 4 franci, numai să facă larmă.
„Reuter Office* anunţă din Zanzi-bar, că consululă generală englesă a dată o proclamaţiune, în care interzice Engle-siloră de acolo, de a încheia contracte cu proprietarii de sclavi, cu scopă ca să primescă la lucru sclavi ori s ă folosâscă sclavi prin mijlocirea proprietariloră ori în altă modă.
„Timăs* anunţă din Tientsm, că gu-vernulă chinesă ar fi fostă încunoscin-ţată, cumcă între Busia şi între Cor ea
teloră dietetice, în urma mâneăriloră bogate şi luxuâse, a şederei celei îndelungate, a luorăriloră spirituali încordate seu a aţîţărei preste măsură a simţuriloră, au oferită apariţiunl de abundenţa sângelui în pântece, suferindă şi de atacuri dure-rose asupra unei jumătăţi din capă, cari timpă îndelungată s’au opusă tuturoră metâdeloră de curare locali şi generali — le-a suooesă, pe lângă întrebuinţarea mijloceloră laxative acomodate, a eso-pera o însănătoşare grabnică. Este însă de a se aminti, cumcă aplicarea miy-loceloră regulatdre pentru activitatea pântecelui s’a arătată a fi necapabilă de a suprima ataoulă la primulă momentă; dâr întrebuinţându-se acele mijloce mai multă timpă şi în modă metodică, aşa că acelă canală şl-a făcută datorinţa în modă regulată şi în destuii toră, s’a obţinută încetarea atacuriloră de migrenă.
(Va urma).
s’arfi încheiată ană tractată secreţii, în puterea căruia Cerea s’âr pune sub pro* tecţiunea fatsrf. >;,»	£	‘
; Impfrătdsa Friderică a plecată în Anglia. De faţă a fostă la plecare şi împâratulă Wilhelm II, care s’a despărţită de mamă-sa şi de surorile sale- în modă cordială, piarele englese consacră împărătesei Friderică articul! de salutare cordiali. „Daily Netvs* mâi conţine în articululă său şi o aspră polemică contra coloră mai nouă transformări în politica germană internă, care în cercurile guvernamentale din Berlină va produce mare supărare, fiindcă articululă accentueză forte aprigă contrastulă dintre împăratulă Friderică IU şi dintre îm-păratulă Wilhelm II.
„Nordd. Allg. Ztg.u, vprbindă despre cordiala primire a escadrei germane de instrucţiune în porturile de mare austriace şi despre ospătarea gratuită a personalului, accentuâză, că acestă manifesta-ţiune se va considera în Germania ca ună ecou ală toasteloră, în care dăună-cjile domnitorii ambeloră imperii au dată espresiune simţăminteloră de fidelă frăţietate de arme, cu care ei au întărită alianţa. Cordiala primire a escadrei este o nouă garanţiă pentru întărirea alianţei ce legă cele două imperii.
Unu Francesii aflătoră în serviciulă gărei dela graniţă Igney - Avricourt o foştii arestata de ună gendarmă germană pe teritoriulă germană, unde Francesulă are o mică proprietate de pămentă pe care tocmai o lucra. Se crede, că afacerea nu va ave urmări seriâse, deorece arestatulă a şi fostă liberată.
Soirea dată de foile germane şi fran-cese, că în Vaticană s’ar 6 hotărîtă după o lungă deliberare, ca în casulu unui răsboiu st plece Papa din Borna, corăspunde, precum comunică o telegramă din Roma, dorinţei aşa numitei partide a streiniloră, cari desemneză chiar Monaco ori Malta ca locă ală esilărei voluntare a Sfântului soaună. Prelaţii din. Roma din contră asigură, că acestă cestiune nu s’a adusă niciodată în desbatere.
t
Se anunţă „Coresp. Polit.* din Pe-tersburgă, că acolo se aşteptă regina Serbiei Natalia în cursulă lunei lui De-cemvre. Ea se c}ice că are intenţiunea de a se ruga de împărătâsa Rusiei ca să intervină în personă în afacerea ei de divorţă. Totodată voiesce regina Natalia să ceră părerea advocaţiloră de frunte rusescl şi a autorităţiloră de dreptă eclesiastică asupra afacerei sale.
piareloră din Viena li se telegrafâză, oă din Petersburgu li s’ar fi dată emigranţilor# bulgari avi sulă, că Rusia n’ar vrea să mai facă nirnică pentru Bulgaria. Ţarulă n’ar mai voi să audă nirnică de acâstă ţară. Nu scimă încâtă pote să ’i se dea cretjSmentă acestei faime, der adevâră este că „Moskovskia Viedomosti* a sqrisă, că după visita împăratului germană la Viena diplomaţia rusâscă şi-a pierdută speranţa într’o mijlocire a Germaniei în cestiunea bulgară.
SOIRILE PILEI.
în 14 (26) Noemvrie a. c. împlinesce, I. Presfinţia Sa Archiepiscopulă şi Me-.tropolitulă Dr. Silvestru Morariu Andrievicî din Bucovina 70 de ani ai vieţii sale. Activitatea şi meritele acestui ilustru bărbată pentru biserică şi şcolă, şi însemnătatea producteloră sale literare obligă pe diecesanii ortodocşi - orientali ai Bucovinei a serba cu solenitate acestă cji însemnată, piua acesta se va serba în „ diecesă după următorulă programă: a) In Diecesă: Duminecă în 13 (25) Noemvrie a. c.: în iote bisericile diecesei serbarea s. liturgii cu doxo-logie. b) In capitala ţării: Luni în 14 ^26) Noemvrie a. c.: 1. Dimineţa la 9 <5re serviciu dumnecjeescă în biserica catedrală cu doxologie. 2. La 11 6re diminâţa plecarea in corpore a clerului, patroniloră bisericesc!, a eparchioţiloră şi altoră deputaţiunl la reşedinţa metro-
politană. 3, Aducerea felicitftriloră omagiale I. P. S. Sale Archiepiscopvilni şi Mitropolitului, împreună că predarea adresei din partea diecesaniloră.
