v'/
MAŞOVU, piaţa mare Ir 22.
IcSsori nefr&ncete na o a pzi . neecd; Managerii»' e na te r*-trimicfi. 1
Birourile âe amcinn:
IrafQvfi, piaţa mare Nr. 82.
înserate mai primeseii în Viei». Suiolf Motse, Haatensitin A Yogler (Oto llaas), Heinrich Schalek, Âloit Eerndl, M,T>ukts, A.OppeltkJ. Jkm-ntberg; în Budapesta: A. 7 Gold-Urgtr, AutonHetei, EcksteinBtmat; inFrankftirt: O. L, Daube; în Ham-burg: A. SteitUr.
Preţul inserţioniloră: o serii garmondii pe o col6nă 6 cr. ţi 30 cr. timbra pentru o publicare. Pnblioări mai dese după tarif& şi învoială, ieolame pe pagina IlI-a e Mriâ 10 cr. v. a. s6u 80 bani.
«Bante1 iese la #o-eare 4*
itouneite vibui AMtro-Diwrit
Fa ană antUSA., pe păae luni 6 fl., pe trei luni 3 fl.
Fe&tra Btimhia şl strUate:
Fe ană ană. 40 franol, pe ş4ae luni 20 franci, pe trei luai 10 tiranei.

Se prenumără la tdte ofi-piele poştale din întru şi din •; afară şi la dd. coleotori.
ikmameittil! peitrit Brqort:
la administraţiUne, piaţa mare Nr. 22, etagiuiu I.: pe unii ană 10 fl., pe eăee luni 6 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu dusulti în oasă: Pe unii anii 12 fl., pe
fişe luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Tnfl esemplarn 6 or. y. a. său 1B bani.
Atâta abonamentele oâtţL şi inserţiunile suntfl a se plăti • ' . înainte. * ‘
Nr. 247.
EraşovtL, Mercur!, Joi 10 (22) Noemvrie
1888.

Braşovtt, 9 Noemvrie v.
Aşa departe amă ajunsîi der cu tendinţele şi măsurile nesfârşite de maghiarisare ca patrioţii privilegiaţi din dieta să se îngri-jescă de studiulă lirnbei germane în scolele loru, care pană acuma a fostă multu negligeatu.
- „Peşti Naplou se plângea mai deunăcjile, că resultatulă finală ală nouei legi militare va fi „germa-nisarea în stilă mare.u . Sită der că înainte de a fi prinsă rădăcini maghiarisarea, vine germanisarea peste ea şi ameninţă de a zădărnici t6te încercările şoyinistice. Maghiarii înşişi trebue să se în-grijescă acum de învăţarea lirnbei germane, căci la din contra tinerimea loră nu p6te înainta în rândurile armatei.
Negreşită, că numai din aceste considerante au cerută membrii din comisiunea financiară a dietei ungare, cu ocasiunea desbaterei bugetului cultului şi ală instruc-ţiunei publice, ca să se pună în viitoră mai mare temeiu pe învăţarea lirnbei germane în gimnasii.
Contele Dessewffy a emisii ca limba germană se învăţă în şed-lele secundare unguresc! în măsură nesuficientă, cu t6te ca cu* noscinţa ei, în împrejurările spe-1 cifice în care trăimă, este neapărată de lipsă; elu ar preferi mai bine decă studiulă lirnbei grecesc! s ar cassa cu totulă şi s’ar da mai mare îngrijire studiului lim-bei germane. Chiar Helffy a pledată pentru instrucţiunea practică a lirnbei germane. Ministrulă Csaky, plină de bucuriă, că colegii lui din comisiune au înţelesă spiritulă timpului de acjî, s’a grăbită a mărturisi, ca s’ar învoi ca în loculă lirnbei grecescl să se înveţe mai multă nemţesce şi a promisă că va studia cestiunea.
Faţă cu noua lege 'militară patrioţii privilegiaţi nu mai au în-cătrâu. Căci ori câtă ară îlitărce ei cestiunea lirnbei pe o parte şi
pe alta, ajunge, că tinerimea loră trebue să înveţe mai multă nemţesc!, ca să păta depune esame* nulă de oficeră- în reservă.
Propunerea lui Pulszky în co-‘ misiunea pentru arnţată, ca la* esamenulă de oficeră să se ceră cunoscinţa lirnbei germane numai în acea măsură, în care o pretind5 raporturile serviciului în armată, acesta propunere, ce-a \ fostă . spri-, jinită şi de ministrulă de honvecpf, chiar de ar dobândi valdrea practică, nu va scăpa pe tinerii maghiari de studiulă lirnbei gernahe.
Se ’nţelege, că patrioţii privilegiaţi din dietă au în vedere la slătuirile loră numai şi numai tinerimea maghiară. Ce se întâmplă înse cu marea mas să a tine-rimei nemaghiare dela scâlele nemaghiare?
Este prea bine cunoscută^ ca la şoeste scdle în urma presiunei guvernului, pe temeiulu legiloră, cari impună studiulă lirnbei maghiare, se pune a<ţl cea mai mare greutate pe studiulă acestei limbi aşa că la girunasiile românesc! amă putută constata în urma a-cesta unu regresă în studiulă lim-bei germane.
Crede <5re ministrulă de instrucţiune Csaky că acestă stare de lucruri se mai pote susţine şi faţă cu postulatele categorice, alq nouei legi militare? Fi-va bre de ajunsă decă în gimnasiile nemaghiare se voră împuţina orele de limba grecă, cari şi aşa nu suntă numărdse, spre a se pate da lim-bei germane îngrijirea receruta?
Noi credemu că nu. Pe câtă timpă se va pretinde dela ună absolventă ală unui gimnasiu nemaghiară, se aibă cunoscinţe din limba maghiară ca şi şcolarii din gimnasiile maghiare, vâ sta rău fărte reu causa studiului lirnbei germane în institutele nemaghiare.
N’ar fi prin urmare necesară, consultă şi practică ca să se împuţineze în şcălele secundare nemaghiare şi 6rele de limba ma-
ghiară, ca astfelă se se facă cu putinţă studiarea mai aprofundata a lirnbei germane ? După ce de limba maghiara au necesitate ai}! numai cei ce voră să ocupe funcţiuni publice' de ale statului, er de limba . genfiaoă j au tQţl trebuinţă* ca să păta înainta în ar-rowfe&y ar fi neapărată de lipsă, credemu, eă ministrul Csaky studiânâă cestiunea să aibă în vâdere şi situaţia critică a tineriloră dela institutele nemaghiare.