*
* *
In comitatulă Hunedârei s’au plătită în luna lui Octomvre 140,269 fi. 52 cr. dare directă, mai multă cu 38,253 fl. 99 cr. ca în aceeaşi lună anulă trecută; asemenea* s’au plătită în Octomvre 9419 fi. dare militară, adecă mai multă cu 2860 fl. ca în Octomvre anulă trecută. Asemenea comitatulă Bistriţa - Năstudu a plătită în luna lui OotomTTre mai multă dare cu 8000 fl. ca în aceeaşi lună anulă trecută. Mai rău s’au incassată dările pentru luna acesta în comitatulă Braşovului, unde deşi în primele 10 luni ale anului încassările au fostă mai favorabile cu 42,614 fl. 29 cr. oa în ace-laşă timpă din anulă trecută, în specială însă în luna lui Octomvre încassările s’au făcută mai slabă cu 3090 fl. 38 cr. dare directă şi cu 41 fl. 63 cr. dare militară, decâtă în Octomvre anulă trecută. *
* *
Deputatulă ungurescă br. Blasiu Orbană, membru ală academiei unguresc!, a scrisă o istoriă a oraşului Turda. Opulă, care e sub pressă, cuprinde 35—40 c61e de ţipară şi 50—60 ilustraţiunl. Va apăre la primăvâră.
Fiindă scrisă de ună Ungură, trebue să fie „interesantă* istoria oraşului Turda.
* *
*
In Baportulu-mare bântue diflerita. In Homorodă bântue de vr’o 4 săptămâni scarlatina, din pricină căreia au murită vr’o 5 copii. Şcâlele suntă închise.
*
* *
Societatea de lectură a tinerimei studiase dela gimn. sup. gr. cat. din Beiuşiu pre anulă scol. 1888/89 s’a constituita în 7 Octomvre sub conducerea Domnului prof. Vasiliu Ştefani ca, alegându-ŞÎ următorii membri ca oficianţi: Not. şed. Ioachimă Ghergariu st. de cl. VIU. Not. corăsp. Graţiană Mateiu st. de cl. VIII. Secretară: Ioană Stană st. de cl. VIII. Casară: Iosifă Trapşia st. de cl. VII. Controloră: Iustină Popit st. de cl. VIU. Bibliotecară: AndreiuIile st. de cl. VII. Archivară: Victoră Popă st. de ol. VH. Numărulă membriloră ordinari din cl. VIL şi VEDE. suntă 26.
* *
Societatea braşovtnâ de esploatare a mineloru a fostă lăudată de ministrulă ungurescă de culte şi instrucţiune, fiindcă şcola ei germană din Chelană comit. Hunedârei, a prefăcut o în şcolă maghiară.
Frumosă lucru! Concetăţenii noştri saşi s’o ţină minte.
♦
* *
Pentru construirea unei căi ferate dela Petroşenî până la Lupeni, în valea Jiului, s’au ţinută tractărl la 17 Noemvre în ministeriulă ungurescă de comuni-GBţiă.
*
* *
Starea averii universităţii sâsesd e urmă-târea: a) Cassa principală naţională: venituri 233.783 fl. 17 cr.; cheltuelî 225 de mii 8 fl. 361/2 cr.; restă8740 fl. 80y2* cr.; Restanţa venituriloră 1,584.723 fi. 777^ cr.; cu totulă 1,593.498 fl. 58 cr.; restanţa cheltueliloră 2,938 fl. 98 cr. Activă 1,590.559 fl. 60 cr. b) Fondulă de asigurare a cassei principale: venituri ca şi cheltuelî 795 fl. 50 cr.; starea averii 2787 fl. 29 cr. c) Fundaţiunea lui Ştefană Molnar : venituri ca şi cheltuelî 1526 fl. 41 % cr.; restanţa venituriloră 26.027 fi. 71 cr.; restanţa cheltueliloră
150 fl.; activulă 25.877 fl. 7V/2 cr.
*
* *
Precum spune „Revista Politică*, mai mulţi preoţi ort.-or. din apropierea Cernăuţului s’au pusă la cale ca să mij-locescă o adunare de representanţî ai clerului din totă eparchia Bucovinei, care să se adreseze cătră In. Ministeriu, ca pe viitoră să scotă din usă aşa numitele venituri de pe epitraohilă, dâr pentru aceea să se dea preoţiloră sala-
1888
. rulă întrşgă, nu însă ca pănă acuma numai o întregire a salarului seu cum 99 $ice germ. „CongTuaergânzung*.
v ~1 ■■
MiBistmlfl Fejrari despre esami de ofim Ii Midi nonlni proiect
In adunarea de Duminecă a corni-siunei militare, ministrulă de honvetjî br. Fejervari, vorbindă despre noulă proiecta de lege militară, referitoră la depunerea esamenului de oficeră, se esprimâ în sen-sulă următoră:
Recunosce, că în unele privinţe s’au luată în acestă proiectă nisce hotărîrl mai grele ca în legea cea veciă militară, dâr acestea, efise elă, nu suntă luate în semnă de pedepsă, precum au afirmata unii, ci în interesulă unui scopă mai înaltă. Anume, scopul este ca de o parte să se întregâscă corpulă oficerescă, care de presentă este relativă mică, âr de altă parte oficerii făcuţi din voluntarii pe ună ană să-şi însuşescă îndemânarea ce se cere dela ei în interesulă aceloră tineri, pe cari au a-i conduce înaintea inimicului.