0 tolaraţiie a rejelni Belpi
In 4ilele trecute ni-se telegrafiase scirea, că Begele Belgiei a declarată în-naintea unei deputaţiunî din Bruxela, cea primit’o în audienţă, că situaţiunea europenă e plină , de periculş. Acum ne aducă foile acea declaraţiune, care e ur-mătorea:
.„E vorba să păzimă independenţa UC-tfă, decă voimă să o păstrămă. Pe-ricule suntă. continuu ân orisonulă ve-derei nostre. Trebue să fimft gata; noi suntemă mici, trebuie să veghiămă. Ni-nupt\ n’aşă dori mai multă, decâtă să le potă spune co ncetăţeniloră mei numai lucruri plăcute; der ae cuvine să vă ves-tescă adevărulă în totă sinceritatea. Eu sunt ună vechiu servitorii ală statului şi ţjiu să fiu ună bună servitoră; toţi Bejgienii trebue să urmeze acestei ni-suinţe.“
. Consfitnirca cierelori române.
Alegerea generalului Florescu ca preşedinte ală senatului în contra candidatului guvernului N: Cre-ţulescu dovedesce, că curentulîi partidei conservatdre este puternică în senată, dedrece generalulă Fio-rescu e conservatorii. De asemenea o telegramă de ac}î ne comunică, cuincă e fdrte probabilă ca şi la cameră se se*' alâgă preşedinte totă ună conservatorii şi anume şefulă partidului Lascar Ca-tărgiu. Acestă împregiurare de o parte face să se vorbâscă de o
crisă ministerială, de altă parte de o eventual^. disolVare a camereloră, rămâindu la cârma actualulă guvernă junimistă. In aceste împrer giurărî e de interesă a cundsoe părerile cji^el1oră române:
D-nulă G. Panu sfârşescă astfelă pri-mulă său, Bucurescl, din %Luptau\:
A face politwă-mumri lfc'T'ă^turiaare, pote se convină partideloră interesate, nu însă şi masser electorale. Eu nu schimbă ună ministeră care vine cu ună numără de reforme, fiă câtă de palide pentru clasele muncitore, pe ună partidă ală căroră şefi s’au pronunţată dela începută în contra orî-căroră reforme! Eu nu alungă pe d. Cârpă, care declară că raporturile dintre proprietari şi ţărani suntă inechitabile, pentru a aduce lâ putere pe d. Catargiu, care găsesce acele raporturi minunate.
Suntă margini în bascula politică, la noi ca şi peste totă loculă. Eu nu sciu ce inl-ară cfice alegătorii mei din Iaşi când nfar vede, c& am făcută isprava de a aduce la putere pe d. L. Catargiu.
r De aceea părerea mea este: „a nu ne asocia la nici unulă din comploturile parlamentare urzite de conservatori pentru a lua loculă junimiştiloră.u Ba din contră, a profita, decă va fi cu putinţă, de situaţia critică a junimiştiloră, pentru a smulge dela ei reforme câtă se p6te de largi* In acestă tâmpă noi demo-craţii-radicall să lucrămă, să ne organi-sămti, pentru ca erenimentele viitore politice să ne găsăscă preparaţi şi pentrtţ ca d-nii conservatori când voră pune mâna pe putere să găsescă hi noi duşmani cari "să’i facă să asude.
„Româniafoia liberaliloră-conser-vatorî, spune, că după votulă alegători-loră a venită votulă aleşiloră. După triumfulă ce a obţinută partidulă-conser-vatoră în alegerile generale, a venită triumfulă în Corpurile legiut6re.
. ; D. generală I6nă Em. Florescu, can-didatulă autorisată ală partidului libe-rală-conservaţoră, a fostă alesă ieri preşedinte ală Senatului.....
Votulă însă de ieri e şi mai însemnată prin faptulă acesta, căguvemulă a intervenită în dişcuţiA. şi a cerută să ’i se voteze ună ,candidată ală său propriu....	1 .
In urma resultateloră date de alegerile generale, pdte qă era mai 'nimerită, mai prudentă, mai înţeleptă ca guver-nulă să nu se amestece în alegerea biu-ronlui, şi să lase ca majoritatea să’şl dea singură pe representanţii ei.
FOILETONUL!! -GAZ. TRANS.U
(I)
Migrena.
(De profesoralii Dr. E. H. Kiscb.)
„O bolă fără caracteră, care te face să nu fi nici sănătosă şi nici bolnavă*. Acestea cuvinte ale poetului Heine, prin cari a dată espresiune nevioiciunei sale din causa strănuţatţllui, ou totă dreptulă şi forte bine se potă aplica şi la mi-gfenă. Deşi ea nu este una dintre acelea bole, care periclitâză organismulă în durabilitatea sa şi care ameninţă^ îu de-cursulă loră, în modă seriosă vieţa, totuşi ea formeză o perturbare plină de dureri a sănătăţii, e o b61ă dintre cele mai lăţite, mai cerbicbse, care chinuesce nervii neliniştindă generaţiunea nostră ce se află în vertejulă progresului culturală.
Cine nu cunosce, celă puţină din auclite, durerile ce le causâză migrena, acea simţire caracteristică a dureriloră de capă, cu totului totă deosebită de
durerile de capă comune, uşoră suportabile şi lesne trecătore, atacândă mai alesă numai o jumătate a capului şi manifestându-se în atacuri periodice, cari se repeţescă din timpă In timpă în de-cursulă mai multoră ani, ba uneori' în decursulă întregei vieţi, fără a fi legate de o regulă anumită!
Dăr se pote,( că unii dintre cetitorii său cetitorele nostre sciu a enera din esperiinţa propriă fdrte neplăcută despre atacările acestora! dureri. Căci migrena este încuibată în fdrte multe familii şi nu arareori aii â suferi de ea toţi membrii familiei, nesinintită însă cu deosebire senulă femeiescă, începând uneori dela fetiţa cea mică, ce estfe atacată în scdlă de acestă bălă de nervi, până la bunica, câre când şi când este atacată de durerile migrenei cu cari s’a îndatinată dă multă vreme.
Precufli la cele* mai multe bole de nervi, aşa şi la migrenă se ivesce acea greutate ereditară în familiă, ce constă în o slăbiciune a ţăsăturei nervdse, care se transplanteză la copii şi lai'copiii co-
piiloră, şi care sub influinţele anumite ce favoriseză şi promoveză nervositatea comună, aduce hierulă acolo, că acea bdlă de nervi ajunge a se desvolta şi a se manifesta în afară.