Acestă scopă duplu numai aşa se pote ajunge, dâcă de o parte inteli-ginţa va consacra voluntariatulă de ună ană .esclusivă sciinţei militare, âr de altă parte, dâcă se voră lua disposiţiile necesare ca tinerii voluntari să-şi însu-şâscă eserciţiulă corăspuncjătorfi, ce se cere la instruirea trupeloră. Eventualultl ană de ală 2-lea de serviciu nu este o pe-dâpsă, ci este luarea disposiţiuniloră necesare, pentru ca respectivulă voluntară să potă deveni cela puţină ună subofi-ceră folositoră.
Ce privesce limba, în principiu esa-menulă trebue să se depună în limba germană chiar si numai din acelă punctă de vedere, pentru ca comisiunea esami-nătâre să se potă convinge, dâcă respectivulă scie din limba germană celă puţină atâta, câtQ serviciulă neapărată pretinde; este permisă însă, ca întru cată nu se pote esprima potrivită în limba germană, să potă depune esamenulă şi în limba maternă.
A declara hotărîtă, că esameUulăse pâte pune numai în limba statului, asta ar însemna, că eventuală ai vrea să es* chiijl persone culte dela depunerea esamenului. In orf-ce comisiune esamina-târe, când au a aface cu Maghiari, în sensulă ordinaţiunei ministrului de răs-boiu, se află ună oficeră care scie un-guresce; va să 4i°â î*1 astă privinţă nu pote să obvină nici o dificultate.
„Ellenzâk* resumă cuvintele ministrului Fejervâri în următorele: Volunta-rulă, care nu scie nemţesce, are să măture casarma şi să cureţe „boconcii* (încălţămintea) 2 ani de cfile şi după serviciu de 2 ani căpătă dreptă dea se putâ face sar-gentă manipulantă. Tînărulă maghiară, care nu scie nemţesce, este cu desăvârşire eschisă dela rangulă de oficeră şi după serviciu de 2 ani de <|ile pâte merge să sape cartofi.
CoresgondBDţa „Gazetei1'.
Valea Jiului, în Noemvre 1888.
Consacraţiunea bisericei române gr. cat. din Petroşenî, comitatulă Huniedo-rei, la 11 Noemvrest. n. 1888. — Doreamă ca acestă evenimentă rară, acestă festivitate însemnată să fie aduse la cunos-cinţa publicului de o penă mai dibace, de yreme ce pănă de presinte dorinţa-mi rămase nerealisată, on. Redacţiune cu totă stima e rugată a da locă în colonele preţuitului 4iara „Gazeta Transilvaniei* următâreloră rănduri referitore la îndeplinirea susă memoratului actă.
Numita biserică, a cărei clădire afară de arângiamentulă internă se urcă la 7500 fl. v. a., şl-a fost luată începutultt abia in Septemvre anulă trecuta, şi etă că sub conducerea şi neobosita stăruinţă a M, On. Domnă Protopopă şi preotă locală Ştefană Rădică o vedemă deja terminată.
Dispunându-se din partea respecţi vei representanţe bisericescl consacraţiunea pe efiua de 11 Noemvre n. 1888 ■ (Dumineca a XX-a după Rosalii), la dorinţa generală a poporaţiunii, acelă actă solemnă s'a săvârşită de cătră în
Nr. 248
GALETA TRANSILVANIEI.
1888
s’tişf Huătritatea Sa preia demnulă episcop ă ală Lugoşului Victorii Mihalyi, carele spre acelii scop ti, însoţiţii fiindă de Ilustritatea Sa Andreiu Liviu, canonicii abate, şi de prea on. Mihailii Periantt, secretarii episcopesoă şi notară consisto-rialti, în 10 Noemvre la 4l/2 p. m. între sunetulă clopotelorii şi puşcatulă cu trâscurf sosi cu trenulă la gara din Petroşenî. Aci fă primita de ună nu-merosă publica în frunte cu Hollaki Arthur ca Protopretore şi Francisca Thal-lacsek oa directora ala societăţii montane din looţl, de unde suindu-sâ în tră-surile ce le stap la disposiţiune şi însoţiţi de una fruihosă banderiu au pornita cătră noua biserică, care deşi nu e de o mărime extraordinară, tlâr prin lucrarea ei cu multa gusta şi posiţiunea locului pe .carele e ridicată, fiă-cărui primitorii fi aă o deosebită atrâcfţiune; âci fu aşteptata de clerulă tracti|ală, de credincioşii acelei pârochii şi de pruncii şcolari, cu care ocasiune M. On. domna Ştefana Rădică ca protopopa şi parochă locala Îla întimpinâ cu o vorbire bine simţită, după oare a urmata facerea .vecerniei şi'pregătirea'noului altar*, âr la ârele 7 sera s’a data o cină în localitatea parochială.
Fiindcă pe 4iua următor© era deja anunţata, că consaoraţiunea împreunată ou S-ta liturgiă îşi va lua începutula la orele 8 diminâţa, atâta publica s’a fosta adunata,4încâta după îîiounginrareâ S-tei biserici a fosta cu neputinţă .d® a urai căpăta loca tnUUratru, «şa, că cea mai mare parte a fosta necesitată să stea afară sub durata întregei S-tei Liturgii. Aci observa, că cântările bisericesc! au fosta conduse de d. Zsivanca ca prima cantora ala catedralei din Lugoşa, carele prin tonula său sonora şi plăcuta a excitata simţula de pietate în publicula ascultătora.
După săvârşirea actului solemna, Ilu-Ştritatea SaD.Episcopa cu recunoscut’ai afabilitate a binevoita a primi Ia localitatea parochială pe tâte£ autorităţile diu foca şi jura, er la ârele l1/» p. m. a urmata una bancheta în localula casinei, la Oarele au participată vr’o 70 persâne.Cu âcestă ocasiune s’au rădicata mai multe toaste, dintre caii numai două amintesca şi auume: cela dintâiu a fosta ridicata de Ilustritatea Sa Episcopula pentru Sân-ţia Sa Papa Leo ala Xffi-a şi Maiestatea Sa Regele; ala doilea a fosta ţinuta de Directorulă Societăţii montane pentru Ilustritatea Sa Episcopula Lugoşului ş. m. a.