Căuşele care promoveză nascerea mi|ren9i «mtt niolte şi varii; anume causa migrenei la tinerime este: şederea cea multă în odăi nu destulă de aerisate şdu în localităţile şcolare pre îndesuite, copleşirea din semă afară cu lucrări spirituali, cari pretindă o prd mare încordare a creeriloră a întregului sistemă nervosă; mai departe în anii desvoltării corporale şi anume la fetele ce crescă: modulă de nutiire necorespun4ătoră şi modulă defactuosă în privinţa mişcării, prin care nu i-se câştigă corpului destulă, sânge puternică şi bogată oxigenată; causa la bărbaţii cei tineri însă, fumatulă celă multă de tutună, ce supraexcităză nervii, studiatulă celă îndelungată pănă noptea târ4iu său ceea ce n’ar trebui de locă să obvină la tinerime, aşa numitele „bicherii noctumeu prin care se slăbesce şi nimicesce repede puterea nervosă; în
fine la omenii înaintaţi în etate, variile atacuri ce are să le îndure sistemulă nervosă în îmbulzâla lucrului, în împli-nerea chiămării, precum şi în desfătările societăţii, pe scurtă în decursiilă agoni-sirei celei grabnice a mijîdceîoră necesare pentru vieţă şi a gustării celei grabnice a vieţii din tempulă presentă.
Astfelă se întâmplă, că migrena pote să obvină fiăcărei etăţi, mai alesă pre-valândă însă în epoca tinereţii şi pănă la anii cincl4ecl, lucru de sine înţelesă clinică flamei a în urma slăbioiunei provenite din păcatulă strămoşescă mai adeseori este cercetată de acăstă bdlă. Când viâţa a trecută preste înălţimea sa, şi nervii au • devenită mai liniştiţi şi mai nesimţitori, atunci atacurile de migrenă suntă de regulă mai rari şi nu pre împreunate cu chinuri.
Causăle ce dau impulsulă nemijlocită la atacurile de migrenă Suntă varie. O emoţiune neaşteptată, o spaimă grozavă' 'o măniă măre aduce unui individă slabă de nervi atacuri de migrenă. La alte persdne nervose producă d. e. nisce
4
Nr. 247
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888
O’a f&cută însă aşa. Guvernulă a crecJutG, că e mai bine a’şl ave ună candidată alG său la presidenţă. Şi în acestG scopG a şi propusă în şedinţa secretă de alaltă-seră, ţinută în sala Senatului, pe d. N. Creţulescu cficendG, că n’ar trebui să se facă ună actă politică din alegerea biuroului: şi fiind-că d. Creţulescu nu are nici o colâre politică, îlă propune pe d-sa.
Ei bine, acestG modă de vedere nu-lă putea împărtăşi partidulăliberală-conservatoră......
PartidulG liberală-conservatorG, apre-ciindă situaţiunea politică şi t6te consecinţele ce potă decurge din asemenea actă, cu 57 de voturi a ridicata ieri la presidenţă Senatului pe d. generală Ionă Em. Florescu, ună bărbată statornică în principii, ună luptătoră încercată, ună omă care n’a şovăită, nu s’a ademenită, n’a dată îndărătă ună singură minută dinaintea lupteloră ce amă avută cu toţii de susţinuta în privinţa acelora, cari căutaseră a sdrobi partidele, a dispreţul legile, a îngenunchea ţâra.
D.	generală Florescu, suindu-se ieri la tribună, în aplausele întregului Sonată, a ţinută o scurtă dâr frumosă cuvântare, a cărei însemnătate politică nutrebue să scape nimănui din vedere. Yotulă de ieri este ună triumfă din cele mai mari, pe care l’a obţinută partidulă liberală-conservatoră.
nRomâniau anunţă apoi, cu litere mari, că d. Lascară Catargiu este candidatulă partidei liberală-conservatore la preşe-dinţa camerei.
„România Liberău, organulă guvernului, scrie:
Tn Senată amă văZută manifestân-du-se tendinţa unei coaliţiunl pentru a lăsa pe guvernă în minoritate. Mai rămâne ca şi camera să-şi accentueze tendinţele sale. Atunci va trebui încercată limpezirea deplină a situaţiunei, şi nu noi ne vomă împotrivi la acesta lim-peZire....
....La noi există tradiţiunea literară a junimei: „Intră cine Tea, rămâne cine p6te“. Au intrată mulţi sub drapelulă nostru politică; voră rămânea acum numai cei cari potă. Cu aceştia vomă merge înainte în lupta politică, şi vomă merge voioşi, căci ei nu suntă amici de ocasiă şi de interesă, ci amici de principe, amici pe cari variaţiile barometrului nu’i tulbură....
„Naţiunea11, organulă d-lui Dim. Bră-tianu, face următorele comentarii:
Necontestată, că alegerea preşedintelui într’una din camere e ună însemnată actă politică, der nu s’a văZută pănă acum ca ună guvernă să profite de acostă momentă spre a cLoe alegeţi pe cutare, căci facă din acesta chestiă ministerială. Junimiştii însă, omeni extraordinari în t6te, au căutată să fiă es-centricl şi într’asta. Senatulă a prinsă de veste şi a arătată, că aleşii cordnei nu au şi nici nu merită încrederea ţărei, a cărei bună credinţă o speculeză de şâpte luni de Z^6* După acestă votă ală Senatului, guvemulă trebue să demisioneze; este probabilă însă, că d. Cârpă va avea aerulă să nu vaZă în actulă se-riosu de erf deeâtă o frasă ridiculă.
„Epoca11 crede că:
Guvernulă actuală a venită la putere cu ună programă şi s’a presentată
mâncări bogate, o implore- pre tare a stomacului, de comună, atacuri de migrenă; în alte caşuri mai alesă la femeile ce se irită uşoră e destulă o im-presiune orecare neplăcută la ochiu, la urechiă seu la naşă, ca să-le producă migrenă.
Ataculă oferesce nisce chinuri mari, ba putemă Zi°e că chiar insuportabile. Elă începe de comună cu o durere mare şi cu o apăsare torturătore asupra unei părţi a regiunei tâmpleloră, prevalândă cu deosebire pe partea stângă a capului. De aici se revarsă durerea cu încetulă cătră regiunea ochiului, simţindu-se acum şi aici durerea, pe când totodată intensitatea simţirei durerose cresce din ce în ce, manifestându-se în capă ca o găurire adâncă, o apăsare încordată şi ciocnire torturătore. Sensibilitatea ner-viloră într’atâta este potenţată pentru impresiunile sensibile, încâtă fiăce radă de lumină orbesce vederea, fiece sgomotă câtă de neînsemnată atinge urechia în modă torturătoră, şi fiă ce mişcare prin casă produce o durere cumplită. De
la alegeri cu ună numără de reforme ce se îndatora cătră ţâră să realiseze. Raţiunea de a fi a guvernului d-lui Th. Rosetti reşedea la aceste reforme, şi acum câteva Zii® unulă din omenii marcanţi ai cabinetului actuală scria în „România Liberâu, păstrândă însă anonimulă, că guvernulă pune totă accentulă pe proiectele sale de reforme. Era der straniu lucru ca guvernulă să dea atâta însemnătate alegerii preşedintelui Senatului. Ar fi ună lucru neînţelesă, decă densulă ar trage din votulă de erf nisce consecinţe eronate. Ar fi ună lucru incorectă chiar, decă, pierZendă din vedere reformele sale, s’ar uita numai la cestiunl de persăne.
Guvernulă a comisă o mare gre-şelă amestecându-se în alegerea preşedintelui Senatului, şi a comisă o nedi-băciă şi mai mare arătându-şl preferinţa pentru o persănă puţină agreată în rândurile actualei maiorităţl a parlamentului.
SOIRILE piLEI.
O telegramă din Aradă comunică: „Preşedintele tribunalului de acolo a fixată noua pertractare a procesului de presă contra generalului Traiană Doda pe cţiua de 5 Becemvre n. şi a citată pe genera-lulă să se ’nfăţişeze la pertractare, căci în casă contrară va fi adusă alt felă. Doda îşi va lua sema şi nu se va espune aces-toră neplăceri, ci va apăre de astă dată înaintea curţii cu juraţi. Acusaţiunea o va susţine totă substitutulă de procuroră Yicenţiu Cserna, et apărarea Carol Eotvos.u
Nu numai e ameninţată aşaderă ge-neralulă, că va fi dusă cu forţa, ci pertractarea se ţine totă înaintea acelui tribunală, ală cărui preşedinte i-a spusă unui jurată, că „n’are să judece numai
cu capulă, ci şi cu inima maghiară**!
*
* *
Din raportulă mai nou ală comitetului Reuniunei femeiloru române din Sibiiu aflămă, că comitetului i-a succesă a aduna o frumosă colecţiune din diferite lucruri de mână sătescl şi speră, că voră mai incurge încă astfeliu de lucruri, cari la timpulă său voră ave să ser-Vescă ca modele atâtă pentru şcola As-sociaţiunei, câtă şi prin aceea altoră şcole, făcendă prin acesta cele mai bune servicii industriei nostre de casă. Şcola Reuniunei de presentă e frecuentată de 21 eleve. Dintre acestea: 7 suntă adăpostite în internatulă Associaţiunei, er
14	suntă parte la părinţi, parte la particulari ; 11 suntă din Sibiiu, 6 din pro-vinciă, 2 din România şi 2 din Bucovina;
15	au cercetată acestă şcolă şi în anulă trecută, 6 au fostă înscrise pe basa^ates-tateloră dela alte şcoli; după confesiune: 18 suntă gr. or., 8 gr. cat. Numărulă membriloră s’a sporită în decursulă ul-timeloră 8 luni cu 24; astfeliu Reuniunea numără aZl: 2 membri fundatori, 6 onorari, 28 pe vieţă, 36 ajutători, cari odată pentru tordeuna au solvită taxp de 20
aceea celă atacată de migrenă bucurosă se ascunde cu totulă de lumea din | afară, elă îşi caută ună locă liniştită, pe care şi-lă întunecă, îşi ascunde capulă în perinile patului şi nu poftesc© nimică altceva deeâtă numai linişte şi er linişte. Durerile de capă torturătore suntă însoţite adeseori în decursulă atacului de alte rele, anume de dureri de stomachă, rîgăiell şi de vomări a unei fiuidităţl a-pătose de culârea fierii. Acestă dispo-siţiune plină de chinuri, ce semănă multă cu boia de mare, dureză câte-odată timp mai îndelungată, de altădată nu mai timpă mai scurtă, mai de multe ori dureză însă vre-o câteva ore, uneori o Z* întregă, pănă ce durerea îşi pierde din ce în ce din putere şi un somn recreator cuprinde corpulă oelă ostenită. Der încă în Ziua următore, faţa cea palidă, cercurile cele întunecate împrejurulă ochi-loră, trăsurile feţei moleşite, slăbiciunea cea generală trâdeză adeseori viforulă ce l’a produsă ataculă de migrena de eri.
(Ya urma.)
fi.; 101 ordinari, 83 ajutători cu cuoti-saţiune anuală de 2 fi. Cu totulă 256 membri.]
*
* *
Comitetulă Reuniunei femeiloru române din Aradă şi provinciă s’a întrunită Marţa trecută în şedinţă, „ şi a pertrac-tată şi resolvită mai multe obiecte refe-ritore la reuniune, spune „Biserica şi Şcolau. Pre lângă acesta a mai decisă comitetulă a arangia ună bală în favo-rulă reuniunei cu ocasiunea întrunirei
generale a reuniunei.
*
* *
Acum câteva luni „patrioţii*4 se cătrăniseră cumplită, fiindcă ună subloco-tenentu de honvecţî, la aniversarea ZD0i nascerei Maiestăţii Sale, a ţinută toas-tulă oficială în limba germană. S’a pornită apoi cercetare care, precum spune „Budap. Tgbltt**, s’a terminată cu aceea, că sublocotenentulă de honveZl a primită
ună avertismentă.	(
*
* *
Aquincum a fostă numele unui oraşă romană în apropierea cetăţii Buda şi ale căruia scălZl, forulă celă mare, tem-plulă pomposă ală Mitrei şi alte memora -bile anticităţl romane s’au desgropată în Zilele acestea. Anticităţile descoperite transportabile se voră incorpora museului naţională ungurescă din Budapesta.
*
* *
Esaminarea liniei ferate Mureşă-Lu-doşă-Bistriţa a începută Luni la staţiunea Mureşă-Ludoşă.
*
* *
Din raportulă anuală ală [Societăţii academice române „Junimea“ din Cernăuţi, aflămă, că societatea numără 45 de membri ordinari, are o bibliotecă de 1675 opuri în 1192 volume, 706 broşuri şi 6 mape. Gassa societăţii cu sferşitulă lui Octomvre a. c. era: 35 fi. 84 cr. fondă disponibilă, 687 fi. 39 cr. datorii pe la membrii societăţii, 401 fi. 09 cr. fondulă neatacabilă şi 509 fi. in-ventariulă societăţii; laolaltă 1633 fi. 32 cr. In decursulă anului şcolastică trecută societatea a ţinută 1 adunare generală, 9 şedinţe plenare ordinare şi în fiăcare lună o întrunire socială, apoi 4 şedinţe literare.
*
* *
Se scie, că studentulă Aurelă Bor-govanu delaîgimnasiulă din Beiuşă a fostă condamnată de cătră judecătoria cercuală competentă la închisore de o lună şi la 50 fi. amendă în bani pentru afacerea cu stegulă. Tabla regescă avea să se ocupe Zii0!0 acestea cu astă afacere, der a înapoiată actele instanţei prime ce-
rândă unele desluşiri.
*
* *
In ministeriulă ungurescă de interne se lucreză de mai multă timpă pentru regularea poliţiei comunale în comunele mici şi mari. „Nemzetu spune, că lucrările au înaintată aşa de multă, încâtă în Zilele acestea se va stabili definitivă textulă proiectului.
*
* *
Contele Eugen Karacsonyi a dăruită 1000 fi. institutului de crescere a fete-loră orfane din comitatulă Trei-scaune.