In următârea 4b 12 Noemvre, după %e M. On. D-na Protopopa şi pa-
tcha locala a mulţămita II. Sale D.
îiscopă în numele credipoipşilotd pentru graţia şi iubirea’i arătată, dela oasa
r'ochială cu toţii l’amă petrecută pănă gară, deunde între sunetula clopote-fora la 6rele 9 lfi diminâţa' a luata dru-inula spre Lugoşa, lăsându-ne cele mai plăcute amintiri.
Dea cerula, ca turma română să hă întot-deuna condusă de astfela de păstori !
Unnlă dintre preoţii districtuali.
IntârrLpîâxi d-Ifexite-
Lupî. Arendaşii hotarului Şelimbera iu împuşcata la 18 Noemvre n. doi lupi; alţi doi lupi atinşi de glonţa au scăpata.
Focă. In Mediaşă au arsa grajdula, şopronula cu provisia de fenă şi cămara de lemna cu vr’o şese stânjinî ale căpitanului în pensiune "Wachsmann. Focula i luata nascere din causa fumării vişinului în grajda.
Furtu. In Baco viţa nisce hoţi au forată lui Iona Bobanga trei ferdele de ■fasole, o r6tă de cară, doi hectolitri de grâu; lui David Morărescu i-au furata doi hectolitri de săcară, şi lui Iona Ianeu 0 capră. In Comăna de josa i-s’au fătată lui Lazar Sarkanyi cinci scânduri, Im Neculae Bozocea o putină de varză, dni Stana Ţeţu tota o putină. In Cumulata i s’â furata lui Nicodina Lazarfl Şua cala. Cei mai mulţi dintre hoţi ||bntă. descoperiţi. In Bendorf i s’a fu-Jjjfcfcă femeei lui Neculaer Dobreană o bute cu vina. Butea a fosta găsită g61ă tjaaintea casii, vinula însă dispăruse, făptuitorii, doi la număra, au fosta gătiţi şi n’au negata faptulă, dâr s’au scu-sată că au fosta beţi şî au lăsata vinula “tie a cursa. Amândoi vora trebui să tîespăgubescă pe femeia.
Literatură.*)
Următârele 2 opşdre din literatura poporală sunta gata pentru ţipară:
I. Rugi de câmpQ,
poesii poporale
cară conţină:
I. Balade 207 şi adecă;	V
a) Cântece bătrânesc! 76;	f
b)	Cântece voinicescl 131;
II.	Cântece ostăşeşti 191;
III.	Cântece de bucuriâ 31;
IV.	Cântece de iubire 368;
V.	Cântece de jale 355 ;
VI.	Cântece de dorit 231;
'VII. Cântece de urîtu, măniă, năcasu 499; VIU. Doine satirice 291;
IX- Chiuituri vr’o 2000 şi
X. Cântări diverse vr’o 500..
’* Acesta ar fi una opşorfi care ar cuprinde aşâ-dâră 4663 poesii poporale,' şi
H.	HftteanuUf Români.
Unele datine, credinţe, obiceiuri poporale de preste tota anula şi la fot® ocasiunile şi 4*1®!® însemnate.
Cuprinăulă: ;
L Suvenfcl din copildrid;
II.	Prinderea Postului de Crătiunu,
III.	Crătiunulă ungurescit,
IV.	Sările de Urnă,
V.	Colihdele în genere:
a)	Sfântula Nicolae, b) Versula Sf. Nicolae, c) Versula pustiei, d) Numerii dăla 1—12, e) Omultt săracă oir copii mulţi, f) Versula unui beţivă cum se sfkdesoe, cu muereă sa, g) Versula Palincii, h) Fonfiula şi trandafirula (legendă.)
IV, Crătiunulă româneştii (văruitula, uciderea porcilora, coptătura Crăciunului, ajunulă Crăciunului, colindătorii, vi-flaimula, turca, junii colindători. Cum se petreca colindele în Bihoră, Pănce-nesol (ţâra Haţegului), munţii apuseni?
VII.	Colinde 200 şi una adausă.* Din sâra de Crăciuna, dela Cuta, comunicata de d-la Sabina Albinî redactorulă actuala ala Tribunei.
VIII.	Anulă nou (cu mai multe co-lnujl.)
IX.	BoboUza, (cu 6 colin4l.)
X.	ţHua ursului.
XI.	Intempmarea D-lui. Prindere* postului de Pascî, Sân - Tâderă, Baba Dochia, Alexie, omula lui D»4eu; Versula lui Alexie, Iosifa, Lăsarea de Postula mare, Legarea grânelora, Tota la Alexie, Şerpii cei albi, Caii lui Sân-Tâ-dera, Blagoveşteniile, Floriile, Versula primăverei, Cântarea, Versula floriilora> Cântarea doiâsă', Săptădrâfia pâtimilortt, La Joia mare, Strigarea preste şatfi* Vinerea patiiniloră. Patima lpi Chris-tosă, Versa de Pocăinţă, Versula lui Adama, Versulă sfintei Cuminecături, Versula lui Is. Christosa, Versula judecăţii, Versula, Restignirei.
XII.	Pastile. Pentru ce roşesca âmemi 6uă? piua învierii, Versa la învierea D-lui, Versula Pascilora, învierea lui Christosa, Eră versula Pascilora, Eră versula Invierei D-lui, Irmosă la mesă, Tota la Pascî.
XIII.	Sân-Georgiulă. Comorile lui Darie împărată, Comorile lui Deeebală, E bine şi bogata, Noroculă. bptbâsei.
(Va urma.)
Tutnnu şi fhmatft.
(Din cartea „Merinde dela şc61ă“, de Dr.
Georgiu Popa.)