Uneltiri nunul
Cetimu în „Foia Diecesană* dela 6 (18) Noemvre:
Clica mincinoşiloră patriotici, din Ca-ransebeşă devine totă mai insolentă. Acum a scornită, şi publică prin Zi&J*0l0 ungurescl „Del-Magyarorszâgu şi „Egye-tertes**, că comunitatea de avere contri-bue sume însemnate spre scopuri antipatriotice, că „Telegrafulăuj[(nu celă din Sibiiu, ci celă din BucurescI) capătă sub-venţiunl colosale din Caransebeşă, că aci se tipărescă călindare erăşî cu tendinţe antipatriotice. Ore în contra cui suntă îndreptate aceste nouă calumnii ? Noi scimă, că corniţele supremă ală Comitatului Caraşă-Severină în calitatea lui de comisară guvemială revede de
mai multe ori în ană din firă în pâră în persână şi cu ajutorulă contabilului comitatensă, raţiociniile comunităţii de avere şi acelea se subşternă prin municipiu la Ministeră, carele le aprobă — şi pănă acum aceste organe ale ţerei n’au dată peste acele sume votate şi întrebuinţate de comunitatea de avere pentru scopuri antipatriotice. Călindariulă din cestiune a fostă subştemută conformă prescriseloră legei de pressă Pro-curaturei regescl din locă, care asemenea se vede, că n’a aflată nimică escep-ţionabilă în elă. Ore nu cumva comi-sarulă guvernială şi procurorulă regescă, fiindă cu conivenţă cătră bărbaţii, cari conducă comunitatea de avere, şi cari au tipărită călindarulă, îi sprijinescă în scopurile loră pretinse de antipatriotice? Se vede de totă slabă urZela pânsei. Altă mai colosală minciună, ca istoria cu subvenţiunea „ Telegrafului ** (din Bu-curesci) nici numai esistă. AcestăZiară în părţile nostre este cunoscută numai după nume din alte Ziftre- Poşta regescă ne comprobă, că în Caransebesă „Telegrafulău din BucurescI nu are nici ună prenumerantă. Ce fericire din punctă de vedere naţională-economică ar fi pentru noi, cari ne luptămă cu totă soiulă de lipse Zilnic0» putemă subvenţiona încă şi foi din alte ţâri, pe când de abia le putemă susţine pe ale nostre de aici. Mai slăbiţi, domniloră! din patrio-tismulă d-vostre, căci pe lângă ridicu-lositatea, ce vl-o aţi atrasă, aţi devenită şi greţos!. — Altă perde-veră atacă în f6ia locală germană pe representanţa oraşului şi cu deosebire pe meritosulă primară ală oraşului, pe d-lă Ioană Ne-moiană, apoi pe representantulă Ioană Bartolomei din incidentulă statorirei sta-tuteloră celoră nouă ale oraşului. Acestă perdeveră are drepfcă sâ ne atace din punctulă lui de vedere. Atâtă comisiu-nea pregătitore de statute, câtă şi majoritatea representanţii oraşului a luată în consideraţie numai puterea financială şi exigenţiile absolută necesarii ale unei bune administraţiunl ale oraşului. Fi-reşce, că nu s’a luată respectă la interesele particulare şi familiare ale elicei, care în trecută, câtă a fostă ea în majoritate şi la putere, a cheltuită mii de florini fără' aprobarea municipiului spre scopuri, ce nu se potă realisa, şi a avântată fondurile oraşului, ce trebue să le în-tregimă acum prin aruncă comunală* Representanţa şi comisiunea n’a putută crea sinecure (posturi de prisosă) d. e. pentru ună ingineră orăşenescă, de care n’are nici o trebuinţă, şi la care aspira acelă perdeveră deşi nu scie nici ungu-resce nici românesce. Aceşti inteligenţi, — cum se numescă ei pe ei, — lipsescă de regulă dela tote adunările generali. De ce nu ne vină cu luminile loră în aju-torulă nostru, ală „proştiloră**, dintre cari unii amă învăţată de trei ori mai multe şcoli şi amă încărunţită în serviciulă publică ?
Ascundeţi-vă în nimicitatea vostră umflată ca brosca din fabulă, căci la voi se potrivesc© proverbiulă română : „ fost’ai lele, când ai fostă**, astăZl nici tarta-rulă nu vă mai crede. Y’aţI tocită şi aţi îmbătrânită, deci pocăiţi-vă mai bine înainte de ce se apropiă săcurea de rădăcina pomului.
Carmen Sylva-
In şedinţa publică anuală a Academiei francese, ţinută la 16 Noemvre, d. Camilie Doucet a pronunţată elogiulu laureaţilorfi. Vorbindu de Carmen Sylva, secre-tarulu Academiei 4ise:
Noulă premiu Botta va pute fi inaugurată în condiţunl mai favorabile, căci mai multe lucrări, datorite femeiloră, s’au presintată la acestă concursă, ca şi cum Academia le-ar fi invitată într’adinsă.
Una dintr’ensele merită de sigură o atenţiune deosebită. E întitulată Pensees d'une Reine (cugetările unei regine) şi
Nr. 247
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888
totuşi a veniţii la noi fără sgomotii, ca t6te celelalte, însemnată cu ună nume frumosă, der modestă, care ascunde adevărata ei origine: Carmen Sylva. Acestă pseudonime!, deja forte celebru la Parisă, ca şi la Bucureşcl, ne este cunoscutei tuturoră.
Aceste cugetări erau'în adevără cugetările unei regine, ale unei regine amică a literiloră şi a arteloră, filosofă şi poetă, femeie înainte de tote, care par’că vor-besce de ea însăşi, când clic©: „Suntă femei maiestose şi pure ca lebeda; atinge-le: vei vede penele loră spârlindu-se o clipă, apoi se vortl depărta în tăcere pentru a se ascunde în mijlocultl valuriloriiu.
Maiestatea Vostră să nu se depărteze, domnă, şi penele vostre albe să nu se temă de a fi. atinse. Ceea ce aţi scrisă cu atâta graţie, ceea ce spiritulă vostră amabilă le-a dictată cu atâta gingăşie, a avută dela Academiă o primire ce regina nu reclam, der pe care au-torulă o merita pentru nobleţă simţă-minteloră şi pentrua distincţiunea stilului de o fineţă rară şi de o eleganţă cu totulă francesă.
0 medalie de onore, o mare medalie de aură, este acordată de Academiă au-torei cugetăriloră unei regine.
Din aceeaşi fundaţiune s’au acordaţii, după cum se scie, încă doue premiurî de 2,500 lei fiă-care: domnei Arvede Barine, pentru cartea Portraits de femme, şi domnei Anais Segalas, pentru vo-lumulu seu Poesies pour tous.
întâmplări diferite.