6re de ce fumâză cineva ? De fâme, nu! De sete încă nu ! Fără se scie de ce, ela fumeză. Din pipă seu lulea, din sugară seu sugaretă, fumâză continuu tu-tună (tabaca, duhan). Alţii mestecă tu-tuna în gură, mai alţii l’au pisata şi-la traga mărunta pe naşa. Sub aceste trei forme s’a respândita întrebuinţarea tutunului în tâte ţările.
Pe unuia dintre voi — 4^se tovS-ţătorula — l’am vă4uta fumânda. Nu scie încă ce a făcuta. Der am socotita să vă spună, că întrebuinţarea tutunului este stricăciâsă.
La noi trasula pe naşa e puţina cunoscuta, mestecarea încă şi mai puţina, der fumatula este datină comună, şi de aceea vorba ne va fi cu deosebire despre fumata.
Intrebăma mai întâiu de unde a venita fumatula? Mergema departe. Sciţi că sub zona ferbinte, şi peste tota în ţările calde, sunta multe musce, muschiţe. De răula acelora, omenii n’au odihnă şi
*) On. BedacţiunI ale foilorii ndsfcre sunttt rugate a publica acestă incunosciinţare.
nu pota lucra. Amerioanii, din bătrâni, făceau foca, aprin4ânda îfiâî âlesîi ’tbtiiAa, şi cu fuma alungau miiscele şi ţânţarii. Dâr ce să facă, când are să lucre şi să umble, că nu e îndămână a purta focula ou sine? Eeă una tulău (cociana) de tu-tuua, îl aprinse la unh căpătă, eră de celă-lalta l’a luata în gură. Acum are şi fuma în contra niuscelora şi manile libere la lucru. Tuleula de tutuna e ca o ţevă. Dâcă era să se stingă focula, atunci omul mai sufla în ţâvă seu dudă, şi din când în când sugea. Aşa se dă cu socotâla, că tuleula ffi prima sugare. Mai apoi tăvăliră frun4© în loca de tuleu. Sâu că ffi|n4e^e 1®-*hi tăiata anume pentru una vala mica, din care cu timpula s’a formata pipa de astă4l. Când Cristofor Co-luipb a descoperita America a găsită pe insula Cuba omeni cart fumau. Dâr-numiri în 1560 Ioana Nicot aduce prima 6ră sămânţa de tutuna la ParişQ şi o nu-, miră „iarbă nicotiană“. După 50 de ani iarba se lăţi şi plantă în Anglia, Ispaui|kk G-ermania, Turcia, Arabia şcl. Din America dâră, şi dela omeni sălbatici, a venita la noi în Europa tutunula şi datina cu fumatula. Din Europa a trecuta la Asia. Der unii socotesca, că poporele din Asia vora fi cunoscuta tutunula încă efo mâi nainte, fiinti-u| âftolo fim iţula e, mai estinsa, în India fumeză tâte clasele societăţii şi amândouă secsele, în China fete de 8—9 anl îpcă, âpoi formele pl-pelora sunta acofo multa mai varie şcl.
Dreptula a cuceri are numai cultura. Dâr în faptă âtă o escepţiune la fumata, că ne cuceriră sălbatecii cu o datină sălbatică! Multa s’au luptată re-ligiunile şi guvernele în contra fumatului. In Anglia, ordinaţiunl regesc! re-prâbă fumatula ca 6 datină „urîtă la vedere, greţâsă la mirosa, daunâsă la creeri şi periculosă pentru plumânlu. Rusia ameninţă cu pedâpsă pe cine-la va găsi fumânda. Papa Urbana VHI opresce po-pârele romano-catolice. Sultanii, cela din Turcia şi cela din Persia, dechiară fumatula de păo&ta în contra religiunei lora mahomedane. Dâr r tote* sforţările fuseră înzadară. Astă4l fumeză toţC. E slăbiciunea ârnenilOra, oă datină rea 6 izmteză fărtt a se întreba de âăusi. Să-mănăma ou. oil|ş; păcurariula prinde una} o aruncă în apă,' şi vă4ârida âelelaîte, sara tote fără să le silescă nimenea. Noi nu avem atari musce şi ţînţari, alesa âma, însă — fumăma!
Vine întrebarea, dâcă fumatnla este de sănătate? Din capula locului rre're-portăma le părerile englese, citate mai nainte, şi cari n’au fosta combătute deplina nici odată. In adevăra, tutunula încă şl-a găsită părtinitori, pe cuvânta că fumatula nu are acelaşi efecta; bună oră pe unii ni-i face lenoş! şi-i ’adârme, pe alţii din contră descepţl, după cum este constituţiunea corpului. Ar urma oa fiecine să studieze corpulfi său, şi să nu fumeze dâcă-i strică. Insă conoeflândfi nescai caşuri escepţionale, tota rămâne tare acea regulă, că fumatula este stri-căciosa, alesa vedema manifestându-se acâsta la digestiune; fumătorula nu simte apetita şi fâme, se atacă stomacul şi ficatula. Fumula de tutdfia produce necurăţeniă în gură şi în gâtă, de unde provină morburile de plumânl ş. a. De voma considera numai gura şi anume dinţii, încă avema una argumenta destula de tare îu contra famatului, că sănătatea dinţilora răspunde la necesitatea mestecării bucatelpra, va să 4^9ă unde dinţii nu sunta sănătoşi, şi prin urmare, nu pota mesteca bine şi mărunta, acolo :Stomacula se îngteună şi omula devine morbosa. Sunta şi de acei indivi4L la cari fumatula stirnesce o sete,, nu naturală, şi ca s’o stîmpşre alergă la beuturf, aşa devine o causă a beţiei. încă mai periculâsă e influinţa ce fumatula esercâză asupra creerilora; omula ce e pe calea în-veninării, nu pâte dormi. Visuri multe, şi uneori neplăcute întrerupă somnule. Dureri de capa, de piciâre şi de mâni se adauge la ostenâla extraordinara a corpului. Puterile sîăbesca, mai* vârtos®
ŢS: xM:\'	... ' •	‘	r’f
că, corpula nu. sp nutresce, neavând|j apetita. Invdninarea din fumata nu s$ pâte nega, după câ au obvemta oasui| că persâne cari âu fumata 17—18 pipa după olaltă, au căpătata t|feniurărl, imediata ameţirt, şi au murită. Nu mai vor* besca şi despre aerula sirioata din chi^ liile fiimătorilora; desprâ acâsta ei n’afi cunoscinţă, oă li-s’a tîmp^t limţuia mi-, rosului.	0
• (Va trrma.) f
TELEGRAMELE „GAZ. TRAJVS.|
(Servtcitdtt biurouloi de coresp. din Pesta.) I
Berliitu, 22 Noemvre. — „B6i| senzeitung<{ află ca discursulă trof nului, ce se ra ceti a4î, va aci centua apriată speranţa în susţi| nerea păcii şi stăruinţele G-ermaă niei de a susţină bune raporturi cu tdte puterile şi că va conţin^ şi una pasagiu; importanta dm* pre politica colonială a G-erma-njei.
Parîsfi, 22 Noemvre. — Cercu- • rile parlamentare se ocupă esclu-sivtt numai cu broşura lui G-illy. Mai mulţi deputaţi voru acusa pe G-illy pentru calumniare.
Pet^rsluiijă, 22 Noemvre,,K— Gfcnerâluia Paueker delâ corpultf de ingineri a fostă numită ministru de comunicaţiune.	$
BucurescT, 22 Noemvre. — Alegerea biroului camerei a fosi astăc|I amânată. Cu tâte acest crisa ministerială este sigură, gereâ generâiălui Florescu ca preşedinte ală senatului a fostă cută de cătră conservatori cu aji torulu oposiţiei liberale (parti( Vemescu). t)espre Florescu SI vorbesce, că nutresce simţăminll rusofile şi că este partisană hotfr rîtă ală grupului boieriloră veciei conservatori.	1 i-W
NECROLOG?.
Luea cavalerii de Praneulu, ■%
procurorii c. r. îu pensiune.
a încetată din viâţă erî după amâM la 4V2 âre, după o bâlă lungă şi dui||> râşă, în anulă ală 64-lea ală vie|0| ţfrov&luttt fiindtt cu Si*4aine.
Despre aeestă ireparabilă pierdea adâncă întristata familiă încunosciinţ^ii pe ţâţe rudeniile, pe toţi amicii şi cunoscuţii.	U
înmormântarea scumpului deeedtip se va face Joi în 10 (22) 1. o. di ame4ă la ârele 372 din propria ct strada Scheiloră, în cimiteriulă gr. ot. din Grâveră.
Braşov ă, 9 (21) Noemvre 188ş. Sarica de PrUnâitlă, ca mamă, Teodorăîk Prunculă, o. r. notară publică, Agop P&-poviez, mâţe proprietară, ca gineri, Ma de Prunculă născ. George Ioană, ca soţ Sara de Prunculă măritată Teodoră Prunculă, Elena de Prunculă mărit Agop Popovics, Flora de PruMklu ca fii ori. Maria Popovicz, ca nepâtâ. "
Necrologfl. Louţse v. Langendorff încetată din vieţă, după grele suferinţă în vârstă de 66 ani. Imormântarea mk făcută a4l în cimiteriulă evangelioă.
A
Cnrsnit& la bana de Viena
din 21 Noemvre st. n. 1888.
Renta de aură 4%.................100.9Q
Renta de hârtiă 5°/9 .......	91.90
[mprumutulă câfioră ferate ungare . 144.25 Amortisarea datoriei ciflorA ferate de
ostb ungare (1-ma emisiune) . .	98.30
Amortisarea datoriei căilor* ferate de	>
ostă ungare (2-a emisiune) . .	—.-^*
Amortisarea datoriei căilor* terate de
ostâ ungare (S-a emisiune) . . 116.50 Bonuri rurale ungare ...
Bonuri cu clasa de sortare .
Bonuri rurale BanatA-Timişă Bonuri cu cl. de sortare . .
Bonuri rurale transilvane . .
Bonuri croato-siavone . . .
Despăgubirea pentru dijma de vinfi	■%
unguresc* .........	99.40
împrumutul* eu premiulA unguresoA 131.50 -Losurile pentru regularea Tisei şi Se-ghedinului .........
Renta de hârtâă austriacă . . .
Renta de argint* austriacă . .	,
Renta de aur* austriacă..........109 .î
LosurI din 1860 ................. 140.—
Acţiunile băncei austro-ungare . . . 876.-4:, Acţiunile băncei de,credit* ungar. . 30125 Londra 10 Livrea sterlinge .... 121.76'
Editorii şi Rcdaoti^ră responsabilă:
Or.	J A
i
Nr. 248
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888
Picăturile de stomachu MARIAZELLER,
care lucră escelentti in contra tntnrorii bolelorn de Btomacbfi.
Neîntrecute pentru lipsa de âpetită, slăbiciunea stomachului, res* piraţiunea cu mirosi! greu, umflare (vânturi), răgăelă, acră, colică, catarii de stomachii, acrâlă, formarea de petră si năsipii, producerea esce-siyă de flegmă», gâlbinare, greaţă şi vomare, durere de capii (decă provine dela stomachii), cârcei la stomachii, constipaţiune seu încuiare, încărcarea stomachului cu mâncări şi băuturi, limbrici, suferinţe de splină, ficaţii şi de haemorhoide. — Preţulii unei sticle dinpreună cu pres-criereade întrebuinţare 40 cr., sticla îndoită de mare 70 cr. Espediţia centrală prin farWacistulu
Cari Brady, Kremsier (Moravia.)
Picăturile de stomachii Mariazeller nu suntii unii remediu secretă. Părţile conţinStdre suntii arătate în prescrierea de întrebuinţare, ce se ăn& la fie-care sticlă.