Incendiulu dela paiaţă. Cetimă în „Epocau din Bucureşcl: Erlnopte, Duminecă pe la 4% ore sergentulă de nopte, postată în dosulă Palatului, a vă4ută eşindă flăcări şi fumă dintr’o ferestră a mansardei grajdului palatului. Acestă sergentă îndată ce a văcjută acestă începută de incendiu a alergată în grabă la secţia 19, unde a dată alarmă. Pompierii avisaţl au sosită în grabă pe lo-culă sinistrului. Printre cei dintâiu care asemenea au sosită citămă pe d. colonelă Algiu, prefectulă poliţiei, generală Cemată, generală G-receanu, L. Basset, Alex. Steriadi, comandantulă pieţei, ma-iorulă BaldovicI, căpitanulă Savopolu etc. Primulă lucru ce s’a făcută a fost golirea grajduriloră şi a magasieloră. Foeulă însă luândă proporţiunl mari s’a pusă să funcţioneze pompa cu aburi. Graţiă măsuriloră luate, foeulă a putută fi localisată pela 7 de dimineţă. Ună rîndaşă trecândă în momentulă când se goleau apartamentele din catulă de susă ală grajdului, a fostă lovită de un scaună ce’lă asvârlea prin ferestră ună pompieră. Acestă nenorocită, lovită destulă da gravă, a fostă transportată la spitalulă Brâncovenescă. La ora 8y2 foeulă era stinsă aprope de totă. Grajdurile, fundă golite la timpă, toţi caii au putută fi scoşi şi trimişi la Cotro-cenl. Mobilierulă însă ală şefului grajduriloră, Louis, precum şi ală altoră doi visitii au fostă cu desăvârşire arse. In-trega învălitore a grajdului a fostă de asemenea distrusă. Provisia de furagiu a fost de asemenea perdută. Pagubele totale se urcă la peste 45.000 lei. Clădirea era a-sigurată la societatea Dacia-România, care chiar erl a constatată la faţa locului perderile. Ună domnă procuroră, dimpreună cu ună inspectoră de poliţie, au fustă însărcinaţi cu facerea anchetei.
Bărberu furiosu. In Bistriţa calfa de bărberă [Niculae PuticI, avendfi cârtă cu o calfă de morară, l’a rănită pe acesta aşa de rău cu briciulă, încâtă calfa de morară muri. PuticI a fostă arestată.
Omoru. Ludovică Jozsa din Iobagl-telică, comit. Mureşă-Turda, întorcân-du-se acasă dela tergulă din Reghină, observa pe servitorulă Ioană Maieră din Teliucă cu trei boi ce păsceau pe hota-rulă Iobagltelecului. Jozsa voi să mâne boii la oficiulă comunală, der Maieră I
se opuse. Jozsa luâ toporulă din cară şi omorî pe servitorulă. Ucigaşulă e prinsă şi dată judecăţii.
In ghiarele ursului. Cu ocasiunea unei vânători făcute aprope de Baţonu-mare, comit. Trei-scaune, ţăranulă George Yirag răni ună ursă mare. Ursulă se arunca asupra lui Virag, îlă trînti la pămentă şi ’ncepu să-lă sfăşie. La strigătele ţăranului alergară trei vânători şi omorîră ursulă, care cântări 215 klgr.
Sinucidere. Intr’o grădină dela ca-pătulă Lugoşului se ocupa îngrijitorulă Nica Valeriană cu curăţirea puscei sale. Din nenorocire puşca se descărca şi glonţulă lovi în braţulă dreptă pe ună fecioraşă ţărână, care lucra înapropiere. Acesta de spaimă şi de durere căcju la pământă strigândă în gura mare, aşa că îngrijitorulă a creijută, că l’a omorîtă. Cuprinsă de desperare, Nica Valeriană îşi trimise ală doilea glonţă în inimă şi muri pe locă.
Literatură.
Niţă Dragă, schiţă din vieţa unui muncitoră, de I. C. Panţu, a eşită în broşură de 76 pagine octavă, cu preţulă de 20 cr.
Logofătulu Mateiu, novelă de acelaşă autoră, o broşură de 105 pagine octavă, cu preţulă de 40 cr.
Amândouă novelele se află de vân-4&re la librăria N. I. Ciurcu în Bra-şovă.
Serbarea (filei Sf. ArhangelT Mihailu şi Gavrilu în Braşovd.
0 4i plăcută este pentru Românii braşoveni sărbătorea Sf. Arhangelî Mihail şi Gavrilă, căci din incidentulă acestei 4ile tinerii noştri sodall şi-au luată fru-mosulă obiceiu de a arangia câte-o vrednică festivitate în onorea generoşiloră binefăcători Mihailu şi Elisa Stroescu, procurândă prin acesta câteva ore de plăcută distracţiune societăţii române din Braşovă.
Scimă cine suntă Mihailă şi Elisa Stroescu, cari prin ajutor ele considerabile dăruite Asociaţiunei din Braşovă pentru sprijinirea învăţăceiloră şi soda-liloră români, er în specială prin cunoscuta fundaţiune de 50,000 de lei, numită „Fundaţiunea Mihailă şi Elisa Stroescu*, şi-au câştigată pentru vecie ună frumosă titlu de recunoscinţă din partea poporului română.
Vrednici suntă der aceşti marini-moşî protectori ai meseriiloră române de amintitele festivităţi, cari denotă es-presiunea sinceră a sentimenteloră de recunoscinţă din partea Româniloră.
Festivitatea s’a arangiată în sala Otelului „Nr. lu Luni sera 7 (19)Noemvre, luândă parte ună publică frumosă din tăte clasele societăţii românescl.
Mai întâiu D-lă preotă Bartolomeiu Baiulescu, zelosulă preşedinte ală Asso-ciaţiunei meseriaşiloră români şi redac-torulă 4iarului de specialitate „Mese-riaşulă Românău, anunţa însămnătatea 4ilei printr’o vorbire potrivită. La au-4ulă numeloră Mihailă şi Elisa Stroescu, cu ale cărora portrete era decorată frontulă salei, publiculă erupse în ne-sfirşite urale de „să trăescă* la adresa sărbătoriţiloră.
Urmă după acesta poesia ocasională „La 4iua onomastică a mariloră binefăcători M. şi E. Stroescu11, declamată cu entusiasmă din partea tînărului so-dală, d-lă Nicolae Jugânaru. Se esecu-tară apoi rândă pe rândă celelalte puncte din programă, între cari corulă sodaliloră sub conducerea şi acompa-niarea la piană a d-lui profesoră Dima, esecutâ piesele „Cântecă de seră“ şi „Ema“, composiţii ale d-lui N. Popo-vicl, er musica naţională a d-lui Găluşcă esecutâ asemenea mai multe piese alese. Publiculă i-a răsplătită cu numărdse aplause.