• "XTerLta,"bile' dfc kflă, mai în t6te farmaciile.
Avertismentb! Picăturile de stomachii Mariazeller se falsifică şi se imiteză de multe ori. — Ca semnă, că sufită- veritabile, servesce învSlitorea roşiă provădută cu marca de protecţinne de mai susţii, şi afară de acesta pe fiecare prescriere de întrebuinţare, ce se află la fiecare sticlă, trebue să fie arătată, că acesta s’a tipărită în tipografia D-lui H. Gusek în Kremsier.
Veritabile se afîk: Braşovă, farmacia Fram Kellemen, farmacia la .,Biserica Alb&“. farm. F. Goos; farm. Iul. Hornung; farmacia F. IeJcelius’ W-we; farm. K. L. Schuster; farm. Heinrwh G. Oberi; farm. Ed. Kugler la „Higieau; farm.' G. Ielcelius înHoszufalu.
Băile Tuş nadă: farmacia Alex. Dobay. Cofaalmă: farm. Ed. Melos, farmacia Wolff, Feldidrat (Marîenburg), farm. Wil. Schneider. F&găraşă: farm. v. Bildner, farm. Hermann Şz. Szt. Gyftrgy: farm. Val. Beteg, i'&rmBarabăs Fer.	13,52—36
SviratsmiarlM.
In o canceiariă advoeaţială se cântă unii scriitorii cu scrisdre frumdsă şi. legibilă, care şcie a, scrie şi dict&ndo în limba română şi magkiară. Salariu 20 fl. v» h. pe lună şi cu ar tir ti liberti. A
se adresa )â Admimstraţîunea „Gazetei Transilvaniei.	190,3— x
DE VENpAEE
cu preţfi eftinu:
Doue cazşne cu vaporă verticale, doue maşine cu vaporă stabile, diferite vârtej e de ridicată, ţevi de metală, foi, unelte de făurită şi lacătariă, nicovale, unelte de sfredelită etc. puţinii folosite, pante din ele suntii chiar de totil nouă.
A se informa la
BIROUL DE SPEDIŢIUNl
strada Yămei Nr. 10,
33 r a, şs © tt ■Ca..
187—5
Se deschide abonamente pre anulu 1888
.. ' '	la ’	^	.
AMICULU FAMILIEI. Piaru beletristică şi enciclopedicu-literarîi — cu ilustraţiunî.— Cursulu XII. — Apare în 1 şi 15 4* a lunei în numeri câte de 2—3 cdle cu ilustraţiunî frumose; şi publică articlii sociali, poesii, novele, schiţe, piese teatrali ş. a. — mai departe tracteză cestiunî literare şi scienţifice cu reflesiune la cerinţele vieţei practice; apoi petrece cu atenţiune vieţa socială a Românilor!! de pretutindenea, precum şi a celorlalte poporaţiuni din patriă şi străinătate; şi prin glume în mare parte ilustrate nisuesce a face câte o 6ră plăcută familiei strivite de grijile vieţei; şi preste totii nisuesce a întinde tuturoră indivicjiloru din familiă o petrecere nobilă şi instructivă. — Preţuiţi de prenumeraţiune pre anulu întregii e 4 fi., pentru România şi străinătate 10 franci—lei, plătibili şi in bilete de bancă ori maree poştali.
PREOTUL0 ROMÂNO. f>iam bisericescu, şcolară şi literară — cu ilustraţiunî. — Cursulă XIV. — Apare în broşuri lunare câte de 2Vî — 3Y2 cole; şi publică portretele şi biografiile archiereiloră şi preoţiloră mai distinşi, precum şi alte portrete şi ilustraţiunî, — mai departe articlii din sfera tuturoră sciinţeloru teologice şi între aceştia mulţime de predice pre dumineci, serbă-tori şi diverse ocasiunî, mai alesă funebrali,— apoi studii pedagogice-didactice şi scienţifice-literarl; şi în urmă totă soiulă de a-mănunte şi sciri cu preferinţa celoru din sfera bisericescă, scolastică şi literară. — Preţulu de prenumeraţiune pre anulă întregu e 4 fl. — pentru România 10 franci — lei, plătibili şi în bilete de bancă ori maree poştali.
Golectanţii primescă gratisu totă ală patrulea esemplară.
Numeri de proba se trimitu gratisu ori-cut eere.
A se adresa la „CANCELARIA NEGRUŢU" în Gherla—Sz-uj vâr.—Transilvania,
Totă de aci se mai potă procura şi următdrele cărţi din editura propriă:
Apologie. Disensiuni filologice şi istorice maghiare privitdre la Români, învederite şi rectificate de Br. Gre-goriu Silaşi. — Partea I. Paulii Hun-falvy despre Cronica lui Geofg. Gabr. Şincai. Preţuiţi 80 cr.
Renascerea iimbei românesc! în vorbire şi scriere învederită şi apreţiată .de Dr. Gregoriu Silaşi. (Op complet). "Broşura I. II. şi UI, Preţuiţi broş. I. II. câte 40 cr, — Broşura IR. 30 cr. Tote trei împreună 1 fl.
• Cuvântări bisericescl la tote sărbătorile de peste and, de I. Papiu. Unti volumă de preste 20 c61e. Acest opti de cuvântări bisericesc! întrece t6te opurile de acesttl soiu apărute pănă acum — avândă şi o notiţă istorică la fiă-care sărbătore, care arată timpulă întroducerei, - fascie prin cari a trecută şi modul cttm. s’a stabilită, respectiva sfirbătore. Preţuiţi e 2 fi.
Barbu cobzariuld. Novelă originală de Emilia Lungu. Preţuiţi 16 cr.
Puterea amorului. Novelă de Paulina C. Z. Royinaru. Preţuiţi 20 cr.
Idealuld perdutd. Novelă originală de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţuiţi 15 cr.