Cu ună succesă în adevără surprin-4ătoră se jucară apoi din partea mem-briloră Societăţii sodaliloră români co-
mediile în câte-ună actă: „Vecinătatea periculosău şi „Balulă mortului“, cea din urmă de V. A. Urechiă. In cea dintâiu, d-lă N. Jugânaru representâ neaşteptată de bine pe Petecescu, croitorulă de dame, apoi pe studentulă Bureţescu şi pe me-diculă în piesa a doua. F6rte bine şi naturală a fostă representată neguţă-torulă Goleanu în piesa primă şi studentulă Iorgu (nepotulă) în piesa a doua prin d-lă C. Georgescu-Berstaru. Toţă atâtă de bine şi naturală a fostă representată Saftica în piesa primă şi Iulcea, amanta lui Iorgu, în piesa a doua, prin d-şora Maria Jugânaru, care a dovedită multă talentă. D-lă Constantin Navrea sciţi să facă pe modista Zamfira, în piesa întâiu, cu forte mare destoiniciă; asemenea prea bine representâ şi pe studentulă Deciu în piesa a doua. Potrivită de bine a fostă representată şi servitorulă Iuonă în piesa primă, prin d-lă D. Popa, er d-lă B. Oprescu sciu face pe bătrânulă Damiană (unchiulă) în piesa a doua f6rte bine şi cu dibăciă. Bine şi cu succesă a representată d-lă Ionă Şuster pe ji-danulă Burah; totă aşa de bine şi naturală d-lă Ionii Saftu pe studentulă Frun-4ăreanu şi Ionii Bobancu pe Barbu-lăutarul, în piesa a doua.
Jucarea ambeloră piese a produsă multă plăcere publicului, care a fostă deplină mulţămită şi chiar surprinsă de prestaţiunea sodaliloră; diletanţii au secerată aplause nesfârşite şi merită o laudă cu atâtă mai mare, cu câtă numai unei sirguinţe extra-ordinare au a datori tinerii noştri sodall asemeni succese, dobândite pe ună terenă cu totulă străină meseriei loră.
După producţiune urma „Hora“ şi după ea celelalte jocuri, cari se conti-nuară cu învioşare pănă’n 4ori de 4i*
O■u.n.-u.n.i â,.
D-lă George M. Zânescu, comerciant în Braşovă, şi d-şora Eugenia Aritonovicî din Bacău, îşi voră celebra cununia Duminecă în 13 Noemvre în biserica sf. Nicolae din Bacău.
Adresămă tinerei părechî sincerile nostre felicitări.
SCIRÎ TELEGRAFICE.
Sibiiu, 21 Noemvre. Adunarea generală a Universităţii săsesc! a încuviinţată o subvenţiune în ban! pentru şcdlele române greco-ca-tolice. Corniţele Andrei Bethlen ca preşedinte îşi esprimâ deplina sa recunoscinţă pentru acestă votă liberală, precum şi convingerea, că ori ce patriotă adeverată va saluta cu biicuriă hotărîrea adu-nărei.
Bucureşcl, 21 Noemvre. Tdte cercurile prevedă o crisă ministerială, decă şefulă conservatoriloru Lascară Catargiu va fi alesă a4î preşedinte ală camerei, ceea ce e probabilă că se’ntemplă.
Parisu, 21 Noemvre. In cercurile politice domnesce cea mai mare agitaţiune din causa dimen-siuniloră ultimeloră scandale. fiarele provă că pe preşedintele re-publicei Camot, ca în faţa neca-pacităţii cabinetului să între în acţiune.
Petersburgu, 21 Noemvre. — Din partea cercuriloră dătătăre de măsură lî-s’a dată din nou emigranţiloră bulgari a înţelege, că Rusia nu’ş! mai ridică nici ună degetă pentru Bulgaria. Maiori-tatea diplomaţiloră s’a împăcată cu fiasculă în cestiunea bulgară şi puţină mai pună speranţă în viitor ă.
DIVERSE.
Vede omulti ore stafii în realitate?
Este o credinţă înrădăcinată la poporalii
nostru, der şi la alte popore, cumcă pe la me4ulii nopţii se arată strigoi (muroi, priculicî, stafii), despre cari se poves-tesctl lucrurile cele mai miraculose şi fricose. Ba că se sue în podulă casei şi face o gălăgiă şi scormonelă teribilă, iia că vine la patulă omului şi stă îmbrăcată într’o haină albă de susă până josă şi multe de acestea. Câte odată se alarmeză totă sătulă cu astfelă de scirf, încâtă nu numai copii mici, ci şi omeni mari nu mai potă dormi de frică, toţi se revoltă şi nu se face pace, pănă nU se ducă de desgrdpă pe bietulă cadavru ală personei, care se pretinde că s’a făcută strigoiu, când de regulă se 4ice că’lă află în sicriu răsturnată cu faţa în josă, — care răsturnare s’a putută produce char la înmormântare prin tragerea frânghiiloră de sub sicriu — şi atunci, ca să încete de a mai umbla prin sată, i se bate ună pară în inimă!? In timpulă de faţă credă, că asemenea întâmplări suntă rari, şi cu atâtă mai multă se voră rări, cu câtă se va lăţi cultura în poporă. Ună fenomenă cu-riosă şi de valdre sciinţifică m’a făcută să mediteză asupra celoră 4ise până aci, şi în următorele am onore a descrie acestă fenomenă şi onoraţiloră lectori ai „FOiei Diecesaneu. *) Intr’o dimineţă, înainte de revărsarea 4oriloră, priveamă din pată prin casă, ca să vădă au cu-nosce-se deja de 4iu&? N’am putută vedea nimică alta, decâtă, la o anumită aruncătură de ochi lăturalnică, o albeţă, care îndată ce’ml aţintemă ochii directă spre ea, dispărea dinaintea ochiloră. Pe când am observată acestă fenomenă pentru prima oră, s’a întâmplată de am perdută prin o morte subită pe neuita-tulă meu tată. De nu eram prea sigură, că ceea ce vădă e realitate, eră nu vr’o nălucă seu închipuire deşertă, ar fi trebuită să credă şi eu în vedenii mortuare, der aşa a Jrebuită să’ml bată capulă a găsi o esplicaţie fisiologică potrivită. Am şi aflată, că albeţa din cestiune se derivâ oând dela uşa văpsită cu albă, când dela cuptoriulă albă de porcelană. O condi-ţiune de căpeteniă este aceea, că zarea, ce vine în odae, trebue să fie atâtă de mică, încâtă afară de albeţă să nu se potă distinge nimică din obiectă, nici măcară contururile lui. Fără de aceea mai trebue, ca ochiulă să nu vedă acestă albeţă directă, adecă cu centrală retinei (peliţsi nervului visuală), ci indirectă cu o parte laterală (în centra suntă mai multe cepuri, cari slujescă la agerimea vederii, eră în lături mai multe băţişore simţitore pentru lumină). Astronomii de multă afirmă, că vădă mai bine stelele puţină luminate uitându-se la ele în modă laterală. Oculiştii credâu şi nu prea. Observarea mea le întăresce afirmaţiunea; eră cei ce voră fi vă4endă ndptea acestă fenomenă, să nu credă că-i vr’o stafie. — Br. Crâiniceanu.