Opera unui omd de bine. Novelă originală.—Continuarea novelei: Idea-luld pierdută de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţuiţi 15 cr. '
Fântâna dorului. Novelă poporală de Georgiu Simu. Praţuiă 10 cr.
Codreand craiuld codrului. Baladă de Georgiu Simu- Preţuiţi 10 cr.
Ultimuld Sichastru. Tradiţiune de Georgiu Simm Preţuiţi 10 cr.
Elă trebue să se însore. Novelă de Maria Schwartz, traducere de N. F. Negruţă. Preţuiţi 25 cr.
Branda seu Nunta fatală. Schiţă
din emigrarea lui Dragoşti. Novelă istorică naţională. Preţuiţi 20 cr.
Numerii 76 şi 77. Naraţiune istorică după ’Wachsmann, de Ioană Tanco. Preţulii 80 cr.
Probitatea In copilării. Schiţă din sfera educaţiunei. După Emest Le-gouve. Preţulă 10 cr.
Hermani şt Dorotea după W. de Goethe, traducţiune liberă de Constantină Morariu. Preţulă 60 cr.
Ifigenia In Aulida. Tragediă în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr.
Ifigenia în Ţauria. Tragedia în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr,
Petulantuid. Comediă în 5 acte, dăpă Augustă Kotzebue, tradusă de Ioană St. Şuluţă. Preţulă 30 cr.
Carmen Sylva. Prelegere publică ţinută în şalele gimnaziului din Fiume^ prin Vincenţiu Nicoră, prof. gimnas. — Cu portretulă M. S. Regina României. Preţulă 15 er.
Poesii de Vasiliu Ranta-Buticescu. Ună volumă de 192 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi arangiate. Preţulă redusă (dela 1 fl. 20 cr.) la 60 cr.
Trandafiri şi viorele, poesii poporale, culese de Ioană Popă Reteganu. Ună voîumă de 14 cole. Preţ. 60 cr.
Tesaurulfi dela Petrosa seu Cloşca CU puii ei de aură. Studiu archeologic de D. O. Olinescu. Preţulă 20 cr.
Biblioteca Sătânului Română. Cartea I, II, HI, IV, cuprindă materii forte interesante şi amusante. Preţulă la tote patru 1 fl. — câte una deosebi 30 cr.
Biblioteca Familiei. Cartea I. Cuprinde materii forte interesante şi amusante. Preţulă 30 cr.
Colectă de recepte din economiă, industria, comerciu şi chemiă. Preţulă 60 cr.
Economia pentru scolele popor, de T. Roşiu. Ed. II. Preţulă 30 cr.
îndreptară teoretică şi practică pentru Invăţământuiă intuitivă în folosulă eleviloră %ormaiî (preparandiall), a în-văţătoriloră şi a altoră bărbaţi de scolă, de V. Gr. Borgovană, profesoră pre-parandială. Preţulă unui esemplară cu porto francată 1 fl. 80 cr. v. a. In literatura nostră pedagogică abia aflămă vre-ună opă, întocmită după lipsele scoleloră nostre în m&sura în care este acesta, pentru, aceea îlă şi recoman-dămă mai alesă directoriloră şi învă-ţătoriloră ca celoră în prima liniă interesaţi.
Spicuire din istoria pedagogiei ia
noi — la Români. De V. Gr. Borgovan. Preţulă 16.
Manuală de Gramatica Iimbei române pentru scolele poporali în trei cursuri de Maximă Popă, profesoră la gimnasiulă din NăsSudă. — Manuală aprobată prin ministeriulă de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dată 26 Aprilie 1886, Nr. 13,193. — Preţulă 30.
Gramatica iimbei române lucrată
pe base sintactice de Ioană Buteanu, prof. gimn. Ună volumă de peste 30 cole. Preţulă 2 fl.
Manuală de stilistică de Ioană F. Negruţă, profesoră. Opă aprobată şi din partea ministeriului de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dato 16 Dec. 1885 Nru. 48,518. Partea practică forte bogată a acestui bp — cuprincţendă composiţiunî de totă soiulă de acte obveniente în referinţele vieţei sociali—se pote întrebuinţa
cu multă folosă de cătră preoţi, învăţători şi alţi cărturari români. Preţulă 1 fl. 10 cr.
Nu mă uita. Colecţiune de viersuri funebrali, urmate de iertăciuni, epitafiă ş. a. Preţulă 50 cr.
Carte conducătore la propunerea calcuiărei în scoia poporală pentru învăţători şi preparanefî. Broş. I. scrisă de Gavrilă Tnfu profesoră preparan-dială. Preţulă 80 cr.
Cele mai eftine cărţi de rugăciuni:
Mărgăritarul!! sufletului. Carte bogată de rugăciuni şi cântări bisericesc! forte frumosă ilustrată. Preţulă unui esemplară broşurată e 40 cr., legată 50 cr., legată în pânză 60 cr., legată mai fină 60, 80, 90 cr., 1 fl., în legătură de luxă 1.50—2.60
Miculă mărgăritar!! sufletesc!!. Cărticică de rugăciuni şi cântări bisericescl — frumosă ilustrată, pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Preţulă unui esemplară broşurată e 15 cr., — legată 22 cr., legată în pân4ă 26 cr.
Cărticică de rugăciuni şi cântări
pentru pruncii şcolari de ambe secsele, Cu mai multe icone frumose. Preţulă unui esemplară e 10 cr.; 50=3 fior.; 100=6 fl.
Visulă Prea Sântei Vergure Maria a Născători de D-ijeu urmată de mai multe rugăciuni frumose. Cu icone frumose. Preţulă unui esemplară şpedată franco e 10 cr., 50 esemplare 3 fl., 100 esemplare 5 fl. v. a.
Epistolia D. N. Isusu Christosîj.
Preţulă unui esemplară legată şi spe-dată franco e 15 or.
Tipografia A. MUREŞIANU, Braşovu