(„Foia Diecesanău).
*) Publicată şi în nume rulă recentă ală jurnalului „Szemezetu (Oculistica).
Cnrsnlă la bursa de Viena
din 20 Noemvre st. n. 1888.
Renta de aură 4°/0..............101.10
Renta de hârtii 5°/0.............92.25
Imprumntulă căiloră ferate ungare . 144.25 Amortisarea datoriei căiloră ferate de
ostă ungare (1-ma emisiune) . .	98.20
Amortisarea datoriei căiloră ferate de
ostă ungare (2-a emisiune) . .	—.—
Amortisarea datoriei căiloră terate de
ostă ungare (8-a emisiune) . . 116.25
Bonuri rurale ungare............104.50
Bonuri eu clasa de sortare	....	104.25
Bonuri rurale Banată-Timişă . . . 104.50
Bonuri cu cl. de sortare...........104.50
Bonuri rurale transilvane ..... 104.—
Bonuri croato-slavone...........104.50
Despăgubirea pentru dijma de vină
ungur es că..................99.25
Imprumutulă cu premiulă uagurescă	181.50
Losurile pentru regularea Tisei şi Se-
ghedmului...................... 124 50
Renta de hârtiă austriacă ....	81.95
Renta de argintă austriacă ....	82.—
Renta de aură austriacă.........110.95
Losurl din 1860	.................. 140.—
Acţiunile băncei austro-ungare	.	.	.	877.—
Acţiunile băncei de credită ungar. . 301.50 k Acţiunile băncei de credită austr. . 306.76
Galbeni împărătesc! .................. 5.77
Napoleon-d’orI ........	9.64
Mărci 100 împ. germane.......... 59.77	‘/,
Londra 10 Livres sterliage . . . . 121.80
Editori! şi Redactorii responsabilă: Dr. Aurel Mureşiami.
Nr. 247
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888
DE VENI) ARE
cu preţfi eftinu:
Doue cazane cu vaporii verticale, doue maşine cn vaporu stabile, diferite verteje de ridicaţii, ţevi de metald, foi, unelte de fău-ritti şi lacătariă, nicovale, unelte de sfredelita etc. puţinii folosite, parte din ele suntii chiar de totii nouă.
A se informa la
BIROUL DE SPEDIţIUNi
strada Târnei Nr. 10,
33 r a, sş o "V- vl.
' 187-4

Nr. 30—1888 scol.
Concursu.
„ALBINA", institutu de credită şi de economii în Sibiiu.
In sensulil art. de lege XXXVI din anuM 1876 § 29.
1.	Suma scrisurilorti fonciarî puse în circula-
ţiune cu <}iua de 80 Octomvre 1888 face .	.	.
2.	Pretensiunile institutului de împrumuturi hi-
potecare, cari servescâ de acoperirea acestorfi scrisuri fonciarî suntu de..............................
8. Valorea hipoteceloru luate de basă la susnu-mitele împrumuturi hipotecarî este de ...	.
4. In sensulti §. 97 din statute, fondulfi specialii
pentru asigurarea scrisurilor!! fonciarî e de .	.
acesta e indusii în contu separată şi este plasată în efecte publice.
Sibiiu, în 1 Noemvrie 1888.
Direcţiunea.
fl. 996.300.-
fl. 1.089.464.18
fl. 5.060.100.
fl. 241.633.17
a Pentru ocuparea postului de ală 2-lea învăţătorii la scdla confesională gr. cat, din Ilva-mica, prin acesta se escrie concursă pană în 1 Decemvrie st. n. a. c. pre lângă salariu anuală de 180 fl. v. a.
Doritorii de a ocupa acestă postă au de a-şi înainta suplicele loră instruite cu documentele prescrise de legea scolastică păna la terminulă prefiptă, la presidiulă senatului scolastică gr. cat. locală. Dela senatulă scolastică confes. gr. cat.
Ilva-mică, în 30 Octomvre 1888.
Preşedintele:	Notariulu:
IfcTicolâAa. Q-eoxgriţa, Damianli 3STec!b.iti
parochti.	189,2—1	învăţători.
Importantă pentru fumătorii de ţigări de hârtiă este cea mai fină şi cea mai bună hârtiă de ţigări
pT'LA COCARDE-^
recomandată, de cătră cei mai renumiţi profesori de chimiă pentru că e curată şi fină şi pentru că nu este amestecată întrînsa nici unii felii de materiă stricăciosă sănătăţii. Acestă hârtiă a şi foştii premiată la Exposiţia iubilarâ în Australia de sudii cu medalia d© aurii, pe teme-iulti calităţii sale deosebită de bune.
Acestă hârtiă La Cocarde precum şi cartuşele de ţigări făcute dintrînsa se pdte cumpăra dela tjţl vendătorii de tabacă, traficanţi, şi dela engrosiştii de marfă de Numberg şi de hârtiă din Transilvania.
Publiculâ să se ferescă de imitaţiunl.
Ch. Schîitz.
180,8-6
Wlea.
Rugăm pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei să binevoiască a scrie pe euponulii mandatului poştalii şi numerii de pe fâşia sub care au -primiţii (Jiarulu nostru până acuma.
TIPOGRAFIA A. MDRESIAND,
• r fc ■ r “
P I A Ţ A M A R E Nr. 22,
înfiinţată' cu începerea anului acestuia, provedută cu cele mai nou6 mijloce tehnice şi asortată cu cele mai moderne tipuri,
primesce şi efectu^zâ totă felulii de lucrări tipografice, precum:
Opuri şi broşure, statute, foi periodice, imprimate artistice în auru,argintu şi colori, tabele, etichete de totu feliulu şi esecutat elegantu.
Pentru comercianţi: adrese pe scrisori, factnre, liste cu preţuri curente, avisurl, reco-
mandaţiunl, cerculare ş. a.
Programe elegante, bilete de visită, bilete de logodnă şi de nuntă, după dorinţă şi în colore*
Dispuntodtî de maşini perfecţionate şi de isvore eftine pentru procurarea hârtiei, sta-bilimentuM nostru tipograficii este în poşiţiune a eseuta ori-ce comandă în modultl celii mai esactii şi esteticii precum şi cu preţurile cele mai moderate.
Comandele eventuale se primesciî în biuroulă tipografiei, Braşovu, piaţa mare Nr. 22, etagiulă I, cătră stradă. Comandele din afară rugămti a le adresa la
Tipografia A. MUREŞIANU, Braşovu.
Tipografia A. MUREŞIANU, Braşovu